Hotărâre nr.12 din 24.07.2026 cu privire la aprobarea Regulamentului privind criteriile pentru analiza compatibilităţii ajutoarelor de stat pentru formare

CONSILIUL CONCURENŢEI

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului privind criteriile pentru

analiza compatibilităţii ajutoarelor de stat pentru formare

nr. 12  din  24.07.2026

 (în vigoare 01.01.2027) 

 (se abrogă la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 382-385 art. 683 din 20.08.2026

* * *

UE

În temeiul art.5 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr.139/2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.166-169a, art.565), art.41 alin.(1) lit.c), art.46 alin.(6) lit.g), din Legea concurenţei nr.183/2012 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.351-354, art.620), Legii nr.112/2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.185-199, art.442), şi acţiunii nr.66 din clusterul 2, anexa A, capitolul 8 "Politica în domeniul concurenţei" din Programul naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.306/2025 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr.269-288, art.319), şi în scopul:

- transpunerii Comunicării Comisiei – Criterii pentru analiza compatibilităţii ajutoarelor de stat pentru formare care fac obiectul notificării individuale (2009/C 188/01) CELEX: 52009XC0811(01), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 188/1 din 11 august 2009,

- transpunerii parţiale a art.4 şi 31 din Regulamentul (UE) nr.651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, CELEX: 32014R0651, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 187 din 26 iunie 2014, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2023/1315 al Comisiei din 23 iunie 2023,

Plenul Consiliului Concurenţei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind criteriile pentru analiza compatibilităţii ajutoarelor de stat pentru formare (se anexează).

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027.

3. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.5/2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind ajutorul de stat pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă (Monitorul Oficial al Republici Moldova, 2013, nr.226-232, art.1531) se abrogă.

4. Prezenta hotărâre se abrogă la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Aprobat

prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei

nr.12/2026

REGULAMENT

privind criteriile pentru analiza compatibilităţii ajutoarelor de stat pentru formare

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind criteriile pentru analiza compatibilităţii ajutoarelor de stat pentru formare (în continuare - Regulament) stabileşte criteriile pentru evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat care oferă sprijin pentru formare profesională atunci când acestea fac obiectul unei notificări.

2. Prezentul Regulament se aplică de către Consiliul Concurenţei furnizorilor de ajutor de stat, beneficiarilor de ajutor de stat şi persoanelor interesate.

3. Ajutoarele pentru formare pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal dacă îndeplinesc condiţiile stabilite pentru ajutoarele de stat pentru formare prevăzute de Legea cu privire la ajutorul de stat şi prezentul Regulament.

4. Nu se acordă ajutoare pentru formarea profesională efectuată de întreprinderi pentru a se conforma standardelor obligatorii privind formarea profesională.

5. Prezentul Regulament asigură cadrul juridic pentru stabilirea criteriilor pe care Consiliul Concurenţei le aplică pentru evaluarea măsurilor de ajutor pentru formare destinate să confere transparenţă raţionamentelor Consiliului Concurenţei şi să asigure previzibilitate şi siguranţă juridică.

6. Prezentul Regulament se aplică pentru orice schemă de ajutor sau oricare ajutor individual pentru formare, acordat ad-hoc sau pe baza unei scheme care trebuie notificată în temeiul Legii cu privire la ajutorul de stat.

7. Noţiunile şi termenii utilizaţi în prezentul Regulament sunt aplicate în sensul definit de Legea cu privire la ajutorul de stat, Legea concurenţei nr.183/2012, actele normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat şi de alte instrumente de interpretare ale instituţiilor Uniunii Europene.

Capitolul II

AJUTOARELE DE STAT PENTRU FORMARE CARE FAC OBIECTUL NOTIFICĂRII

8. Orice schemă de ajutor sau ajutor individual pentru formare, acordat ad-hoc sau pe baza unei scheme care cade sub incidenţa prezentului Regulament trebuie să se notifice Consiliului Concurenţei de către furnizorul ajutorului de stat, în vederea evaluării compatibilităţii acestuia cu regulile de ajutor de stat, prin completarea şi prezentarea formularului general de notificare a ajutorului de stat, anexa nr.2 la Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1/2025.

9. Furnizorii de ajutoare de stat transmit notificările însoţite de documentele justificative semnate electronic prin intermediul Sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat".

