Hotărîre nr.40 din 22.07.2014 privind Raportul auditului conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal în anul 2013

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului conformităţii administrării taxei pe valoarea

adăugată de către Serviciul Vamal în anul 2013

nr. 40  din  22.07.2014

 (în vigoare 15.08.2014) 

Monitorul Oficial nr.238-246 art.33 din 15.08.2014

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa directorului general al Serviciului Vamal, dl T.Baliţchi, şefului Direcţiei generale politică şi legislaţie fiscală şi vamală a Ministerului Finanţelor, dna A.Certan, şefului Departamentului venituri şi control vamal al Serviciului Vamal, dl C.Trofăilă, şefului Departamentului de aplicare a legii al Serviciului Vamal, dl I.Ceban, şefului Direcţiei venituri vamale a Serviciului Vamal, dna T.Cuneţchi, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal în anul 2013.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI şi cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014², avînd drept obiectiv obţinerea unei asigurări rezonabile privind conformitatea aplicării cadrului legislativ-normativ în procesul de administrare a taxei pe valoarea adăugată, prin prisma responsabilităţilor atribuite Serviciului Vamal.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările şi completările ulterioare) .

Auditul a fost planificat şi efectuat potrivit Standardelor de audit ISSAI 100, ISSAI 400 şi ISSAI 4100³ şi bunelor practici în domeniul auditului conformităţii, abordarea de audit fiind bazată pe evaluarea conformităţii proceselor aferente administrării taxei pe valoarea adăugată în cadrul Serviciului Vamal şi prevederilor cadrului legislativ-normativ în domeniu. Pentru obţinerea probelor de audit relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor expuse în Raport, echipa de audit a realizat proceduri specifice auditului. În funcţie de contextul în care au fost aplicate, procedurile au inclus testări de fond şi evaluări ale unor elemente semnificative ale sistemului de control intern, cu folosirea diferitor tehnici şi metode, inclusiv: analiza cadrului regulator, verificarea selectivă a calculării şi înregistrării taxei pe valoarea adăugată de către organele Serviciului Vamal în Sistemul Informaţional “Asycuda World” şi Sistemul Informaţional “Economist” etc. Totodată, în aspectul unor tranzacţii efectuate de către agenţii economici, auditul a utilizat datele din sistemele informaţionale ale Serviciului Vamal în contrapunere cu documentele primare anexate la declaraţiile vamale. Probele de audit au fost colectate la Aparatul central al Serviciului Vamal, ţinîndu-se cont de faptul că toate tranzacţiile de import sînt stocate în Sistemul Informaţional Integrat Vamal.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la adoptarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) drept standarde proprii de audit”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Verificările efectuate în cadrul auditului la Aparatul central al Serviciului Vamal, precum şi constatările expuse în Raportul de audit aprobat prin prezenta Hotărîre relevă următoarele.

▪ Veniturile colectate în anul 2013 la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au fost executate cu o depăşire de 100,7% faţă de planul indicativ aprobat (cifra de control), ponderea majoră a plăţilor vamale în totalul veniturilor fiind deţinută de taxa pe valoarea adăugată la import (69,2%).

▪ Ca rezultat al majorării la finele anului 2013 a planului indicativ de încasare a unor venituri, în aspectul categoriilor de plăti, nu au fost colectate accize în sumă totală de 14,1 mil.lei, inclusiv la gazul lichefiat – 6,7 mil.lei, la bere – 5,8 mil.lei şi la autoturisme –1,6 mil.lei.

▪ Administrarea taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal dispune de unele rezerve la capitolul determinarea valorii în vamă, condiţionînd ratarea unor venituri pasibile (TVA) în bugetul de stat (926,4 mii lei), iar completarea lacunară a formularelor tipizate DVV-2 generează riscuri privind corectitudinea calculării valorii în vamă a mărfurilor cu determinarea drepturilor de import aferente acţiunii de majorare a valorii în vamă.

▪ Se atestă o creştere semnificativă a restanţelor agenţilor economici faţă de bugetul de stat, care, la 31.12.2013, au constituit 304,9 mil.lei, inclusiv 229,3 mil.lei (75,2%) la taxa pe valoarea adăugată, care reprezintă plăţile în baza deciziilor de regularizare adoptate urmare a controalelor efectuate de subdiviziunile Serviciului Vamal, ce denotă rezerve la plata restanţelor.

▪ Facilităţile fiscale şi vamale acordate în temeiul cadrului legal la plata drepturilor de import, inclusiv la taxa pe valoarea adăugată, au înregistrat o creştere semnificativă, la 31.12.2013 constituind 36,6% din totalul veniturilor administrate de Serviciul Vamal în perioada de referinţă, influenţînd încasările în bugetul de stat.

▪ Tergiversarea integrării modulului “Economist” în Sistemul Informaţional Integrat Vamal condiţionează în continuare riscul raportării eronate a soldurilor debitoare şi creditoare ale agenţilor economici.

▪ Se atestă un nivel satisfăcător de conformare la recomandările şi cerinţele expuse în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 10.07.2013⁴, fapt ce a contribuit la îmbunătăţirea controlului intern în cadrul proceselor de administrare a taxei pe valoarea adăugată, cu unele rezerve de ameliorare.

____________________

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 10.07.2013 “Privind Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012” (în continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 10.07.2013).

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal în anul 2013, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Serviciului Vamal, pentru întreprinderea, conform competenţelor, a măsurilor de rigoare în vederea implementării recomandărilor auditului, cu asigurarea intensificării controlului vamal asupra respectării cadrului legislativ-normativ la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova şi perceperii drepturilor de import/export în bugetul de stat;

2.2. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi se cere:

2.2.1. prin intermediul Serviciului Vamal, să întreprindă măsuri de rigoare pentru fortificarea procesului de administrare a veniturilor, în vederea diminuării şi/sau stopării creşterii restanţelor agenţilor economici la bugetul de stat;

2.2.2. să prezinte propuneri privind includerea produselor medicamentoase în lista mărfurilor importate, în scopul monitorizării lanţului valoric în comerţul interior, cerinţă neexecutată a auditului precedent;

2.3. Ministerului Economiei, pentru documentare şi se cere, în comun cu Ministerul Finanţelor, să revizuiască politicile de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale la plata drepturilor de import, în scopul sporirii încasărilor în bugetul de stat, cu prioritizarea celor destinate dezvoltării activităţilor de producţie şi creării locurilor de muncă;

2.4. Guvernului Republicii Moldova şi Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru informare.

3. În contextul reiterării şi înaintării, prin prezenta Hotărîre, a cerinţelor şi recomandărilor neexecutate sau parţial executate, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 10.07.2013.

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea cerinţelor din subpunctele 2.1; 2.2. şi 2.3. din prezenta Hotărîre şi implementarea recomandărilor din Raportul de audit, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexă

la Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.40 din 22 iulie 2014

RAPORTUL

auditului conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată

de către Serviciul Vamal în anul 2013

I. INTRODUCERE

Auditul conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal în anul 2013 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014².

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările şi completările ulterioare).

Obiectivul general al auditului a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile privind conformitatea aplicării cadrului legal în procesul de administrare a taxei pe valoarea adăugată, prin prisma responsabilităţilor atribuite Serviciului Vamal.

Responsabilitatea conducerii Serviciului Vamal consistă în organizarea unui sistem eficient de management financiar şi control, care ar asigura conformitatea administrării taxei pe valoarea adăugată, cu respectarea principiilor transparenţei, responsabilităţii şi legalităţii, precum şi în elaborarea unor proceduri documentate privind prevenirea, descoperirea/atestarea şi raportarea suspiciunilor de fraudă şi iregularitate.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în efectuarea procedurilor de audit pentru obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate privind conformitatea administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal, precum şi pentru susţinerea constatărilor şi formularea concluziilor de audit. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor ce presupun fraudă şi eroare.

Metodologia şi sfera de abordare a auditului. Auditul conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal în anul 2013 a fost efectuat în conformitate cu ISSAI 100, ISSAI 400 şi ISSAI 4100³ şi cu bunele practici în domeniul auditului conformităţii. În scopul obţinerii unor probe relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor expuse în Raport, abordarea a fost bazată pe evaluarea conformităţii proceselor operaţionale aferente administrării taxei pe valoarea adăugată de către organele Serviciului Vamal. Echipa de audit a utilizat testarea de fond şi evaluarea unor elemente semnificative ale sistemului de control intern, cu folosirea diferitor tehnici şi metode, inclusiv: analiza cadrului regulator, verificarea selectivă a calculării şi înregistrării taxei pe valoarea adăugată de către organele Serviciului Vamal în Sistemul Informaţional “Asycuda World” şi Sistemul Informaţional “Economist”; analiza, pe perioada auditată, a datelor din informaţiile privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import; examinarea rapoartelor de evaluare a valorii în vamă generate de Sistemul Informaţional “Portal SV”. Totodată, în aspectul unor tranzacţii efectuate de către agenţii economici, auditul a utilizat datele sistemelor informaţionale ale Serviciului Vamal în contrapunere cu documentele primare anexate la declaraţiile vamale.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la adoptarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) drept standarde proprii de audit”.

Auditul a cuprins activităţile realizate şi măsurile întreprinse în anul 2013 de către factorii de decizie ai Serviciului Vamal implicaţi în procesul de administrare a taxei pe valoarea adăugată. Concluziile şi constatările prezentate în Raport au fost formulate în urma analizei efectuate asupra conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal şi verificării informaţiilor financiare în baza unor eşantioane reprezentative selectate în cadrul acţiunilor de audit.

