Hotărîre nr.51 din 07.07.2003 privind Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2002

CURTEA DE CONTURI Hotărîre privind Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2002 Nr.51 din 07.07.2003 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.173-176/39 din 12.08.2003 * * * În conformitate cu art.133 din Constituţia Republicii Moldova, Curtea de Conturi HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2002 şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova. 2. Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2002 va fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în ordinea stabilită. Preşedintele Curţii de Conturi Vasile Pentelei Chişinău, 7 iulie 2003. Nr.51. RAPORTUL Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2002 INTRODUCERE În anul 2002 s-a menţinut tendinţa pozitivă de dezvoltare economică. Produsul intern brut (PIB), după o creştere neesenţială în anul 2000 (cu 2,1%), a sporit în anul 2001 cu 6,1 la sută, iar în anul 2002 - cu 7,2 la sută, constituind în valoare nominală 22040,4 mil.lei. Creşterea reală a PIB s-a produs, în special, din contul majorării esenţiale (cu 18,0 la sută) a impozitelor nete pe produs şi pe import. Un impact nefavorabil asupra creşterii PIB continuă să-l exercite Balanţa comercială negativă, care în anul 2002 a înregistrat un deficit de 386,0 mil.dolari SUA, sau cu 18,0 la sută mai mult faţă de a.2001. Rata medie anuală a inflaţiei în anul 2002 a constituit 5,3 la sută (comparativ cu 9,8 la sută - în anul precedent). Cursul de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul american a înregistrat o uşoară creştere - cu 5,4 la sută, în comparaţie cu anul 2001. Politica fiscală a statului a fost orientată spre crearea condiţiilor echitabile pentru toţi contribuabilii, finanţarea programelor de stat prioritare şi stimularea activităţii economice, menţinerea unui mediu favorabil de concurenţă pentru toţi agenţii economici. Bugetul consolidat în anul de referinţă a fost executat la venituri în mărime de 5084,4 mil.lei, iar la cheltuieli - de 5194,1 mil.lei, formîndu-se un deficit de casă în sumă de 109,7 mil.lei. Veniturile bugetului consolidat au fost influenţate de evoluţia pozitivă din economia naţională, înregistrîndu-se o creştere a acestora, faţă de anul precedent, cu 759,6 mil.lei, sau cu 17,6 la sută. Veniturile fiscale au constituit 84,3 la sută, din care impozitelor indirecte le revin 59,5 la sută. Veniturile nefiscale s-au micşorat, comparativ cu a.2001, cu 6,6 la sută, inclusiv venitul net al Băncii Naţionale a Moldovei - cu circa 40,0 la sută. Deşi veniturile bugetului consolidat au crescut simţitor faţă de anul precedent, planul precizat pe anul 2002 n-a fost realizat cu 0,8%. Neîncasări mai mari faţă de planul precizat au fost admise la capitolul "Accize" - cu 202,0 mil.lei (- 23,5%). Statul a beneficiat de granturi externe în sumă de peste 73,0 mil.lei, sau de 2 ori mai puţin decît în anul 2001. Organele vamale în anul 2002 au vărsat în bugetul consolidat 2493,6 mil.lei (49,0% din veniturile totale), sau cu 629,4 mil.lei (cu 33,8%) mai mult decît în anul 2001 şi cu 138,4 mil.lei (cu 5,9%) mai mult faţă de planul precizat. La 1 ianuarie 2003 datoria agenţilor economici faţă de bugetul consolidat constituia 984,3 mil.lei (cu 110,7 mil.lei mai puţin decît la 01.01.02), din care faţă de bugetul de stat - 483,8 mil.lei (49,2%) şi faţă de bugetele unităţilor administrativ-teritoriale - 500,5 mil.lei (50,8). Din totalul restanţelor la plăţile în buget, 67,4 la sută revin taxei pe valoarea adăugată şi accizelor. Concomitent, la aceeaşi dată, agenţilor economici care au încheiat acorduri-memorandum cu Consiliul Creditorilor de Stat li s-au "îngheţat" şi reeşalonat plăţi în sumă de 247,5 mil.lei, au fost prolongate şi anulate alte plăţi ale agenţilor economici. Astfel, datoria totală a agenţilor economici faţă de bugetul consolidat, ţinîndu-se cont de penalităţile şi sancţiunile aplicate la