10. Orice ajutor individual pentru formare, acordat ad-hoc sau pe baza unei scheme în cazul în care depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti de 3,0 milioane de euro, determinat cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data acordării ajutorului, pentru un proiect de formare se supun evaluării generale de compatibilitate.

11. Se supun evaluării simplificate de compatibilitate ajutoarele individuale pentru formare, acordate ad-hoc sau pe baza unei scheme dacă echivalentul finanţării nerambursabile nu depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 3,0 milioane de euro, determinat cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data acordării ajutorului, pentru un proiect de formare.

12. Pragurile prevăzute la pct.10 şi pct.11 nu pot fi eludate prin divizarea artificială a schemelor de ajutoare sau a proiectelor care beneficiază de ajutoare.

13. Sunt considerate transparente ajutoarele care constau în măsuri de finanţare pentru formare, cu condiţia îndeplinirii condiţiilor prevăzute la Capitolul III sau Capitolul IV.

Capitolul III

EVALUĂREA SIMPLIFICATĂ A COMPATIBILITĂŢII AJUTOARELOR PENTRU FORMARE

Secţiunea 1

Costurile eligibile pentru ajutoarele de stat pentru formare

14. Costurile eligibile trebuie să se limiteze la costurile care rezultă din activităţile de formare care nu ar fi întreprinse fără ajutor.

15. Costurile eligibile ale unui proiect de ajutor de formare sunt următoarele:

15.1. costurile cu personalul aferente formatorilor, pentru orele în care aceştia participă la formare;

15.2. costurile operaţionale aferente formatorilor şi participanţilor la formare, legate direct de proiectul de formare, cum ar fi cheltuielile de călătorie, cheltuielile de cazare, materialele şi consumabilele direct legate de proiect, amortizarea instrumentelor şi a echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate exclusiv pentru proiectul de formare;

15.3. costurile serviciilor de consiliere legate de proiectul de formare;

15.4. costurile cu personalul aferente participanţilor la formare şi costurile indirecte generale (costuri administrative, chirie, cheltuieli de regie) pentru orele în care participanţii sunt la cursurile de formare.

16. Furnizorul trebuie să ofere dovezi cu privire la faptul că, suma ajutorului nu depăşeşte acea parte din costurile eligibile care nu pot fi suportate de întreprindere.

Secţiunea 2

 Intensitatea ajutorului de stat pentru formare

17. Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 50 % din costurile eligibile. Aceasta poate fi majorată până la o intensitate maximă a ajutorului de 70 % din costurile eligibile, după cum urmează:

17.1. cu 10 puncte procentuale dacă formarea se adresează lucrătorilor cu dizabilităţi sau lucrătorilor defavorizaţi;

17.2. cu 10 puncte procentuale dacă ajutorul este acordat unor întreprinderi mijlocii; şi

17.3. cu 20 de puncte procentuale dacă ajutorul este acordat unor întreprinderi mici.

18. În cazul în care ajutorul este acordat în sectorul transportului maritim, intensitatea ajutorului poate fi majorată până la 100 % din costurile eligibile dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

18.1. beneficiarii formării nu sunt membri activi ai echipajului, ci sunt în supranumerar la bord; şi

18.2. formarea are loc la bordul unor nave înscrise în Registrul de stat al navelor al Republicii Moldova sau, după caz, în Catalogul naval al Republicii Moldova.

Capitolul IV

CRITERII PENTRU EVALUAREA GENERALĂ A COMPATIBILITĂŢII

AJUTOARELOR DE STAT PENTRU FORMARE

Secţiunea 1

Domeniul de aplicare

19. La evaluarea generală a compatibităţii unui ajutor de stat pentru formare, Consiliul Concurenţei, suplimentar la prevederile prevăzute la Capitolul III, supune evaluării şi criteriile prevăzute în prezentul capitol.

20. Criteriile stabilite în prezentul Regulament nu se aplică de către Consiliul Concurenţei în mod mecanic. Nivelul evaluării şi tipul de informaţii care pot fi solicitate sunt proporţionale cu riscul de denaturare a concurenţei. Sfera de aplicare a analizei depinde de natura cazului.