Probele de audit au fost colectate la Aparatul central al Serviciului Vamal, ţinîndu-se cont de faptul că totalitatea tranzacţiilor de import sînt stocate în Sistemul Informaţional Integrat Vamal. Mărimea eşantionului din colectivitatea totală este indicată separat pentru fiecare caz constatator.

Reieşind din tematica auditului, pragul de semnificaţie şi urmare a identificării ca zone cu probabilitate de apariţie a riscurilor, au fost supuse auditului următoarele aspecte:

1. stabilirea planului indicativ (cifrei de control) privind veniturile bugetului de stat, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, care urmează a fi încasată de către organele Serviciului Vamal (realizarea indicilor de colectare a veniturilor bugetare, tendinţele încasării taxei pe valoarea adăugată etc.);

2. conformitatea administrării taxei pe valoarea adăugată de către organele Serviciului Vamal în anul 2013 (aplicarea metodelor de vămuire; determinarea valorii în vamă a tranzacţiilor de import definitiv);

3. conformitatea administrării de către organele Serviciului Vamal a restanţelor agenţilor economici faţă de bugetul de stat, inclusiv a celor formate la taxa pe valoarea adăugată;

4. administrarea de către organele Serviciului Vamal a facilităţilor fiscale şi vamale acordate, conform cadrului legal la taxa pe valoarea adăugată.

Auditul a verificat aspectul conformităţii, avînd la bază criteriile determinate conform normelor legale ce reglementează activitatea vamală, alte acte normative şi legislative relevante.

În prezentul Raport de audit sînt elucidate principalele constatări şi concluzii ale auditului, considerate relevante pentru toate părţile interesate (Parlament, Guvern, instituţiile statului etc.). În viziunea auditului, formarea unei imagini de ansamblu asupra administrării taxei pe valoarea adăugată va permite înaintarea unor recomandări pentru sporirea responsabilităţii conducerii Serviciului Vamal.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Serviciul Vamal este organul administraţiei publice, subordonat Ministerului Finanţelor, care contribuie în limitele competenţei la asigurarea securităţii economice a statului, participă la elaborarea politicii vamale şi conduce nemijlocit activitatea vamală. Serviciul Vamal asigură respectarea reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi a persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, percepe drepturile de import/export şi efectuează vămuirea, controlul şi supravegherea vamală.

În activitatea sa, Serviciul Vamal se conduce de prevederile Codului vamal⁴, Codului fiscal⁵, Legii cu privire la tariful vamal⁶, Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002⁷, altor acte legislative şi normative care reglementează activitatea vamală.

____________________

⁴ Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Codul vamal).

⁵ Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Codul fiscal).

⁶ Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea cu privire la tariful vamal ).

⁷ Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002).

Sistemul instituţional al Serviciului Vamal include birourile vamale şi posturile vamale, care exercită funcţiile de control vamal, de contracarare a fraudelor vamale şi alte atribuţii. Serviciul Vamal este membru al Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

Participanţii în procesul de administrare a taxei pe valoarea adăugată. Pe parcursul anului 2013, în administrarea taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA) la efectuarea tranzacţiilor de import pe teritoriul vamal al Republicii Moldova au participat:

▪ 7186 de agenţi economici, care au efectuat tranzacţii de import definitiv;

▪ 230 de brokeri vamali⁸ şi declaranţi în nume propriu⁹, care au acordat servicii agenţilor economici importatori la întocmirea documentelor de însoţire a mărfurilor de export/import;

____________________

⁸ Broker vamal – persoană juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine licenţă pentru activitatea de broker vamal, eliberată de Camera de Licenţiere, şi care, pe principiile reprezentării directe sau indirecte, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte operaţiuni vamale. Pentru obligaţia vamală apărută, brokerul vamal răspunde solidar cu plătitorul vamal (art.162 alin.(1) din Codul vamal).

⁹ Declarant  – orice persoană care are dreptul de a dispune de mărfuri şi/sau de mijloace de transport, care întocmeşte declaraţia vamală în numele său sau în al cărei nume este întocmită declaraţia vamală (art.1 alin.(13) din Codul vamal).

▪ Aparatul central al Serviciului Vamal, 7 birouri vamale şi 99 de posturi vamale, care au drept scop verificarea valorii în vamă a mărfurilor introduse în ţară, anunţate de către declaranţi. Părţile implicate în administrarea TVA la efectuarea tranzacţiilor de import pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sînt indicate în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

1. Stabilirea planului indicativ anual (cifrei de control) privind veniturile administrate

de către organele Serviciului Vamal, inclusiv taxa pe valoarea adăugată

Potrivit actelor normative¹⁰, estimarea şi prognozarea veniturilor administrate de către organele vamale este prerogativa Ministerului Finanţelor, în comun cu Serviciul Vamal. La solicitarea Ministerului Finanţelor, Serviciul Vamal a prezentat propunerile cu privire la proiectul bugetului pe anul 2013 şi estimările pe anii 2014-2015 privind veniturile administrate de către organele vamale, bazate pe indicatorii macroeconomici prezentaţi de către Ministerul Finanţelor. După adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2013¹¹, Ministerul Finanţelor, printr-un demers înaintat Serviciului Vamal a prezentat planul indicativ anual (cifra de control) privind aprobarea în bugetul de stat a veniturilor administrate de către Serviciul Vamal, repartizate pe tipuri de impozite şi plăţi ce urmează să fie încasate, solicitînd înaintarea propunerilor privind repartizarea pe luni a cifrei de control anuale. Repartizarea lunară a veniturilor anuale se efectuează în raport cu ponderea executării veniturilor totale pentru fiecare lună a perioadei precedente de gestiune şi raportată la suma anuală propusă de Ministerul Finanţelor.

____________________

¹⁰ Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996 (cu modificările şi completările ulterioare); Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008 “Cu privire la reglementarea activităţii Ministerului Finanţelor” (cu modificările şi completările ulterioare).

¹¹ Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012 (cu modificările şi completările ulterioare).

O procedură analogică se aplică şi la repartizarea cifrei de control anuale pe tipuri de plăţi, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată. Serviciul Vamal înştiinţează Ministerul Finanţelor, cu propunerile preliminare privind repartizarea pe luni a veniturilor vamale, iar după definitivarea informaţiei obţinute, Ministerul remite planul indicativ al veniturilor repartizate pe luni, care urmează a fi administrate de către Serviciul Vamal, ultimul repartizîndu-l pe birouri vamale. Dacă pe parcursul anului de gestiune parvin modificări ale planului indicativ, Ministerul Finanţelor informează Serviciul Vamal pentru ajustarea ulterioară de către acesta a cifrei de control pe luni şi birouri vamale.

Verificările auditului privind procedura stabilirii planului indicativ anual privind veniturile administrate de către organele vamale, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, relevă că aceasta este una conformă cadrului regulator.

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2013, veniturile care urmau a fi încasate de către organele Serviciului Vamal iniţial au fost aprobate în sumă de 14706,9 mil.lei, inclusiv TVA – 10592,0 mil.lei. Urmare a rectificărilor operate prin Legea nr.277 din 15.11.2013¹², limita stabilită în planul indicativ anual de încasare a veniturilor vamale a fost micşorată cu206,1 mil.lei, inclusiv TVA şi taxa vamală au fost micşorate cu 534,6 mil.lei şi, respectiv, cu 45,2 mil.lei, iar accizele – majorate cu 320,3 mil.lei. Cifra de control a constituit în total 14500,8 mil.lei.

____________________

¹² Legea nr.277 din 15.11.2013 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 2 noiembrie 2012.

1.1. Realizarea indicilor de colectare a veniturilor bugetare administrate de către organele Serviciului Vamal

Pentru administrarea conformă a veniturilor vamale la bugetul de stat, Serviciul Vamal implementează politica vamală, asigurînd plenitudinea perceperii drepturilor de import şi export, care constituie partea preponderentă a veniturilor bugetului de stat. Conform informaţiei statistice a Serviciului Vamal, în anul 2013, valoarea operaţiunilor de import ale agenţilor economici, inclusiv din unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului şi municipiul Bender, a constituit 5839,7 mil.dolari SUA, înregistrînd o creştere de 6,8% (371,6 mil. dolari SUA), faţă de anul 2012.

În anul 2013, organele Serviciului Vamal au colectat venituri vamale în sumă totală de 14606,1 mil.lei, înregistrînd o creştere de 1993,8 mil.lei (15,8%) faţă de anul 2012 (12612,3 mil.lei), sau cu o depăşire de 105,3 mil.lei faţă de planul indicativ de 14500,8 mil.lei, stabilit de către Ministerul Finanţelor.

În anul 2013, ponderea veniturilor bugetului de stat administrate de către organele Serviciului Vamal, în raport cu Produsul Intern Brut (100311,7 mil.lei), a constituit 14,6%, sau cu 0,2 puncte procentuale mai mult faţă de anul 2012. În acelaşi timp, veniturile administrate de către Serviciul Vamal în raport cu veniturile fiscale ale bugetului de stat au constituit 79,7%, înregistrînd o creştere cu 1,7 puncte procentuale faţă de anul 2012 şi, respectiv, o creştere cu 8,8 puncte procentuale faţă de anul 2009.

Ponderea veniturilor administrate de Serviciul Vamal în raport cu veniturile fiscale ale bugetului de stat în perioada 2009-2013 este redată în Diagrama nr.1.

Sursă: Datele statistice ale Serviciului Vamal şi ale Biroului Naţional de Statistică

Auditul relevă că ponderea veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în raport cu veniturile fiscale ale bugetului de stat a înregistrat o creştere continuă, iar partea semnificativă a veniturilor încasate în buget revine tranzacţiilor de import.

