Hotărîre nr.5 din 30.08.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind ajutorul pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă

CONSILIUL CONCURENŢEI

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Regulamentului privind ajutorul pentru

instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă

nr. 5  din  30.08.2013

 (în vigoare 18.10.2013) 

Monitorul Oficial nr.228-232 art.1531 din 18.10.2013

* * *

În temeiul art.41 alin.(1) lit.c) şi art.46 alin.(6) lit.g) din Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.193-197, art.667), art.5 alin.(2), art.23 alin.(5) lit.c) din Legea nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.166-169, art.565), Plenul Consiliului Concurenţei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind ajutorul pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă (se anexează).

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărîrea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.5 din 30 august 2013

REGULAMENT

privind ajutorul de stat pentru instruirea angajaţilor

şi pentru crearea de noi locuri de muncă

Prezentul Regulament transpune Secţiunea 8 şi 9 ale Regulamentului (CE) nr.800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr.L 214 din 09.08.2008, p.0003 – 0047 şi Partea III.2 şi Partea III.3 din Anexa I la Regulamentul (CE) nr.794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr.L 140, din 30.04.2004, p.1-134.

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

1. Prezentul Regulament se aplică ajutorului pentru instruirea angajaţilor şi ajutorului pentru crearea de noi locuri de muncă pentru lucrătorii defavorizaţi şi cei cu dizabilităţi.

2. Ajutoarele de stat pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal, în conformitate cu art.5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul Regulament.

3. Ajutoarele pentru instruirea angajaţilor se acordă atunci cînd nivelul de instruire asigurat de către întreprinderi, din propriile resurse este insuficient în raport cu nevoile de ansamblu ale societăţii actuale.

4. Acordarea de ajutoare pentru crearea de noi locuri de muncă lucrătorilor defavorizaţi şi celor cu dizabilităţi este justificată prin productivitatea mai scăzută, percepută sau reală, a respectivelor categorii de lucrători, datorată fie lipsei de experienţă profesională recentă, fie unor dizabilităţi.

5. Prezentul Regulament nu permite acordarea de ajutoare de stat pentru instruirea angajaţilor, respectiv acordarea de ajutoare pentru crearea locurilor de muncă lucrătorilor defavorizaţi şi a celor cu dizabilităţi, în următoarele cazuri:

1) beneficiarul ajutorului este o întreprindere aflată în dificultate, aşa cum aceasta este definită de Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate;

2) ajutoarele acordate sunt destinate activităţilor legate de exporturi, adică sunt direct legate de cantităţile exportate, de înfiinţarea şi exploatarea unei reţele de distribuţie sau de alte cheltuieli curente legate de activitatea de export;

3) ajutoarele acordate sunt condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele importate;

4) ajutoarele acordate favorizează activităţile în domeniul prelucrării şi comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

a) atunci cînd valoarea ajutorului este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii unor astfel de produse achiziţionate de la producători primari sau comercializate de către întreprinderile în cauză, sau

b) atunci cînd acordarea ajutorului este condiţionată de obligaţia de a fi direcţionat, parţial sau integral, către producătorii primari.

6. Prezentul Regulament nu permite acordarea de ajutoare de stat pentru instruirea angajaţilor, respectiv acordarea de ajutoare pentru crearea locurilor de muncă lucrătorilor defavorizaţi şi celor cu dizabilităţi, în beneficiul întreprinderilor care fac obiectul unei decizii a Consiliului Concurenţei de recuperare a unui ajutor de stat ilegal sau a unui ajutor utilizat abuziv, acordat anterior, şi nerambursat de beneficiar pînă la momentul acordării efective a noului ajutor.

7. Nu constituie ajutoare de stat, în sensul Legii nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat şi nu cad sub incidenţa prezentului Regulament, măsurile de sprijin destinate promovării ocupării forţei de muncă şi instruirii profesionale a personalului angajat care au un caracter general, sunt aplicabile tuturor sectoarelor economice şi tuturor întreprinderilor, fără discriminare, precum şi facilităţile acordate direct persoanelor.

