BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Ordine

Ordin nr.111 din 26.12.2007 cu privire la aprobarea Codului etic al auditorului intern şi Cartei de Audit Intern (Regulament-model de efectuare a auditului intern)

Tipul documentului
Ordine
Data adoptării
26.12.2007

MINISTERUL FINANŢELOR

O R D I N

cu privire la aprobarea Codului etic al auditorului intern şi Cartei de

Audit Intern (Regulament - model de efectuare a auditului intern)

nr. 111  din  26.12.2007

 (în vigoare 01.01.2008) 

Monitorul Oficial nr.1-4 art.1 din 01.01.2008

* * *

Abrogat: 09.11.2010

Ordinul Ministerului Finanţelor nr.139 din 20.10.2010

În scopul executării prevederilor pct.42 din Planul de Acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova, pct.4.3. din Concepţia sistemului de control intern şi audit intern în sectorul public, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1143 din 04.10.2006, precum şi art.86 alin.2 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală şi în conformitate cu art.13 alin.1 din Legea nr.317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale,

ORDON:

1. Se aprobă Codul etic al auditorului intern (Anexa nr.1);

2. Se aprobă Carta de Audit Intern (Regulament - model de efectuare a auditului intern) (Anexa nr.2);

3. Se stabileşte că prevederile prezentului Cod şi Carte sînt obligatorii pentru activitatea auditorilor interni din sectorul public;

4. Controlul asupra respectării prevederilor Codului etic al auditorului intern şi a Cartei de Audit Intern de către auditorii interni din sectorul public se pune în sarcina Serviciului control financiar şi revizie.

Anexa nr.1

CODUL ETIC AL AUDITORULUI INTERN

INTRODUCERE

1. Codul etic al auditorului intern (în continuare Cod) reprezintă un ansamblu de principii şi reguli de conduită care reglementează activitatea auditorilor interni în domeniul eticii profesionale.

2. Codul a fost elaborat în concordanţă cu Legea privind serviciul public nr.443-XIII din 04.05.1995 şi, la nivel internaţional, cu Codul de etică al Institutului Auditorilor Interni.

3. Scopul prezentului Cod este crearea cadrului etic necesar desfăşurării profesiei de auditor intern, astfel încît acesta să-şi îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios obligaţiunile de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea prejudicia entitatea auditată.

OBIECTIVELE

4. Prezentul Cod urmăreşte asigurarea următoarelor obiective în activitatea auditorului intern:

a) Performanţa - desfăşurarea activităţii la cei mai înalţi parametri profesionali, în scopul îndeplinirii interesului public, în condiţii de economicitate, eficacitate şi eficienţă;

b) Profesionalismul - existenţa capacităţilor intelectuale, cunoştinţelor şi experienţei profesionale, prin pregătire şi perfecţionare profesională, şi respectarea unui cod de valori şi conduită comun tuturor auditorilor interni;

c) calitatea serviciilor - asigurarea corespunderii nivelului serviciilor prestate Standardelor Naţionale de Audit Intern, legislaţiei în vigoare şi celor mai bune practici internaţionale;

d) încrederea - promovarea bunelor relaţii între auditorii interni din cadrul profesiunii, bazate pe principiile cooperării, susţinerii şi corectitudinii profesionale;

e) conduita adecvată - comportarea ireproşabilă atît pe plan profesional, cît şi personal în îndeplinirea sarcinilor de serviciu;

f) credibilitatea - autenticitatea şi obiectivitatea informaţiei din rapoartele de audit intern.

DOMENIUL DE APLICARE

5. Prevederile Codului se aplică personalului care activează în unităţile de auditor intern şi conţin recomandări privind aplicarea principiilor fundamentale în activitatea practică a auditorilor interni.

