Hotărîre nr.45 din 13.09.2012 cu privire la Raportul auditului performanţei "Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului performanţei “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii

statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii

acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”

nr. 45  din  13.09.2012

 (în vigoare 05.10.2012) 

Monitorul Oficial nr.209-211 art.34 din 05.10.2012

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului agriculturii şi industriei alimentare dl V.Bumacov, viceministrului finanţelor dl V.Barbăneagră, viceministrului sănătăţii dl O.Grama, directorului general al Agenţiei Proprietăţii Publice dl T.Copaci, precum şi reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor şi managerilor societăţilor pe acţiuni: “Apă-Canal Chişinău”, “Banca de Economii”, “Franzeluţa”, “Moldtelecom”, “Tutun-CTC” şi Î.M. “Farmaco”, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012².

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Curtea de Conturi şi-a propus ca obiectiv de a răspunde la următoarea întrebare:

Activitatea remunerată a reprezentanţilor statului, administratorilor şi membrilor consiliilor în cadrul societăţilor pe acţiuni cu cota majoritară de stat contribuie la dezvoltarea activităţii economico-financiare a acestora?

Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit şi cu Manualul de audit al performanţei ale Curţii de Conturi. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit s-au obţinut prin desfăşurarea procedurilor specifice auditului. În funcţie de contextul în care au fost aplicate, procedurile au inclus examinări, testări, verificări şi analize etc.

Misiunea de audit a fost exercitată la 5 societăţi comerciale din cadrul autorităţilor publice centrale şi la o societate comercială municipală la care statul/AAPL deţine cota majoritară în pachetul de acţiuni, vizînd perioada anilor 2008-2011. Concomitent, au fost verificate situaţiile respective în cadrul altor 4 societăţi pe acţiuni, precum şi s-au solicitat informaţii aferente obiectivului auditului de la alte 10 societăţi economice, selectate în baza indicatorilor economico-financiari şi valorii pachetului de acţiuni ale statului în capitalul social al acestora.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Verificările efectuate de către echipele de audit în cadrul auditului performanţei, potrivit constatărilor expuse în Raportul de audit, au relevat nerespectarea de către actorii implicaţi în administrarea pachetului de acţiuni ale statului în cadrul societăţilor comerciale a exigenţelor cadrului legal şi ale celui regulator; nereguli şi deficienţe la remunerarea şi stimularea reprezentanţilor statului şi ai municipiului, membrilor consiliilor, precum şi a unor manageri din cadrul societăţilor auditate, în unele cazuri, remunerarea fiind neechitabilă şi necorespunzătoare activităţii întreprinse de către aceştia.

Factorii determinanţi care au limitat activitatea eficientă a reprezentanţilor statului, municipiului şi a membrilor consiliului societăţii, organelor centrale abilitate cu administrarea proprietăţii publice în societăţile comerciale sînt următorii:

♦ Neimplementarea la nivel naţional a unei baze de date referitor la delegarea şi exercitarea funcţiilor de către persoanele împuternicite de a reprezenta interesele statului în societăţile comerciale şi întreprinderile de stat, în vederea monitorizării activităţii acestora, prin elaborarea unui sistem de indicatori de care să se ţină cont la distribuirea recompenselor anuale.

♦ Lipsa procedurilor de control intern în cadrul unor autorităţi publice centrale ce vizează procesul desemnării, revocării şi încetării împuternicirilor reprezentanţilor statului.

♦ Nerespectarea exigenţelor cadrului normativ privind prezentarea de către reprezentanţii statului a unor rapoarte conforme şi expunerea măsurilor necesare pentru a proteja interesele statului.

♦ Neparticiparea în cadrul comisiilor de comercializare şi dare în locaţiune a bunurilor societăţilor a unor reprezentanţi ai statului.

♦ Includerea în contractele individuale şi colective de muncă, cu acceptul consiliului societăţii, a clauzelor de achitare a compensaţiilor unice unor manageri la eliberarea acestora din funcţie înainte de termen, care impun societăţile comerciale să efectueze cheltuieli iraţionale în mărimi semnificative.

♦ Nestabilirea unui sistem de indicatori de performanţă în baza cărora să fie apreciată activitatea reprezentanţilor statului, membrilor consiliului societăţii, structurilor executive şi efectuată remunerarea acestora în dependenţă de rezultatele obţinute.

♦ Nereglementarea exhaustivă a prevederilor privind activitatea concomitentă a unora şi aceloraşi persoane în calitate de membri ai consiliilor în cadrul societăţilor comerciale şi în cadrul întreprinderilor de stat.

În contextul celor expuse, se concluzionează că, deşi cadrul legal şi normativ prevede prompt procesul de delegare, împuternicire şi exercitare a funcţiilor de către autorităţile publice centrale, reprezentanţii statului şi membrii consiliilor în societăţile comerciale, totuşi aceştia n-au asigurat un mecanism eficient la administrarea proprietăţii publice în cadrul unor societăţi pe acţiuni. Totodată, lipsa unor prevederi ale cadrului regulator care ar specifica cerinţe bine definite faţă de activitatea reprezentanţilor statului, membrilor consiliului societăţii şi structurilor executive, în dependenţă de care să fie elaborat un sistem de recompensare diferenţiat şi echitabil, corelat cu rezultatele şi reuşitele obţinute de aceştia, nu asigură premisele necesare pentru mobilizarea şi stimularea acestora. În acest sens, în condiţiile nestabilirii unor cerinţe specifice faţă de reprezentanţii statului în corespundere cu performanţele aşteptate, situaţia în sectorul dat nu se va îmbunătăţi, deoarece numai înregistrarea profitului net (chiar şi în cazurile diminuării acestuia faţă de anii precedenţi) este suficientă pentru achitarea recompenselor, prin majorarea plafonului de repartizare a profitului net (ţinîndu-se cont de faptul că plafonul maxim stabilit de actul normativ este de 5,0% din profitul net, fiind suficient pentru stabilirea unor recompense considerabile), în pofida faptului că unii din principalii indicatori economico-financiari sînt în regres, inclusiv profitul obţinut.

Întru ameliorarea situaţiei şi asigurarea unei administrări corporative mai eficiente, este necesară elaborarea şi implementarea de către Guvern a unor reglementări distincte şi exhaustive, menite să stabilească suficient de bine relaţiile ce ţin de reprezentarea statului concomitent în societăţile pe acţiuni şi întreprinderile de stat, implementarea la nivel naţional a unei baze de date referitor la delegarea şi exercitarea funcţiilor de către persoanele împuternicite de a reprezenta interesele statului în societăţile comerciale şi întreprinderile de stat, în vederea monitorizării activităţii acestora prin elaborarea unui sistem de indicatori de care să se ţină cont la distribuirea recompenselor anuale.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în subpunctele 2.1.-2.4. şi se recomandă să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului, după cum urmează:

2.1. Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Consiliului municipal Chişinău şi Societăţilor pe Acţiuni: “Tutun-CTC”; “Franzeluţa”; “Banca de Economii”; “Moldtelecom”; “Apă-Canal Chişinău” şi Î.M. “Farmaco”, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv, precum şi implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit şi în prezenta Hotărîre;

2.2. Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Consiliului municipal Chişinău, pentru întreprinderea măsurilor de intensificare a controlului managerial asupra implementării corespunzătoare a mecanismului de reprezentare a statului în societăţile comerciale şi instituirea unor instrumente eficiente privind monitorizarea exercitării funcţiilor delegate;

2.3. Ministerului Culturii, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerului Mediului, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, care monitorizează activitatea societăţilor comerciale din ramură, pentru informare şi întreprinderea măsurilor de rigoare întru administrarea eficientă a pachetului de acţiuni ale statului în societăţile respective;

2.4. Guvernului, pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru:

2.4.1. elaborarea unui mecanism de evaluare a eficienţei activităţii reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor societăţilor, managerilor acestora în baza indicatorilor de performanţă, ce ar permite determinarea gradului de realizare a obiectivelor trasate şi ar reprezenta un instrument de măsurare a eficienţei gestionării societăţii prin evaluarea raportului dintre obiective, rezultate şi impact/efect pe termen lung;

2.4.2. examinarea oportunităţii revizuirii actualului cadru legislativ şi normativ prin prisma prevederii exhaustive a normei privind exercitarea concomitentă a funcţiilor de către o persoană în calitate de membru în cadrul consiliilor societăţilor comerciale şi în cadrul consiliilor de administrare la întreprinderile de stat, în scopul eficientizării activităţii organului de conducere şi realizării corespunzătoare a atribuţiilor de bază, precum şi a celor delegate de a reprezenta şi a apăra interesele statului;

2.4.3. examinarea cazurilor, prin prisma cadrului legislativ în vigoare, de numire a funcţionarilor publici înaintaţi de organele abilitate şi aleşi în calitate de membri ai consiliilor societăţilor, în contextul oportunităţii de restituire a sumelor primite pentru exercitarea neregulamentară a funcţiilor de către persoanele alese în mai mult de 5 consilii ale societăţilor pe acţiuni;

2.4.4. examinarea oportunităţii reglementării condiţiilor în care se acordă compensaţiile anuale membrilor consiliului societăţii, comisiei de cenzori şi managerilor societăţilor, precum şi a modalităţii de stabilire a cuantumului acestora;

2.4.5. identificarea unei autorităţi publice abilitate cu crearea unei baze de date la nivel naţional privind delegarea şi exercitarea funcţiilor de către persoanele împuternicite de a reprezenta interesele statului în societăţile comerciale, precum şi în întreprinderile de stat, ceea ce ar permite eficientizarea administrării patrimoniului public, precum şi monitorizarea exercitării funcţiilor delegate;

2.4.6. examinarea oportunităţii revizuirii cadrului normativ existent în aspectul reglementării acordării indemnizaţiilor lunare şi recompenselor anuale prevăzute de legislaţie în cazul în care membrii consiliilor societăţilor comerciale şi consiliilor de administrare lipsesc nemotivat de la şedinţele consiliilor societăţilor;

2.4.7. revizuirea cuantumului prevăzut de cadrul legislativ-normativ în vigoare, prin prisma limitării sumelor pasibile distribuirii de către consiliile societăţilor comerciale pentru efectuarea acţiunilor de binefacere şi sponsorizare.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit, pentru informare şi o posibilă luare de atitudine, Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei permanente economie, buget şi finanţe a Parlamentului.

4. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre executarea cerinţelor subpct.2.1.-2.4. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

RAPORTUL AUDITULUI PERFORMANŢEI

“Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor

comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”

LISTA ABREVIERILOR

SINTEZA

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a iniţiat auditul performanţei privind eficienţa activităţii reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor în societăţile economice şi salarizarea acestora, în vederea stabilirii:

♦ cît de eficientă este activitatea reprezentanţilor statului, municipiului şi a membrilor consiliilor societăţilor la administrarea proprietăţii publice în societăţile comerciale în capitalul social al cărora statul deţine o cotă de participare, precum şi

♦ dacă modul de salarizare a acestora, inclusiv a managerilor societăţilor este în corelaţie cu beneficiile obţinute şi în concordanţă cu cerinţele prevăzute de actele legislative şi normative.

Prezenta misiune s-a desfăşurat la 5 societăţi comerciale din cadrul autorităţilor publice centrale şi la o societate comercială municipală în care statul/AAPL deţin cota majoritară în pachetul de acţiuni, fiind vizată perioada anilor 2008-2011. Concomitent, au fost verificate situaţiile respective în cadrul altor 4 societăţi pe acţiuni, cu prezentarea informaţiei necesare misiunii de audit. Totodată, echipa de audit a mai solicitat informaţii aferente obiectivului auditului de la 10 societăţi economice, selectate în baza indicatorilor economico-financiari şi valorii pachetului de acţiuni ale statului în capitalul social al acestora.

Valoarea pachetului de acţiuni ale statului în 19 societăţi comerciale auditate constituie 60,5% (2,3 mild.lei) din valoarea totală a pachetului de acţiuni ale statului în totalul societăţilor în care statul deţine cotă-parte. În afară de aceasta, a fost auditată şi S.A. “Apă-Canal Chişinău”, în capitalul social al căreia municipiul deţine cota de 100,0% (0,6 mild.lei).

Măsurile întreprinse de către structurile de conducere din cadrul societăţilor comerciale, per ansamblu, au contribuit la majorarea veniturilor din vînzări, care în anul 2011 au crescut cu 0,8 mild.lei (9,0%) faţă de anul 2010, cu 0,7 mild.lei (7,8%) faţă de anul 2009 şi cu 0,4 mild.lei (4,3%) comparativ cu perioada anului 2008. O situaţie similară s-a constatat şi la cele 20 de societăţi comerciale auditate, la care cifra de afaceri în anul 2011, faţă de anul 2010, s-a majorat cu 1,2 mild.lei (15,2%), constituind 9,1 mild.lei, iar faţă de anul 2008 – cu 1,8 mild.lei (24,7%).

Ca urmare a îmbunătăţirii activităţii reprezentanţilor statului la exercitarea dreptului de acţionar al statului în societăţile comerciale, se atestă o majorare a sumelor defalcate la bugetul de stat sub formă de dividende, care în anul 2011 au crescut cu 0,5 mild.lei comparativ cu anul 2008, fiind remarcat un nivel sporit de încasare a acestora faţă de indicii precizaţi.

