Hotărîre nr.37 din 10.07.2013 privind Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului administrării veniturilor publice

de către Serviciul Vamal în anul 2012

nr. 37  din  10.07.2013

 (în vigoare 23.08.2013) 

Monitorul Oficial nr.182-185 art.34 din 23.08.2013

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului finanţelor dl V.Barbăneagră, directorului general al Serviciului Vamal dl T.Baliţchi, ministrului sănătăţii dl A.Usatîi, directorului Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale dl A.Coman, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012.

______________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013², avînd ca scop oferirea unei asigurări rezonabile referitor la regularitatea administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012, inclusiv a unor tranzacţii economico-financiare de import/export potrivit cadrului legal şi reglementărilor aplicabile.

______________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. În vederea susţinerii constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode. Verificările selective ale auditului au fost axate preponderent asupra evaluării regularităţii îndeplinirii de către organele vamale a funcţiilor şi atribuţiilor prevăzute de actele legislative şi normative privind perceperea drepturilor de import/export, administrarea datoriilor, înlesnirile la plăţile vamale şi aplicarea regimurilor vamale cu impact economic, respectarea legislaţiei cu privire la modul de apreciere a valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import, precum şi corectitudinea aplicării metodelor de determinare a valorii în vamă.

______________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Auditul administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012 a relevat următoarele:

▪ Veniturile colectate în anul 2012 la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au fost executate în sumă de 12612,3 mil.lei, sau 96,4% din veniturile aprobate (13078,5 mil.lei), care în raport cu Produsul Intern Brut constituie 14,4%. Sistemul de management al administrării veniturilor vamale dispune de unele carenţe la etapa de planificare, veniturile vamale nefiind executate în sumă de 466,2 mil.lei, faţă de indicii stabiliţi.

▪ Modificarea cadrului legal ce ţine de majorarea cotelor la unele tipuri de accize aplicate la unele poziţii tarifare, în unele cazuri, nu a influenţat mărimea veniturilor încasate, la unele tipuri de mărfuri accizele au crescut, majorîndu-se veniturile vamale cu 257,3 mil.lei (accizele la produsele din tutun şi la gazul lichefiat), în timp ce la alte tipuri de mărfuri accizate, odată cu modificarea cadrului legal la cota accizului aplicat, veniturile s-au micşorat cu 107,0 mil.lei.

▪ Neexecutarea veniturilor vamale stabilite a fost generată şi de fluctuaţiile cursului valutar, al cărui impact se cifrează la cca 94,0 mil.lei.

▪ Veniturile vamale încasate au fost influenţate semnificativ de facilităţile acordate la tranzacţiile de import, care pe parcursul anului 2012 au constituit 3922,3 mil.lei, sau 31,1% din veniturile totale acumulate de către Serviciul Vamal, fiind în creştere, faţă de anul precedent, cu 547,0 mil.lei.

▪ Colaboratorii Serviciului Vamal, în anul 2012, au întocmit 1483 decizii de regularizare referitor la recalcularea spre încasare suplimentară a drepturilor de import/export în sumă de 188,1 mil.lei, dar efectiv s-au încasat 42,4 mil.lei, sau 22,5% din totalul recalculat, formîndu-se noi datorii. În temeiul deciziilor instanţelor judecătoreşti, 29 de decizii de regularizare au fost anulate şi recunoscute ca ilegale, cu drepturile de import recalculate agenţilor economici în sumă de 28,9 mil.lei.

▪ La 31.12.2012 datoriile agenţilor economici faţă de bugetul de stat au constituit suma de 257,6 mil.lei, înregistrînd o creştere cu 133,8 mil.lei (de 2,1 ori) faţă de anul precedent, ceea ce denotă rezerve la disciplina de plată în aspectul acumulării restanţelor.

▪ Diferenţa constatată de 119,0 mil.lei a soldurilor creditoare ale agenţilor economici, reflectate în Informaţia privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export la 31.12.2012, prezentată Ministerului Finanţelor, şi în Informaţia întocmită de Trezoreria de Stat, se explică prin faptul că Serviciul Vamal reflectă soldul de mijloace cumulativ, inclusiv pe anii precedenţi, iar Trezoreria de Stat reflectă soldul anului curent, situaţie analogică anilor precedenţi.

În perioada anilor 2006-2011, 45917 agenţi economici au înregistrat un excedent din drepturile de import/export plătite în avans în sumă de 8098,0 mii lei, inclusiv de 1000,6 mii lei – cu termenul de prescripţie expirat, nefiind efectuate tranzacţii de import/export.

▪ Cadrul normativ-legislativ în baza căruia Serviciul Vamal îşi desfăşoară activitatea conţine unele carenţe la determinarea valorii în vamă, fapt constatat şi de auditurile precedente ale Curţii de Conturi, inclusiv privind aplicarea preţurilor de referinţă, acesta urmînd a fi perfecţionat conform principiilor şi regulilor prevăzute în acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

▪ Efectuarea de către agenţii economici a tranzacţiilor prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore creează riscuri privind diminuarea sau majorarea valorii în vamă a mărfurilor, soldate cu evaziuni fiscale, creşterea preţurilor de realizare pe piaţa internă (tranzacţii de import cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,1 mld.lei şi tranzacţii de export în valoare de 1,4 mld.lei).

▪ Tranzacţiile de import al produselor medicamentoase, motorinei şi bitumului de petrol pentru reparaţia drumurilor, inclusiv cele efectuate prin intermediul companiilor din alte ţări decît ţara de expediere a mărfii, au ca scop direct majorarea valorii facturate (36,4 mil.lei), ceea ce se răsfrînge asupra preţurilor de realizare a mărfurilor respective pe piaţa internă, implică riscuri de evaziune fiscală şi costuri suplimentare pentru buget şi populaţie.

▪ Nerespectarea regimurilor vamale a condiţionat plasarea neregulamentară în antrepozitele vamale a unor mărfuri supuse accizelor în sumă de 0,9 mil.lei, fapt care a determinat acordarea de vacanţe fiscale de la 1 lună pînă la 4 luni agenţilor economici importatori şi achitarea întîrziată a obligaţiilor vamale.

▪ Auditul postvămuire şi auditul intern din cadrul Serviciului Vamal sînt funcţionale, cu unele rezerve, atestîndu-se insuficienţă de personal în Direcţia audit intern şi rezerve privind nivelul de încasare a drepturilor de import recalculate de către Direcţia control ulterior.

▪ Urmare recomandărilor Curţii de Conturi, au fost întreprinse unele acţiuni în vederea înlăturării neregulilor/abaterilor şi neajunsurilor constatate în cadrul auditului precedent, prezentul audit atestînd persistenţa unor probleme, acestea fiind condiţionate, după caz, de neîntreprinderea măsurilor sau insuficienţa celor întreprinse de către factorii de decizie şi/sau de tergiversarea procesului de revizuire/aprobare a modificărilor şi a noilor acte legislativ/normative, precum şi de necesitatea de timp mai îndelungat pentru realizarea acestora.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Serviciului Vamal şi se cere:

2.1.1 să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor indicate în Raportul de audit;

2.1.2. să intensifice controlul asupra respectării legislaţiei vamale şi ridicării nivelului responsabilităţii organelor vamale pentru administrarea veniturilor la bugetul de stat, inclusiv întru asigurarea securităţii economice a statului.

2.2. Ministerului Finanţelor şi se cere să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor indicate în Raportul de audit, cu asigurarea monitorizării privind evidenţa, plenitudinea colectării şi raportării veniturilor la bugetul de stat.

2.3. Ministerului Sănătăţii şi se cere, prin prisma competenţelor sale, să verifice preţurile declarate de operatorii economici la produsele medicamentoase cu preţurile declarate de producător sau reprezentantul oficial al acestora.

3. Prin prezenta Hotărîre, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea precedentă a Curţii de Conturi nr.40 din 08.08.2012⁴, dat fiind reiterarea în Raportul de audit anexat a recomandărilor neexecutate/executate parţial ale auditului precedent.

______________________

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 08.08.2012 “Privind Raportul auditului administrării veniturilor publice în anul 2011 de către Serviciul Vamal”.

4. Hotărîrea şi Raportul de audit anexat se remit Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

5. Hotărîrea şi Raportul de audit anexat se remit Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru documentare.

6. Hotărîrea şi Raportul de audit anexat se remit Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare şi luare de atitudine.

7. Se ia act că, pe parcursul auditului, Serviciul Vamal, în comun cu Ministerul Finanţelor, au convenit asupra mecanismului de stingere a sumelor plătite în plus cu termenul de prescripţie expirat, aprobînd 18 decizii de stingere pentru 5091 agenţi economici, în sumă de 1,5 mil.lei, real fiind transferate la buget 374,0 mii lei pentru 1186 agenţi economici.

8. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

9. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.37 din 10 iulie 2013

RAPORTUL

auditului administrării veniturilor publice de către

Serviciul Vamal în anul 2012

I. INTRODUCERE

Auditul administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012 a fost efectuat în baza art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013².

