Hotărîre nr.4b din 29.03.96 cu privire la interpretarea articolului 78 alineatul (5) din Constituţia Republicii Moldova

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE cu privire la interpretarea articolului 78 alineatul (5) din Constituţia Republicii Moldova Nr.4b din 29.03.96 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.22/250 din 11.04.1996 * * * În numele Republicii Moldova Curtea Constituţională în componenţa: Pavel Barbalat - preşedinte Nicolae Chiseev - judecător Nicolae Osmochescu - judecător Eugen Sofroni - judecător Gheorghe Susarenco - judecător-raportor Ion Vasilati - judecător cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, domnului Victor Cecan, deputat în Parlament, preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova - autorul sesizării, conducîndu-se de prevederile articolului 135 alineatul (1) litera b) din Constituţia Republicii Moldova, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul cu privire la interpretarea articolului 78 alineatul (5) din Constituţia Republicii Moldova. Temei pentru examinarea dosarului, conform articolelor 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, aservit sesizarea domnului Victor Cecan, deputat în Parlament, acceptată spre examinare în fond şi inclusă în ordinea de zi prin decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 1996. Examinînd sesizarea în cauză, audiind argumentele expuse în şedinţă, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: La 25 ianuarie 1996 domnul Victor Cecan, deputat în Parlament, a sesizat Curtea Constituţională, solicitînd interpretarea articolului 78 alineatul (5) din Constituţia Republicii Moldova privind numărul de mandate pe care o persoană le poate deţine în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În sesizarea domnului Victor Cecan se menţionează că funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova a fost instituită la 3 septembrie 1990 prin Legea nr. 250-XII "Cu privire la instituirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Sovietice Socialiste Moldova şi la introducerea unor modificări şi completări în Constituţia R.S.S. Moldova". În sesizare se mai concretizează că, în baza articolului III din Legea nominalizată, primul Preşedinte al republicii a fost ales de organul legislativ suprem la 3 septembrie 1990 pe un termen de cinci ani prin majoritatea simplă de voturia deputaţilor, iar la finele anului 1991 Preşedintele Republicii Moldova a fost ales pe un termen de cinci ani prin scrutin universal, egal, liber şi secret conform prevederilor Legii cu privire la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova din 18 septembrie 1991. Constatînd atît faptul că prin dispoziţia articolului 78 din Constituţie se stabileşte o nouă modalitate de alegere a Preşedintelui Republicii, prin care se impune interdicţia de a deţine această funcţie pentru persoanele ce au deţinut-o în timpul a două mandate consecutiv, cît şi faptul că una şi aceeaşi persoană a deţinut funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova după alegerea sa pentru prima dată la 3 septembrie 1990 de către organul legislativ suprem şi a doua oară după alegerea sa la finele anului 1991 prin scrutin prezidenţial, subiectul sesizării solicită Curţii Constituţionale interpretarea articolului 78 alineatul (5) din Constituţie în partea privind răsfrîngerea acestei norme constituţionale asupra persoanei care a deţinut funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în ordinea expusă. Examinînd în şedinţa Curţii argumentele expuse în sesizare, materialele dosarului în cauză, Curtea Constituţională porneşte de la faptul că Republica Moldova ca stat suveran, independent şi democratic a apărut la 27 august 1991 în baza Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova. Curtea Constituţională consideră că faptul instituirii funcţiei de Preşedinte al Republicii Sovietice Socialiste Moldova şi al introducerii modificărilor şi completărilor respective în Constituţia R.S.S. Moldova prin Legea din 3 septembrie 1990 nr. 250-XII nu a produs efectul juridic de instituire a funcţiei de şef al statului Republica Moldova, deoarece atît la acel moment, cît şi în perioada de pînă la 27 august 1991, nu exista statul Republica Moldova - stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil - subiect al comunităţii statelor lumii, iar teritoriul ocupat în prezent de acest stat era parte componentă a altui stat, care se numea Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. În baza acestor argumente Curtea Constituţională concluzionează că pînă la 15 ianuarie 1992, data depunerii jurămîntului de către Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, ales la 8 decembrie 1991 prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat - nici o persoană nu a exercitat un mandat de şef al statului Republica Moldova. De altfel, concluzia că primul mandat de Preşedinte al Republicii Moldova în istoria acestui stat este cel exercitat de actualul şef al statului se bazează şi pe faptul că Preşedintele în exerciţiu a fost pentru prima oară ales prin vot universal, egal direct, secret şi liber exprimat, principii general recunoscute şi stipulate atît în actuala Constituţie, cît şi în Constituţia din 15 aprilie 1978 cu modificările şi completările ulterioare, care a acţionat pînă la 27 august 1994. Prevederile articolului III titlul VII Dispoziţii finale şi tranzitorii din Constituţie, care stipulează că "Preşedintele Republicii Moldova, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile pluralismului politic şi pluripartitismului, pe un termen de cinci ani, conform Legii din 18 septembrie 1991 cu privire la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, rămîne în funcţie pînă la expirarea mandatului pentru care a fost ales, ne demonstrează că prin legea menţionată s-a pus baza juridică a primului mandat de şef al statului Republica Moldova. Prevederile articolului 78 alineatul (5) din Constituţie stabilesc restricţii asupra exercitării consecutive a mai mult de două mandate prezidenţiale de către una şi aceeaşi persoană. De aceea Curtea Constituţională respinge, ca lipsită de suport juridic, o posibilă interpretare, potrivit căreia Preşedintele în exerciţiu nu ar putea candida pentru un nou mandat. Acest lucru ar fi neconform cu întreaga structură a drepturilor politice de care beneficiază toţi cetăţenii, în limita prevederilor articolului 38 alineatul (3) din Constituţie. O asemenea interpretare nu este atestată, de altfel, nicăieri în dreptul comparat. Textul articolului 78 din Constituţie stabileşte interdicţiile speciale pentru candidatura la preşedinţie, toate reglementările complementare ale alegerilor prezidenţiale urmînd să fie detaliate prin lege specială. Avînd în vedere cele expuse, în temeiul articolului 140 din Constituţia Republicii Moldova, articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Pentru motivele menţionate, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Dat fiind faptul că statul Republica Moldova a fost proclamat în baza Declaraţiei de independenţă la 27 august 1991, primul mandat de Preşedinte al Republicii Moldova se exercită începînd cu 15 ianuarie 1992, data depunerii jurămîntului de către Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, ales la 8 decembrie 1991 prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. 2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, este definitivă, nu poate fi atacată şi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen de 10 zile de la data adoptării. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 29 martie 1996. Nr. 4b.