Hotărîre nr.41 din 13.06.2008 cu privire la aprobarea Raportului asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2007

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Raportului asupra modului de gestionare

a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2007

nr. 41 din 13.06.2008

 (în vigoare 22.07.2008) 

Monitorul Oficial nr.131-133 art.21 din 22.07.2008

* * *

În conformitate cu art.133 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova, art.3 alin.(2) şi art.29 din Legea nr.312-XIII din 08.12.1994 „Privind Curtea de Conturi” (cu modificările şi completările ulterioare), Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2007 şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2007 se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art.3 alin.(3) din Legea „Privind Curtea de Conturi”.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.41 din 13 iunie 2008

RAPORTUL

asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice

din exerciţiul bugetar 2007

Lista abrevierilor

REZUMAT

1. Pe parcursul anului de gestiune au fost dezvoltaţi pilonii importanţi ai reformei managementului finanţelor publice. Aceştia se referă la:

• îmbunătăţirea procesului de planificare bugetară pe termen mediu (elaborarea noilor metodologii de previziune macroeconomică; integrarea cadrului de politici prioritare în Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM) şi extinderea acoperirii CCTM);

• elaborarea noului Plan de conturi şi noii Clasificaţii bugetare;

• consolidarea operaţiunilor Contului Unic Trezorerial;

• elaborarea cadrului regulamentar minim de funcţionare a auditului intern şi dezvoltarea capacităţilor auditului extern.

Rezultatele obţinute în urma controalelor şi auditelor, expuse în prezentul Raport, indică clar necesitatea unei implementări coerente şi concentrate a reformelor respective. Aceasta trebuie să includă mecanisme adecvate de monitorizare, urmărire ulterioară şi responsabilizare a personalului. Implementarea reformelor solicită o interacţiune strînsă între Guvern şi Curtea de Conturi, utilizînd experienţa acumulată şi asigurînd consecvenţa. Vom depune toate eforturile pentru a susţine desfăşurarea unui proces mai transparent şi public de reformare a managementului financiar public şi vom contribui în modul cel mai activ la aceasta.

2. În pofida faptului că gestiunea economică a fost influenţată de seceta din anul 2007, de creşterea preţurilor la resursele energetice, de embargoul impus la producţia vinicolă în Federaţia Rusă, precum şi de alţi factori obiectivi care, pe de o parte, au avut un impact negativ asupra creşterii veniturilor, iar pe de alta – au generat cheltuieli bugetare suplimentare, bugetul public naţional consolidat la partea de venituri a fost executat în mărime de 101,3%, iar la partea de cheltuieli în proporţie de 97,2% din prevederile anuale. Concomitent, soldurile mijloacelor băneşti în conturile bugetelor şi fondurilor componente ale bugetului public naţional, la sfîrşitul anului de gestiune, au constituit 2789,0 mil.lei. Această situaţie impune o abordare ritmică de planificare şi utilizare a mijloacelor pe parcursul exerciţiului bugetar, precum şi o flexibilitate în administrarea eficientă a lichidităţilor între componentele bugetului public naţional.

3. Controlul Curţii de Conturi asupra formării şi utilizării resurselor bugetului de stat pe anul 2007 a stabilit gradul de îndeplinire a bugetului de 100,7% – la partea de venituri şi de 98,6% – la partea de cheltuieli.

Raportul cu privire la executarea bugetului de stat pe anul 2007 este întocmit în conformitate cu prevederile acceptate şi conţine informaţia financiara bazată pe datele contabile din sistemul Trezoreriei de Stat şi pe consolidarea datelor din rapoartele executorilor de buget. Au fost identificate unele devieri de la cadrul normativ şi legislativ în vigoare. În procesul controlului au fost întreprinse acţiuni de către Ministerul Finanţelor în vederea corectării deficienţelor identificate, pentru a îmbunătăţi Raportul.

4. Toate componentele bugetului public naţional dispun de rezerve pentru majorarea părţilor de venituri. Nu toţi contribuabilii rezidenţi şi nerezidenţi sînt atraşi şi incluşi în relaţiile fiscale la nivelul bugetelor de stat şi locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi, mai ales, în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. În pofida măsurilor întreprinse, restanţele la impozite, taxe şi contribuţii declarate, dar neachitate de către contribuabili, rămîn semnificative. În acest context, organele responsabile de administrarea veniturilor urmează să conlucreze eficient nu numai în vederea prevenirii şi contracarării evaziunilor fiscale, lărgirii bazei impozabile şi consolidării disciplinei financiare, dar şi întru eficientizarea deservirii contribuabililor.

5. La capitolul cheltuieli se menţionează aplicarea procedurilor legale de achiziţii de mărfuri, lucrări şi servicii mai mult ca o obligativitate formală, dar nu ca o oportunitate de a efectua procurări în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate. Prevederile care se repetă an de an în legile bugetare privind achitarea datoriilor existente la început de an din contul şi în limita mijloacelor aprobate pentru întreţinerea instituţiilor finanţate din bugetul de stat pentru anul curent nu se respectă de toate entităţile. Achiziţionarea de mărfuri, lucrări şi servicii, precum şi efectuarea de cheltuieli de către unii executori de buget nu se fac numai în limita alocaţiilor repartizate instituţiilor respective, reduse cu suma datoriilor acestor instituţii, existente la început de an. Cheltuielile efectuate anticipat legiferării şi determinării sursei de venituri au fost în creştere. Pentru optimizarea cheltuielilor, Guvernul urmează să dezvolte în continuare procesul de identificare, prioritizare, efectuare şi evaluare a serviciilor publice.

6. Controlul asupra administrării unor fonduri speciale a demonstrat ineficienţa utilizării banilor publici şi existenţa unui grad înalt de risc de fraudă. Deşi au fost create unele organe colegiale de administrare a fondurilor, practic lipseşte transparenţa în procesul de distribuire şi utilizare a mijloacelor. Din motivul existenţei mai multor beneficiari, este imposibil de creat un sistem eficient de control intern, precum şi de capitalizare a mijloacelor alocate. Curtea de Conturi recomandă examinarea oportunităţii lichidării fondurilor speciale din cadrul bugetului de stat şi începerea acestui proces în cadrul bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, trecînd la bugetarea în bază de programe, cu aprobarea indicatorilor de performanţă.

7. Se constată persistenţa Guvernului în realizarea legăturii între alocarea resurselor şi rezultatele politicilor pe domenii, care se manifestă prin aplicarea noilor metode de management bugetar, în special, fundamentarea şi monitorizarea bugetului bazat pe programe şi performanţă. Totodată, controalele Curţii de Conturi în instituţiile publice din domeniile agriculturii, învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii etc. denotă faptul că fundamentarea necesarului de mijloace pentru realizarea unor programe nu a fost întotdeauna precedată de studii şi analize ale situaţiilor reale, în unele cazuri predominînd dispoziţiile administrative asupra posibilităţilor bugetare existente. În această ordine de idei, se relevă şi prezenţa unei superficialităţi din partea executorilor de buget la identificarea şi includerea în programe a indicatorilor concreţi de resurse, de produs şi de rezultat. Ca urmare, pe de o parte, indicatorii de performanţă nu întotdeauna asigură măsura reală a rezultatelor obţinute, iar, pe de altă parte, singurii indicatori utilizaţi au fost cantitativi şi au servit, de cele mai multe ori, la întocmirea rapoartelor periodice. De menţionat că la nivel de autoritate publică centrală nu se manifestă o preocupare în evaluarea impactului executării bugetelor fundamentate pe programe şi performanţă, pe care motiv autorităţile respective nu deţin date corecte privind utilizarea efectivă a mijloacelor bugetare în cauză.

8. Modul în care Ministerul Finanţelor a gestionat datoria publică a asigurat respectarea plafoanelor aprobate de Parlament.

În anul 2007, datoria publică în valută naţională a scăzut, în comparaţie cu anul 2006, cu 5%, în timp ce fiind estimată în dolari americani a crescut cu 8%. Cheltuielile pentru deservirea datoriei publice în veniturile fiscale ale bugetului de stat au constituit 11% în anul 2007 (14% – în anul 2006).

Deşi indicatorii macroeconomici ce se referă la datoria publică denotă o diminuare a datoriei şi a cheltuielilor pentru deservirea acesteia, datoria agenţilor economici, recreditată din surse interne, externe şi proiectele investiţionale, faţă de Ministerul Finanţelor a crescut, din care mai mult de 50% este cu termenul de achitare expirat.

Activităţile realizate de Ministerul Finanţelor pentru implementarea noii Legi cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat nu au asigurat aplicabilitatea acesteia pe deplin şi unele aspecte ce se referă la ţinerea evidenţei şi la raportarea completă a datoriei, precum şi la securizarea informaţiei computerizate au rămas nesoluţionate.

9. Verificările efectuate asupra modului de gestionare a patrimoniului public atît la instituţiile publice, cît şi la persoanele juridice cărora le-a fost transmisă în gestiune proprietatea statului sau dispun de capital social integral de stat, au stabilit deficienţe la evidenţa, integritatea şi gestionarea lui; la neînregistrarea drepturilor de proprietate asupra bunurilor publice, factor ce influenţează asupra sporirii riscului de pierdere, în unele cazuri, a acestora. Gestionarea neeficientă a patrimoniului duce la obţinerea pierderilor, lipsa studiilor de fezabilitate la tranzacţiile economice efectuate de entităţile verificate influenţează negativ asupra situaţiilor financiare ale acestora. Reieşind din aspectele constatate, Curtea de Conturi recomandă de a îmbunătăţi managementul la acest capitol, precum şi de a crea sistemul de control şi audit intern de către organele administraţiei publice abilitate cu gestionarea patrimoniului public.

10. Aspectele verificate în cadrul controlului asupra asigurării activităţii postprivatizare au constatat că scopurile stabilite nu întotdeauna au fost realizate, prin creşterea economico-financiară la obiectivele privatizate. Astfel, în unele cazuri, investitorii, neonorîndu-şi obligaţiile contractuale, au înstrăinat acţiunile statului. Aceste nereguli au fost condiţionate de lipsa prevederilor exhaustive privind obligativitatea asigurării condiţiilor concursului pe toată perioada investiţională, precum şi de monitorizarea la un nivel scăzut de către autorităţile publice abilitate a activităţii postprivatizare. Reieşind din cele expuse, Curtea de Conturi a recomandat Guvernului să reexamineze compatibilitatea actelor normative ale Guvernului cu legislaţia în vigoare vizînd administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice în vederea stabilirii obligativităţii asigurării condiţiilor concursului pe toată perioada investiţională, precum şi să delimiteze distinct competenţele şi atribuţiile Comisiei de concurs şi Agenţiei Proprietăţii Publice, întru obţinerea rezultatelor scontate.

11. La capitolul alocări şi utilizarea mijloacelor financiare destinate investiţiilor capitale s-a constatat o tendinţă de creştere semnificativă a acestora, în comparaţie cu anul 2006. Deşi Curtea de Conturi, în rapoartele sale din anii precedenţi, a menţionat unele neregularităţi la etapele de utilizare a mijloacelor în aceste scopuri, acestea persistă pînă în prezent, şi anume s-au constatat nereguli la: organizarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţii; contractarea lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie a obiectivelor stabilite; executarea lucrărilor; înregistrarea şi justificarea cheltuielilor pentru execuţia acestora; acordarea plăţilor prealabile; monitorizarea de către beneficiari a contractelor de executare a lucrărilor la obiectivele stabilite. De asemenea, n-au fost realizate politicile de constituire a bazei normative în construcţii, cu toate că fondul special pentru finanţarea acestor scopuri a fost creat şi utilizat. Reieşind din cele menţionate, se consideră necesar de a îmbunătăţi managementul financiar şi de control în domeniul investiţiilor capitale, precum şi de a descentraliza responsabilităţile la utilizarea mijloacelor publice pentru beneficiarii de diverse niveluri; de a reexamina necesitatea şi mecanismul de efectuare a plăţilor în prealabil.

12. Neaducerea tuturor actelor normative guvernamentale în corespundere cu Legea salarizării distorsionează conceptul noii legi, creează condiţii inechitabile de salarizare şi are un impact negativ asupra motivării activităţilor desfăşurate în condiţii uniforme. Revizuirea şi ajustarea cadrului normativ guvernamental din domeniul salarizării la cadrul legal din acest domeniu trebuie să fie o prioritate pentru Guvern.

13. Auditele-pilot ale regularităţii şi de atestare a rapoartelor financiare au scos la iveală un şir de nereguli şi probleme în domeniul contabilităţii, controlului şi auditului intern. Neînregistrarea la organele cadastrale şi nereflectarea în evidenţă a întregului patrimoniu imobil, inclusiv a terenurilor, precum şi a investiţiilor financiare, lipsa unor metodologii de evidenţă specifică a unor operaţiuni economice, aplicarea unor sisteme de evidenţă contabilă neadecvate statutelor juridice ale unor entităţi, capacităţile tehnice şi umane reduse ale cadrului financiar-contabil, neexaminarea şi aprobarea de către organele centrale de specialitate a rapoartelor financiare ale entităţilor din subordine, controlul intern bazat mai mult pe factori obiectivi decît pe sistem prezintă un risc pentru complexitatea şi veridicitatea rapoartelor financiare.

14. Achiziţiile publice, nu în toate cazurile se efectuează conform prevederilor legale. Unele entităţi contractează volume peste plafonul stabilit, modifică elementele contractelor de achiziţie, şi anume cantitatea, preţul, sortimentul mărfurilor, faţă de cel prevăzut în condiţiile ofertei specificaţiilor de contract; divizează loturile de mărfuri şi servicii; nu solicită de la operatorii economici să depună în timpul încheierii contractului o garanţie de asigurare a executării lor. Obţinerea unor rezultate eficiente în cadrul procedurilor de achiziţie publică se menţine ca o prioritate a sistemului de achiziţii publice din Republica Moldova, care poate fi realizată cu succes doar prin elaborarea şi implementarea unui cadru normativ perfect, dar şi prin sporirea transparenţei şi publicităţii procesului de achiziţie, creşterea responsabilităţii persoanelor implicate în acest proces.

15. Implementarea treptată a noilor abordări şi standarde privind managementul financiar şi controlul înaintează faţa de Curtea de Conturi a Republicii Moldova mari cerinţe şi aşteptări. Rolul prevăzut pentru CCRM, în calitate de instituţie supremă de audit extern, va fi unul important pentru sistemul de răspundere. Spre deosebire de controalele anterioare auditul se va baza mai mult pe standarde. Sarcina de bază a Curţii de Conturi a Republicii Moldova va fi să auditeze anual Raportul cu privire la executarea bugetului de către Guvern. În baza auditului său anual, CCRM va oferi o opinie şi va contribui la procesul de responsabilitate între Parlament şi Guvern. Alte audite efectuate de CCRM se vor referi la economicitate, eficienţă şi eficacitate. Curtea de Conturi a Republicii Moldova este membru al INTOSAI. Drept urmare, aceasta o ajută să asigure adoptarea şi implementarea standardelor corespunzătoare de audit în sectorul public, precum şi aplicarea principiilor etice adecvate.

INTRODUCERE

Întru executarea prevederilor art.133 din Constituţia Republicii Moldova şi art.21 alin.(1) din legea sa organică, Curtea de Conturi a efectuat controlul financiar public extern asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi prezintă Parlamentului Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2007.

Raportul este o analiză sintetică a rezultatelor controalelor asupra modului de gestionare a mijloacelor financiare publice în anul gestionar 2007, exercitate în perioada 2007 (semestrul II) – 2008 (semestrul I) în conformitate cu Programele activităţii de control/audit pe anii 2007 şi 2008, aprobate în cadrul şedinţelor Curţii de Conturi. Raportul, de asemenea, conţine şi unele generalizări privind controalele efectuate pe perioadele precedente exerciţiului bugetar 2007, neincluse în raportul pentru exerciţiul bugetar 2006.

Controalele desfăşurate au avut ca obiectiv de bază constatarea legalităţii şi a regularităţii efectuării cheltuielilor din mijloacele bugetare puse la dispoziţia executorilor de bugete, inclusiv analiza şi evaluarea eficienţei utilizării banilor publici şi a funcţionalităţii sistemelor de control intern.

Raportul include şi rezultatele a 10 misiuni de audit, scopul cărora a fost oferirea unei asigurări rezonabile că rapoartele financiare întocmite oferă o imagine veridică, autentică şi completă sub toate aspectele semnificative, iar operaţiunile economice au fost efectuate în conformitate cu cadrul legal şi regulamentar. Misiunile de audit au fost efectuate în cadrul realizării obiectivelor Planului de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi (PDS) privind asigurarea profesionalismului şi dezvoltarea capacităţilor aparatului de control al Curţii de Conturi de a exercita audite.

Raportul conţine următoarele Capitole:

Rezumat – este o sinteză a principalelor constatări şi concluzii asupra modului de gestionare a mijloacelor financiare publice de către entităţile controlate.

Capitolul I – reflectă unele realizări în procesul de implementare a reformei în domeniul managementului financiar public în Republica Moldova, aceasta avînd drept scop promovarea unui management financiar public eficient şi transparent conform standardelor internaţionale.

Capitolul II – se referă la modul de formare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice, a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi a unor bugete ale unităţilor administrativ-teritoriale. În compartimente separate se reflectă modul de utilizare a mijloacelor financiare publice de către autorităţile publice pentru implementarea unor funcţii de bază ale statului (activitatea externă, justiţia, învăţămîntul, ocrotirea sănătăţii, asigurarea şi asistenţa socială, agricultura ş.a.), modul de gestionare a datoriei publice, precum şi modul de folosire a mijloacelor alocate din bugetul public naţional pentru investiţii capitale.

Capitolul III – include constatări şi concluzii asupra modului de gestionare a patrimoniului public de către autorităţile publice, întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni cu capital majoritar de stat. În compartimente separate se reflectă principalele concluzii şi constatări pe marginea controalelor asupra activităţii postprivatizare şi asupra reglementării de stat a regimului proprietăţii funciare.

Capitolul IV – informează asupra modului în care Curtea de Conturi a realizat alte competenţe atribuite prin legea sa organică şi alte acte normative şi conţine 2 compartimente, care includ Avizul Curţii de Conturi la Raportul Comisiei Electorale Centrale şi avizele asupra proiectelor legilor bugetare anuale şi altor proiecte de acte normative.

Capitolul V – este structurat în doua subcapitole, acestea prezentînd o analiză generală a activităţii de control şi de monitorizare a executării cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi în anul 2007, precum şi acţiunile întreprinse de către entităţi în vederea lichidării încălcărilor şi abaterilor constatate în Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2006.

Curtea de Conturi, urmînd bunele practici ale instituţiilor supreme de audit, îşi evaluează periodic propriile activităţi. Prezentul Raport, în Anexă, include şi Raportul asupra activităţii Curţii de Conturi în anul 2007, prin intermediul căruia Curtea de Conturi informează Parlamentul şi factorii interesaţi asupra principalelor realizări şi privind modul în care şi-a gestionat resursele proprii (financiare, umane etc.); Raportul mai include o secţiune despre progresele înregistrate în anul 2007 în procesul de realizare a obiectivelor de dezvoltare strategică, care poate fi examinată ca un raport privind executarea Hotărîrilor Parlamentului Republicii Moldova, adoptate urmare examinării Rapoartelor Curţii de Conturi asupra modului de gestionare a mijloacelor financiare publice din exerciţiile bugetare 2005 şi 2006.

Capitolul I

MANAGEMENTUL FINANŢELOR PUBLICE

Concentrîndu-şi eforturile asupra realizării obiectivelor şi sarcinilor strategiei Guvernului, pornind de la necesităţile şi priorităţile urmărite în îmbunătăţirea managementului financiar în sectorul public, Ministerul Finanţelor a iniţiat şi implementează Proiectul „Managementul Finanţelor Publice” (PMFP) ca instrument de bază în realizarea obiectivelor de consolidare a gestionării finanţelor publice conţinute în Planul Naţional de Dezvoltare.

Proiectul prezintă şi o acţiune de susţinere a Guvernului de către Banca Mondială în cadrul Strategiei de Asistenţă a Ţării 2005-2008.

Reieşind din scopurile Curţii de Conturi, precum şi întru sincronizarea şi armonizarea reformelor din domeniul auditului intern şi extern, Curtea de Conturi este interesată în implementarea cu succes a PMFP, analizînd în mod sistematic procesul de reformare. În anul de gestiune, PMFP a realizat unii indicatori şi a dezvoltat pilonii principali, după cum urmează.

Componenta 1. Metodologia de elaborare şi executare a bugetului

În CCTM pe anii 2007-2009, în comparaţie cu CCTM pe anii 2006-2008, a fost extinsă aria de acoperire cu planificare strategică, aceasta din urmă cuprinzînd investiţiile capitale şi cheltuielile din domeniul agriculturii.

Din legea bugetară pe anul 2007 au fost excluse 6 fonduri speciale (fondul sistemului penitenciar, fondul pentru susţinerea financiară a unor măsuri în domeniul învăţămîntului, fondul pentru susţinerea financiară a unor măsuri în domeniul ocrotirii sănătăţii, fondul naţional pentru conservarea energiei, fondul pentru realizarea Programului complex de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor şi fondul de susţinere a exporturilor), în buget fiind incluse 9 fonduri speciale.

În anul 2007 au fost elaborate clasificaţia organizaţională, clasificaţia programelor (nivelul I şi II) şi clasificaţia surselor. Noua clasificaţie a programelor a fost utilizată de către ministerele care elaborează strategii sectoriale în cadrul CCTM 2008-2010, precum şi în bugetul aprobat pe anul 2008.

Au fost elaborate Indicaţiile metodice pentru aplicarea clasificaţiei funcţionale şi clasificaţiei economice şi a început testarea acestor clasificaţii în sistemul informaţional actual al ministerului.

Începînd cu 01.01.2007, Trezoreria de Stat este deservită de către Banca Naţională a Moldovei (BNM), în baza unui acord de deservire negociat, iar din 01.03.2007 aceasta a devenit participant direct la Sistemul automatizat de plăti interbancare (SAPI) BNM. Operaţiunile în valută naţională sînt efectuate prin Contul Unic Trezorerial (CUT) al Ministerului Finanţelor la BNM. La 29.12.2007, soldurile conturilor CNAS, CNAM şi bugetelor UAT au fost transferate în CUT, ceea ce va permite optimizarea fluxului de mijloace bugetare, diminuarea riscurilor legate de păstrarea acestora în băncile comerciale, obţinerea informaţiei despre situaţia fondurilor publice în regim real şi îmbunătăţirea procesului decizional în administrarea acestora.

Au fost elaborate (i) proiectul Planului de conturi unic pentru sectorul public; (ii) Concepţia de reformare a evidenţei contabile şi raportării în sectorul bugetar; (iii) proiectul iniţial al Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice. Proiectul Planului de conturi elaborat este testat pe operaţiunile şi rapoartele contabile ale Ministerului Finanţelor.

A fost instituit, în comun cu BNM, Comitetul de gestionare a lichidităţii, care are drept scop colaborarea în vederea dirijării şi monitorizării lichidităţilor. În contextul introducerii mecanismului CUT şi participării Ministerului Finanţelor la SAPI, instituirea comitetului respectiv a îmbunătăţit prognozarea şi gestionarea fluxului de numerar.

Conform indicatorilor stabiliţi, urma să fie elaborat Ghidul metodologic al Ministerului Finanţelor pentru elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, utilizat pentru elaborarea acestor bugete pe anul 2008. Realizarea celor enumerate nu a fost posibilă în anul 2007, datorită întîrzierilor în procedura de achiziţie. De asemenea, datorită întîrzierilor în procedura de achiziţie, în anul 2007, nu a fost posibilă procurarea, instalarea şi testarea echipamentului şi programelor pentru sistemul de evidenţă contabilă al Trezoreriei.

Componenta 2. Controlul şi auditul intern

Guvernul i-a atribuit funcţia de audit intern Serviciului Control Financiar şi Revizie (SCFR), în cadrul acestuia fiind instituită Direcţia centrală de armonizare a sistemului de audit intern şi control intern. Formarea acestei structuri este una dintre cerinţele de bază ale Uniunii Europene privind existenţa aşa-numitei unităţi centrale de armonizare, care va asigura coordonarea activităţilor ce ţin de implementarea sistemului de control financiar, management şi audit intern în sectorul public.

Au fost organizate seminare de mediatizare privind managementul financiar, controlul şi auditul intern în sectorul public, prin intermediul Academiei de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova. Pentru angajaţii SCFR au fost desfăşurate cursuri de instruire în domeniu.

În cadrul Academiei de Administrare Publică (AAP) a fost implementat modulul-pilot „Control şi audit intern”.

În anul de gestiune a început procesul de elaborare a cadrului normativ pentru auditorii interni. Astfel, a fost elaborat proiectul Standardelor Naţionale de Audit Intern, aprobate în comun prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.98 din 27.11.2007 şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.82 din 29.11.2007, iar prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.111 din 26.12.2007 au fost aprobate Codul etic al auditorului intern şi Carta auditului intern (Regulamentul-tip privind efectuarea auditului intern).

Au fost iniţiate 4 misiuni-pilot de audit intern în cadrul Serviciului Vamal, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Liceului-internat republican de arte plastice „Igor Vieru”. În decembrie 2007, în domeniul controlului intern a fost lansat exerciţiul-pilot privind implementarea controlului intern în cadrul Ministerului Finanţelor. A fost organizat un seminar de mediatizare, la care au participat 30 de angajaţi, şefi de departamente şi direcţii.

Studiul de fezabilitate pentru implementarea auditului intern la nivel local încă nu a fost efectuat.

Componenta 3. Capacitatea de instruire şi şcolarizarea

Au fost elaborate 5 module, în baza acestora fiind ţinute cursuri de 40 de ore academice fiecare. Acestea sînt: Managementul personalului, Control şi audit intern, Management şi planificare strategică, Managementul schimbărilor şi dezvoltarea organizaţională, Management şi elaborare a programelor.

Au fost instruiţi 471 de funcţionari din cadrul administraţiei publice centrale, din care 266 – personal cu funcţii de conducere.

Concomitent, întru aprecierea stării de lucruri, Curtea de Conturi, în procesul controalelor şi auditelor efectuate la entităţile publice, a aplicat autoevaluarea şi evaluarea sistemelor de control şi audit intern. Aplicînd metodologia elaborată în baza standardelor INTOSAI de evaluare a sistemelor de control intern conform Cadrului integrat COSO¹ pentru controalele interne, constatăm un nivel de organizare a controlului intern care necesită optimizare, îndeosebi la compartimentele ce ţin de perfecţionarea sistemelor de control intern, evaluarea riscurilor, documentarea şi monitorizarea unor procese semnificative. Cele mai importante constatări şi concluzii pe componente se referă la:

________________

¹ Comitetul Entităţilor Publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway (COSO), 1992, Controlul intern – cadru integrat, vol.2, Cadru, raport prezentat de către Comitetul Entităţilor Publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway (COSO), Institutul American al Contabililor Publici Certificaţi, Jersey City NJ.

„Mediul de control” – acesta urmează a fi îmbunătăţit la evaluarea activităţii angajaţilor, stabilirea unor responsabilităţi clare privind administrarea mijloacelor financiare publice, stabilirea unor proceduri de raportare etc.

„Evaluarea riscurilor” – nu sînt identificate şi analizate riscurile interne şi externe relevante realizării obiectivelor, care ar servi drept bază pentru gestionarea acestora.

„Activităţile de control” – nu sînt elaborate şi implementate regulamente care să definească clar sfera de aplicare, politicile, obiectivele şi standardele privind controlul intern şi să abordeze administrarea riscurilor şi responsabilităţile conducerii şi personalului pentru controlul intern eficient pe unele domenii importante (achiziţii publice, evidenţa patrimoniului, resursele umane, evidenţa contabilă).

„Informarea şi comunicarea” – nu este dezvoltat un sistem de informare şi comunicare eficient, care ar permite monitorizarea activităţilor pentru luarea unor decizii prompte. Deşi în cadrul unor autorităţi funcţionează sisteme informaţionale, care cuprind practic toate segmentele de activitate, din motivul lipsei unei sistematizări a riscurilor există probabilitatea ca informaţiile prezentate să nu identifice deficienţele în activitate.

„Monitorizarea corectării deficienţelor” – activităţile aferente nu au un caracter sistematic, iar activităţile periodice de monitorizare nu sînt documentate şi nu se raportează conducerii; nu sînt stabilite responsabilităţi clare pentru monitorizarea sistemului de control intern şi corectarea deficienţelor.

Progresele înregistrate în procesul realizării reformei în domeniul auditului extern sînt expuse în Anexa la prezentul Raport.

Capitolul II

FORMAREA ŞI ÎNTREBUINŢAREA RESURSELOR

BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL

II.1. Bugetul de stat

II.1.1. Formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat pe anul 2007

Rezumat

Controlul asupra formării şi utilizării resurselor bugetului de stat pe anul 2007 a relevat următoarele.

• În perioada raportată, Ministerul Finanţelor şi Trezoreria de Stat, potrivit funcţiilor atribuite, au asigurat concentrarea activităţilor asupra îmbunătăţirii administrării şi gestionării finanţelor publice în procesul de execuţie a bugetului de stat, determinînd realizarea legii bugetare anuale la nivelul de 100,7% – la partea de venituri şi de 98,6% – la partea de cheltuieli.

• Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2007 a fost elaborat în conformitate cu prevederile acceptate şi prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului Trezoreriei de Stat şi consolidarea datelor rapoartelor executorilor de buget. Raportul comunică, prin totalitatea sistematizată de indicatori, informaţia ce caracterizează situaţia financiară, prezintă veniturile şi cheltuielile din perioada de gestiune, explică mişcările mijloacelor băneşti în conturi, totalitatea cheltuielilor sistematizate în toate aspectele Clasificaţiei bugetare etc.

• Totodată, au fost constatate unele abateri de la cadrul legislativ şi normativ în vigoare la efectuarea cheltuielilor din contul mijloacelor bugetare, precum şi la ţinerea evidenţei contabile a veniturilor, cheltuielilor şi bunurilor din proprietatea statului.

• Pe parcursul controlului au fost întreprinse unele măsuri de înlăturare a deficienţelor depistate şi de îmbunătăţire a Raportului.

Context

Acţiunile de control s-au efectuat la Ministerul Finanţelor (MF) şi Trezoreria de Stat (TS), avînd drept obiectiv verificarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat şi respectării reglementărilor la întocmirea şi consolidarea indicatorilor Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2007 şi ai materialului adiţional acestuia. De asemenea, a fost verificată utilizarea alocaţiilor bugetare prevăzute pentru întreţinerea aparatului central al Ministerului Finanţelor şi Trezoreriei de Stat.

Executarea de casă a mijloacelor bugetului de stat se efectuează prin TS – unitate instituită pe lîngă aparatul central al MF, cu statut de Direcţie generală, constituită din Trezoreria Centrală şi unităţile teritoriale ale TS, fără statut de persoană juridică.

Potrivit atribuţiilor sale, Trezoreria Centrală, în anul 2007, a gestionat conturile curente bancare în valută naţională şi străină, deschise în BNM, şi conturile depozitare, deschise în băncile comerciale.

Constatări principale

Cu privire la execuţia pe ansamblu a bugetului de stat

Bugetul de stat pe anul 2007 a fost aprobat iniţial la venituri în sumă de 12088,5 mil.lei şi la cheltuieli – în sumă de 12161,4 mil.lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor de 72,9 mil.lei. Pe parcursul anului bugetar de Parlament au fost aprobate trei rectificări de buget, în urma cărora parametrii bugetari s-au stabilit la venituri în sumă de 13878,4 mil.lei şi la cheltuieli în sumă de 14234,9 mil.lei cu un deficit de 356,5 mil.lei. Parametrii bugetului de stat precizaţi definitiv de MF, luînd în consideraţie cererile executorilor primari de buget, s-au stabilit la venituri – de 13954,3 mil.lei şi la cheltuieli – de 14453,3 mil.lei, cu un deficit de 499,0 mil.lei, fapt care a condiţionat majorarea deficitului aprobat de Parlament cu 142,5 mil.lei. Exerciţiul bugetar 2007 s-a încheiat cu executarea la venituri în mărime de 14058,6 mil.lei şi la cheltuieli – de 14257,1 mil.lei, cu un deficit bugetar de 198,5 mil.lei.

Analiza cadrului legal ce reglementează modul de aprobare a deficitului bugetar denotă discrepanţe între prevederile art.43(42) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 „Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” (în continuare – Legea nr.847-XIII), care atribuie orice modificare a deficitului bugetar în exclusivitate Parlamentului, şi prevederile art.19 din Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr.348-XVI din 23.11.2006 (în continuare – Legea nr.348-XVI), care a autorizat Ministerul Finanţelor să modifice prevederile aprobate ale bugetului pe mijloacele speciale, fondurile speciale şi proiectele finanţate din surse externe. În acelaşi timp, art.41(40) din Legea nr.847-XIII stipulează că repartizarea soldurilor de mijloace băneşti constituite în urma executării bugetului în anul bugetar precedent ţine de procedura de rectificare a legii bugetare de către Parlament.

Cu privire la veniturile bugetului de stat

• În timp ce partea de venituri în ansamblu a fost executată peste prevederile precizate, nivelul de executare, în aspectul tipurilor de venit, variază semnificativ de la 39,5% şi de 4,2 ori mai mult faţă de indicii precizaţi. Neîncasările la 19 tipuri de venit ale bugetului de stat, executate sub nivelul indicilor bugetari definitivi (pe toate componentele), au constituit 194,7 mil.lei. Concomitent, nivelul de executare a veniturilor totale a fost influenţat nesemnificativ de neprecizarea ca surse de formare a bugetului a încasărilor în sumă de 2,5 mil.lei pe 12 tipuri de venit.

• Unele tipuri de venit nu au fost reflectate în rapoartele financiare la tipul corespunzător. Astfel, la tipul „Dobînzile aferente soldurilor mijloacelor băneşti la conturile bancare ale Trezoreriei de Stat” au fost înscrise încasări provenite din „Dobînzile de la depunerea mijloacelor bugetare la conturile depozitare bancare” în sumă de 16,2 mil.lei, acest fapt influenţînd pe parcursul anului asupra corectitudinii executării tipurilor de venit respective şi ulterior asupra corectitudinii rectificărilor surselor de formare a bugetului. Ca rezultat, nivelul de executare a acestor surse a constituit 54,3% şi, respectiv, 236,3% faţă de prevederile definitive.

• Restanţele agenţilor economici la plăţile de bază, calculate pentru încasare la bugetul de stat (fără penalităţi şi amenzi), la 31.12.2007, au însumat 316,9 mil.lei, înregistrînd o micşorare de circă 3,3 ori în comparaţie cu 31.12.2006. Micşorarea considerabilă a restanţelor agenţilor economici la plăţile de bază a fost condiţionată de amnistia fiscală aplicată în baza Legii nr.111-XVI din 27.04.2007 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative” (în continuare – Legea nr.111-XVI), în temeiul căreia au fost amnistiate restanţe la plăţile de bază în sumă de circa 980,2 mil.lei.

• În structura restanţelor, partea preponderentă o deţin neplăţile la impozitele şi taxele administrate de către organele Serviciului Fiscal de Stat (SFS) – 63,6% (201,6 mil.lei), Serviciul Vamal (SV) – 34,8% (110,3 mil.lei) şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) – 1,6% (5,0 mil.lei).

Cu privire la cheltuielile bugetului de stat

• Nivelul executării de 98,6% a cheltuielilor pe toate componentele bugetului de stat a determinat neînsuşirea alocaţiilor bugetare anuale pe toate componentele în sumă de 302,5 mil.lei.

Gradul de executare a cheltuielilor pe grupele principale de funcţie, în comparaţie cu prevederile definitive, este cuprins între 85,4% şi 111,4%. Pe 5 grupe principale de funcţie se constată realizarea cheltuielilor cu depăşirea limitelor bugetare definitive în sumă de 57,4 mil.lei, din care în sumă de 29,4 mil.lei – neregulamentar. Sub nivelul limitelor bugetare au fost executate cheltuielile pe 15 grupe principale de funcţie, determinînd neînsuşirea alocaţiilor în sumă de 240,0 mil.lei.

• Ministerul Finanţelor n-a asigurat corectitudinea aplicării clasificaţiei organizaţionale a cheltuielilor bugetare la atribuirea cheltuielilor în sumă de 14,0 mil.lei, planificate şi utilizate pentru procurarea centralizată de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) (tipul 19) a mijloacelor fixe distribuite inspectoratelor fiscale teritoriale (tipul 20).

• Atît din componenta de bază, cît şi din proiectele investiţionale finanţate din surse externe deservite prin sistemul bancar de către unii executori de bugete s-au admis cheltuieli efective cu depăşirea limitelor definitive ale alocaţiilor planificate. Astfel, Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” a depăşit limitele definitive ale alocaţiilor planificate cu circa 40,0 mil.lei, iar beneficiarii de proiecte investiţionale – cu 47,2 mil.lei.

• În aspectul destinaţiilor economice, cheltuielile bugetare au fost executate sub nivelul definitiv, excepţie făcînd doar transferurile curente şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de Guvern. Astfel, mai puţin decît limitele bugetare au fost executate cheltuielile pentru: retribuirea muncii – cu 21,5 mil.lei (99,0%); plata mărfurilor şi serviciilor – cu 66,2 mil.lei (96,2%); transferuri capitale pentru implementarea proiectelor investiţionale – cu 23,9 mil.lei (97,0%); procurarea mijloacelor fixe – cu 24,0 mil.lei (95,1%) etc. Totodată, a fost admisă majorarea datoriilor creditoare.

• Pe parcursul anului, în baza hotărîrilor emise de Guvern, s-au înregistrat alocări de mijloace financiare unor executori de buget din contul veniturilor generale ale bugetului de stat în sumă de 487,1 mil.lei şi din contul redistribuirii alocaţiilor totale prevăzute pentru investiţii capitale în sumă de 28,9 mil.lei, înainte de aprobarea sursei de finanţare şi limitei bugetare de către Parlament.

• Cheltuielile pentru achitarea titlurilor executorii din contul bugetului de stat au crescut de 2,5 ori faţă de anul 2006, constituind 18,6 mil.lei.

• Finanţarea cheltuielilor de la bugetul de stat, pe parcursul anului, s-a efectuat după cum urmează: trimestrul I – 21,5% din totalul anual; trimestrul II – 23,2%; trimestrul III – 24,4%; trimestrul IV – 30,9%. De menţionat că ponderea semnificativă în totalul finanţărilor pe trimestrul IV revine celor pentru luna decembrie, care constituie 50,5% din finanţările trimestrului respectiv şi 15,6% – din totalul finanţărilor anuale. Acest fapt condiţionează majorarea datoriilor debitoare înregistrate la finele anului bugetar, impunînd o planificare şi executare ritmică a bugetului de stat. Datoriile debitoare pe toate componentele, la 31.12.2007, au însumat 312,4 mil.lei, din care 35,4 mil.lei – cu termenul de achitare expirat.

• Pe parcursul anului 2007 au fost emise hotărîri de Guvern pentru alocarea mijloacelor din Fondul de rezervă al Guvernului în sumă de 62,6 mil.lei, pe cînd limita bugetară precizată a acestuia a fost de 61,0 mil.lei. Unele acţiuni finanţate în sumă de circa 2,5 mil.lei din Fondul de rezervă al Guvernului nu corespund destinaţiei acestuia.

• Cheltuielile bugetului de stat pentru achitarea cotelor de membru al Republicii Moldova în organismele internaţionale, transferate în mod centralizat de către Ministerul Finanţelor, sînt cu 2,5 mil.lei mai mici decît datele reflectate în Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2007 la acest articol.

• În anul 2007, din contul bugetului de stat, unor autorităţi publice centrale le-au fost alocate mijloace în sumă totală de 224,0 mil.lei pentru efectuarea investiţiilor pe termen lung (pentru majorarea capitalului social al unor întreprinderi de stat), care ulterior n-au fost reflectate de autorităţile publice respective în bilanţul lor. La momentul controlului, din totalul mijloacelor alocate, în bilanţul autorităţii publice respective şi-a găsit reflectare numai suma de 32,0 mil.lei.

• Continuă formarea de către executorii de buget a surplusurilor de bunuri materiale în sume semnificative. Volumul acestor stocuri, la finele anului bugetar 2007, au constituit 723,7 mil.lei.

• La efectuarea operaţiunilor de consolidare nu s-au luat în consideraţie raporturile între componentele bugetului de stat în sumă de 1,0 mil.lei, fapt care a determinat dublarea cheltuielilor totale.

• Unele instituţii publice n-au prezentat nomenclatorul lucrărilor efectuate şi serviciilor prestate contra plată şi mărimile taxelor la servicii, precum şi modul şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale pe tipuri, pentru adoptare de către Guvern. Astfel, de către Guvern n-au fost aprobate mijloacele speciale formate şi gestionate de Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Dezvoltării Informaţionale.

• Ministerul Finanţelor n-a reflectat în evidenţa contabilă capitalul social al întreprinderilor de stat de pe lingă MF în sumă de 2,4 mil.lei, precum şi acţiunile Ministerului Finanţelor în S.A. „Banca de Economii” în sumă de circa 16,0 mil.lei. Mijloacele alocate şi utilizate pentru elaborarea documentaţiei tipice de proiect la obiectivul „Galeria de acces din sediul aparatului central la sediul întreprinderii de Stat „Fintehinform”” în sumă de 0,8 mil.lei, care urmau a fi reflectate în evidenţa contabilă ca „Cheltuieli din buget pentru investiţii capitale”, au fost trecute incorect la cheltuieli bugetare.

Analize

Neajunsurile şi încălcările comise au fost cauzate de:

• Necorelarea procedurii legale de aprobare a deficitului bugetului de stat cu drepturile acordate MF prin legile bugetare anuale referitor la modificarea parametrilor bugetari.

• Neasigurarea de către MF şi TS a atribuirii în corespundere cu Clasificaţia bugetară a unor tipuri de venituri şi cheltuieli.

• Nerespectarea de către unii executori de buget a prevederilor art.19 din Legea nr.348-XVI la efectuarea cheltuielilor, ca rezultat fiind admisă depăşirea limitelor aprobate.

• Neintroducerea în ordinea stabilită a modificărilor la indicii definitivi pe componenta „Proiecte finanţate din surse externe”, reieşind din resursele disbursate efectiv pe parcursul anului.

• Nerespectarea prevederilor Legii nr.847-XIII, precum şi ale Legii nr.348-XVI la alocarea mijloacelor financiare de către MF în baza unor hotărîri de Guvern, anticipat aprobării rectificărilor respective.

• Transferarea în avans a mijloacelor bugetare de către unii executori de buget pentru procurări de mărfuri, lucrări şi servicii, precum şi finanţarea preponderentă a cheltuielilor la sfîrşit de an.

• Emiterea hotărîrilor pentru alocarea mijloacelor financiare din Fondul de rezervă al Guvernului, care nu corespunde limitelor aprobate prin Legea nr.348-XVI, precum şi destinaţiilor de utilizare al acestuia.

• Nerespectarea de către unii executori de buget a modului regulamentar de evidenţă contabilă în instituţiile publice.

• Depăşirea de către executorii de buget a normativelor stabilite pentru formarea stocurilor de bunuri materiale, aprobate de către Ministerul Finanţelor, în comun cu unele autorităţi publice centrale.

Erori înlăturate pe parcursul controlului:

• TS nu întocmise Bilanţul general al bugetului de stat pe anul 2007, acesta fiind elaborat în perioada controlului şi ulterior inclus în Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2007.

• Soldurile de mijloace reflectate în Raportul privind situaţia conturilor extrabilanţiere la 31.12.2007 au fost diminuate cu 141,1 mil.lei (ceea ce reprezintă datoria bugetului de stat la creditele preferenţiale), care pe parcursul controlului s-au corectat corespunzător.

• În bilanţul Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor au fost reflectate investiţiile pentru majorarea capitalului social al Î.S. „Calea Ferată din Moldova” în sumă de 192,0 mil.lei.

• Au fost reflectate la majorarea valorii mijloacelor fixe cheltuielile efectuate pentru reparaţia capitală a sediului Centrului de Recuperare „Sergheevca”, în sumă de 362,0 mii lei (executor primar de buget – Ministerul Sănătăţii).

• Au fost corectate erori la unii indicatori ai raportului în sumă totală de 131,5 mii lei.

Recomandări

Guvernului:

• Examinarea şi aprobarea în modul stabilit a nomenclatorului lucrărilor efectuate şi serviciilor prestate contra plată de către Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Dezvoltării Informaţionale.

Parlamentului:

• Examinarea competenţelor Ministerului Finanţelor prin prisma art.19 din Legea nr.348-XVI, menţinute şi prin prevederile art.18 din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI din 23.11.2007, raportate la prevederile art.41(40) şi art.43(42) din Legea nr.847-XIII, care condiţionează în mod direct modificarea parametrilor balanţei bugetului de stat (deficit/excedent), aprobaţi de Parlament pentru anul bugetar în exerciţiu.

II.1.2. Utilizarea mijloacelor financiare publice de către autorităţile publice sub aspectul clasificaţiei funcţionale a cheltuielilor

II.1.2.1. Servicii de stat cu destinaţie generală

Ministerul Economiei şi Comerţului

Rezumat

Curtea de Conturi a constatat că situaţiile financiare înregistrate în rapoartele financiare ale Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC) pe anul 2007 prezintă o imagine veridică şi completă (ţinîndu-se cont de caracterul semnificativ).

În cadrul auditului de atestare asupra rapoartelor financiare ale MEC, au fost constatate unele deficienţe şi erori, care nu au depăşit nivelul semnificativ maxim admisibil şi nu au influenţat asupra situaţiei financiare a entităţii.

Context

În scopul determinării veridicităţii situaţiilor financiare ale MEC, a fost efectuat auditul de atestare asupra rapoartelor financiare ale MEC şi ale unor instituţii din subordine pe anul 2007.

În procesul auditului au fost examinate, în baza testării, dovezile ce confirmă datele din bilanţurile contabile, rapoartele privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază pe anul 2007 ale MEC şi instituţiilor subordonate.

MEC şi unele instituţii din subordine în anul 2007 au gestionat mijloace bugetare în sumă totală de 34,6 mil.lei, din care s-au efectuat plăţi de 34,5 mil.lei, rezultînd o execuţie bugetară de 99,7%.

Constatări principale

• În unele cazuri MEC a efectuat cheltuieli pentru retribuirea muncii cu abateri de la prevederile actelor normative.

• Urmare tratării neexhaustive a statutului de organizaţie necomercială, sub formă de instituţie publică şi executor de buget, Biroul Naţional de Statistică n-a atribuit codul statistic Organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, factor care a condiţionat şi neîntocmirea rapoartelor financiare conform prevederilor regulamentare stabilite, nedeterminarea modalităţii de consolidare a acestora de către MEC cu soldurile înregistrate la finele perioadei de gestiune. Organizaţia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii prezintă MEC doar informaţia despre utilizarea mijloacelor bugetare, neindicînd soldul mijloacelor nefolosite. Astfel, MEC, la consolidarea rapoartelor, nu ţine cont de mijloacele disponibile în sold.

• Înregistrarea eronată a cheltuielilor efective în sumă de 279,6 mii lei de către Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă Cahul, care a influenţat asupra veridicităţii contului „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori” al instituţiei respective, dar n-a depăşit nivelul materialităţii (694,3 mii lei) şi n-a influenţat asupra situaţiei financiare în întregime.

• Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă Bălţi a înregistrat cheltuieli la articolul „Reparaţii capitale”, deşi, potrivit Clasificaţiei bugetare, acestea urmau a fi atribuite la articolul „Plata mărfurilor şi serviciilor”, factor ce a influenţat asupra veridicităţii înregistrărilor la acest articol, dar nu asupra situaţiei financiare.

Analize

Deficienţele stabilite în procesul auditului au fost cauzate de nerespectarea întocmai a prevederilor legislaţiei referitor la înregistrarea cheltuielilor în evidenţa contabilă, precum şi de lipsa reglementării sistemului de controlul intern la autoritatea publică centrală şi, respectiv, la instituţiile din subordine.

Recomandări MEC:

• să determine şi să monitorizeze, în comun cu Ministerul Finanţelor, procedurile de înregistrare finală la Biroul Naţional de Statistică a Organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, modalitatea de raportare financiară, precum şi modul de consolidare în perspectivă a rapoartelor financiare.

Ministerul Dezvoltării informaţionale

Rezumat

Auditul regularităţii la Ministerul Dezvoltării Informaţionale (MDI) şi unele instituţii din subordine a relevat existenţa unor neregularităţi la gestionarea resurselor financiare, cum ar fi: utilizarea mijloacelor financiare ale instituţiilor şi întreprinderilor din subordine pentru cheltuielile Ministerului‚ lipsa reglementărilor la aprobarea unor tarife pentru serviciile prestate, precum şi efectuarea cheltuielilor ce ţin de remunerarea muncii, achiziţia de mărfuri şi servicii cu nerespectarea prevederilor legale ş.a.

Materialele privind utilizarea mijloacelor financiare la reconstrucţia Palatului de căsătorii din mun.Chişinău au fost remise CCCEC, pentru examinare conform competenţei.

Context

Ministerul Dezvoltării Informaţionale, ca organ central de specialitate al administraţiei publice, are în subordinea sa întreprinderi, instituţii şi organizaţii. Conform Hotărîrii Guvernului nr.606 din 24.06.2005², Direcţia generală stare civilă (actualmente Serviciul Stare Civilă – SSC) a fost stabilită ca instituţie publică subordonată ministerului, totodată nefiind persoană juridică, din care cauză toate deciziile privind administrarea mijloacelor speciale, obţinute din prestarea serviciilor contra plată, administrarea şi gestionarea patrimoniului aflat la balanţa SSC şi oficiilor teritoriale stare civilă au fost luate de către conducerea MDI, prin Î.S. „Registru”. Cu toate că, în baza Legii nr.203-XVI din 26.07.2007³, a fost format sistemul organelor de stare civilă, Regulamentul cu privire la Serviciul Stare Civilă a fost aprobat abia la 31.01.2008, prin Hotărîrea Guvernului nr.82 din 31.01.2008⁴, prin care acestuia i-a fost atribuit statutul de persoană juridică.

________________

² „Cu privire la aprobarea structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al Ministerului Dezvoltării Informaţionale”.

³ „Pentru modificarea şi completarea Legii nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă”.

⁴ „Cu privire la Serviciul Stare Civilă”.

Modul de gestionare a patrimoniului public la MDI şi întreprinderile din subordine se reflectă în Capitolul III din prezentul raport.

MDI, în anul 2007, a gestionat mijloace bugetare în sumă totală de 10,9 mil.lei, execuţia bugetară fiind de 98,2%. SSC a înregistrat venituri în sumă de 35,1 mil.lei, cheltuielile fiind efectuate în sumă de 38,9 mil.lei, inclusiv oficiile teritoriale stare civilă (23,1 mil.lei şi, respectiv, 28,2 mil.lei). Camera înregistrării de Stat a acumulat venituri de la serviciile prestate în sumă de 17,4 mil.lei, realizînd prognozele stabilite.