Secţiunea 2

Efectele pozitive ale ajutorului

Subsecţiunea 2.1

 Existenţa unor disfuncţionalităţi de piaţă

21. Este posibil ca întreprinderile să asigure un nivel de formare inferior nivelului optim din punct de vedere social în cazul în care angajaţii sunt liberi să schimbe locul de muncă, alte întreprinderi beneficiind de pe urma încadrării unui angajat deja format. În special în cazul formării orientate spre calificări transferabile între întreprinderi. Ajutoarele de stat pot contribui la crearea unor stimulente suplimentare pentru ca angajatorii să asigure o formare la un nivel corespunzător din punct de vedere social.

22. Lucrătorii calificaţi contribuie la creşterea productivităţii şi competitivităţii întreprinderilor. Angajatorii şi angajaţii pot investi insuficient în formare. Angajaţii îşi pot limita investiţiile în formare în cazul în care nu doresc să îşi asume riscurile, suferă de constrângeri de ordin financiar sau întâmpină dificultăţi în a semnala viitorilor angajatori nivelul de cunoştinţe acumulate.

23. Întreprinderile pot să nu dorească formarea forţei lor de muncă la nivelul optim pentru societate în ansamblu. Acest lucru se datorează disfuncţionalităţii pieţei în legătură cu externalităţile pozitive ale formării şi dificultăţilor în alocarea fondurilor necesare în cazul în care angajaţii sunt liberi să îşi schimbe locul de muncă.

24. Întreprinderile pot investi mai puţin în formare dacă se tem că un angajat format poate pleca înainte ca întreprinderea să îşi recupereze investiţia. Întreprinderile pot fi reticente în a asigura suficientă formare lucrătorilor dacă această formare nu este profitabilă rapid sau este specifică necesităţilor întreprinderii în cauză sau dacă nu există clauze contractuale speciale care fie să împiedice angajatul format să părăsească întreprinderea înainte de amortizarea costurilor de formare sau înainte de rambursarea parţială a cheltuielilor legate de formare.

25. Investiţia insuficientă în formare se poate produce chiar şi în cazul în care întreprinderea îşi poate amortiza integral investiţia dar beneficiile sale private sunt mai mici decât beneficiile pentru societate în ansamblu.

26. Externalităţile pozitive ale formării pot apărea, în special, în cazul în care formarea perfecţionează calificări transferabile, cum ar fi cele care pot fi utilizate în cadrul mai multor întreprinderi. Formarea specializată aduce creşteri de productivitate numai într-o anumită întreprindere, iar întreprinderile şi-o pot însuşi cu uşurinţă. Sfera externalităţilor pozitive ale formării specializate este mai limitată decât cea a externalităţilor formării generale.

27. Dacă întreprinderile se confruntă cu costuri mai ridicate şi beneficii nesigure pentru formarea lucrătorilor defavorizaţi sau a celor cu dizabilităţi, aceasta poate constitui un motiv pentru a asigura mai puţină formare acestor grupuri. Formarea lucrătorilor defavorizaţi sau cu dizabilităţi poate produce, în general, externalităţi pozitive pentru societate în ansamblu.

28. Furnizorul de ajutor de stat trebuie să demonstreze că există o disfuncţionalitate a pieţei care să justifice ajutorul.

29. Consiliul Concurenţei la evaluarea compatibilităţii, are în vedere, fără a se limita la acestea, următoarele elemente:

29.1. tipul formării – dacă aceasta este specifică sau generală. Un anumit proiect de formare poate fi alcătuit atât din elemente generale, cât şi din elemente specifice, Formarea generală produce mai multe externalităţi pozitive;

29.2. transferabilitatea competenţelor dobândite pe parcursul formării. Cu cât competenţele sunt mai transferabile, cu atât creşte probabilitatea unor externalităţi pozitive. Se consideră că formarea asigură competenţe transferabile în cazul în care:

29.2.1. formarea este organizată împreună de mai multe întreprinderi independente sau în cazul în care angajaţi din întreprinderi diferite pot beneficia de formare;

29.2.2. formarea este certificată, determină obţinerea unei diplome recunoscute sau este certificată de autorităţi sau instituţii publice;

29.2.3. formarea vizează categoriile de angajaţi caracterizate printr-un grad ridicat de rotaţie în cadrul întreprinderii şi în sectorul în cauză;

29.2.4. formarea poate fi importantă pentru angajat în afara locului său de muncă actual, cum ar fi ocupaţiile viitoare în cadrul unei alte întreprinderi, viaţa socială, bunăstarea etc.;

29.3. participanţii la formare, includerea de lucrători cu dizabilităţi sau defavorizaţi poate spori externalităţile pozitive ale formării.