Analiza auditului structurii veniturilor administrate de către Serviciul Vamal denotă că, din suma veniturilor executate în anul 2013 în mărime de 14606,1 mil.lei, ponderea majoră a plăţilor vamale o deţine TVA la import – 69,2% din totalul veniturilor, fiind urmată de accize – 20,9%.

Analiza executării volumului de colectare a veniturilor pe categorii de plăţi, comparativ cu nivelul precizat în anul 2013, este redată în Anexa nr.2 la prezentul Raport.

Situaţia redată în Anexă relevă că, în ansamblu, indicii de colectare a veniturilor bugetului de stat pe anul 2013, real au fost executaţi, iar în aspectul unor categorii de plăţi vamale, sarcina precizată n-a fost executată integral. Astfel, planul indicativ pentru încasarea accizelor a fost supraexecutat cu 41,8 mil.lei (101,4%), iar în aspectul subcategoriilor de plăţi vamale s-a stabilit neîncasarea accizelor la bere cu 5,7 mil.lei (90,4%), fiind condiţionată de micşorarea cantitativă a importurilor la această categorie de marfă cu 1215,1 mii tone în anul 2013, faţă de anul 2012. Totodată, majorarea la finele anului curent a planului indicativ de încasare a veniturilor la accize a condiţionat necolectarea accizelor la autoturisme cu 1,6 mil.lei (99,8%) şi accizelor la gazul lichefiat cu 6,7 mil.lei (95,9%), deşi în anul 2013 au fost importate cu 1042 unităţi de autoturisme mai mult faţă de anul 2012 şi, respectiv, valoarea cantitativă a gazului lichefiat a crescut cu 10,2 mii tone (15,0%).

Cu toate că, în ansamblu, drepturile de import/export au fost executate de către Serviciul Vamal peste limita planului indicativ, unele birouri vamale n-au asigurat executarea veniturilor conform planului indicativ de încasare. Un nivel scăzut de executare a veniturilor au înregistrat Biroul Vamal Chişinău – cu 200,6 mil.lei (98,0%) mai puţin şi Biroul Vamal Briceni – cu 150,4 mil.lei (91,0%) mai puţin.

Potrivit explicaţiilor Serviciului Vamal, neexecutarea limitelor din planul indicativ de către birourile vamale se explică prin următoarele: “în contextul racordării activităţii vamale a fost aprobat Ordinul directorului general al Serviciului Vamal nr.301-O din 27.06.2013, prin care în scopul facilitării traficului de mărfuri şi mijloacelor de transport s-a autorizat efectuarea de către agenţii economici a procedurilor de vămuire, indiferent de locul de înregistrare a sediului juridic al întreprinderii şi fără prezentarea detaşării referitoare la vămuire în alte birouri vamale”.

1.2. Tendinţele încasării taxei pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată este impozit de stat, care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.¹³

____________________

¹³ Art.93 din Codul fiscal.

În cazul importului, subiecţii impozabili cu TVA sînt persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri considerate ca livrări impozabile. La stabilirea valorii impozabile¹⁴ cu TVA se cumulează valoarea mărfurilor în vamă¹⁵ şi celelalte impozite şi taxe care urmează a fi achitate la importul mărfurilor.

____________________

¹⁴ Art.97 alin.(1) din Codul fiscal; valoarea impozabilă a livrării impozabile reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA).

¹⁵ Art.2 din Legea cu privire la tariful vamal: valoarea în vamă a mărfii reprezintă valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii drepturilor de import.

Cotele TVA aplicate în cazul importurilor de mărfuri şi servicii sînt stipulate în art.96 din Codul fiscal, acestea fiind: cota-standard de 20%, cotele reduse în mărime de 8% pentru unele categorii de mărfuri şi cota zero la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104 din Codul fiscal.

TVA se calculează de către organele Serviciului Vamal doar pentru mărfurile plasate în regim vamal de import definitiv¹⁶. Pe parcursul anului 2013 au fost efectuate tranzacţii de import definitiv în valoare totală de 59827,6 mil.lei, ce constituie 81,4% din valoarea totală a tranzacţiilor de import plasate în diferite destinaţii vamale. Auditul a constatat că TVA care urma a fi încasată de către organele Serviciului Vamal a fost aprobată iniţial de către Ministerul Finanţelor în sumă de 10592,0 mil.lei. Urmare a rectificărilor efectuate pe parcursul anului 2013, planul încasărilor privind TVA a fost micşorat cu 534,6 mil.lei, la finele anului fiind precizată suma de 10057,4 mil.lei.

____________________

¹⁶ Art.31 din Codul vamal: importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică.

Evoluţia încasării TVA în raport cu veniturile administrate de către organele Serviciului Vamal pe anii 2009-2013 este redată în Diagrama nr.2.

Sursă: Datele statistice ale Serviciului Vamal

Datele din diagramă indică că TVA încasată în raport cu veniturile administrate de către Serviciul Vamal pe parcursul ultimilor ani a variat de la 71,5% în anul 2009 pînă la 69,2% în anul 2013, nefiind constatate devieri semnificative. Totodată, se relevă că dependenţa veniturilor administrate de către Serviciul Vamal faţă de TVA în anul 2013 a fost în descreştere, faţă de anul 2009, cu 2,3 puncte procentuale. Această situaţie se datorează modificărilor operate în legislaţia fiscală privind cota accizului, care în anul 2013, faţă de anul 2009, a generat o creştere de 2,3 ori a veniturilor din încasarea drepturilor de import al mărfurilor accizate, iar a TVA – cu doar 1,8 ori pentru aceeaşi perioadă.

Concluzii:

Veniturile administrate de către Serviciul Vamal în anul 2013 au fost executate în sumă de 14606,1 mil.lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 1993,8 mil.lei (15,8%) şi, respectiv, cu o depăşire de 105,3 mil.lei (0,7%) faţă de planul indicativ anual stabilit de către Ministerul Finanţelor, ponderea majoră a plăţilor vamale fiind deţinută de TVA la import, care a constituit 10106,1 mil.lei (69,2%). Concomitent, deşi veniturile au înregistrat o creştere, planul indicativ de încasare a veniturilor în aspectul unor categorii de plăţi nu a fost executat la accize cu 14,1 mil.lei, inclusiv la gazul lichefiat – cu 6,7 mil.lei, la bere – cu 5,8 mil.lei, şi la autoturisme – cu 1,6 mil.lei.

2. Colectarea taxei pe valoarea adăugată la bugetul de stat de către organele Serviciului Vamal

Conform art.117 şi art.122 din Codul vamal, pentru calcularea drepturilor de import şi de export, baza de calcul o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor, determinată în condiţiile legii. Potrivit art.101 alin.7) din Codul fiscal, persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător achită taxa pe valoarea adăugată pînă la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică pînă la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

În vederea asigurării stingerii obligaţiei vamale, agenţii economici întocmesc dispoziţia de plată trezorerială şi, utilizînd serviciile instituţiilor bancare, transferă mijloacele financiare (achitare prin virament) la contul bugetului de stat, deschis în Trezoreria de Stat. Aparatul central al Serviciului Vamal, la recepţionarea extraselor bancare, reflectă în contul personal de evidenţă al agenţilor economici importatori sumele drepturilor de import achitate în avans. După declararea şi acceptarea valorii în vamă de către organele Serviciului Vamal a mărfii importate, plăţile vamale, inclusiv TVA, sînt calculate automat prin Sistemul Informaţional “Asycuda World”. Astfel, cota TVA se aplică nu doar la valoarea în vamă a mărfurilor importate, dar şi asupra celorlalte tipuri de taxe şi impozite percepute de către organele Serviciului Vamal.

Astfel, TVA se calculează din valoarea impozabilă, care reprezintă cumulativul valorii în vamă a mărfurilor importate cu taxa vamală, accizele şi taxa pentru procedurile vamale. Ulterior, inspectorul vamal încasează prin Sistemul Informaţional “Economist” plăţile vamale aferente mărfurilor vămuite şi efectuează decontările din contul personal de evidenţă al agentului economic importator.

În contextul procedurii descrise, auditul relevă că unul dintre obiectivele de bază ale Serviciului Vamal este asigurarea persoanelor responsabile de vămuirea mărfurilor cu instrumente sigure şi eficiente pentru determinarea corectă a valorii în vamă. Astfel, auditul menţionează că Sistemul Informaţional Integrat Vamal al Serviciului Vamal a fost creat în scopul dezvoltării unei platforme integre şi asigurării unui sistem unic de securitate a informaţiei organelor vamale ale Republicii Moldova, ce funcţionează în jurul nucleului constituit de componentele/modulele incluse în pachetul Sistemului Informaţional “Asycuda World”.

O componentă importantă a Sistemului Informaţional menţionat, destinată asigurării unui mecanism eficient de gestionare a riscurilor de subevaluare sau supraevaluare a mărfurilor declarate, este Modulul “Valoarea în vamă”. La momentul actual, Serviciul Vamal nu utilizează toate funcţionalităţile acestui modul, situaţie determinată de necesitatea introducerii manuale a datelor din fişierele de informaţii, precum şi de lipsa unui program de selectare pentru mărfurile plasate pe culoar de criteriile destinate modulului “Valoarea în vamă”. Pînă la asigurarea funcţionalităţii complete a modulului “Valoarea în vamă”, colaboratorii Serviciului Vamal utilizează Sistemul Informaţional “Portal SV”, care permite generarea rapoartelor pentru aplicare în contextul determinării valorii în vamă conform metodelor de vămuire, cu încasarea ulterioară a plăţilor vamale.