6. Auditorul intern este responsabil personal de propriul său comportament şi conduită în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi informează în scris conducerea unităţii de audit intern, în următoarele cazuri:

a) existenţa neclarităţilor în aplicarea sau în domeniile de aplicare a prevederilor acestui Cod;

b) apariţia conflictelor personale între auditorul intern şi managerul entităţii auditate;

c) constrîngerea să acţioneze în mod neadecvat, lipsit de etică, să încalce Constituţia şi/sau legislaţia în vigoare.

7. Pentru a asigura respectarea deplină a acestui Cod, conducerea unităţii de audit intern solicită auditorului intern semnarea anuală a Declaraţiei privind respectarea prevederilor Codului în două exemplare (Anexa A). Un exemplar al acestei declaraţii se păstrează de către conducere.

8. În scopul asigurării independenţei auditorului intern, înaintea începerii fiecărei misiuni de audit intern, acesta completează o Declaraţie de interese, care oferă informaţii despre funcţiile sau interesele deţinute de către auditorul intern în afara entităţii, care pot avea un impact asupra activităţii lui. Declaraţia se păstrează de conducerea unităţii de audit intern (Anexa B).

PRINCIPII FUNDAMENTALE

9. În desfăşurarea activităţii auditorul intern este obligat să respecte patru principii fundamentale:

a) Integritatea;

b) Obiectivitatea;

c) Competenţa;

d) Confidenţialitatea.

10. În prezentul cod, pentru a defini şi explica aplicarea principiilor menţionate, fiecare este prezentat după cum urmează:

a) Noţiuni generale - defineşte principiul;

b) Reguli de conduită - specifică normele de conduită profesională, aplicabile auditorului intern în exercitarea obligaţiunilor de serviciu pentru a respecta principiul respectiv;

c) Aplicare practică - prevede modul de aplicare în practică a regulilor de conduită etică a auditorului intern.

INTEGRITATEA

Noţiuni generale

11. Conform acestui principiu, auditorul intern este corect, onest şi incoruptibil, integritatea fiind suportul încrederii şi credibilităţii acordate raţionamentului auditorului intern.

Reguli de conduită:

a) îndeplinirea muncii cu onestitate, sîrguinţă, imparţialitate, rigurozitate şi conform standardelor profesionale;

b) respectarea legii şi exercitarea obligaţiunilor de serviciu în conformitate cu cerinţele profesiei;

c) neimplicarea în activităţi ilegale sau fapte ce compromit profesia de auditor intern ori se răsfrîng negativ asupra entităţii;

d) protejarea intereselor publice şi societăţii civile.

Aplicare practică

12. Integritatea implică corectitudine în desfăşurarea misiunii de audit intern, onestitate în realizarea acţiunilor şi sinceritate în dialogurile purtate cu cei auditaţi. Relaţiile cu colegii şi cu angajaţii entităţii auditate se bazează pe aceleaşi valori.

13. O atenţie adecvată se acordă activităţilor private ale auditorului intern, care influenţează exercitarea atribuţiilor de serviciu sau care s-ar răsfrînge negativ asupra entităţii. În deosebi se urmăreşte faptul dacă:

a) auditorul intern respectă normele de disciplină personală şi evită orice formă de abuz sau dependenţă, care ar putea afecta comportamentul lui sau împiedica exercitarea atribuţiilor oficiale;

b) auditorul intern care are relaţii personale sau familiale cu colegii sau angajaţii entităţii auditate, discută acest aspect cu conducătorul unităţii de audit intern, care va decide dacă, o astfel de relaţie ar putea prejudicia exercitarea adecvată şi efectivă a sarcinilor de serviciu şi determină acţiunile necesare ce trebuie întreprinse pentru depăşirea potenţialelor probleme;

c) auditorul intern nu foloseşte poziţia lui oficială pentru a-şi promova interesele personale;

d) auditorul intern informează conducătorul unităţii de audit intern în cazul în care este implicat într-o acţiune civilă sau penală intentată împotriva lui;

e) auditorul intern utilizează proprietatea publică (automobilele, telefoanele, calculatoarele, internetul etc.) numai în scopuri de serviciu.

