Hotărîre nr.4496 din 09.02.2016 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2016 în conformitate cu activităţile prevăzute în Planul strategic al CEC pentru anii 2016-2019

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Comisiei Electorale Centrale

pentru anul 2016 în conformitate cu activităţile prevăzute în

Planul strategic al CEC pentru anii 2016-2019

nr. 4496  din  09.02.2016

 (în vigoare 09.02.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 90-99 art. 532 din 08.04.2016

* * *

În temeiul art.18 alin.(2) şi art.22 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul de acţiuni al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2016 în conformitate cu activităţile prevăzute în Planul strategic al CEC pentru anii 2016-2019 (se anexează).

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ

a membrului Comisiei Electorale Centrale, Ştefan Urîtu,

asupra hotărîrii Comisiei "Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni

 al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2016"

La 09.02.2016 Comisia a adoptat cu 7 voturi "pentru" hotărîrea CEC "Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2016". Consider această hotărîre ca fiind una pripită, adoptată cu abuz de influenţă din partea preşedintelui şedinţei, Iurie Ciocan, iar Planul de acţiuni al CEC ca fiind unul ce nu corespunde cerinţelor pentru un asemenea document şi neglijează necesităţile stringente la etapa actuală ale Comisiei.

În susţinerea celor expuse invoc următoarele argumente.

1. Încă la 26 ianuarie 2016, cînd a fost adoptată o hotărîre la fel de abuzivă ca procedură şi a fost aprobat un raport (Raportul asupra activităţii desfăşurate de Comisia Electorală Centrală în anul 2015, aprobat prin hotărîrea CEC nr.4462 din 26 ianuarie 2016) care nu răspunde la întrebările apărute din partea concurenţilor electorali, a observatorilor, a societăţii civile, dar şi a membrilor CEC, am atras atenţia asupra problemelor care denaturează sau periclitează activitatea normală a instituţiei şi pun în pericol credibilitatea Comisiei şi calitatea prestaţiilor ei.

2. Tot în acea şedinţă am atras atenţia membrilor şi angajaţilor din aparatul CEC că un raport anual este un document ce analizează activităţile concrete, măsurabile din activitatea instituţiei în perioada de referinţă, le compară cu rezultatele obţinute, descrie problemele şi constrângerile cu care s-a confruntat instituţia şi elaborează anumite măsuri şi recomandări care vor conduce la eficacitatea acţiunilor CEC pe viitor. Tot acolo am solicitat ca la elaborarea Planului de activitate a CEC pentru anul curent să se ţină cont şi să ne concentrăm, în primul rînd, asupra acestui gen de activităţi care să readucă încrederea în alegeri a tuturor membrilor CEC, a societăţii în întregime garantînd o calitate crescîndă a calităţii serviciilor prestate. Or, spuneam eu, pe parcursul mandatului actualei componenţe a Comisiei, calitatea serviciilor prestate a degradat esenţial.

3. În opinia separată expusă de mine în scris şi anexată la hotărîrea nr.4462 din 26 ianuarie 2016 am expus mai multe probleme care, în viziunea mea, îngrijorează societatea şi pot conduce chiar la tulburări în masă, probleme asupra cărora am solicitat să se concentreze Comisia în activitatea sa în viitorul apropiat, însă am observat că acestea nu s-au regăsit în proiectul planului de acţiuni, elaborat de către angajaţii aparatului CEC sub egida raportorului I. Ciocan care a făcut tot posibilul ca nici una din propunerile făcute de autorul acestei opinii separate să nu fie acceptate. Am efectuat o analiză a proiectului Planului de acţiuni pe anul 2016, pe care am expediat-o din timp către raportor, către membrii CEC şi am solicitat să fie luată în considerare.