Secţiunea 2

Noţiuni

8. În înţelesul prezentului Regulament, următoarele noţiuni sunt aplicabile:

costuri salariale – consumuri şi cheltuieli privind retribuirea muncii, determinate în conformitate cu Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.90-93 din 29.06.2007);

instruire generală – pregătire profesională cu un conţinut care nu este aplicabil exclusiv sau preponderent postului actual sau viitor al angajatului în întreprindere, însă care oferă calificări ce pot fi transferate într-o mare măsură către alte întreprinderi sau alte domenii de activitate. Instruirea este considerată generală dacă:

a) este organizată în comun de întreprinderi independente diferite sau dacă este disponibilă pentru angajaţi ai unor întreprinderi diferite;

b) este recunoscută, certificată sau validată de autorităţi sau organisme publice sau de alte organisme sau instituţii abilitate conform legislaţiei naţionale sau internaţionale;

instruire specifică – pregătire profesională cu un conţinut aplicabil direct şi principal postului actual sau viitor al angajatului în întreprindere şi care oferă calificări ce nu pot fi transferate către alte întreprinderi sau alte domenii de activitate sau care pot fi transferate numai într-o măsură limitată;

încadrare în muncă protejată – încadrarea într-o întreprindere specializată, aşa cum aceasta este definită la art.2 din Legea nr.60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi;

lucrător defavorizat – orice persoană care:

a) nu a avut un loc de muncă regulat remunerat în ultimele 6 luni sau,

b) nu a absolvit o formă de învăţămînt secundar sau nu deţine o calificare profesională sau,

c) are o vîrstă cuprinsă între 16 şi 24 de ani, este absolvent de studii medii sau superioare şi este în căutarea primului loc de muncă sau,

d) are o vîrstă de peste 50 de ani sau,

e) are singură la întreţinerea sa una sau mai multe persoane sau,

f) lucrează într-un sector sau profesie în care dezechilibrul repartizării posturilor între bărbaţi şi femei este cu cel puţin 25% mai mare decît media dezechilibrului repartizării posturilor între bărbaţi şi femei în toate sectoarele economice, calculată la nivel naţional, şi care aparţine grupului de gen minoritar sau,

g) este membru al unei minorităţi etnice şi are nevoie să îşi dezvolte profilul lingvistic, instruirea profesională sau experienţa de muncă pentru a-şi îmbunătăţi şansele de a obţine un loc de muncă stabil;

h) este în căutarea primului loc de muncă după eliberarea din detenţie;

lucrător extrem de defavorizat – orice persoană care a fost în şomaj cel puţin 24 de luni;

lucrător cu dizabilităţi – orice persoană a cărei dizabilitate sau deficienţă recunoscută ca urmare a unor dizabilităţi fizice, mentale sau psihologice, a fost determinată conform legislaţiei naţionale;

loc de muncă protejat – spaţiul aferent activităţii profesionale din cadrul unei întreprinderi în care cel puţin 50% din lucrători sunt lucrători cu dizabilităţi, care cuprinde locul de lucru din clădirea instituţiei şi orice alt loc din interiorul instituţiei, precum şi din afara ei, la care persoana cu dizabilităţi are acces în timpul exercitării sarcinilor sale de lucru, adaptat nevoilor acesteia, inclusiv echipamentul şi căile de acces;

număr de angajaţi – numărul de unităţi de muncă pe an (UMA), respectiv numărul de persoane angajate cu normă întreagă pe parcursul unui an, activitatea cu normă redusă şi munca sezonieră reprezentînd fracţiuni ale UMA.

Secţiunea 3

Ajutorul pentru instruirea angajaţilor

9. Intensitatea ajutorului nu poate să depăşească:

1) 25% din costurile eligibile pentru instruirea specifică şi

2) 60% din costurile eligibile pentru instruirea generală.

10. Intensitatea ajutorului poate fi majorată pînă la o intensitate maximă de 80% din costurile eligibile, după cum urmează:

1) cu 10% dacă instruirea este acordată lucrătorilor cu dizabilităţi sau defavorizaţi;

2) cu 10% dacă ajutorul este acordat întreprinderilor mijlocii şi cu 20% dacă ajutorul este acordat întreprinderilor mici.

11. Intensitatea ajutoarelor acordate în sectorul transportului maritim poate ajunge la 100% din costurile eligibile, indiferent dacă proiectul se referă la o instruire specifică sau la una generală, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) beneficiarul instruirii nu este activ al echipei, ci este supranumerat la bord şi

b) instruirea are loc la bordul unor nave înscrise în registrele naţionale.

12. În cazurile în care proiectul de ajutor implică atît componente de instruire generală, cît şi componente de instruire specifică, ce nu pot fi separate pentru calcularea intensităţii ajutorului, precum şi în cazurile în care caracterul specific sau general al proiectului de ajutor pentru instruire nu poate fi stabilit, se aplică intensităţile ajutoarelor aplicabile instruirii specifice.