Relaţiile cu angajaţii

14. Relaţiile cu colegii şi cu angajaţii entităţii auditate se bazează pe corectitudine, onestitate şi sinceritate. În colectivul de muncă este necesară crearea unui mediu de încredere, care permite auditorului intern exercitarea activităţilor în mod profesional.

15. Auditul intern tratează problemele în mod egal pentru toţi angajaţii la fel. Auditorul intern este în special conştient de responsabilităţile sale pentru neadmiterea discriminării din motive de gen, situaţie matrimonială, disabilitate, rasă, sau religie etc. Este inacceptabilă orice formă de hărţuire, abuz rasial şi intimidare etc.

OBIECTIVITATEA

Noţiuni generale

16. Auditorul intern asigură cel mai înalt nivel de obiectivitate profesională şi imparţialitate la colectarea, evaluarea şi comunicarea informaţiei despre activitatea sau procesul examinat. Concomitent auditorul intern evaluează imparţial împrejurările relevante ale misiunii de audit şi nu este influenţat în formularea concluziilor şi recomandărilor.

Reguli de conduită:

a) exercitarea responsabilităţilor independent de opiniile conducerii entităţii auditate sau ale altor persoane interesate;

b) neimplicarea în activităţi sau relaţii care afectează imparţialitatea lui;

c) neacceptarea cadourilor şi serviciilor pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu excepţia semnelor de atenţie simbolice, conform normelor de politeţe şi ospitalitate recunoscute;

d) dezvăluirea tuturor faptelor, acţiunilor care ar putea denatura raportarea activităţilor examinate;

e) neutralitatea politică în exercitarea obligaţiunilor de serviciu.

Aplicare practică

17. Auditorul intern asigură respectarea principiului de obiectivitate în realizarea obligaţiunilor de serviciu. Obiectivitatea nu este subminată de interese personale sau externe. Auditorul intern prin acţiunile sale asigură imparţialitatea şi contribuie la consolidarea independenţei.

18. Auditorul intern nu se implică în activităţile de audit în interes personal. Orice conflict potenţial de interese de acest fel este discutat cu conducătorul unităţii de audit intern.

19. Auditorul intern evită orice îndemn de favoritism în relaţiile cu colegii şi angajaţii entităţii auditate în domeniile de achiziţionare, contractare ale entităţii auditate, recrutare, evaluare şi de promovare a auditorului intern.

20. Auditorul intern este neutru din punct de vedere politic, în scopul îndeplinirii în mod imparţial a activităţilor şi nu este influenţat politic în exercitarea activităţilor de serviciu.

21. Auditorul intern în exercitarea atribuţiilor de serviciu se abţine de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice.

COMPETENŢA

Noţiuni generale

22. Auditorul intern deţine competenţele necesare profesionale (inclusiv cunoştinţe ale domeniului auditat) pentru a realiza activitatea care i se cere să o îndeplinească.

Reguli de conduită:

a) participarea doar la activităţile de audit pentru care el deţine cunoştinţele, abilităţile şi experienţa necesară;

b) obţinerea consultaţiilor din partea specialiştilor în domeniu, în cazul în care nu dispune de aptitudini profesionale necesare;

c) efectuarea auditului în conformitate cu Standardele Naţionale de Audit Intern, cadrul normativ şi metodologic în vigoare în domeniu;

d) îmbunătăţirea permanentă a competenţei, eficienţei şi calităţii activităţii desfăşurate.

Aplicare practică

23. Auditorul intern are obligaţia de a aplica standarde profesionale în activitatea lui, fapt ce-i permite îndeplinirea competentă a sarcinilor. Aceasta necesită cunoaşterea standardelor, politicilor, procedurilor şi practicilor aplicabile de audit, contabilitate şi management financiar, precum şi prevederilor legislaţiei în vigoare.