începutul anului curent, constituia 2920,6 mil.lei. Cheltuielile bugetului consolidat s-au majorat, comparativ cu anul 2001, cu 868,2 mil.lei, sau cu 20,1 la sută, iar faţă de planul precizat s-au micşorat cu 170,1 mil.lei (sau cu 3,2%), din care 90,0 mil.lei ţin de domeniul social-cultural. Datoria externă de stat la începutul anului 2003 constituia 724,3 mil.USD (10067,8 mil.lei), sau cu 3,5 la sută mai mult faţă de 01.01.02. Pentru deservirea şi rambursarea datoriei externe de stat şi garantată, în anul 2002, au fost utilizate 805,2 mil.lei, ce constituie 15,5 la sută din cheltuielile totale ale bugetului consolidat. Datoria internă de stat pe parcursul anului 2002 a crescut cu 420,9 mil.lei (cu 17,5%) şi la finele anului a constituit 2821,4 mil.lei, din care împrumuturile acordate de Banca Naţională a Moldovei - 1744,0 mil.lei (62,0%). Pentru deservirea datoriei interne de stat, în anul 2002 s-au utilizat 141,4 mil.lei. Datoriile creditoare ale bugetului consolidat la 1 ianuarie 2003 constituiau 784,0 mil.lei (cu 273,8 mil.lei mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, sau cu 25,9%), din care 474,8 mil.lei (60,5%) - datoriile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. În structura datoriilor creditoare, 132,1 mil.lei (16,8%) constituie contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar 165,1 mil.lei (21,1%) - plata mărfurilor şi serviciilor. Deficitul bugetului de stat a constituit 184,4 mil.lei (0,8% din PIB). Pentru finanţarea deficitului bugetar, precum şi pentru rambursarea împrumuturilor şi onorarea altor obligaţiuni au fost atrase mijloace bugetare din diverse surse în sumă de 736,8 mil.lei, din care au fost utilizate 659,9 mil.lei, soldul constituind 76,9 mil.lei. Mijloacele extrabugetare ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat au alcătuit 653,7 mil.lei, sau de 1,5 ori mai mult decît în anul 2001, dar cu 28,5% mai puţin faţă de cele preconizate. Cheltuielile extrabugetare au constituit 557,2 mil.lei, sau 69,2% în raport cu cele preconizate pentru anul 2002. CAPITOLUL I. Formarea şi întrebuinţarea resurselor bugetare şi extrabugetare În conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2002 (cu completări şi modificări) şi deciziile organelor publice ale unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul consolidat a fost preconizat la venituri în sumă de 5127,0 mil.lei, iar la cheltuieli - de 5364,2 mil.lei, cu un deficit bugetar de 237,2 mil.lei. Executarea bugetului consolidat în anul 2002 a constituit la venituri suma de 5084,4 mil.lei (99,2 la sută), iar la cheltuieli - 5194,2 mil.lei (96,8 la sută), cu un deficit de casă în mărime de 109,8 mil.lei. În suma totală a veniturilor acumulate în bugetul consolidat pe parcursul anului 2002 veniturile curente au constituit 4893,4 mil.lei (96,3 la sută), veniturile din operaţiunile cu capital - 117,6 mil.lei (2,3 la sută) şi granturile - 73,4 mil.lei (1,4 la sută). S-a înregistrat o creştere a veniturilor fiscale faţă de suma prognozată cu 6,5 mil.lei (0,2 la sută) şi o diminuare a veniturilor nefiscale cu 50,5 mil.lei (7,7 la sută). Din totalul de venituri acumulate la bugetul consolidat, 2503,4 mil.lei au fost încasaţi prin intermediul organelor Serviciului Fiscal de Stat, 2493,6 mil.lei - prin intermediul Departamentului Vamal, iar 87,4 mil.lei - de către alte instituţii. 1. Executarea părţii de venituri a bugetului de stat Prin Legea bugetului de stat pe anul 2002, cu completările şi modificările ulterioare, au fost aprobate venituri în sumă de 3503,9 mil.lei, sau mai mici faţă de cele aprobate iniţial cu 83,5 mil.lei. În realitate încasările efective ale veniturilor au constituit 3371,2 mil.lei (96,2 la sută), sau cu 132,7 mil.lei mai puţin. Sursa de bază a formării veniturilor bugetare sînt veniturile curente, ponderea cărora a constituit 95,6 la sută (din care veniturile fiscale cu ponderea de 86,2 la sută şi veniturile nefiscale - de 9,4 la sută), veniturile