Totodată, constatările în urma verificărilor efectuate relevă nerespectarea de către participanţi (la exercitarea atribuţiilor în domeniul administrării proprietăţii publice în cadrul societăţilor comerciale) a exigenţelor cadrului legal şi celui regulator; deficienţe şi carenţe în modul de remunerare şi stimulare a reprezentanţilor statului, precum şi a unor manageri din cadrul societăţilor auditate, în unele cazuri remunerarea fiind neechitabilă şi necorespunzătoare activităţii desfăşurate de către aceştia, după cum urmează:

- în pofida sporirii volumului vînzărilor, valoarea adusă de societăţi din activitatea de producţie şi de comercializare a înregistrat o scădere permanentă faţă de perioadele precedente, ceea ce a contribuit nefavorabil la creşterea profitabilităţii societăţilor;

- în anul 2011, societăţile pe acţiuni au înregistrat o diminuare semnificativă a profitului net cu 2,5 mild.lei, sau de circa 6 ori, comparativ cu anul 2008, inclusiv la cele 20 de societăţi comerciale auditate profitul net obţinut în anul 2011 s-a redus semnificativ faţă de anul 2008 cu 2,1 mild.lei;

- performanţa financiară a societăţilor comerciale, din perspectiva evoluţiei ratei rentabilităţii veniturilor din vînzări, a rezultat într-o regresie sporită a acesteia în anii 2009-2011, înregistrînd o scădere anuală cu circa 26,6 puncte procentuale în raport cu anul 2008, inclusiv la cele 20 de societăţi comerciale auditate rata rentabilităţii, în anul 2011, s-a redus cu 30,5% faţă de anul 2008;

- autorităţile abilitate nu în toate cazurile au respectat rigorile cadrului regulator la numirea reprezentanţilor statului în societăţile economice, ceea ce a dus la implementarea inadecvată a modului de administrare a proprietăţii publice în societăţile vizate;

- lipsa unor proceduri de control intern în cadrul autorităţilor abilitate (MAIA şi MF) ce vizează procesul revocării şi încetării împuternicirilor reprezentanţilor statului a generat achitarea indemnizaţiilor lunare şi a recompenselor anuale nejustificate în valoare de 1,2 mil.lei din partea societăţilor;

- cadrul normativ privind reprezentarea municipiului Chişinău în societăţile comerciale nu asigură o bună supraveghere şi gestionare a proprietăţii publice, astfel persistînd riscul prejudiciilor intereselor Consiliului municipal Chişinău;

- rapoartele privind îndeplinirea funcţiilor reprezentantului statului nu corespund exigenţelor cadrului normativ, fiind întocmite formal, fără a elucida situaţia reală a societăţilor comerciale şi fără expunerea măsurilor ce se impun pentru a proteja interesele statului în societate;

- reprezentanţii statului în S.A. “Banca de Economii” n-au promovat la adunarea generală a acţionarilor exercitarea controlului asupra transferării dividendelor aferente cotei statului la bugetul de stat, ca urmare nefiind defalcate la bugetul de stat dividende în sumă de 43,4 mil.lei, inclusiv 8,0 mil.lei pentru anul 2011, nedistribuite conform interdicţiei BNM;

- deciziile cu privire la direcţionarea în exces a mijloacelor financiare pentru diverse sponsorizări au determinat efectuarea unor cheltuieli iraţionale, iar societăţile comerciale au fost lipsite de o parte din mijloacele care puteau fi reinvestite în dezvoltarea lor;

- plata dividendelor intermediare CMC de către S.A. “Apă-Canal Chişinău”, în anii 2008 şi 2011, în sumă totală de 0,5 mil.lei, s-a efectuat în lipsa normativelor de repartizare aprobate de adunarea generală a acţionarilor, în condiţiile în care societatea pe acţiuni a înregistrat pierderi, sau profitul obţinut nu avea acoperire financiară;

- la unele societăţi comerciale, contrar prevederilor normative, în cadrul comisiilor de comercializare şi de dare în locaţiune a bunurilor societăţilor n-a participat şi reprezentantul statului, ceea ce a cauzat exercitarea neconformă a funcţiilor delegate de a reprezenta şi a apăra drepturile şi interesele legale ale statului;

- consiliile a două societăţi comerciale au acceptat includerea în contractele individuale şi colective de muncă a unor clauze privind achitarea compensaţiilor unice la demisionarea directorului general (în mărime de 5,0 mil.lei – la S.A. “Tutun-CTC”, şi de 0,8 mil.lei – la S.A. “Moldtelecom”), care majorează riscul efectuării unor cheltuieli semnificative, acestea avînd impact asupra societăţilor comerciale. Ca urmare, la eliberarea din funcţie, directorului general al S.A ”Moldtelecom”, în anul 2009, i-au fost achitate compensaţii unice în sumă de 0,8 mil.lei;

- la unele societăţi comerciale, şedinţele consiliilor nu s-au desfăşurat conform prevederilor cadrului normativ, iar unele persoane desemnate ca reprezentanţi ai statului şi membri ai consiliilor societăţilor au lipsit nejustificat de la şedinţele societăţilor, beneficiind şi în continuare de indemnizaţiile lunare, precum şi de recompensele anuale;

- contrar prevederilor legale, la 2 societăţi comerciale (S.A. “Franzeluţa” şi S.A. “Banca de Economii”), membri ai consiliului societăţii au fost numiţi directorii acestora, fiind remuneraţi suplimentar cu 197,5 mii lei;

- lipsa unui control intern în cadrul ME privind delegarea şi exercitarea funcţiilor de către persoanele împuternicite de a reprezenta interesele statului în societăţile comerciale a condiţionat numirea aceloraşi funcţionari publici în calitate de membri ai consiliilor societăţilor pe acţiuni în mai mult de 5 societăţi comerciale, astfel fiind depăşit numărul acestora prevăzut de cadrul legal şi cel normativ, fapt ce a avut un impact negativ şi asupra exercitării conforme a atribuţiilor stabilite de legislaţia în vigoare;

- imperfecţiunea cadrului legal, care nu specifică expres numărul consiliilor de administrare şi al consiliilor societăţilor comerciale în cadrul cărora poate fi delegată concomitent una şi aceeaşi persoană, a permis desemnarea unor funcţionari publici concomitent ca membri ai consiliilor societăţilor şi ai consiliilor de administrare în întreprinderile de stat. În consecinţă, acest fapt afectează eficienţa activităţii de reprezentare a statului, funcţionarilor publici fiindu-le achitate şi recompense anuale considerabile (preşedinţilor consiliilor – în mărime de pînă la 1,0 mil.lei, membrilor consiliilor – de pînă la 0,5 mil.lei), veniturile medii anuale din activitatea de bază constituind circa 0,1 mil.lei;

- nici o societate economică din cele auditate nu a stabilit indicatorii de performanţă de care să se ţină cont la achitarea recompensei anuale, ceea ce a permis achitarea de recompense în mărimi considerabile, chiar şi în cazurile cînd profitul înregistrează o regresie.

Constatările şi concluziile formulate în finalul auditului au stat la baza recomandărilor expuse în prezentul Raport, care vizează în mod prioritar măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru eficientizarea administrării pachetului de acţiuni ale statului în societăţile comerciale, în condiţii de conformitate şi legalitate, precum şi pentru remedierea tuturor neajunsurilor şi deficienţelor constatate.

INTRODUCERE

Implementarea unui mecanism eficient în administrarea pachetelor de acţiuni ale statului în societăţile pe acţiuni cu cotă de stat rezidă din rigorile Legii nr.1134-XIII din 02.04.1997¹ şi ale Legii nr.121-XVI din 04.05.2007², Statutele societăţilor pe acţiuni şi alte acte normative.

____________________

¹ Legea privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02.04.1997 (în continuare – Legea privind societăţile pe acţiuni).

² Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 04.05.2007 (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

În temeiul art.5 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice sînt:

♦ Guvernul, prin intermediul organelor centrale de specialitate şi altor autorităţi administrative, în privinţa proprietăţii de stat;

♦ autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I şi de nivelul II, inclusiv ale UTA Găgăuzia, în privinţa proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale.

Autorităţile administraţiei publice centrale îşi exercită drepturile de gestionar al pachetului de acţiuni ale statului în baza contractelor de cesionare a exercitării drepturilor de acţionar şi de administrare a proprietăţii de stat, încheiate cu APP. În conformitate cu principiile enunţate, autorităţile administraţiei publice centrale au competenţa exclusivă privind administrarea proprietăţii publice, inclusiv obligaţiile şi drepturile de reprezentare a intereselor statului în societăţile comerciale din ramură.

Societăţile la care statul deţine participaţii integrale sau majoritare reprezintă un segment important al economiei naţionale, iar eficienţa acestora depinde, în mod substanţial, de performanţa managementului acestora, de implementarea corectă a mecanismelor de bună guvernare în funcţionarea acestora. În contextul celor expuse, Guvernul, prin Hotărîrile nr.109 din 02.02.1999³ şi nr.1053 din 11.11.2010⁴, a aprobat regulile obligatorii care reglementează raporturile de reprezentare a statului în societăţile comerciale. Schematic, modul de desemnare şi alegere a persoanelor în calitate de reprezentanţi ai statului în societăţile comerciale se prezintă în Figura nr.1.

____________________

³ Hotărîrea Guvernului nr.109 din 02.02.1999 cu privire la reprezentarea statului în societăţile economice (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.109 din 02.02.1999).

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11.11.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11.11.2010).

Sursă: Regulamentele cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale

Astfel, potrivit exigenţelor regulamentare, reprezentarea statului în societăţile comerciale se realizează prin intermediul unor persoane desemnate în calitate de reprezentanţi ai statului şi altor persoane alese în modul corespunzător, în calitate de membri ai consiliului sau comisiei de cenzori a societăţii comerciale.

În scopul eficientizării administrării patrimoniului de stat şi asigurării promovării întregului spectru de interese ale statului, şi nu doar interesul fondatorului sau al managerului, Guvernul, prin Hotărîrea nr.1396 din 12.12.2007⁵, a prevăzut, în mod obligatoriu, să fie incluşi în componenţa consiliilor societăţilor în care cota statului depăşeşte 50 la sută din capitalul social reprezentanţi ai ME şi ai MF.

____________________

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1396 din 12.12.2007 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al întreprinderilor de stat şi al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1396 din 12.12.2007).

Conform datelor APP, la situaţia din 31.12.2011, în Registrul patrimoniului public sînt incluse 168 de societăţi comerciale cu capital social în sumă de 5,9 mild.lei, din care 3,8 mild.lei, sau 64,4% – cota de participare a statului. Din numărul total de societăţi comerciale, 116 societăţi comerciale deţin capital integral sau majoritar de stat în mărime de 3,3 mild.lei, din care 3,1 mild.lei, sau 93,9% – cota de participare a statului. Evoluţia numărului societăţilor comerciale, valorii capitalului social al acestora, inclusiv a cotei statului, în perioada anilor 2008-2011, este prezentată în Tabelul nr.1

Analiza efectuată relevă o micşorare a numărului societăţilor pe acţiuni în care statul deţine o parte din pachetul de acţiuni, în acelaşi timp fiind constatată o majorare a capitalului social, inclusiv a cotei-părţi gestionate de către stat, în raport cu anul 2008.

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Curtea de Conturi, în calitatea sa de auditor extern, avînd la bază interesul sporit al societăţii civile, dar şi al Guvernului şi Parlamentului faţă de modul de gestionare a proprietăţii publice în societăţile pe acţiuni în care statul deţine cota majoritară, a decis realizarea auditului performanţei în domeniul vizat. Abordarea auditului respectiv este axată atît pe probleme (identificarea, verificarea şi analizarea problemelor), cît şi pe rezultate (performanţa realizată în contextul eficienţei, prin compararea situaţiei reale cu criteriile de audit stabilite). Auditul a avut ca scop verificarea existenţei problemelor în domeniul respectiv şi analizarea din diferite perspective a cauzelor care le-au generat, evaluarea modului în care este gestionat pachetul de acţiuni ale statului în societăţile comerciale şi a rezultatelor obţinute, cu determinarea faptului dacă metodele de stimulare a reprezentanţilor statului şi a AAPL, membrilor consiliilor societăţilor, precum şi a managerilor acestora sînt juste şi în concordanţă cu performanţele realizate.

Prezenta misiune de audit a fost iniţiată în scopul îmbunătăţirii activităţii de administrare a proprietăţii publice, responsabilizării şi implicării factorilor de decizie de diverse niveluri în vederea sporirii gradului de conştientizare privind impactul deciziilor adoptate şi activităţilor proprii realizate întru dezvoltarea societăţii, prin administrarea eficientă şi echitabilă a fondurilor financiare de stat şi private.

Obiectivul general al auditului a constat în determinarea faptului dacă a fost creat un mecanism eficient de administrare a cotei de participare a statului în societăţile comerciale prin intermediul reprezentanţilor statului şi ai AAPL în organele de conducere ale societăţilor comerciale, dacă membrii consiliilor societăţilor, reprezentanţii împuterniciţi şi administratorii societăţilor au fost remuneraţi regulamentar şi stimulaţi în funcţie de rezultatele obţinute, precum şi dacă a fost instituit un instrument eficient privind monitorizarea activităţii acestora din partea autorităţilor de stat abilitate.

Obiectivul specific al auditului urma să răspundă la următoarea întrebare:

Activitatea remunerată a reprezentanţilor statului, administratorilor şi membrilor consiliului în cadrul societăţilor pe acţiuni cu cota majoritară de stat contribuie la dezvoltarea activităţii economico-financiare a acestora?

Misiunea de audit consideră că constatările expuse în Raport vor prezenta interes pentru toate părţile în cauză, că sînt expuse pe înţelesul contribuabilului, care are dreptul de a se asigura că organele de conducere şi de execuţie ale societăţilor comerciale administrează şi gestionează eficient mijloacele publice, precum şi că recomandările oferite vor contribui la sporirea responsabilităţii tuturor participanţilor, care reprezintă şi apără drepturile şi interesele legale ale statului.

Domeniul de aplicare şi metodologia sînt descrise în Anexa nr.1

CONSTATĂRILE AUDITULUI

OBIECTIVUL AUDITULUI: Activitatea remunerată a reprezentanţilor statului, administratorilor şi membrilor consiliului în cadrul societăţilor pe acţiuni cu cota majoritară de stat contribuie la dezvoltarea activităţii economico-financiare a acestora?

În vederea implementării unui mecanism eficient de administrare a pachetelor de acţiuni ale statului în societăţile pe acţiuni cu cotă de stat, Guvernul a delegat dreptul de reprezentare a intereselor statului autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi AAPL, însă eforturile de a exercita o administrare performantă şi echitabilă a fondurilor de stat şi celor private nu în toate cazurile s-au soldat cu rezultatele scontate. Desemnarea reprezentantului statului de către unii gestionari a fost realizată cu abateri de la cadrul normativ, fiind constatate discrepanţe şi în exercitarea funcţiilor din partea reprezentanţilor municipiului Chişinău, iar activitatea remunerată a managerilor societăţilor şi persoanelor împuternicite de a guverna sistemul de administrare şi control în cadrul societăţilor nu întotdeauna a fost comensurabilă cu rezultatele obţinute. Nespecificarea unor cerinţe bine definite faţă de activitatea reprezentanţilor statului, membrilor consiliului societăţii şi structurilor executive, prin stabilirea indicatorilor de performanţă în dependenţă de care să fie elaborat un sistem de recompensare diferenţiat, echitabil şi corelat cu rezultatele şi reuşitele obţinute de societăţi, a generat premise pentru stimularea acestora doar în baza unui singur criteriu – “profitul net”. Cele menţionate sînt consecinţele implementării unui management ineficient în procesul decizional, lipsei unui instrument eficient pentru monitorizarea activităţii persoanelor delegate să promoveze şi să apere interesele statului din partea autorităţilor abilitate, precum şi înţelegerii la nivel conceptual a rolului şi obligaţiilor tuturor actorilor implicaţi în implementarea mecanismelor de guvernare corporativă în societăţile pe acţiuni.

Atribuţiile, împuternicirile, responsabilităţile, mecanismele de monitorizare, precum şi principiile de eficienţă şi legalitate în exercitarea atribuţiilor de administrare a proprietăţii publice în societăţile comerciale cu cotă de participare a statului sînt reglementate suficient de bine pentru a fi implementate adecvat de către toţi participanţii în domeniul vizat. Astfel, administrarea pachetelor de acţiuni ale statului în societăţile pe acţiuni se efectuează în conformitate cu Legea privind societăţile pe acţiuni şi Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, Statutele societăţilor pe acţiuni. În domeniul administrării proprietăţii publice şi exercitării conforme a atribuţiilor delegate pentru persoanele care desfăşoară activitatea de reprezentare a statului în societăţile comerciale, Guvernul a elaborat un şir de acte normative care reglementează procesul vizat, precum şi modul de remunerare a acestora, şi anume:

♦ la transmiterea fondurilor fixe şi a altor active – Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995;

♦ la darea în locaţiune a activelor neutilizate – Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008;

♦ la comercializarea activelor în procesul tehnologic al întreprinderilor – Hotărîrea Guvernului nr.480 din 28.03.2008;

♦ la casarea bunurilor – Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998;

♦ la repartizarea profitului net anual – Hotărîrile Guvernului nr.1396 din 12.12.2007 şi nr.110 din 23.02.2011;

♦ la reprezentarea statului în societăţile comerciale şi, corespunzător, la remunerarea acestora – Hotărîrile Guvernului nr.109 din 02.02.1999 şi nr.1053 din 11.11.2010 etc.