4. La un şir de propuneri făcute de mine în scopul îmbunătăţirii proiectului Planului de acţiuni, Iurie Ciocan a expediat următorul mesaj: "În calitate de raportor NU accept să modific Proiectul de plan în halul acesta. Membrul CEC este în drept să înainteze propuneri, inclusiv în şedinţa comisiei, care prin vot va decide dacă se modifică proiectul ori nu. Dle Volentir, Dna Angheli, Cer în şedinţă (broşură) să fie prezentat proiectul elaborat de stafful CEC şi coordonat în prealabil cu raportorul şi membrii CEC (în cazul dat cu mine). Tot restul va fi discutat în şedinţă". Pentru orice cititor al acestui citat din indicaţiile dlui I. Ciocan poate deveni clară esenţa modului de management/conducerea atît a şedinţelor, cît şi a instituţiei în întregime. Se poate observa că prin noţiunea de raportor şi membrii CEC, I. Ciocan înţelege doar propria persoană, vezi "raportorul şi membrii CEC (în cazul dat cu mine)", de parcă propunerile făcute de Ştefan Urîtu nu ar fi ale unui membru al CEC cu drepturi egale. Dînsul (adică Iurie Ciocan) îşi permite asemenea apucături fiind sigur că va susţinut de o majoritate lipsită de demnitate şi principii, iar angajaţii din aparatul CEC care au demonstrat vreodată demnitate şi principialitate au fost eliberaţi din funcţie încă în anii 2011-2013.

5. Planul de acţiuni aprobat cu 7 voturi nu conţine măcar acele prevederi care, potrivit procedurilor ISO (despre care Iurie Ciocan deseori se laudă că ar fi, chipurile, implementate la CEC), ar trebui să fie rapoarte şi măsuri de prevenire pe viitor:

√ Nu este o analiză a eşecului SIAS "Alegeri" în ziua votării din 30.11.2014 şi nici a circumstanţelor de înlocuire a celei mai importante părţi a serverului CEC, şi anume a dispozitivului STORAGE, care reprezintă un fel de cutie neagră la server. Acest STORAGE este un dispozitiv care înregistrează toate operaţiunile efectuate din exteriorul serverului. Anume prin citirea informaţiilor de pe acest dispozitiv putem înţelege ce s-a întîmplat în ziua menţionată, dar şi în general dacă firma "Amdaris SRL" sau alte persoane au avut acces, cînd şi în ce scopuri au fost făcute intervenţiile. Anume pentru că unii membri ai CEC, inclusiv autorul acestei opinii separate, au insistat să fie creată o comisie pentru asemenea investigaţii, probabil şi "s-a defectat" această parte importantă a serverului. Interesant că pretinsa defectare s-a produs atunci cînd ambele persoane implicate din cadrul CEC (Iurie Ciocan şi Alexandru Balmoş) au plecat în concediu;

√ Nu a fost examinată cauza din care au fost retipărite listele electorale în circa 1/3 din localităţi, deşi art.39 alin. (9) din Codul electoral stipulează clar că listele electorale se tipăresc cu 22 de zile înainte de ziua alegerilor şi se transmit către APL şi structurile electorale inferioare, cel tîrziu cu 20 de zile înainte de ziua votării. Nici un fel de retipăriri sau modificare a formatului (cum explică I. Ciocan) nu se admite. In opinia mea, aceasta s-a făcut cu scopul de a facilita fraudarea alegerilor, ceea ce s-a şi produs. Nu în zadar, imediat după alegerile parlamentare din 30.11.2014, Iurie Ciocan făcînd abuz de funcţia sa de preşedinte al CEC, unipersonal, a dispus ca APL să preia listele electorale utilizate în alegeri (unde se află pînă în prezent), ceea ce constituie o gravă încălcare a Codului electoral (art.62) şi a mai multor regulamente aprobate prin hotărîri ale CEC.

√ Nu a fost cercetată pînă în prezent situaţia de violare gravă a art.49 din Codul electoral, cînd buletinele de vot au fost tipărite în lipsa membrilor CEC¹ şi a concurenţilor electorali, aceştia fiind induşi în eroare, precum că prezenţa lor nu este obligatorie (vezi comunicatul de presă din 06.06.2015). Mai mult decît atît, nu a fost examinată şi constatată persoana vinovată pentru admiterea conflictului de interese la tipărirea buletinelor de vot, când, de-facto, buletinele de vot au fost tipărite la Tipografia concurentului electoral. Anume din ce cauză şi cum a fost posibil ca editura "Universul" să fie implicată în tipărirea buletinelor de vot şi a certificatelor pentru votarea la locul aflării, ştiindu-se că directorul acesteia, Iurie Gabura, este înscris pe lista de candidaţi ai PLDM la funcţia de consilier municipal. Situaţia devine mai clară dacă ne amintim că dl Iurie Ciocan a fost propus Parlamentului la funcţia de membru, iar apoi şi de preşedinte CEC, anume din partea PLDM. Rezultă că Iurie Ciocan a promovat interesele partidului respectiv şi, după toate acestea, Iurie Ciocan mai are şi obrăznicia să învinuiască alţi membri CEC de încălcarea Codului electoral;