Potrivit art.10 alin.(1) şi alin.(2) din Legea cu privire la tariful vamal, valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:

1) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;

2) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;

3) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;

4) în baza costului unitar al mărfii;

5) în baza valorii calculate a mărfii;

6) prin metoda de rezervă.

Principala metodă, dintre cele specificate, este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă (în continuare – metoda nr.1). În cazul în care metoda nr.1 nu poate fi aplicată, se aplică consecutiv celelalte metode. Valoarea în vamă a mărfurilor introduse este anunţată de declarant, organul vamal avînd obligaţia de a exercita controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii, inclusiv corectitudinea metodei alese de declarant şi oportunitatea aplicării ei.

Conform Raportului Serviciului Vamal pe anul 2013 privind controlul asupra valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import definitiv (plasarea în liberă circulaţie), din 197897 de declaraţii ale valorii în vamă (formularele tipizate DVV-1 şi DVV-2) perfectate de către entitate, prin metoda nr.1 au fost validate 177997 de declaraţii (89,9%); prin metoda nr.2-42 de declaraţii; prin metoda nr.3-11 declaraţii; prin metoda nr.4-0 declaraţii; prin metoda nr.5-1 declaraţie, şi prin metoda nr.6 – 19846 de declaraţii (10,0%).

Evoluţia declaraţiilor valorii în vamă DVV-1 şi DVV-2, perfectate conform metodelor de vămuire în anul 2013 (import definitiv), este prezentată în Diagrama nr.3.

Sursă: Rapoartele Serviciului Vamal privind controlul valorii în vamă a mărfurilor în anul 2013.

Potrivit datelor Raportului menţionat, prin metoda nr.6 “de rezervă”, valoarea în vamă a mărfurilor a fost majorată cu 1058,7 mil.lei, iar suma drepturilor de import percepute din totalul valorii majorate a constituit 279,2 mil.lei.

Conform diagramei, cele mai frecvente metode de vămuire utilizate spre determinarea valorii în vamă au fost metoda nr.1 şi metoda nr.6 “de rezervă”. În urma verificării declaraţiilor vamale de import definitiv, în aspectul corectitudinii determinării valorii în vamă, auditul a constatat că colaboratorii vamali nu documentează în toate cazurile consecutivitatea aplicării metodelor nr.2, nr.3, nr.4 şi nr.5 în conformitate cu prevederile articolelor 12-16 din Legea cu privire la tariful vamal şi ale Hotărîrii Guvernului nr.600 din 14.05.2002, fapt ce a condiţionat în unele cazuri la determinarea neconformă a valorii în vamă a mărfurilor prin aplicarea directă a metodei nr.6 “de rezervă”. Aceste situaţii ce ţin de nerespectarea documentării procedurii de aplicare a metodelor de vămuire ar putea genera riscuri de pierdere a dosarelor în instanţele de judecată.

2.1. Conformitatea aplicării metodelor de vămuire pentru determinarea valorii în vamă a tranzacţiilor de import definitiv

Ţinînd cont de faptul că taxa pe valoarea adăugată se încasează doar din importul mărfurilor plasate în regim vamal de import definitiv, auditul a supus verificării unele tranzacţii din China şi Turcia, plasate pe culoarele “galben” şi “roşu”, conform codurilor procedurilor vamale IM 40 (Import definitiv)¹⁷.

____________________

¹⁷ Ordinul directorului general al Serviciului Vamal nr.346-O din 24.12.2009 “Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”.

În vederea evaluării conformităţii determinării valorii în vamă, verificările auditului s-au axat pe un eşantion de 4006 declaraţii vamale din totalul de 19846, selectate conform poziţiilor tarifare şi descrierii mărfurilor, cu risc sport de diminuare a valorii în vamă, determinată prin metoda nr.6 “de rezervă”. Auditul a analizat corectitudinea aprecierii valorii în vamă a tranzacţiilor de import prin metoda menţionată, verificînd dacă organele Serviciului Vamal au luat drept bază valorile minime în vamă determinate prin metoda nr.1 pentru mărfurile similare/identice, în cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată. Totodată, la selectarea declaraţiilor vamale de import, auditul a ţinut cont şi de tranzacţiile de import definitiv din ţările cu risc sporit de subevaluare a valorii în vamă stabilite de către Serviciul Vamal. Astfel, în vederea neadmiterii subevaluării vamale şi eschivării de la plata deplină a drepturilor de import, Serviciul Vamal a elaborat criterii de risc, în baza cărora Sistemul Informaţional “Asycuda World” plasează pe culoarele “galben” sau “roşu” de vămuire declaraţiile vamale suspecte de subevaluare vamală şi/sau importate din ţările cu risc sporit.

Conform datelor Sistemului Informaţional “Asycuda World”, pe parcursul anului 2013, au fost importate mărfuri din Turcia şi China în regim vamal definitiv în valoare de 4793,8 mil.lei. Pentru 11579 de declaraţii vamale de import, cu valoarea statistică de 3602,4 mil.lei, valoarea în vamă a mărfurilor a fost apreciată de către organele vamale prin metoda nr.1. Conform prevederilor legale, în cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, valoarea în vamă se determină prin utilizarea consecutivă a celorlalte metode prevăzute de lege. Astfel, pentru 4006 de declaraţii vamale în sumă de 1191,3 mil.lei, valoarea în vamă a tranzacţiilor de import a fost apreciată prin metoda nr.6 “de rezervă”. În cadrul misiunii de audit s-a verificat conformitatea determinării valorii în vamă pentru tranzacţiile de import a căror valoare în vamă a fost apreciată prin metoda nr.6 “de rezervă”. În viziunea auditului, metoda menţionată este mai util de a fi aplicată, în comparaţie cu metodele nr.2, nr.3, nr.4 şi nr.5, ţinînd cont de operativitatea generalizării rapoartelor de către Sistemul Informaţional “Portal SV” privind evaluarea valorii în vamă din datele disponibile ale Serviciului Vamal. La determinarea valorii în vamă conform metodei nr.6 “de rezervă”, aceasta trebuie să fie aplicată în conformitate cu metodele specificate în art.11-16 din Legea cu privire la tariful vamal, dar fiindu-i atribuită o flexibilitate rezonabilă¹⁸, conformă obiectivelor şi prevederilor legale la aplicarea acestor metode.

____________________

¹⁸ Anexa nr.4 la Legea cu privire la tariful vamal “Note interpretative la unele articole din Legea cu privire la tariful vamal”.

Verificările auditului asupra unui eşantion de 824 din totalul de 2898 de declaraţii vamale de import din Turcia şi China relevă că unii agenţi economici declară mărfurile similare la preţuri subevaluate în comparaţie cu preţurile per unitate ale mărfurilor pentru tranzacţiile de import care au fost acceptate de către Serviciul Vamal prin metoda nr.1. În acest context, se menţionează că, pentru mărfurile de import care au fost selectate de către Sistemul Informaţional “Asycuda World” ca tranzacţii cu risc sporit de subevaluare a valorii în vamă, Serviciul Vamal a apreciat valoarea în vamă prin metoda nr.6 “de rezervă”, conform prevederilor regulamentare. Cazurile verificate de către auditori sînt redate în Anexa nr.4 la prezentul Raport.

Auditul relevă că dacă organele Serviciului Vamal ar fi utilizat cea mai mică valoare pentru tranzacţiile cu mărfuri similare identificate cu risc sporit de subevaluare a valorii în vamă conform metodei de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară, atunci valoarea în vamă ar fi fost calculată cu 987,7 mii lei mai puţin şi, respectiv, încasările TVA s-ar fi diminuat cu197,5 mii lei. Este necesar de menţionat că fiecare tranzacţie de import are specificul său şi este dificil de a identifica mărfurile similare a căror valoare în vamă ar putea fi luată drept bază la aprecierea valorii impozabile.

Astfel,auditul a constatat că acest instrument utilizat de către Serviciul Vamal este unul funcţional, dar, în unele cazuri, mai persistă carenţe privind aplicarea metodei nr.6 “de rezervă” la aprecierea valorii în vamă pentru tranzacţiile identificate cu risc sporit de subevaluare a valorii în vamă.

Pentru confirmarea carenţelor identificate de către echipa de audit la utilizarea de către organele Serviciului Vamal a metodeinr.6 “de rezervă”, verificările auditului s-au axat pe tranzacţiile de import din Turcia şi China începînd cu luna aprilie a anului 2013. Această selecţie a fost operată ţinînd cont de prevederile regulamentare care stipulează că “metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică sau similară se aplică în cazul în care marfa identică sau similară este introdusă concomitent sau cu cel mult 90 de zile înainte de introducerea mărfii care urmează a fi evaluată”. Astfel, verificările auditului au identificat 166 de cazuri din 2898 de declaraţii vamale a căror valoare în vamă a mărfurilor a fost determinată de către organele Serviciului Vamal prin metoda nr.6 “de rezervă”, însă, în viziunea auditului sînt unele rezerve pentru aplicarea flexibilităţii rezonabile la determinarea valorii în vamă conform metodei nr.3 “în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară”. Situaţia respectivă este reflectată în Anexa nr.5 la prezentul Raport.