Cu toate acestea, misiunea de audit a identificat că măsurile întreprinse întru implementarea unui mecanism eficient şi o bună guvernare în domeniul administrării proprietăţii publice n-au îndreptăţit întocmai aşteptările, fiind constatate cazuri de nerespectare a exigenţelor legale şi regulamentare, care au condiţionat exercitarea neconformă a obligaţiunilor şi împuternicirilor din partea reprezentanţilor statului, AAPL, precum şi activitatea ineficientă a acestora.

1. Evoluţia principalilor indicatori înregistraţi de către societăţile comerciale atestă o scădere permanentă a valorii profitului

Potrivit rapoartelor consolidate ale MF, veniturile din vînzări, per ansamblu, obţinute de către societăţile comerciale din toate tipurile de activităţi, în anul 2011, s-au majorat cu 0,4 mild.lei comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2008, constituind 105,0%. Indicele vizat a înregistrat, în anii 2009 şi 2010, o scădere cu 0,3 mild.lei şi, corespunzător, cu 0,4 mild.lei faţă de anul 2008. În această perioadă, au crescut şi costurile vînzărilor de la 7,6 mild.lei pînă la 8,6 mild.lei, constituind 114,0%. Astfel, ritmul de creştere a costurilor l-a depăşit considerabil pe cel al vînzărilor. Ca urmare, profitul obţinut din activitatea operaţională, în perioada de referinţă, s-a caracterizat printr-o reducere cu 0,3 mild.lei pentru 3 ani consecutivi, comparativ cu anul 2008. Totodată, profitul din activitatea operaţională, în perioada anilor 2009-2011, s-a stabilit la un nivel constant de circa 0,5 mild.lei anual. Discrepanţele înregistrate au fost condiţionate de creşterea costurilor de vînzare, precum şi a celor de comercializare, generale şi administrative, elemente de cheltuieli care deţin un rol important în determinarea rezultatelor financiare din activitatea operaţională. Evoluţia în dinamică a unor indici privind rezultatele financiare ale societăţilor pe acţiuni, în ansamblu, se prezintă în Diagrama nr.1.

Sursă: Informaţia prezentată de către Direcţia monitoring şi analiză financiară din cadrul MF

Datele prezentate relevă că, deşi în anul 2011 s-a observat o sporire a volumului vînzărilor, valoarea adusă de societăţi prin activitatea de producţie şi de comercializare a înregistrat o scădere permanentă, comparativ cu anul 2008. Prin urmare, dacă în anul 2008 marja comercială a constituit 1,7 mild.lei, atunci în anul 2009 aceasta s-a diminuat pînă la 1,3 mild.lei, iar în anii 2010-2011 a înregistrat 1,5 mild.lei şi, corespunzător, 1,4 mild.lei, fapt ce a contribuit nefavorabil la creşterea profitabilităţii societăţilor. Analiza structurii cheltuielilor operaţionale denotă că ponderea cea mai mare, pe parcursul anilor de gestiune 2009-2011, revine cheltuielilor generale şi administrative, care au atins nivelul de 45,7%.

Analiza economico-financiară a principalilor indicatori determinaţi pentru situaţiile financiare, per ansamblu, atestă o dinamică nefavorabilă a profitului net obţinut de către societăţile comerciale la finele anilor de gestiune 2009-2011, comparativ cu cel înregistrat în anul 2008. Informaţia privind dinamica şi mărimea profitului net/pierderii nete înregistrate la finele anului de gestiune se prezintă în Tabelul nr.2.

Datele prezentate în tabel evidenţiază că, în rezultatul activităţii economico-financiare în ansamblu, în anul 2011, societăţile pe acţiuni au înregistrat o diminuare semnificativă a profitului net, fiind în descreştere cu 2,5 mild.lei, sau de circa 6 ori comparativ cu anul 2008. Potrivit raportului APP, o influenţă determinantă asupra profitului net, în anul 2008, a avut-o amnistia fiscală, conform prevederilor art.34 din Legea nr.111-XVI din 27.04.2007⁶, precum şi fluctuaţia cursului valutar.

____________________

⁶ Legea nr.111-XVI din 27.04.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Din evaluarea performanţei financiare a societăţilor comerciale, prin prisma analizei comparative a evoluţiei ratei rentabilităţii veniturilor din vînzări, a rezultat o regresie sporită a acesteia în anii 2009-2011, înregistrînd o scădere anuală cu circa 26,6 puncte procentuale în raport cu anul 2008. Datele privind regresul rentabilităţii veniturilor se prezintă în Diagrama nr.2.

Sursă: Informaţia prezentată de către Direcţia monitoring şi analiză financiară din cadrul MF

Se relevă că reducerea ratei rentabilităţii aferente vînzărilor cu 27,1%, în anul 2011, comparativ cu anul 2008, a fost consecinţa diminuării profitului net cu 83,3% şi a creşterii costurilor aferente producţiei vîndute cu 9,2%.

Evoluţia indicatorilor privind rezultatele economico-financiare, per ansamblu, pe societăţile comerciale cu cota de participare a statului pe perioada anilor 2008-2011, este prezentată în Anexa nr.2.

Analiza efectuată în cadrul auditului a scos în evidenţă faptul că la cele 20 de societăţi comerciale auditate veniturile din vînzări au crescut pe parcursul celor 4 ani consecutivi, în anul 2011 constituind 9,1 mild.lei, sau cu 1,8 mild.lei mai mult faţă de anul 2008. S-au majorat şi costurile vînzărilor, în anul 2011 alcătuind 7,8 mild.lei, faţă de 6,1 mild.lei – în anul 2008. Astfel, ritmul creşterii costurilor l-a depăşit pe cel al veniturilor din vînzări (corespunzător, 27,9% şi 25,0%). Drept rezultat, profitul înregistrat din activitatea operaţională s-a redus cu 44,8 mil.lei – în anul 2011 (434,5 mil.lei), faţă de anul 2008 (479,3 mil.lei). Totodată, profitul net obţinut la finele perioadei de gestiune a înregistrat o descreştere. Astfel, dacă în anul 2008 indicatorul vizat a constituit 2,6 mild.lei, atunci în anii 2009, 2010 şi 2011 s-a redus semnificativ (respectiv, pînă la 0,3 mild.lei, 0,6 mild.lei şi 0,5 mild.lei).

Totodată, se atestă că unele consilii ale societăţilor, reprezentanţi ai statului, manageri ai societăţilor evaluate au întreprins măsurile de rigoare întru îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare a societăţilor respective, majorîndu-se în perioada raportată atît vînzările, cît şi profitul net. În acest sens, se exemplifică că:

• S.A. “Tutun-CTC” a majorat veniturile din vînzări în anul 2011, faţă de anul 2010, cu 71,6 mil.lei, iar faţă de anul 2008 – cu 275,1 mil.lei, respectiv şi profitul a crescut cu 63,5 mil.lei şi 66,4 mil.lei;

• S.A. “Barza Albă” a înregistrat o creştere a veniturilor din vînzări în anul 2011, faţă de anul 2010, cu 26,2 mil.lei, iar faţă de anul 2008 – cu 54,1 mil.lei, profitul majorîndu-se, respectiv, cu 0,7 mil.lei şi 0,8 mil.lei;

• Combinatul de vinuri “Cricova” S.A. a majorat veniturile din vînzări în anul 2011, faţă de anul 2010, cu 38,5 mil.lei, iar faţă de anul 2008 – cu 63,4 mil.lei, respectiv şi profitul s-a majorat în anul 2011, faţă de anul 2008, cu 3,9 mil.lei etc.

Se atestă faptul că în perioada auditată alte 5 societăţi economice (Î.M. “Farmaco”, S.A. “Moldtelecom”, S.A. “Floare-Carpet”, S.A. “Unic” şi CIE “Moldexpo” S.A.), deşi nu au reuşit majorarea veniturilor din vînzări, totuşi au activat în condiţii de rentabilitate. Alte 2 societăţi pe acţiuni (S.A. “CET-2” şi S.A. “Termocom”) au activat în condiţii de profitabilitate, chiar dacă au înregistrat o majorare a veniturilor din vînzări şi a costurilor operaţionale, precum şi o diminuare substanţială a profitului obţinut din activitatea operaţională, în urma majorării tarifelor.

În acelaşi timp, la unele societăţi economice s-a constatat o înrăutăţire a situaţiei economico-financiare, cauzată de neîntreprinderea unor măsuri eficiente în vederea majorării cifrei de afaceri şi contracarării efectelor negative în evoluţia vînzărilor, precum şi de alţi factori exogeni care au influenţat asupra acestui indicator.

Astfel, la 6 societăţi economice s-a înregistrat o diminuare a volumului vînzărilor, în anul 2011, faţă de anii 2008 şi 2010, respectiv, cu 536,9 mil.lei şi 170,5 mil.lei. Printre acestea se exemplifică S.A. “Moldtelecom”, care, începînd cu anul 2008, a înregistrat o înrăutăţire a principalilor indicatori economico-financiari. Astfel, volumul vînzărilor în anul 2009 s-a diminuat, faţă de anul 2008, cu 0,2 mild.lei (8,8%), iar în anul 2011, faţă de anul 2010 – cu 0,2 mild.lei (6,8%). Totodată, în această perioadă, s-a înregistrat o scădere şi a profitului net al societăţii, acesta micşorîndu-se de la 488,6 mil.lei (în anul 2009) pînă la 202,9 mil.lei ( în anul 2011).

Alte 3 societăţi comerciale, care în anii 2008-2010 au obţinut profit, nu au reuşit să menţină acest trend, astfel încheind anul de gestiune 2011 cu pierderi în mărime de 37,0 mil.lei, inclusiv: S.A. “Franzeluţa”– de 23,5 mil.lei; S.A. “CET-1” – de 12,5 mil.lei, şi S.A. “Sanfarm-Prim” – de 1,0 mil.lei.

Se menţionează că veniturile din vînzări obţinute de către S.A. “Apă-Canal Chişinău” în anul 2011 au constituit 576,0 mil.lei, majorîndu-se cu 28,0% comparativ cu anul 2009, fapt determinat de aprobarea tarifelor noi la serviciile publice de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi epurare a apelor uzate. Totodată, se remarcă că veniturile înregistrate sînt în scădere cu 1,2 mil.lei faţă de anul 2010 (577,2 mil.lei), pe cînd costul vînzărilor a crescut, faţă de anul 2010, cu 10,4 mil.lei (400,7 mil.lei), sau cu 2,7% (390,3 mil.lei). În consecinţă, rezultatul financiar înregistrat în anul 2011 a fost influenţat pozitiv de mărimea rezultatului din activitatea financiară şi a constituit 21,2 mil.lei, fiind mai mare, faţă de anii 2009 şi 2010, respectiv, cu 11,1 mil.lei şi 13,1 mil.lei Această creştere este preponderent determinată de intrarea activelor cu titlu gratuit în valoare de 18,4 mil.lei şi de obţinerea veniturilor din diferenţele de curs valutar în sumă de 4,8 mil.lei.

Evaluarea indicatorilor financiari şi a venitului mediu lunar al angajaţilor, precum şi al persoanelor care reprezintă interesele statului în cadrul societăţilor comerciale pe perioada anilor 2008-2011 este prezentată în Anexa nr.3.

2. Dividendele aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni, per ansamblu, atestă o majorare

Cota-parte din profitul net al societăţii pe acţiuni, care se repartizează între acţionari în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin, constituie dividendele. Potrivit art.49 alin.(1) din Legea privind societăţile pe acţiuni, adoptarea deciziei cu privire la plata dividendelor anuale în cadrul societăţilor comerciale ţine de competenţa exclusivă a adunării generale a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii. Analiza evoluţiei acestui indicator reflectă progrese continue, însă,cu toate acestea, MF a sesizat pe parcursul anului riscul diminuării încasărilor TVA la bugetul de stat cu 92,7 mil.lei, cauzat de micşorarea vînzărilor nete cu 463,7 mil.lei la 36 societăţi pe acţiuni. Datele privind defalcările la bugetul de stat din profitul net, aferente dividendelor, comparativ cu prevederile Legilor anuale ale bugetului de stat, se prezintă în Diagrama nr.3.

Sursă: Informaţia prezentată de către Direcţia monitoring şi analiză financiară din cadrul MF

Astfel, în urma măsurilor întreprinse de către actorii care administrează sectorul respectiv, în anul 2011, se atestă o majorare a sumelor defalcate la bugetul de stat sub formă de dividende cu 90,8 mil.lei – faţă de anul 2010, cu 244,6 mil.lei – faţă de anul 2009, şi cu 174,0 mil.lei – faţă de anul 2008, precum şi un nivel sporit de încasare a acestora faţă de indicii precizaţi.

3. Atribuţiile exercitate de către autorităţile publice centrale la administrarea proprietăţii publice în societăţile comerciale nu în toate cazurile au corespuns exigenţelor regulamentare

Reieşind din cerinţele pct.5 şi pct.15 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.109 din 02.02.1999 şi, corespunzător, din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11.11.2010, persoanele desemnate în calitate de reprezentanţi ai statului îşi desfăşoară activitatea în temeiul actului administrativ de delegare a împuternicirilor, emis de către autoritatea de stat din ramură. Cadrul normativ specifică responsabilităţi clare pentru autorităţile publice centrale care exercită atribuţii de administrare a proprietăţii publice în societăţile comerciale cu cotă de participare a statului, însă mai rămîn rezerve în ceea ce priveşte implementarea adecvată a acestora.

În aspectul dat, se exemplifică că MAIA, în contradicţie cu cerinţele menţionate, în perioada mai 2008 – mai 2010, după convocarea adunării generale a acţionarilor, n-a delegat, prin ordin, reprezentantul statului în S.A. “Franzeluţa” (în care statul deţine cota de 52,5%), acesta avînd doar mandat pentru participare cu drept de vot la adunarea generală a acţionarilor. Se menţionează că, deşi, în perioada vizată, acesta a activat în cadrul consiliului societăţii, funcţiile de reprezentare a statului au fost exercitate de către preşedintele consiliului S.A. “Franzeluţa”, care, la rîndul său, de asemenea, n-a fost împuternicit de către MAIA, totodată neprezentînd acestuia nici rapoarte privind activitatea desfăşurată. Cu toate că la adunarea generală a acţionarilor din anul 2009 MAIA a asigurat împuternicirea, prin mandat şi ordin, a exercitării atribuţiilor de reprezentare a statului unei alte persoane, despre activitatea acesteia n-au fost prezentate rapoarte organului abilitat. De asemenea, s-a constatat că unele aspecte ce ţin de competenţa reprezentantului statului (darea în locaţiune a încăperilor, casarea şi comercializarea activelor) au fost raportate şi coordonate cu MAIA de către acelaşi preşedinte al Consiliului S.A. “Franzeluţa”. Mai mult decît atît, reprezentantul statului nici nu se regăseşte în listele de remunerare a salariaţilor, probă ce argumentează suplimentar faptul neexercitării funcţiilor delegate în cadrul societăţii pe acţiuni.