Constatări principale

• MDI a admis utilizarea mijloacelor financiare ale instituţiilor şi întreprinderilor din subordine pentru întreţinerea aparatului Ministerului şi a unor obiective stabilite pentru instituţiile din subordine:

– Pentru lucrări de reconstrucţie a Palatului de căsătorii din mun.Chişinău (imobilul SSC), MDI (beneficiar, conform Legii nr.348-XVI) a solicitat şi Î.S. „Registru” a achitat pentru aceste lucrări 17,1 mil.lei, din care n-a fost înregistrată datoria creditoare în sumă de 7,9 mil.lei faţă de întreprindere şi, respectiv, datoria debitoare a antreprenorului.

– De asemenea, de către MDI au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 264,8 mii lei, preconizate finanţării activităţii SSC – instituţie publică subordonată Ministerului.

• Achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile MDI şi SSC au fost efectuate cu nerespectarea prevederilor legale aferente achiziţiilor publice, unele din care s-au înfăptuit prin intermediul Î.S. „Registru” (circa 3,0 mil.lei), astfel evitîndu-se aceste proceduri.

• MDI, la capitolul retribuirea muncii, a stabilit adaosuri pentru lucru în condiţii nocive, compensarea pentru călătorie în transportul public (247,4 mii lei), în lipsa prevederilor actelor normative referitor la retribuirea muncii funcţionarilor publici.

• Încasarea veniturilor SSC (32,1 mil.lei) s-a efectuat în lipsa aprobării tarifelor conform prevederilor legii – prin hotărîre de Guvern, acestea fiind încasate nu prin conturile trezoreriale, dar pe conturile curente ale Î.S. „Registru”.

• În evidenţa contabilă – în bilanţurile SSC şi oficiilor teritoriale stare civilă n-au fost înregistrate avansurile primite de la populaţie pentru prestarea serviciilor cu plată.

• MDI a admis pentru SSC majorarea cuantumului datoriilor debitoare (de la 100 mii lei pînă la 1,3 mil.lei) şi a datoriilor creditoare (de la 4,8 mil.lei pînă la 9,5 mil.lei).

La Camera Înregistrării de Stat s-au constatat următoarele nereguli:

• Înregistrarea operaţiunilor financiare şi a bunurilor imobile s-a efectuat cu unele abateri de la cerinţele stabilite.

S-a admis formarea datoriilor debitoare ale arendaşilor, precum şi s-au suportat cheltuieli nesemnificative din contul Camerei pentru serviciile comunale ale acestora.

Analize:

Deficienţele stabilite în procesul auditului au fost cauzate de:

• nerespectarea întocmai a prevederilor legislaţiei referitor la înregistrarea cheltuielilor în evidenţa contabilă, nedefinirea şi nedelegarea clară a responsabilităţilor în procesul de utilizare a mijloacelor financiare, precum şi de lipsa reglementării sistemului de control intern la autoritatea publică centrală şi, respectiv, la instituţiile din subordine.

Recomandări Ministerului Dezvoltării Informaţionale:

• să întreprindă măsuri în vederea înregistrării datoriilor creditoare aferente reconstrucţiei Palatului de căsătorii din mun.Chişinău faţă de Î.S. „Registru” în sumă de 7,9 mil.lei şi, respectiv, faţă de antreprenor.

II.1.2.2. Activitatea externă

Misiunile diplomatice

Rezumat

Controalele efectuate în cadrul misiunilor diplomatice denotă că pînă în anul 2007 acestea se confruntau cu aceleaşi probleme şi comiteau încălcări similare la utilizarea mijloacelor financiare.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) a întreprins un şir de măsuri pentru îmbunătăţirea cadrului legal cu privire la managementul financiar şi control în cadrul misiunilor diplomatice.

Context

Curtea de Conturi a efectuat în trimestrul IV al anului 2007 controale asupra modului de gestionare a resurselor financiare în perioada anilor 2004-2007 (9 luni) de către şase misiuni diplomatice, care se află în următoarele ţări: Republica Turcia; Republica Populară Chineză; Republica Letonia; Statul Israel; Statele Unite ale Americii; Reprezentanţa Permanentă a Republicii Moldova de pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite.

În trimestrul IV al anului 2006 au fost supuse controlului, pentru perioada anilor 2005-2006, opt misiuni diplomatice, care se află în următoarele ţări: Federaţia Rusă; Italia; Franţa; Belgia; Germania; Consulatul General al Republicii Moldova în or.Frankfurt-pe-Main; Reprezentanţa Permanentă a Republicii Moldova de pe lîngă Consiliul Europei; Reprezentanţa Republicii Moldova de pe lîngă Comunităţile Europene.

Constatări principale

• Toate misiunile verificate au folosit mijloace aprobate la unele articole de cheltuieli pentru efectuarea cheltuielilor la alte articole în sumă de 6968,0 mii lei, inclusiv misiunile verificate în anul 2007 – 2109,1 mii lei.

• Toate misiunile diplomatice n-au reţinut impozitele pe venit din sumele achitate cu titlu de retribuire a muncii personalului netitular, angajat din rîndul cetăţenilor Republicii Moldova.

• Toate misiunile au efectuat cheltuieli pentru diferite acţiuni protocolare în lipsa planurilor de desfăşurare a acestora, fără aprobarea de către şefii misiunilor diplomatice şi cu depăşirea normativelor stabilite.

• 11 misiuni n-au asigurat conformitatea ţinerii evidenţei contabile.

• 7 misiuni au utilizat neautorizat TVA rambursată de la procurările de mărfuri şi servicii, precum şi mijloacele încasate de la angajaţi pentru serviciile comunale şi convorbirile telefonice în perioadele ulterioare perioadei din exerciţiul bugetar, care urmau a fi transferate la bugetul de stat în sumă de 783,8 mii lei, inclusiv 2 misiuni verificate în anul 2007 – 206,0 mii lei.

• 7 misiuni au decontat combustibilul folosit pentru alimentarea mijloacelor de transport aflate în dotare în lipsa foilor de parcurs şi a datelor vitezometrului în sumă de 773,4 mii lei, inclusiv 5 misiuni verificate în anul 2007 – de 366,3 mii lei.

• 5 misiuni au efectuat cheltuieli pentru procurări de bunuri materiale şi servicii neprevăzute de normativele stabilite, care urmau a fi achiziţionate de către membrii misiunilor din cont propriu, în sumă de 483,0 mii lei, inclusiv 2 misiuni verificate în anul 2007 – de 213,6 mii lei.

• 5 misiuni au admis cazuri de restituire nejustificată a cheltuielilor pentru transport, diurnă şi cazare, din care 3 misiuni verificate în anul 2007 în sumă de 63,2 mii lei.

• Misiunile diplomatice în Republicile: Franceză, Turcia, Populară Chineză au acordat neîntemeiat unor persoane vize gratuit şi cu reducere.

Analize

Încălcările şi neajunsurile comise au fost cauzate de nerespectarea de către unele persoane cu funcţii de răspundere a actelor legislative şi normative, precum şi de lipsa:

• controlului intern şi, ca urmare, nedefinirea şi nedelegarea clară a responsabilităţilor fiecărui angajat în procesul de utilizate a banilor publici;

• delimitării stricte a cheltuielilor personale ale angajaţilor de cele ale misiunii şi achitării lor conforme;

• unor proceduri de asigurare a continuităţii în activitatea administrativ-financiară a misiunilor, precum şi privind instruirea personalului diplomatic şi personalului tehnic; încadrarea specialiştilor fără studiile necesare şi experienţă în domeniu pentru exercitarea funcţiilor tehnice;

• reglementărilor la soluţionarea unor situaţii neprevăzute de actele normative în vigoare; concordanţei normelor de drept în unele acte legislative şi normative;

• evidenţei computerizate;

• la unele misiuni diplomatice a bazei tehnico-materiale adecvate (misiunile nu dispun de condiţii favorabile de muncă pentru angajaţi, de condiţii necesare pentru prestarea serviciilor consulare calitative şi de condiţii de audiere a solicitanţilor).

Măsuri întreprinse de către MAEIE:

• au fost elaborate şi înaintate spre aprobare propuneri de reglementare a problemelor menţionate prin modificarea şi completarea Regulamentului „Privind activitatea administrativ-financiară a instituţiilor Serviciului diplomatic al Republicii Moldova peste hotare”⁵, care au fost aprobate de Guvern prin Hotărîrea nr.871 din 03.08.2007;

________________

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.987 din 11.08.2003.

• a elaborat alte două regulamente⁶, care au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1036 din 17.09.2007;

________________

⁶ Regulamentul „Privind modul de încasare, utilizare şi evidenţă a taxelor şi serviciilor consulare prestate de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova” şi Regulamentul „Privind modul de încasare, utilizare şi evidenţă a mijloacelor speciale provenite de la serviciile prestate, contra plată, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova”.

• a elaborat şi înaintat spre aprobare proiectul Legii privind taxele consulare, conform căreia taxele consulare sînt prevăzute şi în valută euro;

• a înaintat Ministerului Finanţelor propuneri de modificare a Instrucţiunii „Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996 (în continuare – Instrucţiunea nr.85) referitor la reglementarea ţinerii evidenţei contabile a mărfurilor pentru care se restituie TVA, precum şi propuneri ce ţin de modalitatea de finanţare, utilizarea veniturilor din taxele consulare şi raportarea veniturilor şi cheltuielilor de bază.

Măsurile întreprinse urmează să contribuie la crearea unei situaţii mai bune în managementul financiar al misiunilor diplomatice în perioadele ulterioare.

În anul 2008 se preconizează efectuarea controalelor la alte 13 misiuni diplomatice, cu monitorizarea aplicării prevederilor actelor normative sus-menţionate şi modului în care s-au realizat recomandările Curţii de Conturi de înlăturare a încălcărilor.

Recomandări

MAEIE şi conducerii misiunilor diplomatice supuse controlului:

• să întreprindă măsuri de lichidare a încălcărilor şi neajunsurilor menţionate în vederea îmbunătăţirii situaţiei economico-financiare la misiunile diplomatice.

Parlamentului:

să iniţieze un dialog cu MAEIE cu privire la un plan menit să consolideze managementul financiar şi controlul intern în cadrul misiunilor diplomatice. O acţiune, în acest context, ar fi înaintarea recomandării către Guvern de a instrui personalul administrativ al misiunilor diplomatice şi de a stabili o funcţie de audit intern în cadrul ministerului.

II.1.2.3. Justiţia

Rezumat

În cadrul grupei funcţionale „Justiţia”, în sfera de control/audit a Curţii de Conturi, în anul 2007, au intrat:

• Ministerul Justiţiei (executor principal de buget), care finanţează în modul stabilit aparatul central, Direcţia de justiţie a Unităţii teritoriale autonome cu statut special Găgăuzia, birourile notariale de stat şi asigură finanţarea asistenţei juridice acordate de către avocaţii numiţi din oficiu;

• Centrul de Informaţii Juridice, subordonat MJ;

• 35 de judecătorii (78% din numărul total);

• Curtea Supremă de Justiţie;

• Curtea de Apel Economică şi Judecătoria Economică de Circumscripţie.

Instituţiile menţionate au gestionat în anul 2007 mijloace alocate de la bugetul de stat în sumă totală de 112,1 mil.lei, din care s-au efectuat plăţi de 99,5 mil.lei, rezultînd o execuţie bugetară de 88,8%, inclusiv instituţiile menţionate au fost finanţate şi din veniturile proprii (mijloace speciale) în volum de 19,1 mil.lei.

Ministerul Justiţiei şi unele instituţii de domeniu

Rezumat

Auditul la Ministerul Justiţiei (MJ) a relevat un şir de nereguli, deficiente şi încălcări la gestionarea mijloacelor financiare şi a patrimoniului public, iar cheltuielile înregistrate în Raport nu reflectă situaţia reală privind cheltuielile de casă şi efective suportate din contul mijloacelor speciale pentru întreţinerea aparatului central, deoarece majoritatea cheltuielilor (70%) au fost utilizate pentru întreţinerea instituţiilor care dispun de bugete distincte, aprobate separat prin Legea bugetului de stat, ceea ce denotă că managementul financiar la acestea urmează a fi îmbunătăţit.

Deşi operaţiunile economico-financiare exercitate şi înregistrate în evidenţa contabilă a aparatului central sînt corecte şi situaţiile financiare privind operaţiunile în cauză oferă o imagine veridică şi autentică, Raportul financiar consolidat al MJ a fost afectat de prezenţa unor nereguli în procesul efectuării cheltuielilor. Luînd în consideraţie acest fapt, s-a exprimat opinia cu rezerve, prin limitarea sferei de aplicare a auditului asupra situaţiilor financiare raportate de către MJ la finele anilor bugetari 2006 şi 2007.

Incapacitatea MJ de a utiliza integral şi conform destinaţiei volumul considerabil de venituri realizate în urma aplicării apostilei pe actele oficiale pe parcursul anului 2007 a generat un nivel redus de executare a cheltuielilor la componenta „Mijloace speciale”, care a constituit 59,6%.

Context

Curtea de Conturi a realizat la MJ şi la 4 structuri de domeniu (Direcţia de justiţie a Unităţii teritoriale autonome cu statut special Găgăuzia; birourile notariale de stat, Centrul de Informaţii Juridice, finanţarea asistenţei juridice acordate de către avocaţii numiţi din oficiu) auditul regularităţii pe perioada anilor 2006-2007.

Constatări principale:

• neregulamentar, în anul 2007, au fost utilizate de către MJ mijloace speciale în sumă de 10784,2 mii lei (sau 70% din totalul mijloacelor speciale precizate pentru aparatul central) la procurarea echipamentului tehnic, produselor alimentare şi altor bunuri pentru unele instituţii care dispun de bugete distincte, aprobate separat prin Legea nr.348-XVI (Departamentul Instituţiilor Penitenciare – 3839,6 mii lei; judecătoriile – 2091,4 mii lei; Departamentul de executare – 4329,0 mii lei şi alte instituţii subordonate Ministerului – 524,2 mii lei);

• personalului aparatului central, cu excepţia funcţiilor de conducere (pînă la 72,3%), le-au fost stabilite categorii de salarizare mai joase faţă de cele prevăzute în statele de personal, ca urmare, în perioada de referinţă, a fost obţinută o economie a fondului de salarizare în sumă de 485,5 mii lei, precum şi de la locurile vacante înregistrate – în sumă de 1227,0 mii lei, care au fost raportate sub formă de premii angajaţilor, relevîndu-se riscul repartizării neconforme a premiilor în lipsa criteriilor de repartizare a acestora;

• la achiziţionarea mărfurilor nu în toate cazurile au fost respectate prevederile cadrului legal, fiind procurate bunuri materiale în sumă de 185,3 mii lei, fără desfăşurarea procedurii de achiziţie şi încheierea contractelor în modul stabilit;

• n-au fost respectate clauzele contractului privind calitatea computerelor achiziţionate (654 de computere cu valoarea de 6708,7 mii lei), parametrii tehnici ai cărora nu corespundeau celor contractaţi şi, respectiv, preţul computerelor recepţionate a fost mai mic în raport cu cel achitat de către Minister;

• din contul mijloacelor bugetare alocate pentru întreţinerea birourilor notariale de stat au fost efectuate cheltuieli la procurarea unor bunuri materiale, care nu sînt solicitate de către notarii de stat, în depozit formîndu-se stocuri, la momentul exercitării auditului, în sumă de 713,1 mii lei, ceea ce a generat utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în exerciţiile bugetare respective;

• Centrul de Informaţii Juridice (CIJ) utilizează bunuri materiale, înregistrate în evidenţa contabilă a aparatului central, în sumă de 545,4 mii lei, obţinînd venituri din mijloace speciale, iar uzura mijloacelor fixe se înregistrează în bilanţul aparatului central;

• nivelul de executare a cheltuielilor la CIJ, în anul 2007, la componenta „Mijloace speciale” a constituit doar 41,6%, soldul mijloacelor neutilizate, la 01.01.2008, însumînd 477,7 mii lei, ceea ce este la nivelul veniturilor anuale;

• la 01.01.2008, la CIJ erau înregistrate datorii debitoare la partea de venituri din mijloace speciale în sumă de 132,9 mii lei, în urma neachitării taxelor pentru abonamentul lunar privind accesul activ, înregistrarea, evidenţa şi ţinerea Registrului gajului de către notarii privaţi;

• au fost stabilite încălcări la aplicarea apostilei pe actele oficiale şi la evidenţa apostilelor aplicate:

- în Registrele de evidenţă a apostilelor aplicate, nu în toate cazurile au fost indicate numele semnatarului actului oficial şi calitatea persoanei care a depus actele, precum şi a instanţei care a eliberat actul, relevîndu-se riscul încasării nejustificate a sumelor pentru apostilare;

- în unele cazuri, cu unul şi acelaşi număr se aplică apostila pe mai multe acte depuse;

- în multiple cazuri în Registrele de evidenţă a apostilelor lipseşte suma achitată şi semnăturile persoanelor care au solicitat apostila, iar în unele cazuri suma este indicată greşit, ce generează imposibilitatea verificării, prin confruntare, a corespunderii sumelor încasate cu sumele din registre.

Analize

Încălcările şi neajunsurile comise au fost cauzate de:

• funcţionarea neadecvată a controlului intern, mai ales a componentei activităţi de control în domeniile ce ţin de achiziţii, gestionarea patrimoniului, remunerarea muncii;

• lipsa delimitării stricte a cheltuielilor instituţiilor finanţate de MJ;

• nedefinirea şi nedelegarea clară a responsabilităţilor în procesul de utilizare a banilor publici;

• nivelul înalt al fluctuaţiei cadrelor;

• nivelul insuficient de calificare şi experienţă a membrilor grupului de achiziţii publice;

• lipsa evidenţei computerizate a serviciilor prestate;

• nerespectarea de către unele persoane cu funcţii de răspundere a actelor legislative şi normative referitor la gestionarea mijloacelor financiare publice.

Măsuri întreprinse de către Ministerul Justiţiei:

• a redresat situaţia privind procurarea computerelor cu parametrii tehnici necorespunzători; firma care le-a furnizat a micşorat în perioada auditului valoarea computerelor cu 1273,3 mii lei, livrînd suplimentar în contul valorii contractului de procurare a computerelor şi programul „Antivirus”.

• a reflectat corect în evidenţa contabilă suma investiţiilor capitale în mărime de 315,7 mii lei, alocate Judecătoriei Basarabeasca;

• a majorat valoarea de bilanţ a clădirii Judecătoriei Cahul cu volumul lucrărilor de reparaţie capitală în sumă de 130,1 mii lei.

Se recomandă Guvernului:

• să examineze oportunitatea încasării mijloacelor obţinute în urma aplicării apostilei pe actele oficiale la componenta de bază a părţii de venituri a bugetului de stat, cu repartizarea acestora, prin Legea bugetului de stat anuală, conform necesităţilor reale şi argumentate ale executorilor de buget.

Instanţele Judecătoreşti

Judecătoriile

Rezumat

La unele judecătorii nivelul managementului financiar a fost afectat de nerespectarea normelor de disciplină financiar-bugetară. Ca rezultat, din 35 de opinii de audit asupra situaţiilor financiare încheiate şi raportate la finele exerciţiului bugetar 2006 şi, respectiv, 35-la finele exerciţiului bugetar 2007, au fost exprimate:

- 56 (80%) „Opinii fără rezerve”;

- 6 (8,6%) „Opinii fără rezerve (favorabile) cu paragraf explicativ” (Judecătoriile Cahul, Ialoveni şi Taraclia), dată fiind stabilirea unor incertitudini în rapoartele pe mijloacele speciale (la raportarea mijloacelor intrate temporar în posesia entităţii), care urmează a fi soluţionate pe viitor, deşi acestea nu se află sub controlul entităţii;

- 2 (2,9%) „Opinii cu rezerve” (calificate), prin limitarea sferei de aplicare a auditului (Judecătoriile Călăraşi şi Cimişlia), fapt ce atestă că controlorul a avut îndoieli la unele situaţii financiare reflectate în rapoartele financiare ale entităţii, dar care nu afectează activitatea financiară a acesteia;

- 6 (8,6%) „Opinii nefavorabile” (Judecătoriile Basarabeasca, Teleneşti, Ştefan Vodă, Căuşeni, Cimişlia, Sîngerei), ceea ce denotă că situaţiile financiare reflectate în rapoartele financiare ale entităţilor conţin erori semnificative, care depăşesc pragul de semnificaţie şi, în ansamblu, nu oferă o imagine reală şi fidelă, concomitent fiind stabilite neregularităţi la utilizarea mijloacelor bugetare.

Context

Curtea de Conturi a efectuat la 35 de judecătorii (mai mult de 80% din judecătorii) din unităţile administrativ-teritoriale ale republicii audite ale regularităţii pe perioada anilor 2006-2007, avînd drept obiectiv stabilirea gradului de regularitate la respectarea actelor normative, regulamentelor interne în procesul utilizării mijloacelor financiare publice şi exprimarea opiniei asupra rapoartelor financiare.

Constatări principale

Urmare desfăşurării misiunilor de audit la judecătorii, în anii de gestiune 2006-2007 s-au consemnat unele probleme, deficienţe şi erori de regularitate în ceea ce priveşte legalitatea cheltuielilor, organizarea şi ţinerea evidenţei contabile, gestionarea patrimoniului de stat, încasarea taxei de stat, precum şi modul de ţinere a evidenţei şi de raportare a datelor respective, dintre care se exemplifică următoarele:

• unele judecătorii au efectuat cheltuieli efective cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli (Judecătoria Basarabeasca – cu 340,4 mii lei; Judecătoria Criuleni – cu 45,8 mii lei; Judecătoria Străşeni – cu 10,5 mii lei);

• la majoritatea judecătoriilor s-au înregistrat depăşiri la unele articole legate de salarizarea angajaţilor, determinate de majorarea salariilor angajaţilor în conformitate cu prevederile legale, fără a fi precizate alocaţii în aceste scopuri, cele mai semnificative fiind constatate la: Judecătoria Străşeni – 26,3 mii lei; Judecătoria Călăraşi -19,9 mii lei; Judecătoria Soroca – 20,1 mii lei, ş.a.;

• au fost constatate încălcări la calcularea salariilor personalului judecătoriilor, precum şi a plăţilor aferente acestora, care au cauzat achitarea nejustificată a mijloacelor bugetare în sumă de 31,9 mii lei la Judecătoriile Cimişlia, Ungheni, Ştefan Vodă, Căuşeni, Călăraşi, Dubăsari, Donduşeni, Sîngerei, Ocniţa şi Judecătoria Ciocana, mun.Chişinău;

• nu a fost asigurată calcularea, înregistrarea şi achitarea regulamentară la bugetul asigurărilor sociale de stat a plăţilor în sumă de 22,9 mii lei (Judecătoriile Sîngerei şi Ştefan Vodă);

• la achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor unele judecătorii au aplicat neregulamentar prevederile legislaţiei şi actelor normative în vigoare:

- contractarea bunurilor materiale şi serviciilor în valoare totală de 384,6 mii lei fără desfăşurarea regulamentară a procedurilor de achiziţie şi fără încheierea contractelor respective (Judecătoriile Ciocana, Centru, Buiucani, Rîşcani, Botanica din mun.Chişinău);

- achiziţionarea aceloraşi tipuri de mărfuri şi lucrări prin contracte separate (Judecătoriile Făleşti, Ialoveni, Leova, Orhei, Călăraşi, Teleneşti şi Ungheni);

- achiziţionarea bunurilor materiale la preţuri majorate comparativ cu preţurile contractuale (Judecătoriile Ungheni, Orhei, Ştefan Vodă);

- contractarea şi recepţionarea lucrărilor de reparaţie în sumă de 502,4 mii lei în lipsa documentaţiei de proiect, verificată şi expertizată în modul stabilit (Judecătoria Buiucani, mun.Chişinău şi Judecătoria Cimişlia);

• situaţiile financiare reflectate în rapoartele financiare nu oferă o imagine reală, includ erori materiale şi neregularităţi (Judecătoriile Basarabeasca, Călăraşi, Teleneşti, Cimişlia, Căuşeni, Ştefan Vodă), care se exprimă prin:

- existenţa unor devieri între datele evidenţei analitice şi celei sintetice, ţinerea neconformă a evidenţei analitice a cheltuielilor de casă şi celor efective;

- neînregistrarea în evidenţa contabilă a tuturor bunurilor şi angajamentelor legale;

- decontarea la cheltuieli a valorilor materiale, mijloacelor financiare în lipsa documentelor justificative;

• au fost relevate probleme şi deficienţe asupra plenitudinii şi corectitudinii încasării taxei de stat, precum şi asupra modului de ţinere a evidenţei şi de raportare a acestor date, care sporesc riscul neîncasării integrale la bugetul de stat a plăţilor respective şi care constau în următoarele:

- deşi judecătoriile prezintă trimestrial şi anual Ministerului Justiţiei „Dările de seamă statistice despre activitatea judecătoriilor în prima instanţă privind examinarea dosarelor civile” (Formularul nr.2), care conţin şi informaţia referitor la încasarea taxelor de stat, datele din acestea nu sînt exhaustive şi nu pot oferi o imagine reală despre plăţile aferente taxei de stat. Cu abateri de la normele interne stabilite au fost ţinute în cadrul judecătoriilor şi „Fişele de evidenţă statistică a dosarului civil, economic examinat în prima instanţă”, din formularul respectiv fiind excluse unele rubrici ce conţin informaţia relevantă vizînd plata taxei de stat;

- în cadrul unor judecătorii există neregularităţi la stabilirea şi încasarea taxei de stat; datele privind încasarea taxei de stat la judecătorii diferă esenţial de datele pe care le deţine SFS la această componentă a veniturilor bugetare;

- la organele fiscale lipseşte evidenţa separată a taxei de stat, încasată de judecătorii în parte;

- la unele judecătorii n-a fost asigurată plenitudinea şi corectitudinea încasării taxelor de stat (Judecătoriile Orhei, Donduşeni, Floreşti, Teleneşti).

Analize

Încălcările şi neajunsurile comise au fost cauzate de:

• nivelul insuficient de calificare şi experienţă a factorilor responsabili de domeniul economico-financiar (în principal, cauzat de fluctuaţia cadrelor);

• nedelegarea clară a responsabilităţilor fiecărui angajat în procesul de utilizare a banilor publici;

• nerespectarea întocmai a prevederilor legislaţiei referitor la normele de disciplină financiar-bugetară în ce priveşte legalitatea cheltuielilor, înregistrarea în evidenţa contabilă a tuturor valorilor materiale şi patrimoniului de stat;

• cadrul legislativ ce reglementează taxa de stat este ambiguu şi nu prevede mecanismul de exercitare a responsabilităţilor legate de evidenţa încasării taxei de stat; lipsesc reglementări clare şi exhaustive ale legislaţiei în vigoare privind raportarea veniturilor acumulate de la încasarea taxei de stat;

• actele normative în vigoare nu prevăd modalitatea de prezentare de către judecătorii Serviciului Fiscal de Stat a datelor privind încasarea taxei de stat, lipseşte segmentul de confruntare şi corelare a acestora.

Recomandări

Ministerului Justiţiei:

• examinarea rezultatelor auditelor efectuate la judecătorii şi întreprinderea măsurilor în vederea excluderii neregulilor şi deficienţelor stabilite în cadrul acestora, la organizarea şi ţinerea evidenţei contabile şi gestionarea patrimoniului public, în scopul sporirii disciplinei financiar-bugetare a entităţilor respective;

• implementarea tehnologiilor informaţionale în integrul proces de stabilire şi monitorizare a încasării taxei de stat la buget, în contextul prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.776 din 03.07.2007⁷.

________________

⁷ „Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional judiciar pentru anii 2007-2008".

Consiliului Superior al Magistraturii, de comun acord cu Ministerul Justiţiei, examinarea oportunităţii:

• elaborării unei redacţii noi a Instrucţiunii cu privire la rapoartele statistice, prin includerea obligaţiei de ţinere a evidenţei taxei de stat de către judecătorii, inclusiv la componentele: stabilirea, achitarea, scutirea, amînarea şi eşalonarea acestor plăţi, întru monitorizarea încasării veniturilor la buget;

• remedierii riscurilor asociate încasării incorecte a taxei de stat, în special la desfacerea căsătoriei.

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS):

• verificarea la Judecătoriile Orhei, Donduşeni, Floreşti şi Teleneşti a corectitudinii încasării taxei de stat, precum şi a transferării ei în termen şi integral la bugetul de stat.

Parlamentului:

• să iniţieze un dialog cu Consiliul Superior al Magistraturii, de comun acord cu Ministerul Justiţiei, în vederea elaborării şi aprobării unui act care ar prevedea obligativitatea ţinerii evidenţei taxei de stat de către judecătorii, inclusiv la componentele: stabilirea, achitarea, scutirea, amînarea şi eşalonarea acestor plăţi, care va contribui la încasarea deplină şi corectă la buget a taxei de stat.

Curtea Supremă de Justiţie

Rezumat

Revizia financiară efectuată în anul 2007 la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a relevat că neîntreprinderea de către aceasta a măsurilor de rigoare în vederea lichidării încălcărilor şi neajunsurilor constatate în urma reviziei financiare efectuate în anul 2006⁸, precum: admiterea depăşirii limitelor de cheltuieli precizate, efectuarea cheltuielilor nejustificate la retribuirea muncii, utilizarea în alte scopuri a unei părţi din numerarul eliberat pentru retribuirea muncii, nerespectarea cadrului legal la utilizarea investiţiilor capitale, neasigurarea veridicităţii datelor evidenţei contabile, a determinat comiterea în continuare a unor deficienţe similare.

________________

⁸ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 17.11.2006 „Privind raportul asupra reviziei financiare efectuate la Curtea Supremă de Justiţie pe perioada anilor 2004-2005".

Constatări principale

• au fost calculate şi achitate unor persoane cu funcţii de conducere plăţi pentru cumularea în orele de program a unor funcţii vacante şi sporuri la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat cu depăşirea normativelor stabilite în sumă totală de 65,6 mii lei;

• n-au fost incluse în sursele de venit impozabil şi n-au fost supuse impozitării indemnizaţiile unice în mărime de 31,4 mii lei, nefiind calculate şi achitate din suma respectivă contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii;

• a fost admisă majorarea preţurilor de cost şi a volumelor la un şir de lucrări executate, fapt ce a condiţionat achitarea suplimentară a mijloacelor bugetare în sumă de 342,0 mii lei, precum şi înlocuirea unor lucrări prevăzute în proiectul de execuţie cu altele în sumă totală de 704,9 mii lei;

• n-au fost înregistrate în evidenţa contabilă datoriile pentru chirie şi serviciile comunale, neachitate de către unii locatari, la 01.01.2007, în sumă de 49,6 mii lei şi n-au fost atribuite la venituri din mijloace speciale plăţile pentru chirie şi servicii comunale în sumă de 68,1 mii lei;

• a fost utilizată contrar destinaţiei (pentru procurarea mărfurilor) o parte din numerarul primit pentru retribuirea muncii şi pentru cheltuieli de protocol.

Analize

Încălcările şi neajunsurile comise au fost cauzate de:

• controlul intern insuficient;

• nedefinirea şi nedelegarea clară a responsabilităţilor în procesul de utilizare a banilor publici;

• nivelul insuficient de calificare a angajaţilor Direcţiei economico-administrative, precum şi a membrilor grupului de achiziţii.

Măsuri întreprinse:

• Curtea Supremă de Justiţie

- încălcările comise la retribuirea muncii şi la întocmirea raportului financiar au fost lichidate în perioada imediat următoare reviziei, totodată fiind atenţionaţi angajaţii secţiei financiare asupra neadmiterii abaterilor de la cadrul legal;

- în scopul ameliorării situaţiei create şi întru eficientizarea controlului asupra utilizării conforme a alocaţiilor aprobate, prin ordinul Preşedintelui CSJ, au fost nominalizate persoanele responsabile de întreprinderea unor măsuri concrete în vederea executării cerinţelor înaintate;

- la cerinţa Curţii de Conturi privind examinarea oportunităţii menţinerii în funcţie a şefului Direcţiei economico-administrative şi a contabilului-şef de la CSJ, primului i-a fost aplicată sancţiune disciplinară (mustrare aspră), iar ultimul a fost demis din funcţie.

• Oficiul fiscal Buiucani a efectuat la CSJ, în decembrie 2007, un control fiscal, în urma căruia a fost emisă decizia asupra cazului de încălcare a legislaţiei de către CSJ, fiind prevăzută încasarea la buget a impozitului pe venit diminuat, a penalităţii pentru netransferarea în termen a impozitului pe venit şi a amenzii pentru diminuarea impozitului pe venit.

Cerinţe înaintate:

Curţii Supreme de Justiţie:

• Înlăturarea încălcărilor comise.

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

• Întreprinderea acţiunilor prevăzute de legislaţia fiscală în vederea impozitării conform legislaţiei a indemnizaţiilor unice unor funcţionari publici.

Curtea de Apel Economică şi Judecătoria Economică de Circumscripţie

Rezumat

Auditul de atestare exercitat la Curtea de Apel Economică (CAE) a relevat existenţa unor abateri şi încălcări la gestionarea resurselor financiare publice, ce ţin de nerespectarea de către conducerea CAE a cadrului legal vizînd legalitatea desfăşurării procedurilor de achiziţii publice şi de administrare a mijloacelor alocate pentru reparaţii capitale, managementul financiar scăzut, precum şi nivelul insuficient al controlului intern.

În ansamblu, operaţiunile economico-financiare efectuate şi înregistrate în evidenţa contabilă a CAE sînt corecte şi corespund cu înscrierile din registrele contabile privind cheltuielile de casă şi efective. Totodată, se atestă prezenţa unor încălcări în actele de executare a lucrărilor de reparaţie capitală privind volumele de lucrări executate, care sînt majorate considerabil, majorîndu-se şi cheltuielile înregistrate în Rapoartele financiare. Ca urmare, a fost exprimată opinia cu rezerve prin limitarea sferei de aplicare a auditului asupra situaţiilor financiare raportate de CAE la finele anilor bugetari 2006 şi 2007 în rapoartele acesteia şi în rapoartele consolidate.

Auditul efectuat la Judecătoria Economică de Circumscripţie (JEC) a relevat că Rapoartele financiare la 31.12.2006 şi 31.12.2007, în toate aspectele semnificative, oferă o imagine veridică şi completă, totodată fiind consemnate unele erori la gestionarea mijloacelor financiare şi la achiziţionarea mărfurilor.

Materialele privind legalitatea desfăşurării procedurilor de achiziţii publice ce ţin de serviciile de reparaţie capitală a încăperilor CAE şi JEC şi privind legalitatea şi corectitudinea lucrărilor executate de către antreprenorul „Sinec-Noroc” S.R.L. au fost remise CCCEC, pentru examinare după competenţă.

Context

Auditul de atestare a fost exercitat la CAE şi JEC pe perioada anilor 2006-2007, avînd drept scop evaluarea veridicităţii rapoartelor financiare şi a documentelor de însoţire, dărilor de seamă; conformităţii cu cadrul legal a modului de administrare şi gestionare a mijloacelor publice.

Constatări principale

La Curtea de Apel Economică

• Au fost efectuate cheltuieli ce depăşesc cu 60,1 mii lei alocaţiile programate în devizul de cheltuieli integral pe anul 2007.

• Investiţiile capitale alocate pentru reparaţia încăperilor CAE şi JEC în sumă de 2,0 mil.lei au fost gestionate de către preşedintele CAE, care, cu încălcarea cadrului legal, a fost şi preşedintele Grupului de achiziţii la licitaţia publică privind lucrările de reparaţie capitală a încăperilor, precum şi unica persoană care a recepţionat lucrările executate.

• Grupul de lucru pentru achiziţii publice al CAE n-a respectat principiile de liberă concurenţă şi eficienţă a utilizării banilor publici la reparaţii, desemnînd drept cîştigătoare oferta firmei care a propus servicii la un preţ mai mare cu 149,8 mii lei în raport cu costul serviciilor propuse de altă firmă.

• Urmare lipsei unui control eficient din partea CAE, antreprenorul n-a asigurat gradul de îndeplinire, calitatea şi conformitatea lucrărilor de reparaţie capitală executate, acesta nedispunînd de cartea tehnică a obiectivului, de manualul calităţii, de procesele-verbale pentru lucrările ascunse, precum şi de certificatele de calitate a materialelor.

• Au fost constatate devieri esenţiale ale volumelor lucrărilor recepţionate faţă de cele specificate în devizele-anexe la contractul de antrepriză. Din 75 de tipuri de lucrări care urmau a fi executate la reparaţia etajului I din încăperile în care este amplasată CAE, 33 de tipuri de lucrări (44,0%) nu au fost executate; din 42 de tipuri de lucrări executate, 15 au fost îndeplinite parţial; la 10 tipuri de lucrări a fost majorat volumul prevăzut; la 5 tipuri de lucrări au fost majorate preţurile în raport cu cele aprobate în deviz. Ca urmare, s-a constatat exagerarea cu 672,1 mii lei a costului total al lucrărilor de reparaţie capitală, care au fost acceptate şi achitate de către CAE.

• S-au efectuat procurări de bunuri materiale în sumă de 64,8 mii lei fără desfăşurarea procedurii de achiziţie şi încheierea contractelor în modul stabilit.

La Judecătoria Economică de Circumscripţie

• În anul 2007, a admis depăşirea cu 25,0 mii lei a limitei programate la unele articole de cheltuieli.

• A efectuat achiziţia de bunuri în valoare de 31,3 mii lei fără desfăşurarea procedurilor de achiziţie şi fără încheierea contractelor în modul stabilit.

Analize

Încălcările şi neajunsurile comise au fost cauzate de:

• nedefinirea şi nedelegarea clară a responsabilităţilor în procesul de utilizare a banilor publici;

• nivelul insuficient de calificare şi experienţă a membrilor grupului de achiziţii publice, îndeosebi în domeniul ce ţine de reparaţiile capitale;

• nerespectarea de către persoanele cu funcţii de răspundere ale CAE a actelor legislative şi normative referitor la gestionarea cheltuielilor, precum şi de lipsa de responsabilitate a acestora.

Cerinţe şi recomandări

Curţii de Apel Economice:

• să întreprindă măsuri eficiente în vederea lichidării încălcărilor constatate la utilizarea mijloacelor alocate pentru reparaţii capitale;

• să asigure controlul asupra executării corespunzătoare a obligaţiilor contractuale şi să monitorizeze cheltuielile efectuate;

• să stabilească în cadrul instituţiei un sistem de management financiar şi control capabil să asigure îndeplinirea obiectivelor acestuia, în condiţiile gestionării economice şi eficiente a resurselor financiare publice, şi să dezvolte responsabilitatea persoanelor cu funcţii de răspundere de orice nivel în aşa mod, ca acestea să tindă spre utilizarea eficientă a resurselor puse la dispoziţia lor, pentru a realiza activităţile necesare atingerii scopurilor stabilite şi obţinerii rezultatelor cu cel mai bun raport calitate-preţ.

II.1.2.4. Învăţămîntul

Rezumat

Controalele asupra gestionării mijloacelor publice de către instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi de către instituţiile de învăţămînt secundar profesional au fost efectuate sub aspectul asigurării îndeplinirii obiectivelor propuse şi a eficienţei instituţionale, consolidării şi dezvoltării continue a acestor sisteme de învăţămînt, identificînd un şir de probleme, nereguli şi neconformităţi comise la gestionarea fondurilor publice, resurselor umane, precum şi la realizarea scopurilor şi obiectivelor trasate pentru aceste domenii de învăţămînt. Ministerul Educaţiei şi Tineretului (MET), de comun acord cu ministerele de resort, a întreprins măsuri în vederea înlăturării şi remedierii unor deficienţe şi nereguli ce ţin de perfecţionarea managementului învăţămîntului profesional, reprofilarea şi retehnologizarea unor instituţii de învăţămînt, totodată intervenind cu unele propuneri privind modificarea şi completarea legislaţiei în acest domeniu şi ajustarea cadrului legal la standardele internaţionale.

Urmare încălcărilor stabilite, Curtea de Conturi a remis materialele privind rezultatele controlului la ŞP nr.10 şi ŞM nr.5 din mun.Chişinău CCCEC, pentru examinare după competenţă.

Context

Curtea de Conturi, ţinînd cont de problemele, neajunsurile şi încălcările relevate în urma controalelor efectuate în anul 2006 la 12 instituţii de învăţămînt superior, a iniţiat şi a realizat în anul 2007 controale asupra gestionării mijloacelor publice în perioada anilor 2006-2007 (9 luni) la 21 de instituţii de învăţămînt mediu de specialitate (50% din totalul instituţiilor), inclusiv din subordonarea MET – 10, MAIA – 5, MCT – 3, MS – 3, şi la 45 de instituţii de învăţămînt secundar profesional (58% din totalul instituţiilor). Controalele au fost efectuate cu aplicarea unor elemente ale auditului performanţei – evaluarea economicităţii, raţionalităţii şi eficienţei în procesul gestionării mijloacelor financiare, patrimoniului public şi a resurselor umane.

Constatări principale

Se consemnează următoarele probleme, neajunsuri şi încălcări constatate la instituţiile din ambele domenii:

• Stabilirea cotelor de înmatriculare pe profesii şi domenii ocupaţionale s-a efectuat în lipsa unui sistem unitar de analiză a necesităţilor economiei naţionale în cadre cu studii medii de specialitate şi studii profesionale şi a pieţei de muncă pe termen mediu şi de perspectivă.

• Au fost admise cazuri de stabilire a taxelor de studii în bază de contract cu depăşirea cuantumului legal reglementat, fiind obţinute venituri neautorizate de către 9 colegii în sumă de 1,7 mil.lei şi de către 6 instituţii de învăţămînt secundar profesional – de 262,2 mii lei.

• Unele instituţii nu s-au condus de cadrul normativ existent vizînd stabilirea taxei de cazare în cămine, fapt ce a generat încasarea de la elevi pentru cazare a taxelor în sume majorate, obţinîndu-se venituri neautorizate de către 4 colegii în sumă de 385,5 mii lei şi de către 6 instituţii de învăţămînt secundar profesional – de 327,2 mii lei, taxe diminuate la 5 colegii şi la 7 instituţii de învăţămînt secundar profesional, rezultînd neîncasări în mărime de 590,0 mii lei şi, respectiv, de 397,3 mii lei.

• Nerespectînd prevederile legale, au fost realizate venituri din mijloace speciale de către 5 instituţii medii de specialitate în sumă de 127,5 mii lei şi de către 4 instituţii de învăţămînt secundar profesional – de 179,6 mii lei (din achitările restanţelor; închirierea manualelor; crearea fondurilor de bibliotecă; taxe pentru depunerea documentelor de admitere; penalizarea elevilor; reţineri din salariile obţinute în perioada practicii de producţie la agenţii economici).

• Nu este reglementat legal cuantumul chiriei pentru persoanele fizice, locatarii străini cazaţi în căminele instituţiilor respective, fapt ce permite instituţiilor de învăţămînt să stabilească acestora plăţile pentru chirie în mărimi derizorii, care nu acoperă integral cheltuielile pentru întreţinerea căminelor.

• La majoritatea instituţiilor nu s-au întreprins măsurile corespunzătoare pentru formarea regulamentară, încasarea integrală şi utilizarea legală a veniturilor din locaţiune.

• Lipsa necesarului de mijloace pentru întreţinerea edificiilor şi căminelor instituţiilor de învăţămînt secundar profesional a condiţionat nerepararea timp de 10-20 de ani şi/sau neexploatarea îndelungată a acestora.

• Capacităţile de proiect ale instituţiilor sînt utilizate neuniform.

• Nu au fost întreprinse acţiuni în vederea optimizării, reprofilării unor instituţii de învăţămînt.

• Unele instituţii de învăţămînt au efectuat cheltuieli efective cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli.

• Ca urmare a lipsei reglementărilor normativ-juridice în organizarea instruirii practice a elevilor, nu sînt definitivate drepturile şi obligaţiunile tuturor agenţilor în acest domeniu – elevi, cadre didactice, instituţii de învăţămînt, instituţii publice, agenţi economici, fiind efectuate plăţi pentru instruirea practică a elevilor la 2 colegii cu profil pedagogic în sumă de 208,9 mii lei, în folosul unor persoane fizice, în lipsa unor contracte şi a documentelor de confirmare a serviciilor prestate, precum şi cheltuieli neaferente învăţămîntului mediu de specialitate (întreţinerea unor clase primare) în sumă de 249,0 mii lei.

• Modalităţile existente de acumulare a mijloacelor speciale de la practica de producţie a elevilor implică un risc înalt de neacumulare integrală a mijloacelor, concomitent creînd situaţii de comitere a unor încălcări şi de admitere a unor nereguli la ţinerea evidenţei contabile.

• Salarizarea angajaţilor din cadrul unor instituţii de învăţămînt s-a realizat cu nerespectarea cadrului legal, fiind efectuate cheltuieli neregulamentare la retribuirea muncii la 11 colegii în sumă 1984,1 mii lei şi la 18 instituţii de învăţămînt secundar profesional – 465,6 mii lei.

• Unele instituţii de învăţămînt au efectuat achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii cu nerespectarea cadrului legal.

• Nu în toate cazurile este asigurată securitatea activelor şi a patrimoniului public, precum şi gestionarea eficientă a acestora.

• Unele instituţii de învăţămînt nu sînt asigurate cu condiţii adecvate de activitate, duc lipsă de manuale, echipament şi materiale didactice necesare procesului de instruire profesională a elevilor.

• La unele instituţii evidenţa contabilă nu este ţinută în conformitate cu reglementările în domeniu, nefiind asigurată şi siguranţa rapoartelor financiare.

Urmare generalizării rezultatelor controalelor efectuate asupra integrităţii şi gestionării patrimoniului public, evidenţiem domeniul respectiv ca unul din cele mai vulnerabile, îndeosebi instituţiile de învăţămînt secundar profesional, şi relevăm comiterea multiplelor abateri şi încălcări în acest domeniu, precum şi prezenţa multiplelor deficienţe în organizarea şi ţinerea evidenţei contabile.

Constatări specifice sistemului de învăţămînt secundar profesional:

• Disciplina executorie scăzută a unor responsabili, precum şi acţiunile neregulamentare ale acestora au condiţionat efectuarea neconformă a operaţiunilor legate de alimentarea elevilor. (La Şcoala Profesională (ŞP) nr.10 din mun.Chişinău şi la ŞP din or.Leova suplimentar la norma de cheltuieli pentru alimentaţia elevilor, din contul burselor acestora, s-au adunat pentru alimentaţie 265,2 mii lei şi, respectiv, 116,2 mii lei, sume care de fapt n-au fost luate la intrări în casieria instituţiei şi nu s-au înregistrat în evidenţa contabilă, fiind utilizate neregulamentar).

• Unele instituţii au activat în lipsa Regulamentului de organizare şi funcţionare, precum şi a statutelor proprii sau au activat în baza statutelor neaprobate de către MET.

• A fost înregistrat un nivel redus de asigurare cu cadre didactice, acesta variind de la 52,0% pînă la 96,6%, precum şi un grad redus de pregătire profesională a acestora.

• ŞP le-au fost repartizate în mod centralizat ajutoare umanitare, sub formă de produse alimentare de calitate inferioară, în valoare totală de 513,2 mii lei, fără a se ţine cont de necesităţile instituţiilor.

• Neclarităţi şi nereguli au fost constatate la calcularea şi achitarea burselor.

• În sistemul de învăţămînt secundar profesional s-a stabilit o neechitate în ceea ce priveşte alimentaţia elevilor.

• S-au constatat cazuri de nedepunere integrală în casierie a mijloacelor băneşti în calitate de taxă de studii de către toţi elevii care îşi făceau studiile în bază de contract şi/sau de achitare neregulamentară a taxelor de către elevii înmatriculaţi în grupe cu instruire din contul finanţării bugetare. În acest sens, exemplificăm cazurile stabilite la ŞP nr.10 din mun.Chişinău şi la Şcoala de Meserii (ŞM) nr.5 din mun.Chişinău, care poartă nuanţă de fraudă.

• Majoritatea instituţiilor nu şi-au înregistrat bunurile şi terenurile aferente clădirilor, precum şi terenurile agricole folosite în scopuri didactice în conformitate cu prevederile legale⁹ (nici o şcoală din mun.Bălţi şi mun.Chişinău, ŞP din Cucuruzenii de Sus, r-nul Orhei, ŞP din or.Nisporeni, ŞP din or.Leova (59 ha), ŞP din or.Cimişlia şi ŞM nr.13 din Ciumai (50,88 ha). ŞP din Cucuruzenii de Sus, r-nul Orhei, deţine terenuri cu suprafaţa totală de 307 ha, pe cînd terenurile proprietatea statului înregistrate după şcoala tehnică profesională nr.79 (predecesoarea acesteia) constituie suprafaţa totală de 354 ha¹⁰.

________________

⁹ Art.5 alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (cu modificările şi completările ulterioare).

¹⁰ Conform listei anexate la Legea nr.668-XIII din 23.11.1995 „Pentru aprobarea Listei unităţilor ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului” (cu modificările ulterioare).

Constatări specifice sistemului de învăţămînt mediu de specialitate:

• Majoritatea instituţiilor verificate n-au încheiat cu elevii instruiţi din contul mijloacelor bugetare contracte privind instruirea şi plasarea lor în cîmpul muncii după absolvire, care urmau să reglementeze şi responsabilităţile elevilor în cazul abandonării studiilor sau neîncadrării la locurile de muncă conform repartizării. Ca urmare, bugetului de stat nu i-au fost recuperate cheltuielile în sumă de 8,5 mil.lei, suportate pentru instruirea a 1283 de elevi exmatriculaţi de la studii, precum şi cheltuielile bugetului de stat în sumă de 3,6 mil.lei, suportate pentru instruirea a 80 de absolvenţi bugetari, care au refuzat încadrarea la locurile de muncă propuse conform repartizării.

• Nu au fost întreprinse măsurile corespunzătoare în vederea încasării în volum deplin a veniturilor din mijloace speciale, suma neîncasărilor alcătuind 1242,8 mii lei.

• Nici una din instituţiile sistemului de învăţămînt mediu de specialitate n-a fost supusă evaluării şi acreditării.

Analize

Încălcările comise au fost cauzate de:

• finanţarea insuficientă a instituţiilor de învăţămînt;

• nivelul scăzut al salariilor profesorilor şi maiştrilor, ca urmare lipsa tinerilor profesori şi a specialiştilor calificaţi în practicarea meseriei;

• lipsa unui control permanent asupra obţinerii şi utilizării eficiente a resurselor publice;

• neutilizarea conformă a capacităţilor de proiect;

• existenţa unor deficienţe legate de neclarităţile admise în Metodologia de calculare a taxei de cazare în cămine, precum şi de lipsa unor îndrumări, circulare ale MET cu privire la aplicarea taxei de cazare, care ar fi completat golurile normative;

• lipsa cadrului legal privind reglementarea plăţii pentru chirie la transmiterea în locaţiune unor persoane fizice a suprafeţelor locuibile din căminele instituţiilor de învăţămînt;

• neelaborarea modului de acumulare a mijloacelor speciale obţinute de la practica de producţie a elevilor din instituţiile de învăţămînt secundar profesional;

• lipsa unui mecanism bine determinat de raportare a procurărilor de mărfuri în mod centralizat de către executorul primar de buget (MET), cu repartizarea ulterioară a acestora executorilor secundari de buget din subordine;

• nereglementarea exhaustivă în actele normative existente a tuturor circumstanţelor legate de calcularea şi achitarea burselor în instituţiile de învăţămînt secundar profesional, precum şi nestabilirea criteriilor de acordare a burselor elevilor din această filieră a sistemului de învăţămînt;

• controlul intern insuficient, nedefinirea şi nedelimitarea clară a responsabilităţilor fiecărui angajat în procesul de utilizare a banilor publici;

• lipsa unor proceduri de asigurare a continuităţii în activitatea administrativ-financiară a colegiilor;

• neconcordanţa actelor normative privind retribuirea muncii personalului didactic;

• lipsa instruirii continue a personalului administrativ;

• neasigurarea conformităţii cu cadrul legal aplicabil a operaţiunilor economico-financiare;

• baza tehnico-materială neadecvată, neasigurarea cu materiale didactice pentru instruirea practică;

• neasigurarea ţinerii evidenţei contabile în conformitate cu reglementările în domeniu.

