Hotărîre nr.4344 din 08.12.2015 cu privire la modificarea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr.1029 din 9 decembrie 2011 "Cu privire la aprobarea structurii şi efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale"

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la modificarea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr.1029

din 9 decembrie 2011 "Cu privire la aprobarea structurii

şi efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale"

nr. 4344  din  08.12.2015

 (în vigoare 08.12.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 25-30 art. 167 din 05.02.2016

* * *

În temeiul art.18 şi 23 alin.(1) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Punctul 2 din hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1029 din 9 decembrie 2011 "Cu privire la aprobarea structurii şi efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale" va avea următorul cuprins:

"2. Se stabileşte efectivul-limită al Comisiei Electorale Centrale în număr de 56 unităţi de personal, dintre care 3 funcţii de demnitate publică (preşedinte CEC, vicepreşedinte CEC şi secretar CEC), 44 funcţii publice din cadrul Aparatului CEC, 1 funcţie de deservire tehnică şi asigurarea funcţionării Comisiei Electorale Centrale, 4 posturi de specialitate şi 4 posturi auxiliare".

2. Serviciul resurse umane din cadrul Aparatului CEC, împreună cu celelalte subdiviziuni, va completa noul stat de personal în baza noului efectiv-limită aprobat şi îl vor expedia, pe suport de hîrtie şi în formă electronică, pentru avizare Cancelariei de Stat.

3. Prezenta hotărîre se transmite Ministerului Finanţelor pentru înregistrarea noului efectiv-limită al Comisiei Electorale Centrale.

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ

la proiectul de hotărîre a CEC "Cu privire la modificarea hotărîrii CEC

 nr.1029 din 9 decembrie 2011 "Cu privire la aprobarea structurii

şi efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale"

La 8 decembrie 2015 Comisia a adoptat cu 8 voturi "Pentru", 1 vot "împotrivă" şi 0 (zero) voturi "abţinere" proiectul de hotărâre "Cu privire la modificarea hotărârii CEC nr.1029 din 9 decembrie 2011 "Cu privire la aprobarea structurii şi efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale". Consider hotărârea respectivă şi propunerile de modificare a statului de personal ca fiind pripite, analizate superficial, fără a se ţine cont de necesitatea asigurării activităţii continue a Comisiei Electorale Centrale, pornind doar de la structura existentă a Comisiei.

Analiza arată că, deşi în cadrul CEC se declară că sunt aplicate procedurile ISO 90001 şi 270001, pe parcursul anilor nu s-a ţinut cont de necesitatea divizării responsabilităţilor, aşa încât funcţiile de cumpărare a bunurilor, funcţiile de păstrare şi cele de utilizare să fie executate de persoane diferite, cu înregistrările de rigoare.

Este alarmant faptul că ştampilele şi sigiliile utilizate în alegerile Parlamentare 2014 şi cele locale generale 2015 se păstrează la Direcţia management alegeri din cadrul Aparatului CEC. Tot această direcţie, mai exact şefa acesteia, a fost responsabilă de organizarea confecţionării ştampilelor noi, de decontarea celor uzate, de distribuirea acestora către consiliile electorale de circumscripţie şi recepţionarea lor. Mai mult ca atât, procesele-verbale recepţionate din teritorii (consilii electorale) deseori sunt contrafăcute, iar semnăturile aceloraşi membri ai consiliilor diferă evident faţă de cele care se deţin de observatori sau chiar şi de acelea care au fost expediate la CEC, imediat după numărarea voturilor, deşi pe ele se menţin ştampilele de securizare. Nu există o evidenţă strictă a acestora şi a altor bunuri, nu există nici sentimentul de răspundere materială, de necesitatea asigurării unei evidenţe stricte a materialelor electorale, cum sunt ştampilele, buletinele de vot şi certificatele pentru drept de vot, deşi anume acestea sunt instrumentele cele mai des utilizate pentru fraudarea alegerilor.

Nu mi-am exprimat părerea privind vinovăţia/nevinovăţia anumitor persoane concrete din cadrul CEC, ci am opinat asupra necesităţii divizării responsabilităţilor şi introducerii în structura CEC a unui serviciu sau a unei funcţii de depozitar, care nu s-ar afla în subordinea directă a şefului aparatului.

O altă propunere a mea, care nu a fost pronunţată în această şedinţă, ci cu mai bine de jumătate de an în urmă se referă la necesitatea schimbării structurii CEC în aşa fel, încât oricare membru CEC să fie asistat de anumite persoane din cadrul aparatului. Or, în structura actuală întreg aparatul CEC munceşte doar pentru o singură persoană, care este şi singurul deţinător al informaţiei, al mijloacelor financiare, dar şi unicul portavoce al CEC. Aşa cum am menţionat şi în şedinţă doar Iurie Ciocan răspunde la întrebările adresate funcţionarilor din cadrul aparatului şi chiar membrilor CEC, el "cunoaşte" cel mai bine problemele, inclusiv tehnice. Doar Iurie Ciocan (pentru că dânsul unilateral a numit componenţa "comisiei" de cercetare a cauzelor blocării RSA/SIAS "Alegeri" în 2014 şi a cauzelor schimbării echipamentului de storage/stocare a protocoalelor serverelor CEC în 2015 deja după alegeri) a explicat de ce a eşuat funcţionarea RSA/SIAS "Alegeri" în alegerile parlamentare din 30.11.2014, răspuns pe care nu l-a auzit publicul larg, societatea, deşi costul acestui sistem plătit din banii publici este apreciat în zeci, dacă nu sute de milioane lei.

Din punct de vedere procedural, preşedintele şedinţei CEC a făcut abuz de poziţia sa atât la prezentarea proiectului de hotărîre, cât şi la dezbateri, limitând nemotivat orice încercare de a preciza anumite aspecte sau de a expune opinii diferite de cele pe care dânsul le consideră admisibile. În acest sens, este de menţionat încercarea membrului CEC, Eduard Răducan, de a pune câteva întrebări, una dintre care a sunat cam în felul următor: Cum de s-au găsit acum mijloace financiare pentru 8 poziţii suplimentare, dar anterior tot dl Ciocan Iurie afirma că nu sunt mijloace? Această ca şi alte întrebări au fost torpilate de către preşedintele şedinţei.

Pe această cale îndemn membrii CEC să revină la examinarea structurii Aparatului CEC, să analizăm procedurile în perioada electorală şi în perioada dintre alegeri şi să elaborăm/să adoptăm o structură funcţională, care să asigure obiectivitate şi uniformitate în încărcătura de muncă şi asta nu numai pentru că un sistem bazat pe procedurile ISO (aşa cum pretindem) trebuie să fie funcţional oricând şi indiferent de persoana care se află într-o funcţie sau alta.

10.12.2015

Ştefan URÎTU,

membru al Comisiei Electorale Centrale