^{_______________________________}

¹ Mă refer aici la tipărirea buletinelor de vot pentru primul tur de scrutin al alegerilor locale generale din 14 iunie 2015, cînd pentru tipărirea buletinelor de vot au fost angajate trei tipografii: Tipografii Centrală, Editura "Universul" şi Combinatul Poligrafic din Chişinău. Evident că membrii CEC nu puteau să fie prezenţi în acelaşi timp la 3 tipografii, deşi art.49 Cod electoral cere aceasta. În plus pe site-ul www.cec.md un comunicat de presă, din care reieşea eronat că şi membrii CEC, ca mijloacele mass-media şi concurenţii electorali doar pot asista la proces.

√ Deşi art.123 din Codul electoral stipulează expres că la alegerea primarului şi a consiliului local nu participă militarii în termen şi alegătorii care nu locuiesc permanent în localitatea respectivă, preşedintele CEC, Iurie Ciocan, a folosit căi ocolitoare şi manipulări pentru a permite ca militarii în termen şi alegătorii cu înregistrare la reşedinţă să voteze în localităţi unde nu au înregistrare la domiciliu. În acest fel, dl Iurie Ciocan nu numai că nu a prevenit (am înaintat mai multe propuneri de pune pe ordinea de zi a şedinţei CEC această chestiune), ci şi a contribuit activ la încălcarea prevederilor art.123 din Codul electoral. Ca urmare, oamenii din mai multe localităţi au recurs la acţiuni de autoapărare a dreptului lor la alegeri libere şi corecte. Spre exemplu, în s. Topala, raionul Cimişlia, locuitorii se întrebau: "Cu ce drept o persoană din Tiraspol sau Bender vine în s. Topala, alege primarul satului şi consiliul local, după care pleacă şi nu mai are nici o legătură cu satul sau cu modul în care "aleşii" îşi îndeplinesc funcţiile". În or. Băcioi s-a constatat aceeaşi situaţie de a fi înregistrate masiv înainte de alegeri persoane la reşedinţă, însă acest lucru a fost descoperit, mai cu seamă, datorită poziţiei principiale a autorităţilor publice locale, de aceea au putut fi scoase la iveală atît mecanismele, cît şi dimensiunile acestor fraude. În total 135 de persoane au fost aduse din diferite localităţi ale Republicii Moldova şi înscrise provizoriu în 4 case ale concurentului electoral din partea PDM. Cel mai alarmant este faptul că circa 90 dintre aceste persoane se regăseau şi în Registrul de Stat al Populaţiei², iar alte circa 45 persoane aveau perfectată înregistrarea la reşedinţă, însă nu se regăseau şi în RSP, ceea ce permite a se trage concluzia că aceste persoane au obţinut vize prin contrafacerea documentelor³. Am sesizat în acest sens Procuratura Generală, însă răspunsul a întîrziat foarte mult, iar atunci cînd a venit, am fost informat că sesizarea depusă de mine cu aproximativ zece zile mai devreme a fost comasată cu o altă sesizare a deputatului PL, Veaceslav Untilă, şi că ambele vor fi examinate în cadrul aceleiaşi cauze penale, deşi obiectul şi solicitările autorilor erau diferite. Cea a dlui V. Untilă se referea doar la localitatea Băcioi, pe cînd cea depusă de vicepreşedintele CEC viza fenomenul pe întreg teritoriul RM. În plus, ultimul solicita să fie examinat şi stabilit rolul partidelor politice şi al liderilor acestora în această fraudare evidentă. Mare mi-a fost mirarea cînd am constatat că Procuratura Generală nici la acest moment nu a elucidat cazul, pentru că deputatul V. Untilă nu a solicitat nici un răspuns de la Procuratură. Se creează impresia că deputatul V. Untilă a făcut interpelarea respectivă la solicitarea organelor de urmărire penală cu scopul de reduce la zero eforturile membrilor CEC de a constata şi a preveni fraudarea alegerilor.