24. Auditorul intern perfecţionează abilităţile necesare pentru exercitarea responsabilităţilor lui profesionale.

CONFIDENŢIALITATEA

Noţiuni generale

25. Auditorul intern nu dezvăluie verbal sau în scris, informaţiile obţinute în exercitarea activităţilor de serviciu.

Reguli de conduită:

a) protejarea informaţiei obţinute în cadrul îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu;

b) neutilizarea informaţiei obţinute în cadrul activităţii în scopuri sau beneficii personale, care ar prejudicia entitatea auditată sau interesele publice, sau care ar contravine legislaţiei în vigoare.

Aplicare practică

26. Auditorul intern păstrează confidenţialitatea informaţiei acumulate în timpul prestării serviciilor profesionale. Este interzis ca auditorul intern să utilizeze în interes personal sau să dezvăluie unei persoane neautorizate faptele, documentele şi datele obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Interdicţia de a dezvălui informaţii se extinde şi asupra materialului inclus într-o prezentare, lecţie, în mijloacele de informare în masă sau într-o carte. Această interdicţie se referă la toţi auditorii interni atît pentru perioada cît sînt angajaţi, precum şi după demisionare, pensionare sau după ce au încetat să mai lucreze în domeniul dat.

27. Auditorul intern asigură rezonabil protejarea informaţiei reflectate în corespondenţă, documente, dosare şi datele păstrate în calculatoare privind entitatea auditată.

DISPOZIŢII FINALE

28. Direcţia de armonizare a sistemului de audit intern şi control intern din cadrul Serviciului control financiar şi revizie verifică respectarea prevederilor Codului de către auditorul intern şi poate iniţia măsuri corective necesare, în cooperare cu conducătorii unităţilor de audit intern.

29. Dispoziţiile prezentului Cod sînt obligatorii pentru toţi auditorii interni din entităţile publice. Conducătorul unităţii de audit intern are responsabilitatea să asigure cunoaşterea valorilor şi principiilor conţinute în Cod de către toţi auditorii interni.

30. Nerespectarea în cadrul activităţii a condiţiilor acestui Cod se sancţionează disciplinar potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.

Anexa nr.2

CARTA DE AUDIT INTERN

(Regulament - model de efectuare a auditului intern)

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Carta de audit intern reprezintă un model al regulamentului tip de funcţionare al unităţilor de audit intern din cadrul instituţiilor publice.

2. Carta de audit intern defineşte sfera de activitate a auditului intern, stabileşte poziţia unităţii de audit intern în structura organizaţională a instituţiei publice, stipulează drepturile şi obligaţiile angajaţilor unităţii de audit intern, autorizează accesul la personal, documente şi bunuri fizice, necesare îndeplinirii corespunzătoare a misiunii de audit intern.

3. Carta de audit intern este elaborată de către conducătorul unităţii de audit intern şi aprobată de conducătorul instituţiei publice, o copie a cărei este remisă organului responsabil de armonizarea şi coordonarea auditului intern în sectorul public. Funcţiile acestui organ sînt îndeplinite de Direcţia de armonizare a sistemului de audit intern şi control intern din cadrul Serviciului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

4. Carta unităţii de audit intern din cadrul instituţiilor publice este elaborată în baza prezentei Carte, conform Standardelor Naţionale de Audit Intern, Codului etic al auditorului intern şi cadrului normativ relevant.

 II. ROLUL ŞI SCOPUL AUDITULUI INTERN

5. Misiunea unităţii de audit intern este de a realiza o activitate obiectivă şi independentă prin oferirea serviciilor de asigurare şi consultanţă, pentru a îmbunătăţi operaţiunile entităţii şi a contribui la adăugarea unui plus de valoare.

6. Unitatea de audit intern este responsabilă de asigurare şi consultare, prin evaluarea eficacităţii sistemului de management financiar şi control intern al entităţii şi oferirea recomandărilor pentru îmbunătăţirea lui. Prin oferirea serviciilor de consultanţă şi asigurare, rolul auditului intern este de a asista managementul în evaluarea şi îmbunătăţirea proceselor de guvernare, control şi management al riscurilor, menite să asigure atingerea obiectivelor instituţiei şi gestionarea adecvată a riscurilor.