______________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013” (cu modificările şi completările ulterioare).

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la regularitatea administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012, inclusiv a unor tranzacţii economico-financiare de import/export potrivit cadrului legal şi reglementărilor aplicabile.

Responsabilitatea conducerii Serviciului Vamal constă în îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin: asigurarea respectării şi executării legislaţiei vamale; controlul mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri deplasate peste frontiera vamală a Republicii Moldova; administrarea statisticii vamale; întocmirea şi prezentarea către Ministerul Finanţelor a informaţiilor privind sumele calculate ale drepturilor de import/export în conformitate cu Regulamentul aprobat la 20.12.2005³; respectarea prevederilor legale în activitatea vamală; elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control eficient, avînd şi obligaţia de a asigura prevenirea şi identificarea erorilor şi fraudelor.

______________________

³ Regulamentul cu privire la schimbul de informaţii între Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal în contextul gestionării veniturilor bugetului de stat administrate de către Serviciul Vamal, aprobat la 20.12.2005.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea şi acumularea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor de audit asupra conformităţii administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Metodologia de audit. Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi⁴. Probele de audit au fost colectate la Serviciul Vamal, aplicîndu-se proceduri de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode, cum ar fi: verificarea selectivă a calculării şi înregistrării veniturilor administrate de către organele vamale în Sistemul Informaţional “Asycuda World” şi programul “Economist”; analiza, pe perioada auditată, a datelor din informaţiile privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export; examinarea documentelor primare; analiza schimbului de informaţii cu unele state referitor la unele tranzacţii privind valoarea în vamă; analiza modificărilor în legislaţie, intervenite în perioada auditată, referitor la cotele accizelor. Auditul a utilizat datele sistemelor informaţionale ale Serviciului Vamal, în contrapunere cu documentele primare în aspectul unor tranzacţii efectuate de către agenţii economici. Totodată, la auditarea unor procese au fost utilizate parţial rezultatele auditului intern al entităţii.

______________________

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii” (cu modificările ulterioare).

II. PREZENTARE GENERALĂ

Serviciul Vamal este organul administraţiei publice, subordonat Ministerului Finanţelor, care asigură securitatea economică a statului, implementează politica vamală şi conduce nemijlocit activitatea vamală. Politica vamală este parte integrantă a politicii externe şi interne a statului şi urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale, reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al ţării, contribuie la rezolvarea problemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale, alte obiective stabilite de legislaţie.

În activitatea sa, Serviciul Vamal se conduce de prevederile Constituţiei Republicii Moldova; Codului vamal⁵; Codului fiscal⁶; Legii cu privire la tariful vamal⁷; Legii serviciului în organele vamale⁸, altor acte legislative şi normative care reglementează activitatea vamală. Sistemul instituţional al Serviciului Vamal include Birourile şi posturile vamale, care exercită funcţiile de control vamal, de contracarare a fraudelor vamale şi alte atribuţii. Serviciul Vamal este membru al Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

______________________

⁵ Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000 (în continuare – Codul vamal).

⁶ Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cu modificările ulterioare; în continuare – Codul fiscal).

⁷ Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997 (în continuare – Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997).

⁸ Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000 (cu modificările ulterioare).

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

1. Analiza planificării şi colectării veniturilor publice administrate de Serviciul Vamal în contextul evoluţiei indicatorilor macroeconomici

1.1. Tendinţele indicatorilor macroeconomici ce stau la baza planificării şi executării veniturilor administrate de către Serviciul Vamal

Potrivit actelor normative⁹, estimarea şi prognozarea veniturilor administrate de către organele vamale este prerogativa Ministerului Finanţelor, în comun cu Ministerul Economiei.

______________________

⁹ Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996.

În conformitate cu atribuţiile funcţionale, Serviciul Vamal implementează politica vamală, asigurînd plenitudinea perceperii drepturilor de import şi export, care constituie partea preponderentă a veniturilor bugetului de stat. Unul dintre instrumentele-cheie ale mecanismului administrării veniturilor vamale revine activităţii de planificare şi prognozare. În acest context, în urma analizei detaliate a datelor statistice privind veniturile administrate de către Serviciul Vamal pe fundalul evoluţiei indicatorilor macroeconomici, s-au constatat următoarele.

Pe parcursul anului 2012, valoarea operaţiunilor de import ale agenţilor economici, inclusiv din unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului şi municipiul Bender, a constituit 5213,1 mil.dolari SUA, înregistrînd o creştere de 0,4%, în comparaţie cu anul 2011.

Potrivit Notei informative la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2012, veniturile care urmau a fi încasate de către organele Serviciului Vamal au fost preconizate în sumă de 13361,5 mil.lei, sau 62,5% din totalul veniturilor bugetului de stat. Urmare, Serviciului Vamal i-au fost aprobate venituri în sumă de 13342,7 mil.lei (scrisoarea Ministerului Finanţelor nr.06/3-13/2 din 05.01.2012), iar după rectificările operate urma să colecteze venituri în sumă de 13078,5 mil.lei. Efectiv s-au executat 12612,3 mil.lei, ori 96,4% din totalul veniturilor precizate de către Ministerul Finanţelor, înregistrîndu-se o creştere de 6,0% (715,1 mil.lei), faţă de anul 2011. Situaţia dată este reflectată în Diagrama nr.1.

Sursă: Datele statistice ale Serviciului Vamal şi Biroului Naţional de Statistică

Datele reflectate în Diagramă denotă că, în anul 2012, veniturile administrate de către Serviciul Vamal în raport cu veniturile bugetului de stat (componenta de bază) au constituit 74,0%, înregistrînd o scădere cu 2,6 puncte procentuale faţă de anul 2011 şi o creştere cu 3,2 puncte procentuale faţă de anul 2010. Ponderea veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în raport cu veniturile bugetului de stat (componenta de bază) – de 74,0%, indică faptul că partea preponderentă a veniturilor încasate în buget revine celor din tranzacţiile de import. Concomitent, veniturile vamale acumulate în anul 2012 în raport cu Produsul Intern Brut (date preliminare) au constituit 14,4%.

Deşi se atestă o tendinţă de creştere a veniturilor administrate de către Serviciul Vamal, mărimea lor a fost influenţată semnificativ de scutirile şi facilităţile vamale acordate agenţilor economici în temeiul prevederilor legale¹⁰, acordurilor de comerţ liber cu ţările CSI şi altor acorduri internaţionale, care în anul 2012 au constituit 3922,3 mil.lei, sau 31,1% din veniturile administrate. Evoluţia ponderii facilităţilor în Produsul Intern Brut este redată în Diagrama nr.2.

______________________

¹⁰ Titlul III şi Titlul IV din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cu modificările şi completările ulterioare); Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997.

Sursă: Datele statistice ale Serviciului Vamal şi Biroului Naţional de Statistică

Auditul a constatat că, în anul 2012, ponderea facilităţilor acordate la import în PIB a constituit 4,5% în termeni nominali. Astfel, scutirile aplicate conform prevederilor legale au constituit 2794,4 mil.lei, scutirile aplicate în baza tratamentului preferenţial conform acordurilor internaţionale¹¹ – 946,1 mil.lei, iar scutirile pentru alte tipuri de mărfuri – 181,8 mil.lei.

______________________

¹¹ Legea pentru ratificarea Acordului de amendare şi aderare la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA) nr.120-XVI din 04.05.2007; Hotărîrea Parlamentului nr.640-XIV din 21.10.1999 “Pentru ratificarea Acordului privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul şi importul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) dintre statele participante la Comunitatea Statelor Independente”.

Luînd în consideraţie tendinţele de creştere în anii precedenţi a veniturilor administrate de către Serviciul Vamal, precum şi faptul că în anul 2012 veniturile s-au executat în sumă de 12612,3 mil.lei (cu o deviere de minus 466,2 mil.lei faţă de indicii stabiliţi de Ministerul Finanţelor), în viziunea auditului, există unele carenţe în procesul de prognozare a veniturilor (situaţie atestată şi în anii precedenţi), metodologia de estimare urmînd a fi perfecţionată. În acest context, e necesar de menţionat că estimările preliminare ale mărimii veniturilor percepute de organele vamale au fost elaborate în baza politicilor definite în prognozele Cadrului bugetar pe termen mediu 2012-2014¹², precum şi a politicii bugetar-fiscale pentru anul bugetar auditat. Conform calculelor preliminare ale pronosticului indicatorilor macroeconomici pentru anii 2012-2014 (revizuit), elaborat de Ministerul Economiei, la etapa estimărilor pentru anul 2012, a fost luată în calcul o creştere de 9,0% a volumului importurilor, dar, de fapt, conform datelor statistice, importul a crescut doar cu 0,4%. Astfel, pentru anii 2010-2012, se atestă lipsa corelării indicatorilor menţionaţi. Ritmurile de creştere a veniturilor vamale, a PIB şi a importurilor se prezintă în Tabelul nr.1.

______________________

¹² Hotărîrea Guvernului “Cu privire la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget” nr.82 din 24.01.2006 (cu modificările ulterioare).