din operaţiunile cu capital - 2,3 la sută şi alte venituri (granturi externe) - 2,1 la sută. Din suma totală a acumulărilor bugetare, veniturile curente au constituit 3222,6 mil.lei, sau 96,1 la sută faţă de suma prognozată (3352,2 mil.lei). Încasările veniturilor fiscale au fost la nivel de 97,4 la sută, fiind acumulaţi cu 77,3 mil.lei mai puţin decît suma preconizată. Din cele 33 de tipuri de impozite fiscale, prevăzute pentru încasările în bugetul de stat, la 8 tipuri n-au fost încasate venituri în sumă totală de 429,0 mil.lei, inclusiv: 173,2 mil.lei - accize la benzină şi motorină, 164,7 mil.lei - TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova, 67,2 mil.lei - accize la vinuri din struguri, divinuri (coniacuri) şi vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon. Încasările TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova au constituit 19,8 mil.lei, sau 10,7 la sută faţă de suma preconizată. La executarea veniturilor la acest capitol în mare măsură au influenţat restituirile de TVA şi înlesnirile acordate contribuabililor conform legislaţiei în vigoare. Numai în urma operaţiunilor de restituire a TVA la cota zero, efectuate din contul încasărilor la capitolul indicat şi reflectate numai în registrul de evidenţă a veniturilor de stat, executarea de casă a fost micşorată cu 517,9 mil.lei. Încasările nefiscale au fost acumulate la nivel de 85,8 la sută, sau cu 52,3 mil.lei mai puţin decît volumul preconizat. Vărsările în buget ale venitului net al Băncii Naţionale a Moldovei constituie 138,6 mil.lei, sau 43,7 la sută din încasările nefiscale. Sursa principală de formare a venitului net al Băncii Naţionale o constituie dobînzile plătite de Ministerul Finanţelor pentru împrumuturile angajate. Venitul din dobînzile la creditele acordate de la bugetul de stat a fost acumulat la nivel de 98,7 la sută. Veniturile din dobînzile de la depunerea mijloacelor bugetare la conturile bancare au fost acumulate la nivel de 119,2 la sută. Totodată, în rezultatul tărăgănărilor la încheierea contractelor de prestare a serviciilor bancare, neluarea în consideraţie a soldurilor în valută străină aflate la bănci la încheierea acestora, în urma dezafectării nelegitime a mijloacelor extrabugetare ale instituţiilor bugetare deservite de Trezoreria teritorială Chişinău, Ministerul Finanţelor a ratat încasări la bugetul de stat în sumă de 7,2 mil.lei. Dividendele aferente cotei-părţi a proprietăţii de stat în societăţile pe acţiuni, fiind preconizate în sumă de 18,0 mil.lei, de fapt au fost încasaţi 2,0 mil.lei, sau 11,1 la sută. Încasările provenite din amenzile şi sancţiunile administrative au constituit 78,4 mil.lei, sau 24,7 la sută din volumul total al încasărilor nefiscale. La unele poziţii ale capitolului nominalizat n-au fost aprobate şi nici precizate ca surse de formare a veniturilor bugetului de stat încasări reale în suma totală de 3,4 mil.lei. Din operaţiunile cu capital au fost acumulate venituri în sumă de 79,3 mil.lei, cu 4,4 mil.lei (cu 5,3 la sută) mai puţin decît suma preconizată. Ponderea cea mai mare la capitolul respectiv revine veniturilor provenite din vînzarea acţiunilor statului - 61,0 mil.lei (76,9 la sută). Încasările provenite de la privatizarea şi din vînzarea întreprinderilor de stat au constituit numai 0,9 mil.lei. La executarea părţii de venituri a bugetului de stat pe a.2002 a influenţat negativ acordarea, în baza actelor legislative, a diferitor avantaje agenţilor economici atît sub aspectul de plăţi îngheţate şi eşalonate, care au constituit 183,5 mil.lei, cît şi ca anulări ale penalităţilor şi sancţiunilor financiare în sumă de 198,3 mil.lei. În urma analizei veniturilor administrate de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare IFPS), s-a constatat că în anul 2002 nu a fost realizată sarcina de colectare în bugetul consolidat a impozitului pe proprietate (94,7 la sută), cauza fiind micşorarea acumulării impozitului funciar (93,6 