În pofida faptului că la 28.10.2010 reprezentantul statului în S.A. “Tutun-CTC” (cota-parte a statului de 90,8%) a fost numit în funcţia de director executiv al unei instituţii publice, iar conform pct.25 subpct. 2 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11.11.2010, împuternicirile acestuia urmau a fi suspendate de autoritatea abilitată odată cu încetarea raporturilor de muncă, MAIA n-a revocat reprezentantul său delegat, urmare modificărilor survenite. Astfel, MAIA, contrar pct.10 subpct.1 din Regulamentul menţionat, care atestă că conducătorii instituţiilor publice nu pot fi desemnaţi în calitate de reprezentanţi ai statului, a permis persoanei vizate să exercite funcţiile delegate pînă la 23.05.2012, beneficiind în continuare de indemnizaţii lunare şi de recompense anuale, aferente perioadei 28.10.2010 – 23.05.2012, în sumă de 1,2 mil.lei (în medie, lunar – 63,8 mii lei). Totodată, în anul 2011, aceasta a obţinut venituri din activitatea de bază în sumă de 497,3 mii lei (în medie, lunar – 41,4 mii lei), precum şi de 12,9 mii lei – de la Combinatul de vinuri “Cricova” S.A., fiind ales în calitate de membru al consiliului acesteia (27.05.2011 – 31.12.2011).

Abateri de la prevederile regulamentare ce ţin de încetarea împuternicirii reprezentantului statului au fost constatate şi la MS. Astfel, deşi în anul 2011 ministerul vizat a acceptat încetarea raportului de muncă cu persoana care exercita atribuţiile de reprezentant al statului la Î.M. “Farmaco” S.A. (în care statul deţine pachetul de acţiuni în mărime de 94,6%) şi avînd temei de revocare a acestuia, contrar pct.27 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11.11.2010, n-a anunţat societatea despre încetarea împuternicirilor delegate. În consecinţă, reprezentantul statului, fiind eliberat din funcţie, a continuat să beneficieze nejustificat de indemnizaţii lunare timp de 3 luni. Totodată, se relevă că MS, urmare a schimbărilor efectuate, a tergiversat desemnarea unui alt reprezentat al statului în societate, acesta fiind numit abia peste 9 luni, care nici nu a participat la unica şedinţă a consiliului societăţii din 29.11.2011.

Toate acestea se explică, în parte, prin modul în care au fost concepute rolul şi obligaţiile organelor abilitate întru promovarea drepturilor şi intereselor legale ale statului, care a determinat implementarea şi aplicarea inadecvată a modului de administrare a proprietăţii publice în societăţile vizate, constituind un factor limitativ, după cum reiese clar din evaluare.

Recomandări:

1. Conducerea MAIA şi a MS să instituie proceduri adecvate de control intern ce vizează procesul de delegare, numire, revocare a reprezentanţilor statului în societăţile economice, în vederea asigurării legalităţii actului de reprezentare şi responsabilizării acestora la exercitarea conformă a funcţiilor ce decurg din calitatea de reprezentant al statului.

4. Cadrul normativ privind reprezentarea mun.Chişinău în societăţile economice nu este racordat la cerinţele cadrului legal

Prin decizia CMC nr.6/24 din 18.02.2004 a fost aprobat Regulamentul privind modul de reprezentare a mun.Chişinău în societăţile economice⁷, fiind avizat şi faptul că acest Regulament este elaborat în temeiul aceloraşi prevederi obligatorii care se extind asupra autorităţilor administraţiei publice centrale.

____________________

⁷ Decizia CMC nr.6/24 din 18.02.2004 privind aprobarea Regulamentului cu privire la reprezentarea municipiului Chişinău în societăţile economice (în continuare – Regulamentul cu privire la reprezentarea mun.Chişinău în societăţile comerciale).

Se evidenţiază faptul că, începînd cu anul 2008, Guvernul a prevăzut o nouă abordare privind reglementarea modului de dare în locaţiune a activelor neutilizate, un mecanism mai performant în administrarea proprietăţii publice, remarcat prin Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, precum şi un nou cadru regulator privind reprezentarea statului în societăţile comerciale. În acelaşi timp, potrivit prevederilor actelor normative ce ţin de domeniul administrării proprietăţii publice, în societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, reprezentantul statului urmează să fie inclus în mod obligatoriu şi în componenţa comisiei de casare a bunurilor uzate, comisiei de licitaţie pentru comercializarea activelor neutilizate ale societăţii, precum şi în componenţa comisiilor de dare în locaţiune, însă pînă în prezent astfel de cerinţe obligatorii nu sînt prevăzute în Regulamentul aprobat de către CMC.

În acest context, menţionăm faptul că cadrul regulator aprobat de către CMC nu specifică:

♦ obligativitatea participării reprezentantului municipiului în cadrul comisiilor de dare în locaţiune, comercializare, precum şi al celor de casare a bunurilor societăţii;

♦ obligativitatea reprezentantului municipiului de a coordona, în scris, cu organul abilitat caracterul votării şi proiectele de decizii ale organelor de conducere ale societăţii comerciale privind: emisiunea suplimentară de acţiuni; încheierea contractului de management cu administratorul societăţii comerciale; reevaluarea mijloacelor fixe ale societăţii;

♦ termenul pentru care se deleagă împuternicirile reprezentantului municipiului.

Se atestă că nici prin deciziile emise de către Comisia permanentă a CMC pentru atestarea şi autorizarea reprezentanţilor municipiului la S.A. “Apă-Canal Chişinău” nu este specificată perioada de delegare a acestora.

Ca urmare a neparticipării reprezentantului CMC în cadrul comisiilor de comercializare, casare şi de dare în locaţiune a bunurilor societăţii, persistă riscul prejudicierii intereselor CMC în administrarea eficientă a proprietăţii publice, care generează ratarea veniturilor pasibile încasării din activele neutilizate, comercializarea bunurilor la preţuri neavantajoase şi ieşirea prematură din gestiunea societăţii a activelor utile procesului operaţional, avînd un impact direct asupra integrităţii şi folosirii conform destinaţiei a bunurilor proprietate publică.

Misiunea de audit a constatat că, în unele cazuri, prevederile Regulamentului privind modul de reprezentare a mun.Chişinău în societăţile economice diferă în mod substanţial şi de prescripţiile regulamentare, care au servit drept bază la elaborarea acestuia. Astfel, deşi pct.11 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.109 din 02.02.1999 prevede că nu pot fi desemnate ca reprezentanţi ai statului persoane care deţin funcţii eligibile în cadrul autorităţilor de stat, totuşi cadrul regulator aprobat de CMC permite delegarea unor astfel de împuterniciri consilierilor acestuia. În acest context, se menţionează că 2 persoane avînd funcţia de consilieri municipali, în anii 2008-2009, au fost alese în calitate de reprezentanţi ai municipiului ( una – în anul 2008 şi alta – în anul 2009). Aceştia, la adunările generale ale acţionarilor, s-au autoales şi în calitate de membri ai consiliului societăţii, pentru remunerarea acestora fiind efectuate cheltuieli în sumă totală de 122,5 mii lei.

Totodată, se relevă că reprezentantul municipiului şi-a exercitat funcţiile într-un mod diferit de cel prevăzut în pct.5 din Regulamentul cu privire la reprezentarea mun.Chişinău în societăţile economice. Astfel, reprezentantul municipiului şi-a exercitat funcţiile doar în baza proceselor-verbale ale Comisiei permanente a CMC, nefiind luate decizii în acest sens, deşi în pct.18 din acelaşi Regulament se prevede obligativitatea acestei Comisii de a înmîna decizia privind delegarea împuternicirilor reprezentantului municipiului sub semnătura acestuia.

Întru înlăturarea discrepanţelor menţionate şi asigurarea unui management eficient în domeniul respectiv, care să contribuie la o mai bună supraveghere şi gestionare a proprietăţii publice, echipa de audit consideră oportună revizuirea actualului cadru regulator, întru aducerea acestuia în concordanţă cu exigenţele art.9 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

Recomandări:

2. Consiliul municipal Chişinău să examineze oportunitatea revizuirii actualului cadru regulator cu privire la reprezentarea mun.Chişinău în societăţile economice, întru excluderea riscului de conflict de interese la exercitarea funcţiilor în calitate de reprezentanţi ai municipiului în societăţile comerciale de către persoanele care deţin funcţii eligibile în cadrul Consiliului municipal, precum şi aducerea acestuia în concordanţă cu exigenţele cadrului imperativ în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice.

5. Au fost admise unele disfuncţionalităţi în exercitarea atribuţiilor din partea autorităţilor publice centrale responsabile de gestionarea pachetului de acţiuni ale statului, reprezentanţilor statului şi a membrilor consiliilor societăţilor auditate

În considerarea faptului că eficienţa societăţilor pe acţiuni depinde în mod determinant de performanţa managementului acesteia, de implementarea corectă a principiilor bunei administrări, actualul cadru juridic reglementează ansamblul de reguli care guvernează sistemul de administrare şi controlul în cadrul societăţilor pe acţiuni, raporturile dinte organele abilitate, reprezentanţii statului, membrii consiliilor şi managerii societăţilor. Cu toate acestea, deşi în perioada de referinţă au fost constituite mecanisme de administrare, totuşi sînt rezerve în implementarea adecvată a funcţiilor persoanelor delegate să reprezinte şi să apere interesele statului. Astfel, n-a fost asigurată exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor reprezentanţilor statului, în consecinţă nefiind achitate dividende aferente cotei statului în sumă totală de 43,4 mil.lei. În lipsa normativelor de repartizare a profitului net de către adunarea generală a acţionarilor, reprezentanţii municipiului au luat decizii de achitare a dividendelor intermediare în sumă de 0,5 mil.lei în condiţiile în care societatea a înregistrat pierderi sau profitul obţinut nu avea acoperire financiară. Unele decizii luate de către membrii consiliilor societăţilor au generat cheltuieli ineficiente, care au determinat înrăutăţirea situaţiei economico-financiare a societăţilor. În acelaşi timp, reglementările incomplete şi neexplicite au fost interpretate diferit de către unii funcţionari publici, care, pe lîngă atribuţiile de bază, şi-au exercitat concomitent activitatea în calitate de membru în cadrul consiliilor societăţilor şi al consiliilor de administraţie, obţinînd venituri semnificative, chiar şi în cazul cînd aceştia nu întreprind măsurile de rigoare pentru eficientizarea activităţii întreprinderilor şi societăţilor în care reprezintă interesele statului, şi nici nu poartă răspundere pentru obţinerea unor rezultate inferioare.

5.1. Reprezentanţii statului în societăţile pe acţiuni n-au exercitat corespunzător atribuţiile delegate

Guvernul, întru asigurarea exercitării corecte a funcţiilor delegate persoanelor care reprezintă statul în societăţile comerciale (Hotărîrile Guvernului nr.109 din 02.02.1999 şi nr.1053 din 11.11.2010), a prevăzut, în regulamentele aprobate, principalele atribuţii ale acestora, inclusiv:

■ controlul asupra mărimii cotei de participare publică în capitalul social al societăţii comerciale;

■ controlul asupra integrităţii şi folosirii potrivit destinaţiei a bunurilor proprietate publică;

■ verificarea corectitudinii calculării şi transferării integrale a dividendelor pentru acţiunile (cotele sociale) deţinute de stat în societăţile comerciale;

■ participarea în cadrul comisiilor de comercializare, casare şi de dare în locaţiune a bunurilor societăţii.

Totodată, reprezentantul statului este obligat să prezinte autorităţilor de stat abilitate rapoartele privind îndeplinirea funcţiilor sale, fiind precizat conţinutul şi termenele de prezentare autorităţilor abilitate a rapoartelor întocmite.

Persoanele menţionate beneficiază de indemnizaţii lunare şi recompense anuale în mărimea stabilită de adunarea generală a acţionarilor. Mărimea recompensei anuale nu poate depăşi 5,0% din profitul net anual obţinut de societate.

Misiunea de audit a constatat că, în perioada auditată, n-a fost asigurată executarea corespunzătoare a criteriilor stipulate de către reprezentanţii statului. Astfel, rapoartele au fost întocmite formal (fiind elucidate doar unele date din rapoartele financiare) şi nu expun măsurile ce se impun pentru a proteja interesele statului în societate, situaţiile economico-financiare ale acestora, cu enumerarea măsurilor luate de către persoanele împuternicite întru ameliorarea situaţiei create, precum şi alte date de importanţă juridică, timpul efectiv lucrat în consiliul societăţii sau în comisia de cenzori a societăţii în calitate de reprezentant al statului, ceea ce nu elucidează completamente activitatea desfăşurată de către persoanele delegate în calitate de reprezentanţi ai statului.

În acest context, se exemplifică că reprezentanţii statului împuterniciţi la S.A. “Franzeluţa” nu au prezentat astfel de rapoarte, nefiind solicitată întocmirea acestora nici din partea MAIA, care gestionează pachetul de acţiuni ale statului la această societate. De asemenea, în perioada ianuarie 2008 – iunie 2009, reprezentantul statului la S.A. “Banca de Economii” n-a prezentat în modul stabilit rapoarte MF, iar cele prezentate ulterior includ informaţii generale aferente principalilor indicatori realizaţi de bancă, ordinile de zi pentru adunările generale ale acţionarilor, fără a include problemele şi dificultăţile cu care se confruntă banca şi propunerile de soluţionare a acestora.

După cum s-a menţionat, de competenţa reprezentantului statului ţine verificarea corectitudinii calculării şi transferării integrale a dividendelor pentru acţiunile (cotele sociale) deţinute de stat în societăţile comerciale, această procedură fiind reglementată şi de art.49 alin.(11) din Legea privind societăţile pe acţiuni.

Astfel, în baza hotărîrii adunării generale a acţionarilor şi în conformitate cu structura capitalului social, societăţile comerciale sînt obligate să transfere la bugetul respectiv, pînă la 1 iulie a anului imediat următor anului de gestiune, dividendele plătite cu mijloace băneşti, calculate în funcţie de rezultatele activităţii din anul de gestiune.

Guvernul, la rîndul său, prin Hotărîrile nr.1396 din 12.12.2007 şi nr.110 din 23.02.2011⁸, a obligat autorităţile administraţiei publice centrale să promoveze prin intermediul reprezentantului statului, la adunarea generală a acţionarilor, adoptarea deciziilor privind distribuirea, pentru plata dividendelor, a unei părţi din profitul net obţinut, în proporţie nu mai mică de 30 şi, respectiv, de 50 la sută din valoarea totală a acestuia, cu excepţia societăţilor pe acţiuni incluse în Lista bunurilor nepasibile de privatizare⁹, pentru care plafonul nu va fi mai mic de 25 la sută.

____________________

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.110 din 23.02.2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat.