Măsuri întreprinse

• de către MET:

- a înaintat Guvernului propuneri referitor la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.196 din 22.02.2007 „Cu privire la mijloacele speciale ale instituţiilor subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului”;

- a creat un grup de lucru pentru elaborarea metodologiei de stabilire a taxei de cazare în cămine.

• de către instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate:

- 4 instituţii au restituit elevilor taxele de studii în sumă de 696,7 mii lei, încasate peste norma stabilită;

- 6 instituţii au majorat valoarea iniţială a clădirilor şi a altor fonduri fixe cu costul reparaţiilor capitale efectuate în sumă de 11041,2 mii lei;

- 2 instituţii au transferat la bugetul de stat suma de 33,9 mii lei, venituri încasate cu derogare de la Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor cu plată;

- 4 instituţii au restabilit în evidenţa contabilă datoriile creditoare şi bunurile materiale în sumă 132,7 mii lei şi, respectiv, 64,5 mii lei, neînregistrate în evidenţa contabilă;

- o instituţie a înaintat în instanţele de judecată 16 acţiuni privind eliberarea spaţiilor din căminele ocupate de către locatarii străini;

- o instituţie a recalculat valoarea uzurii fondurilor fixe cu 26,1 mii lei;

- 2 instituţii au restituit la bugetul de stat mijloacele în sumă de 20,5 mii lei, salariile achitate cu derogare de la prevederile cadrului legal.

• de către instituţiile de învăţămînt secundar profesional:

- au restituit plăţi achitate neregulamentar în sumă de 43,9 mii lei;

- au înregistrat în evidenţa contabilă surplusurile de mijloace fixe, produse alimentare şi mijloace băneşti în valoare de 134,2 mii lei;

- au înregistrat în evidenţa contabilă 3 calculatoare, 6 imobile cu suprafaţa de 1428 m², au luat la evidenţă un teren cu suprafaţa de 6,25 ha.

Cerinţe şi recomandări

Ministerelor (MET, MAIA, MS, MCT):

• să întreprindă măsuri corespunzătoare în vederea înlăturării neajunsurilor şi încălcărilor constatate în rezultatul controalelor efectuate la instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi la instituţiile de învăţămînt secundar profesional şi măsuri întru asigurarea unei bune gestionări a fondurilor publice, îndeplinirea adecvată a obiectivelor şi asigurarea respectării cadrului legal aplicabil;

• să elaboreze un program de măsuri menite să soluţioneze problemele identificate, inclusiv unii indicatori de evaluare a performanţei sistemului de învăţămînt mediu de specialitate, să analizeze oportunitatea optimizării şi raţionalizării reţelei sistemului de învăţămînt mediu de specialitate cu profil agricol.

Guvernului:

• să reexamineze Hotărîrea Guvernului nr.302 din 23.03.2006, cu stabilirea noii componenţe a Consiliului Coordonator Naţional, instituit pe lîngă Guvern, şi cu o ulterioară examinare a activităţii acestuia;

• să elaboreze şi să aprobe, în limitele reglementărilor legale, un mecanism de calculare a plăţii de locaţiune/chirie în cazurile dării în locaţiune pe ore a încăperilor şi altor mijloace fixe;

• să examineze situaţia creată privind privarea de drepturile patrimoniale integrale la utilizarea terenului agricol cu suprafaţa de 354 ha de către ŞP din Cucuruzenii de Sus (r-nul Orhei), prevăzută prin Legea nr.668-XIII din 23.11.1995, cu unificarea datelor Cadastrului funciar.

Parlamentului şi Guvernului:

• iniţierea unui dialog în vederea optimizării şi raţionalizării reţelei sistemului de învăţămînt mediu de specialitate şi de învăţămînt secundar profesional, îmbunătăţirii calităţii instruirii, reformării şi eficientizării procesului de pregătire a cadrelor pentru economia naţională, cu extinderea conexiunilor sistemului educaţional cu piaţa muncii.

II.1.2.5. Ştiinţă şi inovare

Academia de Ştiinţe a Moldovei (2005-2006)

Rezumat

Aprobarea în anul 2004 a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova¹¹, precum şi încheierea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM)¹² au contribuit la ameliorarea situaţiei financiare în sfera de cercetare-dezvoltare, la elaborarea unor măsuri pentru reformarea sistemului de organizare şi administrare în sfera ştiinţei şi inovării. În baza Acordului de parteneriat între Guvern şi AŞM şi a Regulamentului privind finanţarea activităţilor în sfera ştiinţei şi inovării, mijloacele financiare publice destinate ştiinţei şi inovării au fost distribuite instituţiilor din sfera ştiinţei şi inovării conform direcţiilor strategice.

________________

¹¹ Legea nr.259-XV din 15.07.2004 „Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova” (cu modificările ulterioare).

¹² Hotărîrea Guvernului nr.80 din 28.01.2005 „Cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern”.

În rezultatul controlului asupra modului de utilizare a mijloacelor financiare publice şi a patrimoniului public pentru perioada anilor 2005-2006, Curtea de Conturi a constatat unele nereguli şi neconformităţi, exprimate prin nerespectarea cu stricteţe a prevederilor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare vizînd distribuirea şi repartizarea mijloacelor financiare, acreditarea instituţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, înregistrarea de stat a proiectelor de transfer tehnologic, prezentarea şi analiza dărilor de seamă privind transferul tehnologic, care au influenţat negativ asupra realizării obiectivelor propuse.

Context

În anii 2005-2006, conform Legilor bugetelor de stat anuale¹³, pentru finanţarea sferei ştiinţei şi inovării au fost aprobate alocaţii bugetare din contul cheltuielilor de bază în volum de 124,7 mil.lei şi, respectiv, de 178,8 mil.lei. În raport cu anul 2004, cheltuielile aprobate pentru finanţarea ştiinţei s-au majorat, în perioada raportată, de 1,8 şi, respectiv, 2,5 ori.

________________

¹³ Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr.373-XV din 11.11.2004 şi Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr.291-XVI din 16.11.2005.

Prin intermediul AŞM şi Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (CS-ŞDT), au fost executate cheltuieli în sumă de 65,7 mil.lei şi, respectiv, de 172,2 mil.lei, ce constituie 52,7% şi, respectiv, 96,3% din volumul total de alocaţii bugetare pentru sfera ştiinţei şi inovării.

Majorarea alocaţiilor bugetare în anul 2006, în raport cu anii precedenţi, se datorează unor reorganizări efectuate în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1326 din 14.12.2005¹⁴, în rezultatul cărora, prin contopire, transformare sau absorbţie a 49 de organizaţii (49% din numărul instituţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, reunite în cadrul a 15 organe centrale de specialitate), au fost create 23 de organizaţii noi, în aşa mod fiind concentrate resursele intelectuale, materiale şi financiare ale sferei ştiinţei şi inovării asupra eficientizării cercetărilor ştiinţifice, accelerării soluţionării problemelor stringente din domeniile: economic, social, ecologic, cultural şi creării infrastructurii inovaţionale în conformitate cu art.98 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, punctele 3-5 şi pct.10 din Acordul de parteneriat între Guvern şi AŞM pentru anii 2005-2008.

________________

¹⁴ „Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării”.

Constatări principale

Referitor la executarea cheltuielilor pentru finanţarea sferei ştiinţei şi inovării în perioada anilor 2005-2006 de către AŞM şi CSŞDT

• Nivelul execuţiei bugetare a cheltuielilor pentru cercetări ştiinţifice fundamentale şi a cheltuielilor pentru cercetări ştiinţifice aplicate în anul 2005 a constituit 99,7% şi, respectiv, 99,5%, iar în anul 2006 – 99,4% şi, respectiv, 99,6%.

• Au fost admise depăşiri ale cheltuielilor în sumă totală de 2198,6 mii lei, care au fost determinate de efectuarea cheltuielilor pentru investiţii capitale în lipsa alocaţiilor bugetare.

• S-a constatat efectuarea lucrărilor de reparaţie în valoare de 999,99 mii lei, fiind evitată procedura de desfăşurare a licitaţiei publice.

Cu privire la formarea şi utilizarea mijloacelor Fondului Naţional pentru Susţinerea Ştiinţei

• La acumularea veniturilor fondului nu s-a ţinut evidenţa separată pe fiecare sursă de formare a fondului, precum şi evidenţa datoriilor instituţiilor ştiinţifice, fapt care a condiţionat neacumulări în fond, în anul 2005, în valoare de 76,1 mii lei, iar în anul 2006 – de 226,0 mii lei .

Cu privire la elaborarea şi executarea Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare

• În scopul redirecţionării resurselor disponibile spre realizarea unor proiecte de însemnătate majoră în ştiinţă şi practică, în anii 2005-2006, CSŞDT a stopat 5 şi, respectiv, 4 proiecte cu finanţare instituţională, fiind deja utilizate în anii precedenţi mijloace în sumă de 647,0 mii lei şi, respectiv, de 587,0 mii lei. Cele menţionate sînt o consecinţă a planificării mijloacelor fără efectuarea unui studiu profund în vederea desfăşurării cercetărilor la temele anumite, precum şi a lipsei unui control riguros din partea responsabililor la examinarea rapoartelor prezentate.

• O parte din instituţiile ştiinţifice n-au fost acreditate, astfel neexecutîndu-se prevederile art.99 alin.(2) lit.f) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, conform căruia, pentru a fi acreditată, instituţia urma să asigure alocarea a cel puţin 20% din bugetul său pentru achiziţionarea de echipament ştiinţific, acoperirea cheltuielilor de specializare, instruire etc. Astfel, în anul 2005, din 24 de instituţii subordonate, 12 instituţii n-au respectat criteriile respective, ponderea în volumul total de finanţare constituind de la 11,4% pînă la 19%, iar în anul 2006, din 18 instituţii – 12 instituţii, la care ponderea mijloacelor alocate în aceste scopuri a constituit între 8,3% şi 19,8%.

Cu privire la gestionarea patrimoniului public

Deşi, în perioada supusă controlului, conducerea AŞM a întreprins un şir de măsuri în vederea îmbunătăţirii administrării patrimoniului public, la acest capitol rămîn nesoluţionate multiple probleme:

• AŞM nu a întreprins măsuri în vederea legalizării terenurilor aflate în gestiune funciară: din cele 530,4 mii ha de care dispune, sînt documentate cu titlu ce confirmă dreptul de folosinţă a pămîntului doar 300,9 ha (56,7%), pentru restul suprafeţei sînt încheiate contracte cu Institutul pentru Organizarea Teritoriului, în scopul obţinerii titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

• Datele inventarierii bunurilor imobile, efectuată de AŞM, denotă că proprietatea statului aflată în administrarea AŞM şi a instituţiilor subordonate este situată pe terenuri cu suprafaţa totală de 93783,5 m² şi obiecte nefinisate cu suprafaţa de 10361,2 m² (gradul de finisare 36% – 54%), înregistrate în bilanţul CSŞDT. Conform situaţiei din 25.09.2007 (data adoptării hotărîrii Curţii de Conturi), 4 obiecte situate pe suprafaţa de 2938,2 m² nu dispun de titlu de proprietate, iar 13 obiecte situate pe suprafaţa de 57097,1 m² se află în proces de înregistrare.

• La situaţia din 01.01.2007, AŞM transmise/se în locaţiune încăperi cu suprafaţa de 4111,4 m², sau 49,5% din suprafaţa totală a imobilului gestionat. În lipsa controlului din partea AŞM asupra încasării plăţilor pentru arendă, o parte din arendaşi au format, la 01.01.2007, datorii în sumă de 796,3 mii lei, cu o creştere de 301,7 mii lei, faţă de 01.01.2006.

Cu privire la gestionarea mijloacelor publice de către instituţiile ştiinţifice din subordinea AŞM

Majoritatea instituţiilor ştiinţifice din subordinea AŞM supuse controlului au realizat obiectivele prevăzute în Regulamentele de funcţionare. Totodată, au fost stabilite unele nereguli la gestionarea mijloacelor publice.

La Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT):

• unele proiecte recepţionate sînt prezentate prin acte de predare-primire, însă fără a fi prezentat şi raportul final de utilizare a mijloacelor;

• în unele cazuri, agenţii economici, din contul cofinanţării, au efectuat lucrări de cercetare, pe cînd contractele prevedeau livrarea utilajului sau a materiei prime;

• unele instituţii n-au respectat devizul de cheltuieli pe teme concrete, mijloacele utilizîndu-se pentru alte tipuri de cheltuieli decît cele prevăzute în deviz;

• în anul 2005, AITT n-a organizat înregistrarea de stat a programelor şi proiectelor de transfer tehnologic.

La Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică (IPPAE – pînă în martie 2006 în subordinea MAIA):

• s-au stabilit multiple nereguli ce ţin de evidenţa contabilă (nereflectarea datoriilor debitoare privind serviciile prestate; înregistrarea la cheltuieli a mijloacelor în lipsa documentelor justificative; neînregistrarea la intrări a bunurilor procurate ş.a.);

• nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă şi nu sînt estimate un şir de clădiri ale IPPAE, situate pe str.Dacia 58, inclusiv 2 încăperi pentru producerea mijloacelor biologice de reproducţie a plantelor, depozit, atelier de lemnărie;

• nu s-au transmis administraţiei publice locale 9 case de locuit cu suprafaţa de 3136,9 m², majoritatea din ele fiind privatizate;

• nefiind executată hotărîrea CSŞDT al AŞM nr.148 din 27.07.2006, Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor n-a transmis IPPAE 12 încăperi cu suprafaţa de 220,7 m²;

• nu s-a executat Hotărîrea Guvernului nr.1262 din 01.11.2006¹⁵, prin care s-a dispus transmiterea în cadrul IPPAE a 2 subdiviziuni ale Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” al MAIA.

________________

¹⁵ „Cu privire la transmiterea subdiviziunilor unei instituţii”

La Grădina Botanică (institut):

• instituţia nu dispune de titlu de proprietate asupra terenului transmis în folosinţă cu suprafaţa de 1072 m²;

• se tergiversează transmiterea către administraţia publică locală a căminelor situate pe suprafaţa de 1,6 ha (cu terenul aferent), care sînt privatizate şi gestionate de Asociaţia de locatari;

• o parte din patrimoniul instituţiei se află în stare deplorabilă: din cele 34 de sere, la momentul actual sînt utilizate şi se află în stare satisfăcătoare doar 10; din cele 5 etaje ale clădirii administrative sînt utilizate numai 3, celelalte 2 se află în stare nesatisfăcătoare; în secţia de mecanizare nu sînt utilizate bunurile materiale în valoare de 476,9 mii lei, unele fiind defectate, altele dezasamblate.

Analize

Comiterea încălcărilor legislaţiei la utilizarea mijloacelor financiare şi materiale, precum şi gestionarea ineficientă a patrimoniului de stat se datorează:

• controlului insuficient din partea unor conducători ai instituţiilor subordonate AŞM;

• nerespectării reglementărilor la ţinerea evidenţei contabile.

Recomandări Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

• să întreprindă măsuri privind îmbunătăţirea sistemului de control intern, de organizare şi conducere a contabilităţii şi să asigure evaluarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a bunurilor materiale în conformitate cu Legea contabilităţii, precum şi autenticitatea rapoartelor financiare;

• să asigure condiţiile necesare pentru acreditarea instituţiilor din sfera ştiinţei şi inovării;

• să delimiteze terenurile aferente şi să obţină actele de proprietate asupra acestora şi asupra bunurilor imobile deţinute;

• să examineze rezultatele controalelor efectuate la instituţiile subordonate supuse controlului, cu între-prinderea măsurilor corespunzătoare conform legislaţiei pentru lichidarea încălcărilor şi neajunsurilor constatate în urma controlului.

II.1.2.6. Cultura, arta, sportul şi acţiunile pentru tineret

Consiliul Coordonator al Audiovizualului

Rezumat

Controlul efectuat la Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a relevat că Raportul financiar în toate aspectele semnificative oferă o imagine veridică şi completă despre situaţia financiară la 31.12.2007, totodată fiind consemnate unele erori şi încălcări la gestionarea mijloacelor financiare publice.

Conducerea CCA a întreprins măsuri eficiente de înlăturare a încălcărilor constatate.

Context

Curtea de Conturi a realizat la CCA controlul asupra corectitudinii utilizării mijloacelor financiare în anul 2007, la solicitarea Comisiei parlamentare pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, care conform cadrului legal prezintă un aviz asupra legalităţii activităţilor Consiliului, corectitudinii şi transparenţei operaţiunilor financiare.

Constatări principale

• au fost admise depăşiri ale limitelor de cheltuieli la unele articole în sumă de 20,9 mii lei;

• n-au fost calculate şi reţinute de la 3 persoane, cărora le-au fost achitate indemnizaţii unice în sumă de 134,0 mii lei, impozitul pe venit şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;

• achiziţia de mărfuri nu în toate cazurile s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale;

• a fost admisă restituirea nejustificată a cheltuielilor pentru cazare unor colaboratori detaşaţi, în lipsa bonurilor aparatelor de casă.

Analize

Încălcările şi neajunsurile comise au fost cauzate de:

• planificarea incorectă a unor cheltuieli;

• operarea unor modificări în planul de finanţare, la retribuirea muncii, în lipsa unor calcule justificative;

• neaplicarea corectă a legislaţiei la impozitarea persoanelor fizice şi la restituirea cheltuielilor pentru cazare.

Măsuri întreprinse de CCA în perioada controlului:

• persoanele care au beneficiat de indemnizaţii unice au achitat, în conformitate cu legislaţia în vigoare, impozitul pe venit în sumă de 15,6 mii lei şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă de 3,35 mii lei;

• CCA a calculat la sumele indemnizaţiilor unice achitate primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de angajator în mărime de 3,35 mii lei.

Curtea de Conturi a cerut conducerii CCA să asigure respectarea cadrului legal la gestionarea finanţelor publice.

Despre rezultatele controlului a fost informată Comisia parlamentară pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă.

II.1.2.7. Ocrotirea sănătăţii

Auditul de atestare la Ministerul Sănătăţii pe anii 2006-2007

Rezumat

În rezultatul auditului de atestare efectuat la Ministerul Sănătăţii, controlorii au formulat opinii fără rezerve pentru rapoartele aparatului central al Ministerului Sănătăţii, Centrului Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală, Instituţiei Medico-Sanitare Publice Dispensarul Republican de Narcologie şi Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate.

Opinie cu rezerve a fost formulată pentru rapoartele Agenţiei Medicamentului, iar pentru rapoartele consolidate ale Ministerului Sănătăţii a fost exprimată opinie cu rezerve prin limitarea sferei de aplicare a auditului, ultima semnificînd faptul că controlorii nu au fost de acord cu mai multe articole din situaţiile financiare semnificative, dar care nu afectează activitatea Ministerului Sănătăţii în ansamblu. Limitarea sferei de aplicare a auditului este condiţionată de faptul că înregistrările contabile la unele entităţi nu sînt adecvate.

Urmare neasigurării din partea Ministerului Sănătăţii (MS) a unui monitoring eficient asupra managementului financiar, procesului de organizare şi ţinere a evidenţei contabile, auditul a consemnat în rapoartele financiare prezentate de către instituţiile din subordine şi, ulterior, consolidate de MS unele erori şi incorectitudini, condiţionate de neasigurarea corectă a ţinerii evidenţei contabile a cheltuielilor pentru investiţiile şi reparaţiile capitale, pentru mijloacele fixe, pentru realizarea programelor de stat în domeniul sănătăţii, precum şi a evidenţei veniturilor şi cheltuielilor din contul mijloacelor speciale.

Auditul a depistat şi unele nereguli ce ţin de domeniile disciplinei financiare, achiziţiilor publice, salarizării, organizării şi funcţionării sistemului de control şi auditului intern.

Context

Auditul a fost efectuat pe perioada de activitate din anii bugetari 2006 şi 2007. Suplimentar la rapoartele proprii şi consolidate ale MS, au fost supuse auditului şi unele instituţii din subordine. În funcţie de riscurile identificate şi luîndu-se în consideraţie obiectivele auditului, concomitent cu auditarea MS, au fost auditate instituţiile din subordine: Agenţia Medicamentului, Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală, Instituţia Medico-Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie, Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate, Instituţia Medico-Sanitară Publică Centrul Republican de Diagnosticare Medicală. Pentru credibilitatea şi confirmarea unor probe de audit obţinute de controlori în interiorul entităţilor au fost efectuate 2 controale de contrapunere la terţe entităţi: Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă şi Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Cardiologic.

Raportul consolidat al MS cuprinde raportul aparatului central al MS, rapoartele financiare ale 60 de instituţii subordonate MS, finanţate de la bugetul de stat şi/sau din mijloace speciale, precum şi rapoartele financiare ale 26 de Instituţii Medico-Sanitare Publice (IMSP), care utilizează în diferite scopuri mijloacele bugetare alocate de MS.

Constatări principale

• MS, în contradicţie cu art.13 alin.(2) din Legea nr.348-XVI, a admis în anul 2007 depăşirea cheltuielilor prognozate cu 8,4 mil.lei, inclusiv la retribuirea muncii – cu 2,0 mil.lei, la plata mărfurilor şi serviciilor – cu 5,6 mil.lei.

• Cheltuielile efective din mijloacele speciale au depăşit limitele aprobate pe anul 2006 cu 9,4 mil.lei şi pe anul 2007 – cu 29,1 mil.lei, fapt condiţionat de reflectarea în raportul consolidat, la executarea efectivă, a mijloacelor primite din granturi, sub formă de medicamente, echipament, alte materiale, de către Centrul Naţional de Transfuzie a Sîngelui şi Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă în cadrul Proiectului „Securitatea Transfuzională în Republica Moldova”.

• La efectuarea operaţiunilor de achitare şi contabilizare a lucrărilor, au admis neregularităţi: Centrul de Reabilitare pentru Copii cu Handicap Sever al Aparatului Locomotor, Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie, Centrul de Leziuni Termice al Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, fiind reflectate în evidenţa contabilă lucrări în lipsa actelor finale de recepţie a lucrărilor.

• MS a comis încălcări ale prevederilor Legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30.04.1997 (în continuare – Legea nr.1166-XIII), exprimate prin nereţinerea garanţiei bancare pentru ofertă, nerespectarea termenelor contractelor şi neîncasarea penalităţilor pentru aceasta.

• MS n-a definitivat înregistrarea la oficiile cadastrale a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor (terenurile, clădirile şi construcţiile legate solid de pămînt), astfel încălcînd art.4 alin.(3) şi art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII). Ca urmare, lista obiectelor şi terenurilor proprietate publică a statului gestionate de minister, care include 109 instituţii, nu conţine date relevante şi complete cu privire la înregistrarea clădirilor şi terenurilor aferente.

• Mijloacele fixe au fost casate contrar pct.14 din Regulamentul privind casarea bunurilor uzate raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998, nefiind extrase regulamentar metale preţioase din bunurile casate.

• MS, la efectuarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii, a depăşit limita alocaţiilor aprobate la componenta de bază cu suma de 121,2 mii lei, ceea ce contravine prevederilor art.17 alin.(2) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr.291-XVI din 16.11.2005 (în continuare – Legea nr.291-XVI), precum şi art.35 alin.(1) din Legea nr.847-XIII.

• MS n-a asigurat ţinerea evidenţei cheltuielilor reale, a datoriilor debitoare şi creditoare în cadrul Programului „Asistenţa medicală persoanelor neasigurate ce suferă de maladii social condiţionate”. Drept rezultat, Raportul consolidat al MS privind executarea bugetului din contul cheltuielilor de bază şi Darea de seamă despre realizarea Programului reflectă pe anul 2006 cheltuieli reale cu 276,8 mii lei mai mult şi cu aceeaşi sumă mai puţin – datoriile debitoare, iar pe anul 2007, cheltuielile reale au fost diminuate cu 328,5 mii lei, datoriile debitoare – cu 139,3 mii lei şi cele creditoare – cu 468,1 mii lei, faţă de datele din rapoartele IMSP.

• Unele IMSP, contrar prescripţiilor regulamentare n-au asigurat restituirea la contul MS a indemnizaţiilor şi compensaţiilor neachitate beneficiarilor, în urma executării Programului „Protecţia socială a tinerilor specialişti medici din sectorul rural”.

• La executarea contractului pentru Subprogramul „Asigurarea cu ochelari a persoanelor cu deficienţă de văz”, a fost depăşit termenul de livrare a mărfii, reglementat prin art.55(53) din Legea nr.847-XIII, nefiind aplicate de către MS, în modul stabilit de contract, sancţiunile de 0,1% din suma mărfii nelivrate în termen.

• Contrar prevederilor Hotărîrii Guvernului privind asigurarea cu aparate auditive a persoanelor cu deficienţe de auz, nu s-au întocmit listele pacienţilor care necesită protezare auditivă, cu determinarea necesităţilor cantitative şi a tipurilor de aparate auditive; listele de aşteptare a pacienţilor pentru aplicarea procedurii de protezare corespunzător categoriilor.

• Cheltuielile pentru procurarea centralizată a aparatelor auditive pe anii 2006 şi 2007 au fost reflectate incorect la articolul „Procurarea mijloacelor fixe” în sumă de 1666,3 mii lei şi, respectiv, 1548,6 mii lei.

• Atribuirea neconformă la clasificaţia bugetară a cheltuielilor pentru „Tratamentul şi investigaţiile costisitoare” în sumă de 4,3 mil.lei, care, potrivit destinaţiei economice, urmau să fie reflectate ca „Transferuri pentru servicii de sănătate”.

• Toate Rapoartele privind îndeplinirea funcţiilor de reprezentant al statului nu au fost aprobate de MS şi, totodată, nu corespund cerinţelor pct.37 din Regulamentul cu privire la reprezentarea statului în societăţile economice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.109 din 02.02.1999 „Cu privire la reprezentarea statului în societăţile economice” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.109).

• Cuantumurile indemnizaţiilor lunare pentru reprezentanţii statului se stabilesc la maximum, neţinîndu-se cont de rezultatul final al activităţii unităţii economice. Ca urmare, cheltuielile pentru remunerarea reprezentanţilor statului sînt mai mari decît dividendele transferate în bugetul de stat.

• MS n-a asigurat prezentarea la Camera Înregistrării de Stat a MDI a documentelor necesare pentru luarea la evidenţa de stat a instituţiilor subordonate. Drept rezultat, la 01.01.2008, din 60 de instituţii subordonate ministerului, în „Registrul de stat al instituţiilor de drept” erau înregistrate 36 de instituţii (60%), fapt ce denotă nerespectarea prevederilor pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.1004 din 29.08.2006 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa de stat a organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi a autorităţilor administraţiei publice locale”.

Agenţia Medicamentului (AM)

• În anul 2006, n-au fost reflectate în modul stabilit în evidenţa contabilă veniturile şi cheltuielile efective în sumă de 15,2 mil.lei şi, respectiv, 15,2 mil.lei, aferente mijloacelor acumulate de la realizarea etichetelor cu fîşie latentă.

• În anii 2006 şi 2007, în urma aplicării prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.302 din 30.03.2000 „Cu privire la majorarea salariilor angajaţilor din ramurile bugetare ale sferei sociale” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.302), AM a stabilit şi achitat sporuri şi suplimente peste limitele stabilite prin art.34 din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 „Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar” (în continuare – Legea nr.355-XVI).

• Mijloacele bugetare primite de la MS în anul 2007 în sumă de 254,0 mii lei şi destinate finanţării unor lucrări, contrar art.12 din Legea nr.847-XIII, au fost reflectate în componenţa mijloacelor speciale. Concomitent, aceste lucrări au fost finisate şi transmise MS în februarie 2006, iar actul de primire-predare a lucrărilor a fost întocmit la 18.12.2007.

• În anii 2006 şi 2007, nerespectînd pct.194 din Instrucţiunea aprobată prin ordinul nr.85, AM a atribuit mijloacele temporar intrate în posesia instituţiei de la învingătorii licitaţiilor cu titlu de garanţii ale executării obligaţiunilor contractuale în sumă, respectiv, de 811,3 mii lei şi 234,9 mii lei la finanţarea cheltuielilor pentru întreţinerea instituţiei.

• În anii 2006 şi 2007, în baza contractelor de colaborare, AM a transferat Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă mijloace speciale în sumă de 198,7 mii lei şi, respectiv, de 22,3 mii lei, în consecinţă veniturile fiind micşorate cu aceleaşi sume, fapt ce contravine prevederilor pct.206 din Instrucţiunea aprobată prin ordinul nr.85.

• Cheltuielile pentru documentaţia de proiectare în sumă de 436,0 mii lei n-au fost incluse în valoarea obiectului respectiv.

• Cheltuielile pentru reconstrucţia acoperişului în sumă de 439,7 mii lei n-au fost atribuite la majorarea costului clădirii respective, fiind înscrise la valoarea lucrărilor în curs de execuţie la alt obiect.

• În anii 2006-2007, nerespectînd normativele aprobate privind formarea stocurilor de valori materiale ale instituţiilor medico-sanitare, a admis formarea stocurilor de diferite bunuri materiale în mărimea cheltuielilor anuale la capitolele respective.

• Nu s-a efectuat trecerea în componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată a mijloacelor fixe valoarea cărora nu depăşeşte 3,0 mii lei în sumă de 778,3 mii lei.

• Mijloacele încasate de la realizarea etichetelor cu fîşie latentă în sumă de 241,4 mii lei au fost utilizate contrar destinaţiei.

• N-au fost excluse din Registrul bunurilor imobiliare garajele demolate şi casate în anul 2004.

• Cu nerespectarea Instrucţiunii nr.85, în valoarea mijloacelor fixe reflectate în evidenţă n-a fost inclusă suma taxei pe valoarea adăugată de 145,2 mii lei.

• În lipsa deciziei Guvernului şi a acordului Ministerului Finanţelor, AM a transmis cu titlu gratuit S.A. „Termocom” reţelele termice în valoare de 730,9 mii lei, construite din contul AM, astfel nerespectînd pct.14 şi pct.15 din Regulamentul „Cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcţiilor, mijloacelor fixe şi altor active”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995 (în continuare Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688). În evidenţa contabilă n-au fost reflectate programe informaţionale în sumă de 87,4 mii lei.

• Nerespectîndu-se prevederile Legii nr.1166-XIII, la efectuarea achiziţiilor pentru întreţinerea AM, în unele cazuri, cererile pentru eliberarea documentelor de tender au fost depuse în ziua deschiderii ofertelor.

• Nivelul de implementare a Sistemului Informaţional Automatizat (SIA) „NSM”, la 31.12.2007, constituia circa 61%, în rezultatul nerespectării etapelor de implementare a SIA NSM, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.85 şi ordinul ministrului sănătăţii şi protecţiei sociale nr.68 din 08.02.2006 „Despre implementarea sistemului informaţional „Nomenclatorul de stat al medicamentelor””.

• Unele acte normative ce reglementează activitatea AM sînt în raport de incompatibilitate în ce priveşte denumirea corectă a instituţiei; întrunesc neconcordanţe între reglementările privind modul de constituire şi utilizare a mijloacelor speciale.

Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală (CNSRGM)

• Evaluarea conturilor Bilanţului contabil întocmit la 01.01.2007 şi 01.01.2008 denotă evoluţia favorabilă a elementelor de activ şi pasiv pe componentele de bază şi mijloacele speciale, înregistrîndu-se o creştere a valorii bunurilor cu 251,6 mii lei şi, respectiv, 644,2 mii lei.

• Cheltuielile efective la procurarea medicamentelor şi materialelor pentru pansament pe anii 2006 şi 2007 au fost executate la nivelul de 189,6% şi, respectiv, 133,5%, faţă de limitele aprobate, depăşirile fiind condiţionate de utilizarea în procesul activităţii a reactivelor şi medicamentelor din stoc, din contul datoriilor debitoare şi creditoare.

• Cheltuielile efective pentru procurarea mijloacelor fixe au constituit în anii 2006 şi 2007 sumele de, respectiv, 16,5% şi 217,9%, faţă de indicii precizaţi, situaţiile fiind condiţionate de alocaţiile surselor în ultimele zile ale anului de gestiune.

• În rezultatul evaluării executării veniturilor şi cheltuielilor ce ţin de activitatea CNSRGM, gestionării patrimoniului public, modului de aplicare a politicilor contabile, controlorii n-au stabilit cazuri de abateri care ar afecta situaţiile financiare ale entităţii pe perioada auditată. Totodată, CNSRGM n-a definitivat procedura de obţinere a titlului de autentificare a dreptului de folosinţă a terenului cu suprafaţa de 0,12 ha din mun.Chişinău, datorită cărui fapt acesta nu este înregistrat corespunzător în evidenţă.

Instituţia Medico-Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie (IMSP DRN)

• Statutul IMSP DRN, elaborat şi aprobat în anul 2003, n-a fost adus în corespundere cu prevederile Regulamentului cu privire la instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţa medicală, aprobat prin ordinul ministrului sănătăţii şi protecţiei sociale nr.03/20-99 din 06.04.2006.

• Au fost acordate servicii medicale în sumă de 1581,9 mii lei fără acoperire financiară, fapt care a influenţat rapoartele financiare.

• În urma nerespectării art.16 din Legea nr.1166-XIII, în 80 de contracte de achiziţionare de mărfuri s-a constatat lipsa anexelor de specificaţie a cantităţilor de marfă şi a sumei totale.

• IMSP DRN n-a prezentat Consiliului de administrare, spre aprobare, contractele de achiziţii a căror sumă depăşeşte 50,0 mii lei, prin ce n-a respectat prevederile regulamentare.

• N-a fost determinat contingentul de plătitori pentru expertizele executate asupra stării de ebrietate şi narcologice şi modul de reflectare a volumelor de servicii fără acoperire financiară în raportul privind rezultatele financiare.

• IMSP DRN nu dispune de acte normative privind încasarea şi utilizarea mijloacelor provenite din activităţile desfăşurate de Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor.

• În urma nerespectării normativelor stocurilor de valori materiale ale instituţiilor medico-sanitare şi de învăţămînt, la unele poziţii de valori materiale au fost admise depăşiri ale normativelor stocurilor.

Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate (CNEAS)

• CNEAS n-a iniţiat acţiunile vizînd înscrierea sa în Registrul de stat al unităţilor de drept, după cum prevede Regulamentul cu privire la evidenţa de stat a organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi a autorităţilor administraţiei publice locale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1004 din 29.08.2006.

• Procedurile de evaluare şi acreditare n-au fost aplicate faţă de 553 de instituţii medico-sanitare şi întreprinderi farmaceutice, nerespectîndu-se orarul evaluărilor şi acreditărilor aprobate prin ordinele ministrului sănătăţii şi protecţiei sociale nr.503 din 29.12.2005; nr.546 din 29.12.2006. Executarea procedurilor de evaluare şi acreditare sub nivelul orarului pentru evaluare şi acreditarea instituţiilor medico-sanitare şi întreprinderilor farmaceutice a dus la ratarea veniturilor în sumă de circa 1034,6 mii lei.

• N-a fost elaborată politica de contabilitate a instituţiei, după cum prevăd Standardele Naţionale de Contabilitate, aprobate prin ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997.

• Nerespectînd prevederile Hotărîrii Guvernului nr.526 din 29.04.2002 „Cu privire la Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate”, Comisia de cenzori n-a efectuat nici un control asupra activităţii economico-financiare şi corectitudinii adoptării deciziilor de către CNEAS.

• La 31.12.2007, circa 717 instituţii medico-sanitare şi întreprinderi farmaceutice activează în bază de licenţe, fără certificate de acreditare, fapt ce denotă unele neconcordanţe în procedurile desfăşurate de CNEAS şi Camera de Licenţiere.

Instituţia Medico-Sanitară Publică Centrul Republican de Diagnosticare Medicală (IMSP CRDM)

• Majorarea, în anul 2007, a veniturilor din vînzări de 1,7 ori, în comparaţie cu anul 2006, în rezultatul lărgirii listei maladiilor incluse în Programul unic, majorarea preţurilor la serviciile acordate, precum şi a numărului de vizite şi investigaţii prestate la instituţie.

• Salariul mediu lunar al unui angajat, în anul 2007, din contul funcţiilor vacante s-a majorat, faţă de anul 2006, cu 57,7 %.

• Procedura de legiferare a drepturilor asupra terenului pe care este amplasată instituţia nu este finalizată.

• La efectuarea unor achiziţii, grupul de lucru al IMSP CRDM a încălcat condiţiile licitaţiei şi a efectuat modificări ale preţului ofertei, astfel nerespectînd prevederile art.38 din Legea nr.1166-XIII.

• Nerespectînd art.19 şi art.20 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 „Privind achiziţiile publice” (în continuare – Legea nr.96-XVI), IMSP CRDM n-a publicat anunţul de iniţiere a achiziţiilor publice în Buletinul Achiziţiilor Publice şi pe pagina web a ARMAPAU. Contrar prevederilor art.35 din Legea nr.96-XVI, în unele cazuri, anunţurile privind desfăşurarea licitaţiei nu conţineau toată informaţia despre licitaţie.

• În urma nerespectării condiţiilor contractuale, IMSP CRDM a achitat în avans S.R.L. „Sind-BioDan” sumele de 1117,1 mii lei şi 361,5 mii lei.

Erori înlăturate şi măsuri întreprinse în urma auditului Ministerul Sănătăţii:

• a încasat de la IMSP mijloace din transferurile efectuate pentru acordarea facilităţilor în sumă de 50,2 mii lei;

• a asigurat restabilirea în evidenţă de către Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie a reconstrucţiei nefinisate în valoare de 2,0 mil.lei.

Agenţia Medicamentului:

• cheltuielile pentru documentaţia de proiectare şi veniturile din mijloacele speciale au fost restabilite în evidenţa contabilă;

• s-au efectuat corectări în evidenţă privind operaţiunea de trecere a mijloacelor fixe la categoria obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;

• veniturile şi cheltuielile efective au fost reflectate în Raportul privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale, la categoria „Alte mijloace speciale”;

• costul programelor informaţionale a fost reflectat în evidenţa contabilă şi valoarea mijloacelor fixe s-a majorat cu suma aferentă TVA;

• a fost întocmit actul de primire a acoperişului reconstruit, care s-a reflectat în evidenţă la majorarea costului clădirii;

• în Registrul bunurilor imobiliare s-au efectuat modificările respective referitoare la garajele demolate şi casate în anul 2004.

Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate:

• a iniţiat acţiunile respective şi CNEAS a fost luat la evidenţa de stat, cu înscrierea în Registrul de stat al unităţilor de drept, în baza deciziei adoptate de Camera Înregistrării de Stat din 12.02.2008;

• a elaborat şi aprobat, în ordinea stabilită, politica de contabilitate.

Instituţia Medico-Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie:

• a desemnat Comisia pentru efectuarea reviziilor inopinate ale casieriei;

• contractele de achiziţie a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, a căror sumă depăşeşte 50,0 mii lei, au fost prezentate spre informare şi aprobare Consiliului de administrare.

Recomandări Guvernului:

• să examineze oportunitatea conformării prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.302, cu modificările operate prin Hotărîrea Guvernului nr.1338 din 07.11.2003, la noile condiţii de salarizare implementate prin Legea nr.355-XVI;

• să se determine asupra formei statutului juridic al Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate în raport cu sursele de finanţare şi principiile de funcţionare ale acestuia;

• să examineze şi să stabilească condiţiile de corelare a cadrului juridic, de evaluare şi acreditare, precum şi de licenţiere în domeniul sănătăţii.

II.1.2.8. Asigurarea şi asistenţa socială

Auditul la Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului pe anii 2006-2007

Rezumat

În ansamblu, datele reflectate în Rapoartele anuale ale Ministerului corespund cu înscrierile din registrele contabile privind cheltuielile efective şi de casă, ţinînd cont de gradul de semnificaţie. Însă se atestă prezenţa unor nereguli ce ţin de executarea şi reflectarea în rapoarte a unor cheltuieli cu încălcări şi abateri de la actele normative; efectuarea achiziţiilor publice de mărfuri şi servicii, manifestate prin neasigurarea executării contractelor, utilizarea incorectă a metodelor de achiziţie, divizarea achiziţiilor de bunuri; dublarea achitării unor servicii medicale prestate de unele instituţii din subordine; neactualizarea informaţiei cadastrale în modul stabilit; neasigurarea unui management financiar cuvenit; lipsa procedurii de raportare către conducere a deficienţelor controlului intern etc.

Auditul a relevat existenţa unor abateri şi deficienţe la gestionarea resurselor financiare şi a patrimoniului public ce ţin de nerespectarea de către unele persoane cu funcţii de răspundere a actelor legislative şi normative privind legalitatea efectuării cheltuielilor şi gestionarea patrimoniului public, managementul financiar scăzut, precum şi de nivelul insuficient al controlului intern.

Context

Auditul rapoartelor financiare în cadrul Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (MPSFC) s-a efectuat în corelare cu obiectivele reformatoare din Planul de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi (PDS) ce ţin de trecerea treptată de la controale la audit. În acest sens, pentru prima oară au fost auditate Rapoartele financiare consolidate ale MPSFC şi ale unor instituţii din subordine pe perioada anilor 2006-2007.

MPSFC s-a format în urma divizării Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale în două ministere: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (Hotărîrea Guvernului nr.52 din 18.01.2007 „Privind reorganizarea unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice”; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.52). Acţiunile de audit s-au extins asupra aparatului central al Ministerului, precum şi asupra a 5 instituţii din subordine, fiind auditate mijloace financiare pentru anul 2006 în sumă de 56,7 mil.lei şi pentru anul 2007 – în sumă de 71,9 mil.lei, sau circa 50 la sută din volumul total al mijloacelor administrate de către Minister.

Constatări principale

• Pentru desfăşurarea activităţilor în domeniul protecţiei sociale, familiei şi copilului, în perioada anilor 2006-2007, în bugetul de stat au fost precizate alocaţii, la componenta de bază, în valoare de 124,1 mil.lei şi, respectiv, 147,7 mil.lei, finanţarea fiind asigurată la nivel de 99,9% şi, respectiv, 98,7%.

• La componenta de bază, pentru anii 2006-2007, cheltuielile efective faţa de limitele aprobate au fost depăşite cu 525,4 mii lei (aparatul central al Ministerului – cu 230,0 mii lei, Casa-internat pentru copii cu deficienţe mintale (fete) din or.Hînceşti – 174,7 mii lei, Azilul republican pentru invalizi şi pensionari din mun.Chişinău – 81,2 mii lei şi Centrul republican de reabilitare a invalizilor şi pensionarilor „Speranţa” din or.Vadul lui Vodă – 39,5 mii lei), nerespectîndu-se, astfel, prevederile pct.7 din Instrucţiunea nr.85 şi pct.4.2.5 din Regulamentul „Privind statutul, drepturile şi obligaţiile executorilor de buget”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.109 din 02.12.2002 (în continuare – Regulamentul nr.109).

• În anul 2007, Ministerul a planificat din contul bugetului de stat alocaţii centralizate pentru instituţii şi servicii, neatribuite la alte grupuri de cheltuieli în sumă de 355,4 mii lei, pe care de fapt le-a utilizat pentru necesităţile aparatului central al Ministerului, atribuind cheltuielile contrar clasificaţiei bugetare, precum şi n-a asigurat la nivelul cuvenit managementul investiţiilor capitale.

• Conform Hotărîrii Guvernului nr.52, Ministerul a fost format prin reorganizare, însă la momentul efectuării auditului instituţiile din subordine activau în baza Regulamentelor neactualizate.

• Nivelul de computerizare a evidenţei contabile este scăzut, iar în unele entităţi se ţine manual.

Întreprinderea de Stat Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare (CREPOR)

• În perioada anilor 2006-2007, CREPOR a fost unicul ofertant şi cîştigător al licitaţiilor privind achiziţiile ce ţin de asigurarea populaţiei cu articole protetico-ortopedice, iar Ministerul a încheiat doua contracte cu valoarea totală de 46,9 mil.lei. Contrar prevederilor art.35 alin.(1) din Legea nr.1166-XIII, Grupul de lucru al Ministerului nu a cerut ca CREPOR să depună în timpul încheierii contractelor garanţii de asigurare a executării lor în cuantum de 5% din valoarea contractelor (1041,4 mii lei – pentru anul 2006 şi 1304,9 mii lei – pentru anul 2007).

• Potrivit clauzelor contractelor, marfa urma a fi livrată conform unui grafic, care lipseşte, în cantitate, la preţul şi de sortimentul stabilit. Facturile de expediţie (semnate de părţi) se întocmeau numai în valoare, fără a fi indicată cantitatea bunurilor şi serviciilor recepţionate de Minister. Nerespectînd clauzele contractuale, operatorul economic nu a livrat mărfurile şi serviciile conform specificaţiilor convenite, majorînd preţul mărfii cu 1094,9 mii lei, inclusiv în anul 2006 – cu 232,8 mii lei, iar în anul 2007 – cu 862,1 mii lei. Deşi clauzele contractuale faţa de Minister nu au fost onorate pe deplin, la finele anilor 2006-2007, la depozitul entităţii se aflau în stoc articolele protetico-ortopedice şi mijloace de locomoţie nemecanizate în sumă de 2,9 mil.lei.

• Numărul de vizite privind serviciile de ambulator, reflectat în Darea de seamă despre executarea contractelor pentru anii 2006-2007 prezentată Ministerului, nu corespunde cu vizitele la medici înregistrate în realitate de entitate, iar mijloacele financiare în sumă de 684,3 mii lei preconizate pentru vizite, care de fapt n-au fost efectuate, s-au cheltuit la compartimentul asistenţă medicală.

• Majoritatea persoanelor care se deservesc la CREPOR sînt pensionari şi invalizi şi dispun de poliţă de asigurare. Ca rezultat, are loc dublarea achitării serviciilor medicale de ambulator: pe de o parte, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, iar pe de altă parte – CREPOR, din contul mijloacelor Ministerului.

• Un şir de mijloacele fixe (utilaj medical) de care dispune CREPOR nu se exploatează la capacitatea maximă.

• Entitatea n-a prezentat Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru documentele necesare pentru actualizarea informaţiei cadastrale în modul stabilit.

• Datele privind veniturile pe tipuri de activităţi, reflectate în Nota informativă la Raportul financiar, nu corespund după sume şi tipuri cu cele din evidenţa analitică. În Notă nu au fost reflectare separat venituri în sumă totală de 5,6 mil.lei, iar atribuirea surselor de venituri nu a fost conformă Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei. Utilizarea neconformă a unor conturi pentru reflectarea tranzacţiilor a dus la formarea sumelor incorecte de datorii pe termen lung: la 31.12.2006 – 28,0 mil.lei şi la 31.12.2007 – 24,8 mil.lei.

• Evidenţa unor bunuri materiale intrate sub formă de ajutor umanitar se ţine doar în formă numerică, fără a le reflecta şi în valoare bănească.

• Nu s-au respectat Normele aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.764 din 25.11.1992¹⁶, fiind admisă utilizarea numerarului din casă pentru cheltuieli de deplasare, şi corectări în dispoziţiile de încasare; surplusurile de numerar ce depăşesc necesarul minim n-au fost predate instituţiei financiare etc.

________________

¹⁶ Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.764 din 25.11.1992.

• Nu este stabilită o modalitate echitabilă de formare a preţurilor la articolele protetico-ortopedice, precum şi proceduri de raportare către conducere a deficienţelor controlului intern.

• Fondatorul CREPOR a format Consiliul de administraţie al entităţii, dar pînă în prezent acesta nu dispune de un Regulament aprobat de către Fondator.

• Comisia de inventariere n-a efectuat pe deplin inventarierea datoriilor şi creanţelor întru stabilirea realităţii lor, eludînd prevederile art.39 alin.(1) din Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.1995 (în continuare – Legea contabilităţii).

• Petiţiile cetăţenilor ce ţin de acordarea serviciilor de către CREPOR au fost examinate cu încălcarea termenelor stabilite prin Legea nr.190-XIII din 19.07.1994 „Cu privire la petiţionare” (în continuare – Legea nr.190-XIII).

Azilul republican pentru invalizi şi pensionari din mun.Chişinău

Eliberarea salariilor, în unele cazuri, s-a efectuat sub semnătura altor persoane şi în lipsa procurilor, iar documentele din unele dosare personale, precum şi borderourile de plată a salariilor provoacă incertitudini privind îndeplinirea şi semnarea lor de către titulari.

Crupul de lucru pentru achiziţii al Azilului, încălcînd art.25 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.1166-XIII, în anul 2006 a divizat achiziţia mărfurilor de uz gospodăresc în trei contracte, care însumează în total 277,3 mii lei, evitînd metoda de achiziţie prin licitaţie publică.

Nereflectarea în evidenţa contabilă a datoriilor reale pe consumul de gaze naturale, conform documentelor justificative (facturilor fiscale), a dus la formarea, la finele anului, a datoriilor debitoare în sumă de 64,4 mii lei, nerespectîndu-se, astfel, prevederile art.5 şi art.28 din Legea contabilităţii.

Centrul republican de reabilitare a invalizilor şi pensionarilor „Speranţa” din or. Vadul lui Vodă

• Mijloacele acumulate în casieria instituţiei nu întotdeauna erau depuse la contul bancar, iar mijloace speciale în sumă totală de 121,6 mii lei au fost utilizate direct din casieria instituţiei, evitîndu-se contul de decontare, astfel fiind încălcate prevederile Normelor aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.764 şi Regulamentul „Cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004 (în continuare – Regulamentul nr.94).

• Datoriile la salariile calculate şi achitate la finele anilor 2006-2007 şi reflectate în Bilanţul contabil au fost denaturate cu 24,3 mii lei şi, respectiv, cu 9,4 mii lei;

• În anul 2007, calcularea şi achitarea salariilor s-a efectuat cu depăşirea limitelor precizate cu 70,5 mii lei.

Casa-internat pentru copii cu deficienţe mintale (fete) din or.Hînceşti

• Nu a fost asigurată ţinerea evidenţei bunurilor în conformitate cu prevederile pct.53 din Instrucţiunea nr.85. Ca rezultat, la 01.01.2008, mijloacele fixe în sumă de 24,2 mii lei au fost reflectate incorect în Raportul privind circulaţia mijloacelor fixe.

• Pentru construcţia unor obiecte, Casa-internat a cheltuit 408,8 mii lei, însă unele lucrări executate în realitate nu corespund, după dimensiuni şi materialele utilizate, cu cele reflectate în devizul local şi în actele de recepţie a lucrărilor, ceea ce n-a fost constatat în actul de expertiză, întocmit la momentul dării în exploatare a obiectului.