13. Costurile eligibile ale unui proiect de ajutor de instruire sunt:

1) costurile de personal ale formatorilor;

2) costurile de deplasare ale formatorilor şi participanţilor la instruire, inclusiv pentru cazare;

3) alte cheltuieli curente, precum cele pentru materiale şi consumabile direct legate de proiect;

4) amortizarea instrumentelor şi echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate exclusiv pentru proiectul de instruire;

5) costul serviciilor de îndrumare şi consiliere privind proiectul de instruire;

6) costurile de personal ale participanţilor la instruire şi alte costuri legate de implementarea proiectului (costuri administrative, chirie, cheltuieli generale) pînă la valoarea totalului altor costuri eligibile menţionate la subpunctele 1)-5). În privinţa costurilor de personal ale participanţilor la instruire, se iau în considerare numai orele în care participanţii participă efectiv la instruire, după deducerea eventualelor ore lucrătoare.

Secţiunea 4

Ajutoare pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor

defavorizaţi sub formă de subvenţii salariale

14. Acordarea de ajutoare pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi sub formă de subvenţii salariale este permisă, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) intensitatea ajutorului nu depăşeşte 50% din costurile eligibile;

2) în cazul încadrării în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi, costurile eligibile sunt costurile salariale pe o perioadă de maxim 12 luni de la data încadrării în muncă;

3) cînd lucrătorul încadrat în cîmpul muncii este un lucrător extrem de defavorizat, costurile eligibile sunt costurile salariale pe o perioadă de maxim 24 de luni de la data angajării;

4) atunci cînd încadrarea în cîmpul muncii nu reprezintă o creştere netă a numărului de angajaţi în întreprinderea în cauză în comparaţie cu media pe cele 12 luni anterioare, postul sau posturile trebuie să fi devenit vacante ca urmare a demisiei, a unor dizabilităţi, a pensionării pentru limită de vîrstă, a reducerii voluntare a timpului de lucru sau a încetării raporturilor de muncă pentru abatere profesională, şi nu ca rezultat al reducerii unor posturi;

5) menţinerea locului de muncă pentru lucrătorul defavorizat trebuie să fie prevăzută pentru o durată minimă corespunzătoare celei prevăzute de legislaţia naţională sau de orice contracte colective care reglementează raporturile de muncă, cu excepţia cazului concedierii legale pentru abatere profesională;

6) atunci cînd durata încadrării în cîmpul muncii este mai mică de 12 luni sau, după caz, 24 de luni, ajutorul se reduce proporţional în mod corespunzător.

Secţiunea 5

Ajutoare pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor

cu dizabilităţi sub formă de subvenţii salariale

15. Acordarea de ajutoare pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor cu dizabilităţi sub formă de subvenţii salariale este permisă, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) intensitatea ajutorului nu depăşeşte 75% din costurile eligibile;

2) costurile eligibile sunt costurile salariale pentru perioada încadrării în cîmpul muncii a lucrătorului cu dizabilităţi;

3) atunci cînd încadrarea nu reprezintă o creştere netă a numărului de angajaţi în întreprinderea în cauză în comparaţie cu media pe cele douăsprezece luni anterioare, postul sau posturile trebuie să fi devenit vacante ca urmare a demisiei, a unor dizabilităţi, a pensionării pentru limită de vîrstă, a reducerii voluntare a timpului de lucru sau a încetării raporturilor de muncă pentru abatere profesională, şi nu ca rezultat al reducerii unor posturi;

4) menţinerea locului de muncă pentru lucrători este prevăzută pentru o durată minimă corespunzătoare celei prevăzute de legislaţia muncii sau de orice contracte colective care reglementează raporturile de muncă, cu excepţia cazului concedierii legale pentru abatere profesională;

5) în cazul în care durata încadrării în cîmpul muncii este mai mică de 12 luni, ajutorul se reduce proporţional în mod corespunzător.

Secţiunea 6

Ajutorul pentru compensarea costurilor suplimentare generate

de încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor cu dizabilităţi

16. Acordarea de ajutoare pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor cu dizabilităţi este permisă, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) intensitatea ajutorului nu depăşeşte 100% din costurile eligibile;

2) costurile eligibile sunt costurile, altele decît costurile salariale care fac obiectul pct.15 subpunctul 2) din prezentul Regulament, care sunt suplimentare faţă de cele pe care întreprinderea le-ar fi suportat dacă ar fi angajat lucrători fără dizabilităţi, pentru perioada de încadrare în cîmpul muncii a lucrătorului în cauză, respectiv:

a) costurile de adaptare a spaţiilor;

b) costurile privind încadrarea în cîmpul muncii a personalului pentru timpul utilizat exclusiv în scopul acordării de asistenţă lucrătorilor cu dizabilităţi;

c) costurile adaptării sau dobîndirii echipamentelor, ori ale dobîndirii şi validării programelor informatice pentru utilizarea acestora de către lucrătorii cu dizabilităţi, inclusiv facilităţi tehnologice adaptate sau de asistenţă, care sunt suplimentare faţă de cele pe care beneficiarul le-ar fi suportat dacă ar fi angajat lucrători fără dizabilităţi;

d) atunci cînd beneficiarul oferă locuri de muncă protejate, costurile de construcţie, instalare sau extindere a spaţiilor în cauză, precum şi orice costuri de administrare şi transport ce rezultă direct din încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor cu dizabilităţi.