Subsecţiunea 2.2

 Ajutorul de stat ca instrument adecvat de politică

30. Obiectivul general urmărit este promovarea formării în vederea creşterii capitalului uman şi a impactului acestuia asupra creşterii economice, productivităţii şi ocupării forţei de muncă.

31. Ajutoarele de stat nu reprezintă singurul instrument aflat la dispoziţia furnizorilor ajutorului de stat pentru încurajarea formării. Cea mai mare parte a formării este furnizată prin sisteme de învăţământ cum ar fi universităţi, şcoli, formare profesională întreprinsă sau sponsorizată de autorităţile statului. Formarea poate fi întreprinsă şi de persoanele interesate, cu sau fără susţinerea angajatorilor lor.

32. Se consideră că măsurile de sprijin constituie un instrument adecvat în cazurile în care furnizorul a luat în considerare alte opţiuni şi sunt constatate avantajele utilizării unui instrument selectiv, cum ar fi ajutorul de stat pentru o anumită întreprindere.

33. Consiliul Concurenţei ţine cont în mod special de orice evaluare a impactului măsurii propuse pe care furnizorul este posibil să o fi realizat.

Subsecţiunea 2.3

 Efectul de stimulare şi necesitatea ajutorului

34. Ajutoarele de stat pentru formare trebuie să aibă ca rezultat schimbarea comportamentului beneficiarului astfel încât acesta să ofere o formare superioară din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ faţă de cea oferită în cazul în care nu ar fi beneficiat de ajutor.

35. În cazul în care nu există o creştere cantitativă sau calitativă a activităţilor propuse de formare, se consideră că ajutorul nu are un efect de stimulare.

36. Efectul de stimulare este identificat printr-o analiză contrafactuală, prin compararea nivelurilor de formare propuse cu şi fără ajutor.

37. Majoritatea angajatorilor consideră necesară formarea forţei lor de muncă pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare a întreprinderilor lor. Nu se poate presupune că ajutorul de stat pentru formare, în special pentru formarea specializată, este întotdeauna necesar.

38. Furnizorul ajutorului de stat trebuie să dovedească Consiliului Concurenţei existenţa efectului de stimulare şi necesitatea ajutorului prin:

38.1. beneficiarul trebuie să fi depus o cerere de ajutor adresată furnizorului ajutorului de stat în cauză anterior demarării proiectului de formare.

38.2. furnizorul trebuie să demonstreze faptul că ajutorul de stat determină creşterea dimensiunii, calităţii, sferei de aplicare sau participanţilor vizaţi ai proiectului de formare, comparativ cu situaţia în care nu ar beneficia de ajutor.

Formarea suplimentară oferită cu ajutorul respectiv poate fi identificată, cum ar fi printr-un număr mai mare de ore sau cursuri de formare, de participanţi, prin trecerea de la formarea specifică unei întreprinderi la formarea generală sau prin sporirea participării anumitor categorii de lucrători defavorizaţi sau cu dizabilităţi.

39. În analiza sa, Consiliul Concurenţei ia în considerare printre altele următoarele elemente:

39.1. documentele interne ale beneficiarului ajutorului privind costurile de formare, bugetele, participanţii, conţinutul şi programul pentru două situaţii:

39.1.1. formarea cu ajutor; şi

39.1.2. formarea fără ajutor;

39.2. existenţa unei obligaţii legale pentru angajatori de a asigura un anumit tip de formare cum ar fi siguranţă: în mod normal, în cazul în care există o astfel de obligaţie, Consiliul Concurenţei stabileşte că nu există niciun efect de stimulare;

39.3. credibilitatea proiectului depus, de exemplu, prin referirea la bugetele pentru formare din anii anteriori şi compararea cu acestea;

39.4. raportul dintre programul de formare şi activităţile comerciale ale beneficiarului ajutorului: cu cât raportul este mai strâns, cu atât efectul de stimulare este mai puţin probabil. Este puţin probabil ca formarea privind introducerea unei noi tehnologii într-un anumit sector să aibă un efect de stimulare, întrucât întreprinderile nu au altă alternativă decât să îşi formeze forţa de muncă în ceea ce priveşte tehnologia recent introdusă.