Întreprinderea de Stat „Direcţia lucrări auxiliare”

• Potrivit datelor din Rapoartele privind rezultatele financiare în anii 2006-2007, entitatea a generat pierderi în sumă totală de 488,9 mii lei, iar veniturile din arendă au înregistrat o tendinţă spre micşorare.

• Creanţele întreprinderii, la finele anului 2007, constituiau 344,5 mii lei, iar datoriile creditoare cu termenul de prescripţie expirat – 38,4 mii lei.

Recomandări

Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului şi instituţiilor din subordine:

• să iniţieze actualizarea informaţiei cadastrale în modul stabilit;

• să stabilească o modalitate echitabilă de formare a preţurilor la articolele protetico-ortopedice, precum şi proceduri de raportare către conducere a deficienţelor controlului intern;

• să urgenteze aprobarea Regulamentului Consiliului de administraţie al CREPOR şi să actualizeze regulamentele şi statutele entităţilor din subordine;

• să stabilească şi să menţină un sistem de management financiar, capabil să asigure îndeplinirea obiectivelor acestuia, în condiţiile gestionării econome şi eficiente a resurselor financiare publice; să examineze anual şi să aprobe Rapoartele financiare ale entităţilor din subordine şi, după caz, să înainteze propuneri de rigoare, precum şi să ţină evidenţa contabilă şi să întocmească Rapoarte financiare conforme.

Guvernului:

• să examineze problema dublei finanţări a serviciilor medicale prestate unor categorii de beneficiari.

Internatul Psihoneurologic (IPN), com.Bădiceni, r-nul Soroca (2005-2006)

Rezumat

Verificările efectuate de Curtea de Conturi au consemnat multiple nereguli, abateri şi probleme în procesul de gestionare a mijloacelor alocate, fapt ce indică prezenţa unui management financiar public defectuos. Curtea de Conturi a cerut MPSFC întreprinderea măsurilor de redresare a situaţiei.

Avînd în vedere numeroasele iregularităţi admise în procesul de achiziţionare a mărfurilor şi serviciilor, Curtea de Conturi a remis materialele privind desfăşurarea licitaţiilor de achiziţii publice Procuraturii Generale pentru examinare după competenţă.

Context

Acţiunile de control la IPN, com.Bădiceni, r-nul Soroca, pe perioada anilor 2005-2006 s-au efectuat potrivit art.5 alin.(4) din Legea nr.312-XIII din 08.12.1994 „Privind Curtea de Conturi (în continuare – Legea nr.312-XIII), la cererea Fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, avînd drept obiectiv verificarea legalităţii cheltuielilor pentru întreţinerea instituţiei, respectării normelor naturale de consum şi de cheltuieli pentru alimentaţia tutelaţilor, de procurare a medicamentelor, altor consumabile, asigurării utilizării legale şi conform destinaţiei a patrimoniului public, legalităţii şi regularităţii operaţiunilor economico-financiare.

Constatări principale

• În perioada de referinţă, entitatea a efectuat achiziţia mărfurilor şi serviciilor cu încălcarea legislaţiei în vigoare, evitînd procedurile regulamentare de achiziţii, concomitent fiind consemnate cazuri de evaluare a unor oferte care nu erau autentice. De regulă, ca furnizori de mărfuri au fost desemnate în permanenţă aceleaşi persoane fizice, inclusiv persoane care erau în relaţii de rudenie cu factorii de decizie din cadrul entităţii.

• Ponderea cea mai mare de mijloace bugetare a fost utilizată fără respectarea principiului economicităţii, achiziţionîndu-se mărfuri şi produse alimentare la preţuri exagerate. Astfel de cazuri au fost reţinute la procurarea unor produse alimentare de la persoane fizice, la preţuri de circa 2-3 ori mai mari decît cele existente la alţi furnizori de mărfuri similare. De asemenea, la un preţ exagerat de către entitate s-a procurat şi utilajul stomatologic.

• Întreţinerea tutelaţilor s-a efectuat cu nerespectarea normelor de cheltuieli şi normelor naturale de consum.

• S-au constatat cazuri de utilizare a mijloacelor bugetare în alte scopuri decît cele aprobate, fără modificarea corespunzătoare a planului de finanţare.

• Evidenţa contabilă nu a fost organizată potrivit reglementărilor în domeniu, încălcîndu-se prevederile legislaţiei referitor la respectarea normelor de disciplină financiar-bugetară în ceea ce priveşte legalitatea cheltuielilor, înregistrarea în evidenţa contabilă a tuturor valorilor materiale, patrimoniului (în evidenţa contabilă n-au fost înregistrate valori materiale în sumă de 959,7 mii lei).

• În rezultatul inventarierii efectuate în perioada reviziei, la 6 persoane cu răspundere materială au fost depistate surplusuri de valori materiale în sumă de 136,3 mii lei, inclusiv ajutor umanitar – de 126,3 mii lei, iar la 2 persoane s-au constatat lipsuri în sumă de 47,8 mii lei, inclusiv din contul ajutorului umanitar – 47,0 mii lei.

Analize

Încălcările comise au fost cauzate de nerespectarea normelor legale şi de disciplină financiar-contabilă şi bugetară, precum şi de lipsa în cadrul entităţii a unui control intern corespunzător.

Cerinţe şi recomandări: Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului:

• Întreprinderea măsurilor privind îmbunătăţirea managementului financiar al entităţii subordonate, inclusiv prin prisma examinării oportunităţii menţinerii în funcţie a directorului IPN Bădiceni, ţinîndu-se cont de multiplele nereguli constatate la utilizarea banilor publici;

• inspectarea periodică a calităţii serviciilor prestate de către IPN Bădiceni.

Ministerului Sănătăţii:

• efectuarea controlului asupra activităţilor de asistenţă medicală acordată tutelaţilor întreţinuţi la IPN Bădiceni, cu verificarea corectitudinii procurării şi administrării medicamentelor, respectării normelor legale în acest domeniu, ţinîndu-se cont de specificul instituţiei.

Formarea şi utilizarea mijloacelor Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei

Rezumat

Curtea de Conturi concluzionează că, în perioada raportată, organele abilitate cu funcţii de conducere şi executive ale Fondului republican şi ale fondurilor locale nu şi-au coordonat în deplină măsură activităţile şi nu şi-au exercitat atribuţiile în strictă conformitate cu normele stabilite, ceea ce a determinat apariţia neregularităţilor la acumularea veniturilor şi comiterea încălcărilor la utilizarea mijloacelor fondurilor respective, fapt pentru care Curtea de Conturi a decis remiterea materialelor CCCEC, pentru examinare după competenţă.

Acordarea ajutoarelor materiale prin intermediul programelor cu destinaţie specială în baza principiului categorial de beneficiari de prestaţii de asistenţă socială, dar nu reieşind din evaluarea situaţiei materiale, sociale şi a necesităţilor specifice ale beneficiarilor a condiţionat nerespectarea principiului de bază în ceea ce priveşte distribuirea mijloacelor fondurilor pentru acordarea de ajutor material familiilor afectate de sărăcie în cea mai mare măsură, precum şi a exclus aplicarea modului regulamentar de acordare a ajutorului material.

Context

Activitatea Fondului republican şi fondurilor locale se reglementează prin Legea Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18.02.2000 (în continuare – Legea nr.827-XIV), Hotărîrea Guvernului privind punerea în aplicare a Legii Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.1083 din 26.10.2000 (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1083), alte acte normative.

Acţiunile de audit au avut drept obiectiv examinarea situaţiilor financiare, acumulării veniturilor, modului de gestionare şi distribuire a mijloacelor Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei.

Auditul a fost exercitat pentru perioada anilor 2006-2007 (9 luni) la Direcţia executivă a Fondului republican şi la organele executive ale fondurilor locale din municipiile Chişinău şi Bălţi, din raioanele Cantemir, Căuşeni, Donduşeni, Edineţ, Hînceşti, Leova, Sîngerei, Ştefan Vodă, Taraclia, Teleneşti, Ungheni.

Constatări principale

• De către 17 fonduri locale nu au fost executaţi indicatorii de venituri aprobaţi pentru anul 2006 în sumă totală de 217,3 mii lei.

• Cuantumul de 1 la sută din mijloacele bugetelor UAT, care conform legislaţiei urma să se verse la fondurile locale, în realitate a fost stabilit în aspectul tuturor fondurilor locale între 0,36 şi 0,93 la sută din volumul cheltuielilor bugetelor UAT, aprobate iniţial, iar cuantumul mediu real pe ţară din volumul aprobat al cheltuielilor bugetelor UAT a constituit 0,7 la sută.

• 29 de case de schimb valutar (CSV) n-au transferat în Fondul municipal Chişinău mijloacele încasate ca plăţi suplimentare obligatorii la cumpărarea în numerar a valutei în sumă de 239,3 mii lei în anul 2006 şi de 350,5 mii lei – în anul 2007 (9 luni), iar în cazurile de depăşire a termenului de transfer lunar la fondurile locale agenţilor economici şi instituţiilor în cauză nu li s-au calculat penalităţi.

• Indicatorii rapoartelor privind distribuirea ajutoarelor financiare nu reflectă numărul ajutoarelor, beneficiarilor şi sumelor utilizate sub aspectul programelor cu destinaţie specială.

• În aspectul programelor cu destinaţie specială au fost stabilite mijloace transferate, dar neutilizate de unele fonduri locale conform destinaţiei iniţiale, acestea fiind ulterior redistribuite în alte scopuri.

• Acordarea repetată a ajutoarelor unora şi aceloraşi persoane, pînă la expirarea termenului de 11 luni de la data primirii ajutorului.

• Multiple neclarităţi în ce priveşte prezentarea şi anexarea obligatorie a documentelor justificative.

• Consiliile de administraţie ale fondurilor locale Cantemir, Căuşeni, Leova, Teleneşti n-au aprobat programele de activitate a fondurilor pentru anii 2006-2007.

• Unele fonduri locale au acordat ajutoare materiale în sumă de peste 24 mil.lei doar conform listelor prezentate de diferite autorităţi, instituţii şi organizaţii neguvernamentale din teritoriile respective, dar nu în baza cererilor individuale.

• De către unele fonduri locale au fost acordate ajutoare materiale pentru diferite cheltuieli ce nu corespund destinaţiilor prevăzute de legislaţie în sumă totală de 687,9 mii lei;

• Consiliul de administraţie al Fondului municipal Chişinău şi directorul executiv al acestuia, în anii 2006 şi 2007 (9 luni), au aprobat acordarea de ajutoare materiale, prin decizii şi emiterea ordinelor, cu depăşirea limitelor aprobate de cheltuieli în acest scop cu 562,6 mii lei şi, respectiv, 371,5 mii lei.

• Unele fonduri locale au admis cazuri de trecere la cheltuieli a sumelor transferate cantinelor de ajutor social, în lipsa documentelor justificative.

Analize

Neajunsurile şi încălcările comise au fost cauzate de:

• neexercitarea de către Comisiile de revizie a controlului asupra activităţii Fondului republican şi fondurilor locale şi de necrearea de către unele fonduri locale a acestor comisii;

• nereglementarea clară sub aspectul bazei de calcul a alocaţiilor în cuantum de 1 la sută din mijloacele bugetelor UAT;

• abordări diferite privind statutul şi finanţarea organelor executive ale fondurilor locale;

• neîntreprinderea de către unele organe executive ale fondurilor locale a măsurilor întru asigurarea respectării termenelor de transferare a plăţilor de către CSV din localităţile respective;

• nestabilirea în Legea nr.827-XIV a mărimii şi modului de calculare a penalităţilor pentru netransferarea în termenele stabilite a plăţilor la fondurile de susţinere socială a populaţiei;

• neracordarea la Legea nr.827-XIV (după operarea modificărilor şi completărilor, în vigoare începînd cu 17.08.2007) a prescripţiilor din Hotărîrea Guvernului nr.1083 în ce priveşte modul de încasare a plăţilor suplimentare în Fondul republican şi fondurile locale;

• nestabilirea de către Consiliul de administraţie al Fondului republican a regulilor şi procedurilor de fundamentare a costurilor programelor cu destinaţie specială, modului de evidenţă separată a executării, raportării mijloacelor transferate şi utilizate de fondurile locale în aspectul acestor programe după categorii şi scopurile acordării de ajutoare beneficiarilor;

• lipsa unei modalităţi clare de determinare a costurilor programelor cu destinaţie specială din mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale;

• alocarea mijloacelor fondurilor locale de către Direcţia executivă a Fondului republican în temeiul deciziilor Consiliului de administraţie, adoptate în lipsa demersurilor prezentate de fondurile locale, însoţite de argumentări justificative şi calcule întemeiate;

• lipsa modului de interconexiune între Fondul republican şi fondurile locale la acordarea ajutoarelor materiale, care a condiţionat acordarea repetată a acestora unora şi aceloraşi persoane;

• satisfacerea de către Consiliul de administraţie al Fondului republican a demersurilor unor organizaţii neguvernamentale, în lipsa anexării listelor confirmate de către primării şi/sau organele locale de asistenţă socială;

• lipsa criteriilor de determinare a gradului de vulnerabilitate sau gravitate a situaţiei materiale sau sociale, datelor privind familiile socialmente vulnerabile, inexistenţa unor interconexiuni de verificare a circumstanţelor reflectate în ancheta socială;

• neaprobarea de către Consiliul de administraţie a modului de completare a formularului anchetei sociale;

• nerespectarea întocmai de către organele executive ale fondurilor locale a pct.11 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1083 referitor la anexarea actelor şi documentelor justificative, în baza cărora se acordă ajutoarele materiale;

• lipsa unei conlucrări eficiente a consiliilor de administraţie ale fondurilor cu primăriile şi asistenţii sociali ai acestora în vederea evidenţei şi satisfacerii cererilor de acordare a ajutorului material, identificării şi ţinerii la evidenţă a familiilor socialmente vulnerabile;

• nerespectarea normelor la ţinerea evidenţei cheltuielilor efective de către fondurile locale în partea ce se referă la achitarea ajutoarelor materiale.

Recomandări Guvernului:

• să examineze la şedinţa Colegiului MPSFC raportul directorului executiv al Fondului republican privind administrarea fondului şi coordonarea activităţii fondurilor locale, cu adoptarea măsurilor de rigoare în vederea eficientizării utilizării şi sporirii responsabilităţilor de administrare a fondurilor;

• să racordeze actele normative care reglementează activitatea Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei la cadrul legal în domeniu;

• să revizuiască modul de distribuire a mijloacelor Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei în scopul asigurării utilizării resurselor la realizarea obiectivului principal pentru care acestea au fost create.

Legalitatea acordării creditelor preferenţiale unor categorii de populaţie

Rezumat

Atît imperfecţiunea mecanismului de acordare a creditelor preferenţiale unor categorii de populaţie, cît şi iresponsabilitatea unor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi a instituţiilor financiare au dus la nerespectarea întocmai a Hotărîrii Guvernului nr.1146 din 15.10.2004 „Cu privire la creditele preferenţiale pentru unele categorii de populaţie” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1146) şi la nemulţumiri din partea beneficiarilor de credite preferenţiale. Autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale, responsabile de executarea ei, în perioada anilor 2006-2007 (9 luni), nu au asigurat efectuarea controlului asupra executării hotărîrii respective. Doar Ministerul Finanţelor, prin intermediul SCFR, a exercitat la 6 unităţi administrativ-teritoriale (consilii) şi la unele instituţii financiare un control asupra utilizării conform destinaţiei şi procedurilor legale a creditelor preferenţiale acordate unor categorii de populaţie.

Context

Acţiunile de control s-au efectuat la MF, Banca de Economii S.A., B.C. „Energbank” S.A., unele autorităţi ale administraţiei publice locale, avînd drept obiectiv stabilirea gradului de respectare a legalităţii acordării creditelor preferenţiale unor categorii de populaţie, viabilităţii mecanismului şi modului de acordare, rambursare a creditelor nominalizate, controlul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru rambursarea sumelor creditelor, respectarea de către instituţiile financiare a condiţiilor de acordare a creditelor preferenţiale în perioada anilor 2006-2007 (9 luni).

Constatări principale

• La situaţia din 30.09.2007, autorităţile administraţiei publice locale au satisfăcut în ansamblu doar 72,2% din numărul cererilor depuse pentru obţinerea scrisorilor de garanţie a creditelor preferenţiale, eliberînd 6789 de scrisori de garanţie. În realitate au fost acordate numai 3829 de credite preferenţiale în sumă de 255,0 mil.lei, inclusiv 158,9 mil.lei – sub garanţia bugetelor.

• Unele autorităţi ale administraţiei publice locale au eliberat anumitor categorii de populaţie scrisori de garanţie pentru primirea creditelor preferenţiale, fără ca acestea să prezinte pe deplin setul de documente, inclusiv cele care ar confirma dreptul la asigurare cu spaţiu locativ.

• Petiţiile cetăţenilor ce ţin de acordarea creditelor preferenţiale s-au examinat cu încălcarea termenelor stabilite, iar în unele cazuri răspunsul la petiţii nu era bazat pe materialele examinării şi nu corespundea cerinţelor expuse de petiţionar.

• Unele comisii speciale pentru realizarea procedurii de selectare a persoanelor care au solicitat credite preferenţiale din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale nu au întrunit componenţa deplină prevăzută de Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1146.

• În unele cazuri, instituţia financiară a acordat credite preferenţiale unor categorii de populaţie în lipsa documentelor care ar confirma destinaţia creditului, devizului de cheltuieli, proiectului de construcţie aprobat în modul stabilit, astfel nerespectînd pct.16 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1146.

• Contractele de acordare a creditelor preferenţiale nu prevăd responsabilitatea beneficiarului de credit în caz de nerambursare în termenele stabilite a părţii sale de credit, ceea ce duce la calcularea dobînzii suplimentare, achitată din contul bugetului de stat, precum şi responsabilitatea debitorului în caz de neutilizare conform destinaţiei a creditului.

• Instituţiile financiare implicate în acordarea creditelor preferenţiale n-au prezentat MF, în termenul stabilit, informaţiile necesare pentru achitarea sumelor creditelor preferenţiale garantate de autorităţile administraţiei publice locale.

• Suma prognozată în bugetul de stat pe anul 2007 în scopul achitării dobînzilor şi rambursării creditelor preferenţiale a fost suficientă numai pentru două trimestre. Soldul datoriei la credite, scadent la 30.09.2007, în mărime de 14998,7 mii lei (suma principală – 8716,7 mii lei şi dobînda – 6272,0 mii lei), a fost rambursat de către MF, la 31.10.2007, cu întîrziere, fără sursă de acoperire, în baza Hotărîrii Guvernului nr.1150 din 20.10.2007¹⁷.

________________

¹⁷ Hotărîrea Guvernului nr.1150 din 22.10.2007 „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.

• MF a rambursat creditele preferenţiale prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale, reflectîndu-le în rapoartele sale ca cheltuieli efectuate în aceste scopuri din contul bugetului de stat, fără să ţină cont de faptul că pct.17 şi pct.18 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1146 prevăd că de la bugetul de stat se rambursează creditele acordate doar veteranilor la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl, precum şi suma dobînzilor aferente pentru toate categoriile de beneficiari, iar pentru restul categoriilor sursa de rambursare a creditului sînt bugetele unităţilor administrativ-teritoriale respective.

• Unele Direcţii generale finanţe din cadrul Consiliilor raionale nu au reflectat în Raportul privind executarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe toate componentele, conform clasificaţiei bugetare, cheltuielile efective pentru rambursarea creditelor preferenţiale în anul 2006 în sumă de 1954,3 mii lei, precum şi cheltuielile efective şi datoriile creditoare în sumă de 7889,6 mii lei, la situaţia din 31.10.2007.

• Deşi pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.1146 prevede că autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile financiare respective, lunar, pînă la data de 5 a lunii următoare de gestiune, urmează să prezinte MF informaţii despre mersul executării hotărîrii nominalizate, în perioada 30.06.2006-2007 (9 luni), Banca de Economii S.A. nu a prezentat informaţia respectivă, iar în unele cazuri au prezentat informaţiile cu întîrzieri B.C. „Energbank” S.A., B.C. „Investprivat-bank” S.A., Direcţiile generale finanţe: Ungheni, Călăraşi, Soroca, a Primăriei mun.Chişinău şi altele.

Analize

Încălcările comise au fost condiţionate de:

• emiterea scrisorilor de garanţie a creditelor preferenţiale fără stabilirea unui termen rezonabil de valabilitate pentru prezentare la instituţiile financiare;

• nerespectarea de către unele persoane cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor publice şi instituţiilor financiare a prevederilor Legii nr.190-XIII;

• lipsa ţinerii evidenţei de către secretarii unor comisii a cererilor, proceselor-verbale, registrului acordării garanţiilor de către autoritatea publică respectivă şi a creditelor primite de beneficiari, precum şi a sumelor ce urmează a fi restituite de aceştia, şi a altor documente;

• tergiversarea de către unele comisii speciale pentru examinarea cererilor potenţialilor beneficiari de credite ale autorităţilor administraţiei publice locale timp de la două luni pînă la mai mult de un an a procesului de examinare a cererilor de solicitare a garanţiilor necesare pentru obţinerea creditelor preferenţiale;

• neconcordanţele în cadrul legal, care au permis comisiilor speciale să înainteze propuneri de acordare a garanţiilor pentru credite preferenţiale persoanelor asigurate cu spaţiu locativ;

• examinarea îndelungată a cererilor solicitanţilor, perioada medie a cărora a durat de la două luni pînă la mai mult de un an (filialele Băncii de Economii S.A. din mun.Chişinău, or.Teleneşti, or.Orhei şi altele);

• neprezentarea de către autorităţile administraţiei publice locale MF, la etapa elaborării proiectului Legii bugetului pe anul respectiv, a calculelor corespunzătoare pentru achitarea sumei creditelor obţinute cu garanţia autorităţilor administraţiei publice locale, astfel făcînd dificilă prognozarea acestor cheltuieli în bugetul de stat;

• nedeterminarea de către MF a specificului ţinerii evidenţei contabile a datoriilor faţă de instituţiile financiare la creditele preferenţiale acordate sub garanţia autorităţilor administraţiei publice locale şi a dobînzilor aferente lor.

Recomandări Guvernului:

• acordarea asistenţei metodologice şi consultative autorităţilor administraţiei publice locale privind executarea Hotărîrii Guvernului nr.1146;

• justificarea necesarului de mijloace bugetare pentru rambursarea creditelor preferenţiale, întru excluderea riscurilor financiare ce ţin de executarea Hotărîrii Guvernului nr.1146;

• elaborarea metodologiei de ţinere a evidenţei contabile a creditelor preferenţiale acordate în baza scrisorilor de garanţie eliberate de către autorităţile administraţiei publice locale.

II.1.2.9. Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor

Agricultura

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (2006-2007)

Rezumat

Controlul asupra utilizării resurselor financiare publice, inclusiv ale bugetelor fundamentate pe programe şi performanţă, şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public în domeniul agriculturii în perioada anilor 2006 şi 2007 denotă nivelul scăzut al disciplinei financiare şi al responsabilităţii executorilor de buget, fapt ce a condiţionat prezenţa unor încălcări, nereguli şi incorectitudini la planificarea şi utilizarea mijloacelor publice, exprimate prin: planificarea exagerată a unor cheltuieli; executarea cheltuielilor cu depăşirea limitelor stabilite; admiterea şi menţinerea datoriilor debitoare şi creditoare cu termenul de prescripţie expirat; redirecţionarea destinaţiei unor mijloace în folosul aparatului central al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA); dezafectarea mijloacelor publice pe termene ce depăşesc prescripţiile legale; aplicarea neregulamentară a unor tarife etc.

N-a fost asigurată pe deplin realizarea eficientă şi calitativă a 19 proiecte în anul 2006 şi, respectiv, a 23 de proiecte în anul 2007 în domeniul agriculturii, ale căror bugete au fost fundamentate pe programe şi performanţă. Se relevă faptul că unii indicatori de monitorizare aprobaţi nu reprezintă (nu definesc) obiectivele trasate în program, iar modificările în vederea majorării volumelor de finanţare nu adaugă plus de valoare programelor respective. MAIA nu monitorizează suficient procesul de realizare a bugetelor fundamentate pe programe, din care motiv nu deţine date corecte privind utilizarea efectivă a mijloacelor bugetare.

În raportul privind încasarea şi utilizarea mijloacelor Fondului special pentru încurajarea dezvoltării culturii nucului s-au reflectat date eronate referitor la volumul alocaţiilor şi cheltuielile efective aferente direcţiilor de utilizare. Situaţii similare s-au constatat şi în rapoartele privind executarea unor programe, întocmite şi prezentate Ministerului Finanţelor de către MAIA, datele din care diferă considerabil de cheltuielile efective înregistrate de beneficiari.

Context

Conform legilor bugetare anuale¹⁸, pentru finanţarea agriculturii, care s-a efectuat prin intermediul MAIA, în anii 2006 şi 2007 au fost prevăzute alocaţii în sumă de 370,9 mil.lei şi, respectiv, 642,4 mil.lei, care efectiv s-au executat la nivel de 93,7% şi, respectiv, 99,7%.

________________

¹⁸ Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr.291-XVI din 16.11.2005 şi Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr.348-XVI din 23.11.2006.

La nivelul de 86,3% din totalul cheltuielilor efective ale MAIA s-au efectuat cheltuielile la grupa „Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor”.

Controlul s-a axat, mai ales, pe utilizarea mijloacelor financiare publice pentru activităţile prevăzute în diverse programe în domeniul agriculturii, fiind verificate un volum de alocaţii şi cheltuieli executate de către aparatul central al MAIA şi unele instituţii din subordine de circa 85% din totalul alocaţiilor obţinute de MAIA de la componenta de bază a bugetului de stat.

Constatări principale

Referitor la cadrul legal şi contextul în care activează unele instituţii:

• MAIA nu monitorizează în permanenţă schimbările ce ţin de structura şi activitatea instituţiilor din subordine şi, respectiv, nu înaintează Guvernului, în termenele cuvenite, propunerile de rigoare în vederea ajustării prevederilor actelor normative. Urmare acestui fapt, lista întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din subordinea MAIA nu este actualizată şi nu corespunde realităţii. Unele instituţii n-au fost incluse în lista instituţiilor subordonate MAIA. Denumirea unor instituţii diferă în diverse hotărîri ale Guvernului. Nu este desemnat organul central al Inspectoratelor sanitar-veterinare de stat. Prin ordinul MAIA, au fost fondate întreprinderi ce nu corespund prevederilor Legii nr.146-XIII din 16.06.1994 „Cu privire la întreprinderea de stat” (în continuare – Legea nr.146-XIII), inclusiv Întreprinderea de Stat „Direcţia Generală Cercetare, Învăţămînt şi Formare Profesională”, care exercită atribuţiile de bază aferente unei direcţii de ramură din cadrul oricărei autorităţi publice centrale ce patronează instituţiile din subordine conform profilului, iar întreţinerea personalului se realizează indirect din contul bugetului de stat – componenta „Mijloace speciale”.

Cu privire la utilizarea mijloacelor pentru întreţinerea aparatului central al MAIA:

• La planificarea cheltuielilor pentru serviciile de telecomunicaţie şi de poştă şi pentru arendarea mijloacelor de transport şi întreţinerea mijloacelor de transport proprii nu s-a ţinut cont de limitele (normele) de cheltuieli aprobate prin acte normative. În rezultat, s-au admis planificări exagerate ale cheltuielilor respective. Astfel, cheltuielile pentru serviciile de telecomunicaţie şi de poştă au fost depăşite în anul 2006 cu 100,3 mii lei, iar în anul 2007 – cu 80,5 mii lei, cheltuielile pentru arendarea mijloacelor de transport şi întreţinerea mijloacelor de transport proprii pe perioada raportată cu 300,1 mii lei, din care în anul 2006 – 25,8 mii lei, iar în anul 2007 – 274,3 mii lei.

• La executarea cheltuielilor, aparatul central al MAIA nu s-a conformat la prevederile legale, înregistrînd depăşiri ale devizului de cheltuieli în sumă de 90,8 mii lei în anul 2006 şi de 44,7 mii lei – în anul 2007.

• În unele cazuri, destinaţia unor mijloace a fost redirecţionată în folosul aparatului central al MAIA. Astfel de cheltuieli au însumat 309,9 mii lei.

• Depăşiri ale limitelor de cheltuieli, inclusiv la componenta „Mijloace speciale”, au admis şi unele instituţii din subordine: Colegiul de Zootehnie şi Medicină Veterinară din Brătuşeni – 816,7 mii lei, Colegiul Tehnic Agricol din Svetlîi – 291,5 mii lei.

• Au fost admise depăşiri în valoare de 1707,0 mii lei şi la executarea cheltuielilor din contul investiţiilor capitale alocate în anul 2006 Centrului Republican de Diagnostică Veterinară, mun.Chişinău pentru construcţia laboratorului de încercare a produselor alimentare de origine animală.

Privind administrarea mijloacelor fundamentate pe programe şi performanţă:

În anul 2006, bugetul pentru domeniul agriculturii a fost planificat pe programe şi performanţă, astfel fiind realizată legătura directă a veniturilor şi cheltuielilor cu programele şi activităţile, în conformitate cu politica bugetară şi programul de guvernare. Conform Anexei nr.3 la Legea nr.291-XVI, mijloacele alocate în sumă de 243,8 mil.lei au fost repartizate pentru realizarea a 18 programe şi 2 activităţi. În anul 2007, s-au alocat mijloace pentru realizarea a 20 de programe în sumă de 474,3 mil.lei (de 1,9 ori mai mult, în raport cu anul 2006).

Urmare controlului asupra realizării indicatorilor, monitorizării programelor, subprogramelor şi utilizării mijloacelor alocate, s-au constatat unele nereguli şi abateri:

• Nerealizarea indicatorilor de performanţă planificaţi în cadrul programelor în domeniul învăţămîntului (3 programe): costul pregătirii unui elev din contul surselor bugetare (acesta a fost depăşit cu 4129 lei în anul 2006 şi cu 2782 lei – în anul 2007); numărul absolvenţilor; costul pregătirii unui student; întreţinerea unui student; rata de absolvire; numărul de masteranzi instruiţi; numărul de înmatriculaţi. Acest fapt se datorează atît estimării imprecise la etapa de planificare, cît şi efectuării de cheltuieli curente exagerate pentru întreţinerea procesului de studii.

• Majorarea finanţării unor programe fără efectuarea modificărilor legale în Anexa nr.3 la Legea nr.291-XVI şi fără revizuirea indicatorilor de performanţă (Programul nr.660 „Diagnostica şi profilaxia bolilor la animale”: alocaţiile s-au majorat, în anul 2007, cu 1550,5 mii lei).

• Modificările în devizele de cheltuieli, efectuate de MAIA pentru unii beneficiari de mijloace alocate din bugetele fundamentate pe programe, nu corespund destinaţiei aprobate în Anexele nr.3 la Legile bugetului de stat pe anii 2006 şi 2007. Conform modificărilor efectuate la bugetul Programului nr.660, mijloacele aprobate iniţial Centrului Republican de Diagnostică Veterinară, pentru procurarea utilajului, au fost redirecţionate la reparaţia capitală a laboratorului (6445,0 mii lei), deplasări (50,0 mii lei) şi plata mărfurilor şi serviciilor (158,0 mii lei). În anul 2007, suma de 19492,0 mii lei a fost redirecţionată la art.241 „Investiţii capitale”, pentru acelaşi laborator, iar în raportul despre executarea programului cheltuielile indicate sînt incluse la capitolul „Procurări de utilaje”.

• MAIA nu monitorizează suficient procesul de realizare a bugetelor fundamentate pe programe, din care cauză, date fiind unele modalităţi specifice de raportare la cheltuielile efective a procurărilor centralizate etc., nu deţine date corecte privind utilizarea efectivă a mijloacelor bugetare. În acest sens, exemplificăm cazul cînd, în anul 2006, la realizarea Subprogramului „Restabilirea şeptelului de bovine” din cadrul Programului nr.680, n-au fost însuşite mijloace în sumă de 451,0 mii lei (nefiind realizate 2 obiective), care au rămas la contul Î.S. „Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducerea Animalelor,” deşi în darea de seamă asupra realizării programului suma dată este indicată ca utilizată. Asemenea situaţii persistă şi la executarea altor programe şi subprograme.

• Nerespectînd clauzele contractuale, unii agenţii economici, din contul programelor, au beneficiat de mijloace financiare sub formă de plată prealabilă pe un termen mai mare de 30 de zile din data primirii mijloacelor băneşti pe contul de decontare. În rezultatul contracontroalelor efectuate, s-au calculat sancţiuni financiare în sumă de 42,2 mii lei, care au fost transferate la buget, şi s-au livrat medicamente în mărimea soldului de 2129,2 mii lei.

• Pe unele subprograme a fost efectuată estimarea incorectă a cheltuielilor şi utilizarea neeficientă a mijloacelor alocate. În anul 2007, pentru executarea Subprogramului „Însămînţarea artificială a animalelor” din cadrul Programului nr.680, au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 4,4 mil.lei, fiind utilizate efectiv 4,8 mil.lei (din contul soldului rămas la finele anului 2006). Pe fundalul depăşirii limitelor stabilite ale indicatorilor de cost, obiectivele subprogramului n-au fost realizate. Astfel, de facto s-au procurat 234 tone de azot lichid, faţă de 320 tone planificate. N-a fost realizat nici indicatorul ce ţine de producerea cantităţii de material seminal, producîndu-se 0,25 mii doze, faţă de cele 600 mii planificate.

Referitor la Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli pe anul 2007

Conform prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2007, a fost aprobat Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli pe anul 2007 în sumă de 465,3 mil.lei.

Nivelul de finanţare a ramurilor subvenţionate a fost cuprins între 84,7% şi 103,8%.

În procesul utilizării mijloacelor fondului au fost admise următoarele abateri:

• Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.15-XVI din 09.02.2007 (în continuare – Hotărîrea Parlamentului nr.15-XVI), nu prevede toate circumstanţele care pot apărea la calcularea subvenţiilor, iar MAIA n-a elaborat reguli, îndrumări privind calcularea concretă a subvenţiilor.

• N-au fost realizaţi indicatorii de performanţă planificaţi la unele compartimente: „subvenţionarea producătorilor sfeclei de zahăr”, „subvenţionarea cultivatorilor de tutun”, „stimularea înfiinţării plantaţiilor pomicole”, „susţinerea sectorului zootehnic”.

• N-au fost respectate întocmai prevederile Hotărîrii Parlamentului nr.15-XVI, în ce priveşte direcţiile de utilizare a mijloacelor. Astfel, fără a fi efectuată modificarea respectivă, mijloacele financiare destinate subvenţionării producătorilor sfeclei de zahăr în sumă de 1386,8 mii lei au fost utilizate la subvenţionarea lucrărilor agricole.

• Unii agenţi economici n-au prezentat tot pachetul de documente necesare pentru obţinerea subvenţiilor. În unele cazuri, MAIA nu i-au fost prezentate documentele confirmative privind utilizarea conform destinaţiei a resurselor alocate pentru subvenţionare.

• N-au fost îndepliniţi indicii planificaţi în rezultatul acordării subvenţiilor. Pentru anul 2007 a fost preconizată plantarea cu livezi a suprafeţei de 4100,0 ha şi subvenţionarea, pe cînd potrivit proceselor-verbale de examinare a cererilor agenţilor economici care beneficiază de subvenţionare, s-a constatat că suprafaţa totală subvenţionată a constituit 1867,53 ha, sau cu 2232,47 ha mai puţin faţă de prevederile planificate.

• La subvenţionarea stimulării procurării animalelor de prăsilă, n-au fost respectate prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.15-XVI. Astfel, la 27 agenţi economici s-au acordat subvenţii în sumă de 1873,5 mii lei, fără ca aceştia să prezinte contractele de asigurare a animalelor. În perioada controlată, din numărul total de 3017 animale de prăsilă subvenţionate la procurare, au fost înstrăinate, sacrificate înaintea termenului prevăzut de exploatare pe specii de animale 150 de capete (inclusiv în anul 2006 – 124 de capete, iar în anul 2007 – 26 de capete).

• Odată cu modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.15-XVI, n-a fost modificat Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor destinate subvenţionării lucrărilor agricole, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.900 din 08.08.2007, iar unele autorităţi ale administraţiei publice locale n-au exercitat controlul asupra respectării condiţiilor de subvenţionare, deşi, potrivit pct.11 din Regulamentul menţionat, acestea se fac responsabile de corectitudinea determinării suprafeţelor de teren agricol, de utilizarea la destinaţie a subvenţiilor, precum şi de rambursarea sumelor neutilizate. Drept rezultat, unele persoane fizice şi juridice din 14 raioane n-au însămînţat 19,2 mii ha, prin ce n-au îndeplinit condiţiile prevăzute în Regulamentul nominalizat. În pofida acestui fapt, persoanele fizice şi juridice în cauză au beneficiat neîntemeiat de subvenţii doar pentru lucrările de pregătire a solului în sumă de 1923,4 mii lei. Reieşind din prescripţiile pct.1 şi pct.10 ale Regulamentului sus-numit, beneficiarii care n-au însămînţat terenurile cu culturi de toamnă urmau să ramburseze MAIA subvenţia primită.

Cu privire la formarea şi utilizarea Fondului special pentru încurajarea dezvoltării culturilor nucifere (FSÎDCN):

• În anul 2006, la nivel departamental n-a existat o cointeresare şi o conlucrare între MAIA şi Serviciul Vamal în aspectul acumulării veniturilor FSÎDCN. Ca urmare, s-au efectuat defalcări în fond cu 1445,8 mii lei mai puţin faţă de exportul constatat în declaraţiile vamale ale agenţilor economici respectivi.

• MAIA şi Consiliul de administrare a FSÎDCN nu monitorizează suficient direcţiile de dezvoltare a FSÎDCN, pe motiv că nu se asigură utilizarea eficientă şi integrală a mijloacelor în direcţiile specificate în Regulamentul privind modul de creare şi direcţiile de utilizare a fondului pentru încurajarea dezvoltării culturilor nucifere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.189 din 05.03.2001. Totodată, în raportul privind încasarea şi utilizarea mijloacelor fondului pe anul 2006 s-au reflectat date eronate referitor la volumul alocaţiilor şi cheltuielile efective aferente direcţiilor de utilizare.

• În perioada raportată, MAIA n-a conlucrat cu Consiliul de administrare a Fondului Ecologic Naţional (FEN), în vederea distribuirii eficiente a mijloacelor alocate în FSÎDCN. Astfel, 3 agenţi economici au beneficiat de alocaţii din ambele fonduri, obţinînd mijloace în sumă totală de 6688,6 mii lei, inclusiv 2323,0 mii lei – din FEN şi 4365,6 mii lei – din FSÎDCN.

Analize

Încălcările şi neajunsurile comise au fost cauzate de:

• nerespectarea de către unele persoane cu funcţii de răspundere a actelor legislative şi normative;

• lipsa în cadrul MAIA a unui organ abilitat cu funcţii de administrare şi supraveghere a utilizării mijloacelor bugetelor fundamentate pe programe şi performanţă, subvenţiilor alocate producătorilor agricoli şi a ajutoarelor umanitare, precum şi de lipsa unei strategii de atingere a rezultatelor prognozate, fapt ce determină neîntreprinderea în timp util a măsurilor respective pentru realizarea obiectivelor programelor;

• planificarea necorespunzătoare a mijloacelor, imperfecţiunea determinării indicatorilor de performanţă şi a sistemului de raportare privind executarea programelor şi a indicatorilor planificaţi;

• imperfecţiunea unor acte normative.

Recomandări Guvernului:

• să revadă în pct.2 din Regulamentul privind modul de creare şi direcţiile de utilizare a fondului pentru încurajarea dezvoltării culturilor nucifere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.189 din 05.03.2001, componenţa consiliului fondului, vizînd necesitatea includerii în acesta a reprezentantului Serviciului Vamal.

II.1.2.10. Protecţia mediului înconjurător şi hidrometeorologia

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi unele instituţii din subordine

Rezumat

Auditul a relevat existenţa unor erori în situaţiile financiare ale Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale (MERN) şi unor instituţii din subordine verificate; cazuri de nerespectare a organizării evidenţei contabile în conformitate cu politicile contabile; încălcări grave la utilizarea mijloacelor financiare; abateri de la cadrul legal la efectuarea achiziţiilor din banii publici, precum şi în alte cazuri; aspecte negative la toate componentele controlului intern; abateri de la cadrul instituţional. Ca rezultat:

• a fost refuzată exprimarea Opiniei asupra situaţiilor financiare încheiate şi raportate la finele exerciţiului bugetar 2007 ale mijloacelor Fondului Ecologic Naţional (FEN) şi asupra Raportului financiar consolidat al MERN, fapt ce atestă că influenţa posibilă a limitării sferei de aplicare a auditului este atît de semnificativă, încît misiunea de audit n-a putut obţine probe de audit suficiente şi adecvate şi, astfel, n-a putut exprima opinia asupra Rapoartelor financiare;

• Opinie nefavorabilă asupra Raportului financiar al aparatului central al MERN, ceea ce denotă că situaţiile financiare nu sînt conforme cu reglementările aplicabile;

• Opinie cu rezerve (calificată) prin limitarea sferei de aplicare a auditului asupra Raportului financiar al Inspectoratului Ecologic de Stat (IES), astfel misiunea de audit avînd îndoieli privind unele situaţii financiare reflectate în Raport, dar care nu afectează situaţia financiară a acesteia;

• Opinie fără rezerve cu paragraf explicativ asupra Raportului financiar al Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), dată fiind stabilirea unor incertitudini în Raport, care urmează a fi soluţionate.

• Opinie fără rezerve, care a fost exprimată doar asupra Raportului financiar al Institutului de Ecologie şi Geografie (IEG), care nu este consolidat în Raportul generalizator al MERN, dar al AŞM.

În urma neîntreprinderii unor acţiuni eficiente de către MERN, IES şi SV în vederea încasării plăţilor pentru poluare, în FEN n-au fost colectate mijloace, în anul 2007, în sumă de 2050,2 mii lei.

În lipsa controlului din partea conducerii consiliului de administrare al FEN, care potrivit pct.16 din Regulamentul „Privind fondurile ecologice”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.988), poartă răspundere pentru utilizarea mijloacelor FEN în alte scopuri, precum şi datorită iresponsabilităţii acesteia, în perioada anilor 2006-2007, au fost transferate nejustificat mijloace băneşti la 16 agenţi economici în sumă de 3745,0 mii lei (de la 100,0 mii lei pînă la 420,0 mii lei unui agent economic).

Materialele privind legalitatea alocării şi utilizării mijloacelor Fondului Ecologic Naţional de către Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi ale fondurilor ecologice locale de către Inspectoratul Ecologic de Stat au fost remise CCCEC, pentru examinare după competenţă, despre rezultatele auditului fiind informată şi Procuratura Generală.

Context

Curtea de Conturi a efectuat la MERN şi la 3 instituţii din 5 subordonate – IES; SHS şi la IEG audite ale regularităţii pe perioada anului 2007. Acţiunile de audit au avut drept obiectiv examinarea situaţiilor financiare, verificarea acumulării veniturilor, modului de gestionare a mijloacelor FEN şi a fondurilor ecologice locale (FEL).

Constatări principale

În rezultatul auditului efectuat la aparatul central al MERN şi la instituţiile subordonate, s-au constatat abateri de la cadrul instituţional, nereguli, deficienţe şi încălcări la gestionarea resurselor financiare şi a patrimoniului public, după cum urmează.

• MERN n-a întreprins măsuri de ajustare a listei instituţiilor subordonate la cadrul legal, astfel, lista instituţiilor nu este actualizată şi nu corespunde realităţii:

• una şi aceeaşi instituţie în diferite acte normative şi legislative figurează sub 3 denumiri diferite, inclusiv în:

- Legea nr.1515-XII din 16.06.1993¹⁹ (în continuare – Legea nr.1515-XIII) – Institutul Naţional de Ecologie;

- Hotărîrea Guvernului nr.573 din 13.06.2005²⁰ (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.573);

- Institutul Naţional de Ecologie „INECO”;

- Hotărîrea Guvernului nr.1326 din 14.12.2005²¹

- Institutul de Ecologie şi Geografie.

________________

¹⁹ „Privind protecţia mediului înconjurător”.

²⁰ „Cu privire la aprobarea structurii, efectivului-limită şi Regulamentului Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale”.

²¹ „Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării”.

• Oficiul Biodiversitate, deşi activează ca instituţie subordonată MERN:

- n-a fost înregistrat în modul stabilit în Registrul datelor despre organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale;

- nu figurează ca componentă structurală a MERN în Hotărîrea Guvernului nr.573.

• A fost atribuită eronat în calculul analitic privind plăţile pentru retribuirea muncii suma de 29,1 mii lei, ceea ce reprezintă cheltuielile ce ţin de achitarea indemnizaţiilor pentru concediul medical.

• Au fost efectuate neîntemeiat cheltuieli pentru întreţinerea aparatului central al MERN în sumă de 79,6 mii lei din contul mijloacelor FEN (pentru achitarea serviciilor efectuate de MERN) şi în sumă de 88,0 mii lei – din contul IES (pentru retribuirea muncii a 3 persoane care exercitau atribuţiile funcţionale în cadrul aparatului central al MERN).

• În evidenţa contabilă lipsesc documentele primare privind justificarea trecerii la cheltuieli a benzinei procurate din mijloace bugetare.

• Entitatea n-a asigurat identitatea datelor evidenţei analitice, totalurilor şi soldurilor pe conturile evidenţei sintetice, precum şi identitatea totalurilor şi soldurilor debitoare şi creditoare la data de întîi a fiecărei luni, prin ce a fost încălcat art.15 alin.(1) lit.c) din Legea contabilităţii.

Auditarea veniturilor şi cheltuielilor în FEN a relevat că, în anul 2007, au fost realizate venituri în sumă 57345,4 mii lei, sau cu 3245,4 mii lei mai mult faţă de planul precizat (54100,0 mii lei), cu o creştere de 15,3% faţă de anul 2006.

Cheltuielile FEN s-au precizat în sumă de 64843,4 mii lei, pentru finanţarea proiectelor în domeniul protecţiei mediului, fiind clasificate în 7 compartimente. Consiliul, neţinînd cont de cheltuielile precizate în aceste scopuri, a aprobat spre executare 372 de proiecte în sumă de 67505,8 mii lei, sau cu 2662,4 mii lei mai mult faţă de suma precizată.

Nefiind prevăzută de cadrul legal crearea unei structuri cu funcţia de executor al hotărîrilor consiliului de administrare al FEN, MERN a creat Serviciul evidenţă şi control al FEN, împuternicit cu astfel de funcţie, constituit din 3 persoane, angajate în cadrul IES şi subordonate nejustificat direct ministrului ecologiei şi resurselor naturale, această structură nefiind capabilă să asigure îndeplinirea obiectivelor în condiţiile gestionării legale şi eficiente a resurselor financiare publice şi realizarea tuturor proiectelor aprobate în domeniul protecţiei mediului.

Auditarea segmentului părţii de venituri a FEN a consemnat că, nerespectîndu-se prevederile legale, n-au fost efectuate defalcările în volum deplin din veniturile FEL, nefiind transferată suma de 174,2 mii lei. În urma neîntreprinderii unor acţiuni eficiente de către MERN, IES şi SV în vederea încasării plăţilor pentru poluare, în FEN n-au fost colectate mijloace în sumă de 1876,0 mii lei, în total nefiind încasate mijloace în mărime de 2050,2 mii lei.

Urmare analizei prezentate de consiliul de administrare al FEN privind finanţarea proiectelor aprobate în anul 2007, s-a consemnat că 25,0% din proiectele prevăzute pentru finanţare n-au fost finanţate şi n-au fost realizate. Suma totală a nefinanţării a constituit 17010,3 mii lei, inclusiv a proiectelor aprobate pentru anul 2007 – 12783,0 mii lei, o parte din mijloacele fondului fiind sustrase şi în alte scopuri decît cele prevăzute în planurile de finanţare. S-a constatat că, în anul 2007, la extrasele contului trezorerial al FEN pe cheltuieli n-au fost anexate 12 dispoziţii de plată, conform cărora la 10 agenţi economici le-au fost transferate mijloace băneşti în sumă de 2290,0 mii lei.

Ţinîndu-se cont de lipsa acestor documente, în baza cărora au fost efectuate transferuri din FEN, auditul regularităţii tranzacţiilor efectuate cu aceşti agenţi economici a fost efectuat în baza documentelor prezentate de către persoanele terţe (Ministerul Finanţelor). În rezultatul auditării documentelor obţinute şi efectuării unor controale reconvenţionale la agenţii economici, s-au stabilit transferuri de mijloace băneşti dubioase. Astfel, mijloacele băneşti în sumă de 2290,0 mii lei au fost transferate cu încălcarea art.86 alin.(1) din Legea nr.1515-XII şi pct.15 din Regulamentul „Privind fondurile ecologice”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.988, în lipsa proiectelor propuse spre finanţare din mijloacele FEN, a deciziei Consiliului şi a contractelor încheiate în modul stabilit. Mijloacele transferate au fost înregistrate la cheltuieli efective, în lipsa dărilor de seamă despre executarea lucrărilor şi mijloacelor folosite. În evidenţa analitică aceste mijloacele au fost reflectate nejustificat la decontări cu agenţii economici beneficiari legali ai mijloacelor FEN, fiind denaturate atît datoriile debitoare, cît şi cele creditoare înregistrate la conturile analitice ale acestora. În dispoziţiile de plată, în baza cărora au fost efectuate transferurile de mijloace băneşti agenţilor economici, au fost indicate proiectele şi contractele unor beneficiari legali ai mijloacelor FEN sau proiecte şi contracte inexistente. La decontarea mijloacelor, în evidenţa analitică se indicau alte proiecte şi contracte, care nu coincideau cu cele menţionate în dispoziţiile de plată.

Ţinîndu-se cont de această zonă de risc şi de faptul că FEN n-a fost verificat în anul 2006, prin eşantionare, au fost verificate unele transferuri efectuate şi în anul 2006, ca urmare fiind relevate aceleaşi încălcări. La extrasele bancare lipseau dispoziţiile de plată, în baza cărora la 6 agenţi economici le-au fost transferate mijloace din FEN în sumă de 1455,0 mii lei, fără decizia Consiliului, în lipsa proiectelor şi a contractelor încheiate în modul stabilit.

Documentele bancare, conform cărora au fost transferate nejustificat mijloacele FEN agenţilor economici, au fost semnate de către şeful Direcţiei finanţe şi evidenţă contabilă a MERN, care, încălcînd art.22 alin.(1) şi art.25 din Legea contabilităţii, a efectuat înscrieri în cartea mare pe FEN, pentru anii 2006-2007, în creion, fiind admise şi corectări nejustificate.

În urma controalelor reconvenţionale efectuate la unii din agenţii economici care au beneficiat nejustificat de mijloacele FEN, s-a constatat că mijloacele transferate acestora au fost utilizate în interesele firmelor, iar o parte din mijloace au fost folosite în numerar.

De asemenea, fără decizia Consiliului, mijloacele FEN în sumă de 135,7 mii lei au fost transferate la 5 agenţi economici pentru achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor, care contrar art.15 şi art.16 din Legea contabilităţii, n-au fost înregistrate la intrări în evidenţa contabilă, mijloacele achitate fiind reflectate direct la cheltuieli.