Secţiunea 7

Compatibilitatea ajutorului de stat

17. Ajutorul de stat acordat conform prezentului Regulament este compatibil cu mediul concurenţial normal dacă respectă criteriile de evaluare prevăzute de acesta (intensitatea ajutorului, criteriile de eligibilitate, valoarea ajutorului etc.). În vederea verificării respectării intensităţilor maxime ale ajutorului de stat pentru încadrarea în cîmpul muncii şi pregătirea profesională a angajaţilor este luată în considerare valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate pentru activitatea sau proiectul subvenţionat, indiferent dacă ajutorul respectiv este finanţat din resurse de stat sau resurse externe.

18. Ajutoarele de stat pentru pregătire profesională sau ajutoarele de stat pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi şi a celor cu dizabilităţi nu se cumulează cu nici un alt ajutor care face obiectul altor acte normative adoptate de către Consiliul Concurenţei sau cu ajutorul de minimis sau cu orice alte fonduri externe legate de aceleaşi costuri eligibile – care se suprapun parţial sau integral – în cazul în care un astfel de cumul ar conduce la depăşirea intensităţii maxime a ajutorului sau a valorii maxime aplicabile acestui ajutor în temeiul prezentului Regulament.

19. Prin derogare de la pct.14 din prezentul Regulament, ajutoarele în favoarea lucrătorilor defavorizaţi, prevăzute la pct.15 şi 16 din prezentul Regulament, pot fi cumulate cu alte categorii de ajutoare de stat, cu privire la aceleaşi costuri eligibile, cu condiţia ca acest cumul să nu conducă la o intensitate a ajutorului care să depăşească 100% din costurile eligibile relevante în orice perioadă în care lucrătorii în cauză sunt angajaţi.

20. Consiliul Concurenţei va evalua efectul stimulativ al facilităţilor pe care furnizorul doreşte să le acorde beneficiarului de ajutor de stat în funcţie de criteriile prezentate la pct.23-26 din prezentul Regulament.

21. Ajutoarele de stat pentru pregătire profesională sau ajutoarele de stat pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi şi a celor cu dizabilităţi, acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, în condiţiile prezentului Regulament, sunt considerate a avea un efect stimulativ în cazul în care, înainte de a demara proiectul sau activitatea, beneficiarul prezintă furnizorului o cerere de acordare a ajutorului de stat.

22. Ajutoarele de stat pentru pregătire profesională acordate întreprinderilor mari sunt considerate a avea un efect stimulativ în cazul în care furnizorul verifică, înainte de a acorda ajutorul individual în cauză, suplimentar faţă de îndeplinirea condiţiei prevăzute la pct.21 din prezentul Regulament, dacă proiectul de instruire profesională înregistrează o creştere substanţială a dimensiunii ca urmare a acordării ajutorului.

23. În cazul ajutoarelor acordate pentru a compensa costurile suplimentare generate de încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor cu dizabilităţi, menţionate la pct.16 din prezentul Regulament, acordarea ajutorului este considerată a avea efect stimulativ în cazul respectării condiţiilor prevăzute la pct.16 subpct.2) din prezentul Regulament.

24. Ajutoarele pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi sub formă de subvenţii salariale şi ajutoarele pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor cu dizabilităţi sub formă de subvenţii salariale menţionate la pct.14 şi 15 din prezentul Regulament, se consideră a avea efect stimulativ în cazul în care conduc la o creştere netă a numărului de lucrători defavorizaţi/cu dizabilităţi încadraţi în cîmpul muncii.

25. Orice intenţie a furnizorului de acordare a unui ajutor de stat pentru pregătire profesională sau a unui ajutor de stat pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi şi a celor cu dizabilităţi se notifică, Consiliului Concurenţei, care emite o decizie de autorizare în conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat.

26. Notificarea ajutoarelor de stat pentru pregătire profesională, respectiv a celor pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi şi a celor cu dizabilităţi se va face cu respectarea prevederilor Regulamentului privind forma de notificare, procedura de examinare si adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat şi în conformitate cu formularele de notificare anexe la prezentul Regulament.

27. Acordarea ajutoarelor de stat individuale va fi evaluată de Consiliul Concurenţei diferenţiat în funcţie de cuantumul acestora.

