Hotărîre nr.40 din 24.12.98 cu privire la interpretarea unor dispoziţii din art.85 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE cu privire la interpretarea unor dispoziţii din art.85 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova Nr.40 din 24.12.98 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-2/3 din 07.01.1999 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător-raportor Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător-raportor cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament Victor Cecan, preşedinte al Comisiei pentru control şi petiţii, autorul sesizării, reprezentantului Parlamentului Ion Creangă, şef al sectorului pentru legătura cu autorităţile publice în Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, reprezentantului Preşedintelui Republicii Moldova Alexandru Ohotnicov, şef-adjunct al Serviciului acte ale Preşedintelui Republicii Moldova, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, art.4) alin.(1) lit.b), art.25 lit.g) şi art.31 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea unor dispoziţii din art.85 alin.(1) din Constituţie. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului Victor Cecan, depusă în conformitate cu art.24 şi 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, acceptată pentru examinare în fond prin decizia Curţii Constituţionale din 8 octombrie 1998. În procesul examinării prealabile a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere asupra chestiunii în cauză Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi Guvernului. Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia judecătorilor- raportori, argumentele autorului sesizării şi ale reprezentanţilor Parlamentului şi Preşedintelui, Curtea Constituţională a constatat: 1. Deputatul în Parlament Victor Cecan a solicitat interpretarea unor dispoziţii ale art.85 alin.(1) din Constituţie. El menţionează că, potrivit art.72 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul adoptă legi constituţionale, organice şi ordinare. Procedura de adoptare a legilor este diferită , iar termenul de adoptare a legilor constituţionale depăşeşte cu mult perioada de trei luni. Pentru aceste considerente, autorul sesizării solicită interpretarea noţiunii de "procedură de adoptare a legilor timp de trei luni" (art.85 alin.(1) din Constituţie) în următoarele aspecte: a) noţiunea "timp de trei luni" înseamnă că Parlamentul nu a adoptat în termenul arătat o lege concretă sau că în decurs de trei luni Parlamentul nu a adoptat nici o lege? b) noţiunea în cauză are incidenţă asupra procedurii de adoptare de către Parlament numai a legilor (constituţionale, organice şi ordinare) sau şi asupra procedurii de adoptare a hotărîrilor şi moţiunilor? După părerea autorului sesizării, posibilitatea de a bloca procedura de adoptare a legilor timp de trei luni o are nu numai Parlamentul, dar şi alte organe şi persoane oficiale, antrenate în procesul legislativ, inclusiv Preşedintele Republicii Moldova, abilitat cu dreptul de dizolvare a Parlamentului. În această ordine de idei, autorul sesizării solicită interpretarea noţiunii de "blocare" din art.85 alin.(1) din Constituţie şi roagă să se explice, dacă această noţiune înseamnă: a) activitatea de blocare premeditată a procedurii de adoptare a legilor de către Parlament şi organele lui de lucru; b) activitatea Parlamentului de adoptare a legilor, dar nefinalizată prin adoptarea lor în condiţii legale; c) activitatea organelor extraparlamentare de blocare a adoptării legilor; şi în ce măsură circumstanţele enumerate pot servi drept temei pentru iniţierea procedurii de dizolvare a Parlamentului. 2. Preşedintele Republicii Moldova, în virtutea competenţelor sale constituţionale, este în drept să dizolve Parlamentul în cazurile şi în modul stabilit de art.85 alin.(1) din Constituţie. Dizolvarea Parlamentului de către şeful statului constituie o modalitate de soluţionare a crizei, provocate de conflictul apărut între autoritatea legislativă şi cea executivă în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării timp de trei luni a procedurii de adoptare a legilor. Prin dizolvarea Parlamentului şi desfăşurarea alegerilor, alegătorilor li se oferă posibilitatea de a soluţiona pe cale constituţională conflictul dintre autorităţi. 3. Obiectul sesizării, supus interpretării de către Curtea Constituţională, cuprinde doar unele prevederi ale art.85 alin.(1) din Constituţie, şi anume cele vizînd dizolvarea Parlamentului de către Preşedinte în cazul "blocării timp de trei luni a procedurii de adoptare a legilor". Această împuternicire a Preşedintelui se află într-o corelaţie directă cu procedura de legiferare şi cu relaţiile sale cu Parlamentul. Activitatea legislativă a Parlamentului în orice stat are o importanţă excepţională. Constituţia şi Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996* , reglementează amănunţit procesul legislativ. Totodată, pornind de la principiul primatului Constituţiei şi al asigurării conformităţii legilor şi altor acte juridice cu Legea Supremă (art.7 din Constituţie), se impune concluzia că toţi participanţii la procesul legislativ sînt obligaţi să respecte procedura legislativă instituită de Legea Supremă. --------------------------- M.O. nr. 81-82 din 19.12.96, art 765. Rigorile impuse de Constituţie şi Regulamentul Parlamentului faţă de adoptarea legilor au un caracter obligatoriu şi nu pot fi schimbate sau modificate la discreţia participanţilor la procesul legislativ. Articolul 59 din Regulamentul Parlamentului prevede că proiectele de legi se examinează, de regulă, în două lecturi. Proiectele legilor constituţionale şi proiectele legilor organice în problemele bugetului, finanţelor şi economiei, care presupun cheltuieli financiare considerabile, pot fi examinate, în baza unei hotărîri a Parlamentului, şi în lectura a treia. Termenul "lectură", folosit în Regulament, semnifică o anumită etapă a procesului legislativ în Parlament, o etapă a examinării proiectului de lege. Prin lege adoptată se înţelege, în primul rînd, legea adoptată de Parlament (art.74 alin.