O situaţie similară a fost relevată şi la utilizarea mijloacelor FEL de către IES. La momentul incipient al auditului lipseau registrele şi documentele contabile primare, în baza cărora a fost întocmit Raportul privind încasarea şi utilizarea mijloacelor FEL. În evidenţa contabilă lipseau documentele justificative, conform cărora au fost efectuate transferuri din FEL în sumă de 2785,4 mii lei. Auditarea acestui Raport s-a efectuat potrivit informaţiei prezentate de Ministerul Finanţelor.

Urmare auditării documentelor obţinute de la Ministerul Finanţelor şi a controalelor reconvenţionale efectuate la unii agenţi economici, s-a constatat că o parte din mijloace au fost transferate acestora în lipsa documentelor justificative ce ţin de obţinerea acestor granturi (proiectul, contractul, decizia consiliului local, scrisoarea de adresare). Mijloacele transferate au fost folosite pentru necesităţile curente ale agenţilor economici, care au beneficiat de acestea, fiind utilizate mijloace şi în numerar în vederea stingerii datoriilor faţă de diferite persoane fizice şi juridice. În evidenţa contabilă lipsesc actele de executare a lucrărilor, mijloacele fiind înregistrate la cheltuieli efective, în lipsa documentelor justificative.

Din FEL au fost transferate mijloace în sumă de 350,0 mii lei la 2 firme, care au beneficiat nejustificat şi de mijloace din FEN în sumă de 500,0 mii lei.

În contextul celor expuse, persoanele responsabile de formarea şi utilizarea mijloacelor FEN şi FEL au încălcat grav cadrul legal în vigoare. Auditarea situaţiilor financiare la Inspectoratul Ecologic de Stat a constatat următoarele:

• A fost admisă depăşirea cheltuielilor efective faţă de cele precizate în devizul de cheltuieli pe mijloacele speciale (mijloace obţinute din FEN) la procurarea mijloacelor fixe cu 637,3 mii lei şi la reparaţii capitale – cu 52,8 mii lei, ca urmare, la 01.01.2008, au fost majorate datoriile creditoare cu 953,2 mii lei.

• 5 autoturisme achiziţionate în sumă de 511,4 mii lei au fost reflectate incorect la subcontul „Rechizitele de birou, materialele şi obiectele de uz gospodăresc”, condiţionînd denaturarea datelor privind valoarea mijloacelor fixe şi valoarea stocurilor de materiale, prin ce a fost încălcat art.15 alin.(1) din Legea contabilităţii.

• Contrar pct.46 din Instrucţiunea nr.85, volumul lucrărilor îndeplinite pentru reparaţiile capitale în sumă de 1514,2 mii lei n-a fost transmis Direcţiei pentru administrarea clădirilor Guvernului la balanţa căreia se află clădirea, pentru a fi înregistrat în evidenţa contabilă la majorarea valorii imobilului, iar cheltuielile în sumă de 125,7 mii lei pentru reparaţiile capitale efectuate la Centrul Investigaţii Ecologice al Agenţiei Ecologice Cahul n-au fost reflectate la majorarea valorii imobilului înregistrat la balanţa IES.

Urmare auditului efectuat la Serviciului Hidro-meteorologic de Stat s-a relevat că:

• Au fost admise supracheltuieli pe devizul de cheltuieli integral în sumă de 257,6 mii lei, condiţionate de nerespectarea cadrului legal şi depăşirea normelor stabilite la retribuirea muncii (216,0 mii lei), la recuperarea cheltuielilor pentru deplasările în interes de serviciu (28,0 mii lei) şi a cheltuielilor pentru întreţinerea mijloacelor de transport (13,6 mii lei).

• Au fost efectuate cheltuieli la retribuirea muncii, cu nerespectarea cadrului legal, în sumă de 127,6 mii lei.

• N-au fost atribuiţi la majorarea valorii fondurilor fixe 109,0 mii lei (costul lucrărilor de reparaţie capitală a imobilului), acest fapt contribuind la diminuarea cu suma respectivă a valorii fondurilor fixe înregistrate în bilanţul executării bugetului la 01.01.2008.

• Conducerea SHS a transferat mijloace financiare, sub formă de plată prealabilă, pentru mărfuri şi servicii, la două firme din Finlanda şi Federaţia Rusă în sumă de 1786,6 mii lei şi, respectiv, de 1258,5 mii lei, fiind depăşit termenul de onorare a obligaţiilor stabilit de art.55(53) alin.(2) din Legea nr.847-XIII cu 9 luni şi, respectiv, cu 14 luni.

În rezultatul auditului efectuat la Institutul de Ecologie şi Geografie s-au constatat următoarele.

• Contrar art.4 din Legea nr.1166-XIII şi art.67 din Legea nr.96-XVI, IEG a achiziţionat bunuri materiale în sumă de 254,7 mii lei, fără a desfăşura procedura de achiziţii şi a încheia contractele în modul stabilit, procurînd şi bunuri de acelaşi tip în sumă de 169,0 mii lei, cu divizarea achiziţiei în patru contracte separate.

• Nerespectînd art.15 alin.(1) lit.b) şi lit.c) din Legea contabilităţii, IEG a decontat la cheltuieli bunuri materiale în sumă de 24,8 mii lei la momentul procurării.

• A fost diminuată uzura mijloacelor fixe cu 85,9 mii lei, nefiind asigurată veridicitatea datelor respective, reflectate în bilanţul executării bugetelor organelor autorităţilor publice centrale şi locale din contul veniturilor/cheltuielilor de bază, la 01.01.2008.

Cele menţionate denotă că auditul regularităţii efectuat la MERN şi la unele instituţii din subordine a relevat nereguli şi deficienţe la gestionarea resurselor financiare şi a patrimoniului public, ceea ce impune activităţi de reformare a managementului financiar (îndeosebi la gestionarea mijloacelor FEN şi FEL).

Analize

Încălcările comise au fost cauzate de:

• funcţionalitatea neadecvată a controlului intern, nedefinirea şi nedelegarea clară a responsabilităţilor fiecărui angajat în procesul de utilizare a banilor publici;

• neasigurarea ţinerii evidenţei contabile în conformitate cu reglementările în domeniu;

• neaplicarea corectă a legislaţiei la retribuirea muncii, achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor;

• iresponsabilitatea persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul MERN privind gestionarea resurselor financiare publice;

• lipsa unui control permanent din partea consiliilor de administrare ale FEN şi FEL asupra gestionării legale şi eficiente a mijloacelor acestora.

Măsuri întreprinse:

• Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a evaluat şi a înregistrat în evidenţa contabilă cărţile şi ediţiile periodice publicate din contul FEN în valoare de 890,5 mii lei.

• Serviciul Hidrometeorologic de Stat:

- prin ordinele directorului Serviciului, începînd cu 01.01.2008, a anulat suplimentele, sporurile şi indemnizaţiile achitate unor angajaţi contrar prevederilor cadrului legal;

- în evidenţa contabilă a fost majorată cu 367,7 mii lei valoarea iniţială a utilajului pentru instalarea staţiilor meteorologice automatizate.

• Institutul de Ecologie şi Geografie a înregistrat în evidenţa contabilă uzura mijloacelor fixe - în sumă de 85,9 mii lei.

Cerinţe şi recomandări

Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale şi instituţiilor din subordine:

• să întreprindă acţiuni concrete şi eficiente în vederea lichidării încălcărilor şi neajunsurilor stabilite, inclusiv să restituie mijloacele FEN şi FEL (transferate unor agenţi economici cu încălcarea cadrului legal), cu aplicarea sancţiunilor disciplinare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, faţă de persoanele cu funcţii de răspundere care au comis încălcări la utilizarea mijloacelor financiare şi gestionarea patrimoniului public;

• să stabilească şi să menţină în cadrul Ministerului şi al instituţiilor nominalizate un sistem de management financiar şi control, bazat pe responsabilitate, capabil să asigure îndeplinirea obiectivelor acestuia, în condiţiile gestionării econome şi eficiente a resurselor financiare publice şi, în mod special, a mijloacelor FEN şi FEL.

Ministerului Finanţelor:

• să monitorizeze utilizarea conform destinaţiei a mijloacelor publice alocate MERN şi instituţiilor din subordine, în special a mijloacelor FEN şi FEL.

Guvernului:

• să unifice în actele legislative şi normative denumirea corectă a Institutului de Ecologie şi Geografie, precum şi să includă Oficiul Biodiversitate în Lista instituţiilor subordonate Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale.

II.1.2.11. Alte servicii legate de activitatea economică

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC)

Rezumat

Curtea de Conturi, în urma auditării instituţiei, a constatat că rapoartele financiare, în toate aspectele semnificative, oferă o imagine veridică şi completă despre situaţia financiară a ARFC la 31.12.2007; cheltuielile efectuate, fluxul mijloacelor băneşti şi circulaţia bunurilor materiale pentru acest an sînt reflectate în documentele şi registrele contabile în conformitate cu actele normative şi legislative.

Totodată, au fost constatate unele abateri nesemnificative, în mărimi ce nu depăşesc pragul de materialitate admisibil, care n-au afectat rapoartele financiare ale entităţii.

Context

În scopul verificării rapoartelor financiare anuale şi confirmării faptului că acestea sînt corecte, oferă o imagine veridică, autentică, completă privind toate aspectele semnificative, precum şi că operaţiunile financiare efectuate sînt conforme prevederilor actelor normative şi legislative, Curtea de Conturi a efectuat auditul de atestare la ARFC.

În procesul auditului au fost aplicate norme şi proceduri de audit acceptate prin Standardele de audit ale Curţii de Conturi, iar sistemul de control intern a fost evaluat în baza componentelor Cadrului integrat COSO pentru controalele interne.

Probele de audit au fost obţinute în conformitate cu planul de audit, aplicînd metoda testării selective, reieşind din pragul de materialitate stabilit prin standardele Curţii de Conturi, fiind testate operaţiunile economice ale entităţii, reflectate în rapoartele financiare ale ARFC pe anul 2007.

Constatări şi concluzii

Privind executarea cheltuielilor de buget

Au fost auditate operaţiunile economice ce ţin de gestionarea directă de către Agenţie a mijloacelor financiare, finanţate din componenta de bază a bugetului de stat, în sumă de 2189,7 mii lei – pentru întreţinerea aparatului Agenţiei; 4209,8 mii lei – la procurarea terenurilor pentru construcţia liniei de cale ferată Cahul Giurgiuleşti; 1349,5 mii lei – la lucrările de creare a bazei de date „Moldova electronică”.

Verificarea, prin metoda selectivă, a operaţiunilor economice ce ţin de mijloacele alocate din bugetul de stat, efectuate de către ARFC conform Legii contabilităţii şi altor acte normative, nu a constatat cazuri de afectare a rapoartelor financiare ale ARFC în mărimi ce depăşesc pragul de materialitate. Au fost constatate unele abateri nesemnificative, care urmează a fi înlăturate:

• depăşirea cheltuielilor efective faţă de plan cu 17,5 mii lei la articolul „Retribuirea muncii”, care se datorează majorării salariului tarifar de la 01.12.2007;

• depăşirea cu 19,0 mii lei a cheltuielilor efective aferente plăţii pentru arendă din cauza majorării preţurilor la serviciile comunale (energia termică si apă).

Evaluarea sistemului de control intern

• Deşi sistemul de control intern în cadrul Agenţiei este funcţional, acesta necesită monitorizare şi îmbunătăţire. Componenta „Evaluarea riscurilor” este punctul vulnerabil al sistemului de control intern. Riscurile nu sînt identificate, monitorizate şi nu există metode de raportare şi gestionare a lor. Nu este ţinut un registru al riscurilor.

• În funcţionarea cadrului de control intern au fost stabilite următoarele deficienţe: nu sînt elaborate Regulamente interne şi standarde ale activităţilor de control, Codul de conduită a angajaţilor; unele fişe ale postului necesită a fi concretizate, cu stabilirea sarcinilor concrete şi transparente, în aşa mod ca lipsa unor persoane să nu afecteze activitatea instituţiei; nu sînt stabilite responsabilităţi clare privind raportarea deficienţelor şi monitorizarea corectării acestora (lipsesc înregistrările de raportare de jos în sus).

Analize

Neajunsurile constatate în urma auditării instituţiei publice au fost generate de:

• nerespectarea unor reglementări legale²² ce ţin de efectuarea cheltuielilor din contul alocaţiilor bugetare;

________________

²² Art.13 alin.(2) din Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr.348-XVI din 23.11.2006.

• imperfecţiunea sistemului de control intern, determinată de lipsa unor proceduri scrise şi a experienţei în acest domeniu a angajaţilor entităţii.

Actualmente instituţia aduce actele sale în concordanţă cu prevederile normative în domeniul sistemului de control intern şi audit intern.

Recomandări ARFC:

• să întreprindă măsuri de consolidare şi dezvoltare a sistemului de management financiar şi control intern, menit să asigure îndeplinirea adecvată a obiectivelor entităţii, siguranţa rapoartelor financiare şi respectarea actelor normative şi legislative prin:

• elaborarea unor proceduri scrise şi regulamente privind sistemul de control intern şi audit intern;

• identificarea riscurilor interne şi externe şi stabilirea metodelor de administrare a acestora.

II.1.3. Datoria publică a statului şi garanţiile guvernamentale pentru creditele externe

Rezumat

Modul în care Ministerul Finanţelor a administrat datoria publică a asigurat respectarea plafoanelor aprobate de Parlament.

Valoarea efectivă a datoriei de stat, la 31.12.2007, a constituit 12416,9 mil.lei (1097,0 mil.dolari SUA) şi s-a diminuat, în comparaţie cu situaţia din 31.12.2006, cu 642,1 mil.lei (5,0%), pe cînd în dolari SUA aceasta s-a majorat cu 85,1 mil.dolari SUA, sau cu 8,4%. Ponderea cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat în veniturile fiscale ale bugetului de stat au constituit 11,3%, faţă de 13,6% înregistrate în anul 2006.

Deşi indicatorii macroeconomici ce ţin de datoria publică denotă micşorarea poverii datoriei şi a cheltuielilor pentru deservirea ei, datoria agenţilor economici recreditaţi din surse interne, externe şi proiecte investiţionale faţă de Ministerul Finanţelor s-a majorat, mai mult de jumătate din aceasta fiind cu termenul de rambursare expirat. Măsurile întreprinse de către Ministerul Finanţelor întru restabilirea în bugetul de stat a mijloacelor financiare dezafectate anterior nu au avut impactul pozitiv preconizat.

Activităţile întreprinse de Ministerul Finanţelor întru implementarea noii Legi cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat nu au asigurat aplicabilitatea ei în toate aspectele, rămînînd nesoluţionate unele chestiuni ce ţin de evidenţa şi raportarea completă a datoriei, de securizarea informaţiei computerizate.

Context

Acţiunile de control s-au efectuat la Ministerul Finanţelor, care este responsabil de contractarea împrumuturilor de stat, emiterea hîrtiilor de valoare de stat, gestionarea şi monitorizarea datoriei de stat interne şi datoriei de stat externe.

În cadrul controlului au fost utilizate unele elemente şi tehnici ale auditului performanţei, precum şi recomandările INTOSAI privind efectuarea auditului datoriei publice.

În perioada de gestiune administrarea datoriei de stat s-a efectuat în condiţiile de tranziţie la un nou cadru legislativ în domeniul respectiv. Acest fapt a condiţionat necesitatea implementării unor activităţi caracteristice etapelor de trecere la un cadru legal ajustat la cele mai bune practici în domeniul respectiv.

Constatări şi concluzii

• Ministerul Finanţelor n-a raportat volumul datoriei publice a Republicii Moldova, la situaţia din 31.12.2007, în conformitate cu prevederile legale²³, din cauza nefinalizării lucrărilor de înregistrare a datoriilor unităţilor administrativ-teritoriale pentru creditele contractate, care, în mare parte, includ datoriile pentru creditele preferenţiale acordate unor categorii de populaţie.

________________

²³ Art.9 alin.(5) şi alin.(6) din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006 „Cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat”.

• Ponderea datoriei de stat în produsul intern brut (în continuare – PIB), la 31.12.2007, a constituit 23,3%, înregistrînd o diminuare, faţă de anul 2006, cu 5,9 puncte procentuale, iar faţă de anul 2005 – cu 9,1 puncte procentuale. Această diminuare s-a produs, în mare parte, datorită ritmului mai înalt de creştere a PIB în anii 2005-2007, în comparaţie cu ritmul de creştere a datoriei de stat.

• Gradul de îndatorare externă (raportul dintre stocul datoriei externe şi PIB) în ultimii ani a înregistrat o descreştere cu 6,2 puncte procentuale, iar datoria de stat externă pe cap de locuitor în anul 2007, în comparaţie cu anul 2006, s-a majorat cu 14,3 dolari SUA (7,1%), constituind 2426 lei (214,3 dolari SUA), iar faţă de anul 2005 – cu 32,3 dolari SUA (17,7%).

• Asupra soldului datoriei de stat externe a influenţat includerea în stoc a noilor împrumuturi şi debursarea împrumuturilor contractate anterior în sumă de 47,3 mil.dolari SUA, arieratelor în sumă de 10,7 mil.dolari SUA (neachitate şi reeşalonate conform Acordului semnat de creditorii Clubului de la Paris, partea pentru anul 2007), precum şi fluctuaţia cursului dolarului SUA faţă de celelalte valute străine, înregistrată pe parcursul anului bugetar – 26,4 mil.dolari SUA.

• Controalele privind utilizarea creditelor acordate de Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare pentru finanţarea Primului Proiect de Cadastru şi a proiectului Fondului de Investiţii în Sănătate denotă ca mijloacele din împrumuturi nu au fost valorificate pe deplin în termenele stabilite în Acordurile de credit, cauzînd extinderea proiectelor. Graficele de debursări în cadrul ambelor proiecte au demonstrat o încetineală în atingerea obiectivelor propuse; la efectuarea procurărilor de bunuri şi servicii în cadrul implementării proiectului Fondului de Investiţii în Sănătate au fost stabilite abordări neuniforme privind procedura de achiziţii, iar situaţiile stabilite la unele primării arată ca lucrările cadastrale efectuate în cadrul implementării Primului Proiect de Cadastru au fost necalitative.

• Cele constatate denotă necesitatea consolidării în cadrul instituţiilor publice a capacităţilor de planificare şi implementare a proiectelor finanţate de donatorii externi, precum şi majorarea nivelului de transparenţă în implementarea lor.

• În anul 2007, datoria de stat internă s-a micşorat cu 41,5 mil.lei, sau cu 1,1% în comparaţie cu începutul anului 2007, fiind mai mică cu 1,5 mil.lei faţă de limita stabilită în Legea nr.348-XVI. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul micşorării datoriei Guvernului faţa de BNM cu 160,0 mil.lei şi majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat în sumă de 118,5 mil.lei.

• Datoria agenţilor economici faţă de Ministerul Finanţelor pentru mijloacele dezafectate din bugetul de stat a constituit 48,3 mil.dolari SUA, sau cu 7,4 mil.dolari SUA (18,1%) mai mult decît la situaţia din 31.12.2006. Datoria cu termenul de achitare expirat a însumat circa 25,7 mil.dolari SUA, constituind 53,2% din totalul datoriilor pentru garanţii faţă de Ministerul Finanţelor, sau cu 2,2 puncte procentuale mai mult în comparaţie cu anul 2006. Concomitent, conform subregistrului garanţiilor de stat externe, la 31.12.2007, datoria externă garantată de stat a agenţilor economici constituia 13,5 mil.dolari SUA, soldul căreia n-a fost stabilit prin Legea nr.348-XVI.

• Pentru deservirea datoriei de stat s-au cheltuit 1215,5 mil.lei, sau cu 8,7 mil.lei mai puţin decît suma preconizată în buget şi cu 27,6 mil.lei (2,3%) mai mult faţă de cheltuielile perioadei precedente de gestiune. Cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat interne în anul 2007 au înregistrat o majorare faţă de anul 2006 cu 253,9 mil.lei, sau de 1,8 ori, influenţată de mărirea ratei dobînzii la VMS comercializate la licitaţii. Ponderea cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat în veniturile fiscale ale bugetului de stat a constituit 11,3%, faţă de 13,6% înregistrate în anul precedent.

• La 31.12.2007, datoria agenţilor economici recreditaţi din surse interne, externe şi proiecte investiţionale faţă de Ministerul Finanţelor a constituit 1174,1 mil.lei, inclusiv 655,2 mil.lei (55,8%) – cu termenul de rambursare expirat.

• Datoriile pentru împrumuturile recreditate sînt înregistrate după 110 agenţi economici, din care: 21 de întreprinderi au datorii îngheţate pînă în ianuarie 2008 în sumă de 72,8 mil.lei (6,2%); 26 de întreprinderi care au datorii în sumă de 462,6 mil.lei (39,4%) se află în proces de insolvabilitate; 6 întreprinderi care au datorii în sumă de 35,9 mil.lei (3,1%) activează în condiţii de acorduri-memorandum; 32 de întreprinderi cu datorii în sumă de 367,3 mil.lei (31,3%) fac parte din proiectele investiţionale şi activează în regim ordinar; 16 întreprinderi din diverse ramuri au datorii în sumă de 217,6 mil.lei (18,5%) şi activează în regim ordinar; 5 întreprinderi care au datorii în sumă de 3,8 mil.lei (0,3%) sînt potenţiali faliţi; 3 întreprinderi care au datorii în sumă de 5,1 mil.lei (0,4%) sînt radiate din Registrul de stat al întreprinderilor, iar datoriile sînt ţinute la evidenţă de către Ministerul Finanţelor, motivul fiind că acestea se află în litigii de judecată; CPC Bender care are datorii în sumă de 9,0 mil.lei (0,8%).

Recomandări Guvernului:

• colaborarea activă şi permanentă cu instituţiile financiare internaţionale şi donatorii externi în vederea obţinerii finanţării din partea acestora la condiţii cit mai favorabile;

• respectarea recomandărilor şi indicatorilor specificaţi în documentele de bază semnate cu instituţiile financiare internaţionale;

• raportarea anuală a volumului deplin al datoriei publice a Republicii Moldova în conformitate cu prevederile Legii nr.419-XVI;

• monitorizarea strictă şi aplicarea măsurilor faţă de beneficiarii de mijloace din împrumuturile de stat şi/sau de garanţii de stat întru îndeplinirea completă şi/sau încetarea obligaţiilor apărute din relaţiile contractuale;

• securizarea informaţiei din Registrele de stat în format electronic, precum şi ţinerea în Registrele de stat privind datoria de stat, garanţiile de stat şi recreditarea de stat a evidenţei tuturor obligaţiunilor directe şi condiţionate ale Republicii Moldova;

• elaborarea indicatorilor de performanţă privind datoria de stat, ce ar contribui la gestiunea eficientă a datoriei de stat, cu determinarea preferinţelor în coraport cu nivelul admisibil şi acceptabil al riscului.

II.2. Formarea şi utilizarea resurselor bugetului

asigurărilor sociale de stat

Rezumat

În perioada raportată, Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), potrivit funcţiilor atribuite, a asigurat concentrarea activităţilor asupra îmbunătăţirii administrării şi gestionării finanţelor publice în procesul de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), determinînd realizarea prevederilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat anuale la nivel de 99,6% – la partea de venituri şi de 99,1% – la partea de cheltuieli.

Raportul privind executarea BASS pe anul 2007 a fost elaborat în conformitate cu prevederile acceptate şi prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului Trezoreriei de Stat şi datele rapoartelor periodice despre realizarea mijloacelor financiare prin intermediul CNAS. Complexitatea acestuia comunică, prin totalitatea sistematizată de indicatori, informaţia ce caracterizează situaţia financiară, prezintă totalitatea veniturilor sistematizate în aspectele conturilor aprobate în Clasificaţia bugetară a BASS şi a cheltuielilor în aspectul fondurilor, explică mişcările mijloacelor băneşti în conturi la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune etc.

Au fost constatate unele abateri de la cadrul legislativ şi normativ în vigoare la executarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor din contul mijloacelor BASS.

Context

Mediul în care CNAS, pe parcursul anului 2007, a efectuat managementul financiar al BASS a fost caracterizat de modificările atît în aspect legislativ, cît şi în domeniile de activitate, care au avut la bază consolidarea capacităţii sistemului public de pensii. În plan legislativ, acţiunea prioritară în reformarea sistemului public de pensii o deţin modificările şi completările la Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Evoluţiile în domeniul de activitate a CNAS sînt caracterizate de fundamentarea cheltuielilor BASS pe termen mediu şi lung, întru realizarea echilibrului bugetar în baza unui program detaliat, care a cuprins diverse domenii şi se conţine în CCTM pe anii 2007-2009.

Constatări principale

Cu privire la executarea pe ansamblu a bugetului asigurărilor sociale de stat

• Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 s-a executat la venituri în sumă de 5157,2 mil.lei şi la cheltuieli – în sumă de 5244,5 mil.lei, sau cu 0,4% şi, respectiv, 0,9% sub nivelul precizat. Exerciţiul bugetar pe anul 2007 a fost încheiat cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor de 87,3 mil.lei (77,2% faţă de prevederi). Deficitul bugetar a fost acoperit din contul veniturilor obţinute de la vînzarea hîrtiilor de valoare de stat şi din soldul mijloacelor băneşti, disponibil în conturi.

• Deşi executarea BASS în anul 2007 a rezultat cu deficit, soldurile mijloacelor băneşti disponibile în conturi, la 01.01.2007, au constituit 577,0 mil.lei, iar la 01.01.2008 – 531,0 mil.lei, în componenţa căruia a fost menţinut fondul de rezervă în valoarea stabilită de 135,0 mil.lei, creat pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii justificate.

Cu privire la executarea părţii de venituri

• Veniturilor fiscale, formate din contribuţii de asigurări sociale de stat, le revin 84,0% din totalul veniturilor BASS, fiind realizate în sumă de 4332,6 mil.lei (99,9% din prevederile bugetare). Din cauza că în Clasificaţia bugetară a BASS nu este prevăzută atribuirea separată a încasărilor provenite din plăţile de la titularii de patentă de întreprinzător şi a contribuţiilor de asigurări sociale calculate de către angajatorii din sectorul agrar la tariful de 20% la fondul de remunerare a muncii şi altor recompense prevăzute în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, în Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, la contul veniturilor fiscale „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii individuale, virate de persoane care au încheiat contract individual” a fost atribuită suma achitată de titularii patentei de întreprinzător în mărime de 1,3 mil.lei. Suma reflectată corespunde datelor Trezoreriei Centrale acumulate la contul „Patenta de întreprinzător”, pe cînd CNAS nu ţine evidenţa separată a acestor încasări. Contribuţiile de asigurări sociale la tariful de 20% la fondul de remunerare a muncii şi alte recompense calculate de contribuabili în mărime de 132,9 mil.lei sînt reflectate în Raportul anual al CNAS Forma 4-BASS.

• Încasările nefiscale provenite din dobînzile aferente soldurilor de mijloace băneşti ale BASS la conturile bancare curente şi din plasarea mijloacelor fondului de rezervă, constituie 31,8 mil.lei (101,3% faţă de prevederile bugetare). Executarea încasărilor nefiscale în creştere cu 48,0% faţă de anul 2006 este condiţionată de majorarea ratei acestor dobînzi.

• Ponderea mijloacelor provenite din transferurile de la bugetul de stat în veniturile BASS constituie 15,3% (791,7 mil.lei), înregistrînd o majorare faţă de anul 2006, fapt condiţionat de modificarea cadrului legal, ce a servit ca bază la calcularea şi achitarea drepturilor stabilite.

• Pe parcursul anului 2007, contribuabilii au calculat plăţi la BASS în mărime de 4499,7 mil.lei, sau cu 798,8 mil.lei mai mult în comparaţie cu anul 2006, fapt ce denotă creşterea bazei de calcul a contribuţiilor, condiţionată de mărirea salariilor.

• După anularea restanţelor faţă de BASS, conform Legii nr.111-XVI în sumă de 947,9 mil.lei, soldul datoriilor contribuabililor sistemului public la plăţile obligatorii faţă de buget, înregistrate la 01.01.2008, a constituit 433,6 mil.lei. Concomitent, soldul datoriilor BASS faţă de contribuabili, format în rezultatul plăţilor efectuate în plus la buget, a însumat, în aceeaşi perioadă, 52,7 mil.lei.

• Rapoartele MF şi IFPS conţin date privind datoriile contribuabililor faţă de BASS, înregistrate la 01.01.2008, cu 77,0 mil.lei mai mari faţă de cele înregistrate la CNAS şi, respectiv, reflectate în Raportul Forma 4-BASS, generalizat de CNAS în baza dărilor de seamă ale contribuabililor.

Cu privire la partea de cheltuieli

• Cheltuielile BASS au fost efectuate în sumă de 5228,3 mil.lei (98,8%), din care Fondul de pensii, Fondul de protecţie a familiilor cu copii, Fondul de şomaj şi cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale de stat – în limitele bugetare precizate, asigurînd achitarea deplină şi în termen a plaţilor stabilite, iar Fondul de îndemnizaţii şi Fondul de recuperare a sănătăţii – cu depăşirea limitelor aprobate în condiţiile legislaţiei.

• Mijloacele transferate pentru efectuarea plăţilor către beneficiari în sumă de 5244,5 mil.lei sînt reflectate în Raportul anual pe BASS în sumă totală, dar nu în aspectul tipurilor de plăţi, fapt ce nu permite verificarea corectitudinii cheltuielilor în acest aspect.

• Pentru întreţinerea CNAS, la 01.01.2008, s-au înregistrat datorii debitoare de 2,9 mil.lei şi creditoare – de 3,9 mil.lei. Datoriile debitoare, în majoritate, au fost formate din sumele avansate antreprenorilor pentru reparaţii capitale, în baza clauzelor contractuale şi peste aceste prevederi, precum şi în urma neexecutării în termenele contractuale a lucrărilor de reparaţie.

• Mijloacele preconizate în sumă de 11,7 mil.lei pentru procurarea valorilor imobiliare pentru CTAS au fost utilizate în volum de 10,7 mil.lei, din care pentru CTAS Ialoveni – 6,6 mil.lei, CTAS Ceadîr-Lunga – 2,4 mil.lei, CTAS Vulcăneşti – 0,9 mil.lei, CTAS Şoldăneşti – 770,0 mii lei.

• La efectuarea cheltuielilor efective pentru procurarea valorilor imobiliare în sumă de 11,6 mil.lei, la 01.01.2008, au fost înregistrate datorii debitoare în sumă de 918,0 mii lei. În majoritate, acestea s-au format în baza refuzului OCT Vulcăneşti de a înregistra imobilul după CTAS Vulcăneşti.

• Pentru dezvoltarea sistemului REVIND, la procurarea mijloacelor fixe au fost utilizate mijloace în sumă de 415,5 mii lei (59,9% faţă de suma aprobată), la 01.01.2008 fiind formate datorii debitoare de 395,0 mii lei, condiţionate de prevederile contractuale.

• Activitatea auditului intern a fost extinsă asupra unor noi domenii. Serviciul de audit intern, de comun cu Unitatea centrală de audit intern a SCFR, a efectuat un audit asupra evidenţei personificate a contribuţiilor de asigurări sociale de stat, care a identificat problemele existente în domeniul evidenţei personificate a contribuţiilor de asigurări sociale de stat, legate de atribuirea codului personal de asigurări sociale; nereglementarea modului de prezentare de către agenţii economici a informaţiei în format electronic, cu aplicarea semnăturii digitale; actualizarea sistematică a panoului de informaţii şi site-ului CNAS, necesare pentru deservirea clientelei. În baza rezultatelor auditului, conducerii CNAS i-au fost prezentate recomandări în vederea ajustării actelor normative privind evidenţa personificată a contribuţiilor de asigurări sociale la cerinţele noului sistem informaţional.

II.3. Formarea şi utilizarea resurselor fondurilor asigurării

obligatorii de asistenţă medicală

Rezumat

În perioada raportată, Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), potrivit funcţiilor atribuite, şi-a concentrat eforturile asupra îmbunătăţirii administrării şi gestionării mijloacelor publice în procesul de execuţie a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM), determinînd realizarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală la partea de venituri la nivelul de 102,2% şi la partea de cheltuieli – de 95,1%.

Raportul privind executarea FAOAM a fost elaborat în conformitate cu prevederile acceptate şi prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului Trezoreriei de Stat şi consolidării indicilor rapoartelor instituţiilor medico-sanitare, caracterizează situaţia financiară, prezintă veniturile şi cheltuielile din perioada raportată, reflectă soldurile tuturor conturilor de mijloace băneşti la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune, precum şi totalitatea cheltuielilor sistematizate pe fonduri şi sub aspectul tipurilor de asistenţă medicală.

Se menţionează prezenţa unor abateri de la cadrul legislativ şi normativ în vigoare la formarea veniturilor şi la efectuarea unor cheltuieli, precum şi la gestionarea patrimoniului public.

Pe parcursul controlului au fost întreprinse unele măsuri de înlăturare a deficienţelor depistate.

Context

Acţiunile de control au fost efectuate la CNAM, avînd drept obiectiv stabilirea gradului de regularitate a formării şi utilizării fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2007. De asemenea, a fost verificată utilizarea mijloacelor pentru întreţinerea CNAM şi a Agenţiilor teritoriale.

Spre deosebire de anii precedenţi, mediul în care a activat CNAM şi a fost executat FAOAM s-a caracterizat prin transferarea la finele anului 2007 a soldurilor mijloacelor FAOAM în sumă de 423,8 mil.lei de la conturile bancare ale CNAM la CUT al Ministerului Finanţelor (Trezoreria Centrală), deschis în BNM. Acest fapt a permis stabilirea unui control mai riguros asupra utilizării mijloacelor FAOAM, precum şi utilizarea operativă şi eficientă a lichidităţilor, menţinînd impactul dorit asupra indicatorilor macroeconomici.

Constatări principale

Cu privire la execuţia de ansamblu a FAOAM:

• Elaborarea şi prezentarea proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se efectuează de către CNAM, şi nu de Ministerul Sănătăţii, care este responsabil de elaborarea politicilor şi strategiilor de sănătate în contextul politicilor guvernamentale de promovare şi asigurare a sănătăţii populaţiei.

• FAOAM pe anul 2007 au fost executate la partea de venituri la nivelul de 102,2% (2036,4 mil.lei) şi la partea de cheltuieli – la nivelul de 95,1% (1894,6 mil.lei), exerciţiul bugetar încheindu-se cu un excedent de 141,8 mil.lei. Soldul disponibilităţilor băneşti la 31.12.2007 a constituit 428,8 mil.lei (necesarul de acoperire a cheltuielilor pentru o perioadă de circa 2,7 luni), menţinîndu-se tendinţa de creştere a acestora faţă de anii precedenţi.

• În anul 2007 a persistat tendinţa de descreştere în totalul veniturilor FAOAM a ponderii contribuţiei statului şi de creştere treptată a contribuţiilor angajatorilor şi angajaţilor la formarea FAOAM.

Cu privire la veniturile FAOAM:

• În anul 2007 nu a fost rezolvată problema atragerii şi includerii în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală a persoanelor care urmează să se asigure în mod individual, înregistrîndu-se o descreştere cu 2,3 mii a numărului de persoane fizice care achită primele în valoare absolută, iar creşterea acumulărilor se datorează majorării primei de asigurare cu 393 lei faţă de anul 2006.

• CNAM n-a conlucrat cu alte organe de stat în vederea identificării persoanelor fizice ce nu au achitat prima de asigurare în termenul stabilit de legislaţie, drept urmare fiind identificate un număr neesenţial (0,2%) din totalul persoanelor neasigurate.

• Nu au fost colectate prime de asigurare de la cetăţenii străini, deşi fusese planificate spre acumulare în sumă de 850,0 mii lei.

• La situaţia din 31.12.2007, restanţele contribuabililor faţă de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală au însumat 2,0 mil.lei, care constituie o rezervă pentru suplimentarea FAOAM.

Cu privire la cheltuieli:

• N-a fost asigurată divizarea deplină a FAOAM pe compartimente, programe şi performanţe, fapt care limitează posibilitatea de evaluare a eficienţei şi rezultatelor utilizării resurselor FAOAM în aspectul destinaţiilor.

• CNAM a achiziţionat din mijloacele Fondului măsurilor de profilaxie 60 de unităţi de transport în valoare de 10965,0 mii lei, care sînt repartizate pentru asistenţa medicală primară, deşi alocarea mijloacelor pentru procurarea transportului sanitar ţine de atribuţia fondatorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice (IMSP).

• CNAM a contractat acordarea serviciilor medicale cu 27,3 mil.lei sub nivelul aprobat prin legea anuală a FAOAM.

• S-a admis procurarea medicamentelor în scopul profilaxiei unei maladii în lipsa indicaţiilor Ministerului Sănătăţii, care este abilitat cu dreptul de evaluare şi monitorizare a stării de sănătate a populaţiei şi de adoptare a măsurilor de îmbunătăţire a acesteia.

• Partea preponderentă în veniturile IMSP revine veniturilor provenite din FAOAM (79,7%), formîndu-se, la 01.01.2008, solduri de mijloace băneşti la conturile bancare ale instituţiilor în sumă totală de 52,1 mil.lei, care, faţă de anul 2006, s-au mărit cu 8,5 mil.lei.

• În anul 2007 s-a menţinut un nivel înalt al cazurilor tratate nevalidate de CNAM din numărul total de cazuri înaintate pentru plată de către IMSP. Ca urmare a acţiunilor auditului intern al CNAM, au fost restituite în FAOAM de către Instituţiile Medico-Sanitare (IMS) mijloace băneşti în sumă de 2164,2 mii lei şi s-au micşorat cheltuielile efective ale IMS cu suma de 4199,7 mii lei, iar controlul (expertiza) calităţii şi volumului asistenţei medicale n-a validat 9579 de cazuri tratate în valoare de 7991,9 mii lei, fapt ce denotă deficienţe privind calitatea serviciilor medicale prestate de IMS.

• IMS au format rezerve (5%) din mijloacele FAOAM în sumă de 32,7 mil.lei, din care 15,1 mil.lei (46,3%) au fost utilizate pentru procurarea unităţilor de transport, utilajului medical, televizoarelor, frigiderelor, climatizoarelor, tehnicii de calcul; reparaţia capitală a sistemelor de canalizare; achitarea proiectelor de gazificare etc.

• Nu este înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Hînceşti al Î.S. „Cadastru” imobilul CNAM din or. Hînceşti.

• Utilizarea Sistemului informaţional automatizat „Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală” este reţinută din cauza unor defecte ale acestuia.

• Unele achiziţii de mărfuri şi servicii s-au efectuat cu abateri de la cadrul juridic.

• Raportul anual privind activitatea financiară a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi utilizarea mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul 2007 nu a fost publicat.

Analize

Neajunsurile şi încălcările comise au fost condiţionate de:

• Neaplicarea pe deplin de către Agenţiile teritoriale ale CNAM a modului de organizare şi desfăşurare a controlului asupra achitării primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1015 din 05.09.2006.

• Neonorarea obligaţiilor fiscale de către contribuabili şi eficienţa redusă a măsurilor de încasare forţată a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, aplicate de organele fiscale de stat.

• Nerespectarea de către Ministerul Sănătăţii şi CNAM a prevederilor pct.2 din Planul de acţiuni pentru realizarea prevederilor art.9 din Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2006 nr.339-XVI din 16.12.2005, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.411 din 19.04.2006, în ce priveşte divizarea deplină a FAOAM pe compartimente şi programe de performanţă, nestipulînd scopul, obiectivele şi indicatorii de evaluare a performanţei şi costul programelor.

• Nerespectarea de către Consiliul de Administraţie al CNAM a prevederilor art.3 din Legea nr.1585-XIII din 27.02.1998 „Cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală” (în continuare – Legea nr.1585-XIII) şi ale pct.2 din Regulamentul „Cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.594 din 14.05.2002, la adoptarea deciziei privind procurarea din mijloacele Fondului măsurilor de profilaxie a 250 de automobile pe parcursul a 3 ani pentru asigurarea cu transport a serviciului de asistenţă medicală primară. Potrivit pct.15 lit.o) din Statutul-tip al instituţiei medico-sanitare publice, aprobat prin ordinul ministrului sănătăţii şi protecţiei sociale nr.323 din 14.11.2003 (cu modificările ulterioare), alocarea mijloacelor pentru transport sanitar ţine de atribuţia fondatorului IMSP.

• Neasigurarea de către CNAM a contractării serviciilor medicale în volumele aprobate prin legea anuală a FAOAM şi în conformitate cu Criteriile de contractare a serviciilor medicale, aprobate de comun acord cu Ministerul Sănătăţii.

• Nerespectarea prevederilor Legii nr.1585-XIII, urmare cărui fapt IMS au utilizat contrar destinaţiei mijloacele FAOAM.

• Lipsa unui act normativ care să reglementeze modul şi scopurile de utilizare a fondului de rezervă al IMSP din sistemul de sănătate a autorităţilor publice locale, format din mijloacele CNAM.

• Lipsa unui formular unic de evidenţă a cazurilor tratate în condiţii de ambulator, care să asigure unificarea modului de evidenţă şi raportare.

Recomandări Guvernului:

• Întreprinderea măsurilor întru respectarea prevederilor Legii nr.847-XIII în ce priveşte elaborarea proiectului Legii FAOAM de către Ministerul Sănătăţii, ca organ central de specialitate responsabil de elaborarea politicilor şi strategiilor de sănătate în contextul politicilor guvernamentale de promovare şi asigurare a sănătăţii populaţiei.

II.4. Formarea şi utilizarea bugetelor unităţilor

administrativ-teritoriale

Rezumat

În total pe republică, bugetele UAT pe anul 2007 au fost executate la partea de venituri în sumă totală de 5648,5 mil.lei, sau la nivelul de 102,8%, iar la partea de cheltuieli – în sumă totală de 5627,1 mil.lei, sau la nivelul de 94,4%, nerealizările constituind în mărime absolută 331,5 mil.lei. Cheltuielile efective pe ansamblul bugetelor UAT au fost executate în sumă totală de 5735,9 mil.lei (la nivelul de 96,3%), nerealizările constituind în valoare absolută 222,7 mil.lei.

Execuţia bugetară pe ansamblul bugetelor UAT s-a încheiat cu un deficit bugetar în sumă de 21,4 mil.lei, faţă de mărimea precizată în sumă de 462,8 mil.lei. La sfîrşit de an, soldul mijloacelor disponibile a constituit 512,4 mil.lei.

Controalele efectuate la unele autorităţi ale administraţiei publice locale şi instituţii finanţate de la bugetele UAT au relevat un şir de nereguli şi încălcări la gestionarea mijloacelor financiare şi a patrimoniului public, care, în principal, constau în:

• nerespectarea prevederilor legale referitor la aprobarea şi elaborarea bugetelor;

• neasigurarea corectitudinii contractării şi rambursării împrumuturilor angajate;

• utilizarea mijloacelor bugetare fără a fi asigurate principiile legalităţii şi economicităţii;

• admiterea de cheltuieli efective la unele articole cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli, precum şi efectuarea unor cheltuieli bugetare cu încălcarea prevederilor legale, fapt ce condiţionează imobilizarea mijloacelor financiare ale UAT;

• denaturarea unor cheltuieli evidenţiate la conturile de execuţie bugetară prin înregistrări eronate;

• gestionarea neconformă a patrimoniului public;

• ţinerea evidenţei contabile cu nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.

Context

Potrivit Programului de control, a fost verificată corectitudinea formării şi utilizării bugetelor mun.Chişinău, mun.Bălţi, ale raioanelor Ialoveni, Străşeni, Taraclia şi al com.Răculeşti, raionul Criuleni, care, pe parcursul perioadei de raportare, au gestionat mijloace financiare la venituri în sumă totală de 2196,8 mil.lei, sau la nivelul de 38,9% din veniturile totale realizate de către UAT, şi la cheltuieli – în sumă totală de 2188,8 mil.lei, sau 38,9% din cheltuielile totale de casă executate de către UAT.

Constatări principale

Referitor la elaborarea şi aprobarea bugetelor:

• La aprobarea bugetelor locale, unele autorităţi publice ale UAT supuse controlului n-au respectat prevederile legale vizînd aprobarea bugetelor în termenele stabilite şi n-au asigurat transparenţa lor prin publicarea bugetelor aprobate de autorităţile reprezentative şi deliberative, precum şi a rectificărilor efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. Exemplificăm, în acest context, municipiul Chişinău (Consiliul municipal Chişinău), precum şi consiliile locale ale or.Vatra, com.Budeşti, com.Cruzeşti, com.Stăuceni, raioanele Taraclia, Ialoveni şi comuna Răculeşti, raionul Criuleni.

• În procesul de evaluare a bugetelor locale, autorităţile publice locale din municipiile Chişinău şi Bălţi, raioanele Taraclia şi Străşeni au subevaluat unele categorii de venituri proprii, fapt ce a influenţat negativ asupra exactităţii şi realităţii surselor de constituire a veniturilor proprii, precum şi asupra stabilirii corecte a transferurilor de susţinere financiară a teritoriului.

• Relaţiile dintre bugetul UAT de nivelul al doilea şi bugetele UAT de nivelul întîi din raionul Ialoveni, ce ţin de stabilirea şi acordarea transferurilor din contul fondului de susţinere financiară a teritoriului, nu au întrunit condiţii uniforme în aplicarea normativelor de cheltuieli pentru un locuitor pentru toate localităţile.

• La distribuirea transferurilor cu destinaţie specială, Consiliul raional Taraclia nu a rectificat planurile de finanţare în funcţie de cheltuielile efective pentru remunerarea muncii.

Referitor la realizarea veniturilor bugetelor UAT

• Preocuparea insuficientă a administraţiilor publice locale în ceea ce priveşte încasarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri cuvenite bugetelor locale a dus la nerealizarea unor tipuri de venituri proprii în cuantumul planificat (municipiile Chişinău şi Bălţi, raionul Taraclia).

• Contribuabilii din localităţile supuse controlului au înregistrat restanţe la plăţile în bugetul local, cele mai mari fiind înregistrate în municipiile Chişinău şi Bălţi, raioanele Ialoveni, Străşeni.

• Veniturile proprii realizate de unele autorităţi executive ale UAT nu exprimă nivelul real de acumulare a lor, din motivul că nu au fost pe deplin calculate şi impuse contribuabililor pentru plată.

• Realizarea mijloacelor speciale de către unele autorităţi executive ale UAT şi subdiviziunile lor se efectuează cu nerespectarea prevederilor contractuale.

• În contextul neregulilor expuse, Primăria municipiului Bălţi n-a asigurat încasarea în bugetul local a veniturilor din darea în arendă/locaţiune a imobilului în sumă de 0,8 mil.lei, prin ce s-au încălcat clauzele contractuale, obiectul cărora este transmiterea încăperilor nelocuibile în arendă contra plată.

• DGTPCC a Consiliului municipal Chişinău n-a asigurat perfectarea certificatelor de agreere a autovehiculelor şi încasarea mijloacelor speciale de la persoanele juridice care prestează servicii „taxi”.

• Unele autorităţi publice locale din raioanele supuse controlului n-au asigurat corectitudinea contractării şi rambursării împrumuturilor angajate din contul mijloacelor bugetului raional în termenele prevăzute de legislaţie. Astfel, 9 primării din raionul Taraclia au beneficiat de împrumuturi de la bugetul raional, pentru cheltuielile curente cu scadenţă în acelaşi an bugetar, în volume ce au depăşit limita de 5% din totalul veniturilor bugetelor proprii (de la 11,9% pînă la 136,3%). Datorii la împrumuturile angajate s-au înregistrat la majoritatea primăriilor din acest raion în sumă totală de 7,8 mil.lei.

• O situaţie similară a fost consemnată şi la 3 primării din raionul Străşeni.

Referitor la executarea cheltuielilor bugetelor UAT:

• În procesul de execuţie a 6 bugete ale UAT supuse controlului n-au fost valorificate mijloacele financiare pentru cheltuielile preconizate în sumă totală de 64,3 mil.lei, cele mai mari nevalorificări ţinînd de domeniile social-cultural şi economic. Nevalorificări semnificative de mijloace bugetare au fost consemnate la unele subdiviziuni ale Consiliului municipal Chişinău, în raioanele Străşeni, Taraclia şi Ialoveni.

• La executarea devizelor de cheltuieli, unele autorităţi publice locale şi instituţii publice finanţate de la bugetele UAT au admis cheltuieli efective la unele articole cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli. Astfel de cazuri s-au constatat la unele subdiviziuni ale Consiliului municipal Chişinău, în municipiul Bălţi, în raioanele Ialoveni şi Taraclia.

• La procurarea unor mărfuri şi servicii, unele autorităţi executive ale UAT au evitat procedura legală de achiziţii publice, inclusiv prin contractarea aceluiaşi tip de mărfuri şi servicii prin contracte separate. Asemenea încălcări au fost consemnate la unele subdiviziuni ale Consiliului municipal Chişinău, aparatul preşedintelui raionului Taraclia, unele subdiviziuni ale Consiliului municipal Bălţi.

• La executarea bugetelor locale, autorităţile executive ale administraţiei publice locale de nivelul întîi şi al doilea n-au asigurat verificarea integrală a veridicităţii datoriilor debitoare şi creditoare, admiţînd prezenţa datoriilor cu termenul de prescripţie expirat şi, totodată, neîntreprinzînd măsuri eficiente, în conformitate cu legislaţia, în vederea stingerii acestora.

Cazuri de admitere a datoriilor debitoare cu termenul de prescripţie expirat s-au constatat la autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Chişinău, raioanele Criuleni, Taraclia şi comuna Răculeşti.

Concomitent au fost admise datorii creditoare cu termenul de prescripţie expirat la autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Chişinău, raioanele Taraclia şi Ialoveni.

• Unele autorităţi ale administraţiei publice locale au efectuat cheltuieli pentru remunerarea salariaţilor, utilizarea unităţilor de transport, întreţinerea unor linii de telefoane, nerespectînd principiile legalităţii şi economicităţii.

• Contrar destinaţiei s-au utilizat o parte din transferurile cu destinaţie specială alocate de la bugetul raional, fapt constatat la aparatul preşedintelui raionului Taraclia şi, respectiv, Ialoveni.

• O parte din mijloacele fondului de rezervă al Consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, precum şi al raionului Ialoveni s-au utilizat contrar destinaţiei, la executarea cheltuielilor ce nu poartă caracter excepţional şi imprevizibil.

• Unele instituţii subordonate Consiliului municipal Chişinău, raioanele Străşeni şi Taraclia au utilizat iraţional unele mijloace bugetare.

• Unele cheltuieli au fost executate în lipsa modului aprobat de utilizare a mijloacelor publice. Totodată, nu întotdeauna în deciziile adoptate de consiliile locale au fost clar definite scopurile efectuării cheltuielilor.