28. Sunt considerate a avea un efect distorsionant pronunţat asupra mediului concurenţial ajutoarele de stat individuale care depăşesc următoarele praguri:

1) în cazul ajutoarelor de stat pentru instruire generală şi specifică – 3 milioane lei/proiect de instruire;

2) în cazul ajutoarelor de stat pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi – 5 milioane lei/întreprindere/an;

3) în cazul ajutoarelor de stat pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi sub formă de subvenţii salariale – 10 milioane lei/întreprindere/an;

4) în cazul ajutoarelor de stat pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor cu dizabilităţi – 10 milioane lei întreprindere/an.

29. Consiliul Concurenţei va autoriza orice ajutor de stat individual sau orice schemă de ajutor de stat pentru pregătire profesională sau pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi şi a celor cu dizabilităţi, care conferă întreprinderilor dreptul de a beneficia de ajutoare de stat cu un cuantum inferior pragurilor stabilite la pct.28 din prezentul Regulament, în condiţiile în care sunt îndeplinite, după caz, condiţiile specifice stipulate în Secţiunile 3-6 din prezentul Regulament.

30. Consiliul Concurenţei va verifica, în cadrul procesului de autorizare al ajutoarelor de stat prevăzute de prezentul Regulament, şi respectarea regulii de cumul stipulate la pct.19 din prezentul Regulament, precum şi existenţa efectului stimulativ al acordării ajutorului, aşa cum este acesta definit la pct.21-24 din prezentul Regulament.

31. Autorizarea ajutoarelor de stat individuale pentru pregătire profesională sau pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi şi a celor cu dizabilităţi, al căror cuantum este superior pragurilor stabilite la pct.28 din prezentul Regulament, va face obiectul procedurii de evaluare prin analiză comparativă prevăzut la Secţiunea 8 din prezentul Regulament.

32. Documentele puse la dispoziţie de către furnizorii de ajutor de stat în vederea evaluării prin analiză comparativă a ajutoarelor de stat vor permite Consiliului Concurenţei analizarea efectelor pozitive şi a celor negative ale acordării măsurii de ajutor, în vederea limitării efectelor distorsionante ale acordării acestora asupra mediului concurenţial.

Secţiunea 8

Evaluarea compatibilităţii ajutorului de stat cu mediul

concurenţial normal prin analiza comparativă

33. În cazul în care furnizorul şi/sau iniţiatorul ajutorului de stat intenţionează să acorde un ajutor de stat ce nu corespunde sau depăşeşte criteriilor de evaluare prevăzute (intensitate mai mare, valoarea mai mare decît limitele stabilite etc.) în prezentul Regulament, evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal se face prin analiza comparativă.

34. Analiza comparativă în scopul evaluării compatibilităţii ajutoarelor pentru pregătire profesională sau a ajutoarelor de stat pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi şi a celor cu dizabilităţi se efectuează în conformitate cu prevederile Secţiunii 11 din Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat şi cu prevederile prezentului capitol.

35. Criteriile suplimentare prevăzute în Secţiunile 9-10 din prezentul Regulament vin în completarea criteriilor stabilite la Secţiunile 3-6 din prezentul Regulament şi a prevederilor pct.17-24 din prezentul Regulament.

Secţiunea 9

Compatibilitatea ajutorului de stat pentru pregătire profesională

care face obiectul unei evaluări prin analiză comparativă

36. În faza de evaluare a ajutorului de stat pentru pregătire profesională, furnizorul de ajutor de stat va pune la dispoziţia Consiliului Concurenţei documente care să demonstreze:

1) existenţa unei disfuncţionalităţi a pieţei care să justifice acordarea ajutorului;

2) că acordarea ajutorului de stat reprezintă instrumentul potrivit pentru remedierea sau reducerea disfuncţionalităţilor pieţei;

3) efectul stimulativ şi necesitatea ajutorului;

4) proporţionalitatea ajutorului;

5) efectele negative ale ajutorului (denaturarea mediului concurenţial).

37. Consiliul Concurenţei va autoriza acele ajutoare la care efectele pozitive ale ajutorului prevalează efectele negative ale acestuia. Pentru a compara efectele pozitive şi negative, Consiliul Concurenţei le va evalua şi va elabora o evaluare globală a impactului lor asupra producătorilor şi consumatorilor de pe fiecare dintre pieţele afectate. Cu excepţia cazului în care Consiliul Concurenţei dispune de informaţii cantitative, aceasta va utiliza informaţii calitative în vederea evaluării.

38. În analiza sa, Consiliul Concurenţei va accepta un grad mai ridicat de denaturare a concurenţei în cazul în care ajutorul este necesar, bine orientat şi proporţional pentru ca o anumită întreprindere să îşi sporească activităţile de instruire, iar societatea beneficiază de activitatea de instruire suplimentară mai mult decît beneficiarul ajutorului.