la sută) şi a impozitului pe bunurile imobile ale persoanelor juridice (97,4 la sută). Asupra acumulării impozitelor interne pe mărfuri şi servicii la nivelul de 97,2 la sută a influenţat esenţial scăderea acumulării accizelor (76,3 la sută). Încasările nefiscale au constituit 92,3 la sută. Faţă de prevederile stabilite, accizele pe mărfuri au fost colectate la buget la nivelul de la 18,3 la sută pînă la 132,1 la sută. În anul 2002, în baza diferitor acte legislative, au fost prolongate termenele de plată a diferitor impozite în sumă totală de 274,8 mil.lei (inclusiv faţă de bugetul de stat - 183,5 mil.lei), din care 247,5 mil.lei constituie plăţile în buget amînate în baza acordurilor-memorandum încheiate cu Consiliul Creditorilor de Stat. La 01.01.03, restanţele active la plata impozitelor faţă de bugetul consolidat au alcătuit 984,3 mil.lei, inclusiv faţă de bugetul de stat - 483,8 mil.lei. Aceste restanţe, după administrarea lor, se împart în plăţi administrate de Serviciul Fiscal de Stat - 893,2 mil.lei şi plăţi administrate de către organele vamale - 91,1 mil.lei. În baza Legii nr.453-XV din 03.07.01 "Despre anularea penalităţilor şi sancţiunilor financiare (amenzilor)", Serviciul Fiscal de Stat la 01.11.01 a "îngheţat" penalităţi şi sancţiuni în sumă totală de 1106,8 mil.lei, din care, pe parcursul anului 2002, au fost anulate 200,7 mil.lei şi "dezgheţate" - 906,1 mil.lei. În aşa mod, restanţele active la plata penalităţilor şi sancţiunilor financiare, la 01.01.03, au alcătuit 1661,5 mil.lei, inclusiv administrate de Serviciul Fiscal de Stat - 1542,9 mil.lei şi de către organele vamale - 118,6 mil.lei. Astfel, la 01.01.03, restanţele active şi amînate la bugetul consolidat constituiau 2920,6 mil.lei. Acordarea înlesnirilor fiscale pe diferite căi îi determină pe agenţii economici să nu achite în termen şi integral plăţile la buget, contînd pe faptul că acestea vor fi anulate sau reeşalonate. Cele mai mari restanţe faţă de bugetul consolidat le au agenţii economici administraţi de IFS pe mun.Chişinău - 457,9 mil.lei (sau 51,3 la sută din suma totală a restanţelor administrate de IFPS), din care 369,1 mil.lei - faţă de bugetul de stat, iar 88,8 mil.lei - faţă de bugetul local. Mari restanţe faţă de bugetul consolidat au fost constatate şi la IFS pe judeţele Bălţi - 64,3 mil.lei, Chişinău - 56,8 mil.lei, Lăpuşna - 49,2 mil.lei, Ungheni - 38,8 mil.lei, Soroca - 38,3 mil.lei, Orhei - 38,1 mil.lei, UTA Găgăuzia - 42,5 mil.lei etc., din care, restanţele faţă de bugetul de stat, înregistrate la acestea, constituie de la 0,5 pînă la 3,9 mil.lei. Separat pe impozite, restanţa faţă de buget a crescut la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător - cu 17,8 mil.lei (21,6%), la impozitul reţinut la sursa de plată - cu 7,4 mil.lei (66,7%), la impozitul funciar - cu 3,7 mil.lei (3,3%) şi la alte impozite şi plăţi - cu 13,5 mil.lei (181,9%). În conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2002 şi Codului fiscal, pe parcursul acestui an au fost acordate un şir de înlesniri la calcularea şi vărsarea în buget a TVA. În urma acordării acestor înlesniri, la buget n-au fost încasate venituri în sumă de 224,3 mil.lei. Serviciul Fiscal de Stat nu respectă întocmai prevederile legislaţiei în vigoare referitor la modul de acumulare la buget a impozitelor, plăţilor şi sancţiunilor financiare, plenitudinea calculării şi evidenţei acestora, corectitudinea evaluării şi comercializării averii trecute cu drept de succesiune în venitul statului, respectarea cerinţelor de restituire a plăţilor de la buget etc. Neefectuarea controalelor (sau calitatea scăzută a acestora) la unii agenţi economici a dus la neîntreprinderea măsurilor de contracarare a activităţii ilicite şi, ca rezultat, a permis acestora să tăinuiască veniturile şi să nu achite la buget plăţile respective. Comisiile Serviciului Fiscal de Stat pentru restituirea din bugetul de stat a sumelor TVA, forma de activitate a