În lipsa mecanismului de subvenţionare din bugetul municipal a energiei termice consumate de populaţie pentru încălzirea centralizată şi a apei calde menajere, precum şi a analizei detaliate a situaţiei privind calculele respective, DGLCA a Consiliului municipal Chişinău i-au fost alocate mijloace financiare în sumă de 15,0 mil.lei, care, la rîndul lor, au fost transferate pentru compensarea parţială a plăţilor populaţiei la energia termică. De asemenea, în lipsa unui mecanism clar şi transparent de compensare, prin intermediul DGLCA, din bugetul municipal au fost achitate subvenţii pentru energia termică livrată populaţiei în sumă de 171,2 mil.lei.

• La executarea lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor, DGTPCC a Consiliului municipal Chişinău n-a respectat programele aprobate pentru aceste lucrări.

• Ca rezultat al neonorării obligaţiilor contractuale de către unii agenţi economici, au fost admise cazuri de dezafectare a mijloacelor bugetare. Asemenea abateri au fost consemnate la DGCAPPS a Consiliului municipal Chişinău.

Referitor la gestionarea patrimoniului UAT:

• N-au fost înregistrate la organele cadastrale bunuri imobile proprietate publică a UAT în subdiviziunile Consiliului municipal Chişinău – în sumă de 3,1 mil.lei, raioanele Străşeni – 58,3 mil.lei, Taraclia – 0,6 mil.lei şi com.Răculeşti, raionul Criuleni – 1,5 mil.lei. În contextul aceloraşi neajunsuri, se menţionează că n-au fost înregistrate terenurile aferente imobilelor proprietate publică în com.Răculeşti, raionul Criuleni – 3,368 ha, aparatul preşedintelui raionului Ialoveni – 0,296 ha etc. Conform datelor DGERRP a Consiliului municipal Chişinău, din totalul bunurilor imobile situate pe teritoriul mun.Chişinău, aflate la bilanţul subdiviziunilor Consiliului municipal Chişinău, nu sînt înregistrate la organele cadastrale 701 bunuri imobile.

• Nu s-a efectuat inventarierea anuală a patrimoniului public la: aparatul preşedintelui raionului Taraclia, com.Răculeşti raionul Criuleni, unele subdiviziuni ale Consiliului municipal Chişinău.

• Nu s-au respectat prevederile legale la înstrăinarea patrimoniului proprietate publică în comuna Răculeşti, raionul Criuleni – în sumă de 88,1 mii lei, aparatul preşedintelui raionului Taraclia – 64,2 mii lei.

• Consiliul municipal Chişinău n-a elaborat şi aprobat reglementări unice de administrare a patrimoniului public – proprietate municipală, ceea ce a dus la o evidenţă incompletă şi neconformă a acestuia. Ca urmare, 23 de întreprinderi municipale de gestionare a fondului locativ gestionează clădiri şi încăperi cu valoarea iniţială totală de 28,1 mil.lei, incluse în bilanţul Primăriei mun.Chişinău, fără a avea încheiate contractele de comodat corespunzătoare. La fel, în lipsa contractelor de comodat, Î.M. „Regia transport electric” a Consiliului municipal Chişinău gestionează fonduri fixe cu valoarea de bilanţ în sumă totală de 102,5 mil.lei.

• DGLCA a Consiliului municipal Chişinău a înregistrat în raportul statistic 3767 case de locuit, pe cînd în evidenţa contabilă numărul acestora este de 5208 case.

• În rezultatul neînregistrării conforme a acţiunilor S.A. „Apă-Canal Chişinău”, Primăria mun.Chişinău a majorat neîntemeiat cheltuielile efective cu suma de 15,0 mil.lei.

Referitor la realitatea şi exactitatea datelor din evidenţa contabilă:

Abaterile şi neregulile constatate cu privire la realitatea şi exactitatea datelor din evidenţa contabilă se exprimă prin:

• decontarea valorilor materiale, mijloacelor băneşti în lipsa documentelor justificative, consemnată la autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Chişinău – în sumă de 1,9 mil.lei, raionul Ialoveni – 0,4 mil.lei etc.;

• denaturarea datelor din evidenţa contabilă şi rapoartele financiare, constatată la instituţiile subordonate Consiliului municipal Chişinău, în raioanele Străşeni, Ialoveni, Criuleni, Taraclia şi comuna Răculeşti;

• devieri între datele evidenţei sintetice şi ale celei analitice, ţinerea neconformă a evidenţei analitice a cheltuielilor de casă şi efective, situaţii constatate la instituţiile subordonate Consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, în raioanele Ialoveni şi Taraclia.

Cerinţe şi recomandări autorităţilor executive ale UAT:

• să asigure o conlucrare eficientă între subdiviziunile consiliilor locale, ce ar determina o prognozare şi evaluare optimă a veniturilor şi cheltuielilor bugetare;

• în comun cu organele fiscale, să asigure o monitori-zare conformă a procesului de colectare a impozitelor, în vederea micşorării restanţelor contribuabililor faţă de bugetele locale;

• să eficientizeze controlul asupra elaborării, potrivit principiilor de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare, a pronosticului bugetelor UAT, cu analiza corespunzătoare a surselor de venit ale UAT şi planificarea corectă a acestora;

II.5. Investiţii capitale

Pe parcursul ultimilor ani, în republică, strategia planificării şi alocării mijloacelor publice destinate investiţiilor, în pofida posibilităţilor limitate, a stabilit priorităţi pentru unele domenii. Astfel, în anul 2007, cele mai mari investiţii au fost alocate pentru sectoarele ce ţin de reţeaua drumurilor, obiectivele sănătăţii, ştiinţei şi energeticii (gazificare), acestea contribuind la executarea lucrărilor de construcţie, modernizare şi reconstrucţie a obiectivelor de importanţă economică şi socială a republicii.

Verificările efectuate de Curtea de Conturi la acest compartiment au constatat unele deficienţe la achiziţia lucrărilor şi serviciilor, la efectuarea şi recepţionarea lucrărilor, acordarea plăţilor prealabile, precum şi la monitorizarea de către beneficiarii din domeniile prioritare a contractelor de executare a lucrărilor la obiectivele stabilite. N-au fost realizate politicile de constituire a bazei normative în construcţii, cu toate că fondul special pentru finanţarea acesteia a fost creat şi utilizat.

Context

Curtea de Conturi, conform programului activităţii de control/audit pe anul 2008, şi-a determinat acţiunile de control la acest capitol reieşind din structura şi scopurile investiţiilor din domeniile prioritare, realizarea cărora au un impact social, urmărind respectarea de către beneficiari a normelor regulamentare la etapele de selectare a antreprenorilor, de atribuire corectă şi monitorizare a contractelor de executare a lucrărilor la obiectivele stabilite. În anul 2007, mijloacele financiare destinate investiţiilor capitale au însumat 1372,1 mil.lei, dintre care pentru obiectivele autorităţilor publice centrale – 986,8 mil.lei şi ale unităţilor administrativ-teritoriale – 385,3 mil.lei, avînd tendinţa de creştere cu 400,0 mil.lei, în comparaţie cu anul 2006. Finanţarea cheltuielilor la acest capitol s-a efectuat din contul cheltuielilor de bază 87,5% (1200,3 mil.lei), mijloacelor speciale 5,9% (81,0 mil.lei) şi proiectelor investiţionale 6,6% (90,8 mil.lei).

Cota preponderentă în totalul investiţiilor au deţinut-o cele destinate pentru gospodărirea drumurilor (31,3%), complexul energetic (20,2%), gospodăria comunală (12,2%), învăţămînt (9,3%), ocrotirea sănătăţii (4,7%) şi serviciile de stat cu destinaţie generală (5,3%), obiectivele culturale (4,2%) etc. Structura investiţiilor capitale pentru anul 2007 se prezintă în diagrama de mai jos:

Reieşind din domeniile pentru care au fost alocate mijloace bugetare în sume semnificative, Curtea de Conturi a supus verificării modul în care Ministerul Finanţelor a reglementat şi a realizat relaţiile dintre partenerii politicii investiţionale, iar autorităţile publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale, beneficiari de investiţii capitale, au gestionat investiţiile capitale în anul 2007, din care: Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor (MTGD), alocaţiile bugetare pentru reabilitarea drumurilor fiind gestionate prin intermediul Î.S. „Administraţia de Stat a Drumurilor” (Î.S. „ASD”); MS; AŞM; Ministerul Industriei şi Infrastructurii (MII – în anul 2008 funcţiile fiind preluate de către MEC); MET; SV; autorităţile publice locale de nivelul întîi şi nivelul al doilea din raioanele Leova, Cimişlia, Ungheni, Sîngerei, Făleşti, Rîşcani, Edineţ, Briceni, Ocniţa, Donduşeni, Soroca, Floreşti, Căuşeni, Ştefan Vodă şi Anenii Noi (prioritar în domeniul energetic).

Constatări principale

Determinarea costului lucrărilor în construcţii atît la etapa de proiectare, cît şi la cea de execuţie a acestora se efectuează conform bazei normative în construcţii, pentru care, potrivit normelor legale²⁴ s-a stabilit modul de acumulare a mijloacelor financiare necesare pentru elaborarea acesteia. Totodată, prin actele normative²⁵, a fost determinat modul de creare şi distribuire a mijloacelor fondului special pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii, responsabilitatea fiind atribuită Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului (ACDT). Pînă la finele anului 2007, cu toate că beneficiarii în construcţii parţial şi-au onorat obligaţiile sale la acumularea mijloacelor în fondul respectiv, acestea fiind utilizate, baza normativă în construcţii n-a fost elaborată şi aprobată. Lipsa unui sistem bine determinat a bazei normative în construcţii nu permite determinarea costurilor şi volumelor reale ale lucrărilor în construcţii. Analizînd dinamica acumulării şi utilizării mijloacelor acestui fond în anii 2005-2007, s-a constatat că din suma cheltuielilor executate în ultimii trei ani de 23,8 mil.lei, pentru lucrările de constituire a bazei normative în construcţii au fost folosite doar 6,4 mil.lei, sau 26,7%, celelalte mijloace fiind direcţionate pentru întreţinerea Agenţiei şi a unor întreprinderi din subordine.

________________

²⁴ Art.37 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 „Privind calitatea în construcţii”.

²⁵ Hotărîrea Guvernului nr.216 din 20.03.2001 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de creare şi distribuire a mijloacelor fondului special pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii”.

În cadrul controalelor la beneficiarii de investiţii capitale s-au constatat unele nereguli, şi anume:

• Desfăşurarea licitaţiilor şi contractarea lucrărilor în unele cazuri s-au efectuat în lipsa documentaţiei de proiect şi a alocaţiilor bugetare:

- S-au desfăşurat licitaţii publice şi s-au încheiat contracte pentru execuţia lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie a obiectivelor în lipsa documentaţiei de proiect, aprobată şi expertizată în modul stabilit (în unele cazuri cu permisiunea instituţiei competente – fosta ACDT): MS – în sumă de 14,4 mil.lei, SV – 10,4 mil.lei, două primării din raionul Soroca – 1,7 mil.lei, primăria com.Iabloana din raionul Glodeni – 2,6 mil.lei, Consiliul raional Cimişlia – 1,0 mil.lei, Consiliul raional Donduşeni – 0,4 mil.lei, iar la MET – în sumă de 39,2 mil.lei, MAIA – 19,3 mil.lei, MS – 34,0 mil.lei s-au executat lucrări de construcţie a obiectivelor pe etape, paralel cu proiectarea acestora.

- De către Î.S.„ASD” s-au contractat lucrări în lipsa fondurilor necesare (bani publici) în sumă de 628,0 mil.lei, astfel nerespectîndu-se cerinţele stabilite de art.13 alin.(2) din Legea nr.348-XVI.

- La achiziţia de lucrări, unii beneficiari n-au cerut regulamentar²⁶ ofertantului să depună în timpul încheierii contractului o asigurare sub formă de garanţie de bună execuţie în mărime de 5-15% din preţul contractelor: Î.S.„ASD” (151,6 mil.lei), MET (95,3 mil.lei), Consiliul raional Leova (2,6 mil.lei), Consiliul raional Cimişlia (2,1 mil.lei).

________________

²⁶ Art.35 alin.(1) din Legea nr.1166-XIII şi art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 „Privind achiziţiile publice”.

- MS, la încheierea contractelor de achiziţii, în grupurile de lucru n-a inclus reprezentanţii MF şi ACDT, prin ce n-au fost respectate cerinţele stabilite²⁷.

________________

²⁷ Pct.69 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 15.09.2003 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţiile publice de lucrări”.

- La desfăşurarea unor licitaţii publice, de către Î.S. „ASD”, AŞM, SV, MET n-au fost respectate termenele-limită (45 de zile) pentru depunerea ofertei de către antreprenor.

- MET, la desfăşurarea licitaţiei publice, a stabilit cîştigătoare unele oferte (4,3 mil.lei), care conform legislaţiei²⁸, nu întruneau datele de calificare stabilite.

________________

²⁸ Art. 16 din Legea nr.96-XVI.

- MAIA, la achiziţia de lucrări în sumă de 19,5 mil.lei, a încheiat multiple contracte, pe cînd conform normelor legale²⁹ urma să încheie un contract pe toată suma atribuită acestui obiectiv.

________________

²⁹ Art.25 alin.(1) din Legea nr.1166-XIII.

- Consiliul raional Ungheni, la încheierea contractelor de antrepriză, a acceptat în contracte unele clauze, care au permis modificarea preţului la materialele utilizate şi la lucrări, ca consecinţă bugetul local suportînd cheltuieli suplimentare nejustificate în sumă de 0,7 mil.lei.

• La finanţarea şi executarea lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie s-au constatat unele deficienţe, cum ar fi:

- Î.S. „ASD” a acordat avans în sumă de 60,3 mil.lei, sau 55,8% pentru executarea lucrărilor, depăşind limita stabilită pe obiectiv (30%) la momentul acordării, conform normelor stabilite³⁰. S-a acordat avans în mărime de 100% primăriei or.Lipcani, raionul Briceni, care pînă la finele anului 2007 n-a fost confirmat prin procese-verbale de execuţie a lucrărilor în sumă de 1,1 mil.lei. De asemenea, n-au fost confirmate prin documente justificative avansurile acordate la obiectivele din raioanele: Soroca (0,2 mil.lei), Căuşeni (0,3 mil.lei), Edineţ (0,3 mil.lei).

________________

³⁰ Art.19 lit.b) din Legea nr.348-XVI.

- Unele entităţi au efectuat cheltuieli cu depăşirea limitei sau în lipsa alocaţiilor bugetare, astfel nerespectînd normele legale³¹: Ministerul Sănătăţii – 0,1 mil.lei, Ministerul Industriei şi Infrastructurii – 1,5 mil.lei, Î.S. „ASD” – 41,4 mil.lei, Ministerul Educaţiei şi Tineretului – 2,6 mil.lei, Ministerul Justiţiei – 0,4 mil.lei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – 1,2 mil.lei, Consiliul raional Ungheni – 2,4 mil.lei şi două primării din acest raion – 0,2 mil.lei, unii beneficiari din raionul Rîşcani – 0,9 mil.lei, raionul Floreşti – 0,7 mil.lei, raionul Briceni – 0,6 mil.lei, raionul Edineţ – 0,5 mil.lei, raionul Donduşeni – 0,4 mil.lei, raionul Sîngerei – 0,3 mil.lei, raionul Soroca – 0,3 mil.lei, raionul Căuşeni – 0,2 mil.lei, raionul Ştefan Vodă – 0,1 mil.lei.

________________

³¹ Art.13 alin.(2) din Legea nr.348-XVI şi art.9 din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 „Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar”.

- S-au executat unele lucrări suplimentare celor stabilite prin contract – AŞM (2,4 mil.lei), SV (47,3 mii lei), MPSFC (0,4 mil.lei) etc.

- De către Consiliul raional Sîngerei şi primăria com.Iabloana din raionul Glodeni s-au efectuat modificări ale contractelor încheiate, cu introducerea unor elemente noi, care au dus la schimbarea condiţiilor ofertelor iniţiale, ce au constituit temei pentru selectarea acestora şi au condiţionat majorarea valorii lor cu 0,6 mil.lei şi, respectiv, 0,4 mil.lei.

- MPSFC, la lucrările de reconstrucţie a sediului în sumă de 1,9 mil.lei, a acceptat oferta cu 23,0% mai mică faţă de valoarea estimată de investitor, iar potrivit normelor stabilite³² aceasta nu trebuia să fie mai mică sau mai mare de 20%.

________________

³² Pct.114 lit.f) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1123.

- Primăria Hirova din raionul Călăraşi şi primăria Pîrliţa din raionul Ungheni au modificat contractele iniţiale, acceptînd lucrări suplimentare în sumă de 2,4 mil.lei şi, respectiv, de 1,0 mil.lei fără ca acestea să fie confirmate prin documentaţia de proiect, verificată şi expertizată în modul stabilit.

• Înregistrarea şi justificarea cheltuielilor pentru execuţia lucrărilor la obiectivele stabilite s-au efectuat cu abateri de la prevederile regulamentare.

- Unii beneficiari n-au reflectat în evidenţa contabilă şi în raportul financiar pe anul 2007 cheltuielile de execuţie a lucrărilor: AŞM (0,1 mil.lei), MII (3,1 mil.lei), SV (8,8 mil.lei), MET (4,9 mil.lei).

- MII, la recepţionarea unor lucrări, a acceptat cheltuieli nejustificate documentar în sumă de 984,8 mii lei, care în rezultatul definitivării controlului (mai 2008) au fost restabilite prin micşorarea cheltuielilor bugetului şi, respectiv, a datoriei faţă de antreprenor. În lipsa documentelor justificative privind execuţia lucrărilor, primăria com.Ocolina, raionul Soroca, a reflectat la cheltuieli suma de 231,3 mii lei, primăria satului Feşteliţa din raionul Ştefan Vodă – suma de 135,8 mii lei.

- AŞM, în urma înregistrărilor incorecte a cheltuielilor de construcţie sau reconstrucţie, a denaturat valoarea mijloacelor fixe cu 1,4 mil.lei, care în rezultatul controlului au fost corectate.

- La unele entităţi verificate s-au constatat cazuri de neînregistrare în evidenţa contabilă a obiectivelor finalizate (mijloace fixe), confirmate prin procesele-verbale de recepţie finală, precum şi de neatribuire la majorarea valorii mijloacelor fixe a cheltuielilor pentru investiţii capitale şi reparaţii capitale, şi anume la: Serviciul Vamal (0,1 mil.lei); Consiliul raional Ştefan Vodă şi cinci primării din acelaşi raion (11,9 mil.lei şi, respectiv, 3,1 mil.lei).

- Cinci primării din raionul Cimişlia au atribuit la cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei 0,7 mil.lei, pe cînd acestea urmau a fi înregistrate la majorarea valorii conductelor de gaze.

- Consiliul raional Ungheni, la 01.01.2008, a acumulat cheltuieli în sumă de 35,0 mil.lei pentru investiţii capitale, beneficiari ai cărora au fost autorităţile publice locale de nivelul întîi, fără ca cheltuielile recepţionate să fie transmise beneficiarilor obiectelor de construcţie.

- La finalizarea lucrărilor pe unele obiective n-au fost întocmite procese-verbale de recepţie finală – Î.S. „ASD” (drumul „Răzeni-Valea Perjei”), SV (infrastructura posturilor vamale).

• Alte nereguli admise la exercitarea funcţiilor de beneficiar:

- Unele autorităţi ale administraţiei publice centrale, nerespectînd prevederile legale³³, au transmis funcţiile şi responsabilităţile beneficiarilor pentru obiectivele stabilite instituţiilor şi întreprinderilor subordonate: Serviciul Vamal (0,3 mil.lei); MET (51,5 mil.lei), MAIA (19,5 mil.lei).

________________

³³ Art.1 alin.(5) din Legea nr.348-XVI.

- N-au fost valorificate investiţii capitale preconizate pentru 5 obiective ale MET în sumă de 1,8 mil.lei.

- Unele entităţi n-au respectat normele legale privind participarea la crearea fondului special pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii, dintre care: AŞM (54,7 mii lei), MS (63,2 mii lei), MII (58,2 mii lei), SV (69,8 mii lei), MET (91,0 mii lei), trei beneficiari din raionul Ungheni (75,7 mii lei); cinci beneficiari din raionul Floreşti (72,6 mii lei), 16 beneficiari din raionul Sîngerei (43,4 mii lei), 6 beneficiari din raionul Edineţ (20,7 mii lei). N-au contribuit la acumularea acestor mijloace şi unii beneficiari din raioanele Leova, Călăraşi, Ştefan Vodă, Glodeni, Rîşcani, Soroca, Briceni, Căuşeni, Donduşeni în sumă de 37,0 mii lei.

- La valorificarea investiţiilor capitale, Consiliul raional Ungheni a utilizat contrar destinaţiei mijloace financiare în sumă de 0,7 mil.lei.

- În rezultatul majorării coeficientului pentru cheltuielile de transport de la 4% pînă la 10%, primăria com.Bleşteni, raionul Edineţ, a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 278,8 mii lei, în raport cu valoarea contractului încheiat.

Analize

• Deficienţele stabilite în rezultatul verificărilor efectuate sînt consecinţe ale nerespectării, în unele cazuri, a prevederilor regulamentare la etapele de realizare a investiţiilor capitale (selectarea antreprenorilor prin desfăşurarea procedurilor de achiziţii, contractarea lucrărilor, execuţia şi recepţia finală a lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie a obiectivelor), precum şi ale controlului insuficient din partea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale asupra exercitării funcţiilor de beneficiari ai obiectivelor finanţate din contul investiţiilor capitale.

Recomandări autorităţilor publice centrale:

• să analizeze oportunitatea descentralizării responsabilităţilor la utilizarea investiţiilor capitale pentru beneficiarii de diferite niveluri, precum şi să reexamineze necesitatea şi mecanismul efectuării plăţilor prealabile, care duc la dezafectarea mijloacelor publice;

• să excludă practica de execuţie a lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie în lipsa documentaţiei de proiect, neexpertizată şi neavizată în modul stabilit; să îmbunătăţească managementul financiar şi de control în domeniul investiţiilor capitale.

Capitolul III

INTEGRITATEA ŞI GESTIONAREA PATRIMONIULUI PUBLIC

III.1. Gestionarea patrimoniului statului în unele întreprinderi

de stat şi societăţi pe acţiuni

În exercitarea atribuţiilor de control privind gestionarea patrimoniului public, Curtea de Conturi a verificat unele persoane juridice care au administrat patrimoniul public (Î.S. „Registru” şi Î.S. „Radiocomunicaţii” din subordinea MDI) sau care au dispus de capital social integral de stat (S.A. „Moldtelecom”).

Patrimoniul public din domeniul informaţional

Rezumat

Gestionarea patrimoniului din domeniul informaţional a fost efectuat de Ministerul Dezvoltării Informaţionale (în continuare – MDI), acesta avînd în subordine 6 întreprinderi de stat, cărora le-a transmis în gestiune patrimoniu public.

Auditul regularităţii la MDI şi unele întreprinderi din subordine a constatat nereguli la următoarele capitole: gestionarea patrimoniului public, evaluarea, ţinerea şi evidenţa sistemelor informaţionale; admiterea imixtiunii de către MDI în activităţile întreprinderilor din subordine, precum şi exercitarea aceloraşi funcţii şi atribuţii de către MDI, instituţiile şi întreprinderile din subordine, ceea ce a determinat dublarea exercitării activităţii şi a utilizării resurselor financiare; achiziţionarea de mărfuri, lucrări şi servicii; reglementarea tarifară; efectuarea cheltuielilor, inclusiv a celor neproductive; efectuarea lucrărilor de reparaţie şi construcţie; participarea la elaborarea şi implementarea proiectelor.

Context

În cadrul auditului la MDI Curtea de Conturi a verificat modul de gestionare a patrimoniului public şi evoluţia situaţiilor financiare la instituţiile şi întreprinderile din subordine.

Conform rapoartelor financiare privind executarea bugetului ale entităţilor auditate, precum MDI şi instituţiile publice din subordine (Camera Înregistrării de Stat, Serviciul Stare Civilă), valoarea patrimoniului, la finele anului 2007, a constituit 60,2 mil.lei, înregistrînd o creştere de 8,7 mil.lei, sau 17,0%. Cea mai mare cotă în totalul activelor au deţinut-o mijloacele fixe, care au alcătuit peste 60%.

MDI, în anul 2007, a avut în subordine 6 întreprinderi de stat: Î.S. „Registru”; Î.S. „Radiocomunicaţii”; Î.S. „Poşta Moldovei”; Î.S. „MoldData”; Î.S. „Inspectoratul de Stat al Comunicaţiilor”; Î.S. „Detaşamentul de pază paramilitară”, care conform rapoartelor financiare, la 31.12.2007, dispuneau de active patrimoniale în sumă de 689,3 mil.lei, acestea avînd tendinţa de creştere cu 8,3% în comparaţie cu anul 2006. Această majorare se datorează creşterii activelor la Î.S. „Registru” cu 19,7%.

Î.S. „Registru” şi Î.S. „Radiocomunicaţii” au gestionat 64,0% din valoarea totală a patrimoniului transmis în gestiunea întreprinderilor subordonate MDI.

În anul 2007, întreprinderile subordonate MDI au înregistrat profit în sumă de 38,1 mil.lei, cu excepţia Î.S. „Radiocomunicaţii”, pierderile căreia au constituit 228,5 mii lei. Astfel, profitul net înregistrat la aceste întreprinderi a constituit 37,9 mil.lei, faţă de suma de 50,3 mil.lei înregistrată în anul 2006, fiind în scădere cu 24,8%.

Constatări şi concluzii în domeniul evidenţei şi administrării proprietăţii publice MDI şi SSC:

• MDI, în calitate de fondator al întreprinderilor de stat, n-a efectuat în deplină măsură supravegherea modului de gestionare a patrimoniului public transmis în gestiune, fiind admisă micşorarea profitului net la fiecare dintre întreprinderi (în total – cu 12,5 mil.lei) şi ieşirea mijloacelor fixe de la întreprinderile de stat, în lipsa aprobării fondatorului (în sumă de 5,7 mil.lei), prin ce n-au fost respectate prevederile actelor normative³⁴.

________________

³⁴ Pct.11 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.30 din 10.01.2006; Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998.

• De către MDI a fost admisă imixtiunea în activităţile întreprinderilor subordonate prin transmiterea, cu titlu gratuit, în baza indicaţiilor Ministerului, de la balanţa întreprinderilor la balanţa Ministerului a bunurilor materiale; folosirea resurselor financiare şi materiale ale întreprinderilor pentru întreţinerea aparatului Ministerului şi instituţiilor din subordine.

• MDI, ca posesor/deţinător, n-a evaluat şi n-a înregistrat în evidenţa contabilă resursele informaţionale de stat: Registrul de stat al populaţiei, Registrul de stat al unităţilor de drept; Registrul de stat al transporturilor; Registrului de stat al conducătorilor de vehicule³⁵.

________________

³⁵ Legea nr.767-XV din 21.11.2003 „Cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat”; pct.11 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998.

• N-au fost asigurate condiţiile necesare pentru efectuarea, formarea, înregistrarea, actualizarea şi utilizarea informaţiilor privind achitarea de către proprietarii vehiculelor înregistrate în Republica Moldova a taxei pentru folosirea drumurilor din Registrul de stat al transporturilor, cu toate că prin hotărîrea din anul precedent Curtea de Conturi a menţionat aceste deficienţe, solicitînd remedierea lor (Hotărîrea Curţii de Conturi nr.21 din 20.04.2007 „Privind raportul asupra formării şi eficienţei utilizării fondului rutier în perioada anilor 2005-2006 (9 luni).

• La bunurile imobile, amplasate în raioanele republicii (Rîşcani, Glodeni, Sîngerei, Făleşti) asupra cărora au fost înregistrate drepturile reale după MDI, lipsesc documentele justificative.

Î.S. „Registru”:

• În perioada anului 2007, veniturile din vînzări obţinute de întreprindere au constituit suma de 380,2 mil.lei, acestea în mare parte fiind de la eliberarea documentelor persoanelor fizice şi juridice. Din motiv că evidenţa analitică a veniturilor şi cheltuielilor nu este ţinută regulamentar, determinarea rentabilităţii pe fiecare serviciu în parte, prestat de întreprindere, n-a fost posibilă.

• Î.S. „Registru” n-a fost abilitată cu dreptul de a stabili preţurile la lucrările şi serviciile prestate, şi anume pentru perfectarea documentelor din Sistemul naţional de paşapoarte, certificatelor de înmatriculare, permiselor de conducere şi altor documente legate de acestea, preţurile fiind stabilite de întreprindere.

• La capitolul achiziţii de mărfuri, lucrări şi servicii întreprinderea n-a dispus de reglementări privind procedurile generale de achiziţii publice. Totodată, întreprinderea a fost înfiinţată de stat, în scopul realizării Sistemului naţional de paşapoarte, fiindu-i acordat dreptul exclusiv în elaborarea, producerea documentelor de identitate şi înregistrare, precum şi în efectuarea comenzilor directe de perfectare a bucletelor şi blanchetelor de strictă evidenţă pentru toată populaţia republicii şi pentru solicitanţii din diverse domenii, întru satisfacerea necesităţilor de interes public, dar n-a avut scop lucrativ (industrial sau comercial) conform prevederilor legale ce ţin de domeniul achiziţiilor publice, deoarece întreprinderea n-a desfăşurat activităţi în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele ei, pe riscul propriu şi sub răspunderea ei patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri – principii generale ale antreprenoriatului. Totodată, conform actelor normative³⁶ s-a stabilit că prestarea acestor servicii trebuie să asigure autofinanţarea lor.

________________

³⁶ Hotărîrea Guvernului nr.685 din 12.09.1994 „Cu privire la crearea Sistemului naţional de paşapoarte al Republicii Moldova, Registrul de Stat al populaţiei şi altor sisteme de importanţă statală”.

• De asemenea, întreprinderea n-a elaborat şi aprobat prevederi regulamentare referitor la remunerarea muncii şi cheltuieli neproductive, care au fost în sume semnificative – de circa 22,0 mil.lei, acestea fiind efectuate fără permisiunea consiliului şi fără a determina necesitatea, limita şi modul de verificare a utilizării lor conform destinaţiei.

• În anul 2007, pentru serviciile de reprezentare în judecată, unei firme de avocaţi nerezidente, i-au fost achitate mijloace în sumă de 10,9 mil.lei, în lipsa analizei eficienţei acestor servicii, care pot influenţa asupra situaţiei financiare a întreprinderii.

• În lipsa unui studiu de fezabilitate, s-au efectuat cheltuieli de arendă în sumă de 3,6 mil.lei, în timp ce întreprinderea dispunea de încăperi care nu erau folosite.

• Relaţiile Î.S. „Registru” cu MDI s-au caracterizat prin existenţa unor finanţări însemnate de 17,1 mil.lei şi cheltuieli nerecuperate – de circa 1,3 mil.lei, ceea ce a dus la dezafectarea mijloacelor circulante ale întreprinderii, prima fiind ulterior impusă să contracteze credite bancare de 13,7 mil.lei pentru deservirea cărora a suportat cheltuieli suplimentare de 460,0 mii lei.

• În cadrul Î.S. „Registru” au activat două subdiviziuni cu aceleaşi funcţii şi atribuţii ca ale subdiviziunilor din cadrul MDI şi Direcţiei generale stare civilă, ceea ce determină dublarea exercitării activităţii şi a utilizării resurselor financiare (cheltuielile pentru retribuirea muncii constituind 4,7 mil.lei), ca rezultat, întreprinderea fiind abilitată cu atribuţiile organului public.

• Î.S. „Registru” prestează servicii de elaborare şi implementare a sistemelor informaţionale de stat, pentru care nu sînt stabilite sursele de finanţare, acestea fiind suportate din contul profitului obţinut de la serviciile de documentare în sumă de 11,4 mil.lei.

• Î.S. „Registru” a participat în calitate de antreprenor general la elaborarea şi implementarea a 5 proiecte stabilite de Guvern, valoarea tranzacţiilor pentru care în anul 2007 a constituit 68,7 mil.lei, care nu a fost justificată din punct de vedere economic, neestimîndu-se valoarea cheltuielilor necesare şi perioada de recuperare a acestora.

• Întreprinderea are înregistrate 3 „societăţi cu răspundere limitată” şi dispune de cote de participare în 5 unităţi economice, cu valoarea patrimoniului propriu inclus în capitalul social al acestora în sumă de 54,0 mil.lei, însă n-a organizat un control asupra utilizării patrimoniului, ceea ce determină riscul pierderii acestuia, cu toate că, conform prevederilor Legii nr.146-XIII şi ale statutului propriu, a avut dreptul să creeze filiale şi reprezentanţe.

• La înregistrarea drepturilor asupra bunurilor s-a constatat că, în majoritatea cazurilor, la întreprindere, lipsesc informaţii privind suprafaţa terenurilor aferente clădirilor, precum şi titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Î.S. „Registru” îşi desfăşoară activitatea în încăperi asupra cărora nu deţine nici un act care i-ar acorda acest drept. întreprinderea n-a efectuat ajustarea valorii de bilanţ a bunurilor imobile la valoarea lor de piaţă. Ieşirea mijloacelor fixe cu titlu gratuit s-a efectuat cu nerespectarea prevederilor actelor normative, în lipsa autorizaţiei autorităţii centrale de specialitate – MDI.

• La capitolul lucrări de reparaţie şi construcţie, s-a constatat că contractele au fost încheiate cu antreprenori care nu aveau capacitatea de a executa lucrările şi experienţă în domeniu; reparaţia încăperilor s-a efectuat în lipsa studiilor de fezabilitate pentru fiecare obiect în parte; lucrările s-a executat şi fără un plan definitivat, ceea ce a dus la demontarea unora şi refacerea altora; reparaţia încăperilor arendate s-a efectuat în lipsa acordului proprietarului privind executarea lucrărilor de reparaţie şi construcţie şi determinarea acestor îmbunătăţiri în cazul rezilierii sau expirării contractului de arendă:

- în actele de îndeplinire a lucrărilor s-a acceptat includerea în valoarea acestora a cheltuielilor de depozitare a materialelor (2%) şi a cheltuielilor limitate (2,17%), în lipsa justificării existenţei şi necesităţii lor;

- s-a acceptat includerea în actele de îndeplinire a lucrărilor a materialelor, fără a verifica corespunderea lor cu cele existente pe piaţă, ceea ce majorează riscul suportării unor cheltuieli neargumentate.

• Întreprinderea nu beneficiază de un sistem informaţional adecvat, care ar cuprinde toate segmentele de activitate economico-financiară şi care ar optimiza sistemul de control intern în acest domeniu. Astfel, programul informaţional al evidenţei contabile nu permite o evidenţă analitică detaliată a patrimoniului, tranzacţiilor, veniturilor şi cheltuielilor, precum şi prezentarea informaţiilor contabile în forme simple şi accesibile. Evidenţa contabilă nu constată valoarea activelor nemateriale produse de Î.S. „Registru” (cercetări, studii, concepţii, produse soft etc.).

Î.S. „Radiocomunicaţii”:

• Activitatea economico-financiară a întreprinderii, în anul 2007, s-a soldat cu pierderi (228,5 mii lei), ce s-au datorat neutilizării pe deplin a capacităţilor întreprinderii şi neactualizării tarifelor pentru serviciile prestate, acestea fiind cele aprobate în anul 2005, drept temei servind calculele costurilor din anul 2004.

• În evidenţa contabilă, la 31.12.2007, se menţineau datorii semnificative în sumă de 6,4 mil.lei, înregistrate în anii precedenţi.

• Pentru întreţinerea şi reparaţia fondului locativ s-a efectuat cheltuieli neproductive în sumă de 175,9 mii lei.

• Achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii s-a efectuat în lipsa unor prevederi regulamentare.

• Evidenţa contabilă a fost ţinută cu abateri de la cerinţele stabilite, ceea ce a influenţat asupra înregistrării neconforme a investiţiilor în sumă de 1,0 mil.lei.

Analize

Abaterile constatate în procesul auditului se datorează următorilor factori:

• N-au fost delimitate competenţele între unele subdiviziuni ale Ministerului Dezvoltării Informaţionale, Serviciului Stare Civilă şi ale Î.S. „Registru”, ceea ce a determinat dublarea exercitării funcţiilor.

• De către MDI n-au fost stabilite şi definite nivelurile de raportare clare şi corespunzătoare, astfel nu s-au efectuat controale asupra tuturor activităţilor la entităţile din subordine.

• Regulamentele aplicate de către MDI, SSC în perioada auditată n-au prevăzut responsabilitatea pentru gestionarea bunurilor şi mijloacelor speciale, funcţiile de gestionare fiind preluate de către conducerea MDI.

Recomandări

Ministerului Dezvoltării Informaţionale:

• să stabilească şi să menţină în cadrul Ministerului un sistem de management financiar şi control, în baza dezvoltării responsabilităţii managerilor întru utilizarea eficientă a resurselor financiare şi patrimoniale puse la dispoziţia lor;

• să exercite atribuţiile de fondator, prin supravegherea adecvată a situaţiilor financiare şi patrimoniale la întreprinderile subordonate, a modului de realizare a indicatorilor de performanţă stabiliţi şi să examineze oportunitatea ajustării valorii de bilanţ a clădirilor incluse în capitalul social al Î. S. „Registru” la valoarea lor de piaţă;

• să excludă practica de imixtiune în activităţile instituţiilor şi întreprinderilor subordonate şi de utilizare a mijloacelor financiare destinate finanţării activităţii acestora;

• să întreprindă măsuri, de comun acord cu autorităţile publice abilitate, pentru asigurarea formării, înregistrării, actualizării şi utilizării informaţiilor din Registrul de stat al transporturilor conform prevederilor regulamentare.

Î.S.„Registru”:

• să urmărească integritatea şi eficienţa gestionării patrimoniului întreprinderii, precum şi al celui inclus în capitalul statutar al unor întreprinderi, cu eliminarea subvenţiilor indirecte în relaţiile cu întreprinderile fondate sau în care are cotă de participare;

• să îmbunătăţească sistemul de management financiar şi control prin elaborarea şi aprobarea reglementărilor privind efectuarea cheltuielilor neproductive, achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii etc.

Î.S.„Radiocomunicaţii “:

• să elaboreze un plan, cu aprobarea măsurilor concrete întru eficientizarea activităţii economico-financiare, cu examinarea utilizării capacităţilor întreprinderii, actualizarea tarifelor, cu stabilirea sarcinilor de neadmitere a obţinerii rezultatelor cu pierderi, diminuarea datoriilor, excluderea practicii de efectuare a cheltuielilor neproductive, ţinerea evidenţei contabile conforme.

Guvernului:

• la elaborarea şi implementarea concepţiilor, unor sarcini şi proiecte tehnice ale sistemelor informaţionale automatizate, să stabilească sursele financiare necesare pentru acoperirea lor şi să examineze oportunitatea intermedierii în realizarea acestor lucrări;

• să examineze reglementarea neuniformă a prescripţiilor din Hotărîrile de Guvern³⁷ referitor la limita salariului managerului întreprinderii;

________________

³⁷ Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002 „Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară” şi Hotărîrea Guvernului nr.985 din 27.09.2000 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la salarizarea conducătorilor întreprinderilor de stat, întreprinderilor cu capital majoritar de stat şi ai celor monopoliste, indicate de Guvern”.

• să reexamineze componenţa Comisiei guvernamentale pentru elaborarea şi introducerea Sistemului naţional de paşapoarte, Registrului de stat al populaţiei şi altor sisteme informaţionale de importanţă statală, abilitată cu funcţia de aprobare a tarifelor la lucrările şi serviciile prestate la perfectarea documentelor din Sistemul naţional de paşapoarte, certificatelor de înmatriculare, permiselor de conducere şi altor documente legate de acestea.

Domeniul telecomunicaţiilor

Rezumat

Curtea de Conturi, în conformitate cu Programul său de activitate, a auditat S.A. „Moldtelecom”, la care cota statului în capitalul social este de 100% din acţiuni.

În rezultat, s-a constatat că situaţiile financiare înregistrate în rapoartele financiare ale S.A. „Moldtelecom” la 31 decembrie 2006 prezintă o imagine veridică şi completă (ţinîndu-se cont de caracterul semnificativ). Contul de rezultate şi tabloul fluxurilor financiare şi patrimoniale pentru anul încheiat corespund normelor regulamentare³⁸. Testarea rapoartelor financiare, situaţiilor financiare, fluxului mijloacelor băneşti şi a patrimoniului pe perioada intermediară de 9 luni ale anului 2007 n-a stabilit erori semnificative.

________________

³⁸ Standarde Naţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997.

În cadrul auditului de atestare asupra rapoartelor financiare ale S.A. „Moldtelecom” au fost constatate unele dificultăţi şi erori, care nu au depăşit nivelul semnificativ maxim admisibil şi nu au influenţat asupra situaţiei financiare a entităţii.

În perioada auditată, S.A. „Moldtelecom” a desfăşurat o activitate economico-financiară ce a dus la înregistrarea unor evoluţii pozitive ale activelor şi pasivelor Societăţii, precum şi ale indicatorilor economici.

Context

În scopul determinării veridicităţii situaţiilor financiare şi patrimoniale ale S.A.„Moldtelecom”, a fost efectuat auditul de atestare asupra rapoartelor financiare ale S.A.„Moldtelecom” în perioada anilor 2006-2007 (9 luni).

Auditul s-a desfăşurat în concordanţă cu Standardele de Audit ale Curţii de Conturi³⁹, care prevăd planificarea şi efectuarea auditului, pentru a obţine o asigurare rezonabilă că informaţiile din rapoartele financiare oferă o imagine reală şi nu prezintă erori materiale sau neregularităţi.

________________

³⁹ Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.178-179.

Capitalul social al Societăţii constituie 984,2 mil.lei, care este divizat în 98419,4 mii de acţiuni ordinare nominative de aceeaşi clasă, cu valoarea nominală de 10 lei.

Analiza rapoartelor Societăţii, din perioada auditată, denotă că indicatorii economici ai activităţii au atins prognozele stabilite şi au crescut, în raport cu perioadele precedente. Astfel activele Societăţii, în perioada auditată, au sporit cu 33,5%. Capitalul propriu al Societăţii în perioada auditată a crescut cu 754,4 mil.lei, la 30.09.2007 constituind 3454,5 mil.lei. Profitul net, deşi s-a micşorat în raport cu anul 2006 a constituit 378,2 mil.lei. Societatea este unul dintre cei mai mari contribuabili ai Republicii Moldova. Pe parcursul anilor 2006-2007 (9 luni), Societatea a virat în bugetul public naţional mijloace băneşti în sumă de 566,1 mil.lei şi, respectiv, 424,2 mil.lei.

Constatări şi concluzii în domeniile auditate

În cadrul auditării situaţiilor financiare sub aspectul regularităţii au fost consemnate unele abateri:

În procesul valorificării investiţiilor capitale

• începerea lucrărilor de construcţie şi extindere a liniilor de telecomunicaţii, în unele cazuri, a fost admisă în lipsa proiectelor definitivate;

• în unele cazuri, datele din proiectele întocmite nu coincid cu datele din devizele de cheltuieli şi din actele de executare a lucrărilor;

• Societatea nu a elaborat şi nu a stabilit regulamentar condiţiile de contractare a lucrărilor de construcţie şi extindere a reţelelor de telecomunicaţii, precum şi modalitatea de formare şi justificare a costului acestor lucrări;

• devizele de cheltuieli au fost modificate de către antreprenori şi acceptate de Societate în lipsa încheierii acordurilor adiţionale; Societatea a acceptat volume şi preţuri unitare ale lucrărilor, indicate de către antreprenori în actele de executare a lucrărilor, care nu corespund devizelor de cheltuieli aprobate de către Societate;

• la întocmirea devizelor de cheltuieli şi a actelor de executare a lucrărilor de construcţie au fost comise unele erori de calcul în sumă de 484,3 mii lei, astfel fiind majorată nejustificat valoarea lucrărilor de construcţie executate;

• Societatea a acceptat majorarea cu circa 514,0 mii lei a valorii unor lucrări executate pe parcursul anilor 2006-2007 (9 luni) de către filiala sa – Centrul Reţele Magistrale, prezentată de antreprenori, comparativ cu valoarea lucrărilor înaintate de filială antreprenorilor.

Creanţe şi datorii

• În rezultatul verificării soldurilor creanţelor şi datoriilor, s-au constatat unele creanţe cu risc înalt de nerecuperare.

• potrivit rapoartelor financiare ale Societăţii, la 01.01.2006 se înregistra datoria debitoare a Î.S. „Moldtranselectro” în sumă de 8738,5 mii lei, formată la 14.09.1999, în urma cesiunii unor datorii, iniţiată şi aprobată de către autorităţile publice centrale de specialitate. Măsurile întreprinse de Societate întru recuperarea acestor datorii nu s-au soldat cu rezultate;

• la indicaţia autorităţii publice centrale de specialitate, Societatea, în anul 2005, a gajat mijloace fixe proprii în valoare de 4225,0 mii lei, pentru persoane terţe, prin ce şi-a asumat un risc înalt de înstrăinare a patrimoniului Societăţii, precum şi formarea unor creanţe cu o probabilitate mică de recuperare.

Evidenţa, integritatea şi gestionarea patrimoniului public

• valoarea de bilanţ a bunurilor imobile n-a fost ajustată la valoarea lor de piaţă, ultima reevaluare a mijloacelor fixe la Societate fiind efectuată la începutul anului 2000;

• la Societate n-a fost definitivată centralizarea informaţiei asupra terenurilor aflate în folosinţă;

• la unele terenuri n-au fost determinate hotarele şi suprafaţa reală, în legătură cu ce Direcţia Municipală Telecomunicaţii Chişinău, abia la 03.10.2007, s-a adresat Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului în vederea pregătirii titlurilor de autentificare a dreptului de folosinţă a terenurilor din mun.Chişinău, ocupate de 10 clădiri;

• pentru încăperile ce aparţin Societăţii, dar care sînt încorporate în alte clădiri, nu în toate cazurile s-a determinat cota-parte a terenului aferent acestor încăperi şi nu s-a cerut stabilirea acestei cote-părţi în natură;

• la executarea construcţiilor capitale, în unele cazuri, n-au fost înregistrate drepturile reale asupra terenurilor pe care se execută aceste construcţii;

• Societatea nu dispune de confirmarea înregistrării la oficiile cadastrale a dreptului de proprietate asupra unor clădiri şi încăperi ce-i aparţin, în conformitate cu prevederile legale⁴⁰.

________________

⁴⁰ Art.499 din Codul civil, art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII.

Neînregistrarea la oficiile cadastrale a dreptului de proprietate asupra clădirilor, în unele cazuri, poate duce la pierderea acestui drept.

Astfel, în evidenţa contabilă la filiala Societăţii s-au înregistrat clădirile Centralei Telefonice Automate (în continuare – CTA) din satul Baimaclia şi CTA din satul Taraclia, drepturile de proprietate asupra cărora au fost înregistrate după primăriile localităţilor respective. În rezultatul litigiilor, Societatea a pierdut dreptul de proprietate asupra imobilului din satul Baimaclia. Aceeaşi situaţie de conflict s-a înregistrat şi în raport cu primăria satului Taraclia, privind clădirea CTA din această localitate.

• În urma inventarierii selective, efectuată pe parcursul auditului, asupra clădirilor situate în mun.Chişinău, s-a depistat lipsa unei construcţii cu suprafaţa de 52 m², în locul acesteia aflîndu-se un obiect comercial. Pînă la finele anului 2007, construcţia dată era înregistrată în evidenţa contabilă a Societăţii, la DMT Chişinău, iar documentele care ar permite decontarea acestei construcţii nu erau perfectate.

• În rezultatul administrării unor subdiviziuni, Societatea a suportat pierderi:

- de la întreţinerea unui cămin, în anii 2006 şi 2007 (9 luni), în sumă de 424,3 mii lei şi, respectiv, 292,7 mii lei, cheltuielile Societăţii fiind recuperate la nivelul de 44,7% şi, respectiv, 44,5%;

- de la activitatea cantinelor, în aceeaşi perioadă, în sumă de 2017,1 mii lei şi, respectiv, 1729,1 mii lei.

• În perioada auditată (pînă la 15.08.2007), pentru amplasarea punctului central de convorbiri, Societatea a închiriat încăperi cu suprafaţa de 464,0 m², o parte din care ulterior au fost transmise în sublocaţiune unor agenţi economici la preţuri mai mici decît cele achitate pentru locaţiune.

Analize:

Abaterile constatate în procesul auditului se datorează următorilor factori:

• Controlul intern insuficient asupra unor activităţi, precum: executarea lucrărilor de construcţie, întocmirea devizelor de cheltuieli şi a actelor de executare a lucrărilor, evidenţa creanţelor şi datoriilor, în special ale celor cu risc înalt de nerecuperare, urmărirea utilizării eficiente a patrimoniului ş.a.

Deşi în cadrul Societăţii activează Serviciul audit intern, acesta n-a efectuat evaluări ale sistemului de control intern, ceea ce majorează riscul nedepistării şi nelichidării unor deficienţe din cadrul acestuia.

• Pînă la definitivarea auditului (februarie 2008), Guvernul nu a numit organul central de specialitate al administraţiei publice care va exercita drepturile de administrare a proprietăţii de stat în S.A. „Moldtelecom” şi de supraveghere a activităţii acesteia.

Recomandări

Consiliului S.A. „Moldtelecom”:

- să prezinte adunării generale a acţionarilor rezultatele auditului, cu întreprinderea măsurilor în vederea:

• determinării oportunităţii ajustării valorii de bilanţ a mijloacelor fixe la valoarea lor de piaţă, precum şi înregistrării dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente clădirilor ce aparţin S.A. „Moldtelecom”;

• excluderii cazurilor de gajare a patrimoniului Societăţii pentru persoane terţe;

• examinării modalităţilor de încasare a creanţelor cu probabilitate mică de recuperare şi de stabilire a surselor de acoperire a eventualelor pierderi.

Organului executiv al S.A. „Moldtelecom”:

• optimizarea şi perfecţionarea sistemului de control intern, precum şi asigurarea independenţei şi exercitarea întocmai a atribuţiilor regulamentare ale Serviciului audit intern;

• finalizarea procesului de inventariere a terenurilor aflate în folosinţa S.A. „Moldtelecom”, determinarea cotei-părţi a terenului aflat în folosinţă şi stabilirea hotarelor terenurilor în natură, înregistrarea în organele cadastrale a drepturilor reale asupra bunurilor imobile;

• asigurarea integrităţii şi utilizării eficiente a patrimoniului, inclusiv la darea în locaţiune;

• recuperarea datoriei de 4457,2 mii lei (inclusiv taxa de stat), formată în rezultatul gajării patrimoniului Societăţii ş.a.

Guvernului:

• să determine autoritatea centrală de specialitate pentru administrarea cotei statului în capitalul social al S.A. „Moldtelecom” şi supravegherea activităţii acesteia.

III.2. Asigurarea activităţii postprivatizare

Rezumat

Urmare efectuării controlului asupra asigurării activităţii postprivatizare, Curtea de Conturi a constatat că la privatizarea prin concursuri investiţionale nu întotdeauna s-au obţinut rezultatele scontate, deoarece unii cumpărători nu şi-au onorat obligaţiile negociate în condiţiile concursului investiţional şi prevăzute în contractele de vînzare-cumpărare a patrimoniului public pentru perioada postprivatizare: dezvoltarea şi eficientizarea capacităţilor de producţie, majorarea volumului de producţie şi lucrări, vînzărilor nete, activelor şi defalcărilor în buget, păstrarea numărului locurilor de muncă, condiţii care urmau să contribuie în final la asanarea economică a întreprinderilor privatizate.