39. Existenţa unei disfuncţionalităţi a pieţei se manifestă prin faptul că întreprinderile nu dispun de fonduri suficiente sau nu doresc să îşi asume riscurile instruirii profesionale a propriilor angajaţi la un nivel considerat optim pentru societate în ansamblul său, în condiţiile în care nu există siguranţa amortizării integrale a investiţiei într-un termen rezonabil sau în situaţia în care personalul format poate părăsi societatea înainte de amortizarea costurilor asociate instruirii.

40. În analiza sa, Consiliul Concurenţei va avea în vedere următoarele elemente:

1) tipul instruirii (specifică, generală sau mixtă) – instruirea generală va fi considerată a produce mai multe efecte pozitive decît negative;

2) transferabilitatea competenţelor dobîndite pe parcursul instruirii – cu cît gradul de transferabilitate este mai mare, cu atît efectele pozitive ale ajutorului sunt mai evidente. Se consideră că instruirea asigură competenţe transferabile în cazul în care:

a) instruirea este organizată împreună de mai multe întreprinderi independente sau în cazul în care beneficiază de instruire angajaţii din întreprinderi diferite;

b) instruirea este certificată, determină obţinerea unei diplome recunoscute sau este validată de autorităţi sau instituţii publice;

c) instruirea vizează categoriile de angajaţi caracterizate printr-un grad ridicat de rotaţie în cadrul întreprinderii şi în sectorul în cauză;

d) instruirea este importantă pentru angajat şi în afara locului său de muncă actual (ocupaţiile viitoare în cadrul unei alte întreprinderi, viaţa socială, bunăstarea etc.);

3) participanţii la instruire – includerea de lucrători cu dizabilităţi sau defavorizaţi sporeşte efectele pozitive ale instruirii.

41. Pentru a demonstra Consiliului Concurenţei că acordarea ajutorului de stat reprezintă instrumentul potrivit pentru remedierea sau reducerea disfuncţionalităţilor pieţei, furnizorul va prezenta opţiunile alternative avute în vedere (de exemplu: instruire furnizată prin sistemul de învăţămînt – universităţi, şcoli, instruire profesională întreprinsă sau sponsorizată de autorităţile statului) şi va demonstra avantajele utilizării unui instrument selectiv cum ar fi ajutorul de stat pentru o anumită întreprindere.

42. Consiliul Concurenţei va ţine seama, în mod special, de orice studiu de impact al măsurii de sprijin propuse pe care furnizorul este posibil să o fi realizat.

43. Pentru a demonstra Consiliului Concurenţei existenţa efectului stimulativ şi necesitatea acordării ajutorului de stat, furnizorul trebuie să demonstreze faptul că facilităţile ce vor fi acordate determină creşterea dimensiunii, calităţii, sferei de aplicare sau participanţilor vizaţi ai proiectului de instruire, comparativ cu situaţia în care nu ar beneficia de ajutor.

44. Instruirea suplimentară oferită ca efect al acordării ajutorului de stat va fi indicată printr-un număr mai mare de ore sau cursuri de instruire, de participanţi, prin trecerea de la instruirea specifică unei întreprinderi la instruirea generală sau prin sporirea participării anumitor categorii de lucrători defavorizaţi sau cu dizabilităţi.

45. Consiliul Concurenţei va avea în vedere, în analiza sa, cel puţin următoarele elemente:

1) documentele interne ale beneficiarului ajutorului privind costurile de instruire, bugetele, participanţii, conţinutul şi programul pentru două situaţii: instruirea cu ajutor şi instruirea fără ajutor;

2) existenţa unei obligaţii legale pentru angajatori de a asigura un anumit tip de instruire (de exemplu: instruire privind securitatea la locul de muncă). Existenţa unei asemenea obligaţii legale certifică faptul că acordarea unui ajutor de stat pentru organizarea respectivelor cursuri de instruire nu prezintă efect stimulativ;

3) credibilitatea proiectului depus: se va face referire, de exemplu, la bugetele pentru instruire din anii anteriori ale beneficiarului şi compararea cu acestea;

4) raportul dintre programul de instruire şi activităţile comerciale ale beneficiarului ajutorului: cu cît raportul este mai strîns, cu atît efectul de stimulare este mai redus.

46. Furnizorul trebuie să demonstreze menţinerea cuantumului ajutorului la un nivel minim în scopul atingerii obiectivului ajutorului.

47. Costurile eligibile calculate în conformitate cu prevederile pct.13 din prezentul Regulament, trebuie să respecte intensităţile maxim admisibile prevăzute la pct.9-12 din prezentul Regulament şi trebuie să se limiteze la costurile care rezultă din activităţile de instruire care nu ar fi întreprinse fără ajutor.