cărora nu este prevăzută de legislaţia în vigoare, n-au asigurat în măsură deplină controlul asupra modului de restituire a TVA din bugetul de stat şi, ca rezultat al nerespectării prevederilor Titlului III "Taxa pe valoarea adăugată" din Codul fiscal şi ale actelor normative ce reglementează restituirea TVA, au admis cazuri de restituire neîntemeiată a taxei pe valoarea adăugată, precum şi alte acţiuni în defavoarea bugetului de stat. Serviciul Fiscal de Stat, călăuzindu-se de unele scrisori ale Ministerului Finanţelor, prin care, neţinîndu-se cont de prevederile art.93(11), art.96(1) şi art.111(1) din Codul fiscal, a fost stabilită impozitarea serviciilor de aeronavigaţie, deservire terestră a aeronavelor şi pasagerilor, parcarea navelor etc. cu TVA la cota zero, în loc de impozitare la cota-standard (de 20%), a acceptat restituirea din buget Întreprinderii de Stat "Aeroportul Internaţional Chişinău" a TVA din valoarea serviciilor prestate pe teritoriul Republicii Moldova în sumă de 4893,8 mii lei şi S.R.L. "Chişinău Aeroport Service" - în sumă de 801,3 mii lei, ultima urmînd să achite la buget TVA în sumă de 1314,8 mii lei, dar nu să beneficieze de restituiri. S.A. "Moldavian Airlines", beneficiind de restituirea TVA în sumă de 1695,2 mii lei, n-a calculat taxa pe valoarea adăugată în sumă de 409,0 mii lei. Analogic, în loc să se calculeze şi să se vireze la bugetul de stat 1607,7 mii lei (TVA din venitul obţinut de la comisionul de realizare a biletelor în sumă de 8038,6 mii lei), Comisia IFS pe mun.Chişinău i-a restituit Î.M. "Voiaj International" S.R.L. TVA în mărime de 387,2 mii lei, iar S.R.L. "Transaero tours Moldova" i-a fost restituită din buget TVA în sumă de 64,6 mii lei, în timp ce urma să fie calculată şi virată la buget TVA de 460,3 mii lei (din venitul de 2301,5 mii lei). Contrar prevederilor art.93(11) şi art.102(8) din Codul fiscal, au fost efectuate restituiri de TVA la prestarea serviciilor de transport, în lipsa confirmărilor destinatarului străin şi Departamentului Vamal, în sumă totală de 42573,8 mii lei, din care 40518,8 mii lei au fost restituite de Comisia IFPS, 661,2 mii lei - de Comisia IFS pe jud.Cahul 616,5 mii lei - de Comisia IFS pe jud.Taraclia, 470,4 mii lei - de Comisia IFS pe jud.Lăpuşna şi 306,9 mii lei - de Comisia IFS pe mun.Chişinău. Din suma totală indicată, numai Î.S."Calea Ferată din Moldova", în lipsa confirmărilor destinatarului străin, i s-a restituit TVA în sumă totală de 40,5 mil.lei, inclusiv TVA aferentă serviciilor prestate agenţilor economici autohtoni la transportarea mărfurilor importate pe teritoriul republicii. Mai mult decît atît, neconcordanţa normelor fiscale a servit drept temei pentru neimpozitarea cu TVA la cota-standard a serviciilor prestate de către Î.S."Calea Ferată din Moldova" agenţilor economici din republică. Contrar prevederilor art.13 alin.(1) din Legea privind bazele sistemului fiscal nr.1198-XII din 17.11.92 şi ale art.115 şi art.132(1) din Codul fiscal nr.1415-XIII din 17.12.97, un şir de agenţi economici (S.R.L. "Miaris Teh", S.R.L. "Saradim-Lux", S.R.L. "Crinalex", S.R.L. "Mobilă-Service", S.R.L. "Cucervila", S.R.L. "Coneberix" etc.), care au livrat mărfuri beneficiarilor de restituiri din buget ale TVA, nu declară, nu calculează şi nu achită în bugetul de stat TVA. Au fost stabilite multiple cazuri cînd agenţii economici care au livrat mărfuri şi servicii n-au declarat şi n-au achitat în bugetul de stat TVA în sumă totală de 9631,4 mii lei, dar au înaintat facturile TVA agenţilor economici care au efectuat exporturi de mărfuri cu TVA la cota zero. Mai mult decît atît, facturile fiscale nedeclarate şi neincluse în calcule servesc ca bază pentru restituirea neîntemeiată din buget a sumelor TVA. Faptele menţionate au fost determinate de încălcările comise de către o parte din agenţii economici, care, în scopul beneficierii de mijloace din bugetul de stat, au întreţinut relaţii economice cu diferiţi agenţi