⁹ Anexă la Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

Constatările rezultate în urma verificărilor efectuate de către echipele de audit reflectă că, în perioada de referinţă, unele autorităţi, prin intermediul reprezentanţilor săi, au promovat unele decizii contrare exigenţelor legale, care prevedeau neachitarea dividendelor aferente pachetului de acţiuni ale statului. Astfel, în anul 2010, la S.A. “Franzeluţa ” a fost luată decizia de neachitare a dividendelor din profitul net pentru anul 2009 în sumă de 5,3 mil.lei. Totodată, pentru profitul net obţinut în perioada anilor 2007-2008, deşi normativele de repartizare a profitului net, înaintate de către consiliul societăţii şi aprobate la adunările generale, prevedeau plata dividendelor, efectiv astfel de decizii n-au fost adoptate de către organul suprem de conducere.

Se relevă că societatea pe acţiuni, în anii 2009-2010, a direcţionat din profitul obţinut mijloace în sumă de 48,4 mil.lei pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii, nefiind efectuată capitalizarea acestora prin majorarea capitalului statutar.

Următorul an de gestiune – 2011 societatea l-a încheiat cu pierderi. În această perioadă, IFPS a încasat forţat la bugetul de stat dividendele aferente cotei statului la S.A. “Franzeluţa”, în sumă totală de 8,1 mil.lei, din care 2,9 mil.lei – pentru anul 2008, şi 5,3 mil.lei – pentru anul 2009.

Auditul efectuat la S.A. “Banca de Economii” a relevat că, deşi MF a înaintat la 31.12.2008 consiliului băncii propunerea cu privire la includerea pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor a chestiunii privind distribuirea unei părţi a profitului net obţinut în anul 2008 pentru plata dividendelor aferente cotei statului, reprezentantul statului n-a promovat şi n-a protejat interesele statului la adunarea generală a acţionarilor, în urma acestui fapt, la bugetul de stat n-au fost transferate dividende în valoare de 35,3 mil.lei. În acelaşi timp, la şedinţele consiliului băncii, în anul 2008, s-au luat decizii privind direcţionarea mijloacelor financiare ale băncii în sumă totală de 41,5 mil.lei pentru diverse sponsorizări (30,0 mil.lei – lucrările de reconstrucţie a lăcaşului de culte; 10,0 mil.lei – pentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale; 1,5 mil.lei – pentru activităţi de binefacere la diferite instituţii de menire social-culturală). În afară de aceasta, şi în perioada anilor 2009-2011 consiliul băncii a acceptat cheltuieli de sponsorizare în sumă de 41,9 mil.lei (30,0 mil.lei – lucrările de reparaţie a edificiilor Preşedinţiei RM şi Parlamentului RM; 4,0 mil.lei – sponsorizarea Festivalului naţional ”Mărţişor”; 5,0 mil.lei – înlăturarea consecinţelor inundaţiilor; 2,9 mil.lei – sponsorizarea altor instituţii de menire socială şi sportive). În consecinţă, în urma luării acestor decizii, banca a fost lipsită de o parte de mijloace care puteau fi investite în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acesteia, iar bugetul de stat – de veniturile aferente dividendelor cotei statului.

În mod analogic, reprezentanţii statului delegaţi la S.A. “Banca de Economii” n-au promovat la adunarea generală a acţionarilor în anul 2012 adoptarea deciziei privind distribuirea dividendelor din profitul net al anului 2011 în sumă de 8,0 mil.lei. Astfel, Adunarea generală anuală a acţionarilor din 30.04.2012 a hotărît că, reieşind din necesitatea asigurării stabilităţii băncii şi a unui nivel suficient al capitalizării faţă de activele acesteia, să nu achite dividende pentru anul 2011 la acţiunile ordinare, iar profitul restant după distribuţia dividendelor pentru acţiunile preferenţiale în sumă de 28,7 mil.lei să fie direcţionat la majorarea capitalului acţionar al S.A. “Banca de Economii”. Cauza neachitării dividendelor din profitul anului 2011 a fost consecinţa interdicţiei BNM de a repartiza capitalul băncii, care a considerat că distribuirea acestuia în anul 2012 va înrăutăţi şi mai mult indicatorii prudenţei, afectaţi şi ei de înrăutăţirea portofoliului de credite în urma asumării riscurilor excesive, acestea avînd un impact semnificativ asupra activităţii băncii.

Se atestă că, în perioada anilor 2008-2011, şi Consiliul S.A. “Moldtelecom” a aprobat sponsorizări în sumă de 15,8 mil.lei, principalele destinaţii fiind finanţarea lăcaşelor de cult, internatelor, şcolilor, instituţiilor de cultură, federaţiilor sportive şi ajutoarelor acordate sinistraţilor, precum şi oferirea de susţinere financiară la organizarea seminarelor şi forumurilor.

În contextul celor expuse, se concluzionează că reprezentanţii statului la adunările generale ale acţionarilor au adoptat decizii ce nu prevedeau defalcarea şi virarea la bugetul de stat a dividendelor din profitul net, iar autorităţile publice centrale n-au asigurat exercitarea controlului asupra transferării integrale şi la timp a dividendelor provenite din acţiunile statului, prin ce n-au fost respectate art.8 din Legea nr.121 din 04.05 2007, precum şi pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.1396 din 12.12.2007.

Se denotă că reprezentanţii municipiului în Consiliul S.A. “Apă-Canal Chişinău”, în temeiul deciziei CMC nr.10/20 din 22.10.2009¹⁰, de asemenea, urmau să promoveze la adunarea generală a acţionarilor adoptarea deciziilor referitor la distribuirea unei părţi a profitului net nu mai mică de 30,0% din valoarea acestuia, pentru plata dividendelor. Urmare a obţinerii, în anul 2010, a unui profit net în mărime de 68,0 mil.lei, din lipsa acoperirii financiare, adunarea generală a acţionarilor, la 05.04.2011, a decis capitalizarea părţii profitului aferente cotei dividendelor datorate unicului acţionar (30,0%).

____________________

¹⁰ Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.10/20 din 22.10.2009 “Cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a municipiului şi al întreprinderilor municipale”.

S-a constatat că dividendele în favoarea unicului acţionar în mărime de 20,4 mil.lei includeau şi dividendele intermediare în mărime de 0,25 mil.lei, achitate în anul 2008. Acestea au fost achitate CMC de către S.A. “Apă-Canal Chişinău” prin transmiterea unui autoturism cu valoarea de bilanţ de 207,9 mii lei, iar suma restantă de 41,5 mii lei este reflectată în evidenţa contabilă ca datorie faţă de fondator. Se menţionează că decizia privind dividendele intermediare a fost luată în lipsa normativelor de repartizare aprobate de adunarea generală a acţionarilor, în condiţiile în care, în anul 2008, societatea pe acţiuni a suportat pierderi în sumă de 53,7 mil.lei.

Deşi Consiliul S.A. “Apă-Canal Chişinău” ia decizii cu privire la plata dividendelor intermediare, totuşi, potrivit art.47 alin.(4) din Legea privind societăţile pe acţiuni, decizia finală de repartizare a profitului net în cursul anului financiar se ia de acesta numai în baza normativelor de repartizare aprobate de adunarea generală a acţionarilor. Astfel, în lipsa normativelor aprobate, la 29.12.2011, Consiliul S.A. “Apă-Canal Chişinău” (în lipsa reprezentantului statului) a decis plata dividendelor intermediare pentru anul 2011 (trimestrul III) în cuantum de 301,2 mii lei (sub formă nebănească), prin transmiterea unui autoturism de marca Škoda Octavia Elegance Primăriei mun.Chişinău. Totodată, se denotă că, contrar pct.29 din Regulamentul cu privire la modul de transmitere a mijloacelor fixe şi altor active¹¹, nu a fost întocmit actul de predare-primire la transmiterea autoturismului. Ulterior, la 27.07.2012, adunarea generală a acţionarilor, luînd în consideraţie faptul că profitul repartizat nu are acoperire financiară, a decis ca profitul net pentru anul 2011, în sumă de 72,4 mil.lei, să fie repartizat în felul următor: 46,7 mil.lei (64,5%) – pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi şi formarea rezervelor prevăzute de statut, iar 25,7 mil.lei (35,5%) – în scopuri investiţionale. În continuare, se prevede că o parte din investiţiile preconizate să fie efectuate din contul vînzărilor realizate în anul 2012, iar o altă parte – din contul mijloacelor creditare pe care societatea le va contracta.

____________________

¹¹ Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, a organizaţiilor, instituţiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcţiilor, mijloacelor fixe şi altor active.

În contextul celor expuse, se concluzionează că plata dividendelor intermediare în mărime de 0,5 mil.lei s-a efectuat cu nerespectarea cadrului legal, în lipsa normativelor de repartizare aprobate de adunarea generală a acţionarilor, în condiţiile în care societatea în anul 2008 a înregistrat pierderi, iar în anul 2011 profitul obţinut nu avea acoperire financiară, din cauza neachitării de către beneficiari a serviciilor prestate.

Printre alte nereguli constatate la numirea reprezentanţilor statului şi la exercitarea conformă a principalelor atribuţii ale acestora, se relevă următoarele:

■ neparticiparea în cadrul comisiilor de dare în locaţiune a bunurilor societăţii a reprezentanţilor statului în S.A. “Franzeluţa”, S.A. “Moldtelecom” şi S.A. “Banca de Economii”, motivul fiind că astfel de comisii n-au fost instituite;

■ neparticiparea în cadrul comisiilor de comercializare a bunurilor societăţii a reprezentanţilor statului la Î.M. “Farmaco” S.A., deoarece MS, nerespectînd cerinţele cadrului normativ, a delegat alte persoane cu asemenea competenţe;

■ necoordonarea prealabilă de către Î.M. “Farmaco”S.A. cu MS, care gestionează pachetul de acţiuni ale statului în această societate, a tranzacţiei privind contractarea unui credit pe termen lung în sumă de 1,3 mil.euro de la S.A. “Banca de Finanţe şi Comerţ”, una din cauze fiind neasigurarea de către ministerul respectiv a desemnării reprezentantului statului pe o perioadă de circa 9 luni, cînd s-a efectuat tranzacţia respectivă;

■ nerevocarea viceministrului finanţelor din calitatea sa de reprezentant al statului la S.A. “Banca de Economii”, după ce Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11.11.2010 a reglementat că persoanele care deţin funcţii de demnitate publică nu pot fi desemnate în calitate de reprezentanţi ai statului.

Prin urmare, în contextul celor relatate, se poate concluziona că exercitarea atribuţiilor de către unele autorităţi publice centrale abilitate în administrarea proprietăţii publice în societăţile comerciale rămîne a fi dificilă, nefiind instituit un instrument eficient de monitorizare a exercitării funcţiilor delegate reprezentanţilor statului în societăţile comerciale, iar drept rezultat organele abilitate nu cunosc situaţiile reale ale societăţilor gestionate din ramură, precum şi alte probleme ale acestora.

5.2. Unele decizii luate de către membrii consiliilor au cauzat cheltuieli ineficiente societăţilor respective

Consiliul societăţii, potrivit Legii privind societăţile pe acţiuni, reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii.

Membrii consiliului societăţii se aleg de adunarea generală a acţionarilor pe termenul prevăzut în statut, dar nu mai mare de 4 ani. Componenţa numerică a acestuia se stabileşte în statutul societăţii, în Regulamentul acestuia, sau în hotărîrea adunării generale a acţionarilor, şi nu poate fi mai mică de 3 persoane, iar în societatea cu un număr de peste 50 de acţionari, componenţa numerică a acestuia nu poate fi mai mică de 5 membri.

Se exemplifică unele din principalele atribuţii ale consiliului, care au tangenţe cu tema auditului:

√ decide asupra convocării adunării generale a acţionarilor şi întocmirii listei candidaţilor pentru alegerea organelor de conducere ale societăţii;

√ decide asupra încheierii tranzacţiilor de proporţii prevăzute în art.83 alin.(1) din Legea privind societăţile pe acţiuni, precum şi a tranzacţiilor cu conflict de interese ce nu depăşesc 10% din valoarea activelor societăţii conform ultimului raport financiar;

√ decide, în cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net;

√ înaintează, la adunarea generală a acţionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale şi decide asupra plăţii dividendelor intermediare;

√ aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii salariaţilor societăţii.

Constatările rezultate în urma verificărilor efectuate de către echipele de audit reflectă probleme şi nereguli la unele societăţi auditate, care au limitat eficienţa activităţii desfăşurate de către consiliile societăţilor în vederea promovării şi protejării intereselor statului.

Se exemplifică unele decizii adoptate de către membrii consiliilor societăţilor:

• Consiliul S.A. “Tutun-CTC” a adoptat unele decizii ce ţin de contractul de management încheiat între directorul general şi preşedintele consiliului, care pot prejudicia considerabil interesele societăţii în cazul eliberării din funcţie a actualului director. Astfel, în caz de reziliere a contractului de management, directorului general i se plăteşte o compensaţie pentru încetarea contractului de management înainte de termen în mărime de 5,0 mil.lei, faţă de 3 salarii de funcţie stabilite în contractul cu ex-directorul acestei societăţi (prevăzute în Codul muncii). Totodată, se relevă că condiţiile contractului de management privind recompensele indicate, precum şi caracterul votării şi deciziile consiliului n-au fost coordonate în scris de către reprezentantul statului cu MAIA, după cum prevede pct.19 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11.11.2010.

• O situaţie similară a fost constatată şi la S.A. “Moldtelecom”, la care, potrivit contractului colectiv de muncă, în cazul modificării statutului funcţional al membrilor echipei manageriale, care ocupă funcţiile-cheie de conducere în cadrul societăţii (fie prin modificarea cuantumului retribuirii muncii, fie transferul în altă funcţie, fie încetarea contractului individual de muncă), li se prevede acordarea unei compensaţii unice, inclusiv directorului general – 18 salarii medii. Astfel, în baza cererii depuse de către directorul general, consiliul societăţii a acceptat demisionarea acestuia la 01.07.2009, cu desfacerea contractului individual de muncă şi achitarea compensaţiei în mărime de 771,3 mii lei.

• Decizia Consiliului S.A. “Banca de Economii” de a permite majorarea capitalului social al Societăţii de Asigurare “MOLDASIG” S.R.L. (în care banca deţinea cota majoritară de 51,0%) şi acceptarea în acest scop a investiţiilor unui nou fondator străin, a generat micşorarea cotei băncii pînă la 10,2% şi neobţinerea dividendelor de la societatea vizată. Astfel, suma de 2,0 mil.lei, depusă de bancă în anul 2003 în capitalul social al acesteia şi majorată, în anii 2004-2006, din contul distribuirii profitului net al societăţii de asigurări, pînă la 6,0 mil.lei, în perioada anilor 2008-2011 n-a adus beneficii băncii.

• Semnificaţia strategică a procesului de planificare de către Consiliul S.A. “Moldtelecom” se rezumă la o formalitate impusă de exigenţele guvernării corporative. Astfel, deşi planul de afaceri aprobat de către consiliul acesteia stabileşte indicii în baza cărora se acordă primele (trimestriale, semestriale, pentru 9 luni, anuale) privind eficienţa activităţii, directorul general, în temeiul clauzelor contractului individual de muncă, de sine stătător este în drept să-l modifice în limitele unei devieri de pînă la 40,0% pe an, iar peste limita vizată acesta, de asemenea, poate fi modificat la propunerea directorului, cu acceptul consiliului societăţii.

