Hotărîre nr.3750 din 12.08.2015 cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica listele electorale de la instanţele judecătoreşti

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica

listele electorale de la instanţele judecătoreşti

nr. 3750  din  12.08.2015

 (în vigoare 12.08.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 267-273 art. 1841 din 02.10.2015

* * *

În vederea prelucrării datelor din Registrul de stat al alegătorilor (în continuare – RSA) în corespundere cu datele din listele electorale (de bază, suplimentare şi cele pentru votarea la locul aflării) utilizate în ziua alegerilor locale generale din 14 iunie 2015 (turul I) şi 28 iunie 2015 (turul II), Comisia Electorală Centrală decide asupra împuternicirii responsabililor (registratorilor) din cadrul administraţiei publice locale de nivelul întîi de a ridica listele sus-menţionate de la instanţele judecătoreşti şi de a efectua, în limita competenţei, modificările şi actualizările corespunzătoare în RSA.

În acest scop, se pune în sarcina secretarilor consiliilor raionale (municipale) şi Comitetului executiv al UTA Găgăuzia de a organiza ridicarea din incinta sediilor instanţelor judecătoreşti teritoriale a listelor electorale de către responsabilii (registratorii) din cadrul administraţiei publice locale de nivelul întîi.

Comisia Electorală Centrală va prezenta secretarilor autorităţilor publice locale de nivelul al doilea şi Comitetului executiv al UTA Găgăuzia lista nominală a persoanelor responsabile de listele electorale (registratorii) din cadrul administraţiei publice locale de nivelul întîi, cu indicarea numărului şi a datei de emitere a dispoziţiei privind desemnarea acestora.

Listele electorale se vor transmite, în baza unui act de transmitere-recepţionare, cu semnarea declaraţiei de confidenţialitate în acest sens, doar persoanelor responsabile de listele electorale, desemnate prin dispoziţia autorităţii publice locale în modul corespunzător. Totodată, secretarii consiliilor raionale (municipale) şi Comitetul executiv al UTA Găgăuzia vor asigura transmiterea pe adresa Comisiei a actelor de transmitere-recepţionare a listelor electorale, precum şi a declaraţiilor de confidenţialitate.

În temeiul art.18, art.22, art.39, art.40 alin.(3), art.62 alin.(2¹) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 şi în conformitate cu pct.9, 20, 32, 33 din Regulamentul cu privire la Registrul de stat al alegătorilor, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2974 din 19 noiembrie 2014, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se pune în sarcina secretarilor consiliilor raionale (municipale) şi Comitetului executiv al UTA Găgăuzia de a organiza ridicarea din incinta sediilor instanţelor judecătoreşti teritoriale a listelor electorale de către responsabilii (registratorii) din cadrul administraţiei publice locale de nivelul întîi.

2. Se împuternicesc registratorii din cadrul autorităţilor publice locale să ridice, prin intermediul secretarilor autorităţilor publice locale de nivelul al doilea, listele electorale de la instanţele judecătoreşti.

3. Registratorii vor efectua modificările şi actualizările în Registrul de stat al alegătorilor în limita competenţei.

4. Listele electorale urmează a fi nimicite, prin ardere, în decursul celei de-a treisprezecea luni din ziua alegerilor în care au fost utilizate, cu prezentarea ulterioară a actului de nimicire la Comisie.

5. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIA SEPARATĂ

a vicepreşedintelui CEC, Ştefan Urîtu, la proiectul de hotărîre "Cu privire la împuternicirea

 registratorilor de a ridica listele electorale de la instanţele judecătoreşti",

adoptat de Comisia Electorală Centrală la 12 august 2015

În ziua de 12 august 2015, Comisia, cu o majoritate de 5 voturi - "pentru", 3 - "contra" şi o abţinere a adoptat hotărârea "Cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica listele electorale de la instanţele judecătoreşti", prin care se încuviinţează implicarea autorităţilor publice locale, prin intermediul aşa-numiţilor "responsabilii (registratorii) din cadrul administraţiei publice locale", în activităţi care, potrivit Codului electoral, revin strict Comisiei Electorale Centrale. Contest această hotărîre şi o consider vădit ilegală, adoptată prin influenţe necorespunzătoare şi în stare să ascundă fraudele electorale admise atît în cadrul alegerilor parlamentare din 30.11.2014, cît şi ale celor locale generale din iunie-august 2015. Pe lîngă alte pericole, prin hotărîrea menţionată se instituie un precedent de ilegalitate şi se constituie o practică extrem de dăunătoare scopului CEC.