7. Unitatea de audit intern are acces la toate activităţile instituţiei pentru a evalua dacă procesele de management al riscurilor, control intern şi guvernare, organizate de către conducerea entităţii, sînt adecvate şi funcţionează într-un mod care asigură:

a) realizarea obiectivelor instituţiei publice;

b) identificarea şi gestionarea corespunzătoare a riscurilor;

c) interacţiunea adecvată cu/între managerii instituţiei publice;

d) corectitudinea, siguranţa şi oportunitatea informaţiilor;

e) conformitatea activităţii angajaţilor cu politicile, procedurile, regulamentele instituţiei şi directivele conducerii;

f) economicitatea, eficienţa şi siguranţa resurselor;

g) realizarea programelor, planurilor şi obiectivelor;

h) perfecţionarea proceselor de control intern ale entităţii;

i) aplicarea adecvată a cadrului legal.

III. STATUTUL: INDEPENDENŢĂ ŞI AUTORITATE

8. Conducătorul unităţii de audit intern raportează direct conducătorului instituţiei publice, care cooperează cu conducătorul unităţii de audit intern şi asigură activitatea eficientă a auditului intern prin oferirea din partea instituţiei şi personalului său a informaţiei, resurselor, explicaţiilor necesare şi, în caz de necesitate, asistenţei specialiştilor din cadrul sau din afara instituţiei. Angajaţii unităţilor de audit intern sînt subordonaţi şi raportează conducătorului unităţii de audit intern.

9. Activitatea de audit intern este organizată funcţional şi organizaţional independent şi nu se supune imixtiunilor, inclusiv din partea conducătorului instituţiei, la determinarea obiectelor auditate, scopului şi desfăşurării misiunii de audit, la comunicarea rezultatelor acesteia, exercitînd o funcţie obiectivă, distinctă şi independentă de activitatea instituţiei publice.

IV. ATRIBUŢIILE UNITĂŢII DE AUDIT INTERN

10. Conducătorul unităţii de audit intern are următoarele atribuţii:

a) elaborează şi înaintează spre aprobare conducătorului instituţiei publice proiectele Cartei de audit intern şi, în caz de necesitate, instrucţiunilor proprii de aplicare a normelor metodologice privind activitatea de audit intern în sectorul public, ţinînd cont de specificul instituţiei publice. Proiectele sînt remise organului responsabil de armonizarea şi coordonarea auditului intern în sectorul public spre avizare şi comentare privind conformitatea cu Standardele Naţionale de Audit Intern, Codul etic al auditorului intern, prezenta Cartă şi cadrul normativ relevant;

b) elaborează un plan strategic pe termen mediu, conform politicilor şi directivelor instituţiei publice şi un plan anual de audit, folosind metodologia corespunzătoare bazată pe evaluarea riscurilor, politicile în domeniu şi preocupările conducerii instituţiei publice privind controlul sau gestionarea riscurilor şi prezintă aceste planuri conducătorului instituţiei publice pentru examinare şi aprobare;

c) organizează activitatea unităţii de audit intern pentru implementarea planului anual de audit aprobat;

d) elaborează rapoarte privind rezultatele misiunii de audit, le prezintă conducerii entităţii auditate, precum şi oferă recomandări;

e) informează periodic, minim trimestrial, conducătorul instituţiei publice privind rezultatele activităţii de audit şi asigurarea necesarului de resurse a unităţii de audit intern;

f) elaborează şi prezintă semestrial şi anual rapoarte privind rezultatele activităţii de audit intern organului responsabil de armonizarea şi coordonarea auditului intern în sectorul public, în formatul şi conţinutul reglementat de Ministerul Finanţelor;

g) informează conducerea entităţii despre cele mai recente tendinţe şi practici de succes în domeniul auditului intern şi propune măsuri de aliniere la acestea, pentru a atinge un nivel înalt de performanţă a activităţii instituţiei publice;

h) asigură încadrarea şi activitatea auditorilor interni profesionişti, cu suficiente cunoştinţe, aptitudini, experienţe şi certificări profesionale, conform cerinţelor acestei Carte, prevederilor Standardelor Naţionale de Audit Intern şi legislaţiei în vigoare.

