Hotărîre nr.48 din 29.06.2010 privind Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2009

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului veniturilor administrate

de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2009

nr. 48  din  29.06.2010

 (în vigoare 10.09.2010) 

Monitorul Oficial nr.163-165 art.39 din 10.09.2010

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului finanţelor dl V.Barbăneagră, şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dl N.Platon, şefului adjunct dl P.Duca şi contabilului-şef dna V.Cebaniuc, şefilor Inspectoratelor Fiscale de Stat pe mun.Chişinău – dna L.Botnari, şi pe mun.Bălţi – dl V.Lisnic, ale raioanelor: Hînceşti – dl A.Loghin; Sîngerei – dna N.Manoli; Făleşti – dl E.Gurău; Soroca – dl I.Morari; Ialoveni – dl P.Rotaru, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2009.

________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2010, avînd ca scop evaluarea modului în care organele Serviciului Fiscal de Stat, în anul 2009: au administrat veniturile; au organizat şi verificat legalitatea şi regularitatea achitării obligaţiilor fiscale; au identificat problemele existente la acumularea veniturilor fiscale; au determinat corectitudinea respectării legislaţiei fiscale de către unii contribuabili, precum şi cum au asigurat şi au raportat executarea sarcinilor de colectare stabilite conform indicilor bugetari.

Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi², constînd din acţiuni de colectare a probelor de audit suficiente şi adecvate privind datele raportate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat vizînd executarea şi completarea bugetului public naţional cu venituri fiscale în perioada anului 2009, precum şi situaţia plăţilor restante. La exercitarea auditului s-au aplicat proceduri de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, cum ar fi: examinarea documentelor, analiza datelor şi înregistrărilor din sistemul informaţional al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a datelor din Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 şi din diferite rapoarte ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, precum şi s-au efectuat unele verificări şi calcule în comun cu inspectorii fiscali etc. Auditul a fost efectuat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, cu colectarea probelor la 8 inspectorate fiscale de stat teritoriale: pe mun.Chişinău şi pe mun.Bălţi, ale raioanelor Hînceşti, Sîngerei, Făleşti, Soroca, Cahul şi Ialoveni.

________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Planul bugetar al veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în bugetul public naţional în anul 2009, în ansamblu pe ţară, faţă de angajamentele asumate, s-a executat la nivel de 100,7%, suma veniturilor constituind 13667,4 mil.lei. Deşi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a întreprins unele măsuri în vederea asigurării părţii de venituri administrate de organele fiscale, n-au fost încasate, faţă de planul aprobat, venituri la bugetul de stat în sumă de 6827,4 mii lei şi la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale – în sumă de 51926,1 mii lei, în comparaţie cu anul 2008 acestea diminuîndu-se cu 523,9 mil.lei şi, respectiv, cu 150,3 mil.lei.

Neexecutarea părţii de venituri fiscale a bugetului de stat a fost cauzată, în special, de: unele tendinţe negative la nivel macroeconomic, generate de efectele crizei financiare, problemele ce ţin de prognozarea corectă a impozitelor; managementul neadecvat din partea unor organe cu atribuţii de administrare fiscală; nerespectarea de către agenţii economici a obligaţiunilor prevăzute în actele normative privind executarea veniturilor în aspect bugetar; reducerea bazei impozabile, inclusiv prin majorarea scutirilor şi restituirilor; manevrarea unor agenţi economici cu venitul, prin eschivarea de la plata impozitelor, implicarea în pseudoactivităţi, comiterea evaziunilor fiscale.

SFS, contribuabilii şi alte organe ale administraţiei publice centrale s-au confruntat cu probleme ce ţin de asigurarea încasării veniturilor administrate pentru executarea indicilor stabiliţi prin legea bugetară anuală, care limitează eficacitatea procesului de colectare a veniturilor în bugetul public naţional, admiţînd, totodată, şi unele nereguli şi încălcări la administrarea veniturilor.

Instabilitatea actelor normative, condiţionată de modificarea frecventă a cadrului legal de domeniu, la planificarea şi executarea veniturilor în aspect bugetar, conlucrarea insuficientă a organelor fiscale cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale la determinarea datelor raportate au influenţat negativ asupra încasării veniturilor în bugetele de toate nivelurile.

Lipsa în legislaţia fiscală a noţiunii – “relaţii cu firmele fantomă/delicvente” şi mecanismul existent de scoatere de la deduceri a sumei TVA a dat posibilitate agenţilor economici, prin adresarea în instanţele judecătoreşti, să obţină cîştig de cauză, SFS fiind obligat să restituie sau să restabilească în contul agentului economic TVA obţinută în urma acestor relaţii.

Constatările din Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2009 evidenţiază prezenţa şi a altor probleme, nereguli şi încălcări la administrarea veniturilor şi lichidarea restanţelor obligaţiilor fiscale, totodată fiind menţionate cauzele şi efectul acestora asupra încasărilor în bugetul public naţional.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2009, care este parte componentă a prezentei hotărîri.

2. Prezenta hotărîre şi Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2009 se remit autorităţilor auditate, de la care se cere să întreprindă măsuri pentru lichidarea încălcărilor şi neajunsurilor depistate de către audit.

3. Se cere conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat să asigure:

3.1. implementarea recomandărilor indicate în Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2009, în vederea realizării obiectivelor stabilite, precum şi realizarea veniturilor bugetului public naţional, prin îmbunătăţirea continuă a nivelului conformării voluntare a contribuabililor;

3.2. monitorizarea executării recomandărilor auditului de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale;

3.3. îmbunătăţirea proceselor de administrare şi de colectare a veniturilor, inclusiv a modului de evidenţă şi stingere a restanţelor obligaţiilor fiscale.

4. Se recomandă Ministerului Finanţelor să asigure:

4.1. examinarea rezultatelor auditului efectuat de Curtea de Conturi şi implementarea recomandărilor propuse, iar ţinînd cont de încălcările şi neajunsurile constatate de audit, să întreprindă măsurile de rigoare ce se impun;

4.2. prin intermediul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, organizarea eficace a administrării fiscale, stabilind un control adecvat asupra activităţii acestora;

4.3. în comun cu alte autorităţi publice, după competenţă, examinarea şi înaintarea de propuneri oportune Guvernului referitor la:

4.3.1. modul în care bunurile materiale sînt confiscate, preluate şi comercializate de organele Serviciului Fiscal de Stat, cu o posibilă reexaminare a atribuţiilor de comercializare de către acestea, examinînd oportunitatea creării unei reţele unice de realizare a bunurilor confiscate;

4.3.2. oportunitatea determinării în continuare a impozitului pe venit la cota “0” pentru persoanele juridice, ţinînd cont de faptul că unii agenţi economici prelungesc să nu-şi declare pe deplin veniturile obţinute;

4.3.3. înaintarea iniţiativei legislative privind adoptarea unei legi referitor la firmele care practică pseudoactivitate (fantomă), modul de declarare şi de evidenţă a acestora, argumentarea fictivităţii operaţiunilor şi excluderea de la decontări cu bugetul a tranzacţiilor efectuate prin intermediul lor, precum şi la răspunderea administrativă şi penală a persoanelor implicate în asemenea activităţi, ţinîndu-se cont de faptul că din această cauză anual bugetul de stat suportă pierderi considerabile;

4.3.4. eventualitatea modificării articolelor din Codul fiscal care conţin noţiunea că Serviciul Fiscal de Stat “este în drept”, luîndu-se în consideraţie faptul că funcţionarii fiscali se eschivează de la răspundere, motivînd că “nu sînt obligaţi”.

5. Hotărîrea şi Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2009 se remit:

5.1. Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare şi luare de atitudine;

5.2. Guvernului, pentru monitorizarea îmbunătăţirii politicilor şi proceselor de administrare şi colectare a veniturilor de către Ministerul Finanţelor, prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat, precum şi a implementării recomandărilor expuse în punctul 4.3 al prezentei hotărîri, audiind periodic rapoartele factorilor de decizie despre măsurile întreprinse.

6. Se ia act că Serviciul Fiscal de Stat, în perioada auditului şi pînă la finalizarea acestuia, a întreprins unele măsuri asupra cazurilor înregistrate în sistemul informaţional de livrări pe facturi fiscale rămase în sold după anularea înregistrării ca subiect al impunerii TVA, acest proces urmînd a fi continuat pînă la retragerea din cont a tuturor sumelor, inclusiv a celor specificate în Raportul de audit.

7. Hotărîrea şi raportul anexat, conform prevederilor art.9 alin.(2) şi art.34 alin.(3) lit.b), se remit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pentru examinare, conform competenţei.

8. Despre executarea cerinţelor din pct.3, pct.4 şi pct.5.2 ale prezentei hotărîri şi despre implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

9. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.48 din 29 iunie 2010

RAPORTUL

auditului veniturilor administrate de Serviciul

Fiscal de Stat în perioada anului 2009

LISTA ABREVIERILOR

Sumarul rezultatelor

Curtea de Conturi a iniţiat auditul veniturilor fiscale, pentru a constata modul în care acestea au fost colectate şi administrate de către organele Serviciului Fiscal de Stat, precum şi al procesului de evidenţă, întocmire şi prezentare a rapoartelor veniturilor acumulate, cu înaintarea recomandărilor oportune de îmbunătăţire a eficacităţii sistemului fiscal actual şi a proceselor de colectare, înregistrare şi raportare a veniturilor. Concomitent, auditul a avut drept scop stabilirea nivelului de organizare şi verificare de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a evidenţei încasărilor în bugetul public naţional şi a respectării normelor, instrucţiunilor privind acumularea şi evidenţa veniturilor în cadrul structurilor teritoriale, precum şi, după caz, a legalităţii acţiunilor întreprinse de către unii contribuabili la achitarea impozitelor şi taxelor.

Auditul a fost efectuat la IFPS şi la 8 inspectorate fiscale de stat teritoriale, care administrează 78% (10695,8 mil.lei) din totalul veniturilor administrate în sumă de 13667,4 mil.lei. În cadrul acestui audit, cu suportul inspectorilor fiscali, au fost efectuate şi unele verificări de contrapunere la unii contribuabili.

Misiunea de audit a constatat că, pe parcursul anului 2009, rezultatele obţinute, faţă de angajamentele asumate, au generat realizarea planului de venituri la bugetul public naţional, în ansamblu pe ţară, la nivel de 100,7%, suma veniturilor acumulate constituind 13667,4 mil.lei.

În perioada auditată, SFS, contribuabilii şi alte organe publice centrale s-au confruntat cu probleme ce ţin de asigurarea încasării veniturilor administrate, pentru executarea indicilor stabiliţi prin legea bugetară anuală, acestea limitînd eficacitatea procesului de colectare a veniturilor în bugetul public naţional, admiţîndu-se unele nereguli şi încălcări la administrarea veniturilor, exprimate prin următoarele:

♦ Complexitatea modului şi a volumului veniturilor administrate de către SFS, instabilitatea actelor normative la planificarea şi executarea veniturilor în aspect bugetar, precum şi, în unele cazuri, conlucrarea ineficientă a organelor fiscale cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale la determinarea datelor raportate au influenţat negativ asupra încasării veniturilor în bugetele de toate nivelurile.

♦ Comparativ cu anul 2008, veniturile pe anul 2009, administrate de SFS, au înregistrat o scădere la BS cu 523,9 mil.lei, sau cu 10,9%, iar veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale – cu 150,3 mil.lei.

♦ Prelucrarea întîrziată a informaţiei privind declaraţiile persoanelor fizice, erorile admise la completarea declaraţiilor de către persoanele juridice, administrarea neadecvată din partea unor IFST, precum şi facilităţile acordate au avut un impact negativ asupra încasărilor de la impozitul pe venit.

♦ Controlul ineficient şi măsurile neadecvate întreprinse de către unele IFST privind regularitatea veniturilor de la taxa pe valoarea adăugată, deşi acestea dispun de suficiente instrumente şi pîrghii de monitorizare prin intermediul sistemului tehnologiilor informaţionale, precum şi nerespectarea obligaţiunilor fiscale de către unii contribuabili, imperfecţiunea, neclaritatea unor norme tratate în legislaţie au generat probleme, nereguli şi încălcări în domeniul încasării veniturilor de la TVA, după cum urmează:

√ La înregistrarea ca subiect al impunerii TVA, unii contribuabili, efectuînd livrări în sumă mai mare decît cea stabilită, nu s-au înregistrat ca plătitori TVA, iar SFS nu-şi realizează dreptul de a efectua vizite fiscale după înregistrarea unor agenţi economici ca plătitori TVA. În unele cazuri, unor agenţi economici le-au fost atribuite mai multe coduri TVA, în alte cazuri s-au acceptat contractele de locaţiune şi actele de primire-predare a încăperilor întocmite neregulamentar.

√ La anularea înregistrării contribuabililor în calitate de plătitori TVA, s-a constatat că unele indicaţii interne elaborate şi aprobate de IFPS nu sînt ajustate la prevederile Codului fiscal, iar în unele cazuri nu s-au efectuat vizite fiscale.

√ Contribuabilii au efectuat livrări pe facturi fiscale rămase în sold după anularea înregistrării lor ca plătitori TVA, iar măsurile întreprinse de SFS nu în toate cazurile sînt eficiente şi poartă un caracter întîrziat. În baza de date a SFS au fost înregistrate asemenea livrări în sumă totală de 35,9 mil.lei, cu trecerea în cont a TVA în sumă de 5,9 mil.lei. Echipa de audit a stabilit în 7 (din 12) cazuri examinate livrări în sumă de 26,1 mil.lei, cu trecerea în cont a TVA în mărime de 4,4 mil.lei, care, conform sistemului informaţional al SFS, nu au fost anulate şi retrase din cont.

√ Unele organe ale SFS nu examinau regulamentar toate circumstanţele pentru a decide anularea înregistrării ca plătitor TVA.

√ La momentul actual nu este elaborat şi aprobat la nivel central un act normativ privind depistarea firmelor cu pseudoactivitate (fantomă), argumentarea fictivităţii operaţiunilor şi excluderea de la decontări cu bugetul a tranzacţiilor efectuate, precum şi responsabilitatea părţilor la tranzacţiile efectuate.

√ Lipsa în legislaţia fiscală a noţiunii – “relaţii cu firmele fantomă/delicvente”, precum şi mecanismul de scoatere de la deduceri a sumei TVA a dat posibilitate agenţilor economici, prin adresarea în instanţele judecătoreşti, să obţină cîştig de cauză, SFS fiind obligat să restituie sau să restabilească în contul agentului economic TVA obţinută în urma acestor relaţii.

√ Analiza efectuată de echipa de audit la numai 38 de agenţi economici a relevat că volumul procurărilor efectuate de aceştia de la firmele fantomă a însumat 842,5 mil.lei, ca rezultat diminuîndu-se TVA, prin trecerea în cont, cu suma de circa 140,4 mil.lei.

√ Sancţionarea de către SFS cu sume minime a contribuabililor implicaţi în schemele frauduloase aplicate de către aceştia pentru sustragerea mijloacelor financiare prin evaziuni fiscale nu asigură stoparea sau înlăturarea fenomenului propriu-zis.

√ Lipsa cadrului legal referitor la tranzacţiile cu firmele fantomă, precum şi cîştigul de cauză în instanţele de judecată motivează pe unii agenţi economici să efectueze tranzacţii cu contribuabilii care practică pseudoactivitatea, formînd un precedent pentru menţinerea şi efectuarea în continuare a tranzacţiilor fictive în valoare sporită, ceea ce condiţionează frecvenţa trecerii unilaterale în cont a TVA, cu fraudarea ulterioară a bugetului prin restituirile TVA.

♦ Problema majoră la executarea veniturilor prognozate spre încasare la BPN este soldul cumulativ al restanţelor contribuabililor la stingerea obligaţiunilor fiscale, care la 31.12.2009 a constituit 1050,3 mil.lei, fiind în creştere cu 163,3 mil.lei faţă de 31.12.2008.

♦ Au existat mai multe rezerve privind asigurarea stingerii obligaţiilor fiscale prin suspendarea operaţiunilor de pe conturile bancare ale contribuabililor, care, de fapt, au fost ratate în urma unor deficienţe admise de unele subdiviziuni ale SFS.

♦ Modul de lichidare a restanţelor obligaţiilor fiscale prin sechestrarea bunurilor, la momentul actual, a devenit neeficient, fiind acumulate bunuri sechestrate în sumă de 155,5 mil.lei, care nu sînt comercializate din mai multe motive, printre care este lipsa unei conlucrări adecvate între SFS şi organele cu drept de comercializare a bunurilor privind verificările periodice şi anuale care urmau a fi fixate în acte.

♦ Unele IFST i-au facilitat pe unii contribuabili restanţieri prin încheierea de noi contracte de eşalonare a obligaţiilor fiscale, nefiind executate clauzele contractelor precedente.

♦ În anul 2009 preponderent s-au efectuat controale fiscale prin metoda verificării camerale şi verificării tematice, care au constituit, respectiv, 28,5% şi 34,6% din numărul total de controale, totodată fiind reduse verificările totale, care au un efect mai sporit asupra acumulării veniturilor fiscale.

♦ Unii colaboratori ai IFST au avut o atitudine superficială faţă de întocmirea actelor de control, iar alţii faţă de constatarea situaţiei existente în activitatea contribuabilului.

♦ Prin deciziile adoptate, nu în toate cazurile sancţiunile au fost aplicate corespunzător încălcărilor stabilite, în unele cazuri acestea fiind denaturate.

♦ Existenţa devierilor între datele din Registrul fiscal, ţinut de SFS, şi Registrul de stat, ţinut de Camera Înregistrării de Stat, denotă faptul că în prezent nu toţi contribuabilii deţin coduri fiscale.

♦ Măsurile întreprinse de SFS faţă de contribuabilii care în mod sistematic admit încălcarea prevederilor legale privind întocmirea şi prezentarea dărilor de seamă nu sînt adecvate pentru a reduce fenomenul evaziunilor fiscale şi al eschivărilor de la achitarea în termen a obligaţiilor fiscale, fapt ce duce la micşorarea veniturilor.

♦ SFS, pe lîngă funcţiile de bază, i s-au atribuit şi funcţiile de comercializare a bunurilor confiscate, care, în condiţiile create de existenţa multiplelor probleme ce ţin de procesul de primire-predare, depozitare, păstrare, verificare şi, ulterior, comercializare a acestora, nu pot fi executate pe deplin şi cu maximă eficienţă, nedispunînd de suficiente capacităţi structurale. Astfel, problemele ţin, în special, de: neglijarea de către unele IFST a evaluărilor bunurilor confiscate efectuate de organele competente şi împuternicite; conlucrarea ineficientă a SFS cu organele cu drept de confiscare a bunurilor, inclusiv neverificarea datelor; evidenţa şi documentarea neadecvată a procesului de transmitere-predare; controlul neadecvat şi insuficient asupra calităţii şi integrităţii bunurilor confiscate; confiscarea bunurilor care n-au nici o valoare; transmiterea cu titlu gratuit unor organe de stat a bunurilor confiscate; neclarităţile în unele acte normative referitor la problema respectivă.

♦ Neconlucrarea adecvată a unor IFST cu autorităţile administraţiei publice locale. Astfel, perceptorii fiscali din cadrul primăriilor, precum şi contribuabilii nu se familiarizează cu prevederile legale ce ţin de calcularea şi achitarea impozitelor şi taxelor locale. Nivelul neadecvat al controalelor fiscale asupra corectitudinii şi plenitudinii calculării şi achitării impozitelor şi taxelor locale motivează pe unii contribuabili să se eschiveze de la plata acestora, astfel reducîndu-se veniturile pasibile încasării la bugetele respective.

♦ Activitatea de antreprenoriat în bază de patentă influenţează direct şi negativ asupra încasării veniturilor la bugetele de toate nivelurile. Astfel, deşi unii titulari de patentă au cifra de afaceri, în medie pe an, de la cîteva mii pînă la 1,0 mil.lei, fapt care nu se încadrează în bazele juridice ale utilizării patentei, aceştia nu-şi modifică forma organizatorico-juridică, condiţionînd direct apariţia riscului de fraudă şi evaziune fiscală.

♦ Nemonitorizarea adecvată de către SFS a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior la comercializarea unor produse (carne, peşte, citrice etc.) cauzează iniţierea de către unii contribuabili a schemelor de evaziune fiscală, a căror verificare post-factum, nu în toate cazurile, ar putea asigura recuperarea la buget a veniturilor ratate. Totodată, sancţiunile şi instrumentele aplicate de către SFS (posturile fiscale) nu-i împiedică pe unii agenţi economici de la încălcarea repetată a legislaţiei fiscale.

I. INTRODUCERE

Auditul veniturilor administrate de către organele SFS în perioada anului 2009 a fost efectuat în conformitate cu art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi¹ şi în baza Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2010.