Voi argumenta opinia mea prin următoarele.

1. Este violat art.62 Cod electoral. Articolul 62 al Codului electoral, la alin.(1), prevede că "Documentele electorale se păstrează la Comisia Electorală Centrală (CEC) în conformitate cu prevederile Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova şi ale Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1917 din 21 octombrie 2008, cu modificările ulterioare". La alin.(3) al aceluiaşi art.62 se stabileşte că "CEC asigură accesul la documentele electorale menţionate în prezentul articol (adică art.62 al Codului electoral), în conformitate cu Legea privind accesul la informaţie". Aşadar, din cele menţionate, dar şi din alin.(2¹) al aceluiaşi art.62 din Codul electoral, rezultă clar că CEC are obligaţia de a recepţiona, de a organiza recepţionarea de la instanţele de judecată şi de a arhiva documentele electorale, inclusiv listele electorale, asigurînd ulterior "accesul la ele în conformitate cu Legea privind accesul la informaţie". De reţinut că în Codul electoral nu se prevede nici un fel de termen de păstrare a listelor electorale, acesta făcînd trimitere la Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova şi la Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale.

2. Este violat art.18 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Arhivei CEC. De menţionat că pct.18 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Arhivei CEC stipulează că "Listele electorale se remit instanţei de judecată, unde se păstrează pînă la data emiterii unei hotărîri irevocabile prin care se confirmă legalitatea alegerilor, după care în termen de 10 de zile se transmit nemijlocit la Comisia Electorală Centrală sau prin intermediul primăriilor care le-au întocmit". Din această prevedere a Regulamentului rezultă că listele electorale urmează a fi remise de către judecătorii doar Comisiei Electorale Centrale, deoarece după instituirea RSA, autorităţile publice locale, primăriile, nu mai sunt implicate în întocmirea listelor electorale, decît prin intermediul Registrului de stat al populaţiei (RSP). Din pct.18 al Regulamentului rezultă clar că, după confirmarea legalităţii alegerilor, în termen de 10 zile, listele electorale se transmit doar la Comisia Electorală Centrală. Unica chestiune discutabilă ar fi modalitatea de transmitere: se transmit listele electorale "nemijlocit la CEC" sau se transmit "prin intermediul primăriilor care le-au întocmit", sau şi una – şi alta. De vreme ce începînd cu 2014 primăriile nu mai sunt implicate în întocmirea listelor electorale, nu mai pot fi admise discuţii cu privire la cine şi cui urmează a fi transmise listele electorale. Listele electorale urmează a fi transmise spre păstrare la CEC, iar ultima asigură accesul la ele, dar şi la alte documente electorale, conform Legii privind accesul la informaţie. Aşadar, punctul 1 din hotărîrea "Cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica listele electorale de la instanţele judecătoreşti", adoptată în ziua de 12.08.2015 cu o majoritate de voturi a membrilor CEC, este una ilegală, deoarece contravine atît art.62 din Codul electoral, cît şi prevederilor Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale (pct. 18), aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1917 din 21 octombrie 2008.

3. Nimicirea listelor electorale conform hotărîrii CEC nr.3750 din 12.08.2015 conduce la nimicirea unei părţi a Arhivei Naţionale. O altă chestiune discutabilă în legătură cu proiectul "Ciocan-Volentir" este termenul de păstrare a listelor electorale. În pct.4 al hotărîrii contestate se dispune că "Listele electorale urmează a fi nimicite prin ardere, în decursul celei de-a treisprezecea lună din ziua alegerilor în care au fost utilizate, cu prezentarea ulterioară a actului de nimicire la Comisie". Din capitolul IV pct.10 şi capitolul V pct.14 ale Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale putem deduce că listele electorale se referă la categoria de documente cu termen temporar de păstrare şi că acest termen este de pînă la 10 ani. Deci, ajungem la concluzia că şi pct.4 al proiectului "Ciocan-Volentir", votat în şedinţa din 12.08.2015, este unul ce contravine Codului electoral, regulamentelor şi instrucţiunilor adoptate şi aplicate în practica anterioară a CEC, şi nu există niciun motiv rezonabil de a schimba această practică. Avînd în vedere că listele electorale şi alte documente electorale prevăzute la art.62 din Codul electoral constituie parte a Arhivei Naţionale, distrugerea anticipată şi necontrolată a acestora ar însemna distrugerea unei părţi a Arhivei Naţionale.