11. Personalul unităţii de audit intern are următoarele atribuţii:

a) stabileşte obiectivele misiunii de audit intern de comun acord cu conducătorul entităţii, determină domeniul de activitate şi aplică tehnicile necesare pentru a atinge scopurile misiunii de audit;

b) efectuează activităţi de audit intern pentru evaluarea sistemelor de management financiar şi control intern ale entităţii auditate;

c) evaluează şi apreciază serviciile, procesele, operaţiunile noi sau în proces de schimbare, precum şi procesele de control intern;

d) monitorizează implementarea recomandărilor de către conducătorul entităţii auditate;

e) informează imediat conducătorul instituţiei publice, printr-o scrisoare de sesizare, despre suspiciuni privind fraude şi iregularităţi;

f) are acces liber la bunuri, persoane relevante, informaţii utile şi probante (inclusiv cele în format electronic) pe care le consideră necesare de a atinge scopul şi a îndeplini obiectivele misiunii de audit intern;

g) obţine asistenţa necesară din partea personalului entităţii auditate, precum şi servicii specializate din cadrul sau din afara entităţii auditate.

12. Conducătorul şi personalul unităţii de audit intern nu au dreptul:

a) să realizeze sarcini operaţionale pentru instituţia publică sau entităţile sale afiliate, cum ar fi: aprobarea tranzacţiilor contabile sau elaborarea procedurilor de control intern;

b) să dirijeze activităţile oricărui angajat al instituţiei publice, cu excepţia cazurilor în care aceştia au fost numiţi corespunzător în echipele de audit sau pentru a asista sau a consulta auditorii interni;

c) să efectueze controale, revizii şi inspecţii;

d) să investigheze fraude.

13. Unitatea de audit intern poate solicita suport Serviciului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor în cazurile în care nu are personal suficient sau nu dispune de aptitudini necesare pentru a-şi îndeplini sarcina.

V. INTERACŢIUNEA CU AUDITORII EXTERNI

14. Conducătorul unităţii de audit intern colaborează cu auditorii externi pentru a se asigura că ei sînt informaţi adecvat despre activitatea realizată de către unitatea de audit intern. Aceasta va include remiterea organului de audit extern din sectorul public - Curţii de Conturi, cel puţin a copiilor:

a) planului anual de audit, aprobat de conducerea entităţii publice;

b) rapoartele de audit intern, la cererea auditorului extern;

c) raportul anual de audit intern.

Unitatea de audit intern va prezenta, la cererea Curţii de Conturi, orice altă informaţie necesară îndeplinirii misiunilor de audit extern.

VI. CADRUL NORMATIV APLICABIL AUDITULUI INTERN

15. În activitatea sa auditorii interni se bazează pe următoarele acte normative:

a) Standardele Naţionale de Audit Intern;

b) Codul etic al auditorului intern;

c) Normele metodologice privind activitatea de audit intern în sectorul public;

d) alte acte normative în domeniul auditului intern, aprobate de către Ministerul Finanţelor;

e) instrucţiuni proprii de aplicare a normelor metodologice privind activitatea de audit intern în sectorul public, în cazul necesităţii lor, ţinînd cont de specificul instituţiei.

VII. DISPOZIŢII FINALE

16. Direcţia de armonizare a sistemului de audit intern şi control intern din cadrul Serviciului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor, evaluează respectarea de către auditorul intern a cadrului normativ relevant auditului intern în sectorul public.

17. Prevederile prezentei Carte sînt obligatorii pentru auditorii interni din sectorul public.

18. Unităţile de audit intern din cadrul instituţiilor publice elaborează Carta de Audit Intern proprie în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei Carte.

19. Auditorii interni poartă răspundere conform legislaţiei în vigoare pentru nerespectarea prevederilor Cartei de Audit Intern.