48. Consiliul Concurenţei va evalua caracteristicile ajutorului care pot influenţa probabilitatea şi amploarea denaturării:

1) selectivitatea;

2) valoarea ajutorului;

3) repetarea şi durata ajutorului;

4) efectul ajutorului asupra costurilor întreprinderii.

49. La evaluarea caracteristicilor de piaţă, care pot oferi o imagine cît mai clară a impactului potenţial al unui ajutor, Consiliul Concurenţei va avea în vedere, printre altele:

1) structura pieţei – va fi evaluată prin concentrarea pieţei, dimensiunea întreprinderilor, importanţa diferenţierii produsului şi existenţa barierelor de intrare şi ieşire de pe piaţă;

2) caracteristicile sectorului sau ale industriei – vor fi evaluate în raport cu cotele de piaţă şi coeficienţii de concentrare calculate odată cu definirea pieţei relevante.

50. Consiliul Concurenţei va evalua, de asemenea, modul în care acordarea ajutoarelor pentru instruire generează denaturări ale concurenţei în ceea ce priveşte intrarea pe piaţă şi ieşirea de pe piaţă, efectele asupra fluxurilor comerciale şi excluderea investiţiilor în instruire.

Secţiunea 10

Compatibilitatea ajutorului de stat pentru încadrarea în cîmpul muncii

a lucrătorilor defavorizaţi şi a celor cu dizabilităţi care face

obiectul unei evaluări prin analiză comparativă

51. În faza de evaluare a ajutorului de stat pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi şi a celor cu dizabilităţi, furnizorul de ajutor de stat va pune la dispoziţia Consiliului Concurenţei documente care să demonstreze:

1) existenţa unui obiectiv de interes public;

2) că acordarea ajutorului de stat reprezintă instrumentul potrivit pentru remedierea sau reducerea disfunţionalităţilor pieţei;

3) efectul stimulativ şi necesitatea ajutorului;

4) proporţionalitatea ajutorului;

5) efectele negative ale ajutorului (denaturarea mediului concurenţial).

52. Consiliul Concurenţei va autoriza acele ajutoare la care efectele pozitive ale ajutorului prevalează efectele negative ale acestuia. Pentru a compara efectele pozitive şi negative, Consiliul Concurenţei le va măsura şi va elabora o evaluare globală a impactului lor asupra producătorilor şi consumatorilor de pe fiecare dintre pieţele afectate. Cu excepţia cazului în care Consiliul Concurenţei dispune de informaţii cantitative, aceasta va utiliza informaţii calitative în vederea evaluării.

53. În analiza sa, Consiliul Concurenţei va accepta un grad mai ridicat de denaturare a concurenţei în cazul în care ajutorul este necesar, bine orientat şi proporţional pentru ca o anumită întreprindere să îşi sporească activităţile de instruire, iar întreprinderea beneficiază de activitatea de instruirea suplimentară mai mult decît beneficiarul ajutorului.

54. Furnizorul va trebui să demonstreze Consiliului Concurenţei faptul că ajutorul care se intenţionează a se acorda va căuta să atingă un obiectiv de interes public.

55. În analiza sa, Consiliul Concurenţei va avea în vedere următoarele elemente:

1) numărul şi categoriile de lucrători vizate de măsură;

2) ratele de ocupare a forţei de muncă ale categoriilor de lucrători vizate de măsură la nivel naţional şi/sau regional şi în cadrul întreprinderii (întreprinderilor) în cauză;

3) ratele şomajului pentru categoriile de lucrători vizate de măsură la nivel naţional şi/sau regional;

4) subgrupurile marginalizate în mod special în ansamblul categoriilor de lucrători defavorizaţi şi cu dizabilităţi.

56. Pentru a demonstra Consiliului Concurenţei că acordarea ajutorului de stat reprezintă instrumentul potrivit pentru remedierea sau reducerea disfuncţionalităţilor pieţei, furnizorul va prezenta opţiunile alternative avute în vedere (de exemplu: utilizarea măsurilor generale, cum ar fi reducerea impozitării forţei de muncă şi reducerea costurilor sociale, sprijinirea investiţiilor în educaţie şi instruire, măsurile pentru oferirea de îndrumare şi consultanţă, asistenţă şi instruire pentru şomeri şi îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul muncii) şi va demonstra avantajele utilizării unui instrument selectiv cum ar fi ajutorul de stat pentru o anumită întreprindere.

57. Consiliul Concurenţei va ţine seama, în mod special, de orice studiu de impact al măsurii de sprijin propuse pe care furnizorul este posibil să o fi realizat.