4. Hotărîrea CEC nr.3750 din 12.08.2015 pune în imposibilitate de executare a atribuţiilor statutare ale CEC. Articolul 22 alin.(1) prevede că, în calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală: "q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi ia măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală". E bine ştiut în toată lumea, dar cu siguranţă le este cunoscut şi autorilor proiectului de hotărîre "Ciocan -Volentir", că listele electorale reprezintă una dintre cele mai importante surse/instrumente de fraudare a alegerilor, iar calitatea proastă a acestora deseori a provocat şi provoacă tulburări în masă, conflicte sociale şi chiar conflicte armate. A trecut prea puţin timp să ne facem a uita evenimentele din 7 aprilie 2009 de la Chişinău, cînd cele mai importante instituţii ale statului (Preşedinţia şi Parlamentul) au fost devastate şi arse din cauza că în listele electorale au fost găsite "suflete moarte", adică persoane neavenite. Atunci situaţia generată de calitatea proastă a listelor electorale a condus la pierderi materiale colosale (sute de milioane de lei), dar şi la pagube umane, cum ar fi morţi şi răniţi atît din partea protestatarilor, cît şi din partea forţelor de ordine. Din cele expuse rezultă seriozitatea cu care membrii CEC, funcţionarii din cadrul Aparatului CEC, dar şi membrii organelor electorale inferioare trebuie să trateze documentele electorale în ansamblu, dar în special calitatea listelor electorale, fără de care este imposibilă perfecţionarea acestora, actualizarea datelor din Registrul de stat al alegătorilor şi garantarea unor alegeri libere, corecte şi credibile. Anume din considerentele acestea, dar şi pentru că recentele alegeri sau desfăşurat în condiţii de maximă tensiune socială în mai multe localităţi (ex. s. Topala, r-nul Cimişlia, s. Coşerniţa, r-nul Criuleni, com. Băcoi, or. Sîngera, or. Codru, or. Vadul lui Vodă din mun. Chişinău, com. Ciuteşti, raionul Nisporeni, şi în multe altele), fac apel către membrii CEC care au susţinut proiectul "Ciocan-Volentir" să se desolidarizeze de acei care promovează ilegalitatea, să-şi revadă poziţia faţă de hotărîrea pe care o contest pentru a permite celor interesaţi să studieze listele electorale utilizate în alegerile recente în scopul perfecţionării procesului electoral şi al creşterii încrederii societăţii în instituţiile statului.