Subsecţiunea 2.4

 Proporţionalitatea ajutorului

40. Furnizorul trebuie să demonstreze necesitatea ajutorului, precum şi menţinerea cuantumului acestuia la un nivel minim în scopul atingerii obiectivului ajutorului.

41. Costurile eligibile se calculează în conformitate cu pct.15 din prezentul Regulament şi trebuie să se limiteze la costurile care rezultă din activităţile de formare care nu ar fi întreprinse fără ajutor.

42. Furnizorul trebuie să furnizeze dovezi cu privire la faptul că suma ajutorului nu depăşeşte acea parte din costurile eligibile care nu pot fi suportate de întreprindere.

43. Intensităţile ajutoarelor nu trebuie să depăşească niciodată valorile prevăzute la pct.17 şi pct.18 din prezentul Regulament, şi se aplică pentru costurile eligibile.

Secţiunea 3

Efectele negative ale ajutorului

Subsecţiunea 3.1

 Analiza efectelor negative

44. În cazul în care ajutorul este proporţional pentru atingerea obiectivului ajutorului, este probabil ca efectele negative ale acestuia să fie limitate şi analiza efectelor negative să nu fie necesară.

45. În anumite cazuri, chiar şi atunci când ajutorul este necesar şi proporţional pentru ca o anumită întreprindere să intensifice formarea furnizată, ajutorul poate determina o schimbare a comportamentului beneficiarului care să denatureze în mod semnificativ concurenţa. În aceste situaţii, Consiliul Concurenţei desfăşoară o analiză completă a denaturărilor concurenţei. Gradul denaturării concurenţei datorate ajutorului poate varia în funcţie de caracteristicile ajutorului şi pieţelor afectate.

46. Caracteristice ajutorului care pot afecta probabilitatea şi amploarea denaturării:

46.1. selectivitatea;

46.2. valoarea ajutorului;

46.3. repetarea şi durata ajutorului;

46.4. efectul ajutorului asupra costurilor întreprinderii.

47. Un program de formare utilizat pentru a încuraja întreprinderile în general să întreprindă o formare mai intensă poate avea un efect diferit pe piaţă faţă de situaţia în care un ajutor considerabil este acordat unei singure întreprinderi pentru a-i permite acesteia să-şi intensifice procesul de formare.

48. Denaturarea concurenţei poate fi mai semnificativă, deoarece concurenţii beneficiarului ajutorului nu mai pot concura la acelaşi nivel.

49. Denaturarea este şi mai însemnată în cazul în care costurile de formare în ceea ce priveşte activitatea comercială a beneficiarului reprezintă un procent important din costurile totale.

50. La evaluarea caracteristicilor de piaţă, care pot oferi o imagine a impactului potenţial al unui ajutor, Consiliul Concurenţei are în vedere printre altele:

50.1. structura pieţei;

50.2. caracteristicile sectorului sau ale industriei.

51. Consiliul Concurenţei evaluează structura pieţei prin concentrarea pieţei, dimensiunea întreprinderilor, importanţa diferenţierii produsului şi barierele la intrare şi ieşire.

52. Cotele de piaţă şi coeficienţii de concentrare se calculează odată cu definirea pieţei relevante. Cu cât sunt mai puţine întreprinderi, cu atât cota lor de piaţă este mai mare şi se aşteaptă o concurenţă mai scăzută.

53. În cazul în care piaţa afectată este concentrată cu bariere ridicate la intrare, iar beneficiarul ajutorului este un actor important pe piaţă, atunci este mai probabil ca respectivii concurenţi îşi vor schimba comportamentul ca răspuns la ajutor.

54. Pe parcursul analizării caracteristicilor sectorului, Consiliul Concurenţei ţine cont de importanţa forţei de muncă formate pentru activitatea comercială, existenţa unei capacităţi de producţie excedentare, de faptul că pieţele în industria respectivă sunt în curs de dezvoltare, mature sau în declin, strategiile de finanţare a formării ale concurenţilor - ajutoare de stat, angajaţi şi angajatori.

55. Ajutorul pentru formare într-o industrie aflată în declin poate creşte riscul unei denaturări a concurenţei prin menţinerea unei întreprinderi ineficiente pe linia de plutire.

56. Ajutoarele pentru formare pot, în anumite cazuri, să conducă la denaturări ale concurenţei în ceea ce priveşte intrarea pe piaţă şi ieşirea de pe piaţă, efectele asupra fluxurilor comerciale şi excluderea investiţiilor în formare.