58. Pentru a demonstra Consiliului Concurenţei existenţa efectului stimulativ şi necesitatea acordării ajutorului de stat, furnizorul trebuie să demonstreze faptul că facilităţile ce vor fi acordate determină schimbarea comportamentului beneficiarului ajutorului, astfel încît ajutorul să asigure o creştere netă a numărului de angajaţi defavorizaţi sau cu dizabilităţi angajaţi în cadrul întreprinderii în cauză, comparativ cu situaţia în care nu ar beneficia de ajutor.

59. Schimbarea comportamentului beneficiarului de ajutor de stat va fi indicată prin faptul că angajaţii defavorizaţi sau cu dizabilităţi recent încadraţi în muncă vor ocupa numai locuri de muncă nou-create sau rămase vacante în urma plecării consimţite, incapacităţii, pensionării pentru limită de vîrstă, reducerii consimţite a programului de lucru sau concedierii legale pentru abatere profesională. Posturile care rezultă din disponibilizări nu trebuie ocupate de lucrători defavorizaţi sau cu dizabilităţi subvenţionaţi. Ajutoarele de stat nu pot fi utilizate pentru înlocuirea lucrătorilor pentru care întreprinderea nu mai primeşte subvenţii şi care, prin urmare, au fost concediaţi.

60. Consiliul Concurenţei va avea în vedere, în analiza sa, cel puţin următoarele elemente:

1) documentele interne ale beneficiarului ajutorului privind costurile cu forţa de muncă în legătură cu categoriile de lucrători vizate de măsură pentru două situaţii: cu ajutor şi fără ajutor;

2) subvenţiile salariale existente sau anterioare în cadrul întreprinderii în cauză: categoriile şi numărul de lucrători beneficiind de subvenţionare;

3) fluctuaţia de personal anuală la categoriile de lucrători vizate de măsura de ajutor de stat.

61. Furnizorul trebuie să demonstreze menţinerea cuantumului ajutorului la un nivel minim în scopul atingerii obiectivului ajutorului.

62. Furnizorul trebuie să furnizeze dovezi cu privire la faptul că valoarea ajutorului nu depăşeşte costurile suplimentare nete privind încadrarea în cîmpul muncii a categoriilor de lucrători vizate de măsură în comparaţie cu costurile privind încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor care nu sunt defavorizaţi sau nu sunt încadraţi în grad de dizabilitate şi că este respectat nivelul maxim admisibil al intensităţilor prevăzute la pct.14-16 din prezentul Regulament.

63. Consiliul Concurenţei va evalua caracteristicile ajutorului care pot afecta probabilitatea şi amploarea denaturării:

1) selectivitatea;

2) valoarea ajutorului;

3) repetarea şi durata ajutorului;

4) efectul ajutorului asupra costurilor întreprinderii.

64. La evaluarea caracteristicilor de piaţă, care pot oferi o imagine cît mai clară a impactului potenţial al unui ajutor, Consiliul Concurenţei va avea în vedere, printre altele:

1) structura pieţei – va fi evaluată prin concentrarea pieţei, dimensiunea întreprinderilor, importanţa diferenţierii produsului şi existenţa barierelor la intrarea şi ieşirea de pe piaţă;

2) caracteristicile sectorului sau ale industriei – vor fi evaluate în raport cu existenţa unei capacităţi de producţie excedentare şi cu faptul că pieţele în industria respectivă sunt în curs de dezvoltare, mature sau în declin;

3) contextul situaţiei de pe piaţa forţei de muncă – vor fi evaluate ratele şomajului şi ocupării forţei de muncă, nivelurile salariale şi legislaţia în domeniul muncii.

65. Consiliul Concurenţei va evalua, de asemenea, modul în care acordarea ajutoarelor pentru încadrarea în cîmpul muncii a lucrătorilor defavorizaţi şi a celor cu dizabilităţi produce un efect de substituţie între lucrătorii subvenţionaţi şi cei nesubvenţionaţi, respectiv un efect de deplasare a cererii de locuri de muncă între sectoare diferite ale economiei.

66. În analiza sa, Consiliul Concurenţei va studia şi modul în care acordarea ajutorului de stat generează denaturări ale concurenţei în ceea ce priveşte nivelul barierelor de intrare şi ieşire de pe piaţă a întreprinderii, nivelul total al investiţiilor în industria în cauză şi efectele asupra fluxurilor comerciale din regiunea vizată de acordarea ajutorului de stat.

Secţiunea 11

Dispoziţii finale

67. Evidenţa şi raportarea ajutoarelor de stat acordate în conformitate cu prevederile prezentului Regulament se va realiza în conformitate cu prevederile Regulamentului privind Registrul ajutoarelor de stat.