________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Auditul a fost iniţiat pentru a constata modul în care au fost colectate veniturile administrate de SFS, dacă pe parcursul anului 2009 au existat probleme la acumularea veniturilor fiscale şi cum SFS administrează veniturile, cît de corect unii contribuabili respectă legislaţia fiscală şi care sînt oportunităţile de a îmbunătăţi eficacitatea sistemului actual şi a proceselor de colectare a veniturilor.

Responsabilitatea conducerii SFS: organizează şi efectuează administrarea fiscală; îşi exercită atribuţiile, obligaţiile, drepturile; colaborează cu autorităţile publice şi poartă răspundere pentru exercitarea neconformă a funcţiilor şi drepturilor abilitate în temeiul, în limitele şi în conformitate cu prevederile Codului fiscal², Legii serviciului public³ şi ale altor legi corespunzătoare.

________________

² Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

³ Legea serviciului public nr.443-XIII din 04.05.1995.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în auditarea activităţii de administrare fiscală şi în exprimarea concluziilor asupra modului în care au fost colectate veniturile la BPN, precum şi asupra regularităţii şi veridicităţii operaţiunilor fiscale.

Obiectivele de audit

Obiectivul general: evaluarea oportunităţii şi eficacităţii sistemului actual şi a proceselor de colectare a veniturilor, înregistrarea şi raportarea veniturilor.

Obiectivul principal: evaluarea modului de acumulare şi administrare a veniturilor fiscale de către organele SFS, precum şi a procesului de evidenţă, întocmire şi prezentare a rapoartelor veniturilor acumulate.

Obiectivele specifice: evaluarea legalităţii şi regularităţii administrării veniturilor fiscale, nivelului de organizare şi verificare de către IFPS a evidenţei încasărilor în BPN şi a respectării normelor, instrucţiunilor privind acumularea şi evidenţa veniturilor în cadrul structurilor teritoriale. Concomitent, în cadrul acestor evaluări se va determina, după caz, legalitatea acţiunilor unor contribuabili la achitarea impozitelor şi taxelor.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Structura şi volumul veniturilor de stat este o parte componentă a procesului fiscal, care, la rîndul său, reprezintă reglementarea în baza normelor de drept a unei părţi a procesului bugetar.

Administrarea fiscală reprezintă activitatea organelor de stat împuternicite şi responsabile de asigurarea colectării depline şi în termen a impozitelor şi taxelor, a penalităţilor şi amenzilor în bugetele de toate nivelurile.

Conform Codului fiscal, IFPS pe lîngă Ministerul Finanţelor şi cele 35 de IFST, subordonate IFPS, sînt unele din cele 4 autorităţi care exercită atribuţii de administrare fiscală. IFPS pe lîngă Ministerul Finanţelor şi IFST reprezintă SFS.

Modul de funcţionare a SFS, de aprobare a structurii, personalului scriptic şi a fondului de retribuire a muncii, precum şi modul de atribuire a gradelor de calificare funcţionarilor săi sînt stabilite în Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1736 din 31.12.2002.⁴

________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1736 din 31.12.2002 “Cu privire la reglementarea activităţii organelor Serviciului Fiscal de Stat”.

Structura organizatorică a SFS se aprobă de Guvern, iar raza de activitate a organelor fiscale teritoriale şi raza de deservire a contribuabililor – de către IFPS pe lîngă Ministerul Finanţelor.

Sarcina de bază a SFS constă în exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale, calculării corecte, vărsării depline şi la timp la buget a sumelor obligaţiilor fiscale.

Obiectivele principale ale SFS: asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale, extinderea în continuare a bazei impozabile.

Obiectivele specifice:

◊ Realizarea veniturilor BPN, prin îmbunătăţirea continuă a nivelului conformării voluntare a contribuabililor;

◊ Prestarea serviciilor de informare şi asistenţă către contribuabili, în scopul înţelegerii şi aplicării corecte a legislaţiei fiscale;

◊ Formarea de resurse umane competente şi motivate;

◊ Prevenirea şi combaterea evaziunii şi fraudei fiscale;

◊ Dezvoltarea tehnologiilor de informare şi comunicare.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

1. Modul de aprobare a veniturilor administrate de SFS

Pentru a-şi orienta activitatea spre realizarea obiectivului de colectare a veniturilor în anul 2009, Ministerul Finanţelor a elaborat şi aprobat planuri pe termen scurt, cu tendinţe de realizare. SFS, fiind responsabil de executarea planurilor, a întreprins măsuri pentru realizarea rezultatelor planificate, însă unele din acestea nu s-au soldat cu succes. Unele IFST au obţinut rezultatele preconizate, însă altele nu. Incapacitatea SFS de a obţine rezultatele planificate a fost cauzată de situaţia economico-financiară a contribuabililor, precum şi de ineficienţa controlului intern din cadrul subdiviziunilor SFS.

Toate acestea au făcut posibile modificările în actele normative şi legislative, prin diminuarea obligaţiunilor de colectare a veniturilor atît la nivel local, cît şi la nivel central.

În corespundere cu Legea bugetului de stat pe anul 2009⁵, Ministerul Finanţelor, prin scrisoarea nr.02/3-13/2 din 06.02.2009, a remis, pentru administrare, SFS planul iniţial al veniturilor la componenta de bază a bugetului de stat şi ale BUAT în sumă de 5,31 mlrd.lei şi, respectiv, 1,14 mlrd.lei (în total – 6,44 mlrd.lei).

________________

⁵ Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21.11.2008 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.244-XVI).

Prin scrisoarea nr.06/3-13/2 din 19.01.2010, Ministerul Finanţelor a remis planul precizat la situaţia din 31.12.2009, reieşind din Legea nr.82-XVIII din 03.12.2009⁶. Ca urmare, au fost operate rectificări practic la toate componentele bugetului consolidat. Astfel, comparativ cu estimările iniţiale, veniturile bugetului de stat au fost diminuate cu 1,00 mlrd.lei, iar veniturile BUAT – majorate cu 1,36 mlrd.lei. Analiza planificării şi executării veniturilor administrate de SFS se prezintă în Tabelul nr.1

________________

⁶ Legea nr.82-XVIII din 03.12.2009 “Pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2009 nr.224-XVI din 21.11.2008”.

Concluzii: Rectificările operate au fost cauzate, în special, de tendinţele negative la nivel macroeconomic, generate de efectele crizei financiare; echilibrarea angajamentelor asumate cu cele real executate; managementul neadecvat din partea organelor SFS, ceea ce determină reducerea încasărilor în buget prin diminuarea veniturilor şi, respectiv, majorarea deficitului bugetar.

Recomandări:

1. Ministerul Finanţelor, la elaborarea planului privind încasările de venituri la BPN, să analizeze factorii care au influenţat negativ asupra executării planului pe anul precedent, stabilind realitatea planului următor cu tendinţe de creştere.

2. Conducerea IFPS să examineze regulat şi să întreprindă măsuri adecvate faţă de factorii de decizie, care, neobiectiv şi sistematic, înregistrează neexecutări ale planului aprobat.

2. Executarea veniturilor administrate de SFS în plan bugetar

Veniturile administrate de SFS practic sînt acumulate în totalitatea bugetelor ce constituie BPN, căruia, datorită acestui fapt, îi revine un rol important în activitatea de colectare. În mare măsură, atît contribuabilii, cît şi SFS, la executarea veniturilor, au utilizat un şir de acte normative elaborate şi aprobate pentru fiecare buget în parte. Obligaţiunile prevăzute în actele normative privind executarea veniturilor în plan bugetar au fost respectate de către o parte din agenţii economici, altă parte ignorîndu-le. Nivelul încasărilor la BPN a fost redus faţă de perioadele precedente, iar la BS şi BUAT nu s-au acumulat veniturile planificate, cauzele fiind multiplele modificări în actele normative, măsurile neadecvate întreprinse de către SFS la administrarea veniturilor, nivelul planurilor aprobate pentru unii contribuabili. Toate acestea condiţionează schimbarea volumului de încasări şi venituri, precum şi dificultăţi la elaborarea planurilor de venituri pe termen lung.

Printre obiectivele prioritare ale SFS rămîne a fi asigurarea părţii de venituri la plăţile administrate de organele fiscale. Astfel, pe parcursul anului 2009, rezultatele obţinute faţă de angajamentele asumate au generat realizarea planului de venituri la bugetul public naţional, în ansamblu pe ţară, la nivel de 100,7%, suma veniturilor acumulate constituind 13667,4 mil.lei.

2.1. Rolul SFS şi contextul în care au fost acumulate veniturile

Rolul SFS este determinant în toate sferele de activitate, inclusiv în activitatea financiară a Republicii Moldova.

De activitatea SFS depinde, în mare măsură, situaţia financiară generală din Republica Moldova, fapt care se explică prin următoarele:

◊ Cota SFS la formarea veniturilor bugetare ale Republicii Moldova în anul 2009 a constituit 58,1%, variaţia anuală a căreia este, în fond, nesemnificativă – de 3-4 puncte procentuale. Această cotă, chiar dacă s-ar putea diminua pe termen mediu şi lung, îşi va menţine rolul determinant în sectorul acumulării veniturilor.

◊ Prin activitatea sa, SFS contribuie la acumularea veniturilor la toate componentele BPN.

Ponderea veniturilor administrate de SFS în totalul componentelor BPN se prezintă în Tabelul nr.2.

Datele din tabel denotă că, din veniturile totale încasate la BPN în sumă de 23517,7 mil.lei, veniturile în sumă de 13667,4 mil.lei, sau 58,1%, revin SFS. Deşi veniturile BASS, FAOAM, BUAT sînt aprobate de organele respective la elaborarea bugetelor, activitatea de administrare a acestor venituri revine SFS.

Comparativ cu anul 2008, veniturile administrate de către organele SFS sînt în descreştere cu 2,0%. Astfel, din suma totală a veniturilor BPN, veniturile fiscale au constituit 13667,4 mil.lei, sau cu 279,9 mil.lei mai puţin faţă de anul 2008 (13947,3 mil.lei). Veniturile în anul 2009, faţă de anul 2008, au fost diminuate cu 150,3 mil.lei – la BUAT, şi cu 523,9 mil.lei – la BS.

Un aspect important la acumularea veniturilor ţine de instabilitatea actelor normative.

La formarea părţii de venituri a bugetelor anuale (BS, BUAT, BASS, FAOAM) sînt utilizate un şir de acte normative. Principalele documente normative care servesc drept bază economică sînt Legile bugetelor anuale, Codul fiscal, Legea fondului rutier⁷, Legea cu privire la patenta de întreprinzător⁸ etc.

________________

⁷ Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996.

⁸ Legea nr.93-XIV din 15.07.1998 “Cu privire la patenta de întreprinzător” (în continuare – Legea nr.93-XIV).

În acest context, trebuie de menţionat că legislaţia financiară care aprobă şi prin care se administrează veniturile fiscale este extrem de instabilă.

Spre exemplu, legile bugetare anuale în ultimii 3 ani au fost modificate de 2-3 ori.

Codul fiscal, principalul act normativ fiscal al Republicii Moldova, care a fost adoptat în prima variantă în anul 1997, pînă în prezent a fost modificat în proporţie de 90%.

Instabilitatea actelor normative utilizate în procesul de administrare a veniturilor fiscale determină:

• elaborarea lor insuficient de argumentată pentru unii contribuabili;

• schimbarea volumului de încasări şi venituri, ceea ce cauzează, pe parcursul anului, modificările bugetare;

• dificultăţi în prognozarea veniturilor bugetare pe termen mediu şi lung;

• decizii subiective ale organelor fiscale.

2.2. Veniturile bugetului de stat au rămas neexecutate

În totalul veniturilor acumulate la BPN şi administrate de SFS, veniturile BS constituie 31,2%. În perioada anului 2009, la bugetul de stat au fost încasate venituri în sumă de 4305,0 mil.lei, faţă de 4311,8 mil.lei – precizate, sau 99,8%.

Comparativ cu anul 2008, veniturile bugetului de stat au fost diminuate cu 523,9 mil.lei, sau cu 10,9%. În aspect teritorial, angajamentele asumate la acest capitol n-au fost realizate de către IFS pe mun.Chişinău – în sumă de 119,8 mil.lei, şi de IFS Rezina – în sumă de 2,2 mil.lei. Din numărul total de 35 de IFST, 19 IFST şi-au diminuat, faţă de anul 2008, încasările – de la 0,4% pînă la 26,7%.

În anul 2009, veniturile bugetului de stat au fost micşorate faţă de planul precizat, datorită micşorării taxei pe valoarea adăugată cu 72,6 mil.lei, impozitului pe venit – cu 43,3 mil.lei şi impozitului pe proprietate – cu 10,5 mil.lei.

Micşorarea impozitelor menţionate este cauzată, în special, de:

◊ problemele ce ţin de prognozarea corectă a impozitelor;

◊ lipsa tendinţelor constante de dezvoltare a veniturilor agenţilor economici, determinată de criza economică;

◊ reducerea bazei impozabile, inclusiv prin majorarea scutirilor şi restituirilor;

◊ manevrarea unor agenţi economici cu venitul.

2.3. Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale

În totalul veniturilor BPN, administrate de SFS, veniturile BUAT au constituit 17,91%. Conform planului precizat, pe anul 2009 s-au prevăzut venituri în sumă de 2499,9 mil.lei, însă au fost colectate în sumă de 2448,0 mil.lei, sau cu 51,9 mil.lei mai puţin decît cele planificate (2,1%). Faţă de anul 2008 s-a înregistrat o scădere a veniturilor BUAT cu suma de 150,3 mil.lei.

Nu s-au încasat venituri la BUAT din partea IFS pe mun.Chişinău – în sumă de 191,3 mil.lei, IFS Basarabeasca – de 2,2 mil.lei, IFS Străşeni – de 1,02 mil.lei, IFS Ungheni – de 0,8 mil.lei.

Neexecutarea părţii de venituri este determinată, îndeosebi, de loialitatea unor autorităţi ale administraţiei publice locale faţă de planificarea şi executarea veniturilor, responsabilitatea contribuabililor din teritoriu privind achitarea impozitelor legale, managementul redus la administrarea veniturilor aferente BUAT din partea IFST şi a responsabilului pe impozite din cadrul APL.

2.4. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat administrate de SFS în anul 2009 au constituit 40,8% din veniturile BPN administrate de SFS.

Planul prognozat pentru această perioadă s-a realizat la nivel de 102,2%, fiind acumulate venituri în sumă de 5575,3 mil.lei.

În perioada supusă auditului, 7 (din 35) IFST n-au realizat planul încasărilor la BASS. Cel mai redus nivel de realizare au înregistrat IFS Taraclia – 89,3%, IFS Ştefan Vodă – 96,9% şi IFS Basarabeasca – 98,7%.

Deşi în hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi s-au semnalat probleme legate de delimitarea competenţelor şi funcţiilor Casei Naţionale de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS) şi ale IFPS în procesul de administrare a veniturilor bugetare, această situaţie persistă şi la momentul actual.

Au fost constatate necoincidenţe în rapoartele IFPS şi CNAS. Astfel, conform rapoartelor IFPS, suma veniturilor calculate constituie 4982,8 mil.lei, pe cînd potrivit rapoartelor CNAS – 5616,4 mil.lei, cu o diferenţă de 633,6 mil.lei.

Potrivit rapoartelor SFS, contribuţiile acceptate şi transferate constituie suma de 5575,3 mil.lei, iar conform rapoartelor CNAS – 5603,7 mil.lei, cu o diferenţă de 28,4 mil.lei.

În mod analogic, restanţa la plăţile contribuţiilor la BASS la începutul anului (01.01.2009) diferă cu 8,5 mil.lei, iar restanţa înregistrată la finele anului 2009 (31.12.2009) – cu 19,7 mil.lei.

Divergenţele constatate sînt cauzate de lipsa concordanţei dintre momentul prezentării Dării de seamă “Privind calcularea, utilizarea şi transferarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat (4 BASS)” şi al plasării ei în baza de date a SFS. În multe cazuri, aceasta a influenţat negativ asupra situaţiei reale a restanţei şi asupra măsurilor de asigurare a executării silite şi a stingerii obligaţiilor fiscale.

2.5. Veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală

Nivelul îndeplinirii de către SFS a planului de încasare a veniturilor în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, determinat prin prevederile bugetare anuale, în anul 2009 a constituit 102,2%, fiind încasate 1339,2 mil.lei, comparativ cu 1310,3 mil.lei planificate.

În anul 2009 nu s-a realizat planul de încasări într-un singur raion – Taraclia, nivelul de executare înregistrat fiind de 96,7%.

Potrivit analizei efectuate de audit, la acest capitol efectiv s-au încasat 1293,1 mil.lei, faţă de 1378,5 mil.lei calculate.

Verificările selective ale corectitudinii reflectării şi veridicităţii datelor ce ţin de evidenţa analitică în conturile personale ale contribuabililor relevă existenţa unor deficienţe neînsemnate la înregistrarea amenzilor, sancţiunilor administrative şi penalităţilor, condiţionate de înscrierile incorecte ale sumelor calculate şi, respectiv, ale celor achitate.

Concluzii: Complexitatea modului şi volumului veniturilor administrate de către SFS, instabilitatea actelor normative la planificarea şi executarea veniturilor în plan bugetar, conlucrarea ineficientă a organelor fiscale cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale la determinarea datelor raportate, lipsa unui sistem de gestionare a rapoartelor au influenţat negativ asupra încasării veniturilor în bugetele de toate nivelurile.

Recomandări IFPS:

3. Să efectueze analiza permanentă a executării veniturilor, stabilind punctele vulnerabile, care acţionează negativ asupra activităţii de încasare a impozitelor în BPN.

4. În comun cu conducerea CNAS, să întocmească şi să aprobe un act de verificare anuală a datelor raportate.

3. Criteriile de clasificare şi modul în care au fost acumulate veniturile

administrate de SFS în aspectul Clasificaţiei bugetare

Activînd în domeniul administrării fiscale, SFS a definit sursele de formare a veniturilor şi obiectivele economice care trebuiau executate în corespundere cu planurile şi reglementările legale. De facto, veniturile încasate de la TVA şi de la impozitul pe venit, fiind considerate cele mai importante, au fost sub aşteptări. Agenţii economici care practică activităţi legale nu şi-au îndeplinit obligaţiunile aferente plăţilor la buget. Marea majoritate a contribuabililor n-au declarat veniturile obţinute, o altă parte s-au eschivat de la plata TVA, iar alţii intenţionat s-au implicat în pseudoactivităţi. Toate acestea s-au datorat lucrului insuficient în administrarea fiscală, managementului neadecvat din partea unor inspectorate, lipsei unor reglementări legale, precum şi situaţiei economico-financiare, ceea ce a determinat micşorarea veniturilor la bugetul de stat.

3.1. Criteriile de clasificare şi structura veniturilor administrate de SFS

Criteriile de clasificare a veniturilor reprezintă un mecanism important de codificare a informaţiilor financiar-contabile.

Reieşind din conţinutul economic al veniturilor, veniturile fiscale ale statului administrate de SFS sînt venituri curente, adică prelevări cu caracter obligatoriu. Veniturile curente deţin ponderea cea mai mare în formarea bugetului, fiind încasate în baza unor prevederi legale, cu o mare valabilitate în timp, şi se referă de la un an bugetar la altul.

Un rol important în acumularea veniturilor administrate de către SFS îi revine fiscalităţii, care se delimitează ca un sistem de percepere a impozitelor şi de încasare a taxelor. Conform definiţiei, fiscalitatea reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a reglementărilor de natură fiscală, precum şi ale aparatului fiscal, ce influenţează direct sau indirect activitatea unui agent economic devenit contribuabil.

Din punct de vedere structural, gruparea impozitelor şi a taxelor s-a efectuat potrivit Clasificaţiei bugetare a veniturilor, ceea ce corespunde şi ordinii în care acestea au fost plasate în bugetul de stat şi în bugetele locale. Astfel, impozitele divizate în impozite directe şi indirecte sînt componente ale veniturilor fiscale şi, implicit, ale veniturilor curente. În categoria impozitelor directe sînt incluse cele mai importante venituri bugetare administrate de organele SFS, şi anume: impozitul pe venitul din salariu, impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată, impozitul funciar, impozitul pe bunurile imobiliare, taxa pentru patenta de întreprinzător, taxa pentru amenajarea teritoriului etc.

Dintre impozitele indirecte mai importante se pot enumera TVA şi accizele.

Din analizele efectuate reiese că în ultimii ani impozitele directe şi cele indirecte deţin ponderea cea mai mare – de peste 90% în totalul veniturilor acumulate la BS şi BUAT.

Sursă: Echipa de audit, în baza Rapoartelor SFS

Cît priveşte structura veniturilor fiscale, există deosebiri importante de la un grup de ţări la altul şi de la o ţară la alta. Astfel, în ţările dezvoltate impozitele indirecte constituie 67% din veniturile fiscale, iar cele indirecte – 33%.