Context

Acţiunile de control au avut drept obiectiv stabilirea gradului de asigurare a activităţii postprivatizare în conformitate cu cerinţele regulamentare pentru perioada anilor 2006-2007(9 luni).

În conformitate cu prevederile regulamentare, privatizarea în perioada verificată a fost efectuată prin diferite modalităţi, cum ar fi: concurs comercial sau investiţional, negocieri directe, în baza proiectelor individuale aprobate de către Guvern etc.

Transmiterea patrimoniului public în proprietate privată a impus condiţii referitor la modalităţile şi termenele de privatizare, precum şi la activităţile de asanare şi restructurare financiară a întreprinderilor în perioada postprivatizaţională. Activităţile de monitorizare în această perioadă au inclus acţiunile de control asupra îndeplinirii obligaţiunilor asumate de către cumpărători prin contractele de vînzare-cumpărare şi a evoluţiei economico-financiare a întreprinderilor privatizate.

Pentru desfăşurarea concursurilor sau negocierilor directe la privatizarea patrimoniului public a fost desemnată Comisia pentru desfăşurarea concursurilor şi negocierilor directe la privatizarea patrimoniului public⁴¹ (în continuare – Comisia), care a avut următoarele sarcini: desfăşurarea concursurilor şi negocierilor directe, totalizarea rezultatelor concursurilor sau negocierilor directe şi determinarea cîştigătorului acestora, examinarea şi adoptarea deciziilor privind onorarea obligaţiilor contractuale de către cumpărători, cu depunerea la Agenţia Proprietăţii Publice (APP) a proceselor-verbale respective.

________________

⁴¹ Hotărîrea Guvernului nr.1523 din 26.11.2002 „Privind aprobarea componenţei nominale a Comisiei pentru desfăşurarea concursurilor şi negocierilor directe la privatizarea patrimoniului public” (cu modificările ulterioare).

Constatări şi concluzii

Conform Registrului privind îndeplinirea obligaţiilor din contractele monitorizate, la 01.10.2007, APP a monitorizat activitatea postprivatizare la 22 de întreprinderi. Pachetul de acţiuni ale statului în aceste întreprinderi a fost vîndut în anii 1998-2005, prin concursuri investiţionale.

Reieşind din nivelul de executare a condiţiilor contractuale privind efectuarea investiţiilor, precum şi a altor condiţii stabilite în contractele de vînzare-cumpărare, abateri frecvente au fost constatate la 16 cumpărători, cele mai semnificative fiind următoarele:

• Neîndeplinirea în termen a obligaţiunilor contractuale privind efectuarea investiţiilor şi, în legătură cu aceasta, prolongarea termenului de efectuare a investiţiilor (în unele situaţii, de la 4 pînă la 9 ani – S.A. „Elevatorul din Căuşeni”) la 9 cumpărători, ceea ce a determinat faptul că din volumul total al investiţiilor care urmau a fi efectuate în activitatea întreprinderilor privatizate într-o perioadă de la 3 pînă la 10 ani, în valoare de 390,6 mil.lei şi 104,1 mil.dol. SUA, au fost efectuate doar 60,2% şi, respectiv, 97,6% din acestea;

• Nerespectarea unor condiţii prevăzute în contracte:

- dezvoltarea şi eficientizarea capacităţilor de producţie (S.A. „Elevatorul din Căuşeni”, S.A. „Cereale Prut”);

- utilizarea investiţiilor în scopurile prevăzute în contractele investiţionale (S.A. „Cereale Prut”, Cinematograful „Columna”, or.Chişinău );

- crearea locurilor noi de muncă sau menţinerea numărului acestora (S.A. „Cereale Prut” (a redus numărul locurilor de muncă de la 170 pînă la 53), S.A. „Toamna de Aur”, S.A. „Arnaut Petrol”, mun.Comrat, S.A. „Porumb” (a redus numărul locurilor de muncă de la 170 pînă la 18), S.A. „Fabrica de vin Cojuşna”);

- sporirea volumului producţiei, lucrărilor şi a vînzărilor nete (S.A. „Toamna de Aur”, S.A. „Agropetrol”, S.A. „Fabrica de vin Cojuşna”, S.A. „Arnaut Petrol”, mun.Comrat);

- majorarea defalcărilor în buget (S.A. „Cereale Prut”).

Ca urmare, privatizarea întreprinderilor menţionate nu a avut efectul economic scontat de asanare a situaţiei economico-financiare a acestora. Majoritatea întreprinderilor nominalizate au înregistrat pierderi din cauza reducerii volumului producţiei şi a vînzărilor nete, defalcările în buget s-au micşorat, creanţele au sporit, valoarea activelor nete şi a mijloacelor fixe ale lor a scăzut, iar în unele situaţii acestea au înregistrat valori negative.

• Unii investitori, neonorîndu-şi obligaţiile contractuale, au înstrăinat unor persoane terţe acţiunile statului din următoarele societăţi pe acţiuni: S.A. „Hotelul Chişinău”, S.A. „Mioara”, Bălţi, S.A. „Calcar-Granit”, or.Ungheni, S.A. „Complexul hotelier Palace”, S.A. „Fabrica de prelucrare a seminţelor de porumb din Răuţel”, S.A. „Cariera Oziornoie”.

Deşi unii cumpărători o perioadă îndelungată nu şi-au respectat obligaţiile stabilite în contractele iniţiale, Comisia a luat deciziile de iniţiere a procedurii de reziliere a contractelor de vînzare-cumpărare a acţiunilor statului în întreprinderile respective abia peste 7-9 ani.

Analize

Abaterile stabilite au fost condiţionate de următorii factori:

• Actele normative vizînd administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice⁴² nu reglementează obligativitatea asigurării condiţiilor concursului pe toată perioada investiţională, precum şi nu delimitează distinct competenţele şi atribuţiile Comisiei şi ale Agenţiei Proprietăţii Publice.

________________

⁴² Art.12 alin.(1) din Legea nr.627-XII din 04.07.1991 „ Cu privire la privatizare”, art.27alin.(1), alin.(2) din Legea nr.1217-XIII din 25.06.1997 „Cu privire la Programul de privatizare pe anii 1997-1998", pct.58 din Regulamentul concursurilor investiţionale şi comerciale şi negocierilor directe privind privatizarea patrimoniului public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.998 din 29.09.2000.

• Departamentul Privatizării şi, ulterior, APP n-au monitorizat pe deplin activitatea postprivatizaţională a întreprinderilor privatizate şi respectarea de către cumpărători a obligaţiunilor prevăzute în contractele de vînzare-cumpărare a patrimoniului public. N-au aplicat măsurile corespunzătoare întru executarea obligaţiunilor şi n-au procedat în situaţiile respective la rezilierea contractelor.

Recomandări

Ministerului Economiei şi Comerţului:

• efectuarea unei analize complexe a legalităţii şi eficienţei acţiunilor APP în procesul de asigurare a activităţii postprivatizare, cu întreprinderea măsurilor de redresare a situaţiei.

Agenţiei Proprietăţii Publice:

• să efectueze inventarierea totală a întreprinderilor aflate în condiţii de postprivatizare;

• să întreprindă măsuri, conform legislaţiei, pentru lichidarea încălcărilor comise şi respectarea drepturilor patrimoniale în interesele statului în perioada de postprivatizare;

• să elaboreze un act intern, prin care să reglementeze procedura de evidenţă şi monitorizare a executării clauzelor contractelor investiţionale.

Guvernului:

• reexaminarea compatibilităţii actelor normative cu legislaţia în vigoare vizînd administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, în vederea stabilirii obligativităţii asigurării condiţiilor concursului pe toată perioada investiţională, precum şi delimitării distincte a competenţelor şi atribuţiilor Comisiei şi APP.

III.3. Reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare,

ţinerea Cadastrului funciar în perioada anilor 2006-2007

(9 luni)

Rezumat

Curtea de Conturi a constatat deficienţe în procesul executării reglementării de stat a regimului proprietăţii funciare de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC), care au determinat: perfectarea şi aprobarea Cadastrului funciar, în unele cazuri, cu schimbări neîntemeiate la categoriile de terenuri, în baza datelor neargumentate pe deplin, neaprobate de către Consiliile raionale şi municipale; tergiversarea înregistrării de stat a terenurilor proprietate publică; realizarea Programelor şi planurilor naţionale de acţiuni în domeniul relaţiilor funciare, cadastrului şi evaluării bunurilor imobile, geodeziei, cartografiei şi geoinformaticii cu unele abateri de la prevederile regulamentare; ratarea veniturilor la buget în urma înstrăinării terenurilor proprietate publică la preţul normativ, acesta nefiind actualizat la preţul de piaţă; executarea lucrărilor cadastrale şi înregistrarea bunurilor imobile cu unele abateri pentru înlăturarea cărora se vor necesita cheltuieli suplimentare, care vor fi suportate de către proprietarii terenurilor.

Context

Acţiunile de control au avut drept obiectiv determinarea gradului de respectare de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru şi unele întreprinderi din subordine a cadrului legislativ şi normativ privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, ţinerii Cadastrului funciar, înregistrării de stat a terenurilor proprietate publică, precum şi realizarea Programelor şi planurilor naţionale de acţiuni în domeniu.

Constatări principale

Privind crearea şi ţinerea Cadastrului funciar:

• La 01.01.2007, Cadastrul funciar a fost aprobat de Guvern cu suprafaţa de 3384,6 mii ha, inclusiv terenuri agricole – 2511,8 mii ha, din care 781,3 mii ha (23,1%) reprezintă cota statului, 728,7 mii ha (21,5%) – a unităţilor administrativ-teritoriale, iar 1874,7 mii ha (55,4%) se află în proprietate privată.

• Datele din Cadastrul funciar republican privind unele categorii de terenuri, la 01.01.2007, nu corespundeau datelor din Cadastrele funciare ale unităţilor administrativ-teritoriale. Astfel, suprafaţa terenurilor agricole din Cadastrul funciar republican (1974,1 mii ha) este majorată cu 24,3 mii ha din contul terenurilor din fondul de rezervă al primăriilor.

• În anul 2006, suprafaţa terenurilor satelor, oraşelor, municipiilor, destinate construcţiei caselor de locuit, s-a mărit, faţă de anul 2005 cu 10,5 mii ha, inclusiv în r-nele Căuşeni (4848 ha) şi Ştefan Vodă (3789 ha), din cauza trecerii neîntemeiate a terenurilor destinate grădinilor (cu destinaţie agricolă) din extravilan în terenuri destinate loturilor de lîngă casă în intravilan, prin ce nu s-au respectat prevederile art.43 din Codul funciar.

• Conform datelor din Cadastrul funciar, în mun.Chişinău, la 01.01.2007, din terenurile cu suprafaţa de 12301 ha (cu excepţia terenurilor localităţilor din componenţa municipiului), terenurile aferente construcţiilor neidentificate constituie 1289 ha, sau 10,4%; terenurile destinate dezvoltării sociale a oraşului – 259,4 ha, inclusiv 182,3 ha – loturi pentru legumicultură, atribuite provizoriu.

Privind realizarea Programelor şi planurilor naţionale în domeniu:

• ARFC a executat parţial lucrările prevăzute în „Programul de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului⁴³. N-au fost evaluate 400,0 mii ha de terenuri agricole cu construcţiile amplasate pe acestea, preconizate în Program.

________________

⁴³ nr.670 din 09.06.2003 “Despre aprobarea Programului de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării”.

• În cadrul realizării Programului Naţional „Satul Moldovenesc” (2005-2015), aprobat prin Hotărîrea Guvernului⁴⁴, potrivit datelor ARFC, din 2147 ha planificate pentru crearea noilor fîşii forestiere, au fost valorificate numai 59 ha (2,7%).

________________

⁴⁴ nr.242 din 01.03.2005 „Cu privire la aprobarea Programului Naţional „Satul Moldovenesc” (2005-2015)”.

Privind înregistrarea de stat a terenurilor proprietate publică:

• La 01.10.2007, din cele 781,3 mii ha de terenuri proprietate publică, ARFC a eliberat titluri de autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi a înregistrat în Registrul Cadastral al Deţinătorilor de Terenuri doar 3,5 mii ha de terenuri proprietate publică (0,4%).

• Din suprafaţa de 35,0 mii ha de terenuri agricole ale 102 întreprinderi de stat, conform legii⁴⁵, ARFC a finalizat lucrările ce ţin de identificarea, inventarierea cantitativă şi calitativă, precum şi de elaborarea planurilor cadastrale şi titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren doar pe o suprafaţă de 465,1 ha (1,3%).

________________

⁴⁵ nr.668-XIII din 23.11.1995 „Pentru aprobarea Listei unităţilor ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului” (cu modificările şi completările ulterioare).

Privind legalitatea înstrăinării şi plenitudinii înregistrării de stat a terenurilor şi a drepturilor deţinătorilor acestora în registrul bunurilor imobile:

• Unele instituţii şi întreprinderi de profil din ţară, la înstrăinarea terenurilor proprietate publică, în procesul stabilirii suprafeţelor terenurilor aferente obiectelor private, inclusiv a celor considerate ca fiind utilizate în procesul tehnologic, cu aplicarea la ultimele a coeficientului 0,3, au fost aplicate prevederi legale depăşite la acel moment.

• Situaţia creată, cînd preţurile normative sînt mult mai mici faţă de cele de piaţă, a dat posibilitate cumpărătorilor de terenuri proprietate publică, după achitarea costului integral, să le înstrăineze la preţuri de piaţă, fapt care a lipsit bugetul consolidat de mijloace financiare semnificative în sumă de cca 63,3 mil.lei.

• Controlul selectiv al documentelor anexate la dosarele OCT, efectuat la 17 obiecte ale administraţiei publice locale, a stabilit terenuri înstrăinate cu suprafaţa de 14,93 ha, comercializate cu 6,7 mil.lei, inclusiv terenuri ca fiind utilizate în procesul tehnologic, cu aplicarea coeficientului 0,3, cu suprafaţa de 12,57 ha, înstrăinate cu 3,4 mil.lei. Şase terenuri din acestea, cu suprafaţa de 5,50 ha, care s-au comercializat la preţul normativ de 1,7 mil.lei, ulterior au fost înstrăinate la preţul de piaţă de 65,1 mil.lei.

Analize

Neregularităţile constatate la executarea reglementării de stat a regimului proprietăţii funciare au fost cauzate de următorii factori:

• Nerespectarea prevederilor legale în domeniul funciar⁴⁶ de către deţinătorii terenurilor de stat, care nu au înaintat spre înregistrare bunurile imobile şi drepturile asupra lor, fapt care a determinat înregistrarea unor indici foarte scăzuţi în domeniul eliberării titlurilor de autentificare a drepturilor deţinătorilor de terenuri.

________________

⁴⁶ art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998 „Privind cadastrul bunurilor imobile”.

• Pînă în luna martie 2008 n-a fost soluţionată problema implementării unui mecanism de control la nivel central asupra utilizării şi protecţiei terenurilor, conform normelor legale⁴⁷. Din luna august 2005, această atribuţie a fost exclusă din competenţele ARFC, fără a fi atribuită altei autorităţi publice centrale.

________________

⁴⁷ Art.20 alin.(2) din Legea nr.1247-XII din 22.12.1992 „Privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar” (cu modificările ulterioare).

• Controlul insuficient din partea ARFC asupra activităţii instituţiilor şi întreprinderilor de profil din subordine.

• Prezenţa unor lacune şi ambiguităţi în actele normative şi legislative ce ţin de domeniul funciar, precum şi aplicarea în unele situaţii a unor prevederi legale depăşite, în special la evaluarea terenurilor şi înstrăinarea şi stabilirea criteriilor de determinare a terenurilor utilizate în procesul tehnologic.

Recomandări

Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru:

• asigurarea unui control eficient asupra utilizării conforme a proprietăţii statului, inclusiv inventarierea terenurilor atribuite în gestiune economică întreprinderilor subordonate, înregistrarea acestora în registrul bunurilor imobile şi în evidenţa contabilă, concretizarea mărimii capitalului social, cu introducerea modificărilor în statut, precum şi reflectarea în contractele încheiate cu administratorii a patrimoniului transmis în gestiune.

Guvernului:

• examinarea oportunităţii creării serviciilor desconcentrate ale ARFC în teritoriu, precum şi a instituirii unui mecanism de control asupra utilizării şi protecţiei terenurilor;

• examinarea conformităţii actelor normative şi legislative ce ţin de domeniul funciar, în vederea echilibrării acestora cu dezvoltarea pieţei bunurilor imobile în Republica Moldova şi comercializarea terenurilor în condiţiile economiei de piaţă;

• să urgenteze procesul de delimitare a terenurilor proprietate publică.

Capitolul IV

ALTE COMPETENŢE ATRIBUITE PRIN LEGE

IV.1. Aviz la Raportul financiar al Comisiei Electorale Centrale

Rezumat

În urma controlului Curtea de Conturi a confirmat că Raportul financiar al CEC prezintă situaţia financiară reală.

Totodată, la CEC şi comisiile electorale s-au consemnat unele deficienţe la utilizarea mijloacelor financiare, care, în fond, au fost determinate de cadrul legislativ ambiguu.

Recomandăm Parlamentului să examineze oportunitatea prezentării de către CEC a propunerilor referitor la ajustările necesare în Codul electoral prin prisma uniformizării aplicabilităţii prevederilor acestuia, precum şi a compatibilităţii lui cu alte acte legislative în vigoare.

Context

În conformitate cu prevederile legale⁴⁸, Curtea de Conturi a efectuat controlul la CEC şi 30 de consilii electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, avînd drept obiectiv prezentarea avizului la Raportul financiar al CEC asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru desfăşurarea alegerilor locale generale din 3 iunie 2007⁴⁹.

________________

⁴⁸ Art.35 alin.(3) din Codul electoral, aprobat prin Legea nr.1381-XIII din 21.11.1997.

⁴⁹ Raportul financiar al CEC asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru desfăşurarea alegerilor locale generale din 3 iunie 2007, la situaţia din 1 noiembrie 2007, remis pentru avizare Curţii de Conturi prin scrisoarea CEC nr.9/140 din 13.11.2007.

Constatări:

Conform Legii nr.348-XVI, pentru desfăşurarea alegerilor locale generale din 3 iunie 2007, au fost precizate alocaţii definitive în volum de 32,3 mil.lei. Potrivit datelor din Raportul financiar al CEC, cheltuielile pentru desfăşurarea alegerilor s-au executat în sumă totală de 27,9 mil.lei, sau la nivel de 86,3% faţă de cele precizate. La data întocmirii Raportului (01.11.2007), soldul alocaţiilor neutilizate a însumat 4,4 mil.lei, formarea căruia, în fond, a fost cauzată de programarea neconformă a mijloacelor necesare pentru desfăşurarea alegerilor.

La CEC şi unele consilii electorale de circumscripţie de nivelul II s-au constatat unele abateri la gestionarea mijloacelor alocate pentru desfăşurarea alegerilor locale, raportate deja CEC, printre care:

• unor funcţionari publici şi angajaţi din sfera bugetară degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent li s-au achitat salarii atît de la locul de muncă, cît şi din contul resurselor bugetare alocate pentru desfăşurarea alegerilor. Astfel de situaţii au fost consemnate la remunerarea muncii persoanelor degrevate de atribuţiile de la locul de muncă permanent, care şi-au exercitat activitatea în consiliile electorale de circumscripţie din raioanele Rîşcani, Floreşti, Soroca, Străşeni, Glodeni, Făleşti, Cimişlia şi mun.Chişinău;

• unii funcţionari publici s-au angajat pentru activitate în cadrul consiliilor şi birourilor electorale în baza contractelor individuale de muncă, fără a fi degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent, prin ce nu s-au respectat prevederile legale⁵⁰;

________________

⁵⁰ Art.11 alin.(3) lit.a) din Legea serviciului public nr.443-XIII din 04.05.1995.

• la cele 30 de consilii electorale de circumscripţie de nivelul II, supuse controlului, s-au utilizat suplimentar pentru salarizarea persoanelor nominalizate mijloace bugetare în sumă totală de 1539,3 mii lei, precum şi s-au achitat plăţi aferente acestora în sumă de 384,8 mii lei;

• din contul alocaţiilor preconizate pentru desfăşurarea alegerilor locale pe anul 2007 au fost achitate datoriile creditoare formate în anii 2005-2006, la grupa 8 „Autorităţi şi servicii cu destinaţie generală neatribuite la alte grupe”, în sumă totală de 86,9 mii lei;

• consiliile electorale de circumscripţie din raioanele Cahul, Căuşeni, Cantemir n-au întreprins măsuri în vederea încasării datoriilor debitoare formate la executarea devizelor de cheltuieli pentru desfăşurarea alegerilor locale;

• achiziţiile publice au fost efectuate cu unele abateri de la prevederile Legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului;

• contabilitatea CEC a efectuat unele cheltuieli neargumentate în sumă de 50,1 mii lei, din care, pe parcursul controlului, la bugetul instituţiei s-au restabilit 30,0 mii lei şi la bugetul de stat – suma de 20,1 mii lei.

Analize:

Problemele şi neajunsurile constatate la utilizarea mijloacelor bugetare alocate pentru desfăşurarea alegerilor locale generale au fost determinate, în fond, de:

• lipsa unui mecanism bine determinat de degrevare de atribuţiile de la locul de muncă permanent în perioada electorală a funcţionarilor publici şi a altor angajaţi din sfera bugetară, precum şi de salarizare a acestora în perioada menţionată;

• ambiguităţile existente în reglementările Codului electoral în ceea ce priveşte salarizarea membrilor consiliilor şi birourilor electorale.

Recomandări Parlamentului:

• Examinarea oportunităţii prezentării de către Comisia Electorală Centrală a unei sinteze generalizate privind practica de aplicare a legislaţiei în cadrul campaniei electorale şi a propunerilor referitor la ajustările necesare în Codul electoral în vederea:

- uniformizării indicatorilor economici aplicabili la salarizarea şi achitarea recompenselor membrilor consiliilor şi birourilor electorale pentru activitatea în perioada electorală, cu indicarea sursei şi modului de informare a organelor electorale despre cuantumul lor;

- reglementării clare a procedurii de degrevare de atribuţiile de la locul de muncă permanent a funcţionarilor publici şi angajaţilor din sfera bugetară prin prisma compatibilităţii exercitării atribuţiilor atît la locul de muncă permanent, cît şi în cadrul organelor electorale;

- armonizării unitare a prevederilor Codului electoral referitor la modul de salarizare a funcţionarilor publici în perioada desfăşurării activităţii lor în cadrul consiliilor şi birourilor electorale, inclusiv în baza contractelor individuale de muncă, ţinîndu-se cont de restricţiile reglementate în alte acte legislative.

IV.2. Avizarea proiectelor de acte normative

În temeiul art.26 din Legea nr.312-XIII, Curtea de Conturi a prezentat Parlamentului, în termenele stabilite, avizele la proiectele:

• Legii bugetului de stat pe anul 2008;

• Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008;

• Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2008.

Examinarea proiectelor menţionate s-a efectuat la faţa locului, prin studierea documentelor de fundamentare a bugetelor respective, verificarea corectitudinii calculelor şi respectării normelor procesului bugetar, caracteristice etapei de planificare bugetară. Pentru elaborarea avizelor, Curtea de Conturi a utilizat aproximativ 300 om/zile.

În pofida faptului că multe din propunerile Curţii de Conturi n-au fost luate în consideraţie în procesul examinării proiectelor concrete, practica denotă că autorii proiectelor de legi bugetare ţin cont de majoritatea acestor propuneri în perioadele ulterioare.

Suplimentar, Curtea de Conturi a supus examinării 16 proiecte de acte legislative şi normative ce prezintă interes pentru activitatea sa de control. În majoritatea cazurilor, obiecţiile şi propunerile Curţii de Conturi referitor la proiectele respective au fost luate în consideraţie de către autorii proiectelor de legi sau de acte normative, fapt ce denotă rezultativitatea participării Curţii de Conturi la îmbunătăţirea managementului finanţelor publice.

Constatări:

• Avizul la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2008

Ministerul Finanţelor pentru prima dată a elaborat şi prezentat Guvernului proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2008 într-un format nou, implementînd practicile internaţionale.

• Avizul la proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008

Se menţionează nerespectarea competenţelor legale în procesul de elaborare a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 de către autorităţile responsabile de elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul asigurărilor sociale de stat şi organul responsabil de executarea BASS. În pofida faptului că proiectul legii nominalizate urmează să fie elaborat de către Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor, acesta a fost prezentat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale. Curtea de Conturi a constatat existenţa riscului de neexecutare a bugetului atît pe anul 2007, cît şi pe anul 2008. Raportul privind executarea BASS pe anul 2007 a confirmat această constatare.

Avizul conţine concluzia privind subestimarea cheltuielilor la compensaţiile nominative pentru gazul lichefiat şi cărbune, fapt care nu a fost luat în calcul.

• Avizul proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2008

Ca şi în anii precedenţi, proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2008 a fost elaborat şi prezentat Guvernului de către CNAM, dar nu de către Ministerul Sănătăţii, de comun acord cu Ministerul Finanţelor, astfel nerespectîndu-se competenţele între organele responsabile de elaborarea politicilor în domeniul asistenţei medicale şi organul responsabil de executarea bugetului FAOAM.

Curtea de Conturi consideră că utilizarea mai eficientă a mijloacelor din Fondul măsurilor de profilaxie ar fi posibilă doar prin identificarea concretă a unor scopuri prioritare în domeniul protecţiei sănătăţii populaţiei, prevenirii îmbolnăvirilor şi supravegherii sanitaro-epidemiologice, cu elaborarea şi aprobarea unui program concret de realizare a acestora.

În pofida faptului că de multe din propunerile Curţii de Conturi nu se ţine seama în procesul examinării proiectelor concrete, practica denotă că autorii proiectelor de legi bugetare iau în consideraţie majoritatea propunerilor Curţii de Conturi în perioadele ulterioare.

• Avizarea altor proiecte de acte normative

Avizarea de către Curtea de Conturi a avut drept scop realizarea unor principii unificate în domeniul procesului bugetar şi reglementării utilizării mijloacelor publice în vederea susţinerii priorităţilor stabilite în procesul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, precum şi întru realizarea recomandărilor expuse de Curtea de Conturi în hotărîrile sale pe diferite domenii.

Capitolul V

INDICATORII ACTIVITĂŢII DE CONTROL/AUDIT ŞI DE MONITORIZARE

V.1. Rezultatele activităţii de control/audit şi de monitorizare a executării

cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi

V.1.1. Activitatea de control/audit

Rezumat

Activitatea de control/audit a Curţii de Conturi s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de control/audit pentru anul 2007, în acesta fiind prevăzute 48 de acţiuni de control. Suplimentar, Curtea de Conturi a realizat 14 acţiuni de control, numărul total constituind 62. Din numărul controalelor sus-menţionate, în conformitate cu art.5 alin.(4) din Legea nr.312-XIII, 3 controale au fost efectuate la solicitarea fracţiunilor parlamentare, care au avut ca obiectiv verificarea corectitudinii utilizării mijloacelor financiare publice, legalităţii şi regularităţii operaţiunilor economico-financiare.

Din totalul de 2015 entităţi pasibile controlului/ auditului, conform Registrului Unic, au fost verificate/ auditate 368 de entităţi (cca 20%). Structura entităţilor controlate se prezintă astfel:

V.1.2. Hotărîrile Curţii de Conturi pe marginea controalelor/auditelor

Rezumat

În rezultatul controalelor/auditelor efectuate de Curtea de Conturi, au fost întocmite 353 de Acte de control şi 15 Rapoarte de audit, inclusiv 92 de Acte de control intermediare, potrivit procedurilor legale specifice Curţii de Conturi. În urma examinării rezultatelor misiunilor de control/audit efectuate, au fost adoptate 66 de hotărîri şi s-au formulat 694 de cerinţe şi recomandări, orientate spre înlăturarea încălcărilor şi deficienţelor, optimizarea managementului financiar şi sporirea eficienţei administrării patrimoniului public.

Majoritatea hotărîrilor Curţii de Conturi au fost remise Guvernului, pentru informare şi luare de atitudine, iar unele din ele au fost remise Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului, pentru informare.

Potrivit prevederilor legale, 9 hotărîri au fost remise, pentru examinare după competenţă, organelor de drept, inclusiv: 1 – Procuraturii Generale şi 8 – Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Indicatorii respectivi privind realizarea hotărîrilor Curţii de Conturi, pentru perioada raportată, se prezintă în tabelul de mai jos:

Unele autorităţi publice centrale şi locale au între prins măsuri de lichidare a încălcărilor şi neajunsurilor constatate la formarea şi utilizarea finanţelor publice şi la administrarea patrimoniului public, astfel încît în perioada de gestiune au fost executate integral 40 (ori 61%) din totalul hotărîrilor adoptate. Principalii indicatori ai activităţii de control/audit şi de monitorizare a executării cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi, în perioada anilor 2005-2007, se prezintă în următorul tabel:

V.1.3. Sinteza acţiunilor/măsurilor întreprinse de către entităţi în vederea executării cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi

Rezumat

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au întreprins măsuri de lichidare a încălcărilor constatate la formarea şi utilizarea finanţelor publice, la administrarea patrimoniului public, care au fost orientate spre: încasarea veniturilor în buget; diminuarea sau achitarea integrală a datoriilor creditoare şi încasarea datoriilor debitoare; înregistrarea în evidenţă a patrimoniului public; majorarea valorii iniţiale de bilanţ a fondurilor fixe după efectuarea reparaţiilor capitale şi reconstrucţiilor; înregistrarea în evidenţă a construcţiilor finalizate, finanţate din mijloacele alocate pentru investiţii capitale; înregistrarea la OCT a bunurilor imobile; restabilirea în buget a mijloacelor utilizate neregulamentar; rambursarea împrumuturilor în bugetul local; micşorarea restanţelor contribuabililor faţă de bugetul local; virarea la bugetul de stat a transferurilor cu destinaţie specială; restituirea în bugetul local a mijloacelor financiare neutilizate. Valoarea totală a mijloacelor restituite, restabilite în evidenţă după lichidarea încălcărilor se estimează în sumă de 128,2 mil.lei.

Totodată, unele ministere şi autorităţi administrative n-au conştientizat în măsură deplină responsabilităţile sale, ca executori de buget, la capitolul înlăturarea încălcărilor şi lacunelor constatate de controalele efectuate.

• Ministerul Finanţelor a operat modificările corespunzătoare în Clasificaţia bugetară în scopul definirii clare a statutului mijloacelor provenite din transferurile de 25% din salariul persoanelor care fac serviciul de alternativă şi al reflectării corecte la executarea părţii de venituri şi părţii de cheltuieli ale bugetului; au fost anulate înscrierile în fişele personale ale beneficiarilor de împrumut, care nu au confirmat datoriile în sumă de 1033,2 mii dolari SUA; mijloacele alocate din Fondul de rezervă al Guvernului şi neutilizate la finele anului 2006 de MTGD în sumă de 60,1 mii lei au fost redistribuite între capitolele Clasificaţiei bugetare, iar Ministerului Culturii şi Turismului i-a fost micşorată suma alocaţiilor cu 202,5 mii lei (mijloace nefolosite).

• IFPS a aplicat prevederile legale referitor la modul de executare silită a obligaţiilor fiscale neonorate în termen de către agenţii economici, ceea ce a contribuit la încasarea în buget a datoriilor în sumă de 9,5 mil.lei.

• CNAS a conformat structura veniturilor BASS la clasificaţia bugetară. Biletele de odihnă şi tratament nedistribuite au fost raportate la cheltuieli efective în sumă de 2786,4 mii lei, pe măsura repartizării şi utilizării lor de către beneficiari. A fost elaborat proiectul Strategiei de Dezvoltare a Tehnologiilor Informaţionale în cadrul CNAS pe perioada anilor 2008-2010.

• CNAM a întreprins măsuri de identificare a contingentului real al persoanelor fizice şi juridice pentru încadrarea integrală a acestora în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. MF şi BNM au elaborat şi au implementat mecanismul de gestionare a veniturilor FAOAM prin CUT.

• MAIA a restituit integral în buget mijloacele în sumă de 212,2 mii lei, acordate nejustificat din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, iar faţă de persoanele care au comis încălcări la administrarea mijloacelor destinate sectorului agrar au fost aplicate sancţiuni disciplinare.

• IFPS, în vederea asigurării plenitudinii colectării şi corectitudinii obligaţiilor fiscale, a elaborat proiectul Conceptului de evaluare, clasificare a restanţelor în grupuri după factorii de risc. Consiliul Coordonator al IFPS a aprobat şi a remis subdiviziunilor, pentru implementare, Sistemul de evaluare a performanţelor Serviciului Fiscal de Stat. Printr-un ordin comun al IFPS şi CNAM, a fost elaborat ca mostră Actul de verificare privind încasarea veniturilor în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Conform Clasificaţiei bugetare, au fost operate unele modificări în formularul Informaţia privind sumele primelor de asigurare a asistenţei medicale, a amenzilor şi a sancţiunilor administrative calculate. Prin dispoziţii trezoreriale, suma de 124,3 mii lei, înscrisă incorect ca achitări la FAOAM în conturile personale ale contribuabililor, a fost atribuită la încasări în bugetul de stat.

• Beneficiarii de investiţii capitale au transferat defalcări în fondul special pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii în sumă de 481,6 mii lei; Consiliile raionale Cimişlia, Căuşeni şi Rezina au înregistrat în evidenţa contabilă gazoductele construite, confirmate prin procesele-verbale de recepţie finală a lucrărilor, în valoare de 9,3 mil.lei, precum şi apeducte, cazangerii etc. În valoare de 0,7 mil.lei.

• Unele entităţi n-au întreprins măsuri de rigoare în vederea executării cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi. Printre autorităţile care n-au reacţionat adecvat la cerinţele respective se nominalizează: AŞM, MET; ACDT; Agenţia Sportului; Consiliul local s.Cimişeni (r-nul Criuleni), hotărîrile Curţii de Conturi pe marginea controalelor efectuate la aceste entităţi rămînînd în continuare neexecutate. În această ordine de idei, Curtea de Conturi şi-a intensificat acţiunile în vederea asigurării executării conforme de către entităţile controlate a cerinţelor şi recomandărilor din hotărîrile adoptate, ce se caracterizează prin: acţiuni de avertizare în formă scrisă a 73 de entităţi – pentru neexecutare; 24 de demersuri de solicitare suplimentară a informaţiei adecvate şi a documentelor justificative corespunzătoare; informarea într-un caz a organului de resort ierarhic superior, pentru luare de atitudine în legătură cu neexecutarea de către entităţile din subordine a cerinţelor din hotărîrile respective; întocmirea într-un caz a procesului-verbal la constatarea comiterii contravenţiei administrative prevăzute de art.1749 din Codul cu privire la contravenţiile administrative; deplasare la entitate în 3 cazuri.

Cele sus-menţionate denotă o situaţie îngrijorătoare privind nivelul responsabilităţii publice pentru gestionarea eficientă a banilor publici şi a patrimoniului public, condiţie importantă şi obligatorie în asigurarea unui management financiar public eficient.

Conform rezultatelor controalelor pentru perioada de gestiune, întru executarea recomandărilor Curţii de Conturi, a fost optimizat cadrul legislativ şi normativ, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra acumulărilor suplimentare în buget şi administrării eficiente a patrimoniului public.

• Au fost operate unele modificări în Codul fiscal al Republicii Moldova, prin excluderea din art.8 a prevederilor alin.(1) lit.d) ce reglementau beneficierea de facilităţi fiscale; s-a modificat art.37 alin.(2) din Legea privind calitatea în construcţii, fiind revăzut mecanismul de constituire a bazei normative în construcţii pe obiectele finanţate din bugete.

• A fost adus în concordanţă pct.22 din Statutul CNAS cu prevederile art.46 din Legea nr.489-XIV din 06.07.1999; a fost completat Nomenclatorul lucrărilor efectuate şi serviciilor prestate, contra plată, de instituţiile subordonate Aparatului Guvernului şi tarifelor la acestea.

• A fost perfecţionat cadrul juridic şi la nivel de acte normative departamentale: Ministerul Finanţelor a aprobat schema Notei explicative la Raportul privind executarea bugetelor instituţiilor publice finanţate de la buget şi unele modificări şi completări la Instrucţiunea privind evidenţa contabilă în instituţiile publice. Departamentul de executare al Ministerului Justiţiei a aprobat Nomenclatorul dosarelor aparatului central şi ale oficiilor de executare, precum şi Regulamentul cu privire la darea de seamă statistică.

• Prin Hotărîrile Curţii de Conturi, Guvernului i-au fost înaintate recomandări referitor la: oportunitatea modificării unor acte legislative în vigoare privind reglementarea modalităţii de iniţiere, proiectare, achiziţionare a lucrărilor de importanţă prioritară (naţională, strategică), care în unele cazuri s-au operat prin acte departamentale neprevăzute de lege; reexaminarea Regulamentului Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile, întru evitarea utilizării unor standarde duble; conformarea Hotărîrii Guvernului nr.1258 din 01.11.2006 „Privind salarizarea personalului unor direcţii finanţate de la buget” la prevederile Legii nr.355-XVI din 23.12.2005 în ce priveşte stabilirea mărimii maxime a premiilor pentru conducători; reexaminarea competenţelor organelor administraţiei publice de specialitate în domeniul activităţilor ce rezultă din acumularea veniturilor în fondul rutier. Însă, Guvernul n-a întreprins măsuri de aducere în concordanţă a actelor sale normative cu legislaţia în vigoare, precum şi n-a iniţiat propuneri de modificare ori completare a actelor normative privind excluderea unor situaţii de ordin reglementar, descrise în hotărîrile Curţii de Conturi.

V.2. Măsurile întreprinse în vederea înlăturării neajunsurilor şi încălcărilor

constatate în Raportul Curţii de Conturi asupra modului de gestionare

a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2006

Rezumat

La 13.07.2007, Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr.167-XVI, prin care, potrivit art.3, Guvernul urma să asigure executarea recomandărilor Curţii de Conturi, expuse în Raport, punînd accentul pe:

• dezvoltarea potenţialului autorităţilor administraţiei publice în realizarea politicilor bugetare;

• optimizarea cheltuielilor şi asigurarea integrităţii patrimoniului;

• gestionarea eficientă a datoriei publice;

• orientarea politicii bugetar-fiscale spre obiectivul de dezvoltare economică.

Analiza măsurilor întreprinse de autorităţile publice centrale şi locale, alte entităţi supuse controlului în vederea înlăturării neajunsurilor şi încălcărilor constatate în Raportul Curţii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2006 denotă că Guvernul, prin intermediul ministerelor, serviciilor, agenţiilor, altor autorităţi publice centrale, a întreprins unele măsuri de ordin organizatoric, legislativ, metodologic, disciplinar orientate spre consolidarea managementului financiar şi creşterea responsabilităţii acestora pentru utilizarea mijloacelor publice.

Urmare monitorizării implementării recomandărilor Curţii de Conturi, expuse în Raport, se constată întreprinderea măsurilor în vederea îmbunătăţirii gestionării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public, care se exprimă prin:

• Ministerul Finanţelor a determinat un şir de acţiuni orientate spre sporirea cerinţelor faţă de executorii primari de buget vizînd ridicarea nivelului de fundamentare şi prezentare a propunerilor de buget în conformitate cu strategiile ramurale adoptate.

• Cerinţele de întocmire, fundamentare şi prezentare a propunerilor de buget au fost incluse în Normele metodologice privind elaborarea de către autorităţile publice centrale a propunerilor la bugetul de stat pe anul 2008.

• CNAS a implementat sistemul informaţional integrat, care va permite ţinerea evidenţei transferurilor de mijloace pentru efectuarea plăţilor pe tipuri de plăţi şi îmbunătăţirea managementului cheltuielilor, precum şi crearea contului unic personal pentru fiecare beneficiar.

• Prin intermediul Direcţiilor generale finanţe, activitatea autorităţilor publice locale a fost intensificată, inclusiv la compartimentul analiza surselor de venituri şi urmărirea încasării veniturilor bugetelor locale.

• Pe parcursul perioadei de gestiune, autorităţile executive ale UAT au efectuat analiza restanţelor contribuabililor faţă de bugetele locale, cu întreprinderea acţiunilor concrete de lichidare a acestora.

• Comitetul executiv al Găgăuziei a asigurat controlul asupra reflectării în evidenţa contabilă a instituţiilor publice a obiectelor construite pe teritoriul UTA în sumă de 11,0 mil.lei şi a majorat valoarea obiectelor reconstruite cu 8,5 mil.lei. Primăria mun.Comrat a micşorat, la 01.09.2007, datoriile debitoare şi creditoare cu 427,7 mii lei şi, respectiv, cu 130,0 mii lei.

Totodată, unele autorităţi publice centrale şi locale nu au întreprins toate măsurile de rigoare în vederea lichidării neajunsurilor şi încălcărilor constatate, astfel nerealizînd scopurile şi obiectivele de bază în administrarea patrimoniului şi finanţelor publice. Ca rezultat, n-au fost soluţionate integral problemele relevate de Curtea de Conturi în Raportul pe anul 2006 ce vizează: domeniul patrimoniului public; estimarea veridică şi argumentată din punct de vedere economic a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor UAT; asigurarea unui mediu de control intern în cadrul entităţilor; elaborarea unui plan de acţiuni pentru înregistrarea dreptului asupra bunurilor publice la organele cadastrale; intensificarea controlului asupra utilizării mijloacelor alocate din buget destinate finanţării investiţiilor capitale; asigurarea legalităţii, regularităţii şi economicităţii utilizării mijloacelor publice locale; intensificarea controlului asupra formării şi încasării mijloacelor fondului special pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii.

Conform situaţiei din 01.01.2008, n-au fost executate 122 de cerinţe şi recomandări, iar la 01.04.2008 – 69, inclusiv de către: Guvernul Republicii Moldova – 3 cerinţe; Ministerul Finanţelor – 5; Ministerul Educaţiei şi Tineretului – 3; Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor – 3; Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului – 4; Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile – 10; autorităţile publice locale – 32 ş.a.

Unele autorităţi publice centrale şi locale tergiversează abuziv termenele de executare a hotărîrilor, fapt ce generează multiple adresări repetate ale Curţii de Conturi, prin care se atenţionează conducerea acestora asupra necesităţii executării incontestabile şi integrale a hotărîrilor adoptate.

ÎNCHEIERE

Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2007 este prezentat în situaţia cînd administraţia publică din Republica Moldova se află în proces de transformare. Cele mai importante reforme rezultă din Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Necesitatea unui mai bun management financiar public a devenit evidentă şi la momentul actual sînt luate măsuri pentru sporirea nivelului transparenţei, eficienţei şi eficacităţii.

Crearea unui cadru de responsabilităţi consolidate va semnifica o divizare mai clară a responsabilităţilor între legislativ şi executiv. Reformarea Curţii de Conturi, în esenţă, are ca scop dezvoltarea capacităţilor de a analiza modul în care Guvernul execută bugetul, dacă informaţia este veridică şi dacă sistemele de control funcţionează astfel încît să reducă suficient riscurile de gestionare greşită, fraudă şi corupţie.

În cadrul acestui raport sînt abordate mai mult constatările şi recomandările ce rezultă din controlul tradiţional al conformităţii, bazat pe tranzacţii, referitoare la anii bugetari 2006 şi 2007. În acelaşi timp, am iniţiat introducerea unor noi metode de audit, care în viitor ne vor permite:

• utilizarea rapoartelor financiare publice şi a rapoartelor privind executarea bugetului dintr-un singur an bugetar, ca punct de plecare pentru activităţile noastre;

• abordarea problemelor ce ţin de eficienţă şi eficacitate.

Curtea de Conturi îşi va direcţiona şi în continuare eforturile spre a-i mobiliza pe executorii de bugete să producă conturile, situaţiile financiare şi documentele financiare în strictă conformitate cu cerinţele şi reglementările în vigoare, promovînd înaltele standarde de responsabilitate managerială pentru buna gestionare a banului public; îşi va consolida capacităţile pentru diversificarea tipurilor de control/audit, punînd accentul nu doar pe legalitate şi regularitate, dar şi pe eficienţă, economicitate şi eficacitate în procesul utilizării mijloacelor financiare publice de către instituţiile executivului. Curtea de Conturi va activa în conformitate cu standardele de audit recunoscute la nivel internaţional.

Implementarea noilor abordări ale managementului financiar şi controlului va contribui la efectuarea auditului extern al rapoartelor supuse auditării, normelor de executare a bugetului şi la crearea unei practici care, în mare măsură, va avea o importanţă vitală pentru realizarea cerinţelor ce ţin de profunzimea şi amploarea auditului extern. În acest context, este important ca Curtea de Conturi să adauge cît mai multă valoare prin procesele de implementare a recomandărilor şi cerinţelor. Recomandările din acest raport sînt înaintate din această perspectivă, prin ce Curtea de Conturi prevede posibilitatea de a contribui la consolidarea intenţiilor reformei, precum şi responsabilizarea Guvernului pentru implementare.

Exprimăm convingerea că constatările, concluziile şi recomandările Curţii de Conturi, prezentate în raport, vor sta la baza perfecţionării managementului financiar public, inclusiv a creşterii responsabilităţii manageriale a executorilor de bugete, şi vor fi de real folos pentru toţi cei interesaţi în buna gestionare a banului public, în special pentru publicul larg, preocupat de gestionarea legală, eficientă şi eficace a banului şi, respectiv, de buna funcţionare şi gestionare a instituţiilor statului, la a căror finanţare contribuie în mod direct.

Rezultatele reflectate în prezentul raport au fost realizate prin eforturile susţinute ale angajaţilor Curţii de Conturi, care pe parcursul anului au făcut faţă sarcinilor stabilite, dar şi provocărilor în procesul de desfăşurare a reformei instituţionale a Curţii de Conturi.

Anexă

la Raportul asupra modului de

gestionare a resurselor financiare

publice din exerciţiul bugetar 2007

SUMAR EXECUTIV

Prezentul raport este un prilej de a informa parlamentarii asupra modului în care Curtea de Conturi an de an îşi reconsideră şi îşi reevaluează viziunea, misiunea şi valorile sale, ţinînd cont de resursele pe care le are la dispoziţie.

Activitatea Curţii de Conturi în anul de gestiune raportat a fost marcată de lansarea implementării propriu-zise a proiectelor de reformare instituţională a Curţii, care se realizează cu unele dificultăţi şi provocări.

Obiectivele abordate în mod prioritar de Curtea de Conturi au fost cuprinse în Programul activităţii de control/audit şi au avut ca scop urmărirea respectării reglementărilor legale, în vederea identificării eventualelor neregularităţi în gestionarea şi utilizarea fondurilor publice şi formulării unor cerinţe şi recomandări de înlăturare a acestora, întru îmbunătăţirea managementului financiar public.

Paralel, Curtea de Conturi s-a preocupat consecvent de întărirea capacităţii instituţionale, care să-i permită exercitarea cu înalt profesionalism a atribuţiilor şi competenţelor legale şi, respectiv, utilizarea efîcientă a resurselor umane, financiare, materiale, precum şi adaptarea la cerinţele mediului intern şi extern.

În acest sens, Curtea de Conturi şi-a concentrat activitatea în următoarele direcţii prioritare:

- realizarea la nivel calitativ înalt a controalelor/auditelor în conformitate cu Programul activităţii de control, bazat pe aplicarea Standardelor Naţionale de Audit şi a celor elaborate de Curtea de Conturi conform Standardelor Internaţionale de Audit;

- monitorizarea executării cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi, care să asigure executarea la nivel înalt a acestora şi să demonstreze eficienţa sporită a activităţii sale în aspectul indicatorului „valoare pentru bani”;

- dezvoltarea personalului şi asigurarea profesionalismului acestuia prin: dezvoltarea bazei normativ-metodologice de efectuare a auditelor (elaborarea standardelor proprii), instruirea continuă în cadrul seminarelor şi atelierelor de lucru, însuşirea şi implementarea unor tehnici, metode şi proceduri moderne de audit, cum ar fi evaluarea funcţionalităţii sistemului de control intern, însuşirea capacităţii de a efectua audite de atestare, cu exprimarea opiniei asupra rapoartelor financiare şi auditelor regularităţii etc.;

- cooperarea cu alte autorităţi publice, inclusiv cu alte organe de control (Ministerul Finanţelor, SCFR, Procuratura Generală, CCCEC), în procesul examinării în comun a unor materiale de control, coordonării şi sincronizării reformelor, armonizării metodologiilor şi standardelor de audit, instruirii personalului etc.;

- îmbunătăţirea comunicării interne şi externe, în special cu entităţile verificate, astfel încît controalele/auditele Curţii de Conturi să fie recunoscute ca un sprijin real în asigurarea legalităţii şi utilizării cu maximă eficienţă a mijloacelor financiare publice, şi nu ca un impediment în desfăşurarea activităţii acestora;

- promovarea unei activităţi deschise şi transparente prin plasarea pe pagina WEB a Curţii de Conturi a informaţiilor cu privire la activitatea şi evenimentele principale care s-au produs, precum şi prin editarea Buletinului Informativ al Curţii de Conturi;

- asigurarea unui management financiar eficient al mijloacelor alocate pentru întreţinerea Curţii de Conturi. Deşi Curtea de Conturi a beneficiat de mai multe mijloace financiare în raport cu anii precedenţi, acestea sînt insuficiente şi asigură numai realizarea activităţilor curente, nu şi de dezvoltare. Ponderea mijloacelor alocate Curţii de Conturi în bugetul public naţional constituie doar 0,1%, pe cînd în unele ţări ISA beneficiază de mijloace pentru întreţinere în mărime de cca 0,3%-0,5%;

- dezvoltarea în continuare a colaborării internaţionale atît la nivel bilateral, în baza acordurilor cu instituţiile similare din alte ţări, cît şi la nivel multilateral, în cadrul acţiunilor realizate de organizaţiile de specialitate internaţionale şi regionale (INTOSAI, EUROSAI, Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI), contribuind la dezvoltarea instituţională a Curţii de Conturi prin adaptarea la normele internaţionale de audit şi la bunele practici în domeniu;

- realizarea obiectivelor de dezvoltare strategică;

- dezvoltarea personalului, asigurarea profesionalismului, obţinerea unui impact mai mare al activităţii Curţii de Conturi şi, în mod special, asupra consolidării sale instituţionale, prin perfecţionarea cadrului legal, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi accesul la noile resurse informaţionale.

Secţiunea 1

RESURSE ŞI REZULTATE

Cele mai importante resurse ale Curţii de Conturi sînt angajaţii acesteia, care prin prestaţia lor zilnică au contribuit la realizarea sarcinilor şi obiectivelor stabilite pentru anul 2007.

La situaţia din 01.01.2008, statele de funcţii ale Curţii de Conturi includ 150 de unităţi, din care 124 – în Oficiul Central şi 26 – în oficiile teritoriale amplasate în mun.Bălţi şi or.Cahul. Numărul mediu scriptic al angajaţilor în anul 2007 a constituit 135 de angajaţi (tabelul nr.1).

Potrivit statelor de funcţii, 74% din angajaţi sînt antrenaţi în activitatea de control şi 26% – în activitatea de suport a Curţii de Conturi.