Printre alte nereguli constatate la exercitarea neconformă a atribuţiilor membrilor consiliului, se relevă următoarele:

• Nerespectarea de către S.A. “Franzeluţa” a art.66 alin.(1) din Legea privind societăţile pe acţiuni, referitor la promovarea candidaturilor pentru membrii consiliului, a condiţionat exercitarea activităţii nelegitime a consiliului în perioada iunie 2009 – mai 2010.

• Contrar legii menţionate, care stipulează exhaustiv că membru al organului executiv al societăţii nu poate fi şi membru al consiliului, în perioada anilor 2008-2010, în cadrul Consiliului S.A. “Franzeluţa” a fost ales directorul general al acesteia, pentru ce a fost remunerat suplimentar cu mijloace în sumă de 92,5 mii lei. Corespunzător, preşedintele S.A. “Banca de Economii”, în anul 2008, a fost ales membru al consiliului băncii, beneficiind suplimentar de remunerare şi recompensă în sumă totală de 105,0 mii lei.

• Datorită neconstituirii de către MAIA şi MF a unei rezerve de candidaţi pentru reprezentarea statului în societăţile comerciale, Consiliul S.A. “Tutun-CTC” a activat în perioadă martie 2009 – mai 2010 în componenţa a 4 membri, faţă de 5 membri prevăzuţi de actul administrativ, iar la S.A. “Banca de Economii”, în anul 2008 şi în perioada mai 2010 – mai 2012, consiliul băncii a adoptat decizii avînd în componenţa sa, corespunzător, 4 şi 3 membri, faţă de 5 membri prevăzuţi de statut şi de cadrul legal.

• La S.A. “Tutun-CTC”, una şi aceeaşi persoană care a activat în calitate de preşedinte al consiliului şi de reprezentant al statului, precum şi în funcţie de viceministru al MAIA, în luna iunie 2009, a acceptat deschiderea unei linii de acreditive pe termen scurt pentru S.A. “Tutun-CTC” de la BC “Moldova-Agroindbank” S.A., în valoare de 140,0 mii USD, în astfel de condiţii nefiind exclus riscul conflictului de interese, cînd una şi aceeaşi persoană concomitent ia decizii în numele autorităţii centrale şi al consiliului societăţii.

• N-au fost exercitate adecvat funcţiile de către unii membri ai Consiliului Î.M. “Farmaco” S.A. referitor la convocarea şedinţelor acestuia. Astfel, deşi cadrul legal prevede convocarea şedinţelor nu mai rar de o dată în trimestru, în anul 2009 ultima şedinţă a fost convocată în luna august, iar în anul 2010 – în luna mai, membrii acestuia beneficiind de indemnizaţii lunare în toată această perioadă, inclusiv pentru perioadele în care nu au fost convocate şedinţe şi nu s-au luat decizii, respectiv, în sume de 43,2 mii lei şi 88,2 mii lei (1,8 mii lei/lunar). De asemenea, în perioada mai 2010 – octombrie 2010 n-au avut loc şedinţe ale Consiliului S.A. “Banca de Economii”, din cauza neconfirmării de către BNM a membrilor nou-aleşi ai acestuia, iar în perioada februarie – iunie 2012 nu s-au desfăşurat şedinţe ale consiliului băncii, din cauza litigiului apărut între acţionarul majoritar şi alţi acţionari ai băncii, aferent legalităţii deţinerii acţiunilor de către unii acţionari minoritari.

• Unele persoane desemnate în calitate de reprezentanţi ai statului (fiind aleşi şi în calitate de membri ai consiliului societăţii) şi unii membri ai consiliului n-au participat la şedinţele acestuia. Aşadar, la S.A. “Franzeluţa”, în perioada anilor 2009-2011, unii membri ai consiliului au lipsit la 19 şedinţe, din cele 43 convocate. La Î.M. “Farmaco” S.A., din cele 26 de şedinţe convocate în anii 2008-2011, reprezentantul statului n-a fost prezent la 11 şedinţe şi unii membri ai consiliului – la 17 şedinţe, aceştia, de asemenea, fiind remuneraţi pentru întreaga perioadă a anului.

• Dările de seamă anuale ale unor consilii, inclusiv al Î.M. “Farmaco” S.A., nu conturează şi nu elucidează situaţia reală a societăţii, neconţinînd propuneri de redresare a situaţiei, precum şi nu evaluează executarea indicatorilor pe compartimentele prevăzute în Acordul – memorandum referitor la implementarea Planului de restructurare a societăţii.

• Neabordarea în cadrul S.A. “Franzeluţa” a aspectelor privind preţurile de achiziţii a făinii, grîului alimentar şi altor materiale achiziţionate în perioada anilor 2009-2011 (semestrul I) a dus la prejudicierea societăţii cu 39,9 mil.lei. Se relevă că problema vizată a fost iniţiată şi discutată în cadrul şedinţelor Consiliului S.A. “Franzeluţa” abia începînd din luna august 2011, după numirea în funcţie a noului director general, fiind stabilite şi limitele contractelor de achiziţii, care obligatoriu urmează a fi încheiate prin desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice.

În mod similar, s-au constatat deficienţe în activitatea Consiliului S.A. “Apă-Canal Chişinău” şi la realizarea împuternicirilor de către reprezentantul municipiului, şi anume:

• Reprezentantul statului a lipsit la 4 şedinţe ale consiliului societăţii, fără a anunţa conducerea Primăriei mun.Chişinău despre imposibilitatea participării temporare la activitatea structurilor de conducere, din care motiv Comisia permanentă n-a împuternicit un alt reprezentant. Aceste acţiuni contravin pct.34 din Regulamentul cu privire la reprezentarea mun.Chişinău în societăţile economice.

• Unii membri ai Consiliului S.A. “Apă-Canal Chişinău” din partea municipalităţii n-au participat la 14 din cele 35 de şedinţe convocate.

Se relevă că, deşi aceştia nu-şi exercită în mod regulamentar atribuţiile, ei sînt remuneraţi lunar, fiindu-le achitate şi recompense anuale, mărimea totală a cărora variază la diferite societăţi pe acţiuni, atingînd, în medie, lunar, la unele societăţi, cifra de 74,5 mii lei.

5.3. Unii funcţionari publici concomitent îşi desfăşoară activitatea atît în calitate de membri ai consiliilor societăţilor pe acţiuni, cît şi în calitate de membri ai consiliilor de administraţie ale întreprinderilor de stat, fiind remuneraţi cu sume impunătoare

Cadrul legal nu reglementează exhaustiv participarea concomitentă a unora şi aceloraşi persoane în calitate de membri ai consiliilor societăţilor pe acţiuni şi în calitate de membri ai consiliilor de administraţie ale întreprinderilor de stat. Totodată, în condiţiile art.7 alin.(4) din Legea cu privire la întreprinderea de stat¹², una şi aceeaşi persoană poate fi concomitent membru al consiliului de administraţie a cel mult 3 alte întreprinderi de stat, iar în condiţiile art.66 din Legea privind societăţile pe acţiuni, membru al consiliului societăţii nu poate fi persoana care este membru a 5 consilii ale altor societăţi comerciale. Persoanele alese în consiliile a mai mult de 5 societăţi pe acţiuni îşi pierd dreptul de funcţie în cadrul altui consiliu şi sînt obligate să restituie sumele primite pentru exercitarea neregulamentară a funcţiilor lor.

____________________

¹² Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

Nerespectîndu-se normele prevăzute, unii funcţionari publici sînt aleşi concomitent în calitate de membri ai consiliilor societăţilor într-un număr mai mare de societăţi pe acţiuni decît cel prevăzut, precum şi în calitate de membri ai consiliilor de administraţie ale întreprinderilor de stat.

În context, se exemplifică că, nerespectîndu-se cadrul legal, directorul general şi vicedirectorul general al unei entităţi publice, în anul 2010, au activat în calitate de membri în cadrul a 7 şi, corespunzător, 6 consilii ale societăţilor comerciale. Şeful Direcţiei generale securitate şi eficienţă energetică din cadrul unui minister, în anul 2009, şi-a desfăşurat activitatea concomitent în cadrul a 6 consilii etc. Pe lîngă aceasta, atît persoanele vizate, cît şi alţi 13 funcţionari publici din cadrul entităţilor auditate supuşi evaluării, inclusiv unele persoane care deţin funcţii de demnitate publică, şi-au exercitat activitatea concomitent în cadrul mai multor consilii atît ale societăţilor comerciale, cît şi ale consiliilor de administraţie ale întreprinderilor de stat.

În afară de aceasta, în calitate de membri ai consiliului sînt aleşi şi şefii serviciilor de audit intern din cadrul unor autorităţi publice, care, conform atribuţiilor, pot exercita controlul asupra unor procese ale activităţii acestor societăţi, iar în conformitate cu art.73 din Legea privind societăţile pe acţiuni, funcţionari menţionaţi, în calitate de membri ai consiliului, sînt persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii. Totodată, alin.(5) lit.a) din acelaşi articol stipulează că persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii nu pot fi funcţionari publici care exercită controlul asupra activităţii acesteia. Astfel, în aceste condiţii, şefii serviciilor de audit intern nu pot fi propuşi în calitate de membri ai consiliilor societăţilor, ţinîndu-se cont şi de riscul care poate genera apariţia conflictelor de interese.

În context, se denotă că şeful Serviciului audit intern din cadrul unui minister activează concomitent în calitate de membru al consiliului la 5 societăţi pe acţiuni şi la 2 consilii de administraţie ale întreprinderilor de stat. De asemenea, şeful Serviciului audit intern din cadrul altui minister activează în calitate de membru al consiliului în 2 entităţi subordonate etc.

Se atestă că pentru activităţile desfăşurate în calitate de membri ai consiliilor, preşedinţi ai acestora şi reprezentanţi ai statului, funcţionarii publici respectivi au fost remuneraţi lunar, precum şi au fost achitate recompense anuale unor preşedinţi în sumă de pînă la 1,0 mil.lei, şi unor membri ai consiliului – de pînă la 0,5 mil.lei, pe cînd veniturile medii anuale din activitatea de bază se cifrează la circa de 0,1 mil.lei.

Unele situaţii privind deţinerea calităţii de membru al consiliului în societăţi pe acţiuni şi întreprinderi de stat de către unii funcţionari publici supuşi evaluării, precum şi veniturile obţinute în perioada anilor 2008-2011 se conţin în Anexele nr.5-6 la prezentul Raport. Datele respective sînt cu caracter personal, acestea fiind confidenţiale nu se dau publicităţii.

Analiza efectuată denotă că unii funcţionari publici au deţinut calitatea de membru al consiliului concomitent în 12 întreprinderi şi societăţi, urmînd să-şi exercite şi funcţiile atribuite la locul de muncă de bază, aceştia fiind persoanele responsabile din cadrul AAPC, care trebuie să elaboreze şi să promoveze programe şi planuri naţionale de acţiuni în domeniile sale de activitate şi să exercite controlul asupra realizării lor, să implementeze sistemul de management financiar şi control, să îmbunătăţească calitatea prognozării indicatorilor macroeconomici, să creeze un sistem eficient şi durabil de interacţiune a procesului de elaborare a politicilor sectoriale cu procesul bugetar, să gestioneze eficient bunurile statului şi mijloacele financiare publice etc. (de regulă, şefi ai structurilor AAPC).

Rezultatele actualei misiuni de audit denotă imposibilitatea exercitării concomitente a atribuţiilor de bază şi a celor în calitate de reprezentare a statului într-un număr impunător de entităţi, ţinîndu-se cont de faptul că unii membri nu participă la şedinţele consiliului, nu prezintă rapoartele privind exercitarea funcţiilor delegate, iar în cazul prezentării, acestea sînt incomplete şi nu redau măsurile care urmează a fi întreprinse în vederea îmbunătăţirii situaţiei în societăţile în care reprezintă statul. Acest fapt este demonstrat şi de neregulile şi problemele constatate de către Curtea de Conturi în cadrul auditelor efectuate la AAPC, ce ţin de exercitarea atribuţiilor acestora în activitatea de bază.

Astfel, eficienţa realizării funcţiilor de bază şi a celor delegate de autorităţile abilitate este diminuată substanţial de implicarea concomitentă a aceloraşi persoane în reprezentarea intereselor statului în mai multe întreprinderi, ceea ce expune exerciţiul respectiv riscului de realizare neadecvată a funcţiilor de reprezentare şi de apărare a intereselor legale ale statului, iar în unele cazuri, reduce activităţile respective la o formalitate.

Consecinţa abaterilor este determinată de existenţa unor reglementări incomplete şi insuficiente, care sînt interpretate diferit, precum şi de interesul funcţionarilor publici de a fi aleşi în calitate de membri ai consiliilor, întru obţinerea unor venituri suplimentare. Deşi aceştia nu întreprind măsurile de rigoare pentru eficientizarea activităţii întreprinderilor în care reprezintă interesele statului, nici nu poartă răspundere în cazul obţinerii unor rezultate nesatisfăcătoare, totodată fiind remuneraţi cu indemnizaţii lunare constante şi cu recompense anuale, chiar şi dacă nu participă la şedinţele consiliilor societăţilor şi nu propun măsuri de îmbunătăţire a situaţiei.

O altă cauză este lipsa la nivel naţional a unei baze de date referitor la delegarea şi exercitarea funcţiilor de către persoanele împuternicite de a reprezenta interesele statului în societăţile comerciale, precum şi în întreprinderile de stat, în vederea monitorizării activităţii acestora.

Întru evitarea pe viitor a neajunsurilor şi deficienţelor constatate este necesar ca Guvernul să instituie un instrument adecvat care ar permite monitorizarea întregului proces de nominalizare a funcţionarilor publici în calitate de reprezentare a statului în societăţile pe acţiuni şi în întreprinderile de stat, precum şi de monitorizare a exercitării atribuţiilor acestora, cu stabilirea unor indicatori de performanţă a activităţii, de care să se ţină cont la calcularea indemnizaţiilor lunare şi a recompenselor anuale.

Recomandări:

3. Conducerea S.A. “Moldtelecom”, S.A. “Banca de Economii” şi a Î.M. “Farmaco” S.A. să instituie comisii de dare în locaţiune a activelor neutilizate ale societăţilor în vederea conformării procesului de dare în locaţiune la cerinţele normative în vigoare.

4. Conducerea MF să examineze oportunitatea revocării viceministrului finanţelor din calitatea de reprezentant al statului în S.A. “Banca de Economii”, ţinîndu-se cont de prevederile cadrului normativ, cu desemnarea unei alte candidaturi.

5. Conducerea MAIA, MS, MF, ME şi a CMC:

5.1. să intensifice controlul asupra activităţii reprezentanţilor statului, în scopul eficientizării administrării pachetului de acţiuni ale statului în societăţile pe acţiuni, cu solicitarea în termenele prevăzute a rapoartelor privind exercitarea funcţiilor delegate acestora, care să conţină propuneri în vederea soluţionării problemelor apărute;

5.2. să stabilească criterii de apreciere a exercitării neconforme a atribuţiilor încredinţate reprezentantului statului, ca temei de revocare a acestuia, precum şi procedura de revocare din funcţia deţinută;

5.3. să instituie un sistem de control intern eficient în cadrul autorităţilor abilitate, în procesul de înaintare a candidaturilor pentru alegerea lor în consiliul, structura executivă şi comisia de cenzori ale societăţii economice, întru evitarea numirii concomitente a aceloraşi persoane în mai multe structuri de conducere şi asigurarea eficienţei exercitării atribuţiilor acestora.