Rapoartele Ministerului Finanţelor cu privire la executarea bugetului pe anul 2009 demonstrează că 70% din veniturile acumulate la bugetul de stat sînt obţinute din impozitele indirecte, şi doar 30% – din impozitele pe venit, profit etc. Acest fapt atestă o structură neechilibrată a bugetului şi se explică, îndeosebi, prin faptul că sectorul productiv nu este echilibrat cu cererea internă. De aici reiese că economia este orientată mai mult spre consum, decît spre producere.

În totalul impozitelor directe, ponderea cea mai mare revine impozitului pe venit, precum şi impozitelor şi taxelor locale, iar în totalul impozitelor indirecte – TVA.

Din aceste considerente, auditul s-a axat mai detaliat asupra modului de acumulare a veniturilor din aceste impozite.

3.2. Nivelul de încasare a impozitului pe venit este în descreştere

Pentru anul 2009 a fost aprobat planul de încasare a impozitului pe venit în sumă totală de 1951,1 mil.lei, dar s-a executat în sumă de 1907,7 mil.lei, sau la nivel de 97,8%, micşorîndu-se faţă de anul 2008 cu 289,4 mil.lei.

Analiza impozitului pe venit atestă că suma veniturilor acumulate la bugetul de stat de la aplicarea acestui impozit a constituit 183,2 mil.lei, iar la BUAT – 1724,6 mil.lei.

Depăşirea veniturilor acumulate în BUAT, faţă de BS, este condiţionată de faptul că impozitul pe venit totalmente se achită în BUAT. Totodată, în BS, la acest capitol, urmau a fi defalcate veniturile obţinute de persoanele juridice din activitatea de întreprinzător.

În anul 2009, defalcările respective au fost efectuate doar în sumă de 183,2 mil.lei, îndeosebi, de la reţineri din diferite plăţi şi tipuri de venit prevăzute în art.90, 90¹ şi 90² din Codul fiscal. N-au fost efectuate defalcări din veniturile persoanelor juridice, gospodăriilor ţărăneşti şi întreprinzătorilor individuali. Asemenea venituri nu s-au acumulat la BS, deoarece în perioada anilor 2008-2009 subiecţii menţionaţi, conform art.15 lit.b) şi lit.c) din Codul fiscal, au fost impozitaţi la cota “0”.

Pe lîngă aceasta, modificarea cotelor la impozitul pe venit pentru persoanele juridice este determinată de necesitatea extinderii bazei fiscale prin legalizarea veniturilor acumulate în sectorul economiei tenebre.

Aceste prevederi trebuiau realizate concomitent cu luarea măsurilor de ameliorare a disciplinei fiscale. În realitate, unele persoane juridice nu prezentau SFS declaraţiile cu privire la impozitul pe venit, deşi, conform art.83 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal, persoanele juridice sînt obligate să prezinte aceste declaraţii, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.

Dinamica depunerii declaraţiei cu privire la impozitul pe venit de către persoanele juridice pe anii 2006-2009 se prezintă în Figura nr.2.

Sursă: Echipa de audit, în baza datelor sistemului informaţional al SFS

Notă: Informaţia pe anul 2009 este incompletă, datorită includerii tardive

în baza de date a informaţiei.

Deşi numărul contribuabililor în anul 2008, faţă de anul 2006, a fost în creştere, numărul declaraţiilor s-a micşorat cu 16205, iar la situaţia din 31.12.2009 erau depuse 54013 declaraţii cu privire la impozitul pe venit, sau cu 4962 mai puţine decît în anul 2007. O situaţie analogică se atestă şi la declararea veniturilor.

Cea mai mare pondere în veniturile provenite din impozitul pe venit în anul 2009 ţine de impozitul pe venitul din salariul persoanelor fizice, care a constituit 42,3 mil.lei, sau cu 17,5 mil.lei mai puţin faţă de anul 2008.

Analiza efectuată denotă că în această perioadă, salariile fiind în creştere, suma veniturilor din impozitul pe salariu s-a micşorat. Situaţia dată este influenţată de următorii factori.

◊ Nu se menţine ponderea de creştere a salariilor la creşterea impozitului. Astfel, conform datelor Ministerului Finanţelor, salariul mediu în anul 2009 a crescut cu 22%, pe cînd încasările s-au micşorat cu 1,2%.

◊ În scopul susţinerii persoanelor cu venituri mici şi trecerii treptate a poverii asupra populaţiei cu venituri medii şi mai sus de medii, în perioada anilor 2005-2009, a fost modificată grila de impozitare a persoanelor fizice şi s-a efectuat majorarea treptată a sumei scutirilor anuale personale de la 3960 lei (în anul 2005) pînă la 4500 lei (în anul 2006) şi 5400 lei (în anul 2007). În anii 2007-2008, scutirea a constituit 6300 lei, iar în anul 2009 – 8100 lei.

◊ Aplicarea mai multor cote de impozitare a veniturilor persoanelor fizice.

Astfel, pînă în anul 2008 această cotă a variat şi s-a redus de la 10% (în anul 2004) pînă la 7% (în anul 2007) pentru veniturile anuale de la 16200 lei pînă la 21000 lei. În anii 2008-2009 s-au utilizat 2 cote de impozitare a veniturilor: 7% – pentru impozitarea veniturilor pînă la 25200 lei, şi 18% – pentru impozitarea veniturilor mai mari de 25200 lei.

Printre alte probleme şi nereguli constatate de audit, precum şi de către auditul intern al IFPS privind veniturile din impozitul pe venit, pot fi menţionate următoarele:

1. Declaraţiile prezentate de către unii agenţi economici conţin, în unele cazuri, erori ce ţin de completare, cum ar fi: necompletarea deplină a declaraţiei, cu excluderea anumitor rînduri; unii agenţi economici nu reflectă corect suma pierderilor fiscale; în unele cazuri, la prezentarea repetată a declaraţiilor VEN-04, nu se anulează declaraţiile prezentate anterior, fapt ce modifică informaţia generalizată în sistemul informaţional al SFS.

2. Nu întotdeauna sînt utilizate toate măsurile legale faţă de persoanele care au ignorat obligaţiunea de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

3. Unele IFST nu în toate cazurile întocmesc acte de control la verificarea obligaţiunii privind impozitul pe venitul persoanelor fizice.

4. Nu întotdeauna se întocmesc acte de control la momentul verificării corectitudinii întocmirii declaraţiei cu privire la impozitul pe venit în cazul necesităţii restituirii plăţilor achitate în plus.

5. IFST verifică cu întîrziere de la 1-2 ani informaţiile privind obligaţiunile persoanelor fizice faţă de declaraţiile prezentate.

Concluzii: SFS a întreprins unele măsuri în vederea acumulării veniturilor de la impozitul pe venit, dar, ţinînd cont de neregulile constatate, precum şi de administrarea neadecvată din partea unor IFST, aceste venituri au fost diminuate atît faţă de încasările din perioada precedentă, cît şi faţă de cele aprobate. Prelucrarea întîrziată a informaţiei privind declaraţiile persoanelor fizice, admiterea unor erori la completarea declaraţiilor de către persoanele juridice vor determina continuarea micşorării veniturilor din această sursă.

Recomandări IFPS:

5. Să întreprindă măsuri asupra executării planului de încasări ale impozitului pe venit.

6. Să analizeze şi să întreprindă măsuri adecvate privind accelerarea procesului de verificare a declaraţiilor prezentate de către contribuabili, precum şi faţă de persoanele care ignoră obligaţiunea de prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.

7. În comun cu Ministerul Finanţelor, să analizeze procesul de acordare a facilităţilor fiscale la impozitul pe venit în ultimii 5-10 ani, precum şi experienţa altor state la aplicarea acestui impozit, şi să iniţieze propuneri de îmbunătăţire, inclusiv examinarea oportunităţii implementării cotei unice la impozitul pe venitul persoanelor fizice.

3.3. Managementul şi administrarea TVA

TVA reprezintă o impunere pe consum cu caracter general, care se aplică o singură dată asupra produselor, indiferent dacă acestea reprezintă bunuri de consum sau mijloace de producţie, precum şi asupra serviciilor. Veniturile de la TVA constituie 48,9% din suma tuturor veniturilor administrate de SFS.

3.3.1. Executarea veniturilor de la aplicarea TVA

În anul 2009, în BPN au fost prognozate venituri de la aplicarea TVA în sumă totală de 3371,8 mil lei, dar au fost colectate 3299,1 mil.lei, sau cu 2,2% mai puţin decît cele planificate.

Cu excepţia UTA Găgăuzia, care direct acumulează TVA în bugetul local, veniturile de la TVA sînt totalmente acumulate în bugetul de stat.

Mai puţine încasări de TVA decît obligaţiunile asumate s-au înregistrat în raioanele: Orhei – 27,8%, Briceni – 27,3%, Edineţ – 25,9%, Rîşcani – 8,1%.

Conform datelor IFPS, în anul 2009, la BPN au fost calculate venituri de la TVA în sumă de 3507,8 mii lei, fiind încasate cu 208,8 mil.lei mai puţin decît suma calculată. Faţă de anul 2008, veniturile de la TVA s-au majorat cu 111,3 mil.lei, sau cu 3,5%. Cele menţionate se explică prin:

◊ Situaţia economică precară la nivel naţional şi, îndeosebi, la unii contribuabili.

◊ Nevalorificarea deplină a posibilităţilor IFPS şi ale instituţiilor subordonate privind acumularea încasărilor de la TVA.

◊ Prezenţa evaziunilor fiscale la plata TVA.

3.3.2. Modul în care a fost gestionată şi administrată TVA

Dispoziţiile generale, subiecţii şi obiectele impozabile, modul de calculare şi achitare a TVA, livrările scutite şi impozitarea la cota “0”, termenele obligaţiei fiscale, precum şi administrarea TVA sînt prevăzute în 25 de articole ale Titlului III din Codul fiscal.

Auditul a constatat că controlul ineficient şi măsurile neadecvate întreprinse de către unele IFST, nerespectarea obligaţiilor fiscale de către unii contribuabili, precum şi imperfecţiunea şi neclaritatea unor norme tratate în legislaţie au generat probleme, nereguli şi încălcări în domeniul încasării veniturilor de la TVA, după cum urmează.

• Referitor la înregistrarea subiecţilor impozabili

Conform art.112 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitatea de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, şi a efectuat livrări de mărfuri şi servicii în sumă ce depăşeşte 300,0 mii lei este obligat să se înregistreze ca plătitor TVA.

Unii contribuabili, efectuînd livrări mai mult decît suma stabilită, nu s-au înregistrat ca plătitori TVA, deşi IFST dispun de pîrghii pentru depistarea acestora. Se menţionează că SFS nu conlucrează în această direcţie cu Biroul Naţional de Statistică. Astfel, conform declaraţiei cu privire la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, prezentată la IFS Hînceşti pe anul 2008, agentul economic S.C. “Uniagromin” S.R.L. (c/f 1005605002814), care a obţinut venituri în sumă de 1268,4 mii lei, depăşind limita stabilită, încă din anul 2008 pînă la momentul actual nu este înregistrat ca plătitor TVA.

Totodată, verificările selective efectuate în sistemul informaţional al SFS au stabilit un caz în care s-au atribuit mai multe coduri TVA.

Spre exemplu, Î.M. “Lion-Grup” (c/f 10026000031009) dispune de 2 coduri TVA (nr.0502391 – din 07.03.2009, nr.05024 – din 24.05.2009, nr.7800050 – din 28.12.2000). Totodată, unii agenţi economici, în una şi aceeaşi zi, au fost şi înregistraţi, şi anulaţi ca subiecţi ai impunerii TVA (S.R.L. “Gherma angro”, c/f 1008602007392; Î.I. “Nicolaie Eşanu”, c/f 1005606005764, şi S.R.L. “Comcaro”, c/f 1004606003279).

După înregistrarea agenţilor economici ca plătitori TVA nu se efectuau vizite fiscale, conform ordinului IFPS nr.207 din 30.10.2006. La Oficiul Fiscal Centru al mun.Chişinău, verificările selective au constatat că în multe dosare ale contribuabililor înregistraţi în anul 2009 ca subiecţi ai impunerii TVA lipsesc actele de vizită fiscală (S.C. “Anges Tur” S.R.L., c/f 100760006244; S.R.L. “Sforexstal”, c/f 1007600053734; S.C. “Cordim Service” S.R.L., c/f 1007600065599; S.R.L. “Avantabios”, c/f 1008600026407; S.R.L. “Media Sănătate”, c/f 1008600016842 etc.).

IFS Ialoveni n-a efectuat vizite fiscale la 8 agenţi economici după înregistrarea lor ca plătitori TVA, iar la 5 – nici după schimbarea fondatorilor. Acelaşi inspectorat, la înregistrarea unor agenţi economici ca subiecţi ai impunerii TVA, a acceptat contractele de locaţiune şi actele de predare-primire a încăperilor, întocmite neregulamentar.

• Referitor la anularea înregistrării ca plătitor TV

Anularea înregistrării ca plătitor TVA se efectuează în temeiul art.113 al Codului fiscal, dacă livrările în perioada de 12 luni consecutive nu a depăşit plafonul de 100,0 mii lei şi s-au efectuat în conformitate cu criteriile stabilite de IFPS. La examinarea selectivă a cazurilor privind anularea înregistrării în calitate de plătitor TVA, s-a constatat că:

Indicaţiile interne elaborate şi aprobate de IFPS nu sînt ajustate la prevederile Codului fiscal.

Astfel, prin circularele IFPS nr.17-13-02/01-814 din 28.02.2003⁹ şi nr.17-13-02/1-1027)12 din 19.03.2004¹⁰, s-au adus la cunoştinţă (fără modificări) inspectoratelor fiscale de stat teritoriale că anularea plătitorilor TVA se efectuează în cazul cînd suma livrărilor nu depăşeşte 200,0 mii lei, pe cînd Codul fiscal prevede la momentul actual suma de 100,0 mii lei.

________________

⁹ Circulara IFSP nr.17-13-02/01-814 din 28.02.2003 “Privind procedura de înregistrare ca plătitor de TVA, precum şi iniţierea acţiunilor de anulare a înregistrării”.

¹⁰ Circulara IFSP nr.(17-13-02/1-1027)12 din 19.03.2004 “Privind anularea înregistrării termenelor de prezentare a declaraţiei TVA şi achitarea impozitelor la anularea înregistrării în calitatea de plătitor de TVA”.

Nu sînt efectuate vizite fiscale la anularea înregistrării agenţilor economici ca plătitori TVA.

Pentru neprezentarea declaraţiei privind TVA, decizia de anulare a contribuabilului s-a adoptat de către conducerea OF Centru, în baza unui act de control tematic din oficiu, întocmit de inspectorul fiscal de stat, care ulterior era remis prin poştă pe adresa juridică a agentului economic.

Auditul, prin analiza bazei de date a SFS, a identificat 7 agenţi economici care au înregistrat livrări pe facturi fiscale după anularea înregistrării ca plătitor TVA în sumă totală de 26,1 mil.lei, fapt ce a contribuit la trecerea în cont a TVA majorată cu suma de 4,4 mil.lei.

Astfel, S.R.L. “Chimcaragro” (c/f 1008600008694), la 27.01.2009, a fost anulată ca plătitor TVA, însă de la 29.01.2009 pînă la 03.02.2009 a efectuat livrări pe 6 facturi fiscale în sumă totală de 11958,3 mii lei, inclusiv TVA în sumă de 1993,1 mii lei, care a fost trecută în cont la 6 agenţi economici, înregistraţi ca plătitori TVA. Analogic, S.R.L. “Comcaro” (c/f 1004606003279), la data de 01.03.2009, a fost anulată ca plătitor TVA, dar în perioada de la 23.03.2009 pînă la 29.12.2009 a efectuat livrări în sumă de 12502,2 mii lei, inclusiv TVA în sumă de 2087,3 mii lei, care a fost trecută în cont la 12 agenţi economici.

În mod analogic au efectuat trecerea în cont a TVA la agenţii economici şi ceilalţi 5 agenţi cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitor TVA.

Anterior, 1 (din cei 7) agenţi economici au fost incluşi de către SFS în lista firmelor fantomă. Includerea în lista firmelor fantomă s-a efectuat în termen de la 1 lună pînă la 5 luni din momentul anulării înregistrării ca plătitor TVA.

În anul 2009, în sistemul informaţional al SFS s-au înregistrat şi alte livrări pe facturi fiscale după anularea înregistrării ca plătitor TVA în sumă de 35,9 mil.lei, cu trecerea în cont a TVA în sumă de 5,9 mil.lei, care nu au fost anulate de SFS.

SFS nu a urgentat efectuarea controalelor fiscale la agenţii economici în cauză, care, după cum denotă responsabilii de la IFSP, vor fi excluşi de la trecerea în cont în urma controalelor fiscale. Potrivit reglementărilor legale, controale fiscale se efectuează minimum o dată în doi ani, iar acest fapt majorează riscul restabilirii mijloacelor respective la buget.

În toate cazurile, iniţiativa de anulare a înregistrării ca plătitor TVA a parvenit din partea SFS, fiind motivată prin neprezentarea în termenele stabilite a declaraţiei privind TVA şi prin faptul că agentul economic nu este situat pe adresa juridică indicată în documentele de constituire.

Unele IFST, pînă a decide asupra faptului anulării înregistrării ca plătitor TVA, nu examinau toate circumstanţele privitor la cauzele situaţiei create.

În acest sens, exemplificăm cazul S.R.L. “Comcaro”, care, prin decizia OF Botanica nr.16 din 27.02.2009, a fost anulată ca subiect al impunerii TVA pentru neprezentarea declaraţiilor privind TVA pe lunile octombrie, noiembrie, decembrie 2008. De facto, acest agent economic continua activitatea, efectuînd în perioada februarie-iunie 2009 livrări impozabile în sumă totală de 7844,0 mii lei. În luna iunie 2009, întreprinderea a fost inclusă în lista întreprinderilor delicvente, pentru neaflarea pe adresa juridică respectivă, deşi în baza de date a inspectoratului erau înregistrate toate tranzacţiile efectuate de către aceasta. La 26.08.2009, întreprinderea în cauză a adresat oficiului fiscal o cerere privind restabilirea ca subiect al impunerii TVA, şi numai după aceasta oficiul fiscal a iniţiat controlul fiscal la 23.11.2009, adoptînd decizia de înregistrare, cu aplicarea amenzii pentru nedeclararea adreselor, neînregistrarea în calitate de subiect al impunerii TVA şi pentru întocmirea incompletă a dărilor de seamă, în sumă totală de 755,4 mii lei, care n-a fost achitată pînă la momentul finalizării auditului.

Referitor la cazurile de anulare a înregistrării ca subiect al impunerii TVA, în unele cazuri, SFS nu aplică această normă, motivînd prin faptul că, potrivit prevederilor art.113(2) din Codul fiscal, SFS este în drept, dar nu este obligat, să iniţieze acţiuni de anulare. Prevederea “este în drept”, dar “nu este obligat” există în mai multe articole ale Codului fiscal, cu care inspectorii fiscali manipulează.

Astfel, Î.S. “Serviciul Veterinar de Stat pentru Frontieră şi Transport (c/f 1003600112004) a înregistrat în decurs de 12 luni livrări mai mici de 100,0 mii lei în sumă doar de 1548 lei şi, deşi, conform actului din 19.03.2009, urma a fi anulată ca plătitor TVA, pînă la finalizarea auditului nu s-a anulat.

IFS Hînceşti n-a întreprins măsuri privind anularea înregistrării ca plătitor TVA a agentului economic S.R.L. “Alcos Grup” (c/f 1003605003253), care nu prezintă la organul fiscal declaraţii privind TVA din luna noiembrie 2008.

• Referitor la prevenirea evaziunilor fiscale

În baza rezultatelor controalelor efectuate, în perioada supusă auditului, SFS a întreprins unele măsuri pentru contracararea evaziunilor fiscale comise de diferiţi agenţi economici care au relaţii cu întreprinderi care practică pseudoactivitate. Au fost iniţiate un şir de acţiuni în instanţa de judecată privind anularea tranzacţiilor cu întreprinderile fantomă, în rezultatul cărora, potrivit datelor IFPS, s-a restabilit la buget suma de 8,5 mil.lei. Cu toate acestea, încă nu este pe deplin contracarat fenomenul evaziunilor fiscale prin intermediul firmelor fantomă. Astfel, pe parcursul anului 2009, SFS a înregistrat 109 firme fantomă, din care 64 – anterior înregistrate ca plătitori TVA. Majoritatea firmelor fantomă sînt înregistrate la IFS pe mun.Chişinău – 77%, după care la IFS pe mun.Bălţi – 10% şi IFST– 13%. Acestea s-au înregistrat într-o listă separată, inclusă în sistemul informaţional al SFS de uz intern. Cele mai frecvente cazuri de includere în lista firmelor fantomă au fost motivate prin “Activitatea de către persoane neidentificate şi neîmputernicite”.