Toţi angajaţii Curţii de Conturi cu atribuţii de control şi de suport al activităţii de control au studii superioare în următoarele domenii: economie, finanţe, contabilitate şi audit – 70 %, juridică – 15 %, matematică, informatică, statistică – 3%, alte specialităţi – 12 % (administrare publică, relaţii internaţionale, filologie).

Douăzeci de angajaţi ai Curţii de Conturi au absolvit cîte 2 facultăţi.

Recrutarea personalului se efectuează în conformitate cu Legea privind serviciul public, alte acte normative şi legislative corespunzătoare. Controlorii sînt angajaţi pe bază de concurs, cu condiţia corespunderii cerinţelor calificative pentru ocuparea funcţiilor publice vacante. De menţionat că Curtea de Conturi se confruntă cu unele deficienţe la angajarea personalului calificat, capabil să facă faţă cerinţelor actuale, precum şi la angajarea tinerilor specialişti.

În anul 2007 au fost angajate în serviciu 12 persoane, inclusiv 4 controlori – tineri specialişti, absolvenţi ai instituţiilor superioare de învăţămînt cu profil economico-financiar şi juridic, iar în anul 2006 – 27 de persoane, inclusiv 16 controlori, dar şi s-au concediat, respectiv, 20 şi 21 de angajaţi, gradul de fluctuaţie fiind de 14,8% şi, respectiv, 14,6% (tabelul nr.2).

Angajarea tinerilor specialişti a influenţat structura profilului de vîrstă al angajaţilor, ponderea angajaţilor din categoria de vîrstă 21-30 de ani majorîndu-se de la 10 % (în anul 2005) pînă la 23% (în anul 2007). La momentul actual, vîrsta medie a angajaţilor Curţii de Conturi este de cca 40 de ani.

Datele din tabelul nr.3 denotă o suprasolicitare a controlorilor (323 zile/om pe an faţă de fondul anual de 224 zile lucrătoare). Astfel, în anul 2007, controlorii au lucrat supraprogram 7227 zile/om, ceea ce este de 2,5 ori mai mult în raport cu anul 2006 (2920 zile/om). Din aceste cifre reiese o insuficienţă de controlori, în anul 2007, de 32 de angajaţi, iar în anul 2006 – de 13 angajaţi. Această situaţie a fost determinată de necesitatea antrenării controlorilor operaţionali şi în activităţile din cadrul proiectelor de reformare a Curţii de Conturi, care se implementează cu suportul ONAS şi al Băncii Mondiale. Timpul de muncă acordat acestor activităţi a sporit cu 84,6% în raport cu anul 2006. Angajaţii au participat în activităţi de instruire în domeniul efectuării auditului potrivit standardelor de audit extern şi celor mai bune practici europene în domeniu.

Principalele rezultate obţinute în anul 2007 se prezintă succint în felul următor:

- 62 acţiuni de control, în cadrul cărora au fost verificate 368 de entităţi;

- 3 avize la proiectele Legilor cu privire la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

- 1 aviz la Raportul financiar al CEC asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru desfăşurarea alegerilor locale din 03 iunie 2007;

- 16 avize la alte proiecte de acte normative;

- suplimentar la Programul activităţii de control, au fost efectuate 3 controale la solicitarea fracţiunilor parlamentare, care au avut drept obiectiv verificarea corectitudinii utilizării mijloacelor financiare publice şi a patrimoniului;

- 353 acte de control şi 15 rapoarte de audit întocmite;

- 106 şedinţe convocate ale Curţii de Conturi, inclusiv 70 – de examinare a materialelor de control şi 36 – de examinare şi adoptare a documentelor normativ-metodologice şi a hotărîrilor de uz intern;

- 66 de hotărîri adoptate pe marginea materialelor de control, din care 40 (61%) – executate integral;

- 694 de cerinţe şi recomandări formulate, din care 572 (82,4%) au fost executate;

- 58% din valoarea totală a încălcărilor constatate în hotărîrile Curţii de Conturi au fost executate, fiind restituite mijloace în valoare de 128,2 mil.lei. Raportarea acestor mijloace la cheltuielile efectuate de Curtea de Conturi din mijloacele bugetare alocate pe anul 2007, în sumă de 14,7 mil.lei, denotă activitatea cu realizări a Curţii în aspectul economicităţii, eficacităţii şi eficienţei. Analizînd cifrele prezentate în perspectiva indicatorului „valoare pentru bani” (indicator de bază în evaluarea propriei activităţi la unele instituţii similare din statele membre ale UE), se poate concluziona faptul că mijloacele restituite în urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi depăşesc de 8,7 ori bugetul Curţii de Conturi. Acest rezultat este consecinţa directă a sporirii continue a profesionalismului şi dedicării personalului Curţii la exercitarea atribuţiilor.

Secţiunea 2

DEZVOLTAREA PROFESIONALISMULUI

2.1. Asigurarea metodologică şi juridică

Activitatea metodologică a Curţii de Conturi, pe parcursul etapei de tranziţie de la control financiar extern la audit public extern, obţine o importanţă deosebită în cadrul instituţional al Curţii, fapt ce se datorează responsabilităţii Curţii la elaborarea reglementărilor metodologice privind activitatea de audit, care contribuie constructiv la evoluţia procesului de dezvoltare. Astfel, în contextul realizării obiectivelor activităţii metodologice, Curtea a elaborat şi a promovat noi abordări ale activităţii de audit, care au fost preluate (şi redefinite potrivit standardelor naţionale) de la cele mai bune practici de audit europene şi internaţionale, precum şi de la instituţiile supreme de audit şi organizaţiile de profil internaţionale.

În anul 2007, cadrul metodologic şi procedural al activităţii de control s-a completat odată cu elaborarea şi punerea în aplicare a Standardelor speciale de audit, care au rolul de a ghida activitatea de audit a Curţii de Conturi, în vederea îmbunătăţirii calităţii auditelor. Concomitent, a fost elaborată Metodologia de evaluare a sistemului de control intern în sectorul public, care are drept scop oferirea de îndrumări practice personalului de specialitate în procesul de auditare a componentelor de control intern la entităţile supuse auditului.

În cadrul relaţiilor de colaborare, Curtea de Conturi cu Ministerul Finanţelor au elaborat şi, respectiv, au aprobat Standardele Naţionale de Audit Intern, în baza cărora se planifică şi se desfăşoară auditul, care ulterior au fost aduse la cunoştinţă publicului larg, prin publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

În vederea conformării la Standardele Internaţionale de Audit şi la cele mai bune practici în domeniu prin prisma activităţilor de normare a cadrului metodologic, reieşind din priorităţile stabilite în Planul de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi, s-a iniţiat procesul de elaborare a ghidurilor şi manualelor privind practica de audit. Astfel, în anul 2007, cu sprijinul experţilor Oficiului Naţional de Audit din Suedia, a fost lansat proiectul de elaborare a Manualului Auditului Regularităţii, în scopul oferirii de îndrumări teoretice şi practice pentru personalul de specialitate în cadrul activităţilor de audit al regularităţii şi audit de atestare.

În perioada de referinţă, o atenţie deosebită s-a acordat respectării standardelor privind calitatea materialelor şi activităţilor de control/audit. În acest sens, s-au efectuat proceduri de expertiză metodologică asupra 29 de proiecte de hotărîri şi 11 programe de control/audit, a fost acordată asistenţă metodologică la elaborarea documentelor în cadrul auditelor – pilot efectuate, precum şi a modelelor de raportare a rezultatelor activităţilor de evaluare a sistemului de control intern.

Întru dezvoltarea capacităţilor profesionale ale personalului de specialitate în domeniul auditului, s-au desfăşurat 9 seminare de instruire referitor la Standardele de Audit ale Curţii de Conturi.

Suportul substanţial de menţinere a calităţii controalelor/auditelor Curţii de Conturi a fost susţinut şi prin acţiunile de asigurare/asistenţă juridică, obiectivele acestora fiind orientate spre:

• asigurarea activităţii Curţii cu un cadru juridic oportun şi coerent;

• asigurarea controalelor/auditelor cu un suport legislativ fundamentat;

• aplicarea coerentă în cadrul controalelor/auditelor a prevederilor actelor legislative şi normative.

La asigurarea juridică a controalelor/auditelor s-a ţinut cont de următoarele criterii prioritare:

• respectarea competenţei legale de control/audit a Curţii de Conturi;

• obligativitatea asigurării calităţii controalelor/ auditelor;

• caracterul obiectiv şi nepărtinitor al controalelor/ auditelor;

• consolidarea caracterului legal al actelor de control/rapoartelor de audit.

În acest aspect, asistenţa juridică a fost asigurată la toate etapele de control/audit, efectuîndu-se expertiza juridică asupra 66 proiecte de hotărîri de control.

În perioada de referinţă, interesele Curţii de Conturi în instanţele judecătoreşti au fost reprezentate în 22 de cauze, din care 6 litigii de judecată au avut ca obiect contestarea în contencios administrativ a hotărîrilor Curţii de Conturi. Totodată, Curtea de Conturi a fost atrasă în 12 litigii de judecată în calitate de intervenient accesoriu, cazuri pornite la acţiunea organelor procuraturii, avînd ca argument Hotărîrea Curţii de Conturi nr.83 din 15.12.2006 „Privind raportul asupra legalităţii privatizării obiectelor din fondul de imobile nelocuibile date în arendă, precum şi comercializării activelor neutilizate în procesul tehnologic în perioada anilor 2003-2004". Unele din aceste cauze, pînă la momentul actual, se află în curs de derulare.

În perioada de raportare au fost examinate 36 de interpelări, sesizări şi petiţii, parvenite de la unii deputaţi în Parlament, autorităţi publice centrale şi locale, persoane fizice şi juridice.

2.2. Dezvoltarea personalului

Întru realizarea obiectivelor stabilite în domeniul dezvoltării resurselor umane, Curtea de Conturi, la 22.02.2007, a aprobat Strategia de Management şi Dezvoltare a Resurselor Umane (în continuare – SMDRU), iar la 01 martie 2007 – Planul de acţiuni privind realizarea SMDRU pe anul 2007, pentru îndeplinirea căruia s-au elaborat şi aprobat Fişele postului pentru angajaţi. A fost creat grupul de formatori interni ai Curţii de Conturi, pentru care s-au organizat seminare de iniţiere în domeniul instruirii interne. S-a elaborat un Plan de instruire a angajaţilor, care a fost realizat în măsură de cca 80 %, fiind antrenaţi specialişti atît din interiorul Curţii, cît şi din exterior, cum ar fi: BNM, Serviciul Fiscal de Stat, SCFR etc.

La fiecare instruire au participat, în medie, cîte 20-35 de angajaţi, practic fiind încadraţi toţi angajaţii Curţii de Conturi.

Pentru activitatea de instruire s-au utilizat 76 de ore, inclusiv 26 ore de instruire internă, efectuată de angajaţii Direcţiei metodologie, analiză şi control, şi 50 de ore – în cadrul altor instituţii (cu 34 ore mai mult faţă de anul 2006).

Potrivit unui contract de colaborare, MDI a organizat cursuri de instruire computaţională pentru 70 de angajaţi, inclusiv din cadrul Oficiilor teritoriale. Un număr de 35 de angajaţi ai Curţii de Conturi au urmat cursuri de perfecţionare profesională la AAP pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova.

În cadrul realizării Planului de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi s-au desfăşurat activităţi de instruire (seminare, ateliere de lucru) a personalului Curţii pe diferite teme, organizate de către experţii străini ai Oficiilor Naţionale de Audit din Suedia şi din Marea Britanie.

Pentru schimbul de experienţă şi studierea sistemelor de audit public şi a practicilor de audit din alte ţări, angajaţii Curţii de Conturi au efectuat vizite de lucru şi au participat la cursuri şi seminare de instruire la Instituţiile Supreme de Audit din Lituania, Letonia, China.

Treizeci de angajaţi ai Curţii de Conturi au participat la seminare, conferinţe, colocvii internaţionale, sesiuni de instruire, ateliere de lucru, congrese, care au avut loc în Rusia, Ungaria, Portugalia, Franţa, Luxemburg, Germania, Mexic.

În contextul implementării PDS, au fost operate modificări în Regulamentul cu privire la atestarea funcţionarilor publici din cadrul Curţii de Conturi, fiind completat cu un punct nou, care prevede “evaluarea activităţii subalternului în funcţie de cantitate, calitate şi rezultatele obţinute, bazate pe competenţe şi aportul personal la realizarea planurilor departamentale de lucru”.

A fost elaborat un Program de testare a cunoştinţelor angajaţilor în procesul atestării şi în cadrul concursurilor de selectare a candidaţilor pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, care se bazează mai mult pe aspectele practice.

Pe parcursul anului de referinţă au fost supuşi atestării 60% din numărul total al angajaţilor, sau cca 80% din angajaţii antrenaţi în activitatea de control/audit, inclusiv angajaţii selectaţi prin concurs, precum şi angajaţii pentru care termenul de aflare în categoria respectivă a expirat. Atestarea a scos în evidenţă punctele tari şi punctele slabe în dezvoltarea personalului şi asigurarea profesionalismului acestuia.

În scopul fortificării reglementărilor în sistemul de control intern asupra activităţii Curţii de Conturi, în cadrul Curţii a fost creată secţia „Audit intern”.

Întru combaterea fenomenului corupţiei şi evitarea conflictelor de interese, Serviciul securitate internă a fost completat cu specialişti experimentaţi în domeniu, inclusiv tineri specialişti. S-a creat baza de date a angajaţilor Curţii de Conturi, care cuprinde informaţii generale privind fiecare angajat în parte. O atenţie deosebită se acordă tinerilor specialişti angajaţi la Curtea de Conturi, cărora le-au fost create condiţii adecvate de muncă , iar colegii superiori le acordă suportul colegial şi practic. Pe parcursul anului, tinerii specialişti au fost instruiţi potrivit unui program special, în aspectul metodologiei, precum şi în cadrul atelierelor de lucru organizate în incinta Curţii de Conturi, concomitent fiind încadraţi în echipele de control.

Pentru realizarea în continuare a Scopului III „Dezvoltarea personalului” din PDS, s-au elaborat Termenii de referinţă pentru consultantul în dezvoltarea personalului Curţii de Conturi, care urmează să-şi acorde serviciile pe parcursul anului 2008.

2.3. Cooperarea cu alte autorităţi publice, inclusiv cu alte organe de control

În anul 2007, Curtea de Conturi a cooperat, în baza acordurilor încheiate, cu CCCEC, Procuratura Generală, MAI şi SIS, precum şi cu alte autorităţi publice, cum ar fi Ministerul Finanţelor, inclusiv SCFR.

Ca urmare a creării în anul 2006 a Consiliului Consultativ permanent al Curţii de Conturi şi CCCEC, pe parcursul anului 2007, în cadrul şedinţelor lui au fost examinate materialele controalelor Curţii de Conturi ce urmează a fi propuse spre remitere după competenţă Centrului. Ca rezultat, Curtea de Conturi, la şedinţele sale plenare pe rezultatele controalelor efectuate, a decis remiterea Centrului a materialelor referitoare la încălcările financiare depistate ce conţin elemente constitutive ale infracţiunii pentru examinare conform competenţei.

Astfel, în urma măsurilor de cooperare cu organele de urmărire penală în perioada de raportare, în temeiul materialelor controalelor Curţii de Conturi, CCCEC a pornit 8 cauze penale.

Întru executarea Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pe anul 2007, Curtea de Conturi a prezentat trimestrial CCCEC rapoarte privind măsurile întreprinse de către Curtea de Conturi în perioada ianuarie-noiembrie 2007.

Prin ordinul comun al Preşedintelui Curţii de Conturi şi Procurorului General nr.189/220 din 16.10.2007, a fost creat Consiliul consultativ permanent pentru examinarea preliminară a materialelor controalelor Curţii de Conturi, ce urmează a fi propuse spre remitere, după competenţă, Procuraturii Generale, precum şi a rezultatelor cercetărilor în baza materialelor controalelor Curţii de Conturi, remise, după competenţă, CCCEC.

În perioada raportată, Curtea de Conturi a continuat să conlucreze activ şi eficient cu Ministerul Finanţelor şi SCFR. Această conlucrare a vizat următoarele direcţii de bază:

- elaborarea programelor anuale de control/audit, în scopul excluderii dublării activităţilor de control/audit, fapt care a contribuit la extinderea ariei de control/audit al entităţilor pasibile de control;

- desfăşurarea activităţilor în cadrul proiectului „Managementul finanţelor publice”, gestionat de Ministerul Finanţelor, şi Planului de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pe perioada anilor 2006-2010, în vederea sincronizării acestora în procesul de reformare a controlului intern şi a controlului financiar extern. Persoane responsabile de la Ministerul Finanţelor şi SCFR au participat la şedinţele Comitetului Consultativ pentru implementarea PDS, informînd asupra mersului realizării proiectului;

- întru armonizarea graduală cu metodologiile şi standardele acceptate pe plan internaţional vizînd controlul şi auditul veniturilor, cheltuielilor, patrimoniului şi responsabilităţii publice, în scopul realizării Concepţiei sistemului de control intern şi audit intern în sectorul public, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1143 din 04.10.2006, şi conform art.86 alin.(2) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 „Privind administraţia publică locală”, Curtea de Conturi şi Ministerul Finanţelor au aprobat Standardele Naţionale de Audit Intern, care sînt aplicabile pentru sectorul public şi se recomandă sectorului privat;

- Curtea de Conturi în comun cu SCFR au participat activ la seminarele de instruire în domeniul controlului intern şi auditului intern din cadrul proiectului de asistenţă „Dezvoltarea resurselor umane şi consolidarea capacităţilor de audit intern în cadrul administraţiilor publice locale a oraşelor de pe frontiera moldo-ucraineană Floreşti, Soroca, Yampil”, sprijinit financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei şi organizat de Fundaţia PAUCI (Polonia) şi Business Consulting Institute (Republica Moldova), desfăşurate în oraşul Floreşti. Ulterior, la 14 decembrie 2007, Curtea de Conturi şi SCFR au cooperat la elaborarea şi prezentarea rapoartelor la Conferinţa internaţională „Auditul intern în cadrul administraţiei publice locale: experienţe şi provocări”. La conferinţă au participat reprezentanţi ai organelor de control din Ucraina şi Polonia. Au fost abordate probleme importante în dezvoltarea şi instituţionalizarea auditului intern, rolul acestuia în eficientizarea activităţii autorităţilor publice, precum şi rolul instituţiilor supreme de control în cadrul procesului complex de implementare şi funcţionare a sistemului de control intern şi audit extern;

- activitatea de instruire: angajaţi ai SCFR au participat, în calitate de formatori, la seminarele de instruire continuă a angajaţilor Curţii de Conturi.

În procesul elaborării proiectului Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Informaţional Automatizat al Curţii de Conturi, în baza acordului de cooperare, Curtea de Conturi a beneficiat de suportul consultativ al specialiştilor MDI.

A continuat, de asemenea, cooperarea cu autorităţile publice şi instituţiile la bazele de date ale cărora Curtea de Conturi are acces: Serviciul Vamal, Î.S. Cadastru, Ministerul Dezvoltării Informaţionale ş.a.

2.4. Colaborarea internaţională

Pe parcursul anului de gestiune 2007, Curtea de Conturi a dezvoltat şi intensificat colaborarea internaţională atît la nivel bilateral, cît şi la nivel multilateral, contribuind la dezvoltarea instituţională şi metodologică a Curţii de Conturi prin adaptarea la normele internaţionale de audit şi exigenţele Uniunii Europene, precum şi la facilitarea integrării europene şi promovării intereselor naţionale.

Activitatea internaţională s-a axat pe următoarele direcţii principale: realizarea PDS a Curţii de Conturi şi cooperarea, în acest context, cu Oficiul Naţional de Audit din Suedia (ONAS) şi Banca Mondială; realizarea Acordurilor bilaterale de cooperare; colaborarea cu instituţiile similare din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi din statele membre ale CSI; intensificarea schimbului de experienţă şi încheierii contactelor cu organismele internaţionale specializate INTOSAI şi EUROSAI în domeniul auditului extern şi în cel al integrării europene, întru valorificarea unor noi dimensiuni de colaborare.

În contextul integrării europene, Curtea de Conturi a realizat obiectivele asumate din pct.42 al Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, perfectînd şi prezentînd, pe parcursul anului 2007, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene circa 15 rapoarte privind realizarea acţiunilor prevăzute în Caietul de Sarcini în vederea implementării prevederilor Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană şi un raport privind realizarea prevederilor Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană de către Curtea de Conturi în perioada anilor 2005-2007 la reuniunea Subcomitetului de cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană nr.2 „Economie, Finanţe şi Statistică”.

Activitatea internaţională a Curţii de Conturi a fost marcată, în special, de dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor de colaborare bilaterală cu instituţiile similare din alte state, de participarea activă la acţiunile realizate de organizaţiile de specialitate internaţionale şi regionale (INTOSAI, EUROSAI, Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI), precum şi de asistenţa tehnică externă pentru realizarea PDS.

Modernizarea bazei metodologice a activităţii de control, perfecţionarea cadrelor şi dezvoltarea instituţională în baza studierii experienţei internaţionale au constituit obiectivele principale ale colaborării internaţionale a Curţii de Conturi. Angajaţii Curţii de Conturi, urmînd cursurile de instruire profesională, organizate de INTOSAI şi EUROSAI, precum şi participînd la diverse conferinţe şi seminare tematice, au contribuit esenţial la modernizarea şi dezvoltarea procedurilor şi metodelor de control/audit în conformitate cu normele internaţionale de control, bazîndu-se pe rezultatele celor mai bune practici internaţionale.

La nivel internaţional, în calitate de membru al Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI), Curtea de Conturi a participat la lucrările Congresului al XIX-lea INTOSAI din Mexic. La solicitarea INTOSAI, Curtea de Conturi a prezentat răspunsuri la chestionarele privind: Standardul Internaţional de Audit Financiar, Directivele INTOSAI pentru auditul conformităţii; încurajarea programelor de audit comune şi coordonate sau paralele; încurajarea programelor de stagiere şi vizite.

La nivel regional, Curtea de Conturi, în calitate de membru al EUROSAI, a participat la seminarele şi conferinţele organizate (Ungaria, Luxemburg, Portugalia) pe diverse tematici actuale pentru dezvoltarea instituţiilor supreme de audit. Au fost pregătite trei rapoarte naţionale pentru Congresul VII EUROSAI, din iunie 2008, pe temele:

a) crearea unui sistem de management al calităţii auditului în cadrul instituţiilor supreme de audit;

b) auditul programelor sociale, auditul educaţiei;

c) auditul programelor sociale pentru integrarea profesională a persoanelor cu disabilităţi.

La nivel bilateral, cooperarea cu alte instituţii supreme de audit a fost marcată de o intensificare a consolidării relaţiilor stabilite anterior şi de dezvoltarea unor relaţii de colaborare cu organele supreme de audit din statele membre ale Uniunii Europene şi din ţările candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană: Estonia, Letonia, Lituania, Franţa, Marea Britanie, Spania, Suedia, Ungaria, China şi România, precum şi cu organele supreme de control financiar din statele membre ale CSI. Reprezentanţii Curţii de Conturi au efectuat 2 vizite de lucru la instituţiile similare din Letonia şi Lituania pentru schimb de experienţă în domeniul bunelor practici, au participat la seminare şi conferinţe ştiinţifico-practice (Federaţia Rusă, Luxemburg), precum şi în ateliere de lucru şi la cursuri de instruire (China, Germania).

În luna mai 2007 a fost semnat, la Lisabona, Portugalia, Acordul de cooperare instituţională între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Tribunalul de Conturi al Regatului Spaniei, obiectivul principal al căruia fiind dezvoltarea cooperării tehnice şi îmbunătăţirea eficacităţii interacţiunii dintre cele două instituţii supreme de audit, inclusiv analiza oportunităţii de realizare a Acordului prin intermediul proiectelor Twinning.

În luna septembrie 2007, Curtea de Conturi a fost gazda unei delegaţii oficiale a Oficiului Naţional de Audit din Ungaria, condusă de Preşedintele acestuia. În cadrul vizitei s-a semnat Acordul de cooperare între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Oficiul Naţional de Audit din Ungaria, în scopul dezvoltării iniţiativelor şi competenţelor instituţionale, schimbului reciproc de cunoştinţe, tehnici şi experienţă.

La finele aceleiaşi luni, o delegaţie a ONA al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, condusă de Auditorul General al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a efectuat o vizită oficială la Curtea de Conturi, în cadrul căreia a fost semnat Memorandumul de înţelegere privind cooperarea bilaterală între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi ONA din Marea Britanie şi Irlanda de Nord. Obiectivele propuse în Memorandum prevăd schimbul de informaţie şi documentaţie tehnică şi profesională; vizite de studiu şi ateliere de lucru comune între personalul ONA din Marea Britanie şi Irlanda de Nord şi angajaţii Curţii de Conturi, pentru schimb de experienţă profesională şi tehnică şi alte activităţi considerate benefice ambelor părţi.

În luna octombrie 2007 a avut loc reuniunea „Proiectul de cooperare pentru dezvoltarea instituţională între Curtea de Conturi şi ONAS: realizări şi perspective”, precum şi vizita oficială a Auditorului General din Suedia la Chişinău.

Printre personalităţile care au vizitat Curtea de Conturi în perioada de referinţă se numără reprezentanţii Departamentului General pentru Afaceri Economice şi Financiare al Comisiei Europene dnii Jose Leandro şi Andreas Papadopoulos, delegaţia Curţii de Conturi Europene, condusă de dl Jacek Uczkiewicz, membru al Curţii de Conturi Europene, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze în Republica Moldova dl Jianwei Gong, Ambasadorul Franţei în Republica Moldova dl Pierre Andrieu şi Ambasadorul Ungariei în Republica Moldova dl Mihaly Bayer.

Secţiunea 3

REALIZĂRI ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII STRATEGICE

3.1. Introducere

Întru realizarea pct.42 din Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, Curtea de Conturi, cu sprijinul donatorilor şi experţilor internaţionali a elaborat şi aprobat Planul de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pe perioada aprilie 2006 – decembrie 2010, scopul principal al căruia este asigurarea funcţionării Curţii de Conturi în conformitate cu standardele internaţionale şi ale UE privind cele mai bune practici ale auditului extern (Standardele INTOSAI). Deci, reformarea instituţiei de control financiar extern în instituţie de audit extern constituie una din premisele importante ale integrării în Uniunea Europeană.

Acest capitol are drept scop prezentarea informaţiei despre progresul înregistrat în anul 2007 la implementarea PDS şi poate fi examinat ca un raport despre realizarea prevederilor Hotărîrilor Parlamentului privind Rapoartele Curţii de Conturi asupra modului de administrare a mijloacelor financiare în exerciţiile bugetare 2005 şi 2006.

Capitolul cuprinde informaţii privind schimbările care actualmente se produc şi eforturile investite în cadrul instituţional şi uman al Curţii de Conturi, inclusiv redă o imagine generală despre situaţia la sfîrşitul perioadei de gestiune şi despre ceea ce s-a realizat, dar şi provocările întîmpinate în realizarea PDS a Curţii de Conturi.

3.2. Rezumat

Curtea de Conturi, fiind creată în anul 1994 în baza unui model tradiţional de control în Europa de Est, pe parcursul ultimilor ani, a evoluat considerabil în aspectul stabilirii unei baze pentru tranziţia către o ISA modernă, conform celor mai bune practici de audit extern şi Standardelor Internaţionale de Audit. Procesul de reformare se bazează pe realizarea celor 4 scopuri principale:

- consolidarea instituţională – presupune crearea unei instituţii de audit extern – model conform celor mai bune practici ale UE şi în conformitate cu Standardele INTOSAI;

- asigurarea profesionalismului – presupune dezvoltarea profesionalismului personalului Curţii de Conturi pentru a face faţă necesităţii de reformare a acesteia dintr-o instituţie de control extern în una de audit extern al conturilor instituţiilor de stat;

- dezvoltarea personalului – o examinare efectivă din exterior a finanţelor publice depinde totalmente de competenţa, diligenţa şi aptitudinile personalului Curţii de Conturi;

- obţinerea unui impact mai mare al activităţii - prin efectuarea unui audit independent şi profesionist, prin îmbunătăţirea modului de comunicare a constatărilor şi recomandărilor sale, Curtea de Conturi va contribui la obţinerea unui impact real asupra îmbunătăţirii managementului financiar public.

Succesul reformării Curţii de Conturi este strîns legat şi parţial dependent de progresul în definirea şi implementarea unei abordări europene în domeniul managementului şi controlului financiar public.

În pofida faptului că Acordul de grant între Republica Moldova şi Banca Mondială a fost semnat mai tîrziu decît se preconiza şi că procedurile de selectare a consultantului strategic şi consultantului pentru studiul de fezabilitate s-au prelungit, lucruri care au avut un impact negativ asupra respectării termenelor de realizare a unor activităţi prevăzute în PDS, sînt create condiţiile necesare pentru realizarea tuturor obiectivelor PDS, iar acţiunile întreprinse denotă realizările, care confirmă noile capacităţi ale Curţii de Conturi.

3.3. Context

În procesul de reformare, Curtea de Conturi este asistată de (i) ONAS, în baza unui acord de cooperare bilaterală pentru o perioadă de trei ani (2007-2009), cu o sumă anuală de aproximativ 600000 euro, precum şi de (ii) Banca Mondială, care administrează, în acest scop, Fondul Fiduciar Multidonator (DFID şi Guvernul Olandei), cu aceeaşi sumă anuală.

Acordul între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi ONAS a fost semnat la Stockholm, pe data de 26 ianuarie 2007.

Acordul de grant nr.TF057662 privind finanţarea proiectului de suport prin asistenţă tehnică a fost contrasemnat de ministrul finanţelor la 23 aprilie 2007.

În calitate de experţi, în anul 2007, în cadrul acestor proiecte au activat angajaţii ONAS, ONA din Marea Britanie, Oficiului Controlorului de Stat din Estonia. Din partea Curţii de Conturi, care concomitent exercită funcţiile curente, în activităţile de reformare au participat, în medie, 15-20 de persoane din totalul controlorilor de 100 de persoane. Curtea de Conturi insistă să asigure procesului de realizare a Planului de Dezvoltare Strategică un caracter transparent şi integrat cu reforma managementului finanţelor publice, implementată de Guvern, precum şi cu alte reforme derulate în republică. În aceste scopuri, realizarea proiectelor este monitorizată de un Comitet Consultativ şi un Comitet de Coordonare, din care fac parte toţi factorii-cheie interesaţi şi responsabili de implementarea Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum şi donatorii.

3.4. Activităţi şi rezultate

Pe parcursul anului 2007, CCRM a realizat următoarele activităţi ce vizează reformarea sa în conformitate cu obiectivele Planului de Dezvoltare Strategică.

3.4.1. Consolidarea instituţională:

• S-a definitivat proiectul noii Legi privind Curtea de Conturi, care are drept scop ajustarea bazei juridice a auditului public extern în contextul bunelor practici internaţionale. În cele mai multe aspecte, atribuţiile de audit ale Curţii de Conturi din proiectul de lege sînt total adecvate pentru a face faţă standardelor de bază;

• În domeniul tehnologiilor informaţionale a fost elaborată şi aprobată Strategia de Dezvoltare a Sistemului Informaţional Automatizat al Curţii de Conturi. Pe parcursul anului 2007 a derulat procesul de selectare a ofertanţilor care vor ajuta Curtea în realizarea Strategiei menţionate prin intermediul proiectului Băncii Mondiale;

• În vederea sporirii accesului la noi resurse informaţionale, au fost definitivate lucrările de interconectare, prin intermediul reţelei Intranet Guvernamental, la reţelele Ministerului Finanţelor şi Ministerului Dezvoltării Informaţionale. Acest fapt permite accesul Curţii de Conturi la bazele de date necesare şi contribuie la sporirea operativităţii şi îmbunătăţirea calităţii auditelor;

• În scopul asigurării independenţei financiare, cu suportul experţilor ONAS, a fost efectuată o evaluare a procesului actual de elaborare a bugetului Curţii de Conturi şi s-au stabilit unele etape şi metode de elaborare a bugetului, în baza analizei şi planificării detaliate a resurselor necesare pentru îndeplinirea competenţelor legale.

3.4.2. Asigurarea profesionalismului:

• Curtea de Conturi a dezvoltat baza metodologică de efectuare a auditelor, întreprinzînd diferite acţiuni, enumerate în capitolele precedente. Aprobarea şi implementarea standardelor proprii este un prim pas de trecere de la controlul extern la auditul extern, în corespundere cu Liniile directoare europene de implementare a Standardelor de audit INTOSAI şi IFAC;

• Pe parcursul anului 2007, întru realizarea recomandării nr.11 din „Rezoluţia Preşedinţilor Instituţiilor Supreme de Audit din ţările centrale şi de est europene şi a Curţii de Conturi Europene” (Praga, 1999), Curtea de Conturi a implementat în activitatea de control procedurile de evaluare a funcţionalităţii sistemului de control intern în cadrul a 17 autorităţi publice. În procesul evaluării a fost utilizată metoda chestionării şi analizei rezultatelor prin prisma Instrucţiunilor INTOSAI privind Standardele Controlului Intern pentru sectorul public şi a Cadrului integrat COSO. În rezultatul controalelor, Curtea de Conturi a oferit unele concluzii şi recomandări privind îmbunătăţirea sistemului de control intern, adăugînd prin aceasta un plus de valoare controalelor şi contribuind la promovarea sistemului de control intern în cadrul autorităţilor publice;

• În vederea însuşirii capacităţii de a oferi o opinie asupra rapoartelor financiare ale autorităţilor publice, au fost iniţiate trei audite-pilot de atestare, care s-au realizat cu suportul metodologic al experţilor ONAS;

• S-au efectuat două controale cu utilizarea elementelor auditului performanţei. Drept urmare, un departament din cadrul Curţii de Conturi dispune de unele abilităţi practice privind efectuarea auditelor performanţei, iar entităţile auditate au primit recomandări privind îmbunătăţirea administrării fiscale în cadrul SFS şi Serviciului Vamal. IFPS şi Departamentul Vamal au elaborat şi înaintat în modul stabilit, pentru examinare şi aprobare, completări şi modificări la cadrul legal din domeniu, menite să contribuie la îmbunătăţirea administrării fiscale.

3.4.3. Dezvoltarea personalului:

Activităţile de dezvoltare a personalului au fost orientate spre consolidarea cadrului normativ intern în domeniul resurselor umane, instruirii continue a personalului, dezvoltării comunicării interne. Aceste măsuri au contribuit la fortificarea disciplinei şi responsabilităţii angajaţilor, la actualizarea şi menţinerea cunoştinţelor necesare exercitării atribuţiilor, precum şi la implicarea angajaţilor în procesul de reformare a Curţii de Conturi.

3.4.4. Obţinerea unui impact mai mare al activităţii Curţii de Conturi:

• A fost abordată o nouă viziune asupra formatului şi conţinutului Raportului anual al Curţii de Conturi, care se prezintă către 15 iulie, în şedinţa plenară specială a Parlamentului. Raportul anual pe exerciţiul bugetar 2006, prezentat Parlamentului, este un document ce oferă o analiză mai profundă şi detaliată a tendinţelor managementului financiar şi recomandări de lichidare a încălcărilor la acest nivel;

• În cadrul componentei „Suport pentru Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a Parlamentului”, s-au procurat 15 calculatoare portative în valoare de aproximativ 25,500 dolari SUA.

3.5. Monitorizare

În aspectul organizării şi monitorizării procesului de implementare a PDS a Curţii de Conturi, pe parcursul anului 2007, s-au desfăşurat 2 şedinţe ale Comitetului de Coordonare a Cooperării pentru Dezvoltarea Instituţională între Curtea de Conturi şi ONAS (25-26 ianuarie 2007, la Stockholm, şi 3 octombrie 2007, la Chişinău) şi o şedinţă a Comitetului Consultativ pentru implementarea PDS a Curţii de Conturi (27 iunie 2007, la Chişinău).

Misiunea Băncii Mondiale, care, în perioada 8-22 iunie 2007, a făcut o vizită de supraveghere la începutul lansării proiectului, a remarcat cu satisfacţie că Curtea de Conturi a lansat cu succes Fondul Fiduciar Multidonator pentru implementarea PDS, că a fost stabilită structura de management al proiectului şi că au fost iniţiate primele activităţi de procurări.

A doua misiune a Băncii Mondiale, din perioada 1-5 octombrie 2007, a pus în discuţie strategia tehnologiilor informaţionale şi elaborarea sistemului informaţional, care se vor coordona cu Ministerul Finanţelor, pentru a asigura elaborarea unei interfeţe adecvate între sistemele informaţionale ale Curţii de Conturi şi Ministerului Finanţelor.

3.6. Costuri

În perioada raportată, toate cheltuielile pentru activităţile realizate de ONAS au fost suportate de această instituţie. Finanţarea acestor cheltuieli nu s-a administrat de către Curtea de Conturi. Conform Raportului de Progres al ONAS, valoarea resurselor utilizate pentru acordarea asistenţei tehnice pe parcursul anului 2007 a constituit 453,0 mii euro, ceea ce constituie 26% din bugetul total al proiectului.

Suma totală a disbursărilor, la situaţia din 31 decembrie 2007, din Fondul Fiduciar Multidonator, administrat de Banca Mondială, a constituit 340702,97 USD (aproximativ 12,23% din suma totală a grantului Băncii Mondiale).

Angajaţii Curţii de Conturi implicaţi în realizarea proiectelor ONAS şi Băncii Mondiale nu sînt remuneraţi din aceste surse.

3.7. Beneficii

Implementarea PDS a Curţii de Conturi oferă multe beneficii (directe şi indirecte) Curţii de Conturi, Parlamentului, Guvernului şi cetăţenilor Republicii Moldova, cele mai importante din ele fiind:

• realizarea criteriilor de aderare la UE şi de creare a unei ISA pe deplin funcţionale;

• sporirea responsabilităţii executorilor de buget la utilizarea mijloacelor publice în procesul implementării programelor guvernamentale;

• promovarea transparenţei prin furnizarea către Parlament a unor informaţii mai ample şi concrete cu privire la eficacitatea utilizării bugetului de stat în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova;

• economisirea mijloacelor bugetare prin identificarea şi eliminarea practicilor ineficiente şi neeconomicoase;

• consolidarea capacităţilor informaţionale ale Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe a Parlamentului RM;

• elaborarea metodologiilor şi abilităţilor privind evaluarea sistemelor de control intern, precum şi a standardelor naţionale pentru dezvoltarea auditului intern;

• dezvoltarea Curţii de Conturi într-o organizaţie modernă şi profesională ş.a.

3.8. Riscuri

Realizarea obiectivelor menţionate mai sus implică unele riscuri şi probleme, a căror gestionare şi soluţionare constituie o condiţie-cheie la realizarea PDS şi pe care Curtea de Conturi le va evalua şi actualiza în permanenţă.

Riscurile şi problemele principale în realizarea PDS, identificate pe parcursul anului 2007, au fost:

• abordări diferite ale concepţiei şi consecinţelor reformei în domeniul auditului financiar public extern, manifestate în procesul elaborării şi avizării proiectului noii Legi privind Curtea de Conturi atît în interiorul instituţiei, cît şi în afara ei;

• lipsa de timp, de personal şi volumul suplimentar de lucru pentru angajaţii Curţii de Conturi;

• lipsa de experienţă în domeniul administrării proiectelor finanţate de Banca Mondială;

• caracterul individual al reformelor, care condiţionează lipsa de concurenţă în procesul selectării companiilor de consultanţă şi, ca rezultat, duce la prelungirea perioadei de preangajare.

3.9. Concluzii

Curtea de Conturi dispune de un potenţial solid pentru dezvoltare în viitor. A început elaborarea şi implementarea proceselor de audit pe baze noi, paralel cu pregătirea unei transformări treptate spre noul rol. Viitoarele îmbunătăţiri majore, după cum este stabilit în noua Lege privind Curtea de Conturi şi PDS, presupun clarificări ale rolului Curţii în procesul de responsabilizare şi percepţie a filozofiei şi abordării auditului în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit şi cele mai bune practici europene. Procesele actuale de susţinere întru funcţionarea Curţii de Conturi nu vor fi reale pe viitor, fapt care determină stabilirea unor noi căi de administrare a Curţii de Conturi.

În PDS a Curţii de Conturi sînt identificate lacunele, precum şi necesităţile care trebuie să fie asigurate pentru a efectua schimbări majore, iar în planurile anuale de implementare sînt specificate mai detaliat activităţile de dezvoltare pentru anul respectiv, în baza rezultatelor anterioare.

Efectuarea unor schimbări radicale în domeniul de activitate, natura şi eficacitatea activităţilor unei instituţii supreme de audit reprezintă o sarcină pe termen lung. Acest lucru este totalmente recunoscut şi de instituţiile donatoare, care s-au alăturat Curţii de Conturi, pentru a-i oferi suport în atingerea scopurilor stabilite în PDS.

Curtea de Conturi va continua realizarea activităţilor prevăzute în PDS, avînd drept suport dorinţa conducerii şi a angajaţilor, susţinerea Parlamentului şi a altor părţi interesate, precum şi conlucrarea strînsă cu alte direcţii ale reformei în domeniul managementului financiar public, efectuată în Republica Moldova. Consolidarea instituţională, asigurarea profesionalismului, dezvoltarea personalului şi asigurarea unui impact mai mare al activităţii rămîn şi în continuare cei patru piloni în dezvoltarea Curţii de Conturi.

Secţiunea 4

RĂSPUNDEREA CURŢII DE CONTURI

4.1. Asigurarea transparenţei

Transparenţa este un factor esenţial în asigurarea credibilităţii unei instituţii supreme de control/ audit financiar. Un rol primordial în asigurarea acesteia, precum şi a responsabilităţii publice este diseminarea informaţiei şi caracterul deschis al activităţilor realizate. Întru confirmarea acestor motivaţii, Curtea de Conturi a informat societatea civilă atît asupra activităţii de control/audit, cît şi asupra derulării procesului reformării sale instituţionale în conformitate cu angajamentele asumate.

În conformitate cu art.27 alin.(5) din Legea nr.312-XIII din 08.12.1994 „Privind Curtea de Conturi”, Curtea a adoptat hotărîri asupra rapoartelor de control/audit şi a pus la dispoziţia entităţilor controlate, organelor ierarhic superioare acesteia şi societăţii informaţii independente, soluţii şi asigurări referitoare la legalitatea, conformitatea, justeţea operaţiunilor economico-financiare şi rapoartelor financiare, precum şi la economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării mijloacelor financiare publice şi a patrimoniului public. Hotărîrile Curţii de Conturi, adoptate în baza rezultatelor controalelor, conform art.6 alin.(3) din legea sa organică, au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Promovînd un caracter deschis în activitatea de control/audit, în anul 2007 Curtea de Conturi nu a adoptat hotărîri secrete.

Curtea de Conturi a aplicat practica desfăşurării şedinţelor în plen cu participarea mass-media. S-a încercat de a aduce la cunoştinţă societăţii informaţii concrete privind activitatea Curţii prin intermediul TV, radio şi publicaţiilor periodice.

Recunoscînd importanţa cooperării între autorităţile publice şi societatea civilă în procesul implementării obiectivelor stabilite în Planul de Acţiuni RM – UE şi asigurării accesului la informaţie a reprezentanţilor societăţii civile, fiind convinşi că un dialog deschis şi angajat între autorităţile publice şi organizaţiile neguvernamentale va consolida şi dezvolta instituţiile democratice, statul de drept, avansarea economică şi socială, Curtea de Conturi a iniţiat, la sfîrşitul anului 2007, încheierea Memorandumului de cooperare cu unele organizaţii neguvernamentale din Republica Moldova, care a fost semnat la 05 martie 2008.

A fost creată o versiune nouă a paginii oficiale web a Curţii de Conturi, care corespunde cerinţelor sistemului informaţional al autorităţilor publice şi prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.668 din 19.06.2006 „Privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet”. Fiind actualizată în permanenţă, informaţia plasată pe pagină contribuie la mediatizarea tuturor aspectelor activităţii Curţii de Conturi.

Au fost editate 4 numere ale Buletinului Informativ al Curţii de Conturi, care, fiind deja în al doilea an de apariţie, a devenit un mijloc eficient de comunicare cu factorii interesaţi în procesul reformării sistemului de management financiar public, precum şi un instrument eficient de comunicare în cadrul instituţiei.

4.2. Asigurarea financiară

Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2007, pentru activitatea Curţii de Conturi au fost precizate alocaţii în valoare de 14754,0 mii lei, iar cheltuielile efective au însumat 14709,4 mii lei, înregistrînd o economie faţă de alocaţiile precizate în mărime de 44,6 mii lei.

Cheltuielile efective pentru întreţinerea Curţii de Conturi şi structura acestora în perioada anilor 2005-2007 sînt prezentate mai jos:

Informaţia denotă o creştere a cheltuielilor, în anul 2007, cu 15,2 % în raport cu anul 2006 şi cu 27,1% în raport cu anul 2005. Factorii care au condiţionat alocarea mijloacelor într-un cuantum mai mare faţă de anul precedent au fost: (i) intrarea în vigoare, începînd cu 01 decembrie 2007, a tuturor prevederilor Legii nr.355-XVI din 23.12.2005 „Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar”; (ii) majorarea tarifelor pentru serviciile comunale; (iii) procurarea în anul 2007 a 6 unităţi de transport, fapt care a îmbunătăţit esenţial dotarea cu transport de serviciu a Curţii de Conturi; (iv) alocarea mijloacelor pentru detaşarea angajaţilor Curţii de Conturi în unele ţări în scopul verificării utilizării mijloacelor financiare de către Ambasadele RM în aceste ţări.

Suplimentar alocaţiilor din buget, Curtea de Conturi a beneficiat de mijloace speciale în valoare de 13,8 mii lei şi de mijloace din contul Proiectului de suport prin asistenţă tehnică pentru dezvoltarea strategică a Curţii de Conturi în sumă de 544,9 mii lei, care au fost utilizate pentru retribuirea muncii consultanţilor Proiectului şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 206,5 mii lei, precum şi pentru procurarea echipamentului de oficiu şi alte cheltuieli operaţionale – 338,4 mii lei.

Mijloacele alocate de la bugetul de stat pentru întreţinerea Curţii de Conturi, utilizate preponderent la retribuirea muncii personalului şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, au constituit suma totală de 10667,6 mii lei (72,6% în structura cheltuielilor), majorîndu-se, în raport cu anii 2006 şi 2005, cu 6,3% şi, respectiv, 15,9%. În conformitate cu Hotărîrea Parlamentului nr.1-XV din 17.02.2005 „Privind structura, numărul de personal al Curţii de Conturi şi condiţiile de salarizare a membrilor şi angajaţilor ei”¹, statele de personal ale Curţii de Conturi au fost aprobate în număr de 150 de unităţi.

________________

¹ Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.30-33, art.105.

Deşi mijloacele alocate pentru întreţinerea Curţii de Conturi au sporit în raport cu anii 2005-2006, acestea sînt insuficiente şi asigură realizarea doar a activităţilor curente, dar nu şi a activităţilor de dezvoltare. Pentru comparaţie, vom menţiona că bugetul Curţii de Conturi constituie doar 0,1% din bugetul de stat, pe cînd alte ISA (de talia Curţii de Conturi, conform numărului de personal) din alte ţări beneficiază de mijloace pentru întreţinere cu o pondere de cca 0,3% – 0,5% din bugetele publice naţionale.

Modalitatea existentă de estimare şi aprobare a bugetului Curţii de Conturi, conform principiilor generale ale procesului bugetar, prin suplimentarea anuală cu cca 10%-15% a cheltuielilor efectuate în anul precedent, nu permite realizarea obiectivelor de dezvoltare strategică pe care şi le-a asumat Curtea de Conturi în procesul de reformare instituţională. Această practică de alocare a mijloacelor financiare şi de aprobare a bugetului Curţii de Conturi fără a se ţine cont de necesităţile reale ale instituţiei nu se încadrează în prevederile generale ale Standardelor INTOSAI, precum şi în cele ale actelor internaţionale în domeniul auditului extern referitor la independenţa, inclusiv financiară, a ISA.

În vederea ajustării la cerinţele şi standardele internaţionale, precum şi la cele mai bune practici privind mandatul, organizarea, atribuţiile şi împuternicirile sale, Curtea de Conturi pledează, în proiectul noii Legi privind Curtea de Conturi, pentru obţinerea independenţei în toate aspectele, inclusiv financiar, acesta presupunînd o modalitate, diferită de cea actuală, de elaborare şi aprobare a bugetului său, care constă în: (i) elaborarea bugetului bazat pe estimarea necesităţilor şi costurilor reale; (ii) aprobarea bugetului prin Hotărîrea Parlamentului pînă la adoptarea legii anuale, cu includerea ulterioară în bugetul de stat. Elaborarea bugetului Curţii de Conturi trebuie să se iniţieze de la necesitatea acoperirii primordiale a cheltuielilor pentru exercitarea conformă şi integrală a obiectivelor de bază ale Curţii de Conturi.

4.3. Auditul utilizării mijloacelor financiare publice de către Curtea de Conturi

Auditul a fost efectuat de către o echipă de controlori ai Curţii de Conturi, desemnată prin ordinul Preşedintelui Curţii de Conturi, şi a avut drept obiectiv determinarea veridicităţii raportului financiar pe anul 2007 şi a corectitudinii operaţiunilor economico-financiare efectuate în limita alocaţiilor prevăzute în buget.

Cheltuielile efective au însumat 14709,4 mii lei, ce constituie 99,7% faţă de volumul cheltuielilor precizate, înregistrîndu-se o economie de 44,6 mii lei.

Auditul efectuat a constatat că mijloacele financiare au fost utilizate în limitele cheltuielilor aprobate şi conform destinaţiei; datele din rapoartele financiare corespund datelor reflectate în notele contabile şi datelor reflectate în Cartea mare. Bilanţurile executării bugetului Curţii de Conturi din contul veniturilor şi cheltuielilor de bază, precum şi Rapoartele privind executarea bugetului din contul cheltuielilor de bază au fost întocmite în baza documentelor justificative, înregistrărilor contabile şi oferă o imagine veridică, autentică şi completă despre situaţia financiară la 31.12.2007.

Rapoartele financiare ale Curţii de Conturi au fost întocmite conform principiilor şi politicilor contabile aplicabile, iar sistemul de management financiar al Curţii este adecvat şi funcţionează în modul ce poate asigura:

- realizarea obiectivelor Curţii de Conturi, a Programului activităţii de control/audit anual;

- aplicarea adecvată a cadrului legal;

- conformitatea activităţii angajaţilor cu politicile, regulamentele Curţii şi directivele conducerii.

Auditul n-a stabilit încălcări şi abateri semnificative privind corectitudinea utilizării mijloacelor financiare publice de către Curtea de Conturi, iar abaterile constatate nu au influenţat raportul financiar.

Rezultatele şi realizările obţinute conform raportului de progres al Curţii de Conturi în activitatea de control şi audit în anul 2007 sînt un produs al exercitării atribuţiilor de către angajaţii Curţii de Conturi, consultaţi şi asistaţi de către experţii ONAS conform acordului de cooperare instituţională.