Analiza datelor denotă discrepanţe între ritmurile anuale de creştere a importurilor şi veniturilor vamale. Astfel, în anul 2012, importurile s-au majorat doar cu 0,4%, iar veniturile vamale – cu 6%, faţă de anul 2011, în care aceşti indicatori au constituit, respectiv, 34,9% şi 22%.

Concluzii:

Reieşind din cele constatate, auditul relevă că sistemul de management al administrării veniturilor vamale dispune de unele carenţe la etapa de planificare, fapt care impune necesitatea perfecţionării metodologiei de estimare a veniturilor administrate de Serviciul Vamal, în cadrul elaborării Cadrului bugetar pe termen mediu, proiectului Legii bugetului de stat şi politicii bugetar fiscale. Veniturile vamale încasate au fost influenţate semnificativ de facilităţile acordate la tranzacţiile de import, care, pe parcursul anului 2012, au constituit 3922,3 mil.lei, sau 31,1% din veniturile totale acumulate de către Serviciul Vamal.

Recomandări:

1. Ministerul Finanţelor în comun cu Serviciul Vamal să perfecţioneze metodologia de estimare şi prognozare a veniturilor administrate de organele vamale, prin aplicarea practicilor internaţionale, instrumentelor analitice şi a indicatorilor micro şi macroeconomici.

2. Ministerul Finanţelor în comun cu Ministerul Economiei să intensifice monitorizarea în continuare a scutirilor şi facilităţilor vamale acordate la plata drepturilor de import prin prisma evaluării impactului acordării acestora.

1.2. Analiza structurală a veniturilor

Deficienţe ce ţin de planificare se atestă şi în analiza structurală a veniturilor vamale executate. Din suma veniturilor executate în anul 2012 în mărime de 12612,3 mil.lei, în structură, ponderea majoră a plăţilor vamale o deţine TVA la import -70,7% din totalul veniturilor, fiind urmată de accize -19,3%.

Analiza executării volumului de colectare a veniturilor pe categorii de plăţi, comparativ cu nivelul precizat în anul 2012, este redată în Tabelul nr.2.

Conform datelor din tabel, la două tipuri de plăţi – TVA şi accize, se atestă neîncasarea veniturilor în sumă de 392,9 mil.lei şi, respectiv, de 53,8 mil.lei, faţă de indicii aprobaţi. Astfel, nu s-au executat accizele la benzină şi motorină – în sumă de 120,7 mil.lei; la autoturisme – de 81,5 mil.lei, şi la alte tipuri de mărfuri – în sumă de 7,2 mil.lei. În acelaşi timp, accizele la produsele din tutun şi la gazul lichefiat s-au executat mai mult cu 133,0 mil.lei şi, respectiv, cu 11,1 mil.lei.

Neexecutarea plăţilor vamale la nivelul aprobat a fost influenţată de modificările operate în legislaţie¹³, de volumul cantitativ al importului de mărfuri, precum şi de alţi factori, precum urmează:

______________________

¹³ Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.267 din 23.12.2011, prin art.V s-a modificat Codul fiscal.

♦ Modificările operate în legislaţie privind cota accizului la “alte aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice” (poziţia tarifară 85219) – de la 11,80 euro/buc. la 5% din valoarea în vamă a mărfii – au avut un impact negativ asupra mărimii veniturilor încasate. Analiza efectuată de audit denotă că, deşi la această poziţie tarifară, în anul 2012, s-a înregistrat o creştere cantitativă cu 3914 bucăţi faţă de anul 2011, veniturile încasate s-au micşorat cu 1,5 mil.lei.

♦ O situaţie analogică se constată şi în rezultatul modificării cotei accizului la “aparate de recepţie pentru radiotelefonie, radiotelegrafie sau radiodifuziune, chiar combinate în acelaşi corp, cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas” (poziţia tarifară 8527) – de la 15% din valoarea în vamă a mărfii la 5%, care a generat neobţinerea veniturilor bugetare în sumă de 1,2 mil.lei, faţă de anul precedent.

♦ Auditul a estimat diminuarea veniturilor vamale în anul 2012 cu 13,0 mil.lei, datorită modificărilor cadrului legal, în ce priveşte excluderea accizelor cu cota de 55% de la valoarea în vamă pentru 4 poziţii tarifare: 9405105, 9405205, 94055, 940591 (aparate de iluminat (inclusiv proiectoarele) şi părţile lor, nedenumite şi necuprinse în altă parte; lămpi pentru reclame luminoase; însemne luminoase; plăci indicatoare luminoase şi articole similare, care au o sursă de lumină permanentă, fixă şi alte părţi ale acestora, nedenumite şi necuprinse în altă parte).

Încasările drepturilor de import la produsele supuse accizelor, ale căror cote în anul 2012 au suportat modificări, sînt redate în Tabelul nr.3.

Analiza datelor din tabel, efectuată de audit, denotă că, deşi la unele tipuri de mărfuri accizele au crescut în anul 2012, majorîndu-se veniturile vamale, la alte tipuri de mărfuri accizate, odată cu modificarea cadrului legal, veniturile s-au micşorat cu 107,0 mil.lei, fiind influenţate şi de volumul cantitativ al importurilor (autoturisme – în scădere cu 1046 unităţi; benzină şi motorină – respectiv, cu 53,6 mii tone; bijuterii, inclusiv cu briliante – cu 56,7 kg; vinuri din struguri, rachiu, lichioruri şi alte băuturi spirtoase – cu 758,4 tone; divinuri şi alte vinuri – cu 62,1 tone). Diferenţa de majorare a veniturilor în anul 2012 – în sumă de 257,3 mil.lei, este rezultatul majorării accizelor la produsele din tutun şi la gazul lichefiat.

♦ Un alt factor care a generat diminuarea veniturilor vamale, conform calculelor Serviciului Vamal, îl constituie fluctuaţiile cursului valutar, al căror impact se cifrează la cca 94,0 mil.lei.

♦ Sancţiunile aplicate de către Serviciul Vamal pentru încălcarea reglementărilor vamale nu au fost încasate integral în bugetul de stat. Astfel, din sancţiunile în sumă totală de 16,9 mil.lei, aplicate în perioada de referinţă în 3878 de cazuri, au fost stinse în sumă de 9,5 mil.lei. Din deciziile adoptate conform art.231 din Codul vamal, 26 au fost contestate de contravenient în instanţa de judecată, din care 8 decizii au fost deja anulate (68,5 mii lei), iar 15 decizii, în sumă de 2,9 mil.lei, se află pe rol. Astfel, art.11 lit.c) şi lit.m) din Codul de executare¹⁴ prevede executarea silită a deciziilor cu privire la contravenţiile administrative de către executorul judecătoresc, însă art.479 din Codul contravenţional¹⁵ stipulează că “problemele legate de executarea sancţiunii contravenţionale se soluţionează de către instanţa de judecată, la demersul contravenientului ori al autorităţii competente să asigure executarea sancţiunii contravenţionale”.

______________________

¹⁴ Codul de executare al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.443-XV din 24.12.2004.

¹⁵ Codul contravenţional al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.218-XVI din 24.10.2008.

Concluzii:

Modificarea cadrului legal ce ţine de majorarea cotelor la unele tipuri de accize aplicate la unele poziţii tarifare, în unele cazuri, nu a influenţat mărimea veniturilor încasate, la unele tipuri de mărfuri accizele au crescut, majorîndu-se veniturile vamale cu 257,3 mil.lei (accizele la produsele din tutun şi la gazul lichefiat), în timp ce la alte tipuri de mărfuri accizate, odată cu modificarea cadrului legal la cota accizului aplicat, veniturile s-au micşorat cu 107,0 mil.lei.

2. Procesul de administrare a datoriilor agenţilor economici necesită îmbunătăţiri

Conform datelor prezentate de către Serviciul Vamal, valoarea datoriilor agenţilor economici faţă de bugetul de stat la plăţile administrate de către organele vamale, înregistrate la 31.12.2012, au constituit 257,6 mil.lei, din care plăţi de bază – 179,7 mil.lei (inclusiv amenzi – 17,4 mil.lei), şi penalităţi, calculate la datoriile neachitate -77,9 mil.lei. Datele din informaţia prezentată relevă că datoriile contribuabililor în anul 2012 au crescut, în comparaţie cu anul 2011, cu 133,8 mil.lei (de 2,1 ori), ca rezultat al controlului ulterior. La finele anului 2012 se atestă menţinerea unor datorii cu termenul de prescripţie expirat, care au însumat 15,3 mil.lei (inclusiv penalităţi – 2,1 mil.lei), formate în anii 1995-2006, veniturile vamale fiind supuse unui risc sporit de neîncasare. Conform stipulărilor Regulamentului aprobat¹⁶, aceste datorii urmează a fi stinse în anul 2013.

______________________

¹⁶ Pct.10 din Regulamentul privind stingerea obligaţiei vamale şi/sau a sumelor plătite în plus al căror termen de prescripţie a expirat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 28.12.2012 (în vigoare de la 04.01.2013; în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 28.12.2012).

Datoriile agenţilor economici faţă de bugetul de stat, divizate pe tipuri de venituri administrate de către organele vamale, se prezintă în Tabelul nr.4.