Pînă la momentul actual n-a fost elaborat şi aprobat la nivel central un act normativ privind depistarea firmelor cu pseudoactivitate (fantomă), argumentarea fictivităţii operaţiunilor şi excluderea de la decontări cu bugetul a tranzacţiilor efectuate, precum şi responsabilitatea părţilor în tranzacţiile efectuate.

Lipsa acestor prescripţii nu i-a împiedicat pe unii agenţi economici să prelungească relaţiile cu firmele fantomă privind diminuarea TVA. Astfel, analiza efectuată în baza datelor sistemului informaţional al SFS a relevat că 38 de agenţi economici au efectuat cele mai mari procurări de la 64 firme fantomă în sumă de 842,5 mil.lei, diminuînd TVA, prin trecerea în cont, cu suma de 140,4 mil.lei. Printre aceştia se menţionează S.A. “Basarabia Nord” (c/f 1002602004366), care a efectuat procurări de la 11 firme fantomă (inclusiv 6 procurări de la S.R.L. “Valsavcom”), pe parcursul anului 2009, în sumă de 102,8 mil.lei, fiind trecută în cont TVA în sumă de 17,1 mil.lei; S.C. “Market Sistem Plus” S.R.L. (c/f 10036000103239) – respectiv, de la 11 firme (inclusiv 4 procurări de la S.R.L. “OLGLOCM”), în sumă de 99,5 mil.lei, trecîndu-se în cont TVA în sumă de 16,6 mil.lei; Î.M. “Pompey Trading House” S.R.L. (c/f 1002600018800) – de la 15 firme (inclusiv de la S.R.L. “Retimno”, S.R.L. “Esckin Construct”, S.C. “Serfis-Prim” S.R.L.), în sumă de 88,8 mil.lei, cu trecerea în cont a TVA în sumă de 14,8 mil.lei; S.R.L. “Cvint S” (c/f 1004600035779) – de la 14 firme (inclusiv 3 procurări de la S.R.L. “Comercial Grup”), în sumă de 73,7 mil.lei, fiind trecută în cont TVA în sumă de 12,3 mil.lei; Î.M. “Accent Electronix” S.A. (c/f 10036000023124) – de la 37 de firme (inclusiv 9 procurări de la S.R.L. “Tricdimimpex”, 5 – de la S.R.L. “Laura”, 4 – de la S.R.L. “Comercial grup”), în sumă de 55,0 mil.lei, cu trecerea în cont a TVA în sumă de 9,2 mil.lei etc.

Cele mai semnificative livrări către diferiţi agenţi economici au fost efectuate de următoarele firme fantomă: S.C. “Valsavcom” S.R.L. (c/f 1007600033905), care pe tot parcursul anului 2009 a realizat livrări pe 70 facturi fiscale în sumă de 169,0 mil.lei, inclusiv TVA – de 28,2 mil.lei; S.R.L. “Refit” (c/f 1003600027557) – pe 78 facturi fiscale, în sumă de 152,2 mil.lei, inclusiv TVA – de 25,2 mil.lei; S.R.L. “Oblocom” (c/f 1003600005724) – pe 46 facturi fiscale, în sumă de 88,2 mil.lei, inclusiv TVA – de 14,4 mil.lei. În perioada desfăşurării auditului, Curtea de Conturi, la solicitarea organelor procuraturii, a efectuat la OF Centru al mun.Chişinău controale separate privind legalitatea trecerii în cont a TVA, fiind depistate un şir de tranzacţii dubioase în relaţiile cu firmele fantomă şi delicvente, materialele despre care au fost transmise acestor organe.

În rezultatul estimărilor indirecte efectuate de către IFST pe parcursul anului 2009, s-au constatat 209 cazuri de evaziuni fiscale admise de firme neidentificate (fantomă, delicventă), suma obligaţiilor fiscale estimate constituind 3,8 mlrd.lei, din care TVA – în sumă de 3,7 mlrd.lei, ce constituie 27,2% din veniturile BPN. Materialele analizate în cadrul Direcţiei antifraudă a IFPS au fost transmise, conform registrului ţinut de aceasta, organelor de drept. La momentul actual SFS nu este la curent cu situaţia materialelor transmise.

Pentru a stabili unele împrejurări predispuse riscului de răspîndire a evaziunilor fiscale, auditul a examinat, în baza rezultatelor controalelor fiscale tematice efectuate de către inspectorii fiscali la momentul desfăşurării auditului, reţeaua de comercializare a produselor din carne şi peşte importate în anul 2009.

După cum s-a constatat, în perioada menţionată au fost implicate în importul de carne şi produse din carne 28 de firme, valoarea mărfii importate constituind 171,1 mil.lei, inclusiv TVA achitată în vamă – 43,3 mil.lei, iar în importul produselor din peşte – respectiv, 61 de firme, suma mărfii importate – 297,0 mil.lei, inclusiv TVA achitată în vamă – 54,0 mil.lei.

Analiza activităţii de comercializare a produselor menţionate relevă că, pe parcursul anului 2009, acest domeniu a fost afectat de riscul evaziunilor fiscale la calcularea şi neachitarea TVA, prin organizarea de către unii agenţi economici a unor scheme dubioase. Din punct de vedere legal, acţiunile acestora în mare măsură nu sînt interzise, iar cele întreprinse de SFS sînt nesemnificative.

Analiza activităţii acestor agenţi economici relevă următoarele.

Din cele 92 de firme, 31 sînt înregistrate pe una şi aceeaşi adresă (str. Valea Bîcului 5/1), fără a fi specificată amplasarea lor în acest teritoriu.

Firmele, dispunînd de contracte încheiate cu Î.S. “Moldresurse”, au fost înregistrate pe adresa menţionată, fără specificarea concretă a încăperii în care se vor amplasa. Verificările efectuate în perioada desfăşurării auditului au relevat că majoritatea firmelor au sedii dislocate cu totul în alte localităţi.

În scopul stabilirii corectitudinii achitării TVA, pe parcursul auditului au fost supuse controlului fiscal tematic 16 firme. Examinarea rezultatelor controlului denotă că:

• Unele firme importatoare au comercializat produsele în cercul lor, adică una alteia, iar cea mai mare parte a lor a fost comercializată la 3-4 firme intermediare.

Spre exemplu, S.R.L. “Negina Com”, în luna februarie 2009, a importat 54,5 t sferturi de pui congelat, care au fost comercializate altor importatori, aşa ca: S.R.L. “Fismar Impex”, S.R.L. “Gavris Prim”, aceştia comercializînd aceeaşi marfă firmelor “Dovgani & Co” S.R.L. şi “MMD” S.R.L.

• Procurările şi vînzările s-au efectuat pe facturi fiscale la preţuri de import, sau cu un adaos foarte mic.

Astfel, conform declaraţiilor vamale, firma “Culev Impex” S.R.L. a importat 58,5 t de fileu congelat la cel mai mare preţ de cost, calculat în mărime de 13,33 lei pentru 1 kg, inclusiv 19,5 t – comercializate la acelaşi preţ firmei intermediare “MMD” S.R.L., iar 19,5 t – la preţul de 12,96 lei şi 19,5 t – la preţul de 13,33 lei – firmei “Dovgani & Co” S.R.L. Un alt importator – S.R.L. “Expalsa Impex” a importat, în martie 2009, pulpe de pui dezosate în cantitate de 104 t, la preţul de cost de 12,52 lei, care s-au comercializat firmelor “Dalmaris” S.R.L. şi “MMD” S.R.L. la preţul de 12,53 lei. Firma “Prodpozitiv” S.R.L., în martie 2009, a importat 26,0 t de piept de găină la preţul de 16,28 lei şi 10,0 t – la preţul de 16,87 lei, care în aceeaşi lună s-au realizat firmei “Dalmaris” S.R.L. la preţul de 16,35 lei şi, respectiv, 16,95 lei. Pe tot parcursul anului această firmă a aplicat un adaos de la 0,01 lei pînă la 0,16 lei pentru 1 kg.

• Produsele comercializate au fost concentrate la 3-4 firme intermediare, care pe parcursul anului au format stocuri considerabile, reţinînd achitările de TVA la buget şi, totodată, fiind închise, prin trecerea în cont, achitările de TVA ale altor firme importatoare, care de facto au achitat TVA la momentul vămuirii.

După cum indică datele controlului, pînă la 31.12.2009, firma intermediară “MMD” S.R.L. şi-a rezervat o trecere în cont de 3,0 mil.lei, formînd pe parcurs un stoc de marfă în valoare de 19,0 mil.lei, inclusiv TVA – 3,2 mil.lei. Astfel, în anul 2009, aceasta a reţinut achitările TVA la buget în sumă de 6,2 mil.lei. În mod, analogic, S.R.L. “Stelz”, la 31.03.2010, şi-a rezervat o trecere în cont a TVA în sumă de 2,6 mil.lei, totodată dispunînd de un stoc de marfă în valoare de 21,8 mil.lei, inclusiv TVA – 3,6 mil.lei, astfel fiind reţinute achitările în buget în sumă de 6,2 mil.lei.

• În final, firmele intermediare efectuau livrări cu aceleaşi preţuri la 2 firme – Î.M. “Pompey Trading House” S.R.L. şi “Acates-L” S.R.L., avînd acelaşi contabil şi fiind înregistrate pe aceeaşi adresă. Totodată, acestea au efectuat procurări la preţuri de 3-4 ori mai mari de la firmele ulterior declarate fantomă şi livrări întreprinderilor de prelucrare a produselor din carne la preţuri, de asemenea, majorate.

Spre exemplu, S.R.L. “Acates-L” a procurat la preţul mediu de 16,4 lei, pe 24 de facturi fiscale, de la S.R.L. “MMD”, produse din carne în sumă de 50,2 mil.lei, şi pe 5 facturi, de la S.R.L. “Dalmaris” – în sumă de 2,4 mil.lei, trecînd în cont TVA în sumă de 8,8 mil.lei. Totodată, firma a efectuat procurări de la S.R.L. “Valgos-Grup”, ulterior declarată fantomă, în sumă de 40,1 mil.lei, trecîndu-şi în cont TVA în sumă de 6,7 mil.lei, fără ca producţia să fie achitată, astfel formînd o datorie debitoare faţă de aceasta.

Î.M. “Pompey Trading House” S.R.L., conform facturilor fiscale, a efectuat procurări de la intermediari din reţeaua menţionată la preţul aproximativ, estimat de echipa de audit, de 14,8 – 15,83 lei pentru 1 kg, în sumă totală de 70,3 mil.lei. Totodată, firma a înregistrat procurări de la firmele fantomă/delicvente la un preţ majorat de 2,1 ori faţă de preţul stabilit de intermediari. Astfel, au fost închise datoriile bugetului la TVA faţă de intermediari, fiind trecută în cont TVA în sumă de 11,7 mil.lei, iar de la procurările de la firmele fantomă s-a trecut în cont TVA în sumă de 10,4 mil.lei. În total, de la procurările de produse din carne, acest agent economic a trecut în cont TVA în sumă de 22,1 mil.lei.

Concomitent, s-au efectuat livrări la 6 firme, inclusiv întreprinderilor de prelucrare a produselor din carne, cu un adaos de la 30,5 pînă la 35,3 lei pentru 1 kg, în sumă totală de 76,1 mil.lei, inclusiv TVA – în sumă de 12,7 mil.lei. La preţuri diminuate au fost efectuate livrări la 8 firme (inclusiv fantomă/delicvente), în sumă totală de 52,7 mil.lei, din care TVA – 8,8 mil.lei. Astfel fiind manipulate preţurile, la buget nu s-a calculat TVA, ca plată la buget, şi s-a înregistrat o rezervă de trecere în cont în sumă de 0,6 mil.lei.

Estimările relative efectuate de audit în cazul aplicării diferitor preţuri denotă riscul evaziunii fiscale în sumă de circa 15,0 mil.lei

• Potrivit documentelor examinate, firmele din faza finală au achitat datoriile, inclusiv TVA, formate de la firmele fantomă, în baza unor contracte de cesiune altor firme fantomă, sau neînregistrate ca plătitori TVA, care, respectiv, au folosit mijloacele la latitudinea lor, precum şi prin transferuri în zonele off-shore.

Spre exemplu, firma “Acates-L” S.R.L., în perioada aprilie-noiembrie 2009, a cedat la 3 firme, în baza a 4 acte de cesiune, datoria în sumă de 2,4 mil.lei, iar Î.M. “Pompey Trading House” S.R.L., în baza a 6 acte, în perioada aprilie-octombrie 2009, a cedat la 4 firme datoria în sumă de 61,7 mil.lei.

Analiza unor rezultate ale controalelor efectuate de către SFS la S.R.L. “Pompey Trading House” a relevat că SFS a examinat unele cazuri de implicare a acesteia în scheme dubioase, în rezultatul cărui fapt bugetul a fost prejudiciat cu sume considerabile, nefiind utilizate toate posibilităţile existente pentru depistarea şi sancţionarea tuturor persoanelor participante în acest proces.

Astfel, SFS, la examinarea actului de control nr.445362 din 05.08.2009, a constatat lipsa a 2 facturi fiscale arse în rezultatul incendiului care a avut loc la sediul firmei şi un caz de cedare a datoriei prin cesiune. În cazurile menţionate, SFS a aplicat o amendă în sumă de 1000 lei, conform art.257 alin.(1) din Codul fiscal, pentru lipsa a 2 facturi fiscale, şi alta – de 1,5 mil.lei, în baza art.10 alin.(5) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992¹¹, pentru tranzacţii prin intermediari, care a fost achitată cu o facilitate de 50%.

________________

¹¹ Legea nr.845-XII din 03.01.1992 “Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” (în continuare – Legea nr.845-XII).

Auditul a constatat că SFS a examinat doar un caz de cedare a datoriei, pe cînd în realitate, la momentul efectuării auditului, firma dată avea încheiate cu 4 agenţi economici 5 contracte de cesiune a datoriilor în sumă de 60,3 mil.lei, urmînd a fi aplicată o amendă de 10% din suma datoriilor cesionate.

Totodată, reieşind din prevederile art.257 al Codului fiscal, amenda trebuia să fie aplicată conform alin.(5) din Codul fiscal, în sumă de 30,0 mii lei, precum a fost aplicată şi S.R.L. “Acates-L”, pentru aceeaşi încălcare.

În cazurile menţionate, IFST nu au ţinut cont de circulara IFPS nr.17-06/1-12-2022¹², prin care se cere stabilirea, în cadrul controalelor fiscale, a tranzacţiilor cu întreprinderi fantomă/delicvente, asigurînd verificarea detaliată a tuturor aspectelor ce ţin de acestea, cu solicitarea explicaţiilor în scris de la persoanele responsabile care nemijlocit au participat la tranzacţii, precum şi cu descrierea în actul de control a aspectelor verificate, cum ar fi: împrejurările în care a fost semnat contractul de vînzare-cumpărare; persoana care a participat la semnarea contractului; persoana responsabilă din partea agentului economic fantomă/delicvent; persoana responsabilă din cadrul întreprinderii, care a participat la primirea mărfii.

________________

¹² Circulara IFSP nr.17-06/1-12-2022 din 02.04.2009.

Concluzii: Examinările parţial efectuate de audit în domeniul comercializării produselor din carne şi peşte n-au fost analizate detaliat de către SFS pe tot parcursul anului, iar măsurile întreprinse la sfîrşit de an erau deja neefective. Sancţiunile aplicate unor agenţi economici care au încălcat legislaţia au fost neadecvate, iar unii din cei implicaţi în această activitate au folosit toate pîrghiile de eschivare de la calcularea şi plata TVA.

• Referitor la restituirea TVA

Conform Legii nr.244-XVI, a fost prevăzută restituirea TVA în sumă de 1255,5 mil.lei.

Potrivit dării de seamă pe anul 2009, restituirile TVA au însumat 1221,5 mil.lei, ce constituie 97,3% din prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2009 şi 13% din încasările totale la acest tip de venituri.

Procedura de restituire a TVA este reglementată de art.101 alin.(3), alin.(5) şi alin.(6), art.101¹ din Codul fiscal, precum şi de Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.287 din 11.03.2008¹³.

________________

¹³ Hotărîrea Guvernului nr.287 din 11.03.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată” (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.287 din 11.03.2008).

Pentru administrarea restituirii TVA, în cadrul SFS au fost instituite: la nivel central – Comisia republicană, la nivel local – Comisii teritoriale, pe lîngă DACM – Comisia IFPS.

Comisia republicană de restituire a TVA a aprobat 11 decizii privind efectuarea restituirilor în baza a 11 cereri, din care, aprobate prin vot unanim, au fost satisfăcute 6 cereri. Materialele examinate nu conţin motivele din care unii membri ai Comisiei s-au abţinut, ori au votat contra.

În urma examinării materialelor de către Comisia republicană, s-a constatat că în 5 cazuri procesele-verbale nu au fost semnate de către un membru, nefiind elucidat nici un motiv.

Auditul efectuat la IFST a constatat nerespectarea cerinţelor Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.287 din 11.03.2008 referitor la întocmirea dosarelor cu documente, precum şi la respectarea termenelor de restituire a TVA, deficienţele fiind caracterizate prin următoarele:

- Unii agenţi economici au inclus în dosare copiile declaraţiilor fiscale cu date neveridice.

IFS Soroca n-a aplicat, în conformitate cu prevederile art.257 al Codului fiscal, amenzi în sumă de 1,5 mii lei. Asemenea nereguli au fost constatate şi la IFS Ialoveni.

- Comisiile din cadrul IFS Sîngerei şi IFS Făleşti, contrar pct.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.287, au adoptat decizii privind metoda de realizare a restituirii cu depăşirea termenelor stabilite.

- IFS Făleşti şi IFS Ialoveni n-au respectat termenul de restituire a TVA, după cum prevede pct.20 din Regulamentul indicat.

- IFS Sîngerei şi IFS Ialoveni au acceptat unor agenţi economici restituirea TVA provenită de la întreprinderi care practică pseudoactivitate, respectiv, în sumă de 1,5 mii lei şi 10,0 mii lei, nefiind respectat pct.26 din Regulamentul nominalizat şi indicaţia IFPS nr.(17-13-02/1-3273)36¹⁴, emisă în baza Deciziei Consiliului Coordonator nr.11 din 31.05.2007.

________________

¹⁴ Circulara IFSP nr.(17-13-02/13273)36 din 24.07.2007.

- Aceleaşi inspectorate, nerespectînd prevederile pct.22 din Regulamentul menţionat au admis nereguli la perfectarea şi formarea dosarelor.

- La IFS Ialoveni, decizia de restituire a TVA a fost emisă cu o zi înainte de adoptarea deciziei de către comisia instituită în acest scop. În alt caz, perioada de restituire a TVA, din procesul-verbal al Comisiei, este mai mică decît perioada de restituire indicată în decizia semnată de către şeful inspectoratului.

Nereglementarea în legislaţia fiscală a noţiunii – “relaţii cu firmele fantomă/delicvente”, precum şi a mecanismului de scoatere de la deduceri a sumei TVA a dat posibilitate agenţilor economici, prin adresarea în instanţele judecătoreşti, să obţină cîştig de cauză, astfel obligînd SFS să restituie sau să restabilească în contul agentului economic TVA obţinută în urma relaţiilor cu firmele fantomă/delicvente”.

Drept exemplu poate servi S.A. “Metalferos”, căreia, în anul 2009, conform Hotărîrii Curţii Supreme de Justiţie, i-a fost restituită suma TVA de 14,2 mil.lei şi exclusă suma de 24,6 mil.lei din cuantumul TVA.

Concluzii: Măsurile întreprinse de către unele inspectorate din cadrul SFS asupra procesului de înregistrare, anulare a contribuabililor ca subiecţi ai impunerii TVA, precum şi asupra corectitudinii achitării TVA n-au fost suficiente. Conducerea SFS n-a asigurat managementul corespunzător la administrarea TVA, fapt ce denotă existenţa evaziunilor fiscale din partea unor contribuabili. Cele menţionate sînt cauzate de modul imperfect de ţinere a evidenţei, de înregistrare şi de anulare a contribuabililor ca subiecţi ai impunerii TVA, precum şi de unele deficienţe şi neclarităţi din actele normativ-legislative.

Recomandări IFPS:

8. Să elaboreze şi să implementeze măsuri eficiente în vederea stabilizării disciplinei fiscale, prin respectarea strictă a legislaţiei la combaterea evaziunilor fiscale în procesul de administrare a TVA.