(1) şi (2), art.143 alin.(1) din Constituţie) cu respectarea regulilor şi procedurilor, stabilite de Constituţie şi Regulamentul Parlamentului. Proiectul de lege obţine calitatea de lege după ce Parlamentul îl adoptă în etapa finală a procesului legislativ, supunîndu-l votării. Prin urmare, procedura de votare este o etapă obligatorie în procesul legislativ, finalizînd cu adoptarea de către Parlament a legii. Astfel, noţiunea de "adoptare a legilor", cuprinsă în art.85 alin.(1) din Constituţie, se referă la etapa finală a procesului legislativ şi constă în votarea proiectului de lege în vederea adoptării lui de către Parlament în calitate de lege. Prin "blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni", potrivit art.85 alin.(1) din Constituţie, se subînţeleg acţiunile unor deputaţi sau grupuri de deputaţi îndreptate spre tergiversarea sau zădărnicirea procedurii de votare a proiectelor de legi, ceea ce conduce la incapacitatea Parlamentului de a adopta timp de trei luni legi, în special legi de importanţă majoră în viaţa statului, legi care reglementează relaţii sociale de importanţă deosebită sau care instituie principii şi norme fundamentale. Potrivit textului Constituţiei (art.85 alin.(1), noţiunea de "blocare" are incidenţă asupra procedurii de adoptare de către Parlament numai a legilor prevăzute de art.72 alin.(1) din Constituţie (legilor constituţionale, organice şi ordinare). Această noţiune are incidenţă asupra procedurii de adoptare timp de trei luni a cîtorva legi, şi nu a unei singure legi. Apreciind dreptul constituţional al Preşedintelui de a dizolva Parlamentul, este necesar să avem în vedere că această împuternicire a Preşedintelui reprezintă un instrument de reacţionare la obstrucţiile apărute în Parlament la etapa finală de adoptare a legilor şi că Preşedintele este în drept să decidă asupra dizolvării Parlamentului după cum găseşte de cuviinţă. Constituţia a stabilit de asemenea procedura de examinare a chestiunii privind dizolvarea Parlamentului: Preşedintele este în drept să dizolve Parlamentul după consultarea fracţiunilor parlamentare. În plus, după cum reiese din art.135 alin.(1) lit. f) din Constituţie, circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului urmează să fie constatate de Curtea Constituţională. Împuternicirile Parlamentului şi mandatul deputaţilor se suspendă la data publicării Decretului Preşedintelui privind dizolvarea Parlamentului. Împuternicirile Parlamentului încetează, însă, potrivit art.63 alin.(3) din Constituţie, la data convocării legale a noii componenţe a Parlamentului. Totodată, Constituţia conţine şi o serie de restricţii asupra posibilităţii dizolvării Parlamentului. Între altele, Parlamentul nu poate fi dizolvat pentru temeiurile prevăzute în art.85 alin.(1) din Constituţie: - în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova; - în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război; în afară de aceasta, în cursul unui an Parlamentul nu poate fi dizolvat decît o singură dată. Astfel, dreptul Preşedintelui de a dizolva Parlamentul nu este un drept absolut. El este limitat prin Constituţie. În temeiul celor expuse şi călăuzindu-se de art.4 lit.b), art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.61-62 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Noţiunea de "blocare a procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni" din art. 85 alin. (1) din Constituţie se referă la etapa finală a procesului legislativ, şi anume la votarea proiectului de lege în vederea adoptării lui de către Parlament în calitate de lege. 2. Prin "blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni", în termenii art.85 alin.(1) din Constituţie, se subînţeleg acţiunile unor deputaţi sau grupuri de deputaţi îndreptate spre tergiversarea sau zădărnicirea procedurii de votare a proiectelor de legi, avînd drept rezultat incapacitatea Parlamentului de a adopta timp de trei luni legi, în special legi de importanţă majoră în viaţa statului, legi care reglementează relaţii sociale de importanţă deosebită sau care instituie principii şi norme fundamentale. 3. Interpretarea dispoziţiilor din art.85 alin.(1) din Constituţie, dată în punctele 1 şi 2 ale părţii rezolutive a prezentei Hotărîri, are incidenţă asupra procedurii de adoptare de către Parlament a legilor prevăzute de art.72 alin.(1) din Constituţie şi vizează procedura de adoptare nu a unei singure legi, ci a unei serii de legi. 4. Potrivit art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, prezenta Hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". Preşedintele Curţii Constituţionale Pavel BARBALAT Chişinău, 24 decembrie 1998. Nr. 40.