Reieşind din situaţia prezentată în tabel, ponderea cea mai mare – de 74,7% (192,5 mil.lei), la 01.01.2013, o deţine TVA. Auditul remarcă că, în cuantumul total al datoriilor înregistrate, suma de 202,4 mil.lei reprezintă plăţi în baza deciziilor de regularizare a subdiviziunilor Serviciului Vamal, acestea fiind atacate în instanţele de judecată, cu emiterea Încheierilor de suspendare a executării pînă la soluţionarea litigiilor. În anul 2012, colaboratorii Serviciului Vamal au întocmit 1483 decizii de regularizare referitor la recalcularea spre încasare suplimentară a drepturilor de import/export în sumă de 188,1 mil.lei, dar efectiv s-au încasat 42,4 mil.lei (22,5% din totalul recalculat), astfel formîndu-se noi datorii. În 44 de cazuri (din 1483), deciziile de regularizare emise de Serviciul Vamal în anul 2012 au fost contestate în instanţa de judecată, din care 7 decizii au fost anulate, iar 37 se află pe rol. Totodată, în anul 2012, în temeiul deciziilor instanţelor judecătoreşti, au fost anulate 29 de decizii de regularizare, inclusiv 22 – emise în anii 2008-2011, cu drepturile de import recalculate în sumă de 28,9 mil.lei, fiind recunoscute ca ilegale.

Verificările auditului denotă că cele mai semnificative restanţe s-au înregistrat la: BV Chişinău – de 120,6 mil.lei, inclusiv cu termenul depăşit de 6 ani – de 10,8 mil.lei; Aparatul central al Serviciului Vamal – de 96,6 mil.lei; BV Bălţi – de 10,5 mil.lei, inclusiv cu termenul depăşit de 6 ani – de 2,6 mil.lei; BV Briceni – de 9,4 mil.lei; BV Leuşeni – de 6,4 mil.lei.

Totodată, verificările asupra conturilor agenţilor economici în Sistemul Informaţional “Economist” au relevat că la finele anului 2012 cele mai esenţiale datorii (61,1 mil.lei) la bugetul de stat le-au înregistrat 12 agenţi economici.

Sumele restante rămîn a fi problematice pentru încasare, deoarece conturile personale ale agenţilor economici nu mai sînt suplinite cu mijloace băneşti, iar sumele recalculate au majorat soldul datoriilor faţă de buget¹⁷.

______________________

¹⁷ Datele Sistemului Informaţional “Economist”.

Ca instrument de diminuare a valorii restanţelor, Serviciul Vamal a utilizat măsuri de suspendare a dreptului de efectuare a operaţiunilor vamale; remiterea deciziilor de regularizare, în calitate de titluri executorii către executorii judecătoreşti în vederea încasării incontestabile a obligaţiei vamale şi remiterea deciziilor de suspendare a conturilor bancare. Serviciul Vamal a întreprins şi unele măsuri de lichidare a restanţelor, însă încasarea lor nu a fost posibilă, deoarece agenţii economici menţionaţi nu mai efectuează tranzacţii economice de import/export.

Datoriile agenţilor economici pentru operaţiunile de import/export formate în anul 2012 în evoluţie cu datoriile formate în anii 2008-2011 sînt redate în Diagrama nr.3.

Sursă:Datele Sistemului Informaţional al Serviciului Vamal “Economist”.

Notă: Suma totală a datoriilor la 31.12.2012 constituie 257,mil.lei.

Reieşind din situaţia prezentată, datoriile agenţilor economici faţă de bugetul de stat în anul 2012 au înregistrat o creştere excesivă, comparativ cu evoluţia lentă a datoriilor formate în perioada anilor 2008-2011, fiind cauzată preponderent de contestarea lor în instanţele judecătoreşti. Cu toate că Curtea de Conturi a menţionat şi în anii precedenţi despre situaţia dată, auditul denotă că datoriile agenţilor economici, ţinînd cont de penalităţile calculate, sînt mereu în creştere, datorită recalculării drepturilor de import/export prin decizii de regularizare. Totodată, se menţionează că Serviciul Vamal, la finele anului 2012, a înaintat unele propuneri de modificare a cadrului normativ, care sînt în fază de proiect.

Conform informaţiei Serviciului Vamal pe perioada anului 2012, soldul cumulativ reflectat al drepturilor de import/export achitate în avans constituie 155,8 mil.lei. Potrivit datelor prezentate de Trezoreria de Stat, soldul curent al mijloacelor, format în anul 2012, constituie 36,8 mil.lei. Diferenţa de 119,0 mil.lei se explică prin faptul că Serviciul Vamal reflectă soldul de mijloace cumulativ, inclusiv pe anii precedenţi, iar Ministerul Finanţelor reflectă soldul anului curent.

Conform art.124 alin.(1) din Codul vamal, drepturile de import/export se plătesc în prealabil, pînă la depunerea declaraţiei vamale, iar la momentul vămuirii, se acceptă doar suma calculată a drepturilor de import/export. Restituirea excedentului din sumele plătite în avans se efectuează la cererea scrisă a plătitorului, în termenul stabilit de legislaţie, iar modul şi procedura de restituire sînt stabilite de către Ministerul Finanţelor.

Evoluţia excedentului din drepturile de import/export plătite de agenţii economici în avans, format în anii 2006-2012, se prezintă în Tabelul nr.5.

Auditul a constatat că la 31.12.2012 excedentul din drepturile de import/export plătite în avans înregistrat de 75965 agenţi economici a constituit 155,8 mil.lei. Soldul anului 2012 în sumă de 147,7 mil.lei este activ, datorită faptului că agenţii economici au efectuat tranzacţii de import/export, la vămuirea mărfurilor achitînd obligaţiunile vamale din sold. Conform fişelor de evidenţă a plătitorilor vamali, în perioada anilor 2006-2011, 45917 agenţi economici au înregistrat un excedent din drepturile de import/export plătite în avans în sumă de 8098,0 mii lei, inclusiv 1000,6 mii lei – cu termenul de prescripţie expirat, nefiind efectuate tranzacţii de import/export.

Auditul, examinînd un eşantion de 45917 agenţi economici în perioada 2006-2011, a constatat înregistrarea soldurilor: pînă la 10,0 mii lei – la 45797 agenţi economici (99,7%), în sumă totală de 4629,1 mii lei; de la 10,0 mii lei pînă la 50,0 mii lei – la 106 agenţi economici, în sumă de 2067,1 mii lei. Cele mai semnificative sume – de la 50,0 mii lei pînă la 300,0 mii lei – au înregistrat 14 agenţi economici, cu sume plătite în plus de 1401,8 mii lei.

Modul de stingere a plăţilor în plus al căror termen de prescripţie a expirat a fost stabilit în Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 28.12.2012, în baza căruia, începînd cu anul 2013, Serviciul Vamal urma să stingă sumele respective. În acest context, Serviciul Vamal, prin scrisorile din 09.01.2013, 25.03.2013 şi 15.04.2013, s-a adresat Ministerului Finanţelor privind concretizarea şi definitivarea modului de stingere a sumelor plătite în plus al căror termen de prescripţie a expirat.

Notă: Pe parcursul auditului, Serviciul Vamal, în comun cu Ministerul Finanţelor, au convenit asupra mecanismului de stingere a sumelor plătite în plus cu termenul de prescripţie expirat, fiind aprobate 18 decizii de stingere, pentru 5091 agenţi economici, în sumă de 1,5 mil.lei, real transferîndu-se la buget 374,0 mii lei pentru 1186 agenţi economici.

Concluzii:

La 31.12.2012 datoriile agenţilor economici constituiau suma de 257,6 mil.lei, fiind în creştere, faţă de anul precedent, cu 133,8 mil.lei, din care în sumă de 15,3 mil.lei, formate în anii 1995-2006, rămîn a fi problematice pentru încasare, acest fapt avînd un impact asupra volumului veniturilor administrate de organul vamal. Soldurile creditoare cumulative ale agenţilor economici privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export la 31.12.2012, conform datelor Serviciului Vamal, constituiau 155,8 mil.lei, din care în sumă de 36,8 mil.lei – formate în anul 2012. S-a înregistrat un excedent din drepturile de import/export plătite în avans în sumă de 1000,6 mii lei cu termenul de prescripţie expirat.

Recomandări:

3. Serviciul Vamal, în comun cu Ministerul Finanţelor:

3.1. să promoveze un mecanism de monitorizare şi administrare bine definit, cu stabilirea procedurilor de control intern, în vederea asigurării încasării depline şi în termen a datoriilor agenţilor economici;

3.2. să întreprindă măsuri privind consolidarea modului de stingere a sumelor plătite în plus al căror termen de prescripţie a expirat, precum şi transferarea la bugetul de stat a sumelor respective.

3. Cadrul normativ-legislativ conţine unele carenţe care afectează modalitatea de determinare a valorii în vamă a mărfurilor importate

3.1. Deficienţele cadrului normativ-legislativ privind modalitatea de determinare a valorii în vamă

Conform art.117 şi art.122 din Codul vamal, pentru calcularea drepturilor de import şi de export, baza de calcul o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor, determinată în condiţiile legii.