9. Să ajusteze actele normative interne privind TVA la prevederile Codului fiscal.

10. Să întreprindă măsuri privind elaborarea şi implementarea modului de utilizare a facturilor fiscale electronice.

11. Să analizeze situaţia creată în domeniul comercializării produselor din carne şi peşte, efectuînd urgent un control total şi concomitent la toţi factorii implicaţi, în anii 2009-2010, în această activitate, asupra corectitudinii şi legalităţii calculării şi achitării TVA.

12. În comun cu Ministerul Finanţelor:

- Să elaboreze şi să înainteze spre aprobare în modul stabilit un act normativ care ar specifica anularea urgentă a facturilor fiscale rămase în posesia contribuabililor anulaţi ca plătitori TVA, interzicerea utilizării şi consecinţele neexecutării, precum şi modul de înştiinţare a contribuabililor despre existenţa acestor facturi.

- Să examineze şi să elaboreze la nivel central un act normativ privind depistarea firmelor cu pseudoactivitate (fantomă), argumentarea fictivităţii operaţiunilor şi excluderea de la decontări cu bugetul a tranzacţiilor efectuate, precum şi responsabilitatea părţilor pentru tranzacţiile efectuate.

4. Măsurile întreprinse pentru majorarea veniturilor

prin acţiuni de lichidare a restanţelor

Divergenţele dintre datele privind nivelul de încasare şi executare a veniturilor şi faţă de perioadele precedente sînt o urmare a restanţelor formate şi nerecuperate în modul stabilit. Pronosticurile trasate atît de Guvern, cît şi de SFS privind lichidarea restanţelor n-au fost executate. În mare măsură, nu s-au soldat cu succes nici măsurile reglementate legal şi întreprinse de SFS. Astfel, planurile elaborate pe anul 2009 de colectare a veniturilor la nivel naţional n-au fost executate. Măsurile de executare silită n-au contribuit benefic la stingerea restanţelor create.

Cele menţionate sînt determinate de situaţia economico-financiară a contribuabililor, precum şi de amnistia fiscală, acordată anterior, restanţierii fiind trataţi în condiţii neegale, de transparenţa minimă şi neexaminarea permanentă a cazurilor formării restanţelor, de acordarea facilităţilor la stingerea restanţelor.

Drept rezultat, n-au fost acumulate veniturile prognozate, s-au micşorat veniturile la bugetul public naţional şi, respectiv, s-a majorat deficitul bugetar.

4.1. Structura obligaţiilor fiscale restante

O problemă majoră la realizarea veniturilor prognozate spre încasare la BPN au fost restanţele contribuabililor ale căror obligaţii fiscale sînt în vizorul organelor SFS. Astfel, la situaţia din 01.01.2010, suma restanţei faţă de BPN, administrată de SFS şi formată în anii precedenţi, a constituit 886,9 mil.lei. În anul 2009, restanţa a crescut pînă la 1050,3 mil.lei, care este cu 163,4 mil.lei mai mare faţă de anul 2008.

Restanţa la BS, care a constituit 266,9 mil.lei, sau 25% din restanţa BPN, a crescut faţă de anul 2008 cu 129,2 mil.lei. Restanţa la BUAT – de 153,9 mil.lei, a crescut faţă de anul 2008 cu 24,1 mil.lei. Restanţa la BASS – de 618,9 mil.lei, sau 58,9% faţă de BPN, s-a majorat cu 3,2 mil.lei faţă de anul 2008, iar restanţa faţă de FAOAM – de 10,5 mil.lei, sau 0,99%, a crescut faţă de anul 2008 cu 6,7 mil.lei.

Cele mai mari restanţe au înregistrat contribuabilii din raza IFS pe mun.Chişinău, în sumă de 417,4 mil.lei, inclusiv faţă de BS – 125,9 mii lei şi faţă de BUAT – 55,2 mil.lei; IFS pe mun.Bălţi – 51,4 mil.lei; IFS pe UTA Găgăuzia – 48,2 mil.lei, IFS Taraclia – 41,7 mil.lei. Toate inspectoratele menţionate au înregistrat cele mai mari restanţe la achitarea acestor plăţi.

În aspectul Clasificaţiei bugetare, restanţa cea mai considerabilă la bugetul consolidat s-a format de la neachitarea TVA, constituind 246,7 mil.lei.

Restanţa la impozitul pe venit la BS a constituit 18,5 mil.lei, iar la BUAT – 31,3 mil.lei. Restanţele la alte impozite şi plăţi la BS au constituit 11,4 mil.lei şi la BUAT – 4,5 mil.lei. Structura restanţei la BPN se prezintă în Figura nr.3.

Sursă: Darea de seamă privind restanţa la bugetul public naţional

administrată de SFS pe anul 2009.

Deşi SFS, în anul 2009, a întreprins unele măsuri legale privind executarea silită a obligaţiunilor fiscale, eficienţa lor a fost redusă, totodată nefiind respectate întocmai normele legale.

Modul de raportare a restanţelor nu reflectă dinamica formării lor.

În dările de seamă privind restanţa faţă de BPN se include suma restanţei formate în anii anteriori, nu se indică data formării restanţelor faţă de BPN şi nu se ţine evidenţa restanţelor în dinamică pe ani. Una din cauzele identificate ţine de faptul că platforma informaţională existentă nu permite evidenţa restanţelor corespunzător perioadelor apariţiei lor.

4.2. Neexecutarea planului de achitare a restanţelor

În baza Dispoziţiei Guvernului nr.89-d din 28.09.2007¹⁵ referitor la elaborarea planului anual de colectare a restanţelor la nivel naţional, prin ordinul IFPS nr.95, a fost aprobat Planul anual de colectare a restanţelor înregistrate la situaţia din 01.01.2009. Conform acestui plan, SFS urma să încaseze 790,6 mil.lei, deşi suma restanţei la 01.01.2009 a constituit 872,4 mil.lei. După cum explică conducerea IFPS, diferenţa dintre sumele restante la începutul anului şi plan se exprimă prin restanţe neîncasabile.

________________

¹⁵ Dispoziţia Guvernului nr.89-d din 28.09.2007 “Privind Planul de acţiuni în vederea realizării pct.9 al Memorandumului actualizat cu privire la politicile economice şi financiare pentru anul 2007”.

În anul 2009 efectiv au fost colectate restanţe în sumă de 608,4 mil.lei, sau 77,0% faţă de plan şi 69,7% faţă de cuantumul restanţei înregistrate la 01.01.2009.

După cum a constatat auditul, doar 2 inspectorate (din cele 35) au executat acest plan (IFS pe mun.Bălţi – la nivel de 100,07% şi IFS Ungheni – de 101,05%). Cele mai mici colectări de restanţe, faţă de plan, s-au înregistrat la IFS Căuşeni – 20,2%.

4.3. Măsurile de executare silită şi de asigurare a stingerii obligaţiilor fiscale

Potrivit art.194 din Codul fiscal, SFS era în drept să efectueze executarea silită a obligaţiilor fiscale prin:

a) încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabililor;

b) ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;

c) urmărirea bunurilor.

4.3.1. Suspendarea operaţiunilor la conturile bancare

Asigurarea încasării mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabililor prin suspendarea operaţiunilor la conturile bancare este prevăzută de art.229 din Titlul V al Codului fiscal. În scopul executării acestor prevederi, prin ordinul IFPS nr.65 din 12.04.2006¹⁶, a fost aprobat regulamentul care reglementează modalitatea suspendării operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor. Analiza efectuată de audit a relevat că majoritatea prevederilor acestui regulament nu sînt actualizate în urma modificărilor Codului fiscal, operate în perioada anilor 2006-2009. Totodată, regulamentul nu stabileşte criteriile de bază care ar permite blocarea conturilor (spre exemplu, suma restanţelor să depăşească volumul obligaţiilor fiscale pe 2 luni etc.), acestea fiind lăsate la discreţia inspectorului fiscal.

________________

¹⁶ Ordinul IFSP nr.65 din 12.04.2006 “Privind executarea art.229 din Titlul V al Codului fiscal”.

În scopurile menţionate, SFS a încasat în mod forţat de pe conturile bancare ale contribuabililor suma de 346,1 mil.lei, iar de pe conturile debitorilor acestor plătitori – 20,3 mil.lei, sau cu 30,5 mil.lei mai mult faţă de anul 2008. După cum a constatat auditul, au existat mai multe rezerve pentru stingerea, prin acest mod, a obligaţiilor fiscale, care de fapt au fost ratate din cauza unor deficienţe stabilite la unele subdiviziuni ale SFS.

• S-au constatat cazuri de anulare a suspendării operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor restanţieri, ceea ce contravine art.229 alin.(8) Titlul V din Codul fiscal.

Nerespectînd art.229 alin.(8) Titlul V al Codului fiscal, IFS Hînceşti, la data de 16.02.2009, a anulat dispoziţiile de suspendare a conturilor bancare ale agentului economic CRC “HÎNCOOP” (c/f 1002605000705), care la momentul desfăşurării auditului înregistra restanţe la plăţile de bază – 16,2 mii lei şi la sancţiuni – 21,9 mii lei. În mod analogic au fost anulate dispoziţiile de suspendare a operaţiunilor pe conturile bancare şi ale altor agenţi economici restanţieri: S.R.L. “Cioara” (c/f 1002605001034), la data din 06.07.2009 (restanţa la momentul suspendării constituia 23,6 mii lei); S.R.L. “Agrovalflor” (c/f 1003605001813), la data din 05.08.2008 (restanţa la momentul suspendării constituia 151,5 mii lei).

La DACM, în 6 cazuri, fără motiv, s-au anulat dispoziţiile de blocare a conturilor bancare, în prezenţa datoriilor; în 3 cazuri au fost invocate alte motive de deblocare a conturilor bancare: S.A. “Cereale-Flor” (1003607002881), Î.S. “Porumbeni” (1003601006234) – în baza scrisorii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr.08/5-1396 din 14.03.2009 şi Indicaţiei nr.03-27 din 19.02.2009, C.P. “Tvardiţa” (1002610000181) – conform Indicaţiilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr.0327 din 19.02.2009 şi nr.336 din 01.07.2009; în 8 cazuri au fost încheiate contracte de eşalonare; într-un caz de iniţiere a procedurii de insolvabilitate, Î.M. “Infinity” S.R.L. (1003600082983) a iniţiat de sine stătător procedura de insolvabilitate la data de 28.04.2009, iar în alt caz – cererea de sechestrare a bunurilor libere.

• Agenţilor economici nu li s-au suspendat toate conturile bancare, deşi a fost luată o aşa decizie, sau au fost suspendate cu întîrziere operaţiunile la contul bancar, după cum se prezintă în Tabelul nr.3.

• Contribuabilii, avînd conturile bancare suspendate, au deschis conturi bancare noi. Astfel, S.R.L. “Basconlux” (c/f 1003600038407) şi S.A. “Cariera de granit şi pietriş din Soroca” (c/f 1003607003198), contrar art.229 Titul V al Codului fiscal, avînd conturile bancare suspendate, au deschis cîte 5 conturi bancare noi.

• Unele IFST n-au utilizat integral drepturile prevăzute de art.197 alin.(1) din Codul fiscal.

Astfel, IFS Sîngerei a înaintat ordine incaso doar la 79,2% din suma totală a obligaţiilor fiscale, iar la 8 contribuabili, din eşantionul de 28, ale căror datorii se estimau la suma de 944,0 mii lei, n-au fost suspendate conturile bancare, dar s-au înaintat ordine incaso, fapt ce limitează eficienţa încasărilor, ţinînd cont de faptul că ordinele incaso sînt valabile în curs de o zi.

• Îndeosebi, n-au fost suspendate operaţiunile de pe conturile bancare ale unor agenţi economici care dispun de datorii (cazuri constatate la inspectoratul menţionat anterior).

4.3.2. Ridicarea mijloacelor băneşti de la contribuabili

În perioada auditată, SFS a ridicat de la contribuabili mijloace băneşti în numerar în sumă totală de 33,6 mil.lei. Cele mai mari încasări din casierii au fost efectuate de către IFS pe mun.Chişinău şi IFS Ialoveni – respectiv, în sumă de 6392,7 mii lei şi 3351,0 mii lei, ce constituie 29% din suma tuturor încasărilor. IFS Cimişlia a ridicat mijloace băneşti în numerar în sumă de doar 16,6 mii lei, avînd o restanţă faţă de BPN în sumă de 11,7 mil.lei; IFS Basarabeasca, IFS Cantemir, IFS Căuşeni, IFS Leova au ridicat mijloace băneşti în sumă de, respectiv, 22,5 mii lei, 38,0 mii lei, 74,8 mii lei şi 88,6 mii lei, faţă de restanţele formate de contribuabilii deserviţi, care au constituit, respectiv, 3,9 mil.lei, 11,6 mil.lei, 21,4 mil.lei şi 11,6 mil.lei.

După cum a constatat misiunea de audit, reieşind din materialele auditului intern, au fost admise cazuri de ridicare a mijloacelor băneşti în numerar fără a fi emise hotărîrile respective, sau într-o hotărîre fiind indicaţi mai mulţi restanţieri (UTA Găgăuzia).

4.3.3. Sechestrarea bunurilor

Potrivit art.200 din Codul fiscal, SFS este împuternicit să efectueze sechestrarea bunurilor, ca o modalitate de asigurare a exercitării silite a obligaţiilor fiscale.

La 01.01.2009, în evidenţa SFS erau înregistrate bunuri sechestrate în sumă totală de 90,0 mil.lei. Pe parcursul anului 2009, SFS a sechestrat bunuri în valoare de 162,7 mil.lei. Din totalul bunurilor sechestrate, în anul 2009 au fost comercializate bunuri în valoare de 2,2 mil.lei, sau 0,89%, şi restituite agenţilor economici – de 94,6 mii.lei

Bunurile sechestrate pe parcursul perioadei supuse auditului au fost evaluate şi comercializate de către 3 firme, selectate fără concurs, la latitudinea IFPS, cu care, respectiv, au fost încheiate contracte. Repartizarea bunurilor sechestrate către evaluatorii menţionaţi s-a efectuat prin tragerea la sorţ a bunurilor sechestrate în toată ţara.

Bunurile au fost comercializate, în rezultatul a 43 de licitaţii desfăşurate, din 226 preconizate, în sumă de 52,5 mil.lei.

La IFS Cimişlia, IFS Glodeni, IFS Teleneşti, IFS Edineţ, IFS Ocniţa, IFS Cahul, IFS mun.Chişinău şi DACM n-a fost desfăşurată nici o licitaţie din numărul celor preconizate – respectiv, de 26 în sumă de 3426 mii lei, 19 în sumă de 660,7 mii lei, 16 în sumă de 2117,1 mii lei, 10 în sumă de 5687,9 mii lei, 8 în sumă de 634,0 mii lei, 4 în sumă de 139,3 mii lei, 2 în sumă de 1320,6 mii lei şi 5 în sumă de 60,5 mii lei.

Examinările auditului au relevat că la majoritatea licitaţiilor desfăşurate costurile obţinute de la comercializare au fost inferioare celor preconizate.

Din totalul bunurilor, prin intermediul organului fiscal au fost comercializate bunuri în valoare de 1990,3 mii lei, iar prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei – de 64,9 mii lei, din 228 de cazuri înaintate în sumă totală de 46,2 mil lei.

SFS a transmis pentru comercializare Agenţiei Proprietăţii Publice, pînă la 01.01.2009, 17 bunuri în valoare de 2811,9 mii lei, iar în perioada anului 2009 – 6 bunuri în valoare de 3524,4 mii lei. În anul 2009, Agenţia a comercializat bunuri în valoare de 204,1 mii lei, inclusiv transmise de IFS Călăraşi – în sumă de 159,6 mii lei şi IFS Şoldăneşti – în sumă de 44,5 mii lei.

La situaţia din 01.01.2010, la Agenţia Proprietăţii Publice s-a înregistrat un sold de 17 bunuri necomercializate în valoare totală de 6336,3 mii lei.

În urma comercializării de către SFS, au fost încasate mijloace în sumă de 1955,9 mii lei, sau nivelul încasărilor a constituit 86,5%.

Auditul a identificat cazuri cînd unele IFST aplică sechestru pe bunuri care nu vor putea fi comercializate. Astfel, o mare parte a bunurilor asupra cărora este aplicat sechestrul constituie terenurile agricole, acestea fiind parcele de teren agricol cu suprafaţa de 0,1188 ha – 2,6 ha, amplasate în diferite locuri şi diferite localităţi, ceea ce face imposibilă vînzarea lor.

În alt caz, pentru stingerea datoriei de 3719,9 mii lei, SFS a sechestrat de la S.A. “Eventis Mobile” (c/f 1005600046648) cota-parte a S.R.L. “Comdeco” (fondată 100% de S.A. “Eventis Mobile”) în sumă de 4104,0 mii lei, care nu a fost evaluată la valoarea de piaţă. Activitatea S.R.L. “Comdeco” s-a redus considerabil în primele 4 luni ale anului 2010, înregistrîndu-se livrări pe facturi fiscale în sumă de 12,8 mii lei şi procurări de 0 lei, fapt ce va determina imposibilitatea lichidării restanţei prin acest sechestru.

Unele IFST, contrar art.200 alin.(8) din Codul fiscal, n-au stabilit preţul de sechestru al bunurilor în mărimea valorii de bilanţ. Astfel, IFS Ialoveni a stabilit în 6 cazuri preţul bunurilor sechestrate de la S.R.L. “Roris Viniarum” (c/f 1002601001438) nu la valoarea de bilanţ, dar la valoarea de încasare (procurare) a bunurilor, cu o diferenţă de la 4,0 pînă la 33,8 mii lei.

În unele cazuri, sechestrarea bunurilor s-a efectuat în termen de 60-100 zile de la adoptarea deciziei de sechestru, astfel persistînd riscul de dispariţie a acestor bunuri. În acest context, exemplificăm cazul cînd IFS Ialoveni a adoptat decizia de sechestrare a bunurilor agentului economic S.R.L. “Agro-Grup” la 22.06.2009, iar actul de sechestru s-a întocmit la 06.10.2009, cu diferenţa de timp de 107 zile. Mai mult decît atît, după sechestrul aplicat asupra bunurilor, agentul economic a înstrăinat activele materiale cu valoarea de 61,1 mii lei.

Conform datelor SFS, la 01.01.2010 valoarea totală a soldului de bunuri sechestrate constituia 155,5 mil.lei, din care în sumă de 2,8 mil.lei – bunuri nesolicitate şi care nu pot fi realizate. La această dată, bunuri în valoare de 29,01 mil.lei au fost transmise IFPS pentru evaluare, iar în valoare de 1,6 mil.lei nu sînt transmise şi se află la dispoziţia inspectoratelor fiscale de stat teritoriale. La dispoziţia acestora se află şi bunuri cu valoarea mai mică de 10000 lei, preconizate pentru comercializare de către acestea, în sumă de 392,7 mii lei. Valoarea bunurilor sechestrate care se află la contribuabilii în proces de insolvabilitate, precum şi la cei cu care s-au încheiat contracte de amînare/eşalonare a datoriilor constituie 13,9 mil.lei şi, respectiv, 1,4 mil.lei, iar aflate în litigiu – 4,1 mil.lei.

La aceeaşi dată, soldul bunurilor sechestrate şi transmise spre comercializare la Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei constituia 58,0 mil.lei, iar la firmele evaluatoare – 18,9 mil.lei, inclusiv la S.R.L. “Rilichi Compani” – 3,7 mil.lei, S.R.L. “First Audit Internaţional” – 2,98 mil.lei, Î.I. “Buga Larisa” – 4,5 mil.lei, S.R.L. “Lexasigur” – 6,8 mil.lei. SFS nu dispune de acte de verificare a soldurilor înregistrate, precum şi de informaţia privind data formării soldurilor respective.

4.4. Alte acţiuni întreprinse la lichidarea restanţelor

4.4.1. Eşalonarea sau amînarea achitării restanţelor

Conform informaţiei IFPS, pentru a fi achitate în perioada anilor 2009-2010, în baza a 573 de contracte, au fost eşalonate datorii în sumă totală de 117,9 mil lei, inclusiv pe perioada anului 2009 – de 97,9 mil.lei şi pe perioada anului 2010 – de 20,0 mil.lei.

Restanţele eşalonate pe anul 2009 au fost achitate în sumă de 58,6 mil.lei, sau cu 39,3 mil.lei mai puţin faţă de contractele încheiate. Pînă în prezent, în perioada anului 2010, n-a fost achitată nici o sumă din restanţele eşalonate.

Nefiind executate, SFS a reziliat 257 de contracte de eşalonare a restanţelor, sau 44,9% din cele încheiate, cu suma restanţelor de 1593,3 mii lei, sau 1,35% din suma totală de restanţe eşalonate.

În fond, rezilierea contractelor de eşalonare s-a încheiat, procedîndu-se în continuare la suspendarea operaţiunilor de pe conturile bancare.