La efectuarea recalculărilor de către echipa de audit s-a ţinut cont de principiile suplimentare privind determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică sau similară, stipulate în art.14 din Legea cu privire la tariful vamal. Astfel, s-a calculat preţul per unitate conform Invoice-lor anexate de către declaranţi şi prezentate organelor Serviciului Vamal pentru tranzacţiile similare acceptate spre vămuire prin metoda nr.1. Ulterior, din momentul introducerii mărfii, care a fost evaluată prin metoda nr.6 “de rezervă”, drept bază la determinarea valorii în vamă auditul a aplicat valoarea cea mai mică a uneia dintre tranzacţiile cu mărfuri similare, identificate cu 90 de zile înainte. La compararea preţului per unitate pentru tranzacţiile de import prin metoda nr.1 cu preţul per unitate acceptat de organele Serviciului Vamal pentru vămuirea mărfurilor prin metoda nr.6 “de rezervă”, auditul a selectat doar cazurile în care preţul minim acceptat prin metoda nr.1 a fost mai mare faţă de cel acceptat prin metoda nr.6 “de rezervă”. Totodată, s-a efectuat şi selecţia conform descrierii mărfurilor completate de către declaranţi în rubrica “31” a declaraţiei vamale.

Analiza datelor prezentate în Anexa nr.5 denotă că aplicarea metodei nr.6 “de rezervă” în cazurile de import definitiv verificate de către auditori ar fi generat majorarea valorii în vamă cu 3923,7 mii lei faţă de valoarea în vamă calculată iniţial prin aceeaşi metodă de către organele Serviciului Vamal şi, respectiv, a TVA aferente valorii în vamă cu 840,6 mii lei mai mult faţă de calculele iniţiale. Auditul mai relevă că brokerii vamali sau declaranţii în nume propriu nu completează de fiecare dată rubrica “31” a declaraţiei vamale cu descrierea completă a mărfurilor importate. Această situaţie ar putea crea dificultăţi la identificarea mărfurilor similare sau identice, a căror poziţie tarifară este aceeaşi, dar, după descriere şi destinaţie, sînt diferite.

Notă: Serviciul Vamal a întreprins unele acţiuni în vederea verificării corectitudinii valorii în vamă stabilite de audit. Astfel, entitatea a solicitat asistenţă administrativă pentru stabilirea autenticităţii actelor prezentate în cadrul perfectării tranzacţiilor suspecte prin intermediul organelor vamale ale ţărilor de expediere. Pe unul din cazuri în temeiul actelor autentice recepţionate, Serviciul Vamal a efectuat recalculul drepturilor de import, iar declararea neautentică urmează a fi examinată şi sancţionată conform procedurii contravenţionale sau penale.

1.2. Alte constatări referitor la conformitatea determinării valorii în vamă

Pentru anunţarea valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal, se utilizează tipizatele declaraţiei valorii în vamă DVV-1 şi DVV-2¹⁹. Tipizatele DVV-1 se completează pentru anunţarea valorii în vamă, determinată prin metoda nr.1. Tipizatele DVV-2 sînt recomandate spre utilizare pentru anunţarea valorii în vamă conform uneia dintre metodele nr.2 – nr.6. Verificările auditului s-au axat pe verificarea tipizatelor DVV-2, ţinînd cont de tranzacţiile la care valoare în vamă a fost apreciată prin metoda nr.6 “de rezervă”, în special pentru mărfurile importate în grupaj.

____________________

¹⁹ Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002.

Auditul a constatat că, potrivit bazei de date a Serviciului Vamal, pe parcursul anului 2013, 4 agenţi economici selectaţi aleatoriu în cadrul auditului au importat mărfuri în grupaj a căror valoare în vamă a fost apreciată prin metodanr.6 “de rezervă”, în sumă totală de 122,6 mil.lei, fiind întocmite concomitent 585 de declaraţii primare, care cuprind în total 23790 de poziţii marfare. Se relevă că numărul mediu de poziţii marfare la fiecare declaraţie vamală primară constituie în medie cca 40 de articole. Pentru 288 de declaraţii vamale (din 585 validate) au fost înregistrate peste 50 de poziţii marfare la o singură tranzacţie. Fiecare articol ataşat la declaraţia vamală primară reprezintă o poziţie tarifară marfară sau un bun ce urmează a fi vămuit, cu completarea ulterioară a tipizatelor DVV-2 privind valoarea în vamă a mărfurilor. Analiza selectivă a tipizatelor DVV-2, efectuată pe un eşantion de 103 declaraţii vamale, denotă că completarea obligatorie a rubricilor nr.7 şi nr.8 din tipizatele DVV-2, ce ţin de argumentarea alegerii metodei de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor şi a cauzei renunţării la metodele precedente, precum şi de indicarea sursei de informaţie, în majoritatea cazurilor nu au fost completate de către declaranţi şi nu a fost verificată corectitudinea întocmirii acestora de către organele Serviciului Vamal.

Astfel, auditul concluzionează că necompletarea deplină a tipizatelor DVV-2 generează riscuri privind corectitudinea aprecierii valorii în vamă a mărfurilor, cu determinarea drepturilor de import aferente acţiunii de majorare a valorii în vamă.

Totodată, auditul menţionează că declaraţiile vamale care conţin un număr mare de articole necesită timp suplimentar la determinarea valorii în vamă pentru mărfurile importate în grupaj şi ar putea reprezenta un impediment pentru argumentarea alegerii metodei de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor, a cauzei renunţării la metodele precedente, precum şi la indicarea sursei de informaţie pentru fiecare articol în parte.

Concluzii:

Instrumentul utilizat de către Serviciul Vamal conform cadrului regulator la determinarea valorii în vamă prin metoda nr.6 “de rezervă” este unul aplicabil, dar, în unele cazuri, mai persistă carenţe la aprecierea valorii în vamă pentru mărfurile identificate cu valoarea subevaluată. Astfel, la determinarea valorii în vamă a mărfurilor prin aplicarea metodei nr.6 “de rezervă”, în unele cazuri de import definitiv, în cadrul verificărilor efectuate de către auditori, s-a constatat o posibilă majorare a valorii în vamă cu 3923,7 mii lei faţă de valoarea în vamă calculată iniţial prin aceeaşi metodă de către organele Serviciului Vamal şi, respectiv, a taxei pe valoarea adăugată aferentă valorii în vamă – cu 840,6 mii lei, faţă de calculele iniţiale.

La unele birouri vamale completarea obligatorie a rubricilor nr.7 şi nr.8 din tipizatele DVV-2, ce ţin de argumentarea alegerii metodei de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor şi a cauzei renunţării la metodele precedente, precum şi de indicarea sursei de informaţie nu a fost argumentată, fapt ce implică un risc major al nerespectării cadrului juridic şi regularităţii modului de declarare a valorii în vamă a mărfurilor.

Recomandări conducerii Serviciului Vamal:

1. Să asigure controlul intern privind respectarea cadrului legislativ-normativ la aprecierea valorii în vamă a mărfurilor, în scopul sporirii eficienţei, corectitudinii determinării valorii în vamă, precum şi încasării depline a drepturilor de import;

2. Să instituie proceduri de control intern care ar asigura responsabilitatea brokerilor vamali sau a declaranţilor în nume propriu la completarea rubricii “31” a declaraţiei vamale, pentru o eficacitate mai bună la determinarea valorii în vamă prin metodanr.6 “de rezervă”;

3. Să efectueze un studiu analitic în vederea identificării riscurilor potenţiale de subevaluare a valorii în vamă pentru tranzacţiile identificate de către auditori, în scopul determinării şi perceperii drepturilor de import la bugetul de stat.

3. Conformitatea administrării de către organele Serviciului Vamal

a restanţelor agenţilor economici faţă de bugetul de stat

Potrivit informaţiilor prezentate de către Serviciul Vamal, restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat la plăţile administrate de către organele vamale, înregistrate la 31.12.2013, constituiau 304,9 mil.lei, inclusiv 229,3 mil.lei (75,2%) – taxa pe valoarea adăugată. Comparativ cu situaţiile din 31.12.2012 şi 31.12.2011, restanţele s-au majorat cu 47,3 mil.lei şi, respectiv, cu 181,0 mil.lei. Această majorare este condiţionată de efectuarea de către organele Serviciului Vamal a controlului ulterior, cu întocmirea deciziilor de regularizare în vederea încasării suplimentare a drepturilor de import/export.

Datele din informaţiile prezentate indică că valoarea restanţelor agenţilor economici la 31.12.2013 include plăţi de bază – 211,5 mil.lei (inclusiv amenzi – 24,8 mil.lei) şi penalităţi calculate la datoriile neachitate. La finele anului 2013 se atestă menţinerea unor datorii cu termenul de prescripţie expirat, care, în urma neonorării obligaţiunilor de către debitori, însumau 24,0 mil.lei, formate în anii 1995-2007, cu risc sporit de neîncasare. Potrivit pct.10 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 28.12.2012²⁰, aceste restanţe urmau a fi stinse începînd cu anul 2013. Se relevă că, pe parcursul anului 2013, Serviciul Vamal a adoptat doar 2 decizii, în sumă de 347,4 mii lei, privind stingerea obligaţiilor vamale al căror termen de prescripţie a expirat (Biroul Vamal Leuşeni).

____________________

²⁰ Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 28.12.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind stingerea obligaţiei vamale şi/sau a sumelor plătite în plus al căror termen de prescripţie a expirat” (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 28.12.2012).

Structura restanţelor agenţilor economici faţă de bugetul de stat la plăţile administrate de către Serviciul Vamal, la 31.12.2013 (304,9 mil.lei) este redată în Diagrama nr.4.