Potrivit art.10 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:

1) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă, ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;

2) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;

3) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;

4) în baza costului unitar al mărfii;

5) în baza valorii calculate a mărfii;

6) prin metoda de rezervă.

Principala metodă, dintre cele specificate, este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă (metoda nr.1). În cazul în care metoda nr.1 nu poate fi aplicată, se aplică consecutiv celelalte metode. Valoarea în vamă a mărfurilor introduse este determinată de declarant, organul vamal avînd obligaţia de a verifica corectitudinea determinării de către declarant a valorii în vamă, inclusiv corectitudinea metodei alese de declarant şi oportunitatea aplicării ei.

Conform Raportului Serviciului Vamal privind controlul asupra valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import (plasarea în liberă circulaţie) pe anul 2012, se relevă că din 197944 declaraţii ale valorii în vamă (tipizatele DVV-1 şi DVV-2) perfectate de către entitate, prin metoda nr.1 au fost validate 172831 declaraţii (87,3%); prin metoda nr.2 – 69 declaraţii; prin metoda nr.3 – 12 declaraţii; prin metoda nr.4 – 14 declaraţii; prin metoda nr.5 – 3 declaraţii, şi prin metoda nr.6 – 24594 declaraţii (12,4%). Prin metoda nr.6 (“de rezervă”), valoarea în vamă a mărfurilor a fost majorată cu 992,9 mil.lei, iar suma drepturilor de import percepute din totalul valorii majorate a constituit 258,9 mil.lei.

Evoluţia declaraţiilor valorii în vamă, perfectate conform metodelor de vămuire, se prezintă în Diagrama nr.4.

Sursă: Rapoartele Serviciului Vamal privind controlul valorii în vamă a mărfurilor în anul 2012

Cadrul normativ-legislativ existent conţine unele carenţe, care, în opinia auditului, influenţează asupra modalităţii de determinare a valorii în vamă, şi anume:

▪ Prevederile pct.13 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002¹⁸ nu stipulează expres setul minim de documente obligatorii necesare spre prezentare organului vamal de către declarant, în scopul confirmării valorii în vamă în cazul aplicării metodelor de vămuire, acestea fiind prezentate la solicitare.

______________________

¹⁸ Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002).

▪ Potrivit cadrului regulator intern al Serviciului Vamal, în scopul neadmiterii subestimării valorii în vamă a mărfurilor, au fost aprobate circulare interne cu privire la stabilirea valorilor de referinţă la unele categorii de mărfuri importate din zonele cu risc sporit, elaborate în baza unor tranzacţii analogice. Verificările auditului au relevat că, similar anilor precedenţi, valorile de referinţă nu sînt elaborate pentru toate poziţiile tarifare din Nomenclator¹⁹, iar modalitatea de determinare a valorilor de referinţă nu este clar definită. Auditul atestă imprecizii în prevederile cadrului normativ legal ce reglementează activitatea de vămuire a mărfurilor. Astfel, potrivit pct.16 lit.B) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002, “organul vamal antrenat în vămuirea mărfurilor poate dispune de informaţii pe care nu le are declarantul, inclusiv despre preţurile de referinţă la mărfurile din circuitul comerţului extern”, iar conform art.17 alin.(3) din Legea cu privire la tariful vamal, la determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu se pot lua “preţul mărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare; preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv; valoarea în vamă a mărfii minimală”.

______________________

¹⁹ Hotărîrea Guvernului nr.1525 din 29.12.2007 “Cu privire la aprobarea Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova”.

▪ Pînă în prezent nu se aplică pe deplin capacităţile modulului “valoarea în vamă” al Sistemului Informaţional “Asycuda World”, fapt menţionat şi în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 08.08.2012²⁰. Deşi, prin Ordinul Serviciului Vamal nr.111-o din 27.02.2013²¹, în vederea asigurării executării prevederilor legale, s-a aprobat Instrucţiunea cu privire la procedura verificării corectitudinii valorii în vamă a mărfurilor importate, modalitatea aplicării metodelor de vămuire pentru mărfurile importate prin intermediul Sistemului Informaţional “Asycuda World” nu este încă definitivată. Auditul consideră că baza de date a Serviciului Vamal privind tranzacţiile de import definitiv ar putea servi drept temei pentru determinarea valorii în vamă atunci cînd documentaţia prezentată de declarant este incompletă şi nu confirmă valoarea în vamă a mărfurilor, sau nu poate fi determinată prin aplicarea consecutivă a metodelor de vămuire.

______________________

²⁰ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 08.08.2012 “Privind Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2011” (în continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 08.08.2012).

²¹ Ordinul Serviciului Vamal nr.111-o din 27.02.2013 “Referitor la aprobarea Instrucţiunii cu privire la procedura verificării corectitudinii valorii în vamă a mărfurilor importate”.

Reieşind din faptul că Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului conform prevederilor Legii nr.218-XV din 01.06.2001²², metodologia privind determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate urma a fi ajustată în conformitate cu principiile şi regulile prevăzute în art.VII din Acordul general pentru tarife şi comerţ 1994. Auditul relevă că, potrivit Acordului menţionat, determinarea valorii în vamă este parţial reglementată pentru categoriile de mărfuri de import la care s-a constatat o subevaluare în vamă.

______________________

²² Legea pentru aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului nr.218-XV din 01.06.2001.

Deficienţele cadrului normativ-legislativ privind modalitatea de determinare a valorii în vamă, nereglementarea modalităţii de aplicare a metodei de rezervă, precum şi nerespectarea procedurii de solicitare a documentelor suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă au determinat faptul ca instanţele de judecată să califice acţiunile organelor vamale de majorare a valorii în vamă ca ilegale, organul vamal fiind obligat să restituie/anuleze agenţilor economici sumele majorate sau recalculate. Problema determinării valorii în vamă în contextul cadrului normativ-legislativ a fost menţionată şi în Hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi²³.

______________________

²³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 09.07.2010 “Privind auditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2009” ; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 26.09.2011 “Privind auditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2010” şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 08.08.2012 “Privind Raportul auditului administrării veniturilor publice în anul 2011 de către Serviciul Vamal”.

Notă: Conform Ordinului Serviciului Vamal nr.130-o din 15.02.2013²⁴, acţiunile de modificare a modulului “valoarea în vamă” al Sistemului Informaţional “Asycuda World” sînt preconizate pentru perioada 01.08.2013-01.03.2014.

______________________

²⁴ Ordinul Serviciului Vamal nr.130-o din 15.02.2013 “Cu privire la implementarea acţiunilor preconizate pentru anul 2013 în cadrul modernizării SIIV”.

3.2. Alte constatări. Verificările selective ale auditului privind corectitudinea completării declaraţiilor vamale în detaliu au constatat în 421 de cazuri completarea eronată a rubricii 43 “Metoda de evaluare”, în care, potrivit Normelor tehnice²⁵, se înscrie un cod aferent numărului metodei de evaluare a mărfurilor utilizată pentru determinarea valorii în vamă. Astfel, în condiţiile nerespectării cadrului normativ menţionat, s-au identificat declaraţii vamale în care rubrica 43 a fost completată de către declaranţi cu alte caractere (”0”; ”.”; ”/”; ”s” etc.) decît cele prevăzute. Organul vamal n-a asigurat verificarea corectitudinii completării declaraţiei vamale în detaliu potrivit normelor metodologice stabilite²⁶. Conform explicaţiei Serviciului Vamal, neregulile ce ţin de completarea eronată a declaraţiilor vamale nu au condiţionat careva prejudicii bugetului, ci doar denaturarea statisticii vamale.

______________________

²⁵ Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu, aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr.346-O din 24.12.2009.

²⁶ Art.10 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997; pct.4 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002.

Concluzii:

În viziunea auditului, cadrul normativ-legislativ existent privind metodologia de determinare a bazei impozabile a operaţiunilor de import este unul imperfect şi urmează a fi perfecţionat, întru asigurarea evaluării corecte de către declarant a metodei de vămuire şi încasării depline a drepturilor de import, precum şi ajustat în conformitate cu principiile şi regulile prevăzute de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte (Organizaţia Mondială a Comerţului).

Recomandări:

4. Ministerul Finanţelor, în comun cu Serviciul Vamal, să întreprindă măsuri de conformare a cadrului normativ-legislativ ce reglementează activitatea de vămuire a mărfurilor la principiile şi regulile prevăzute de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

5. Serviciul Vamal să asigure un control eficient privind corectitudinea alegerii de către declarant a metodei de determinare a valorii în vamă a mărfurilor introduse, precum şi completarea declaraţiei vamale în detaliu, în scopul neadmiterii validării acesteia în cazuri de completare eronată.