Subsecţiunea 3.2

 Intrarea pe piaţă şi ieşirea de pe piaţă

57. Pe o piaţă competitivă, întreprinderile vând produse care generează profituri. Prin modificarea costurilor, ajutorul de stat modifică profitabilitatea şi astfel poate afecta decizia întreprinderii de a oferi sau nu un produs. Un ajutor de stat care reduce costurile curente de producţie, cum este formarea personalului, face mai atractivă intrarea pe piaţă şi permite întreprinderilor care în alte circumstanţe au perspective comerciale reduse să intre pe o piaţă sau să introducă noi produse în defavoarea concurenţilor mai eficienţi.

58. Disponibilitatea ajutorului de stat poate afecta şi decizia unei întreprinderi de a ieşi de pe o piaţă pe care se află deja.

59. Ajutorul de stat pentru formare poate reduce valoarea pierderilor şi poate permite unei întreprinderi să rămână pe piaţă pentru o perioadă mai lungă, ce poate însemna că alte întreprinderi mai eficiente, dar care nu beneficiază de ajutoare, sunt forţate să iasă de pe piaţă.

Subsecţiunea 3.3

 Efecte asupra fluxurilor comerciale

60. Ajutoarele de stat pentru formare pot face ca anumite teritorii să beneficieze de condiţii de producţie mai favorabile prin comparaţie cu altele. Aceasta poate conduce la deplasarea fluxurilor comerciale spre regiunile în care acest ajutor este acordat.

Subsecţiunea 3.4

 Excluderea investiţiilor în formare

61. Pentru a se menţine pe piaţă şi pentru a maximiza profiturile, întreprinderile au motive pentru a investi în formarea personalului, iar valoarea investiţiilor în formare pe care fiecare întreprindere este dispusă să le facă depinde şi de cât de mult investesc concurenţii săi.

62. Întreprinderile subvenţionate de stat îşi pot reduce propria investiţie. În mod alternativ, în cazul în care ajutorul îl determină pe beneficiarul ajutorului să investească mai mult, concurenţii pot reacţiona prin reducerea cheltuielilor proprii de formare.

63. În situaţia în care, pentru atingerea aceluiaşi obiectiv, beneficiarii ajutorului sau concurenţii acestora cheltuiesc mai puţin în prezenţa ajutorului decât în absenţa acestuia, investiţia privată a acestora în formarea personalului este exclusă datorită ajutorului.

Capitolul V

COMPARARE ŞI DECIZIE

64. Ultima etapă a analizei reprezintă evaluarea gradului în care efectele pozitive ale ajutorului prevalează mai mult decât efectele negative ale acestuia, pe care Consiliul Concurenţei o face de la caz la caz.

65. Pentru a compara efectele pozitive şi negative, Consiliul Concurenţei măsoară efectele şi elaborează o evaluare globală a impactului lor asupra producătorilor şi consumatorilor de pe fiecare dintre pieţele afectate.

66. Cu excepţia cazului în care Consiliul Concurenţei dispune de informaţii cantitative, utilizează informaţii calitative în scopul evaluării.

67. Consiliul Concurenţei poate accepta un grad mai ridicat de denaturare a concurenţei în cazul în care ajutorul este necesar, bine orientat şi proporţional pentru ca o anumită întreprindere să îşi sporească activităţile de formare, iar societatea beneficiază de activitatea de formarea suplimentară mai mult decât beneficiarul ajutorului.

Capitolul VI

RAPORTARE ŞI MONITORIZARE

68. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat, furnizorii ajutorului de stat vor transmite Consiliului Concurenţei toate informaţiile necesare pentru Registrul ajutoarelor de stat, în conformitate cu actul normativ adoptat de Consiliul Concurenţei.

69. La adoptarea deciziilor în temeiul Regulamentului, Consiliul Concurenţei poate stabili furnizorilor ajutorului de stat obligaţii suplimentare în materie de raportare cu privire la ajutorul acordat pentru a fi în măsură să verifice dacă decizia de aprobare a măsurii de ajutor a fost respectată.

70. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente în derulare pentru a verifica atât respectarea prevederilor actelor juridice în baza cărora acestea au fost acordate, cât şi a deciziilor de autorizare pe care aceasta le-a emis conform Legii cu privire la ajutorul de stat.