Sursă: Raportul privind restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat

la plăţile administrate de Serviciul Vamal la 31.12.2013

Datele din imagine denotă că partea preponderentă în totalul restanţelor revine deciziilor de regularizare întocmite privind recalcularea drepturilor de import/export pentru încasare (74,8%), urmată de penalităţile calculate (15,5%). Auditul remarcă că în cuantumul total al restanţelor înregistrate (304,9 mil.lei), suma de 228,2 mil.lei reprezintă plăţi în baza deciziilor de regularizare a subdiviziunilor Serviciului Vamal, acestea fiind atacate în instanţele de judecată, cu emiterea încheierilor de suspendare a executării pînă la soluţionarea litigiilor. În anul 2013, colaboratorii Serviciului Vamal au întocmit 1719 decizii de regularizare referitor la recalcularea spre încasare suplimentară a drepturilor de import/export în sumă de 78,9 mil.lei, dar efectiv au fost încasate 23,1mil.lei (29,3% din totalul recalculat), astfel formîndu-se noi restanţe. În 80 de cazuri (din 1719), deciziile de regularizare emise de Serviciul Vamal în anul 2013 au fost contestate în instanţa de judecată, care în prezent se află pe rol. Totodată, în anul 2013, în temeiul deciziilor instanţelor judecătoreşti, au fost anulate 31 decizii de regularizare, emise în anii 2010-2012, cu drepturile de import recalculate în sumă de 16,9 mil.lei, fiind recunoscute ca neîntemeiate.

Verificările auditului au relevat că cele mai semnificative restanţe ale agenţilor economici faţă de bugetul de stat s-au înregistrat la: Biroul Vamal Chişinău – 132,4 mil.lei, inclusiv cu termen mai mare de 6 ani – 17,9 mil.lei; Aparatul Central al Serviciului Vamal – 120,4 mil.lei; Biroul Vamal Bălţi – 12,4 mil.lei, inclusiv cu termen mai mare de 6 ani – 2,6 mil.lei; Biroul Vamal Briceni – 11,4 mil.lei, inclusiv 1,0 mil.lei cu termen mai mare de 6 ani; Biroul Vamal Ungheni – 10,7 mil.lei.

Totodată, verificările asupra conturilor agenţilor economici înregistrate în Sistemul Informaţional “Economist” denotă că la finele anului 2013 cele mai esenţiale restanţe (137,9 mil.lei) la bugetul de stat le-au înregistrat 14 agenţi economici.

Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat s-au majorat faţă de perioadele precedente ca rezultat al recalculării drepturilor de import spre încasare şi penalităţilor calculate la soldul datoriilor neachitate²¹. Despre situaţia dată Curtea de Conturi a menţionat şi în rapoartele de audit precedente.

____________________

²¹ Datele Sistemului Informaţional Economist.

Pentru minimizarea riscului de neîncasare a obligaţiilor vamale, organele Serviciului Vamal au întreprins măsuri privind suspendarea dreptului de efectuare a operaţiunilor vamale; remiterea deciziilor de suspendare a conturilor bancare; remiterea deciziilor de regularizare, în calitate de titluri executorii către executorii judecătoreşti, în vederea încasării incontestabile a obligaţiei vamale, însă încasarea restanţelor nu a fost posibilă, deoarece conturile personale ale agenţilor economici nu mai sînt suplinite cu mijloace băneşti,iar unii restanţieri nu mai efectuează tranzacţii economice de import/export.

Totodată, se menţionează că, prin Legea nr.324 din 23.12.2013²², Codul vamal al Republicii Moldova s-a completat cu secţiunea “Executarea silită a obligaţiei vamale”, care prevede modalităţile şi regulile generale de executare silită a obligaţiei vamale. Această normă se aplică începînd cu 01.01.2014. Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat la situaţia din 31.12.2013, divizate pe tipuri de venituri administrate de către organele Serviciului Vamal, se prezintă în tabelul din Anexa nr.3 la prezentul Raport.

____________________

²² Legea nr.324 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Datele din Anexa nr.3 indică că ponderea semnificativă (75,2%) în totalul restanţelor revine TVA, care în ultimii ani este în creştere. La 01.01.2013, soldul datoriilor la amenzile calculate şi neîncasate de către organele Serviciului Vamal a constituit 17,4 mil.lei. Pe parcursul anului 2013, de către birourile vamale au fost întocmite 10448 procese-verbale de constatare a contravenţiilor vamale, potrivit cărora au fost aplicate amenzi în sumă de 27,8 mil.lei. În baza deciziilor adoptate, au fost încasate amenzi pe 9975 cauze contravenţionale, în sumă de 12,5 mil.lei, iar pe 91 de cauze, în sumă de 1,0 mil.lei, a fost suspendată executarea deciziilor care se află pe rol în instanţele judecătoreşti. Soldul restanţelor pentru amenzi la 31.12.2013 constituie 24,8 mil.lei. Auditul menţionează că restanţele au fost formate în urma aplicării sancţiunilor în cadrul constatării cazurilor de contravenţii vamale de către birourile vamale.

Potrivit datelor prezentate de Serviciul Vamal pe anul 2013, soldul cumulativ al drepturilor de import/export achitate de către agenţii economici în avans, înregistrat la situaţia din 31.12.2013, constituie 166,9 mil.lei, care, în comparaţie cu anul 2012, s-a majorat cu 11,1 mil.lei. În cuantumul total al excedentului din drepturile de import/export plătite în avans, conform fişelor de evidenţă a plătitorilor vamali, la 01.01.2013 erau înregistrate sume creditoare, pentru care, pe parcursul a 6 ani de la data efectuării şi/sau apariţiei acestora, plătitorii vamali nu au depus cereri de restituire din contul sumelor plătite în avans în perioada 2006-2007. Potrivit art.128 şi art.128³ din Codul vamal, precum şi pct.10 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 28.12.2012, în anul 2013, Serviciul Vamal a aprobat 23 de decizii privind stingerea sumelor plătite în plus, al căror termen de prescripţie a expirat, transferînd în buget 2,1 mil.lei pentru 7535 de agenţi economici (din 75965 înregistraţi la 01.01.2013²³).

____________________

²³ Datele Sistemului Informaţional “Economist”.

Concluzii:

Auditul atestă creşterea cu 47,3 mil.lei a restanţelor agenţilor economici faţă de bugetul de stat la plăţile administrate de către organele Serviciului Vamal, care la 31.12.2013 au constituit 304,9 mil.lei, inclusiv 24,0 mil.lei – cu termenul de prescripţie expirat şi risc sporit de nerecuperare, ceea ce denotă rezerve la disciplina de plată, în aspectul acumulării restanţelor. Totodată, 75,2% (229,3 mil.lei) din totalul restanţelor o constituie taxa pe valoarea adăugată. La onorarea angajamentelor de plată, s-a format un sold creditor cumulativ al agenţilor economici, care, la 31.12.2013, constituia 166,9 mil.lei – excedentul din drepturile de import/export plătite în avans în perioada 2008-2013.

Recomandări conducerii Serviciului Vamal:

4. Să întreprindă măsuri pentru reducerea restanţelor agenţilor economici la obligaţiile vamale prin implementarea unor proceduri de control intern ce ar reglementa monitorizarea permanentă a stingerii acestora;

5. Să asigure revizuirea obligaţiilor vamale al căror termen de prescripţie a expirat, avînd drept scop diminuarea valorii restanţelor.

4. Administrarea de către organele Serviciului Vamal a facilităţilor

fiscale şi vamale acordate la taxa pe valoarea adăugată

Vămuirea mărfurilor cu acordarea facilităţilor fiscale şi vamale se efectuează conform prevederilor Codului fiscal, Codului vamal, Legii cu privire la tariful vamal, Acordurilor şi Memorandumurilor la care Republica Moldova este parte, altor acte legislative şi normative care reglementează această procedură. În cazul în care mărfurile sînt puse în liberă circulaţie, cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală.

Potrivit art.6 alin.(9) lit.g din Codul fiscal, facilitate (înlesnire) fiscală este suma impozitului sau taxei nevărsată la buget sub formă de:

- scutire parţială sau totală de impozit sau taxă;

- scutire parţială sau totală de plata impozitelor sau taxelor;

- cote reduse ale impozitelor sau taxelor;

- reducerea obiectului impozabil;

- amînări ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor;

- eşalonări ale obligaţiei fiscale.

Analiza Rapoartelor Serviciului Vamal, prezentate Ministerului Finanţelor, cu privire la costul facilităţilor fiscale şi vamale pentru anul 2013, acordate la drepturile de export/import, denotă că suma scutirilor a constituit 5349,5mil.lei, sau cu 1427,2 mil.lei mai mult faţă de anul 2012, inclusiv: facilităţile acordate la taxa pe valoarea adăugată – în sumă de3416,3 mil.lei (63,9%), taxa vamală – 1543,3 mil.lei (28,8%), accize – 378,5 mil.lei (7,1%) şi proceduri vamale – 11,4 mil.lei (0,2%).

Ponderea facilităţilor fiscale şi vamale în totalul veniturilor administrate de către organele Serviciului Vamal în anii 2009-2013 este prezentată în Diagrama nr.5.

 Sursă: Sinteza facilităţilor vamale acordate şi costul acestora pentru anii 2009-2013;

Informaţiile privind evoluţia drepturilor de import/export, raportate Ministerului Finanţelor.

Datele din diagramă relevă un ritm de creştere semnificativă a ponderii facilităţilor fiscale şi vamale în veniturile încasate de către organele Serviciului Vamal pe parcursul ultimilor 5 ani, cel mai înalt nivel al ponderii fiind înregistrat în anul 2013 (36,6%). În valoare absolută, facilităţile acordate s-au majorat de la 2511,8 mil.lei în anul 2009 pînă la 5349,5 mil.lei în anul 2013, înregistrîndu-se o creştere continuă.