3.3. Importul de produse medicamentoase la preţuri supraestimate

Pe parcursul anului 2012, au fost importate în regim vamal definitiv (Import 4) produse medicamentoase în valoare de 1923,7 mil.lei, calculîndu-se drepturi de import în sumă de 167,7 mil.lei. Conform prevederilor legale,²⁷ la importul medicamentelor, pentru poziţiile tarifare 3001-3004 au fost acordate facilităţi la cota redusă la TVA – 8%, iar Autorizaţia de import pentru medicamente, care se prezintă la momentul vămuirii, se eliberează după aprobarea, de către Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, a preţului declarat (preţul de producător) şi înscrierea acestuia în Catalogul naţional de preţuri. Potrivit Regulamentului²⁸, criteriul de bază pentru evaluarea preţului urmează să fie preţul mediu al celor mai mici trei preţuri de producător pentru aceleaşi medicamente din ţările de referinţă selectate pentru comparare.

______________________

²⁷ Art.96 din Codul fiscal; Legea cu privire la activitatea farmaceutică nr.1456-XII din 25.05.1993.

²⁸ Pct.6(7) din Regulamentul cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.525 din 22.06.2010.

În baza informaţiei prezentate de Serviciul Vamal, 59 de agenţi economici au beneficiat de facilităţi la cota redusă la TVA²⁹ în regim vamal de import definitiv, în sumă totală de 211,7 mil.lei, dintre care la doar 4 agenţi economici facilităţile acordate au constituit în sumă totală 159,1 mil.lei (75,1%).

______________________

²⁹ Art.96 lit.b) din Codul fiscal.

♦ Verificările selective efectuate pe un eşantion de 8621 declaraţii vamale de import au identificat 169 de cazuri de necorespundere a preţului declarat de importator şi înregistrat în Catalogul naţional cu preţul de producător pentru 14 poziţii de medicamente. Astfel, prin contrapunerea preţului declarat în vamă de către agenţii economici-importatori cu preţul de producător afişat pe paginile oficiale web ale Ministerelor Sănătăţii din România şi Turcia, auditul a constatat că, conform eşantionului selectat de declaraţii vamale la importul produselor medicamentoase în valoare de 19,1 mil.lei, agenţii economici au majorat valoarea în vamă cu 10,9 mil.lei.

În acest context, se relevă că valoarea în vamă determinată de către organele vamale în baza facturilor comerciale prezentate de către agenţii economici la unele produse medicamentoase este mai mare cu cca 50-300% faţă de preţul de producător.

♦ Cadrul legal nu prevede prezentarea obligatorie de către declarant, la vămuirea mărfii, a declaraţiei vamale a ţării de expediere. Conform pct.13 lit.g) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002, declaraţia vamală a ţării de expediere este prezentată doar în cazul dacă aceasta există. În baza declaraţiei vamale a ţării exportatoare, anexată de către unii declaranţi la setul de documente, a fost posibilă efectuarea contrapunerii valorii facturate (în valută străină), declarată la momentul vămuirii, cu valoarea statistică (în valuta ţării de export) indicată în declaraţia vamală a ţării de export. În urma verificării selective a declaraţiilor vamale, s-a constatat că în 8 cazuri (ce constituie o pondere nesemnificativă) valoarea statistică a mărfii a fost majorată cu 147,1 mii EUR (echivalentul – 2,2 mil.lei), faţă de valoarea facturată indicată în declaraţia vamală a ţării exportatoare (Turcia). Situaţia dată este reflectată în Tabelul nr.6.

Se relevă că, în cazurile menţionate, valoarea medicamentelor din facturile comerciale (Invoice) diferă de valoarea statistică indicată în declaraţiile vamale de export ale ţării de expediere. În consecinţă, reglementarea actuală în legislaţie permite agenţilor economici importatori să declare un alt preţ la produsele medicamentoase decît cel al producătorului.

♦ Contractele de vînzare-cumpărare a produselor medicamentoase au fost încheiate cu companii din alte ţări (Panama, Seychelles, Cipru, Malta, Belize) decît ţara de expediere (un eşantion de 212 declaraţii vamale de import în valoare de 58,1 mil.lei).

♦ Conform informaţiei prezentate de Serviciul Vamal, s-a constatat vămuirea medicamentelor în asortiment, inclusiv preparatul “Helmizol” (ţara de origine Turcia), contractat prin intermediul unei companii din Seychelles. În procesul controlului documentar, inclusiv al verificării corectitudinii clasificării corecte şi aprecierii valorii în vamă a mărfii, s-au constatat divergenţe între valoarea preparatului “Helmizol” indicată în declaraţia de export a producătorului din Turcia (11,4 mii dolari SUA pentru 194 kg) şi valoarea în vamă declarată de către agentul economic la momentul vămuirii, conform facturii comerciale (46,0 mii dolari SUA). De menţionat că în Autorizaţia de import eliberată de către Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale pentru produsele medicamentoase importate sînt aprobate preţurile companiei din Seychelles. Auditul remarcă că pe parcursul anului 2012 au fost importate 23,7 mii unităţi de “Helmizol” cu valoarea în vamă majorată, faţă de preţul producătorului (din Turcia), cu 0,8 mil.lei.

Notă: În contextul celor menţionate, pentru excluderea cazurilor de majorare artificială a valorii produselor medicamentoase la import de către agenţii economici, Serviciul Vamal a sesizat organele competente.

Majorarea preţului declarat în vamă de către agenţii economici pînă la momentul vămuirii şi prin aplicarea adaosului comercial (în mărime de pînă la 40%) conform prevederilor cadrului legal³⁰ condiţionează majorarea preţului de realizare a medicamentelor pe piaţa internă. Dat fiind că transferurile băneşti pentru achitarea mărfii cumpărate se efectuează în ţara vînzătorului (ţara tranzacţiei), şi nu a producătorului sau a reprezentantului oficial, acest fapt implică, pe de o parte, un risc de evaziune fiscală, iar pe de altă parte – costuri suplimentare pentru buget şi populaţie.

______________________

³⁰ Hotărîrea Guvernului nr.603 din 02.07.1997 “Despre aprobarea Regulamentului privind formarea preţurilor la medicamente şi alte produse farmaceutice şi parafarmaceutice”.

Auditul a constatat că tranzacţiile comerciale de import cu medicamente nu cad sub incidenţa prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.128 din 22.02.2010³¹ referitor la monitorizarea lanţului valoric.

______________________

³¹ Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010 “Cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010).

Ţinînd cont de importanţa socială a produselor medicamentoase şi în contextul celor menţionate de audit este oportun de a efectua monitorizarea lanţului valoric la aceste produse, iar aspectele în cauză necesită a fi examinate în cadrul unui audit tematic extern.

Concluzii:

Tranzacţiile de import al produselor medicamentoase, inclusiv cele efectuate prin intermediul companiilor din alte ţări decît ţara de expediere a mărfii, au ca scop direct majorarea valorii facturate, ceea ce se răsfrînge şi asupra preţurilor de realizare a medicamentelor pe piaţa internă, implicînd riscuri de evaziune fiscală şi costuri suplimentare pentru buget şi populaţie. Operaţiunile comerciale de import cu medicamente nu cad sub incidenţa prevederilor cadrului legal privind monitorizarea lanţului valoric.

Recomandări:

6. Ministerul Finanţelor să înainteze propunerile de rigoare pentru includerea produselor medicamentoase în lista mărfurilor importate privind monitorizarea lanţului valoric în comerţul interior.

3.4. Importul/exportul unor mărfuri tranzacţionate prin intermediul rezidenţilor zonelor off-shore

Potrivit art.11 din Codul vamal, organul vamal contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi la neadmiterea încălcărilor reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală. În perioada anului 2012, conform informaţiei statistice a Serviciului Vamal, au fost efectuate tranzacţii de import, prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore (Panama, Gibraltar, Belize, Seychelles, Puerto Rico, Uruguay etc.), cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,1 mld.lei şi tranzacţii de export în valoare de 1,4 mld.lei.

Importul unor mărfuri prin intermediul companiilor din ţările zonelor off-shore a influenţat majorarea valorii în vamă a mărfurilor.

Analogică celor descrise în compartimentul precedent este şi situaţia privind importul bitumului de petrol şi motorină (poziţiile tarifare 27132, 271019410 şi, respectiv, 2710194501, 2710194101). În perioada anului 2012 s-a importat bitum de petrol pentru reparaţia drumurilor în valoare de 231,4 mil.lei, drepturile de import fiind calculate în sumă de 47,4 mil.lei. De menţionat că în cadrul misiunii de audit au fost selectate declaraţiile vamale privind tranzacţiile de vînzare-cumpărare efectuate cu companii din Belize, Panama şi Noua Zeelandă.

♦ Auditul exemplifică că la importul bitumului de petrol, conform declaraţiei vamale de export a ţării de expediere (Belarus), preţul unei tone constituie 710,0 dolari SUA, iar conform Invoice-lui anexat la declaraţia vamală de import, preţul stabilit de vînzător (compania din Belize) constituie 770,0 dolari SUA. Prin urmare, pentru 1870,9 mii tone, valoarea majorată de către agentul economic importator constituie 112,3 mii dolari SUA (echivalentă cu 1,3 mil.lei). Situaţia dată este reflectată în Figura nr.1.