Unele IFST încheie noi contracte de eşalonare a obligaţiilor fiscale, nefiind executate clauzele celor precedente.

La data de 16.12.2008, IFS Hînceşti a încheiat contractul privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonarea plăţilor, pe o perioadă de pînă la 31 martie 2009, cu agentul economic S.A. “Mingir Agro” (c/f 1003605005877), dar din cauza nerespectării de către acesta a condiţiilor contractuale, la 31.01.2009 contractul a fost reziliat. Cu toate că S.A. “Mingir Agro” n-a respectat condiţiile contractului precedent, la 11.03.2009, IFS Hînceşti a încheiat din nou un contract de eşalonare (nr.08) privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale a agentului economic în cauză, pe un termen de pînă la 31.12.2009, pentru ca agentul economic să beneficieze de prevederile art.229 alin.(8) din Titlul V al Codului fiscal, prin anularea dispoziţiilor de suspendare a conturilor. În calitate de măsură de garanţie a achitării sumelor eşalonate, S.A. “Mingir Agro” a gajat roada rapiţei de toamnă în cantitate de 115 t în sumă de 345,0 mii lei (gajul a fost înregistrat la notarul de stat, cu nr.121182 din 24.04.2009). Astfel, IFS Hînceşti, nerespectînd prevederile art.180 alin.(7) din Titlul V al Codului fiscal, a admis încheierea unui nou contract de amînare (sau eşalonare) a uneia şi aceleiaşi obligaţii fiscale cu S.A. “Mingir Agro”, care nu a îndeplinit condiţiile contractului precedent.

Nici de data aceasta S.A. “Mingir Agro” nu şi-a onorat obligaţiile fiscale. Mai mult decît atît, agentul economic încalcă clauzele contractului încheiat, comercializînd bunul gajat, fără achitarea impozitelor restante, care la momentul comercializării constituiau 457,7 mii lei. Prin scrisoarea de însoţire nr.2995/65-1/4 din 26.08.2009, IFS Hînceşti a remis documentele respective Procurorului Anticorupţie.

Unele IFST eliberează certificate pentru deschiderea conturilor bancare agenţilor economici care dispun de restanţe faţă de buget.

Astfel, IFS Hînceşti, neţinînd cont de drepturile prevăzute în art.167 alin.(2), Titlul V din Codul fiscal, în anul 2009 a eliberat documente privind luarea la evidenţă fiscală a conturilor bancare agenţilor economici restanţieri: CAP “Agrosargal” (c/f 100360500792; restanţa de 2060,2 mii lei); CRC “HÎNCOOP” (c/f 100260500070; restanţa de 916,7 mii lei).

4.4.2. Transparenţa la furnizarea unor informaţii privind restanţele formate la plata impozitelor şi taxelor

În ianuarie 2009, IFPS a refuzat trei cereri de acces la informaţiile APL privind datoriile la plata impozitelor şi taxelor către bugetul public ale unor contribuabili pe motiv că informaţiile solicitate ar constitui secret fiscal.

Curtea de Apel Chişinău a constatat că prin refuzul de a furniza informaţiile solicitate IFPS a încălcat accesul APL la informaţie. De asemenea, IFPS nu a demonstrat că refuzul este prevăzut de lege şi că prejudiciul care poate fi adus drepturilor şi intereselor persoanelor fizice şi juridice care au datorii la plata impozitelor şi taxelor ar fi mai mare decît interesul public de a cunoaşte această informaţie. Drept rezultat, Curtea Supremă de Justiţie, la 11.11.2009, a respins recursul înaintat de IFPS, rămînînd în vigoare hotărîrea Curţii de Apel Chişinău.

Concluzii: Conducerea SFS, pe parcursul perioadei supuse auditului, a întreprins măsuri nesemnificative pentru ameliorarea situaţiei în acest domeniu. Îndeosebi, încasarea mijloacelor de pe conturile bancare şi din casieriile restanţierilor, la urmărirea bunurilor şi comercializarea celor sechestrate, a influenţat asupra încasărilor şi lichidării restanţelor, fapt ce n-a determinat creşterea eficacităţii colectării impozitelor, taxelor, pentru a garanta veniturile bugetare anuale.

Formarea restanţelor poate fi o consecinţă a:

- amnistiei fiscale, efectuată în anul 2008, de 4,3 mlrd.lei, cînd unii contribuabili mai speră la o repetare a amnistiei, iar cei disciplinaţi au fost demotivaţi;

- neexecutării angajamentelor asumate, cum ar fi:

• neexecutarea planurilor aprobate de către SFS;

• definitivarea şi implementarea programului de evidenţă electronică a acţiunilor de executare silită;

• neaplicarea promptă şi necondiţionată a măsurilor de executare silită a obligaţiilor fiscale;

• neîncurajarea conformării voluntare a contribuabililor la achitarea obligaţiei fiscale prin asigurarea unei administrări mai bune a impozitelor şi taxelor;

- acordării unor contribuabili a facilităţilor la stingerea datoriilor, precum şi a tratării neunivoce a contribuabililor la acordarea acestor facilităţi. Astfel, nu la toţi contribuabilii cu mari restanţe li s-au blocat conturile bancare, iar unora li s-a amînat suspendarea conturilor bancare;

- sechestrării bunurilor care nu vor putea fi comercializate;

- conlucrării neadecvate între organele cu drept de comercializare a bunurilor şi SFS;

- transparenţei minime a procesului de lichidare a restanţelor.

Recomandări conducerii SFS:

13. Să elaboreze şi să execute un plan de măsuri menit să asigure lichidarea restanţelor formate la BPN.

14. Să analizeze permanent şi să întreprindă măsuri de executare a angajamentelor asumate, inclusiv elaborarea şi implementarea programului electronic de ţinere a evidenţei acţiunilor de executare silită.

15. Să efectueze inventarierea totală a bunurilor sechestrate şi preluate spre comercializare, cu întreprinderea măsurilor de rigoare.

16. Pentru eficientizarea măsurilor de executare silită, să aplice sechestru pe bunuri cu avantaj la comercializare, să conlucreze eficient cu organele cu drept de comercializare, stabilind modul de selectare a evaluatorilor şi organizatorilor licitaţiilor prin concurs.

17. Să întreprindă măsuri administrative faţă de persoanele din cadrul inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, care, la aplicarea măsurilor de executare silită, tratează neunivoc contribuabilii restanţieri.

18. Să publice informaţia privind contribuabilii restanţieri pe pagina web a SFS (www.fisc.md).

19. Să revadă modalitatea de includere în platforma informaţională a dinamicii formării restanţelor.

5. Eficienţa controalelor fiscale

Unul din obiectivele prioritare ale politicii fiscale constă în crearea unui sistem eficient de control fiscal. Acest proces urma să fie reglementat de către conducerea SFS prin aplicarea mecanismelor şi instrumentelor elaborate, menite să asigure la maximum procesul de colectare deplină şi în termen a obligaţiilor fiscale. SFS a depus eforturi la planificarea şi selectarea contribuabililor pentru a fi supuşi controlului fiscal, au elaborat acte privind efectuarea controalelor, au calculat şi încasat, în rezultatul controalelor, venituri suplimentare la bugetul public naţional.

Cu toate acestea, există o serie de probleme ce ţin de selectarea contribuabililor pentru controlul fiscal, analiza permanentă şi detaliată a riscurilor parvenite în urma controalelor efectuate, adoptarea corectă de către persoanele responsabile a deciziilor pe marginea rezultatelor controalelor efectuate.

Cele menţionate sînt determinate de managementul neadecvat la organizarea controlului fiscal; neasigurarea, paralel cu aspectul cantitativ, a calităţii verificărilor şi a deciziilor adoptate; lipsa modalităţii de efectuare a controalelor prin metoda indirectă; micşorarea permanentă a numărului de inspectori fiscali faţă de majorarea numărului de contribuabili, neaplicarea măsurilor de disciplinare a contribuabililor, de înregistrare la organul fiscal a maşinilor de casă şi control, fapt ce poate reduce esenţial veniturile fiscale. Totodată, de organizarea controlului fiscal depinde starea bugetului şi, în final, bunăstarea societăţii.

Activitatea de control fiscal a fost efectuată conform prevederilor articolelor 214-226 din Codul fiscal, precum şi în baza planului de controale în care au fost incluşi contribuabilii selectaţi de către IFPS .

IFPS a implementat metoda planificării controalelor în baza factorilor de risc, selectaţi în mod automat. În acest sens, se menţionează că la IFPS, în perioada supusă auditului, au fost utilizaţi 6 factori de risc. Procedura de selectare a început de la contribuabilii care au avut legătură cu firmele fantomă şi s-a terminat cu cei care 3 ani consecutiv au suportat pierderi.

Planurile semestriale ale controalelor fiscale documentare totale se elaborează de către IFPS. Deşi, potrivit explicaţiilor funcţionarilor IFPS, nivelul de selectare de 65% revine IFPS, iar de 35% – inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, acesta nu este reglementat de actele normative atît la nivel central, cît şi local.

Potrivit raportului IFPS (forma 4-SF), în perioada supusă auditului au fost planificate spre exercitare 10740 de controale, din care 4814 – prin verificare totală şi 6026 – prin verificare tematică. Real au fost efectuate 63297 de controale fiscale, cu 14274 de controale mai mult decît în anul precedent. Cert este faptul că cele mai multe sînt controalele prin metoda camerală şi tematice – respectiv, 18128 şi 21920 de controale. În rezultatul controalelor efectuate, au fost constatate încălcări la 67,9% din contribuabilii supuşi controlului, inclusiv la 59,4% – persoane juridice şi 72,8% – persoane fizice.

Din numărul total de contribuabili luaţi la evidenţă, doar 7,8% au fost supuşi controlului fiscal, inclusiv 2,9% – contribuabili persoane juridice.

Mai mult de 3 ani n-au fost efectuate controale fiscale la 63072 societăţi cu răspundere limitată, sau 94,1%; la 2050 societăţi pe acţiuni, sau 45,6%; la 59898 întreprinderi individuale, sau 97,7% din numărul total de întreprinderi înregistrate în Registrul fiscal de stat.

În urma controalelor efectuate s-au calculat suplimentar impozite, taxe, majorări de întîrziere şi alte încasări în sumă de 264,1 mil.lei, inclusiv 185,4 mil.lei – sancţiuni fiscale şi amenzi. Din sumele totale calculate, au fost încasate mijloace în sumă de 141,4 mil lei, sau 31,5%. Ineficienţa încasărilor sumelor calculate suplimentar o demonstrează şi cele 8 materiale ale auditului efectuat în teritoriu.

La IFS pe mun.Bălţi nivelul de încasare la buget a plăţilor, în urma calculelor suplimentare în anul 2009, a avut o tendinţă de micşorare. Astfel, în acest an, au fost încasate 66,7% faţă de nivelul de încasare a sancţiunilor la buget în anii 2007-2008, care a constituit 74,3%.

Din sumele totale calculate în rezultatul controalelor (impozite, taxe şi sancţiuni) efectuate de către IFS Făleşti (3195,1 mii lei), la situaţia din 01.01.2010 au fost încasate 1983,7 mii lei (62%), inclusiv 800,9 mii lei (49%) – sancţiuni.

După cum a constatat auditul, cel mai mare efect asupra calculării şi încasării mijloacelor suplimentare l-au avut verificările totale, a căror pondere în totalul controalelor efectuate a variat între 8% şi 10%.

În rezultatul examinării actelor de control, s-a constatat că unii colaboratori ai inspectoratelor fiscale de stat teritoriale au avut o atitudine superficială la întocmirea actelor de control, iar alţii la descrierea situaţiei existente a activităţii contribuabilului.

Astfel, la IFS Făleşti, actele de control se întocmesc cu abateri de la prevederile Regulamentului aprobat prin ordinul IFPS nr.131 din 22.07.2004¹⁷, fapt ce a determinat diminuarea neînsemnată a penalităţilor aplicate.

________________

¹⁷ Ordinul IFPS nr.131 din 22.07.2004 “Privind Regulamentul cu privire la controlul fiscal la faţa locului, precum şi la controlul fiscal cameral, în cadrul căruia este posibilă depistarea încălcărilor fiscale”.

La IFS Ialoveni, pentru eliberarea facturilor fiscale către S.R.L. “Forangel” (c/f 1004600059791), s-a efectuat vizita fiscală. În actul întocmit la 30.12.2008 s-a indicat că această firmă, la data vizitei, nu dispunea de facturi fiscale, pe cînd în realitate, conform bazei de date a SFS, aceasta la acel moment dispunea de 10 facturi fiscale. Drept rezultat, firma menţionată a primit încă 10 facturi fiscale, care ulterior au fost utilizate în scopurile sale, aceasta peste 3 luni fiind declarată firmă fantomă.

În timpul controalelor, paralel cu inventarierea facturilor fiscale nu se efectuează şi inventarierea bunurilor, fapt ce influenţează negativ asupra situaţiei reale, comparativ cu datele din evidenţa contabilă.

Prin deciziile adoptate, nu în toate cazurile au fost aplicate sancţiuni corespunzător încălcărilor constatate, în unele cazuri acestea fiind denaturate.

Astfel, la IFS Soroca, în 7 cazuri de încălcare a legislaţiei fiscale, indicate în actele de control, n-au fost aplicate amenzi în sumă totală de 4,5 mii lei.

IFS Hînceşti n-a aplicat sancţiunile stabilite în deciziile adoptate pe marginea actelor controlului efectuat la agenţii economici: SC “Marcotrans Grup” S.R.L. (c/f 1007605004502) şi S.R.L. “Autodacuv” (c/f 1003605005693), în sumă de 2,6 şi, respectiv, 2,0 mii lei. Tot la acest inspectorat misiunea de audit a relevat că, potrivit deciziei nr.0449 din 30.10.2009, sancţiunea adoptată în temeiul actului de control efectuat la S.R.L. “Iuiana&Co” (c/f 1003600154644) a fost aplicată incorect.

În actul de control nr.5-638469 din 09.10.2009 a fost constatat cazul cînd agentul economic “Iuiana&Co” S.R.L., contrar prevederilor art.10 alin.(5) din Legea nr.845-XII şi pct.6 al Regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei nr.25/11-02 din 12.07.1996<</a>sup>18, a achitat în numerar, mai mult decît limita stabilită, obligaţiile sale financiare faţă de alţi agenţi economici în sumă totală de 1315,0 mii lei, iar conform deciziei, pentru această încălcare, a fost aplicată sancţiunea în mărime de 10% de la suma de numai 115,0 mii lei, fără argumentări sau confirmări atît în partea de constatare a deciziei menţionate, cît şi în partea hotărîtoare. Drept rezultat, agentul economic a fost sancţionat cu suma de 11,5 mii lei, în loc de 131,5 mii lei, mărimea sancţiunii fiind diminuată cu suma de 120,0 mii lei. IFPS n-a examinat acest caz, deşi, prin scrisoarea de însoţire nr.4419/65-3 din 10.12.2009, IFS Hînceşti a remis IFPS copia actului de control exercitat în baza factorilor de risc I.

________________

¹⁸ Regulamentul privind decontările fără numerar în Republica Moldova nr.25/11-02 din 12.07.1996, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei din 12 iulie 1996.

Sumele calculate suplimentar n-au fost reflectate în fişele personale ale contribuabililor.

În total, în perioada anului 2009, la 2 agenţi economici, IFS Hînceşti n-a înscris în fişele personale calculele suplimentare în sumă totală de 43,8 mii lei (impozite, taxe şi amenzi aplicate conform deciziilor adoptate privind cazurile de încălcări fiscale depistate în rezultatul controalelor efectuate). Deficienţele depistate au fost lichidate în procesul desfăşurării misiunii de audit.

Unii funcţionari ai IFS pe mun.Bălţi au micşorat veniturile în urma anulării neargumentate a unor decizii iniţial adoptate.

Astfel, în urma adoptării neargumentate a unei decizii repetate de anulare a constatării privind încălcările fiscale admise, firmei “Verix-Grup” S.R.L. (1002602000047) nu i s-a calculat impozitul pe venit în sumă de 25,7 mii lei, nu s-a încasat penalitatea – 6,4 mii lei, sancţiunea – 38,8 mii lei şi s-a acceptat trecerea în cont a TVA de150,0 mii lei.

Cu excepţia controalelor efectuate de către DACM, în cadrul IFPS au fost efectuate controale fiscale de către Direcţia audit intern şi Direcţia antifraudă fiscală.

Astfel, pe parcursul anului 2009, DACM a controlat activitatea a 4 inspectorate fiscale de stat teritoriale, inclusiv IFS pe UTA Găgăuzia, IFS pe mun.Chişinău şi IFS Şoldăneşti. Rezultatele inspectărilor efectuate au fost examinate de către Consiliul coordonator al IFPS.

Examinînd rezultatele inspectărilor, auditul a scos în evidenţă unele probleme:

• În materialele auditului intern au fost oglindite încălcări şi neajunsuri cu termene depăşite.

Astfel, auditul intern a controlat activitatea IFS pe mun.Chişinău la situaţia din 11.11.2009, în notă fiind reflectate, corespunzător ordinului IFPS, doar încălcările şi neajunsurile ce ţin de perioada anilor 2007-2008, deşi în decizie se menţionează doar aspectul executării veniturilor pe 9 luni ale anului 2009.

• Evaziunile fiscale constatate de către unii inspectori n-au fost analizate, descrise detaliat în aspectul tuturor contribuabililor implicaţi în schemă, dar limitîndu-se numai la contribuabilul supus inspectării.

Astfel, în cadrul inspectării activităţii IFS Şoldăneşti, s-a constatat că un agent economic şi-a atribuit în cont, la 27.01.2009, TVA, furnizor fiind S.R.L. “Chimcaragro” (c/f 1008600008694), care a fost anulată ca plătitor TVA.

Analiza bazei de date a relevat că S.R.L. “Chimcaragro” a efectuat livrări nu numai agentului economic menţionat, dar şi altora, fapt care n-a fost examinat de către IFPS, cu întreprinderea măsurilor respective.

Direcţia antifraudă fiscală, pe parcursul anului 2009, a recepţionat de la IFST materialele de control referitor la activitatea unor agenţi economici – întreprinderi fantomă/delicvente, suma eventualelor obligaţii fiscale ale cărora au fost estimate prin metoda indirectă. Totodată, Direcţia nu include în dosarul fiecărui control corespondenţa cu organele de anchetă, aceasta fiind ţinută într-o mapă separată, unde este acumulată toată corespondenţa privind materialele vizate.

Pe parcursul perioadei auditate, prin ordinul IFPS, au fost iniţiate 265 de posturi fiscale mobile şi staţionare. Rezultatele controalelor efectuate şi acţiunile întreprinse de către aceste posturi n-au fost examinate regulamentar de către IFPS.

Analiza respectării prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.474 din 28.04.1998¹⁹ denotă că unele inspectorate nu prezintă IFPS informaţia privind includerea în baza de date a tuturor maşinilor de casă şi control pe care le gestionează.

________________

¹⁹ Hotarîrea Guvernului nr.474 din 28.04.1998 “Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”.

Concluzii: În perioada supusă auditului, conducerea SFS preponderent a efectuat controale fiscale prin metoda verificării camerale şi verificării tematice, fiind reduse verificările totale cu un efect mai sporit asupra acumulării veniturilor fiscale. N-au fost permanent actualizate riscurile la selectarea contribuabililor preconizaţi pentru controlul fiscal. În urma controalelor efectuate, s-a constatat că contribuabilii au majorat nivelul încălcărilor, micşorînd încasările faţă de sumele calculate. Atît unele acte de control, cît şi deciziile adoptate de persoanele responsabile n-au fost întocmite regulamentar. La unele inspectorate s-a constatat un control neeficient asupra deciziilor întocmite şi executate.

Cele menţionate sînt determinate de planificarea şi organizarea insuficientă a controalelor, acţiunile reduse din partea funcţionarilor fiscali privind conştientizarea contribuabililor asupra realizării măsurilor de executare a deciziilor, managementul neadecvat şi controlul intern ineficient din cadrul inspectoratelor teritoriale. Acestea pot provoca încălcări suplimentare, comise de contribuabili, falsificări ale deciziilor adoptate, încasări minime de venituri la bugetul de stat.

Recomandări IFPS:

20. Să elaboreze şi să actualizeze în permanenţă, reieşind din condiţiile actuale, noi forme de risc, care să fie utilizate la selectarea contribuabililor pentru verificare.

21. Să întreprindă măsuri pentru executarea planului verificărilor totale.

22. Să întreprindă măsuri administrative faţă de persoanele care au denaturat conţinutul deciziilor adoptate asupra rezultatelor controalelor efectuate.