5. Executarea hotărîrii CEC nr.3750 din 12.08.2015 nu va permite îmbunătăţirea calităţii listelor electorale. Printre atribuţiile Comisiei Electorale Centrale prevăzute la art.22 alin.(1) se numără şi acelea de la lit.s), conform cărora CEC "ţine Registrul de stat al alegătorilor şi exercită controlul asupra actualizării acestuia". Din experienţa de peste 20 ani pe care o am în domeniul monitorizării alegerilor, dar şi, în special, din experienţa de circa 5 ani în calitate de vicepreşedinte al CEC, pot afirma cu certitudine că autorităţile publice locale, primăriile nu pot, dar nici nu au interesul să perfecteze listele electorale, or, anume din această cauză, la insistenţa observatorilor naţionali şi internaţionali, Republica Moldova a implementat Registrul de stat al alegătorilor (RSA), punînd toată responsabilitatea pe Comisia Electorală Centrală şi îndepărtînd primăriile care deseori pot manifesta interese mai mult politice decît juridice. Totodată, pentru întreţinerea conformă a RSA este nevoie de compararea permanentă a datelor deţinute în RSA cu cele din listele electorale obţinute în urma scrutinului, dar şi cu datele din Registrul de Stat al Populaţiei (RSP). Voi menţiona că în anii 2012 – 2014 în cadrul CEC a activat un grup de lucru care a avut ca sarcină analiza calitativă a listelor electorale ("GLLE"), alcătuit din reprezentanţi a mai multe instituţii de stat şi organizaţii neguvernamentale, pe care am avut onoarea să-l conduc. GLLE a reuşit să dezvolte o tehnologie de evaluare şi de curăţare a listelor electorale, după care au fost constatate 9 categorii de fraude/inexactităţi în listele electorale (vezi raportul: Analiza listelor electorale, elaborat de Direcţia Tehnologii Informaţionale şi Gestionarea Listelor Electorale, din 11.03.2014). Listele electorale curăţate urmau să fie puse la baza creării RSA, însă ultimele două scrutine electorale au arătat că listele electorale la moment conţin chiar mai multe erori decît acelea din 2009. Culmea este că la momentul cînd listele electorale păreau să fie cele mai bune din perioada modernă a Republicii Moldova şi cînd un prototip al RSA fusese deja testat, cu participarea reprezentanţilor ÎS "CRIS "Registru" şi ai ÎS "Cadastru", pe teritoriul oraşului Anenii Noi, prin dispoziţia inopinată a preşedintelui CEC, a fost constituit un al doilea grup de lucru care a fost comasat cu GLLE şi, în aşa fel, dl Iurie Ciocan a devenit singurul conducător al celor două grupuri de lucru, dar şi singurul deţinător al informaţiei cu privire la calitatea listelor electorale. În RSA au fost introduse informaţii eronate în care alegătorii ilegal şi nemotivat au fost arondaţi la secţii de votare conform unor "reguli" cunoscute¹, probabil, doar de Iurie Ciocan. Deşi preşedintele CEC ne asigura că toate iregularităţile din listele electorale au fost soluţionate încă înainte de alegerile parlamentare din 30.11.2014, eram curios să verific acest lucru după alegerile parlamentare, însă preşedintele I. Ciocan s-a grăbit să expedieze o circulară către autorităţile publice locale (primării)², împuternicindu-le să preia şi apoi să distrugă listele electorale. Această dispoziţie ilegală a preşedintelui I. Ciocan a condus nu numai la violarea art.62 al Codului electoral cu dispariţia listelor electorale, ci şi la faptul că iregularităţile/fraudele din listele electorale la alegerile parlamentare din 2014 s-au perindat în listele electorale din alegerile locale generale din 2015 şi, fiind amplificate cu alte fraude noi, au condus la aceea că în unele localităţi oamenii au fost nevoiţi să-şi apere "cu furcile" dreptul la alegeri libere şi corecte, dreptul de a-şi alege de sine stătător conducerea satului/oraşului, fără amestecul celor care nu domiciliază în localităţile respective. Practica însă arată că nu peste tot le-a reuşit. Deşi acest drept este consfinţit şi de art.123 alin.(2) al Codului electoral³, anume calitatea proastă a listelor electorale, prezenţa pe ele a persoanelor neavenite, a creat o situaţie explozibilă în alegerile recente şi, dacă situaţia nu va fi redresată, iar atitudinea membrilor CEC nu va reveni la normal, în viitor statul va trebui să fie pregătit să facă faţă unor conflicte de proporţii.

______________________________

¹ De exemplu, mai mulţi locuitori din municipii şi oraşe se regăsesc în suburbii şi în alte localităţi despre existenţa cărora aceştia nici nu bănuiau. Locuitorii din Chişinău s-au plîns că s-au regăsit pe listele electorale din localităţi săteşti din raionul Călăraşi, Criuleni şi din alte raioane, în timp ce alţii, din localităţi îndepărtate, se regăseau pe listele din suburbiile Chişinăului, Orheiului sau mun. Bălţi. Au fost comunicări că o parte importantă de alegători din or. Codru se regăseau pe listele din sectorul Centru al mun. Chişinău, iar alegătorii din or. Drochia se regăseau pe listele din satul Drochia şi această "legitate" continua în toate localităţile care au denumiri asemănătoare.

² Despre această circulară am auzit întîmplător, cînd am încercat să verific listele electorale pentru secţiile de votare din străinătate, unde am constatat că circa 30% dintre procesele-verbale de la aceste secţii au fost refăcute şi semnate cu semne clare de contrafacere. De exemplu, 3 persoane subsemnate la procesele-verbale, fiecare dintre ele avînd 3 feluri de semnătură. Este vorba de Adrian Popescu, Valentina Neniţa şi Vadim Zmeu.