Aceeaşi situaţie se atestă şi la importul de motorină din Ucraina, Belarus şi România, ţara tranzacţiei fiind Panama, dar şi Noua Zeelandă. Eşantionul declaraţiilor vamale selectat în 246 de cazuri indică majorarea cu 50-100 dolari SUA pentru o tonă de motorină. Astfel, pentru 28,2 mii tone de motorină, valoarea majorată de către 3 agenţi economici-importatori a constituit 2,0 mil.dolari SUA (echivalentă cu 24,2 mil.lei).

♦ Potrivit informaţiei statistice privind operaţiunile de import al mărfurilor clasificate la poziţiile tarifare 0303, 0304 şi 0305 ale Nomenclatorului de mărfuri, în perioada auditată, au fost importate 21,3 mii tone de peşte în sumă totală de 464,8 mil.lei, pentru care s-au calculat drepturi de import în sumă de 95,2 mil.lei, inclusiv TVA – 93,3 mil.lei, şi proceduri vamale – 1,9 mil.lei. Importul de peşte, în fond, a fost exercitat de către 52 de agenţi economici, care au importat peşte din Lituania, Estonia, Norvegia, Uruguay, Argentina etc. Unii agenţi economici au achitat pentru marfă în baza unor contracte încheiate cu firmele “Elite Service International Corporation” LTD (Seychelles), “Intramax Express Corp” (Panama) etc., care sînt rezidenţi în zonele off-shore şi cad sub incidenţa Ordinului fostului Centru pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007³². În cadrul auditului au fost verificate documentele anexate la declaraţiile vamale ale unui agent economic importator de peşte. Astfel, prin 21 de declaraţii vamale de import definitiv, marfa în sumă de 9,8 mil.lei a fost recepţionată prin portul Iliciovsk (Ucraina), în regim vamal de tranzit. Se relevă că persistă riscul înlocuirii facturilor comerciale (Invoice) privind importul de peşte confirmate prin ştampila ţării exportatoare (Lituania, Uruguay, Noua Zeelandă, Danemarca etc.) cu cele ale firmelor rezidente în zonele off-shore, datorită faptului că documentele sînt confirmate numai prin ştampila organului vamal din Ucraina în portul Iliciovsk, iar conform facturii internaţionale de expediţie (CMR) figurează un alt agent economic exportator. Tranzacţiile respective iniţial au fost direcţionate pe culoarul roşu cu criteriul “Risc de falsificare a amprentelor ştampilelor, semnăturilor olografe şi de diminuare a valorii în vamă”, apoi validate pe culoarul verde, valoarea în vamă fiind apreciată prin metoda nr.1, în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă, ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform art.10 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997.

______________________

³² Ordinul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007 “Privind aprobarea ghidului activităţilor sau tranzacţiilor suspecte care cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”.

♦ O situaţie analogică se atestă şi la exportul de deşeuri şi resturi din metal, ţara tranzacţiei fiind Belize, dar şi Marea Britanie. Astfel, în anul 2012 au fost exportate 33,0 mii tone de metale şi articole din metale comune şi articole din fontă, fier sau oţel în valoare totală de 379,7 mil.lei, agentul economic respectiv, pentru tranzacţiile de export, beneficiind de restituirea din bugetul de stat a TVA, fapt ce implică riscuri de evaziune fiscală şi costuri suplimentare pentru buget.

Datele privind exportul de deşeuri şi resturi din metal se prezintă în Tabelul nr.7.

Datele din tabel denotă că la exportul de deşeuri fragmentate din oţeluri nealiate ţara tranzacţiei şi ţara destinaţiei este una şi aceeaşi, iar pentru celelalte poziţii de deşeuri şi resturi de metale, ţările destinaţiei au fost altele, în timp ce tranzacţiile financiare s-au efectuat prin doi intermediari rezidenţi din Marea Britanie.

Concluzii:

Tranzacţiile comerciale efectuate prin zonele off-shore cu risc sporit de majorare sau diminuare a valorii în vamă au un impact semnificativ asupra nivelului preţurilor pe piaţa internă şi în ansamblu per economie. Deşi în bugetul de stat s-au încasat venituri suplimentare de la majorarea valorii mărfurilor, concomitent, bugetul suportă cheltuieli semnificative la achiziţionarea acestor bunuri de către instituţiile bugetare din banii publici, dar şi la restituirea din bugetul de stat a TVA de la valoarea mărfurilor exportate.

Recomandări:

7. Serviciul Vamal în comun cu Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Centrul Naţional Anticorupţie, în limita competenţelor şi atribuţiilor funcţionale, să întreprindă acţiuni întru apărarea intereselor economice ale statului, inclusiv prevenirea şi combaterea spălării banilor în aspectul tranzacţiilor comerciale efectuate prin zonele off-shore.

4. Cu privire la operaţiunile de export al mărfurilor la preţuri supraevaluate

Conform prevederilor legale,³³ în scopul confirmării dreptului la restituirea TVA la valorile materiale şi serviciile procurate destinate exportului, subiectul impozabil, în afară de declaraţiile privind TVA şi registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare, pentru livrări de mărfuri trebuie să dispună de: contractul în baza căruia a fost efectuat exportul de mărfuri; factura comercială (Invoice); declaraţia vamală de export al mărfurilor; documentul de transport internaţional al mărfurilor (copie), cu excepţia livrărilor efectuate prin intermediul poştei; confirmarea organelor vamale privind livrarea mărfurilor pentru export.

______________________

³³ Art.102 alin.(8) pct.1) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997; Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.188 din 17.11.2005 “Instrucţiunea privind restituirea sumelor TVA”.

Pe parcursul anului 2012, din ţară au fost exportate în regim vamal de export definitiv (Export 1000) mărfuri în valoare de 16190,2 mil.lei. Prin verificarea selectivă a declaraţiilor vamale, au fost contrapuse preţurile declarate la exportul unor mărfuri cu preţurile medii trimestriale publicate de Biroul Naţional de Statistică (în continuare – BNS). În acest context, se exemplifică că, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, preţurile medii trimestriale de vînzare, formate efectiv la producţia agricolă în întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), pentru o tonă de grîu dur (poziţia tarifară 10011), tutunuri brute sau neprelucrate (poziţiile tarifare 2401102, 240120) şi seminţe de floarea-soarelui (poziţia tarifară 12060099) constituie, respectiv, 2,3 mii lei/tona, 17,9 mii lei/tona şi 6,0 mii lei/tona. În cadrul auditului, prin examinarea declaraţiilor vamale de export, s-au constatat preţuri mai mari la produsele menţionate, decît cele medii publicate, şi anume:

▪ grîu dur – de la 3,5 pînă la 4,0 mii lei/tona;

▪ tutunuri brute sau neprelucrate – de la 27,0 pînă la 50,6 mii lei/tona;

▪ seminţe de floarea-soarelui – de la 10,0 pînă la16,0 mii lei/tona.

Astfel, preţurile indicate în declaraţiile vamale de export sînt mai mari cu cca 60-280% faţă de preţurile statistice medii trimestriale, fapt care influenţează mărimea TVA ce urmează a fi restituită de la bugetul de stat.

Concluzii:

Auditul a constatat divergenţe spre majorare între preţurile declarate de exportator la unele mărfuri şi preţurile medii publicate de Biroul Naţional de Statistică, fapt care generează riscul influenţării mărimii TVA ce urmează a fi restituită de la bugetul de stat agenţilor economici exportatori.

Recomandări:

8. Ministerul Finanţelor în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat să intensifice procedurile de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de export prin prisma verificării cheltuielilor atribuite în cazul restituirii TVA, întru excluderea riscului de dezafectare a mijloacelor din bugetul de stat.

5. Operaţiunile de export/import efectuate prin antrepozitele vamale

Potrivit art.50 din Codul vamal, antrepozitul vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia, unde pot fi depozitate mărfuri străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică, precum şi mărfurile autohtone destinate exportului.

Conform prevederilor pct.102 din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale³⁴, regimul vamal de antrepozitare este regimul care permite depozitarea într-un antrepozit a mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică în perioada de depozitare. Antrepozitul vamal poate fi public sau privat. Antrepozitul vamal public este destinat depozitării mărfurilor de către orice persoană, iar cel privat este destinat exclusiv depozitării mărfurilor proprietarului antrepozitului. Antrepozitele vamale se clasifică în: antrepozit public de tip A, în care depozitul şi mărfurile sînt sub răspunderea deţinătorului antrepozitului (antrepozitarului); antrepozit public de tip B, în care mărfurile antrepozitate sînt sub responsabilitatea fiecărui depozitar; antrepozit privat de tip C, în care deţinătorul antrepozitului este şi depozitar al mărfurilor; antrepozit public de tip D, care este cel gestionat de organele vamale.

______________________

³⁴ Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 (în continuare – Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale).

În anul 2012 au activat 53 de antrepozite vamale, inclusiv de tipul A-2; tipul B-38; tipul C-13. Structura şi tipurile de antrepozite vamale se prezintă în Diagrama nr.5.