6. Activitatea persoanelor care reprezintă statul şi a managerilor societăţilor nu în toate cazurile este eficientă şi comensurabilă cu remunerarea acestora

Cele două elemente determinante ale profitului – veniturile şi cheltuielile – definesc starea de rentabilitate ca fiind expresia comportamentului raţional al societăţilor de maximizare a rezultatelor în condiţiile folosirii unor resurse economice limitate. Prin urmare, profitul creşte pe măsură ce sporesc veniturile, folosindu-se aceleaşi resurse sau resurse sporite într-o proporţie mai mică decît creşterea activităţii economice.

Întru susţinerea materială şi încurajarea persoanelor delegate în vederea protejării intereselor statului în societăţile comerciale şi întru desfăşurarea unor activităţi profitabile ale acestora, Guvernul, prin Hotărîrea nr.1053 din 11.11.2010, a prevăzut pentru persoanele care desfăşoară activitate de reprezentare a statului în societăţile comerciale indemnizaţii lunare şi recompense anuale în mărimea stabilită de adunarea generală a acţionarilor. Mărimea recompensei anuale nu poate depăşi 5,0% din mărimea profitului net anual obţinut de societate.

Testările efectuate releva că, în perioada supusă auditului, remunerarea lunară a membrilor consiliului, reprezentantului statului şi a comisiei de cenzori a fost stabilită şi plafonată în conformitate cu deciziile adoptate de către adunările generale ale acţionarilor, constituind corespunzător:

• plafonul de 3 salarii minime pe ţară (1800,0 lei/lunar) – pentru membrii consiliului societăţii şi reprezentantul statului;

• plafonul între 650,0 lei/lunar – 1500 lei/ lunar, în perioada anilor 2008-2010, şi între 950lei/lunar – 1800 lei/lunar, din anul 2011 – pentru membrii comisiei de cenzori.

Deşi art.24 alin.(2) din Legea nr.847-XV din 14.02.2002¹³ prevede că indemnizaţiile lunare se stabilesc din contul mijloacelor unităţilor economice respective şi se anulează în cazul cînd membrii consiliilor se eschivează de la îndeplinirea funcţiilor, nici o societate n-a ţinut cont de această prevedere.

____________________

¹³ Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002

Se denotă că nici o societate din cele auditate nu au stabilit indicatori de performanţă de care să se ţină cont la achitarea recompensei anuale, iar adunările generale ale acţionarilor stabilesc doar cuantumul din profitul net înregistrat, care urmează a fi direcţionat pentru aceste stimulări, ceea ce a dat posibilitate unor societăţi să achite aceste recompense în mărimi considerabile, chiar şi în cazurile cînd profitul înregistrează o regresie prin majorarea normativelor de repartizare din profit.

Analiza efectuată în cadrul actualei misiuni de audit a relevat că recompensa anuală achitată membrilor consiliilor societăţilor şi reprezentanţilor statului a înregistrat un trend variabil în diferiţi ani şi a variat de la o societate la alta, constituind anual pentru un reprezentant de la 15,0 mii lei pînă la 985,0 mii lei.

Ca urmare a unui management neperformant, dar şi a altor factori obiectivi, la unele societăţi, chiar dacă profitul obţinut a înregistrat o diminuare substanţială, cuantumul recompenselor anuale aprobate de către adunarea generală a acţionarilor, în limitele prevăzute de cadrul normativ, raportate la mărimea profitului, a permis achitarea atît reprezentantului statului, cît şi membrilor consiliului societăţii a unor sume impunătoare.

În context, se exemplifică că, în timp ce la S.A. “Moldtelecom” a fost constatată o regresie a activităţii economico-financiare, normativele de repartizare a profitului net pentru plata recompenselor anuale ale membrilor consiliului societăţii, membrilor comisiei de cenzori şi reprezentantului statului, aprobate de adunarea generală a acţionarilor, au înregistrat o creştere, în anul 2008 constituind 0,01%; în anul 2009 – 0,045%; în anul 2010 – 0,2% şi în anul 2011 – 0,3%. Prin urmare, deşi veniturile din vînzări în anul 2011 au constituit 2,2 mild.lei, micşorîndu-se cu 0,2 mild.lei (8,3%) faţă de anul 2010 şi înregistrînd un decalaj de 15,4% faţă de anul 2008, iar profitul net al acesteia s-a redus în anul 2011 cu 183,5 mil.lei faţă de anul 2010 (52,4%) şi, respectiv, cu 196,8 mil.lei faţă de anul 2008 (50,7%), recompensele anuale achitate membrilor consiliului şi reprezentantului statului pentru anii 2011-2010 s-au majorat, corespunzător, cu 25,6% (533,8 mii lei) şi cu 59,7% (678,8 mii lei) faţă de cele achitate pentru anul 2008 (425,0 mii lei). Recompensa anuală achitată unui membru al consiliului care a activat toată perioada s-a majorat, în anul 2009 constituind 24,0 mii lei, în anul 2010 – 114,2 mii lei, şi în anul 2011 – 89,0 mii lei.

Urmarea evaluării corectitudinii acordării primelor directorului general al S.A. “Moldtelecom”, s-a constatat că primele acordate nu în toate cazurile au fost stabilite în funcţie de îndeplinirea cumulativă a indicilor prognozaţi, deşi potrivit contractului colectiv de muncă neîndeplinirea acestora constituie temei pentru nestabilirea primelor.

În context, se exemplifică că în anul 2010 veniturile realizate au constituit 2,4 mild.lei, faţă de nivelul prognozat de 2,5 mild.lei, iar profitul net a fost cu 44,7 mil.lei sub nivelul prognozat.

Pentru anul 2011, nivelul prognozat al veniturilor din vînzări a fost cu 365,8 mil.lei mai mare decît cel efectiv realizat, relevînd o diminuare cu 153,9 mil.lei faţă de perioada precedentă, iar profitul net obţinut a constituit 202,2 mil.lei, fiind cu 183,5 mil.lei mai mic în comparaţie cu perioada precedentă.

Neţinîndu-se cont de această situaţie, în anul 2010, directorul general al S.A. “Moldtelecom” a fost remunerat cu 715,8 mii lei, inclusiv 287,0 mii lei – diverse prime (inclusiv 81,9 mii lei – primă pentru rezultatele anuale obţinute în anul 2009 şi eficienţa înaltă în organizarea muncii, şi 205,1 mii lei – prime trimestriale pentru rezultatele obţinute şi eficienţa înaltă în anul 2010). Remunerarea medie lunară a conducătorului societăţii în această perioadă a constituit 59,6 mii lei, care, luîndu-se în consideraţie şi primele achitate, s-a majorat cu 73,8% faţă de media lunară în anul 2009 (34,3 mii lei). Totodată, remunerarea medie lunară a unui angajat al S.A. “Moldtelecom”, în aceeaşi perioadă, a constituit 6,4 mii lei, ceea ce este de circa 9,3 ori mai puţin faţă de remunerarea medie lunară a directorului general al societăţii. Se relevă că în anul 2011 venitul mediu lunar al unui angajat a constituit 6,6 mii lei, iar al directorului general – 49,4 mii lei, ceea ce este de 7,9 ori mai mare.

Prin urmare, nefiind realizaţi indicatorii prognozaţi, în perioada anilor 2010-2011, directorul general a beneficiat de prime pentru rezultatele obţinute, pentru elaborarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor noi ce ţin de realizarea politicii strategice a companiei, pentru implementarea serviciilor noi, pentru succesele personale în muncă care contribuie la ridicarea eficienţei activităţii societăţii etc. în mărime de 410,2 mii lei.

O altă situaţie s-a constatat la S.A. “Tutun-CTC”, la care, în perioada de referinţă, indicatorii principali au fost în creştere, înregistrîndu-se o majorare constantă a cifrei de afaceri şi a profitului net. Se exemplifică că, în anul 2011, veniturile din vînzări s-au majorat cu 43,1% faţă de anul 2009 şi cu 14,8% faţă de anul 2010, constituind 554,6 mil.lei, iar profitul net, respectiv – cu 63,8 mil.lei (5,9 ori) şi cu 63,5 mil.lei (5,7 ori), constituind 76,9 mil.lei.

Se denotă că, în perioada anilor 2008-2011, adunarea generală a stabilit recompense anuale în mărime de 1,5% – 4,0% din profitul net. Astfel, pentru rezultatele obţinute în anul 2008 recompensele anuale au însumat 0,2 mil.lei, în anul 2009 n-au fost achitate recompense, în anul 2010 – 0,6 mil.lei, şi în anul 2011 – 3,1 mil.lei.

Se relevă că recompensele achitate membrilor consiliului societăţii în anul 2011 sînt impunătoare, alcătuind 984,0 mii lei – pentru preşedintele consiliului, şi cîte 522,8 mii lei – pentru cei 4 membri ai consiliului, fiind în dependenţă doar de un singur indicator financiar al societăţii – “profitul net”, dar fără a se ţine cont că în această perioadă creanţele şi datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale au înregistrat o creştere semnificativă. În anul 2011 creanţele s-au majorat de circa 2 ori faţă de anul 2010 – de la 23,6 mil.lei pînă la 54,5 mil.lei, iar datoriile pe termen scurt – respectiv, de la 25,5 mil.lei pînă la 49,4 mil.lei.

De menţionat că în semestrul I al anului 2012 creanţele şi datoriile au avut tendinţa de micşorare, la situaţia din 01.07.2012 constituind, respectiv, 39,9 mil.lei şi 38,4 mil.lei, dar, totodată, au înregistrat un nivel mult mai înalt comparativ cu situaţia de la începutul anului 2011.

Se denotă şi faptul că în anul 2011 societatea pe acţiuni a depăşit nivelul recomandat al ratei lichidităţii curente, ceea ce indică asupra faptului că o parte mult mai mare decît necesarul din mijloacele băneşti sînt îngheţate în stocurile de mărfuri şi materiale, ceea ce duce la reducerea vitezei de rotaţie a activelor societăţii.

S-a remarcat că, potrivit prevederilor statutului şi hotărîrilor adunărilor generale ale acţionarilor, normativele recompenselor anuale pentru colectivul de muncă în perioada analizată au fost prevăzute în mărime de 7,5% din profitul net, fiind diminuate de către adunarea generală a acţionarilor din 25.05.2012 pînă la 5,0%. Astfel, pentru rezultatele obţinute în anul 2011, colectivului de muncă în număr de 864 de persoane i-a fost achitată recompensa anuală în mărime de 3,8 mil.lei, pe cînd consiliul societăţii, în componenţa a 5 persoane, a beneficiat de 3,1 mil.lei, diferenţa constituind, în medie, 615,6 mii lei, comparativ cu recompensa medie a colectivului de 4,4 mii lei per unitate.

Totodată, actualului director general al S.A. “Tutun CTC”, în perioada martie 2011 – decembrie 2011, i-a fost calculat salariu în mărime de 370,2 mii lei. Se relevă că, deşi persoana vizată a activat în calitate de conducător numai 10 luni, totuşi, conform deciziei consiliului societăţii, aceasta a beneficiat de recompensă pentru întreg anul 2011 în mărime de 1,3 mil.lei (170,0 mii lei lunar).

Se menţionează că lipsa unei politici decizionale coerente din partea persoanelor delegate de a reprezenta statul la S.A. “Banca de Economii”, precum şi existenţa unui sistem de management ineficient, care în perioada de referinţă nu a promovat iniţiative concludente în vederea redresării situaţiei economico-financiare, a condiţionat nerealizarea de către aceasta a unor indicatori rezultativi de bază. Astfel, verificările efectuate la S.A. “Banca de Economii” au relevat că în anul 2011 profitul net s-a micşorat, faţă de anul 2008, de 8,9 ori, constituind 28,7 mil.lei, faţă de 209,9 mil.lei – în anul 2008. Totodată, în anul 2011 veniturile aferente dobînzilor s-au micşorat cu 19,1 mil.lei faţă de anul 2010, iar venitul net aferent dobînzilor a înregistrat pierderi în mărime de 39,5 mil.lei. Situaţiile redate sînt consecinţele asumării unor riscuri înalte de către factorii de decizie din cadrul băncii, fiind acordate credite unor debitori cu situaţia financiară nefavorabilă, fără garanţii suficiente, precum şi ale neevaluării adecvate a situaţiei financiare a unor debitori şi a gajurilor depuse pentru garantarea creditelor.

Se relevă că, în aspectul supus auditului, portofoliul de credite la S.A. “Banca de Economii” a avut o tendinţă de creştere, astfel la finele anului 2011, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2008, înregistrîndu-se o creştere de 1,4 ori, sau cu 873,3 mil.lei. Concomitent, defalcările pentru reduceri pentru pierderile la activele aferente dobînzilor au înregistrat o creştere de aproximativ 10,7 ori, sau cu 257,1 mil.lei. Fondul de risc a crescut de 3,3 ori, sau cu 273,5 mil.lei. Aceasta se datorează modificării structurii portofoliului de credite, care pentru anul 2008 includea 73,3% credite “Standarde” (1,5 mild.lei) şi 2,8% – credite “Dubioase” (55,8 mil.lei), pe cînd la situaţia din 31.12.2011 portofoliul de credite al băncii conţinea numai 29,7% credite “Standarde” (0,9 mild.lei), restul fiind clasificate ca: “Supravegheate” – 38,5%; “Substandarde” – 28,0% (803,8 mil.lei); “Dubioase” – 2,3% (66,7 mil.lei) şi “Compromise” – 1,5% ( 42,6 mil.lei).

Pentru remunerarea preşedintelui S.A. “Banca de Economii”, în perioada auditată, au fost efectuate cheltuieli de 6,2 mil.lei, ce constituie 1,4% din suma totală a cheltuielilor aferente remunerării şi stimulării angajaţilor băncii. Pentru retribuirea medie lunară, preşedintelui băncii, în perioada analizată, i-au fost calculate plăţi în sumă de 115,2 mii lei, pe cînd retribuirea medie lunară a unui angajat a constituit circa 3,7 mii lei, sau de 31,0 ori mai puţin.

Evaluarea indicatorilor financiari şi salarizarea angajaţilor, precum şi a persoanelor care reprezintă interesele statului în cadrul S.A. “Banca de Economii”, în perioada anilor 2008-2011, este prezentată în Anexa nr.4.

Auditul efectuat la S.A. “Apă-Canal Chişinău” a constatat că, în perioada anilor 2009-2011, membrilor consiliului societăţii şi reprezentantului statului le-au fost stabilite, în conformitate cu deciziile adunării generale a acţionarilor, indemnizaţii lunare în cuantum de 3 salarii minime pe ţară (1800,0 lei). De asemenea, conform deciziei acesteia, au fost stabilite compensaţii trimestriale în mărime de 3 salarii medii pe întreprindere, înregistrate pe trimestrul precedent al anului de gestiune, cu avansarea lunară în mărime de 1/3, în lipsa unei fundamentări analitice care să justifice cuantumul compensaţiei respective. În pofida faptului că societatea a înregistrat pierderi, sau profitul obţinut nu are acoperire financiară, în perioada anilor 2009-2011, atît reprezentanţii CMC, cît şi alţi membri ai consiliului societăţii au fost remuneraţi nejustificat cu astfel de compensaţii în mărime de 1,4 mil.lei (0,3 mil.lei – în anul 2009, 0,5 mil.lei – în anul 2011, şi 0,6 mil.lei – în anul 2011). Drept rezultat, în perioada de referinţă, remunerarea medie lunară a membrilor societăţii a variat de la 5,0 mii lei – în anul 2008, pînă la 7,5 mii lei – în anul 2011. În afară de aceasta, în anul 2011 persoanelor respective le-au fost achitate şi recompense anuale pentru rezultatele obţinute în anul 2010, în sume a cîte 5,2 mii lei, în condiţiile în care profitul net înregistrat nu avea acoperire financiară, din cauza creanţelor neîncasate.