economici - firme de escroci. În acest caz, prejudicierea bugetului de stat este o consecinţă a imperfecţiunii legislaţiei în vigoare ce reglementează modalitatea restituirii sumelor TVA la cota zero. Cu toate că Serviciul Fiscal de Stat întreprinde măsuri pentru stabilirea şi tragerea la răspundere a agenţilor economici care nu declară TVA, în majoritatea cazurilor sumele TVA nedeclarate rămîn neîncasate în bugetul de stat. Nu sînt examinate adecvat şi multiplele adresări ale Serviciului Fiscal de Stat în organele de drept. În conformitate cu datele IFPS, la momentul actual sînt depistaţi 57403 agenţi economici delicvenţi, din care 23178 n-au prezentat nici o dare de seamă. În baza unor scrisori explicative ale Ministerului Finanţelor, care contravin prevederilor actelor legislative în vigoare, Comisiile Serviciului Fiscal de Stat au acceptat restituirea din buget a TVA în sumă totală de 2287,5 mii lei diferitor agenţi economici care au efectuat lucrări din contul mijloacelor Fondului de investiţii sociale. Incorect au fost efectuate restituiri ale TVA agenţilor economici care au livrat diferite mărfuri agenţilor economici situaţi pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, în sumă totală de 2816,0 mii lei. La determinarea depăşirii TVA la valorile materiale şi serviciile procurate achitate prin intermediul conturilor de decontare, stabilită prin Instrucţiunea IFPS nr.10 din 23.07.01 şi explicată prin scrisoarea IFPS nr.(17-13-02/1-3782)43 din 09.08.02, nu se ţine cont de cotele-părţi formate din suma depăşirii TVA trecută în cont în perioada fiscală precedentă. Ca rezultat, depăşirile TVA, neachitate furnizorilor prin intermediul conturilor bancare, se acceptă spre restituire în următoarele perioade fiscale, ceea ce este o încălcare a prevederilor art.101 (5) din Codul fiscal. Astfel, în urma controlului efectuat la IFS pe mun.Chişinău (Oficiul fiscal Botanica), s-a constatat că S.R.L. "Chişinău Aeroport Service" a trecut în cont TVA în sumă de 294,2 mii lei din valoarea mijloacelor fixe şi altor active introduse de către S.R.L. "Air Moldova International" în capitalul social al S.R.L. "Chişinău Aeroport Service". Ultima, neachitînd această sumă, a trecut-o în cont în următoarea perioadă fiscală, ulterior fiind acceptată spre restituire. În aşa mod, au fost acceptate spre restituire şi alte sume (S.R.L. "Kelley Grains Traiding"- 541,1 mii lei, S.R.L. "Decorum-vin"- 242,5 mii lei şi S.R.L. "V.S.-Export" - 131,6 mii lei etc.). În contradicţie cu prevederile art.101(5) din Codul fiscal şi ale actelor normative ce reglementează restituirea TVA, nu s-a respectat termenul de 45 de zile de restituire a TVA. Restituirile TVA s-au efectuat în baza materialelor întocmite incomplet şi în lipsa unor documente prevăzute de actele normative în vigoare. Astfel, în aşa condiţii, numai Comisia IFS pe jud.Lăpuşna a acceptat restituiri ale TVA în sumă totală de 1539,5 mii lei. Contrar prevederilor actelor normative în vigoare, în urma calculelor incorecte, au fost admise cazuri de restituire neîntemeiată a TVA la IFS pe jud.Tighina - 468,1 mii lei, la IFS pe jud.Lăpuşna - 97,9 mii lei, la IFS pe jud.Taraclia - 23,4 mii lei, la IFS pe jud.Cahul - 6,5 mii lei (în total - 595,9 mii lei). Prin modificările efectuate şi adoptarea Instrucţiunii nr.10 din 23.07.01, s-a complicat şi mai mult modul de restituire a TVA la cota zero. Astfel, dacă Regulamentul despre restituirea TVA prevedea restituirea în mărimea cotei-standard, dar nu mai mare decît suma depăşirii TVA deductibilă asupra TVA calculată pentru livrările efectuate, apoi prin Instrucţiune a fost stabilită restituirea TVA la cota zero în mărimea depăşirii, dar în limitele cotei-standard, după cum prevedea şi art.101(5) din Codul fiscal. Modificările operate sînt în defavoarea bugetului, însă IFPS n-a întreprins măsurile corespunzătoare pentru ameliorarea situaţiei create, continuînd să efectueze calcule şi să restituie TVA în proporţii