Sursă: Informaţie prezentată de către Serviciul Vamal

Verificarea de către audit a conformităţii tranzacţiilor de import plasate în regim vamal de antrepozitare relevă că, contrar prevederilor art.30 alin.(6) din Codul vamal, organul vamal a admis plasarea în regimul vamal de antrepozit a mărfurilor clasificate la poziţiile tarifare 2909430001 (eteri monobutilici de etilen glicol) şi 3814009 (solvenţi şi diluanţi organici), în valoare totală de 0,9 mil.lei, nefiind încasate drepturi de import în sumă de 277,5 mii lei.

Notă: Conform explicaţiilor Serviciului Vamal, prin prezentarea ulterioară de către declarant a actelor confirmative pentru tranzacţiile menţionate, organele vamale au perfectat declaraţii vamale de import definitiv pentru mărfurile supuse accizelor, cu achitarea obligaţiilor vamale.

Concluzii:

Plasarea neautorizată în antrepozite a unor mărfuri şi acceptarea nejustificată de către organul vamal a unor tranzacţii care, potrivit Codului fiscal, sînt supuse accizelor au generat acordarea de vacanţe fiscale de la 1 lună pînă la 4 luni agenţilor economici importatori şi neachitarea în termen a obligaţiilor vamale.

Recomandări:

9. Serviciul Vamal să asigure controlul intern privind corectitudinea plasării mărfurilor în regim vamal de antrepozitare, precum şi implementarea unui instrument automatizat, întru neadmiterea validării declaraţiilor vamale cu mărfuri interzise pentru plasare în antrepozit.

6. Activitatea auditului postvămuire şi auditului intern

Conform art.2 şi art.202¹-202⁹ din Codul vamal, Serviciul Vamal este autoritatea direct responsabilă de implementarea politicilor vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală. Una din formele de control vamal efectuat de către organele vamale, conform competenţelor teritoriale, este auditul postvămuire, care are ca scop verificarea respectării legislaţiei de către persoanele stabilite în Republica Moldova.

În anul 2012, Direcţia control ulterior a realizat 280 de controale ulterioare prin audit postvămuire, inclusiv 124 de controale (44,5%), soldate cu nedepistarea încălcărilor sau abaterilor de la legislaţia fiscală şi cea vamală. Direcţia respectivă a mai efectuat şi 210 reverificări ale declaraţiilor vamale, fiind constatate iregularităţi vamale în sumă de 639,1 mil.lei şi calculîndu-se obligaţii vamale în sumă de 169,4 mil.lei. Din suma recalculată în anul 2012, s-au încasat 33,6 mil.lei, nivelul de încasare constituind 19,8%. Sinteza activităţilor de control ulterior în perioada anilor 2010-2012 este redată în Tabelul nr.8.

Conform datelor din tabel, obligaţiile vamale recalculate în urma auditurilor postvămuire efectuate în perioada anului 2012 au înregistrat o creştere cu 137,9 mil.lei. Potrivit informaţiei prezentate, din numărul total de controale efectuate, în 78 de cazuri (în sumă de 125,1 mil.lei, sau 73,8%) deciziile adoptate de către Serviciul Vamal au fost contestate în instanţa de judecată.

Potrivit structurii Aparatului central al Serviciului Vamal, aprobată de ministrul finanţelor³⁵, în cadrul Serviciului Vamal activează Direcţia audit intern, cu un efectiv de 9 persoane, subordonată directorului general al Serviciului Vamal, în care real au activat, în medie, 5 persoane, astfel atestîndu-se o insuficienţă de personal. Obiectivele planificate de Direcţia audit intern rezultă din necesităţile parvenite în urma conlucrării cu alte Direcţii din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal.

______________________

³⁵ Pct.11 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Vamal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.4 din 02.01.2007.

Potrivit Raportului de activitate pe anul 2012, Direcţia audit intern a planificat şi a executat 7 misiuni de audit intern; 6 acţiuni privind implementarea recomandărilor de audit intern şi 4 activităţi de consiliere a subdiviziunilor referitor la implementarea recomandărilor din Rapoartele anterioare ale Curţii de Conturi. De menţionat că unele rezultate ale misiunii de audit intern a Serviciului Vamal au fost aplicate parţial pentru auditarea procesului de administrare a veniturilor vamale.

Concluzii:

Auditul postvămuire şi auditul intern din cadrul Serviciului Vamal sînt funcţionale, cu unele rezerve. Se atestă insuficienţa de personal în Direcţia audit intern, iar executarea a 124 de controale (44,5%) prin audit postvămuire s-a soldat cu nedepistarea încălcărilor şi abaterilor de la cadrul regulator. În perioada auditată, obligaţiile vamale recalculate au constituit 169,4 mil.lei, fiind încasate doar 33,6 mil.lei, sau 19,8% din obligaţiile vamale calculate, fapt ce influenţează încasarea veniturilor vamale la buget.

Recomandări:

10. Serviciul Vamal să asigure activitatea Direcţiei control ulterior şi a Direcţiei audit intern, identificînd rezervele de îmbunătăţire a sistemului de management şi control intern, precum şi să planifice şi să efectueze controale prin audit postvămuire, în baza riscurilor stabilite şi conforme cadrului legal.

7. Referitor la executarea Hotărîrii precedente a Curţii de Conturi

Urmare a auditului precedent al Curţii de Conturi, prin Hotărîrea nr.40 din 08.08.2012, inclusiv prin Raportul de audit respectiv, au fost înaintate 3 cerinţe şi 21 de recomandări factorilor de decizie în vederea remedierii iregularităţilor/abaterilor constatate de audit, precum şi îmbunătăţirii procesului de administrare a veniturilor publice de către Serviciul Vamal.

Verificarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor respective denotă că, deşi au fost întreprinse anumite acţiuni, unele probleme/carenţe persistă, şi în perioada auditată, în domenii semnificative, precum: planificarea veniturilor, determinarea valorii în vamă, acordarea facilităţilor pentru mărfurile de import, gestionarea restanţelor contribuabililor etc. Aceste aspecte au fost abordate în cadrul auditului, fiind înaintate/reiterate, după caz, recomandările corespunzătoare în prezentul Raport, la compartimentele corespunzătoare.

Concomitent, auditul relevă că:

♦ Ministerul Finanţelor, nici în perioada auditată, nu a întreprins măsurile necesare în vederea conformării recomandării Curţii de Conturi (nr.14) referitor la elaborarea şi aprobarea structurii şi formatului Raportului privind colectarea veniturilor publice în aspectul administrării fiscale.

♦ Serviciul Vamal n-a asigurat, pînă în prezent, integrarea modulului “Economist” în Sistemul Informaţional “Asycuda World” (recomandarea nr.13), motivînd, în acest sens, dependenţa de proiectul “Modernizarea Sistemului informaţional integrat vamal”.

Concluzii:

Urmare a recomandărilor Curţii de Conturi au fost întreprinse unele acţiuni în vederea înlăturării neregulilor/abaterilor şi neajunsurilor constatate în cadrul auditului precedent, precum şi în scopul îmbunătăţirii administrării veniturilor de către Serviciul Vamal. Concomitent, prezentul audit atestă persistenţa unor probleme, acestea fiind condiţionate, după caz, de neîntreprinderea măsurilor sau de insuficienţa celor întreprinse de către factorii de decizie şi/sau de tergiversarea procesului de revizuire/aprobare a modificărilor şi a noilor acte legislativ/normative, precum şi de necesitatea de timp mai îndelungat pentru realizarea acestora.

Recomandări:

11. Serviciul Vamal să asigure, în mod incontestabil, integrarea modulului “Economist” în Sistemul Informaţional “Asycuda World”.

12. Ministerul Finanţelor în comun cu Serviciul Vamal să întreprindă măsuri ferme şi relevante în vederea asigurării elaborării şi aprobării structurii şi formatului Raportului privind colectarea veniturilor publice în aspectul administrării fiscale.

IV. CONCLUZII GENERALE

Deţinînd atribuţii privind administrarea veniturilor publice, Serviciul Vamal, în anul 2012, a colectat 12612,3 mil.lei, ce reprezintă 96,4% din totalul veniturilor aprobate (13078,5 mil.lei), care în raport cu Produsul Intern Brut constituie 14,4%. Concomitent, administrarea veniturilor publice de către Serviciul Vamal dispune de unele rezerve, la capitolele:

i) perfecţionarea cadrului normativ-legislativ referitor la determinarea valorii în vamă, precum şi a metodologiei de estimare şi prognozare a veniturilor vamale;

ii) perceperea datoriilor agenţilor economici formate în baza deciziilor de regularizare şi plasarea unor mărfuri supuse accizelor în antrepozitele vamale;

iii) monitorizarea riguroasă, inclusiv a lanţului valoric ce ţine de tranzacţiile efectuate prin intermediul zonelor off-shore, întru prevenirea evaziunilor fiscale;

iv) monitorizarea scutirilor şi facilităţilor vamale acordate la plata drepturilor de import prin prisma evaluării impactului acordării acestora.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate în cadrul misiunii de audit la Aparatul central al Serviciului Vamal (R.Fricăţel, M.Filip, T.Sula, V.Palencu).