Auditul constată că, deşi facilităţile fiscale şi vamale în anul 2013 au înregistrat o majorare de 113,0% în termene nominale faţă aceeaşi perioadă a anului 2009, veniturile încasate de Serviciul Vamal au crescut cu 89,0%.

La nivel de mărfuri importate, în anul 2013 prevalează facilităţile acordate la TVA care însumează 3416,3 mil.lei, sau 63,9% din totalul facilităţilor fiscale şi vamale. Verificările selective ale auditului s-au axat pe tranzacţiile de import definitiv plasate conform codurilor procedurilor vamale IM 42 (importul mărfurilor care fac obiectul scutirii de drepturile de import) în contrapunere cu datele din Sistemul Informaţional Integrat Vamal şi reflectate în “Informaţia privind costurile facilităţilor vamale şi fiscale pentru anul 2013”, acordate la TVA şi prezentată Ministerului Finanţelor.

Situaţia privind facilităţile la taxa pe valoarea adăugată acordate conform cadrului legal unor tipuri de mărfuri selectate de către auditori este reflectată în Anexa nr.6 la prezentul Raport.

Verificările auditului au stabilit că calcularea plăţilor vamale la facilităţile acordate la TVA sînt efectuate în mod automatizat de către Sistemul Informaţional “Asycuda World”, iar testările de audit nu au depistat erori semnificative la calcularea acestor plăţi.

Totodată, auditul menţionează că acordarea facilităţilor fiscale şi vamale la importul mărfurilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică şi asistenţă investiţională se efectuează de către birourile vamale în baza Hotărîrii Guvernului nr.246 din 08.04.2010²⁴ şi altor acte normative. Auditul a constatat că mărfurile destinate realizării proiectelor menţionate se vămuiesc în baza scrisorii instituţiei beneficiare, emisă pe blancheta oficială, documentelor aferente declaraţiei vamale de import şi altor acte confirmative²⁵.

____________________

²⁴ Hotărîrea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 “Cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte” (cu modificările şi completările prin Hotărîrea Guvernului nr.1064 din 26.12.2013 “Cu privire la modificarea anexelor nr.1 şi nr.2 din Hotărîrea Guvernului nr.246 din 08.04.2010”; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.246 din 08.04.2010).

²⁵ Circulara Serviciului Vamal nr.243-c din 17.05.2013.

Se relevă că, potrivit Anexelor nr.1 şi nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.246 din 08.04.2010, au fost aprobate 388 proiecte de asistenţă tehnică şi 39 de proiecte de asistenţă investiţională, cărora, în perioada auditată, le-au fost acordate facilităţi la TVA în sumă de 112,4 mil.lei şi, respectiv, de 172,2 mil.lei. Concomitent, ca excepţie de la prevederile Codului vamal, Codului fiscal şi ale Legii cu privire la tariful vamal, au fost aprobate un şir de legi privind importul bunurilor destinate dezvoltării unor domenii social-culturale. Conform datelor statistice ale Serviciului Vamal, facilităţile acordate la TVA pe parcursul anului 2013 în baza acestor acte legislative au însumat 16,5 mil.lei.

Verificările auditului asupra conformităţii tranzacţiilor de import ale mărfurilor destinate realizării proiectelor menţionate au relevat că, potrivit Legii nr.129 din 04.07.2013²⁶ de plata drepturilor de import se scutesc serviciile şi bunurile (mărfurile) importate destinate realizării proiectului pentru dezvoltarea Centrului Universitar de Simulare în Instruirea Medicală (Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”).

____________________

²⁶ Legea nr.129 din 04.07.2013 privind importul şi procurarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor servicii şi bunuri.

Se denotă că, potrivit anexei din legea menţionată (la capitolul VIII “Tehnică de calcul”), în cadrul proiectului urmau să fie importate trei monitoare (poziţia tarifară 852851). De fapt, conform declaraţiei vamale de import, din Germania au fost importate 281 de monitoare destinate unor maşini automate de prelucrare a datelor, marca BENQ de origine chineză, în sumă totală de 412,8 mii lei, ţara tranzacţiei fiind Cipru. Din lipsa monitorizării de către organele Serviciului Vamal, agentului economic i s-a permis vămuirea a 278 de monitoare în valoare de 408,4 mii lei, astfel beneficiind neregulamentar de scutiri de TVAîn sumă de 85,8 mii lei.

Notă: Conform explicaţiilor Serviciului Vamal, entitatea a înaintat propuneri de modificare a Hotărîrii Guvernului nr.1140 din 02.05.2005 referitor la monitorizarea mărfurilor importate cu facilităţi fiscale şi vamale. Astfel, s-a propus implementarea mecanismului de supraveghere, prin stabilirea unei Declaraţii-angajament, prezentată de agentul economic la vămuire, ulterior cu obligaţia de informare semestrială a Serviciului Vamal despre respectarea condiţiilor de utilizare a mărfurilor în cauză. Modificarea respectivă a fost remisă Guvernului spre aprobare.

Cu referire la conformitatea tranzacţiilor de import efectuate de Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testimiţanu”, în baza citaţiei de reverificare nr.4650 din 08.07.2014, se întreprind măsuri de recuperare a drepturilor de import aferente.

Concluzii: În anul 2013 se atestă o creştere cu 1427,2 mil.lei faţă de anul precedent a facilităţilor fiscale şi vamale, acordate în temeiul cadrului legislativ-normativ la plata drepturilor de import, acestea constituind 5349,5 mil.lei, sau 36,6% din volumul total al veniturilor administrate. La nivel de mărfuri importate, prevalează facilităţile acordate la taxa pe valoarea adăugată, care însumează 3416,3 mil.lei, sau 63,9% din totalul facilităţilor fiscale şi vamale.

Nerespectarea prevederilor legale la perfectarea unor tranzacţii de import a determinat vămuirea neconformă a unor cantităţi de mărfuri, cu acordarea facilităţilor la taxa pe valoarea adăugată în sumă de 85,8 mii lei.

Recomandări conducerii Serviciului Vamal:

6. Să implementeze un mecanism de monitorizare conformă a agenţilor economici care beneficiază de facilităţi fiscale şi vamale la declararea tranzacţiilor de import.

5. Implementarea managementului financiar şi control la Serviciul Vamal

Evaluarea controlului intern la Serviciul Vamal s-a efectuat ţinîndu-se cont de prevederile Legii nr.229 din 23.09.2010²⁷, precum şi ale altor acte normative relevante. Prin Declaraţia privind buna guvernare, conducerea entităţii a confirmat că sistemul de management financiar şi control este organizat şi funcţional şi are la bază evaluarea riscurilor.

____________________

²⁷ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

5.1. Referitor la sistemul de management financiar şi control

În urma evaluărilor efectuate, îndeosebi asupra proceselor aferente administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal, auditul denotă că conducerea entităţii menţine un mediu de control favorabil funcţionării sistemului de management financiar şi control prin informarea angajaţilor asupra responsabilităţilor, sarcinilor şi obiectivelor fiecărei subdiviziuni structurale, precum şi despre includerea în Planul de activitate al Serviciului Vamal pentru anul 2014²⁸ a obiectivelor ce ţin de dezvoltarea capacităţii instituţionale şi formarea unui efectiv consolidat pentru realizarea eficientă şi transparentă a misiunii Serviciului Vamal.

____________________

²⁸ Ordinul directorului general al Serviciului Vamal nr.23-O din 23.01.2014 “Cu privire la aprobarea Planului de activitate al Serviciului Vamal pentru anul 2014”.

Totodată, auditul menţionează că Serviciul Vamal, pe parcursul perioadei auditate, a realizat activităţi de identificare şi gestionare a riscurilor, care ar putea afecta procesele sistemice. Astfel, în baza metodologiei de efectuare a analizei riscurilor potrivit Programului de dezvoltare a managementului riscurilor în cadrul Serviciului Vamal²⁹, a fost elaborat şi aprobat Registrul riscurilor la nivel de fiecare subdiviziune. Verificările auditului relevă că Registrul riscurilor determină atît riscurile asociate obiectivelor operaţionale stabilite în faţa subdiviziunii, cît şi căile/tehnicile de minimizare a acestora.

____________________

²⁹ Ordinul directorului general al Serviciului Vamal nr.104-O din 01.02.2012 “Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a managementului riscurilor în cadrul Serviciului Vamal”.

Concomitent, auditul denotă că au fost stabilite şi descrise toate procesele operaţionale/de bază, inclusiv cele care au la bază administrarea taxei pe valoarea adăugată. Astfel, activităţile de control ale Serviciului Vamal se realizează prin 54 de proceduri descrise la toate nivelurile entităţii şi divizate în: (i) procese de management general; (ii) procese de management al resurselor; (iii) procese de realizare a produsului/serviciului; (iv) procese de măsurare, analiză, îmbunătăţire, şi (v) procese suport. Acestea sînt reflectate în Manualul sistemului de management al calităţii, aprobat în anul 2013. De menţionat că, în perioada auditată, Serviciul Vamal a obţinut Certificatul de corespundere a sistemului de management al calităţii la standardul internaţional ISO 9001:2008³⁰, emis de către Organismul de certificare, membru al Reţelei Internaţionale de Certificare IQNet (International Certification Network)³¹.

____________________

³⁰ http://www.iso.org/; ISO 9001:2008 – Standardul internaţional al sistemului de management al calităţii.

³¹ http://www.iqnet-certification.com.

În contextul celor expuse, verificările auditului asupra nivelului implementării sistemului de management financiar şi control intern denotă că Serviciul Vamal a asigurat condiţiile de pregătire³² şi, la finele anului 2013, cele de implementare, inclusiv cele aferente tematicii auditului: conformitatea administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal. Concomitent, se relevă unele rezerve nesemnificative de îmbunătăţire prin perfecţionarea sistemului de management financiar şi control, afirmaţie confirmată şi prin constatările expuse în prezentul Raport.