mărite. Astfel, conform Instrucţiunii sus-indicate, în baza calculelor efectuate de IFPS, firmei "Imperial-Vin" S.A., pentru perioada mai-octombrie 2002, i s-a restituit TVA în sumă de 6640,6 mii lei, deşi urma să i se calculeze numai 5431,5 mii lei, astfel restituindu-i-se cu 1209,1 mii lei mai mult. Totodată, fără includerea în calcul a sumei trecute în cont din perioada precedentă, firmei i s-ar fi restituit 4868,9 mii lei, însă Instrucţiunea aprobată prevede înlesniri maxime pentru contribuabili, bugetul suportînd pierderi. În urma modificărilor operate prin Instrucţiunea pentru restituirea sumelor TVA nr.10 din 23.07.01, care prevăd folosirea în calculele sumelor TVA spre restituire a sumelor TVA trecute în cont din perioada precedentă (fapt care pînă la momentul intrării în vigoare a Instrucţiunii nu era stipulat în actele normative ce reglementau modul de restituire a TVA), numai agenţii economici din sect.Ciocana al IFS pe mun.Chişinău au beneficiat de restituire suplimentară a TVA în sumă de 936,8 mii lei (faţă de calculele care se aplicau pînă la aceasta). Analiza încăsării şi restituirii TVA denotă că stimularea exportului prin mecanismul restituirii TVA la cota zero n-a realizat întocmai scopul scontat al politicii bugetar-fiscale. Odată cu micşorarea încăsărilor TVA faţă de TVA calculată la agenţii economici din republică, TVA restituită agenţilor economici în urma exportului de mărfuri şi servicii s-a mărit considerabil, pe cînd nivelul creşterii exportului de mărfuri e cu mult mai mic. Nerespectîndu-se prevederile Codului fiscal, în bugetul de stat n-au fost calculate diferite plăţi (impozite, penalităţi, taxe, accize) în sumă totală de 1265,5 mii lei, din care: 1116,4 mii lei - la IFS pe jud.Tighina şi 149,1 mii lei - la IFS pe jud.Lăpuşna. IFS pe jud.Bălţi neîntemeiat a scutit Î.M. "Institutul Nistrean de Economie şi Drept" S.R.L. de plata impozitului pe venit. Ca rezultat, în bugetul de stat nu s-au încasat 179,8 mii lei (134,2 mii lei - impozit şi 45,6 mii lei - penalitate). Contrar prevederilor art.172 din Codul fiscal, IFS pe mun.Chişinău a anulat neîntemeiat penalităţi în sumă totală de 3001,8 mii lei. Mai mult decît atît, cu încălcarea prevederilor art.224 din acelaşi Cod, Inspectoratul n-a asigurat efectuarea controalelor repetate şi a anulat impozite şi sancţiuni în sumă de 367,8 mii lei. În urma neverificării corectitudinii întocmirii declaraţiilor persoanelor fizice privind impozitul pe venit, determinării incorecte a suprafeţelor de teren, ceea ce a dus la diminuarea impozitului funciar etc., bugetul de stat a ratat venituri în sumă totală de 240,4 mii lei, din care 131,9 mii lei - la IFS pe jud.Bălţi şi 108,5 mii lei - la IFS pe jud.Edineţ. IFPS insuficient a întreprins măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare referitor la modul de urmărire şi executare silită a plăţilor în buget, precum şi de blocare a conturilor bancare. Cu toate că contribuabilii au datorii destul de mari faţă de bugetul de stat, în multiple cazuri, organele fiscale recheamă dispoziţiile de incaso, iar în altele - nu blochează conturile bancare, astfel favorizînd neonorarea obligaţiilor faţă de buget ale acestora. Conform informaţiei IFPS, la finele anului 2002, în evidenţă s-au înregistrat plăţi şi taxe la care nu au fost prezentate calculele respective, precum şi plăţile achitate în avans de către agenţii economici în sumă de 2321,0 mil.lei (sau 47,6 la sută de la bugetul consolidat), din care 494,9 mil.lei - la Direcţia de administrare a contribuabililor mari (DACM) a IFPS. Reieşind din aceeaşi informaţie, restanţele la plăţi au constituit, respectiv, 3344,7 mil.lei şi 495,3 mil.lei. După depunerea declaraţiilor (la 17.04.03), sumele achitate în avans au constituit 1734,5 mil.lei, din care la DACM - 486,2 mil.lei. Restanţele agenţilor economici faţă de buget la aceeaşi dată constituiau, respectiv, 3496,2 mil.lei şi 435,7 mil.lei. O mare parte a plăţilor în plus (806,1 