23. Să efectueze repetat un control tematic asupra actului de control fiscal şi asupra deciziei IFS pe mun.Bălţi de anulare a încălcărilor fiscale constatate în primul act de control la S.R.L. “Verix-Grup” şi, după caz, să întreprindă măsurile corespunzătoare privind persoanele cu funcţii de răspundere vinovate.

6. Evidenţa contribuabililor, analiza dărilor de seamă şi a declaraţiilor fiscale

Evidenţa contribuabililor şi analiza dărilor de seamă prezentate sînt un instrument de prevenire şi combatere a evaziunilor fiscale, precum şi de intensificare a administrării veniturilor provenite din impozite şi taxe.

Asigurarea evidenţei integrale şi conforme a contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale (cu excepţia celor administrate de alte organe) revine inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, care pe parcursul anului 2009 au întreprins anumite măsuri privind constituirea şi ţinerea Registrului fiscal, atribuirea codurilor fiscale, recepţionarea dărilor de seamă. Totodată, mai există probleme la identificarea activităţilor nelegale şi la analiza dărilor de seamă şi completarea dosarelor contribuabililor, care sînt rezultatul măsurilor întreprinse asupra modului de lichidare a agenţilor economici care nu dispun de coduri fiscale, precum şi al atitudinii unor funcţionari fiscali la executarea obligaţiunilor care le revin, fapt ce ar putea crea riscul fenomenului economiei tenebre.

Potrivit art.161 din Codul fiscal şi pct.1 din Instrucţiunea aprobată prin ordinul IFPS nr.236²⁰, evidenţa contribuabililor include atribuirea codului fiscal şi ţinerea şi actualizarea Registrului fiscal. Odată cu atribuirea codului fiscal persoanelor (fizice şi juridice), organul fiscal le deschide dosare, în care sînt incluse documente şi informaţii aferente constituirii lor.

________________

²⁰ Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.236 din 18.12.2006 “Cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind evidenţa contribuabililor” (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin ordinul IFPS nr.236).

Conform Registrului fiscal de stat, la 31.12.2009 au fost înregistraţi 683607 contribuabili, din care 525034 – gospodării ţărăneşti, 61760 – întreprinzători individuali şi 4541 – societăţi pe acţiuni.

Analiza numărului de contribuabili înregistraţi în Registrul Inspectoratului Fiscal de Stat şi a datelor Camerei Înregistrării de Stat la situaţia din 31.03.2010 (obţinute de pe pagina oficială) denotă divergenţe. Astfel, în Registrul fiscal, la data de 01.04.2010, sînt înregistraţi cu 5847 mai puţini întreprinzători individuali, cu 3631 mai puţine societăţi cu răspundere limitată şi cu 464 mai puţine societăţi pe acţiuni.

Responsabilii de la IFSP relevă că cele menţionate sînt cauzate de faptul că, pînă la trecerea la codul comun al IDNO şi codul fiscal, unii contribuabili erau înregistraţi în Registrul de stat al Camerei Înregistrării de Stat neavînd atribuit un cod fiscal.

Conform art.161 alin.(2) din Codul fiscal, fiecărui contribuabil i se atribuie codul fiscal o singură dată. Verificările efectuate de audit au constatat următoarele cazuri.

- În perioada anului 2009, unul şi acelaşi agent economic, înregistrat în una şi aceeaşi rază de activitate a IFS, dispune de 2 coduri fiscale şi deţine la organul fiscal 2 dosare.

Astfel, IMSP “Spitalul raional Hînceşti” a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la 30.12.2003, fiindu-i atribuit numărul de identificare de stat şi codul fiscal – 1003605151372, fondator fiind Consiliul raional Hînceşti. Ulterior, la 14.01.2008, Camera Înregistrării de Stat a înregistrat instituţia cu un alt fondator – Ministerul Sănătăţii, atribuindu-i numărul de identificare de stat şi codul fiscal – 1008600001411. În mod analogic, cu 2 coduri fiscale şi 2 dosare, este înregistrat şi IMSP Centrul Medicilor de Familie din aceeaşi localitate.

- În Registrul fiscal sînt înregistrate persoane juridice care practic nu activează, avînd datorii faţă de buget.

Analiza informaţiei IFPS denotă că în Registrul fiscal sînt înregistrate persoane juridice care au activat, însă ulterior, în decurs de 12 luni, nu au prezentat dări de seamă fiscale. Numărul acestora, la situaţia din 31.12.2009, constituia 30150 şi înregistrează restanţe la plăţile de bază faţă de BPN în sumă de 25,3 mil.lei. Totodată, 9469 de contribuabili au prezentat dările de seamă cu “0”, înregistrînd datorii la plăţile de bază în BPN în sumă de 5,8 mil.lei.

- În dosarul personal al contribuabililor n-au fost incluse toate documentele prevăzute de legislaţie.

Conform prevederilor pct.52 din Instrucţiunea aprobată prin ordinul IFPS nr.236, inspectoratele fiscale de stat teritoriale urmează să deschidă dosare personale, în care să includă în mod obligatoriu anumite documente ce ţin de constituirea şi activitatea contribuabililor luaţi la evidenţă.

Analiza selectivă a domeniului de activitate a IFS pe mun.Bălţi referitor la deschiderea şi ţinerea dosarului personal al contribuabilului a identificat unele abateri de la prevederile normative, care se exprimă prin:

- neincluderea de către IFS pe mun.Bălţi, în 2 cazuri, în dosarul personal al nerezidentului, a tuturor documentelor ce ţin de înregistrarea agentului economic în ţara de origine a nerezidentului şi a copiei certificatului de atribuire a codului fiscal;

- contribuabilii plătitori de TVA în anul 2009, nu au prezentat declaraţia fiscală pe mun.Bălţi în 41 de cazuri.

- N-au fost deschise dosare personale contribuabililor înregistraţi.

La Oficiul Fiscal Centru al mun.Chişinău, din numărul total de contribuabili înregistraţi, la 59 nu s-au deschis dosare personale, după cum prevede art.161 alin.(4) din Codul fiscal.

- Nu sînt închise toate conturile bancare ale agenţilor economici lichidaţi.

Pînă la finalizarea misiunii de audit n-au fost închise toate conturile bancare ale întreprinderilor lichidate: S.C. “Lonoviz-Agro” S.R.L. (c/f 1006605004284), data lichidării –14.04.2008; S.R.L. “Comvisir-Lux”, data lichidării – 23.07.2009.

- Contribuabilii nu-şi onorează obligaţiunea de prezentare la organul fiscal a dărilor de seamă fiscale, astfel nerespectînd prevederile art.8 alin.(2) lit.c) şi art.187 din Codul fiscal.

În perioada anului 2009, din numărul total de contribuabili deserviţi de către IFS Hînceşti, n-au prezentat dări de seamă şi declaraţii fiscale 29,9%. Totodată, n-au fost prezentate declaraţiile cu privire la impozitul pe venit de către 793 de persoane fizice, neachitîndu-se la buget obligaţiile fiscale respective, iar 19 primării (din 39), nerespectînd art.297 alin.(4) din Codul fiscal, au prezentat deciziile adoptate privind aplicarea taxelor locale pe teritoriul administrat cu depăşirea termenului de la 3 pînă la 69 de zile.

La Oficiul Fiscal Centru al mun.Chişinău, 535 de contribuabili, sau 6,3% din numărul total, n-au onorat obligaţiunea de prezentare a declaraţiei VEN 08, iar nivelul de prezentare a declaraţiilor TVA, la 31.12.2009, a constituit 97,7%.

Concluzii: Pe parcursul anului 2009, Registrul înregistrării de stat al Camerei Înregistrării de Stat n-a fost adus în concordanţă cu Registrul fiscal al SFS. Unele IFST n-au întocmit conform reglementărilor legale dosarele contribuabililor, n-au efectuat o analiză cu aplicarea măsurilor respective asupra problemelor identificate.

Cele menţionate sînt cauzate de managementul neadecvat din partea unor inspectorate fiscale la întocmirea dosarelor contribuabililor, de măsurile necorespunzătoare întreprinse faţă de contribuabilii care încalcă actele normative privind prezentarea şi întocmirea dărilor de seamă, precum şi procesul legal stabilit de lichidare a agenţilor economici.

Persistenţa acestor probleme nu va reduce substanţial fenomenul eschivărilor şi, respectiv, micşorarea veniturilor.

Recomandări IFPS:

24. Camera Înregistrării de Stat, de comun acord cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, să aducă în concordanţă datele din Registrul înregistrării de stat cu datele din Registrul fiscal.

25. Să înainteze organului ierarhic superior propunerea de a eficientiza modul de lichidare a agenţilor economici care îşi sistează activitatea.

7. Modul de evidenţă, evaluare şi comercializare a bunurilor confiscate,

transmise SFS de către organele împuternicite

Potrivit pct.3 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 11.09.2001²¹, inspectoratele fiscale de stat teritoriale îşi exercită atribuţiile privind evidenţa, evaluarea şi vînzarea bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate, uşor alterabile sau cu termenul de păstrare limitat, a corpurilor delicte, bunurilor succesoriale şi a comorilor în conformitate cu Codurile: civil, penal, de procedură civilă, de procedură penală, cu privire la contravenţiile administrative, precum şi cu alte acte normative.

________________

²¹ Hotarîrea Guvernului nr.972 din 11.09.2001 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate, uşor alterabile sau cu termenul de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor”.

Conform informaţiei prezentate de IFPS, în anul 2009 instituţiile subordonate au primit pentru comercializare bunuri confiscate în valoare de 34764,3 mii lei de la organele de stat competente, reprezentate în Figura nr.4.

Sursă: Elaborat de echipa de audit în baza informaţiei SFS

Nivelul de executare a veniturilor administrate de SFS, provenite din bunuri confiscate, în perioada menţionată a constituit 64,5%.

Examinările efectuate de către audit au constatat următoarele.

• Inspectoratele fiscale de stat teritoriale n-au efectuat anual controale la judecătorii, organele Ministerului Afacerilor Interne, procuratură, la autoparcări, ministere şi departamente, precum şi la depozitele din subordinea lor, în scopul exercitării de către acestea a atribuţiilor privind constatarea şi evidenţa bunurilor confiscate, fapt ce contravine pct.75 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972.

• Bunurile confiscate au fost comercializate la un preţ mai mic decît cel evaluat de organele competente.

IFS pe mun.Bălţi, printre alte bunuri confiscate, a comercializat 13800 kg miez de nucă la preţul de 56,6 mii lei, faţă de 679,4 mii lei, evaluat de Camera de Comerţ şi Industrie (reieşind din preţul mediu existent pe piaţă), ce constituie o diferenţă de 622,8 mii lei. După cum explică responsabilii, diferenţa s-a format datorită faptului că marfa a pierdut din calităţile sale alimentare, ceea ce demonstrează păstrarea necorespunzătoare a bunurilor confiscate atît la organele care au confiscat bunurile, precum şi la care le-a preluat pentru comercializare. Totodată, s-a constatat că una din cauzele identificate ţine de faptul că la preluarea bunurilor spre comercializare SFS n-a iniţiat verificarea calităţii de către organele de standardizare, fapt ce nu identifică vinovatul în situaţia creată.

• SFS a preluat pentru comercializare bunuri confiscate care, din considerente legale, nu pot fi supuse comercializării.

IFS pe mun.Bălţi a preluat pentru comercializare 5 autoturisme cu termenul de înmatriculare în ţara de origine mai mare de 7 ani, care, conform art.20 din Codul vamal, nu pot fi înregistrate.

• Inspectoratele fiscale de stat teritoriale au preluat pentru comercializare bunuri confiscate cu termenul de valabilitate expirat.

La IFS pe mun.Bălţi, în soldul bunurilor confiscate se numără elemente galvanice cu termenul de utilizare expirat, care nu pot fi comercializate.

• Bunurile confiscate n-au fost expuse comercializării în urma retragerii mărfii din vînzare, cu rezilierea documentelor ce au stat la baza expunerii spre vînzare prin intermediul BUMM.

IFS Făleşti n-a expus spre comercializare 15935 sticle de băutură alcoolică confiscată în anul 2007 în valoare de 285,3 mii lei, care actualmente se află în stoc la agentul economic.

• IFST n-au asigurat integritatea bunurilor confiscate primite spre comercializare.

Inventarierea efectuată de către echipa de audit asupra bunurilor confiscate aflate în stoc la IFS Făleşti a constatat lipsuri în sumă totală de 3,4 mii lei. Totodată, au fost aduse în stare proastă 5000 kg de nutreţuri combinate confiscate, preluate la evidenţă de către acest inspectorat şi depozitate la S.R.L. “Acalifia Nord”.

• Bunurile confiscate, preluate la evidenţă de către organul fiscal, în unele cazuri, nu sînt însoţite de toate documentele prevăzute de actele normative.

La IFS Hînceşti s-au constatat cazuri de transmitere a bunurilor confiscate în lipsa procesului-verbal de sechestru, n-a fost elaborată fişa contului analitic pentru unitatea căreia i-au fost predate bunurile, iar agenţii economici cărora li s-au predat aceste bunuri spre comercializare n-au prezentat lunar dări de seamă privind rezultatele comercializării acestora.

• Unor organe de stat le-au fost transmise cu titlu gratuit bunuri confiscate.

Nerespectînd pct.48 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972, IFS Hînceşti a transmis Serviciului de Informaţii şi Securitate, la 12.02.2009, cu titlu gratuit, 2 automobile în valoare de 505,8 mii lei, inclusiv: MERCEDES-316 în valoare de 200,8 mii lei şi TAYOTA-PRADO în valoare de 305,0 mii lei.

• Unele IFST suportă cheltuieli la plata arendei încăperilor pentru păstrarea bunurilor confiscate care nu pot fi comercializate.

Pentru păstrarea bunurilor confiscate şi fără stăpîn, în anul 2009, IFS pe mun.Chişinău a achitat plata pentru arendă în sumă de 223,1 mii lei. Totodată, dispunînd de contractul de păstrare a bunurilor confiscate şi fără stăpîn, încheiat cu Combinatul “Liman” al Agenţiei Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare, a încheiat suplimentar un contract cu S.R.L. “Aldoni Impex”, achitînd plata pentru arendă în sumă de 29,7 mii lei.

În scopul evaluării modului în care a fost ţinută evidenţa bunurilor confiscate, echipa de audit a efectuat o contrapunere a informaţiei obţinute de la Oficiul de Executare Judecătoresc pe lîngă Ministerul Justiţiei cu informaţia pe care o deţine SFS. Evaluarea efectuată a relevat divergenţe între date în 16 cazuri.

Divergenţele constatate au identificat că:

• IFPS nu dispune de o informaţie completă şi veridică asupra bunurilor confiscate de către IFST.

• Unele IFST n-au reflectat sau au reflectat cu întîrziere în evidenţă bunurile confiscate primite pentru comercializare.

În acest sens, exemplificăm cazul constatat la IFS Briceni. Astfel, conform informaţiei OEJ, inspectoratului în cauză i-au fost transmise, la 27.03.2009, mărfuri confiscate în sumă de 4500 lei, care de facto au fost luate la evidenţă de către acesta (conform informaţiei prezentate la cererea echipei de audit) în timpul efectuării auditului, la 25.02.2010. Totodată, acestui inspectorat i s-au transmis şi alte bunuri în valoare de 2,95 mii lei, o parte din care, în sumă de 1,5 mii lei, au fost luate la evidenţă la 27.03.2009, iar o altă parte, în sumă de 0,9 mii lei – la 26.03.2010. Potrivit explicaţiilor responsabililor de la acest inspectorat, diferenţa de 636,9 lei s-a format în rezultatul introducerii greşelii mecanice în informaţia despre bunurile confiscate.

• La remiterea bunurilor confiscate n-a fost respectat termenul de 20 de zile, stabilit în pct.5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972.

Astfel, bunurile în valoare de 27,0 mii lei, confiscate de către OEJ Floreşti la 24.07.2007, au fost transmise SFS la 16.10.2007, iar bunurile în valoare de 27,4 mii lei, confiscate de către OEJ la 19.01.2007, au fost transmise SFS la 25.05.2009.

Nu sînt întreprinse măsuri suficiente la comercializarea unor bunuri.

La IFS Bălţi se păstrează 5551 dal/aa de spirt rectificat, confiscat în anii 2001-2007, norma de perisabilitate la finalizarea auditului constituind 312 dal/aa.

Concluzii: Pe parcursul perioadei supuse auditului, conducerea SFS a întreprins unele măsuri privind completarea veniturilor administrate cu venituri provenite de la confiscarea bunurilor. La desfăşurarea acestui proces au existat un şir de probleme, care au diminuat această sursă de venituri, cauzate, în special, de: neincluderea în planul de activitate a efectuării controalelor la instituţiile implicate în procesul de confiscare, neglijarea de către unele IFST a evaluărilor efectuate de organele competente şi împuternicite, neclarităţile în unele acte normative, calitatea nesatisfăcătoare a bunurilor confiscate, confiscarea bunurilor care n-au nici o valoare, irosirea de către unele IFST a bunurilor preluate spre comercializare, documentarea neadecvată a procesului de preluare a bunurilor, cointeresarea unor organe de stat în posedarea gratuită a acestor bunuri, neconlucrarea SFS cu organele implicate în confiscarea bunurilor în aspectul verificării datelor, evidenţa neadecvată a bunurilor ţinută de către IFST, precum şi controlul insuficient din partea IFPS. Totodată, SFS, pe lîngă funcţiile de bază, i se atribuie şi funcţiile de comercializare, care, cu personalul existent şi în condiţiile create, nu vor putea fi executate.

Persistarea situaţiei create va condiţiona transformarea încăperilor IFST sau a celor arendate de către acestea în depozite de bunuri care nu vor putea fi comercializate.

Recomandări IFPS:

26. IFPS să iniţieze o inventariere totală a bunurilor confiscate preluate la evidenţa IFST, determinînd totalitatea acestora, starea lor, cu înaintarea propunerilor respective organului ierarhic superior.

27. De comun acord cu organele de standardizare, să examineze modalitatea de verificare a calităţii bunurilor alimentare confiscate în momentul preluării acestora pentru comercializare.

28. Ministerul Finanţelor va decide în termen de 3 luni asupra bunurilor confiscate care nu pot fi realizate şi formează stocuri imense în cadrul IFST.

29. Ministerul Finanţelor, în comun cu organele împuternicite cu funcţii de confiscare a bunurilor, să înainteze Guvernului propuneri privind completarea actelor normative cu norme care n-ar permite transmiterea către SFS a bunurilor care nu pot fi comercializate.

8. Modul în care au fost acumulate veniturile la BUAT

Încasarea impozitelor şi taxelor locale este sursa principală de completare a veniturilor BUAT. IFPS şi APL au întreprins unele măsuri de acumulare a acestor venituri. Astfel, în anul 2009, s-au obţinut venituri de la încasări în sumă de 2448,0 mil.lei. Totodată, n-au fost încasate pe deplin taxele, s-au diminuat şi nu s-au încasat unele impozite locale, au fost stabilite divergenţe în datele raportate. Cele menţionate sînt condiţionate de conlucrarea neadecvată a organelor fiscale cu APL, de controlul intern insuficient desfăşurat în aceste instituţii, ceea ce poate determina micşorarea veniturilor BUAT, precum şi ale BPN.

◊ Sistemul taxelor locale este reglementat de art.289 din Titlul V al Codului fiscal. Acest sistem include 12 taxe. Pe parcursul anului 2009, de către APL au fost aplicate 11 taxe.

Analiza efectuată asupra executării taxelor respective denotă următoarele:

• Suma totală a încasărilor de taxe locale în anul 2009, pe republică, a constituit 200,4 mil.lei, sau cu 9,1 mil.lei mai mult faţă de planul stabilit, atingînd nivelul de executare de 104,4%.

• Planul încasărilor la 6 taxe n-a fost executat, inclusiv la taxele pentru: amenajarea teritoriului, cazare, aplicarea simbolicii locale, parcare, plasarea publicităţii, precum şi taxa balneară.

• Cele mai semnificative venituri au fost obţinute de la încasarea taxei pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială, care au constituit 88,4 mil.lei, sau 44,1% din totalul veniturilor.

• Ponderea cea mai mare în totalul veniturilor acumulate de la încasarea tuturor taxelor locale revine mun.Chişinău, care a constituit 58,4%.

• Cele mai mici venituri de la încasarea taxelor locale au obţinut raioanele Căuşeni, Edineţ.

Impozitele locale sînt reglementate în Titlurile VI şi VII ale Codului fiscal, iar modul de aplicare este prevăzut de Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000²². Sursa principală a veniturilor BUAT au fost impozitele pe venit, impozitele pe proprietate, taxele rutiere şi plata resurselor naturale, nivelurile de încasare a cărora au constituit 97,8%, 96,0%, 104,2% şi, respectiv, 99,7%.

________________

²² Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000 “Pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal”.