De asemenea, la S.A. “Apă-Canal Chişinău” s-a constatat că, potrivit documentelor justificative, directorul general, în anul 2009, a fost remunerat cu 265,0 mii lei, din care 33,6 mii lei – prime trimestriale pentru realizarea indicatorilor trimestriali de premiere, deşi societatea a înregistrat pierderi. În anul 2010, salariul calculat a constituit 330,3 mii lei, inclusiv 22,8 mii lei – prime trimestriale, iar în anul 2011 – 251,2 mii lei, inclusiv prime trimestriale – 17,2 mii lei, remunerarea medie lunară variind între 22,0 mii lei – 27,5 mii lei.

Verificările efectuate de către actuala misiune de audit la S.A. “Franzeluţa” au relevat că veniturile din vînzări, deşi în perioada anilor 2009-2011 au înregistrat o creştere constantă (104,3% faţă de anul 2009), comparativ cu anul 2008, s-au diminuat cu 3,5%. În acelaşi timp, costul vînzărilor în anul 2011 s-a majorat cu 20,4% faţă de anul 2009 şi cu 3,1% faţă de anul 2008, ceea ce a influenţat în mare măsură rezultatul activităţii operaţionale a societăţii. Se atestă şi majorarea costului vînzărilor în anul 2011 cu 49,8 mil.lei faţă de anul 2010, cauzată de majorarea preţurilor de achiziţie la făină (45,6 mil.lei), materialele auxiliare (8,8 mil.lei), ambalaj (3,2 mil.lei) şi de diminuarea volumului de vînzări cu 7,8 mil.lei. Ca urmare, în anul 2011, societatea a înregistrat pierderi în sumă de 23,5 mil.lei, pe cînd în perioada anilor 2008-2010 aceasta a obţinut profit de 18,2 mil.lei, 33,5 mil.lei şi , corespunzător, 4,5 mil.lei.

Examinările efectuate de audit au relevat că pierderile S.A. “Franzeluţa” înregistrate în anul 2011 au fost influenţate de mai mulţi factori, printre care:

♦ rambursarea a 5,0 mii tone de grîu alimentar ARM, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr.910 din 27.09.2010¹⁴, pentru achiziţionarea căruia s-au achitat 11,5 mil.lei, primit ca ajutor umanitar (cu titlu gratuit) în anul 2008;

____________________

¹⁴ Hotărîrea Guvernului nr.910 din. 27.09.2010 cu privire la eliberarea grîului alimentar din rezervele materiale de stat.

♦ suportarea cheltuielilor şi plăţilor suplimentare în sumă de 4,7 mil.lei în urma activităţii ineficiente desfăşurate în anul 2010, şi anume: 4,1 mil.lei – achitarea datoriei conform deciziei judecătoreşti privind neonorarea obligaţiunilor contractuale la achiziţionarea făinii, şi 0,6 mil.lei – achitarea taxei de stat, penalităţii, amenzii etc.

La adunările generale ale S.A. “Franzeluţa”, în anii 2008-2011, au fost aprobate decizii privind mărimea recompenselor anuale pentru membrii consiliului societăţii în mărime de 0,8%, cu excepţia anului 2009 – 0,3%, de asemenea, nefiind stabilite careva condiţii sau indicatori pentru plăţile stimulatorii. Totodată, testarea corectitudinii achitării recompensei anuale denotă nerespectarea deciziei adunării generale a acţionarilor din anul 2010, care, deşi a stabilit cuantumul recompensei în mărime de 0,3% din profitul net al anului 2009, achitarea efectivă a acesteia a constituit 0,8%. Ca rezultat, membrilor consiliului societăţii,comisiei de cenzori şi reprezentantului statului le-au fost achitate recompense cu 76,1 mii lei mai mult (inclusiv reprezentantului statului, membrilor consiliului societăţii – 68,5 mii lei,şi ai comisiei de cenzori – 7,1 mii lei).

Notă: Se remarcă că din suma achitată în plus, la momentul finalizării auditului, au fost restituite 16,0 mii lei de către membrii comisiei de cenzori şi un membru al consiliului societăţii.

Se relevă că Consiliul S.A. “Franzeluţa” a stabilit ex-directorului general indemnizaţii unice pentru rezultatele obţinute în anii 2008 – 2010, în lipsa unor indicatori de rezultat. Astfel, acesta a beneficiat de astfel de indemnizaţii în sumă totală de 350,5 mii lei, din care 70,3 mii lei – pentru anul 2008, şi 280,3 mii lei – pentru anii 2009-2010.

Se atestă că, deşi Î.M. “Farmaco” S.A. a desfăşurat o activitate profitabilă în ultimii 4 ani, adunările generale ale acţionarilor au luat decizia de a nu repartiza recompense anuale membrilor consiliului societăţii şi reprezentatului statului, ţinîndu-se cont de faptul că societatea a activat în condiţiile Acordului-memorandum, în vederea implementării Planului de restructurare privind asanarea situaţiei financiar-economice a acesteia. În astfel de condiţii, funcţionarilor publici care au reprezentat statul în această societate nu le-au fost achitate recompense anule. Totodată, în perioada dată, cifra de afaceri a societăţii a crescut în anul 2011, faţă de anul 2010, cu 7,0%, iar costul vînzărilor s-a micşorat cu 2,2%.

Se relevă că, în anul 2011, IFPS, urmare a analizei situaţiei la Î.M. “Farmaco” S.A. prin prisma respectării condiţiilor prevăzute în Acordul-memorandum, a constatat că la 30.09.2011 ultima a admis restanţe faţă de bugetul public naţional în cuantum de 189,9 mii lei, ceea ce contravine prevederilor acordului încheiat. În consecinţă, în temeiul art.II alin.(4) din Legea nr.223-XVI din 14.07.2006¹⁵, IFPS, la 13.12.2011, a anunţat societatea despre faptul rezilierii Acordului-memorandum, ceea ce a condiţionat agravarea situaţiei financiare a societăţii şi stoparea procesului de remodernizare a societăţii, care era prevăzut pînă în anul 2016, conform Planului de restructurare. Astfel, la situaţia din 31.12.2011, societatea a înregistrat o restanţă faţă de bugetul public naţional în sumă totală de 322,4 mii lei.

____________________

¹⁵ Legea nr.223-XVI din 14.07.2006 cu privire la modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii nr.632-XV din 14.11.2001.

Misiunea de audit a constatat că restanţa indicată (constatată de IFPS) reprezintă contribuţia de asigurări sociale de stat obligatorii calculată pentru luna septembrie 2011, care a fost achitată integral de către societate în luna octombrie 2011, conform prevederilor stipulate în Anexa nr.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 nr.54 din 31.03.2011. Cu toate că factorii de decizie din cadrul societăţii pe acţiuni au înaintat demersuri în adresa IFPS privind oportunitatea nerezilierii Acordului – memorandum, poziţia acestuia a rămas neschimbată, motivînd prin faptul că, potrivit actului de control fiscal din 21.01.2011, inspectorii au constatat că societatea a admis unele încălcări ale prevederilor Codului fiscal.

Astfel, luînd în consideraţie agravarea situaţiei financiare a societăţii, în urma luării unor măsuri de executare silită de către IFPS, fiind aplicat ordinul de INCASO la contul bancar al societăţii, este necesară intervenţia Guvernului în vederea asigurării securităţii statului privind aprovizionarea cu medicamente în circumstanţele existente. Nesoluţionarea problemelor existente şi neasigurarea unei protejări din partea statului majorează pericolul stopării activităţii societăţii şi incapacitatea acesteia de a-şi onora obligaţiile de plată.

În contextul celor expuse, se concluzionează că lipsa unor prevederi ale cadrului regulator care să specifice cerinţe bine definite faţă de activitatea reprezentanţilor statului, membrilor consiliului societăţii şi structurilor executive prin stabilirea indicatorilor de performanţă în funcţie de care să fie elaborat un sistem de recompensare diferenţiat şi echitabil, corelat cu rezultatele şi performanţele obţinute de aceştia, nu creează premisele necesare pentru mobilizarea şi stimularea acestora în vederea responsabilizării lor, eficientizării procesului decizional şi, drept urmare, maximizării profitului. În acest sens, în condiţiile nestabilirii unor cerinţe specifice faţă de reprezentanţi în corespundere cu performanţele aşteptate, doar obţinerea profitului net este, în unele cazuri, suficientă pentru achitarea recompenselor considerabile, chiar dacă principalii indicatori economico-financiari sînt în regres. Acest aspect este în detrimentul statului, avînd un efect nefavorabil asupra realizării unuia din scopurile şi principiile de bază ale administrării şi deetatizării proprietăţii publice – atragerea de investiţii în sectorul public al economiei naţionale, precum şi asigurării unui management eficient, ca urmare a lipsei de interes din partea reprezentantului statului şi a structurilor de conducere faţă de majorarea profitabilităţii acestora.

Recomandări:

6. Conducerea ME, MAIA, MS, MF, APP şi a CMC:

6.1. la desemnarea membrilor în consiliile societăţilor, să stabilească condiţii pentru determinarea circumstanţelor care să constituie eschivarea de la exercitarea funcţiilor ca temei pentru anularea indemnizaţiilor lunare;

6.2. întru eficientizarea activităţii reprezentanţilor statului şi a membrilor consiliului societăţii, să elaboreze indicatori de performanţă în baza cărora să se efectueze remunerarea şi stimularea acestora;

6.3. să examineze oportunitatea stabilirii şi includerii în contractele de muncă încheiate cu administratorii societăţilor pe acţiuni a obiectivelor de performanţă, cu elaborarea procedurilor de monitorizare trimestrială a acestora de către consiliul societăţii.

7. Conducerea MS, în comun cu consiliul societăţii, să examineze şi să înainteze IFPS propuneri în vederea revizuirii deciziei luate de către acesta privind rezilierea Acordului-memorandum, întru asigurarea continuităţii procesului de retehnologizare a acesteia.

8. Conducerea S.A. “Moldtelecom” să revizuiască actualul sistem de stabilire a primelor pentru rezultatele obţinute de societate pentru directorul general, precum şi să stabilească separat pe tipuri de prime mărimea acestora în cadrul şedinţelor consiliului societăţii, cu analiza detaliată a realizării indicatorilor în baza cărora acestea se acordă.

ANEXE

Anexa nr.1

Domeniul de aplicare şi metodologia

■ Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2012, a iniţiat auditul performanţei privind eficienţa activităţii reprezentanţilor statului în societăţile economice şi salarizarea acestora, pentru a evalua dacă activitatea reprezentanţilor statului, administratorilor şi membrilor consiliului în cadrul societăţilor pe acţiuni cu cota majoritară de stat este direcţionată spre promovarea şi protejarea intereselor statului, precum şi pentru a examina şi a stabili faptul dacă reprezentanţii statului şi-au exercitat adecvat atribuţiile în condiţii de eficacitate în cadrul societăţilor şi dacă au fost remuneraţi integral.

Auditul s-a axat pe determinarea faptului dacă a fost creat un mecanism eficient de administrare a cotei de participare a statului în societăţile comerciale prin intermediul persoanelor delegate şi alese să apere interesele statului, precum şi dacă reprezentanţii împuterniciţi şi managerii societăţilor au fost remuneraţi regulamentar şi stimulaţi în funcţie de rezultatele obţinute.

Examinările s-au efectuat prin studierea documentelor privind domeniul vizat, listelor de verificare şi proceselor-verbale ale şedinţelor. În cadrul acţiunii de audit au fost colectate, sintetizate, analizate şi interpretate toate tipurile de probe de audit: fizice, verbale, documentare şi analitice, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor de audit.

Au fost verificate şi unele tranzacţii la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, acumulate probele necesare de la Ministerul Finanţelor, din cadrul Direcţiei monitoring şi analiză financiară, precum şi s-au solicitat de la 10 societăţi comerciale din cadrul autorităţilor publice centrale informaţii aferente remunerării reprezentaţilor statului, membrilor consiliilor societăţilor şi a managerilor acestora, inclusiv indicatorii privind rezultatele activităţii economico-financiare a societăţilor din perioadele respective.

Activitatea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, ca ghid servind Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit.

■ Metodologia

Pentru realizarea obiectivelor prestabilite, misiunea de audit a desfăşurat activităţi specifice, prin aplicarea unor tehnici speciale de audit, şi a utilizat diferite metode de colectare a probelor. Prin urmare:

▪ pentru a determina modul de delegare a reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor societăţilor şi ai organelor executive, am studiat cerinţele cadrului legislativ şi normativ în vigoare privind domeniul vizat;

▪ pentru a determina modul şi corectitudinea delegării reprezentanţilor statului şi a membrilor consiliilor societăţilor în societăţile comerciale, am examinat actele administrative de delegare a împuternicirilor emise de către autoritatea abilitată de specialitate;

▪ pentru a determina legalitatea funcţionării consiliilor societăţilor, am studiat procesele-verbale ale adunărilor generale ale acţionarilor privind alegerea membrilor acestora;

▪ pentru a evalua activitatea membrilor consiliilor societăţilor, am studiat procesele-verbale ale consiliilor societăţilor şi adunărilor generale ale acţionarilor, precum şi rapoartele acestora privind exercitarea atribuţiilor;

▪ pentru a evalua rezultatele activităţilor organelor executive, am studiat rapoartele trimestriale si anuale ale acestora;

▪ pentru a evalua activitatea societăţii şi realizarea indicatorilor economico – financiari, am studiat planurile de afaceri şi rapoartele financiare pe perioadele respective;

▪ pentru a stabili modul de remunerare a reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor societăţilor şi a conducătorilor, am studiat documentele primare, contractele colective de muncă şi contractele de management ale organelor executive, precum şi deciziile consiliilor societăţilor;

▪ pentru a determina dacă reprezentantul statului a participat în cadrul comisiilor de comercializare, casare şi de dare în locaţiune a bunurilor societăţilor, am studiat ordinele societăţilor cu privire la instituirea comisiilor, precum şi documentele aferente procedurilor vizate;

▪ pentru a determina modalitatea de distribuire a profitului net din cadrul societăţilor comerciale, am studiat normativele repartizării acestuia de către adunarea generală a acţionarilor;

▪ pentru a stabili corectitudinea calculării şi transferării integrale a dividendelor aferente cotei statului în societăţile comerciale, am analizat procesele-verbale ale adunărilor generale ale acţionarilor privind aprobarea plafoanelor de distribuire a dividendelor din profitul net al acestora, inclusiv documentele justificative privind defalcările efectuate la bugetul de stat.