____________________

³² Procesul de organizare a Managementului Financiar şi Control implică două faze: 1) etapa de pregătire; 2) etapa de implementare.

5.1. Cu privire la activitatea auditului intern

Conform structurii şi statelor de personal, în cadrul Serviciului Vamal³³ a fost instituită şi activează Direcţia de audit intern (în continuare – DAI), care include 9 unităţi de personal, iar din noiembrie 2013 – 8 unităţi, inclusiv două funcţii de conducere. Pe parcursul anului 2013, s-a atestat un număr mediu de 6 auditori interni.

____________________

³³ Pct.11 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Vamal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.4 din 02.01.2007; Ordinul directorului general al Serviciului Vamal nr.693-p din 27.07.2012 “Cu privire la aprobarea structurii şi statelor de personal”.

Sfera de activitate, competenţele, responsabilităţile şi aria de aplicabilitate a DAI este definită în Carta de audit intern, elaborată în conformitate cu actele legislativ-normative în domeniu³⁴. Activitatea de audit se realizează potrivit cadrului normativ³⁵. Obiectivele planificate de DAI atît la nivel strategic, cît şi anual rezultă din necesităţile parvenite în urma conlucrării cu alte Direcţii din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal, inclusiv urmare a gestionării riscurilor la nivelul Serviciului Vamal.

____________________

³⁴ Art.22 alin.(2) lit.a) din Legea nr.229 din 23.09.2010; Ordinul ministrului finanţelor nr.139 din 20.10.2010 “Cu privire la aprobarea Codului etic al auditorului intern şi Cartei de audit intern (Regulament-model de funcţionare a unităţii de audit intern)”.

³⁵ Legea nr.229 din 23.09.2010; Ordinul ministrului finanţelor nr.113 din 12.10.2012 “Privind aprobarea Standardelor Naţionale de Audit Intern”; Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 29.12.2008 “Cu privire la aprobarea Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public”, abrogat la 20.09.2013 prin Ordinul ministrului finanţelor nr.105 din 15.07.2013 “Privind aprobarea Normelor metodologice de audit intern în sectorul public”.

În contextul certificării Sistemului de Management al Calităţii al Serviciului Vamal conform Standardului ISO 9001:2008, pe parcursul anului 2013, DAI a descris procesul operaţional, trecînd cu succes auditul calităţii efectuat de compania internaţională de certificare.

Concomitent, se relevă că, în scopul perfecţionării activităţii de audit intern, precum şi promovării rolului şi importanţei acesteia, angajaţii DAI au beneficiat de un şir de cursuri de instruire, precum şi au realizat seminare de instruire pentru colaboratorii vamali.

Verificările auditului asupra conformităţii realizării, inclusiv a planificării, desfăşurării, raportării şi monitorizării activităţii auditului intern cu cerinţele cadrului normativ şi legislativ nu au careva neajunsuri/deficienţe semnificative, fapt ce contribuie la asigurarea funcţionalităţii controlului intern implementat la Serviciul Vamal. Astfel, se menţionează că planificarea şi realizarea activităţii de audit intern se efectuează potrivit prevederilor cadrului normativ. Mecanismul de monitorizare/urmărire a implementării recomandărilor auditului intern instituit este unul eficient, asigurînd pentru anul 2013 un nivel de implementare adecvat.

Concluzii:

Auditul relevă un nivel corespunzător al implementării elementelor controlului intern în aspectul proceselor de administrare a veniturilor vamale din cadrul Serviciului Vamal, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată, fapt ce contribuie la oferirea unei asigurări rezonabile asupra realizării obiectivelor instituţionale, prin prisma competenţelor legale, cu unele rezerve de îmbunătăţire.

6. Implementarea recomandărilor şi executarea cerinţelor

auditului precedent al Curţii de Conturi

Urmare a auditului precedent, în vederea remedierii iregularităţilor/abaterilor şi carenţelor constatate de audit, precum şi îmbunătăţirii procesului de administrare a veniturilor publice de către Serviciul Vamal, prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 10.07.2013 au fost înaintate 4 cerinţe şi 13 recomandări, inclusiv Ministerului Sănătăţii – 1 cerinţă, Ministerului Finanţelor – 1 cerinţă şi 5 recomandări, precum şi Serviciului Vamal – 2 cerinţe şi 8 recomandări.

Verificările auditului privind nivelul conformării entităţilor vizate la cerinţele şi recomandările respective atestă întreprinderea anumitor acţiuni, inclusiv:

▪ elaborarea unui mecanism nou de monitorizare şi administrare bine definit, cu stabilirea procedurilor de control intern, în vederea asigurării încasării depline şi în termen a datoriilor agenţilor economici. Astfel, prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.324 din 23.12.2013, Codul vamal a fost completat cu secţiunea 21¹ “Executarea silită a obligaţiei vamale”, iar Codul contravenţional a fost completat cu art.287² “Împiedicarea activităţii în cadrul executării silite a obligaţiei vamale”. Ulterior, prin Ordinul directorului general al Serviciului Vamal nr.30-O din 28.01.2014, au fost aprobate formularele de executare silită a obligaţiei vamale şi a contractului-tip privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei vamale prin amînarea sau eşalonarea plăţilor.

▪ modificarea cadrului normativ care reglementează asigurarea evaluării corecte de către declarant a metodei de vămuire şi încasare deplină a drepturilor de import, precum şi stabilirea unor proceduri uniforme şi transparente ale declarării valorii în vamă. Astfel, prin Hotărîrea Guvernului nr.1043 din 23.12.2013³⁶, au fost aprobate modificările şi completările corespunzătoare la Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002;

____________________

³⁶ Hotărîrea Guvernului nr.1043 din 23.12.2013 “Pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova”.

▪ eficientizarea controlului privind corectitudinea alegerii de către declarant a metodei de determinare a valorii în vamă a mărfurilor introduse şi de completare a declaraţiei vamale, precum şi corectitudinea plasării mărfurilor în regim vamal de antrepozitare, inclusiv prin perfecţionarea Sistemului Informaţional “Asycuda World” etc.

Auditul a constatat că în perioada auditată au rămas neexecutate unele recomandări, după cum urmează:

▪ Serviciul Vamal, similar anilor precedenţi, nu a asigurat integrarea modulului “Economist” în Sistemul Informaţional Integrat Vamal, date fiind iniţierea şi derularea proiectului “Modernizarea Sistemului Informaţional Integrat Vamal”, fapt ce condiţionează riscul raportării eronate a soldurilor debitoare şi creditoare ale agenţilor economici, raportate de Serviciul Vamal în Informaţia privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export la finele anului (recomandarea nr.11).

▪ Ministerul Finanţelor, deşi este membru al comisiei de monitorizare, creată prin Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010³⁷, nu a înaintat Ministerului Economiei propunerile de rigoare referitor la includerea produselor medicamentoase în lista mărfurilor importate şi la monitorizarea lanţului valoric în comerţul interior. Astfel, nemonitorizarea lanţului valoric în comerţul interior al produselor medicamentoase condiţionează dezechilibrarea preţurilor de comercializare a mărfurilor pe piaţa internă (recomandarea nr.6).

____________________

³⁷ Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010 “Cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior”.

În acest context, recomandările Curţii de Conturi neexecutate de către Serviciul Vamal şi Ministerul Finanţelor au fost abordate şi în cadrul prezentului audit, şi, respectiv, reiterate în prezentul Raport.

Concluzii:

Ca urmare a verificării implementării recomandărilor şi executării cerinţelor Curţii de Conturi, orientate spre lichidarea încălcărilor, remedierea iregularităţilor/abaterilor şi carenţelor constatate de auditul precedent, precum şi în scopul îmbunătăţirii administrării veniturilor de către Serviciul Vamal, auditul atestă un nivel satisfăcător de executare a Hotărîrii precedente a Curţii de Conturi, cu unele rezerve.

Recomandări conducerii Serviciului Vamal:

7. Să asigure integrarea incontestabilă a modulului “Economist” în Sistemul Informaţional Integrat Vamal.

IV. CONCLUZIE PRIVIND CONFORMITATEA

În baza activităţilor de audit desfăşurate asupra tranzacţiilor de import selectate, auditul atestă că administrarea taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Vamal a fost conformă cadrului legal, însă unele activităţi necesită îmbunătăţiri în vederea asigurării eliminării deficienţelor identificate. Astfel, constatările auditului confirmă că: (i) există rezerve la determinarea valorii în vamă conform metodelor de vămuire cu o posibilă ratare a unor venituri la bugetul de stat, inclusiv la taxa pe valoarea adăugată; (ii) completarea lacunară a declaraţiilor valorii în vamă DVV-2 generează riscuri privind corectitudinea calculării valorii în vamă a mărfurilor, cu determinarea drepturilor de import aferente acţiunilor de majorare a valorii în vamă; (iii) menţinerea restanţelor agenţilor economici, inclusiv la taxa pe valoarea adăugată, formate în baza deciziilor de regularizare, denotă rezerve la disciplina de plată şi un risc sporit de neîncasare a acestora; (iv) scutirile şi facilităţile vamale acordate la plata drepturilor de import, inclusiv TVA (63,9%) au un impact asupra volumului veniturilor bugetare.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate în cadrul misiunii de audit efectuate la Aparatul central al Serviciului Vamal de către echipa de audit, în următoarea componenţă:

V. ANEXE

Sursă: Informaţiile prezentate de Serviciul Vamal