Examinările efectuate de audit la 3 inspectorate din totalul celor verificate au identificat probleme la acumularea veniturilor menţionate, după cum urmează:

- A fost diminuată şi neîncasată taxa de amplasare a publicităţii.

În 2 cazuri, constatate la IFS Sîngerei, a fost diminuată baza de calcul prin diminuarea estimativă a veniturilor la bugetul local cu 6,3 mii lei. Totodată, la acest inspectorat au fost relevate divergenţe între achitările înregistrate şi cele reflectate de UAT şi IFS Sîngerei. Spre exemplu, IFS Sîngerei raportează o executare a veniturilor la acest capitol în sumă de 51,4 mii lei, iar UAT dispune de date cu privire la încasarea a 43,3 mii lei, sau cu 8,1 mii lei mai puţin.

- Contrar art.277 alin.(1) din Codul fiscal, se admit cazuri de neîncasare a impozitului pe bunurile imobile.

Astfel, la IFS Făleşti, de la 5 persoane fizice n-a fost încasat impozitul respectiv în sumă de 35,7 mii lei. La IFS Ialoveni nu s-a încasat acest impozit de la persoane juridice care arendează încăperile inspectoratului cu suprafaţa de 200 m².

La IFS Sîngerei, în 21 de cazuri (din 32 verificate) s-a stabilit că persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobile cu altă destinaţie decît cea locativă, conform bazei de calcul a inspectoratului, nu dispun de valoarea estimativă a bunurilor imobile, în scopul impozitării, şi, ca rezultat, pentru perioada anului 2009 nu a fost calculat şi încasat impozitul pe imobil.

- Examinările au determinat situaţii de diminuare şi neachitare a impozitului funciar.

Astfel, verificările efectuate la IFS Făleşti au identificat că la trei agenţi economici neîntemeiat s-a micşorat baza de calcul a impozitului funciar pentru anul 2009, fiind ratat venitul total în sumă de 15,7 mii lei, iar la IFS Sîngerei – în sumă de 47,5 mii lei. La IFS Soroca, la un agent economic a fost micşorat calculul la impozitul funciar pentru anul 2009 cu 5,8 mii lei, iar în urma necalculării impozitului funciar pentru terenurile din extravilan destinate industriei, telecomunicaţiilor şi cele cu o altă destinaţie specială au fost ratate venituri în sumă de 1,3 mii lei. La IFS Ialoveni s-a constatat că 47 de arendaşi ai fondului forestier n-au achitat impozitul funciar în sumă de 10,0 mii lei.

- S-au constatat deficienţe privind micşorarea şi neachitarea taxei pentru amplasarea obiectelor comerciale.

Aceste taxe n-au fost încasate în termenele stabilite. Spre exemplu, conform datelor APL, Î.I. “Slutu Violina” (c/f 1002602002074) înregistrează restanţa la taxa respectivă la 01.01.2009 în sumă de 7,2 mii lei, iar la 01.01.2010 – în sumă de 10,8 mii lei. IFS Sîngerei, efectuînd mai multe controale la acest agent economic, n-a întreprins măsurile de rigoare pentru încasarea veniturilor provenite din această sursă.

La acest capitol s-a constatat că unii agenţi economici prezintă inspectoratului dări de seamă cu date neveridice, care nu sînt depistate de acesta. Astfel, conform datelor Primăriei or.Biruinţa, restanţa la acest venit constituie 13,5 mii lei şi supraplata – de 11,5 mii lei, iar în datele IFS Sîngerei este reflectată doar supraplata în sumă de 11,5 mii lei.

Auditul a constatat divergenţe semnificative între datele IFST şi datele perceptorilor fiscali din cadrul primăriilor, fapt ce demonstrează că ultimii nu calculează penalităţile prevăzute de lege. Astfel, divergenţele privind penalităţile între baza de date a SFS şi conturile personale ale 39 de primării din raionul Hînceşti constituie suma de 2498,3 mii lei.

Concluzii: Deşi sarcina de bază a organului fiscal constă în exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale, calculării corecte, vărsării depline şi în termen la buget a sumelor obligaţiilor fiscale, executarea părţilor de venituri ale bugetelor UAT, în mare măsură, depinde de atitudinea administraţiei publice locale. Cu toate că neexecutarea veniturilor faţă de planurile aprobate este motivată pozitiv de responsabili, problemele, divergenţele şi încălcările constatate de audit la acest compartiment sînt rezultatul neconlucrării adecvate a IFST cu administraţia publică locală. Atît contribuabilii, cît şi perceptorii fiscali din cadrul primăriilor nu se familiarizează cu prevederile legale ce ţin de calcularea şi achitarea impozitelor şi taxelor locale, fiind incorect stabilită baza impozabilă, inclusiv a impozitului funciar calculat reieşind din bonitatea medie, în loc de cea reală, neestimarea valorii imobilelor la preţul de piaţă. Nu este elaborat şi implementat Cadastrul fiscal al persoanelor juridice, prevăzut în art.276 din Codul fiscal. Unii contribuabili, percepînd incompetenţa controalelor fiscale, se eschivează de la plata impozitelor.

Menţinerea în continuare a acestor probleme va face posibilă reducerea esenţială a veniturilor BUAT.

Recomandări IFPS:

30. În comun cu APL, să elaboreze, să aprobe şi să execute un plan de acţiuni sau să stabilească o modalitate de conlucrare cu organele administraţiei publice locale, prevăzînd verificarea datelor, termenul de executare şi responsabilitatea părţilor.

31. Să organizeze anual, în toate regiunile republicii, cursuri de instruire a perceptorilor fiscali şi contribuabililor cointeresaţi, examinînd modificările efectuate în legislaţia fiscală, corectitudinea aplicării prevederilor legislaţiei fiscale, întocmirea documentelor privind executarea obligaţiilor fiscale.

32. Inspectoratele fiscale de stat teritoriale anual să întocmească acte de verificare a datelor sistemului informaţional al SFS şi ale perceptorilor fiscali, incluse în conturile personale ale contribuabililor deserviţi.

33. Să intensifice controlul asupra calculării şi încasării taxelor locale, iar în termen de 3 luni, în comun cu Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, să pună la dispoziţia IFST Cadastrul fiscal în ce priveşte persoanele juridice.

9. Respectarea modului de eliberare a patentelor

Deciziile adoptate în privinţa patentei de întreprinzător au fost orientate spre o reformă structurală a sectorului afacerilor mici, care a urmărit să reducă economia tenebră, ca statul să poată beneficia de venituri fiscale mai mari de la activităţile comerciale improvizate. În realitate, unele persoane care desfăşoară activitate comercială pe bază de patentă nu ţin cont de prevederile legale, protejează activităţile ilegale ale unor importatori de mărfuri, reuşesc să nu plătească impozite, obţinînd venituri considerabile din această activitate.

Cadrul normativ de bază aplicabil pentru procesul de eliberare a patentelor este Legea nr.93-XIV.

Conform informaţiei IFPS, în perioada anului 2009, au fost înregistrate patente de întreprinzător valabile în număr de 88468, inclusiv 15331 – eliberate în anul 2009, iar 73137 – cu termenul de valabilitate prelungit. Numărul patentelor valabile la data de 31.12.2009 a constituit 15154, sau 17,1% din totalul patentelor eliberate şi prelungite în anul 2009.

În urma examinării selective a unor dosare personale ale titularilor de patentă, s-au constatat următoarele:

- Nu în toate cazurile solicitantul a prezentat toate documentele conform prevederilor legale.

La IFS Sîngerei, în 3 cazuri, cu abateri de la prevederile art.4 alin.(3) din Legea nr.93-XIV, a fost eliberată patenta pentru desfăşurarea activităţii “Organizarea de secţii pe interese” în lipsa documentului de studii.

În baza art.12 din Legea nr.93-XIV, în urma impunerii fiscale a titularilor de patente, în anul 2009 au fost încasate venituri în sumă de 33470,7 mii lei, sau cu 14,5% mai mult decît în anul anul 2008.

Pentru a examina legalitatea activităţilor desfăşurate în baza legii menţionate precum şi în condiţiile stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr.59 din 19.01.1998²³ şi Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.955 din 21.08.2004²⁴, auditul a efectuat verificări la unele pieţe din diferite regiuni ale republicii, relevînd următoarele probleme şi neajunsuri:

________________

²³ Hotarîrea Guvernului nr.59 din 19.01.1998 “Despre unele măsuri privind întărirea disciplinei financiare” (cu modificările ulterioare).

²⁴ Hotărîrea Guvernului nr.955 din 21.08.2004 “Despre aprobarea Regulamentului-tip de funcţionare a pieţelor”.

- Majoritatea persoanelor fizice desfăşoară în pieţe activitatea de întreprinzător fără ca aceasta să fie înregistrată conform prevederilor legale.

La 4 pieţe din mun.Bălţi, în 307 cazuri (din 1660 verificate, sau 18,4%), s-a constatat că persoanele fizice nu deţineau patenta de întreprinzător. Ca urmare, la BPN nu au fost încasate venituri pasibile din 4 surse (contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, prime pentru asigurările obligatorii de asistenţă medicală, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru patenta de întreprinzător) în sumă totală de 2095,5 mii lei. Tot în această localitate s-a constatat activitatea nelegală a 35 gherete de comercializare a florilor, ca urmare nefiind încasate posibile venituri la BPN în sumă de 233,4 mii lei. Totodată, în cadrul verificărilor la piaţa centrală din această localitate, s-a constatat că 74% din vînzătorii de carne proaspătă, 87% din vînzătorii de peşte viu, 85% din vînzătorii de carne afumată şi mezeluri realizau marfa fără a dispune de întreprindere înregistrată legal.

Auditul efectuat la IFS Sîngerei a constatat, prin asemenea verificări, că ponderea persoanelor care la 07.04.2010 activau în piaţa locală neregulamentar constituia 7,61%, iar la IFS Făleşti – respectiv, 34 de persoane, sau 8,1%.

- În rezultatul activităţii nelegale, n-au fost acumulate venituri posibile de încasat în bugetul consolidat.

Auditul a estimat veniturile care puteau fi încasate la bugetul public naţional în anul 2009, în urma legalizării activităţilor în cazurile din mun.Bălţi, în suma de circa 1,8 mil.lei. În total pe ţară, aceste venituri ar putea fi considerabile.

- Persoanele fizice care activau în bază de patentă au comercializat mărfuri interzise prin art.18 alin.(4) pct.2 lit.i) din Legea nr.93-XIV.

Auditul, cu suportul inspectorilor fiscali, a efectuat un control tematic la filiala din Moldova a firmei turcesti “VURALALLAR ITN. IHR. TURISM NACLIYAT SAN. VETIC. LTD. STI”. Controlul în cauză a constatat că în anul 2009 această firmă a eliberat prin facturi fiscale, la 33 de persoane fizice care activau în bază de patentă, citrice şi alte fructe exotice în valoare totală de 3,1 mil.lei. Mai mult decît atît, de la această firmă au efectuat procurări şi alte persoane în sumă totală de 15,9 mil.lei, decontările în numerar fiind efectuate cu utilizarea maşinilor de casă şi control.

- Furnizorul a eliberat persoanelor care activau în bază de patentă mărfuri la preţul de cost, iar în unele cazuri la un nivel şi mai jos.

Examinarea unui eşantion de 15 persoane care au procurat de la firma menţionată mai sus citrice în sumă mai mare de 50,0 mii lei a relevat că acestea au procurat lămîi la preţul mediu de 9,75 lei pentru 1 kg, portocale – de 9,65 lei, mandarine – de 9,27 lei etc., pe cînd preţul de cost înregistrat la firmă a constituit, respectiv, 9,64 lei, 9,64 lei şi 9,27 lei.

- Persoanele care activau în bază de patentă comercializau mărfurile procurate la preţuri duble, totodată depăşind limita stabilită de art.18 alin.(3) din Legea nr.93-XIV, iar persoanele cu activitatea neînregistrată – fără a declara veniturile obţinute şi fără a achita impozitele respective.

Astfel, auditul documental a verificat 15 cazuri de comercializare a citricelor procurate de la firma “VURALALLAR ITN.IHR.TURISM NACLIYAT SAN.VETIC.LTD.STI”, relevînd următoarele:

◊ o persoană din mun.Bălţi a procurat de la firma menţionată, în lunile martie, aprilie, mai şi noiembrie 2009, citrice în sumă de 308,6 mii lei, care au fost realizate la piaţă reieşind din preţul mediu de piaţă în sumă de 623,5 mii lei, astfel obţinînd un venit de 314,9 mii lei, fără a fi declarat şi impozitat respectiv;

◊ altă persoană, deţinător de patentă din or.Edineţ, a procurat de la aceeaşi firmă, în lunile aprilie, mai, octombrie şi noiembrie 2009, citrice în sumă de 161,1 mii lei, care au fost comercializate la preţul de 369,7 mii lei, obţinînd un venit de 208,6 mii lei;

◊ 2 cazuri identice au fost înregistrate şi în oraşele Făleşti şi Sîngerei.

Cazuri de realizare a mărfurilor prin intermediul titularilor de patente şi persoanelor fizice care nu şi-au înregistrat activitatea antreprenorială au fost identificate şi la realizarea producţiei din carne şi altele.

Livrările efectuate prin intermediul titularilor de patente şi persoanelor fizice care nu şi-au înregistrat activitatea antreprenorială nu permit nici achitarea TVA la buget.

Astfel, în baza aceluiaşi exemplu de livrare a citricelor, se menţionează că livrările au fost efectuate de către firmă inclusiv cu TVA, însă cumpărătorii, nefiind plătitori TVA, n-au trecut în cont şi nici n-au achitat TVA din adaosul comercial.

Concluzii: Antreprenoriatul în bază de patentă, deşi ajută persoanele cu activităţi mici, nu este monitorizat la cel mai înalt nivel. Aceasta se datorează toleranţei SFS şi a organelor publice locale la exercitarea funcţiilor de control asupra desfăşurării activităţilor în bază de patentă, evidenţei neadecvate a titularilor de patentă, precum şi posibilităţilor oferite de lege unor persoane neoneste faţă de această activitate.

Recomandări IFPS:

34. În comun cu APL, să intensifice controlul asupra persoanelor care activează în bază de patentă.

35. Să reexamineze modul în care este eliberată şi prelungită patenta de întreprinzător şi să propună modificările actelor normative în modul stabilit.

36. Să efectueze verificări la locurile în care sînt desfăşurate activităţi în bază de patentă.

10. Acordarea facilităţilor fiscale

Facilităţile fiscale sînt definite prin prevederile art.6 alin.(9) lit.g) din Codul fiscal. În perioada anului 2009, SFS a acordat facilităţi fiscale în baza art.16 din Codul fiscal. Cele mai multe facilităţi au fost acordate persoanelor juridice la plata impozitului pe bunurile imobiliare şi la plata impozitului funciar. Persoanelor fizice li s-au acordat cele mai mari facilităţi la plata impozitului funciar.

În anul 2009, facilităţile fiscale, care au constituit 425,7 mil.lei, au crescut cu 44,5 mil.lei, sau cu 11,7%, comparativ cu suma facilităţilor fiscale acordate în anul 2008.

În perioada auditată, au fost acordate facilităţi fiscale nu numai în temeiul prevederilor legii de bază (Codul fiscal), dar şi în baza legilor de punere în aplicare a acestuia. Astfel, prin legile de punere în aplicare a 9 Titluri ale Codului fiscal, au fost acordate înlesniri fiscale în 12 cazuri. SFS nu deţine informaţia completă privind facilităţile acordate în baza acestor legi. Mai mult decît atît, unele din cazurile menţionate nu au claritate în aplicare.

Conform art.24 alin.(20) din Legea nr.1164-XIII din 24.04.1997²⁵, se scutesc integral de plata impozitului pe venit agenţii economici a căror activitate de bază este realizarea de programe IT. Totodată, Anexa nr.1 la legea menţionată specifică această activitate neînţeleasă de unele IFST, care acordă scutiri la plata acestui impozit tuturor agenţilor economici, elaborează şi deserveşte programele sale, inclusiv cele elaborate şi de alţi agenţi economici.

________________

²⁵ Legea nr.1164-XIII din 24.04.1997 “Pentru punerea în aplicare a Titlurilor I şi II ale Codului fiscal”.

Recomandări IFPS:

37. Să examineze cazurile şi beneficiile obţinute de la acordarea facilităţilor fiscale agenţilor economici prin Legile de punere în aplicare a titlurilor Codului fiscal, propunînd Guvernului soluţii de modificare a legislaţiei.

CONCLUZII GENERALE

Generalizînd cele menţionate, constatăm că completarea bugetului public naţional cu venituri administrate de SFS este un pas remarcabil în dezvoltarea economiei ţării. Deşi veniturile pe anul 2009 sînt sub nivelul aşteptărilor, un rol important în acumularea acestora revine SFS. Peste 58,1% din veniturile la BPN au fost acumulate în acest an de către contribuabili şi cu suportul nemijlocit al SFS. Pe parcurs, IFPS a elaborat un şir de modificări ale legislaţiei fiscale, s-au efectuat controale fiscale, care au contribuit benefic la acumularea suplimentară a veniturilor. Au fost avizate indicaţii suficiente IFST, s-au acordat contribuabililor explicaţii privind modul de aplicare a normelor fiscale.

În acelaşi timp, constatările din raport evidenţiază prezenţa unor nereguli, probleme şi încălcări la administrarea veniturilor, inclusiv cauzele şi efectul acestora.

Auditul a constatat existenţa problemelor de ordin general cu care se confruntă atît părţile implicate în acumularea şi administrarea acestor venituri, cît şi societatea.

Una din cele mai mari probleme la acumularea veniturilor ţine de combaterea evaziunii fiscale. Acest fenomen, larg răspîndit în ţară, care reprezintă o rezervă considerabilă şi o sursă potenţială de venituri suplimentare în bugetul statului, este cauzat, în special, de:

◊ sarcina fiscală grea şi neuniformă, toleranţa organelor de control, sistemul supraîncărcat de înlesniri fiscale;

◊ necointeresarea autorităţilor locale în combaterea evaziunilor fiscale, ceea ce demonstrează coraportul dintre suma plăţilor în buget şi suma cheltuielilor totale din buget;

◊ activitatea necorespunzătoare a organelor de control fiscal, reieşind şi din cota-parte diminuată a agenţilor economici supuşi controlului.

Pentru combaterea evaziunii fiscale este necesar de a crea următoarele condiţii: (1) majorarea ratelor penale şi a densităţii controalelor organelor fiscale; (2) eşalonarea datoriilor agenţilor economici, examinarea posibilităţilor de micşorare a acestora, luîndu-se în consideraţie caracterul obiectiv la formarea lor; (3) diminuarea poverii fiscale; (4) intensificarea sistemului legislativ pentru promovarea măsurilor economice; (5) simplificarea procedurilor de lichidare a agenţilor economici care nu funcţionează, sau care nu prezintă documentele referitoare la activitatea economică desfăşurată într-o perioadă de timp; (6) înăsprirea răspunderii administrative şi penale a persoanelor cu funcţii de răspundere pentru neachitarea impozitelor; (7) delimitarea strictă a funcţiilor organelor de control; (8) asigurarea transparenţei acestui fenomen; (9) elaborarea unui program orientat spre explicarea consecinţelor evaziunilor fiscale.

Executarea acestor condiţii va face posibilă combaterea parţială a evaziunilor fiscale, care ar putea fi cea mai eficientă cale de completare a bugetului cu venituri fiscale şi, în cele din urmă, de soluţionare a problemei deficitului bugetar.

În acest context, menţionăm că auditul a urmărit scopul de a localiza zonele în care rezultatele activităţii de acumulare a veniturilor au înregistrat performanţe reduse, precum şi de a identifica cauzele acestora, adresînd părţilor implicate recomandări de îmbunătăţire a managementului în domeniul de completare a bugetului public naţional cu venituri administrate de SFS.

Recomandări generale:

Conducerea Ministerului Finanţelor să examineze materialele auditului efectuat de către Curtea de Conturi, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie.

Conducerea IFPS să examineze rezultatele auditului efectuat în cadrul SFS şi să întreprindă măsuri de executare a recomandărilor din acest Raport şi din notele informative ale auditului efectuat în instituţiile subordonate.

Prezentul Raport a fost întocmit în baza probelor acumulate în misiunile de audit de către auditorii publici la IFPS (T.Suhan, Ig.Belibov, V.Pantelei), IFS pe mun.Chişinău (N.Furnica, N.Misail), IFS pe mun.Bălţi (Ig.Lungu, T.Morozan), IFS Sîngerei (A.Lazari, A.Rusu), IFS Făleşti (A.Răileanu, I.Burlacu), IFS Soroca (S.Malevici, D.Ciubotaru), IFS Hînceşti (V.Matei), IFS Ialoveni (N.Ialamov, T.Poleacova) şi IFS Cahul (A.Usatîi).