³ Art.123 (2) La alegerea consiliului local şi a primarului nu participă alegătorii care nu domiciliază în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

6. Hotărîrea CEC nr.3750 din 12.08.2015 a fost impusă prin abuz şi influenţă necorespunzătoare. Proiectul de hotărîre, votat la 12 august cu majoritatea de voturi, anterior (la 03.08.2015) a fost propus de dl Iurie Ciocan într-o variantă similară şi, deoarece atunci nu a întrunit numărul necesar de voturi, conform Regulamentului privind funcţionarea Comisiei Electorale Centrale, urma să fie propus unui alt membru al CEC care şi-a exprimat opinie deosebită de cea din concepţia proiectului respins sau să constituie un grup de lucru pentru elaborarea proiectului de hotărîre în care să îmbine toate propunerile şi opiniile. În pofida acestei prevederi a Regulamentului privind activitatea CEC (vezi art.56) şi practici anterioare, preşedintele CEC I. Ciocan l-a desemnat raportor pe dl A. Volentir care, la votarea proiectului precedent, a optat în favoarea proiectului respectiv. Evident că a propune în mod repetat acelaşi proiect de hotărîre, care contravine Codului electoral şi care pune în pericol nu doar corectitudinea procesului electoral, dar şi încrederea societăţii în instituţiile de stat, putea fi făcută doar dacă preşedintele şi raportorul s-au asigurat în prealabil că vor avea susţinerea necesară (posibil prin influenţă necorespunzătoare).

7. Hotărîrea nr.3750 din 12.08.2015 contravine Regulamentului privind întocmirea, administrarea, difuzarea şi actualizarea listelor electorale. În pct.46 al Regulamentului este prevăzut că "Instanţa de judecată transmite listele electorale, în termen de 10 zile de la confirmarea legalităţii alegerilor, Comisiei Electorale Centrale pentru operarea modificărilor în Registrul de stat al alegătorilor". Din acest document rezultă şi unul dintre scopurile păstrării la CEC a listelor electorale – menţinerea în bună stare a RSA şi a listelor electorale. Este clar că atunci cînd există posibilitatea soluţionării unei chestiuni în cadrul unui singur act legislativ sau normativ nu este relevant de inventat alte proceduri sau instrumente de soluţionare a problemei care ar face mai dificilă executarea acestora în ansamblu şi coroborarea lor între ele. Propunerea noastră, în acest sens, era să completăm cele două regulamente (Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Arhivei CEC şi Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea şi actualizarea listelor electorale) în aşa fel, încît să asigurăm continuitatea practicii stabilite la CEC şi respectarea Legii, însă anume Iurie Ciocan şi Andrei Volentir s-au opus vehement. Probabil că există temeiuri serioase pentru a-i motiva pe aceştia să propună un alt proiect de hotărîre nerelevant, mai costisitor, ilegal, dar şi incompatibil cu scopul Comisiei Electorale Centrale.

8. În afară de cele expuse mai sus, hotărîrea contestată de mine:

- este mai costisitoare, deoarece implică circa 900 de persoane (aşa-numiţii responsabili/registratori din cadrul administraţiei publice locale), care urmează a fi instruiţi, preîntîmpinaţi de răspundere pentru divulgarea datelor cu caracter personal, la care vor avea acces etc.;

- pune sub risc protecţia datelor cu caracter personal ale alegătorilor, deoarece pe lîngă cei 900 de aşa-numiţi responsabili/registratori⁴ din cadrul APL mai implică şi reprezentanţi ai structurilor cvasipolitice din teritoriu (secretarii consiliilor raionale (municipale) şi Comitetul executiv al UTA Găgăuzia), care se află la distanţe considerabil de mari de la CEC;

- face dificilă şi lipsită de control din partea CEC activitatea responsabililor/registratorilor din cadrul APL, deoarece CEC nu dispune de posibilitatea de a verifica la distanţă cine şi cum lucrează şi dacă în preajma acestora se află persoane neautorizate să aibă acces la datele respective;

- prin delegarea atribuţiilor sale către alte entităţi, entităţi care sunt constituite pe criterii politice, CEC pune în pericol de a fi divulgat faptul participării la votare a cetăţenilor, ceea ce altă dată constituia o grijă deosebită a preşedintelui Iurie Ciocan⁵. În aşa fel, Comisia Electorală Centrală încalcă chiar şi spiritul Legii, care urmăreşte evitarea implicării autorităţilor publice locale în procesul electoral;

- prin delegarea competenţelor sale stipulate la art.21, 26 şi 62 către alte instituţii Comisia Electorală Centrală îşi limitează statutul său de organ de stat independent, înfiinţat pentru realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfăşurări a alegerilor. Nici una dintre dispoziţiile Codului electoral nu prevede dreptul CEC de a-şi delega atribuţiile către terţi (organe, instituţii sau organizaţii);