^{_______________________________}

² Persoanele cu înregistrare la reşedinţă (loc de trai provizoriu), care se regăseau şi în RSP, erau înscrise abuziv pentru a favoriza Partidul Democrat din Moldova, deoarece ministrul tehnologiei informaţiei, dl Pavel Filip, a fost propus la această funcţie anume de către PDM.

³ Înregistrările la reşedinţă care nu se regăsesc în RSP sunt ilegale, perfectate prin contrafacerea documentelor sau ştampilelor, ceea ce reprezintă o crimă dublă de încălcare a legislaţiei RM.

Concluzii

Sper că cititorului obiectiv, doritor să înţeleagă ce se întîmplă la CEC, să-i fie clar, măcar parţial din această şi alte opinii separate pe care le-am făcut de fiecare dată cînd observam că sistemul electoral, votul alegătorilor era pus în pericol, că există multe teme, multe aspecte ale activităţii CEC care pot fi incluse în Planul de acţiuni pentru anul 2016 şi ele sînt mult mai importante decît votul la distanţă, pe care dl Iurie Ciocan doreşte să-l implementeze pentru a avea şi mai multe oportunităţi de a frauda alegerile.

Am convingerea că, datorită acţiunilor întreprinse de mine în aceşti 5 ani de mandat la CEC, alegerile au fost mai libere şi mai corecte, decît ar fi putut să fie fără aceste acţiuni. Însă alegerile, totuşi, au fost fraudate în proporţii deosebit de mari, iar rezultatele votului nu corespund situaţiei reale. Fiind nepedepsite, necurmate, acţiunile frauduloase ale celui care a deţinut preşedinţia la CEC în ultimii 5 ani devin tot mai îndrăzneţe şi, dacă aceasta va continua, nu numai legislaţia electorală, ci chiar Constituţia vor fi ignorate fără jenă.

Chiar şi la acest moment pot afirma că prin cele două scrutine, cel din 30.11.2014 şi cel din iunie 2015, Constituţia a fost încălcată, iar membrii CEC, neavînd suficiente instrumente, iar unii⁴ nici voinţă suficientă, nu au putut să prevină crimele sau au dorit să se conformeze situaţiei pentru că aşa se trăieşte mai uşor.

^{_______________________________}

⁴ Mă refer, în primul rînd, la secretarul CEC, Andrei Volentir, care în una dintre şedinţele CEC a declarat public că lui nu i-a venit prin minte niciodată să pună la îndoială sau să verifice dacă acţiunile subalternilor corespund sau nu legislaţiei în vigoare. Întrebarea care apare cu acest prilej este - dar la ce mai trebuie atunci funcţia/persoana respectivă în CEC, doar pentru a pune orbeşte semnătura? Prea scump ne costă o asemenea atitudine…

Este regretabil faptul că în Planul de acţiuni pentru anul 2016 nu au fost acceptate propunerile pe care eu le-am formulat, pentru că asta a fost voinţa "Caracatiţei", promovată cu mare luare aminte de către preşedintele CEC, Iurie Ciocan, şi impostorii din alte structuri statale, mai ales din organele de urmărire penală.

Elucidarea acestui caz este important nu numai pentru alegeri, ci şi pentru securitatea Statului, pentru că o grupare criminală care a fost utilizată cu voinţa tacită sau exprimată a liderilor partidelor politice, mai ales dacă acestea se află la guvernare, va continua şi, probabil, continuă să falsifice documente, acte de identitate, vize, ştampile şi documente bancare inclusiv după alegeri, folosindu-se de "krîşă", de cei care stau în spatele lor la guvernare. La rîndul lor, liderii respectivi ai partidelor politice nu vor fi şantajaţi şi vor fi impuşi să protejeze gruparea criminală sau chiar şi să stoarcă foloase în continuare.