- conduce la conflictul de interese şi la perturbarea atribuţiilor CEC. În calitatea sa de organ independent şi singurul deţinător al Registrului de stat al alegătorilor, CEC nu poate autoriza accesul unui număr de persoane, pe cît de mare, pe atît de necontrolabil, ceea ce ar pune sub riscul informaţional şi de software RSA;

- însuşi conceptul implementării RSA a avut ca scop reducerea gradului de implicare a APL în operaţiunile cu listele electorale, de aceea, odată cu implementarea RSA (2014), anume CEC este organul responsabil de listele electorale, iar actualizarea listelor şi a datelor din RSA trebuie să fie făcută doar prin intermediul Registrului de stat al populaţiei, al Registrului militarilor în termen, al Registrului privind starea civilă şi al Registrului privind antecedentele penale;

- în orice caz, sper că toată lumea mai ţine minte declaraţiile preşedintelui CEC, I. Ciocan, făcute în Parlamentul RM, urmare a sesizării Procuraturii Generale de către deputatul Veaceslav Untilă cu privire la calitatea listelor electorale şi tentativele de fraudare a alegerilor prin înregistrarea reşedinţelor în localitatea Băcioi şi în alte localităţi similare. Domnul Iurie Ciocan a afirmat atunci că "unica sursă de actualizare a listelor electorale este Registrul de stat al populaţiei", iar acum cu insistenţă promovează o procedură ilegală, menită să şteargă urmele fraudelor electorale care, după cum ne convingem, au fost comise cu acordul şi, posibil, sub conducerea lui nemijlocită.

_____________________

⁴ Registratorii/responsabilii din primării sunt nişte invenţii ale lui Iurie Ciocan, care nu corespund Legii. Aceste persoane au fost implicate provizoriu, la etapa de trecere de la listele electorale elaborate de către primării la implementarea RSA şi tipărirea listelor electorale de către singurul organ împuternicit cu acest drept – Comisia Electorală Centrală.

⁵ Pe parcursul a mai mult de două luni ce s-au scurs din ziua votării/14.06.2015, autorul acestei opinii separate, deţinînd funcţia de vicepreşedinte al CEC, a depus eforturi considerabile pentru a obţine acces la datele din RSA referitoare la lista alegătorilor care au participat la votare, însă preşedintele CEC Iurie Ciocan a interzis colaboratorilor din aparatul CEC să ofere această informaţie invocînd secretul faptului participării la votare a alegătorului.

9. Hotărîrea nr.3750 din 12.08.2015 contravine Regulamentului cu privire la activitatea CEC. Pct. 4 al acestui Regulament stipulează că "În activitatea sa, CEC se călăuzeşte de Constituţia Republici Moldova, de Codul electoral, de legile şi hotărîrile Parlamentului, de decretele Preşedintelui Republicii Moldova, de ordonanţele şi hotărîrile Guvernului, de tratatele internaţionale în domeniul la care Republica Moldova este parte, de prezentul Regulament şi de alte acte normative". Nici un act legislativ sau normativ, la care se face trimitere în hotărîrea CEC nr.3750 din 12.08.2015, nu prevede dreptul registratorilor de a nimici documente electorale, cu atît mai mult listele electorale. Îngrijorează şi faptul că o eventuală nimicire a listelor electorale conform pct.4 al hotărîrii CEC, contestate, ar constitui şi o gravă abatere de la procedura stabilită de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Arhivei CEC (Capitolul VII. Nimicirea documentelor cu termenul de păstrare expirat), pct.15 al căruia prevede întocmirea unui proces-verbal al Comisiei de expertiză a CEC, care, după coordonarea cu Arhiva Naţională a Republicii Moldova şi aprobarea de către preşedintele CEC (vezi pct.16), documentele incluse în procesul-verbal de constatare cu privire la nimicirea documentelor, termenul de păstrare al căror a expirat, se transmit organizaţiilor de prelucrare a maculaturii. Aşadar, arderea listelor electorale ar constitui şi o daună ecologică, dar şi economică, avînd în vedere cantităţile mari de hîrtie, pe care au fost tipărite listele electorale.

În condiţiile menţionate, solicit organelor de resort să verifice legalitatea hotărîrii "Cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica listele electorale de la instanţele judecătoreşti", să dea aprecierea cuvenită, aplicînd pîrghiile necesare pentru a-l obliga pe I. Ciocan să revină în limitele legale şi să respecte cu stricteţe prevederile Constituţiei, ale Codului electoral şi ale altor acte legislative şi normative.

Ştefan Urîtu,

vicepreşedintele CEC