mil.lei) la TVA (inclusiv importul) şi accize la benzină şi motorină sînt înregistrate după Departamentul Vamal din anul 1997, fără descifrarea după agenţii economici. La IFPS lipseşte o informaţie detaliată despre sumele plăţilor în plus, ceea ce nu permite stabilirea cauzelor concrete de apariţie a lor şi determinarea agenţilor economici după care sînt înregistrate aceste sume. În multe cazuri sumele restituite de Trezorerie şi incluse în registrul de restituire a TVA nu sînt reflectate, respectiv, în fişa contului personal al agentului economic. Astfel, registrul de restituire a TVA, întocmit la IFPS şi expediat Oficiului fiscal Cantemir, conţinea informaţia referitor la micşorarea soldului TVA în fişa de evidenţă a S.A. "Imperial-Vin" cu suma totală de 2024,6 mii lei. În urma neînregistrării în evidenţă a sumei indicate, s-a format o plată artificială în plus. Analogică este situaţia şi cu S.R.L. "Alianţa-Vin", căreia i-a fost restituită TVA în sumă de 121,6 mii lei. Înscrierea incorectă în fişa contului personal al S.R.L. "Kelly-Grains-Căuşeni" a permis acesteia să beneficieze de suma de 162,3 mii lei din bugetul de stat. Contrar cerinţelor actelor normative în vigoare, în fişa Î.M. "Tirex-Petrol" S.A. n-au fost introduse modificările respective, în conformitate cu rezultatele controlului (actul nr.007491 din 19.08.02), în sumă de 1200,4 mii lei. Ca rezultat, pînă la momentul actual această sumă n-a fost restituită în buget. Neverificarea înscrierilor a dat posibilitate şi altor agenţi economici să beneficieze de supraplăţi formate artificial. În anul 2002, prin executarea silită a obligaţiilor fiscale, au fost sechestrate bunuri materiale în valoare totală de 201,8 mil.lei şi încasate venituri în sumă totală de 845,1 mil.lei, sau cu 289,0 mil.lei mai puţin decît în anul precedent. S-au redus, faţă de anul 2001, încasările prin urmărirea silită a obligaţiei fiscale, şi anume: la IFS pe jud.Bălţi - pînă la nivelul de 48,4%, la IFS pe jud.Cahul - 39,9%, la IFS pe jud.Ungheni - 40,2%, la IFS pe jud.Taraclia - 41,1%, la IFS pe UTA Găgăuzia - 51,1% şi la IFS pe jud.Soroca - 32,9%. Inspectoratul Fiscal nu foloseşte integral pîrghiile legale prevăzute pentru acumularea plăţilor în buget. În anul 2002, din bunurile sechestrate în valoare de 201,8 mil.lei şi soldul acestora la început de an în mărime de 329,1 mil.lei, au fost comercializate bunuri doar în valoare de 4,6 mil.lei. Continuă comiterea încălcărilor la conlucrarea Comisiei republicane de evaluare şi comercializare a bunurilor sechestrate cu agenţiile imobiliare. În anul 2002, Comisia a conlucrat cu 10 agenţii imobiliare (cărora le-au fost transmise pentru evaluare şi comercializare bunuri sechestrate), din care doar cu 8 au fost întocmite contracte de colaborare. Nerespectîndu-se prevederile art.6/3 (8) din Legea nr.633-XIII din 10.11.95 şi art.203 alin.(11) din Codul fiscal, la IFS pe jud.Bălţi a fost admisă înstrăinarea samavolnică de către contribuabili a bunurilor materiale sechestrate în sumă totală de 1748,0 mii lei. La IFS pe jud.Lăpuşna, cu toate că datoria unor agenţi economici faţă de buget constituia 1398,4 mii lei, acestora neîntemeiat le-au fost eliberate de sub sechestru bunuri materiale în sumă totală de 224,8 mii lei. Totodată IFS pe jud.Lăpuşna n-a aplicat sancţiuni în sumă de 138,0 mii lei faţă de agenţii economici care au înstrăinat bunurile sechestrate. Întru asigurarea stingerii datoriilor SPPC "Agro-Taraclia-Ko" faţă de buget, care la momentul dat constituiau suma de 1791,5 mii lei, în baza art.6 alin.(2) din Legea nr.633-XIII din 10.11.95, IFS pe jud.Taraclia a aplicat sechestru pe bunurile întreprinderii în cauză în sumă totală de 596,0 mii lei, însă conducerea Inspectoratului a dat consimţămîntul la comercializarea bunurilor sechestrate, fără ca mijloacele băneşti de la realizare să fie trecute în contul stingerii datoriilor faţă de buget. Cu toate că au fost întreprinse unele măsuri faţă de persoanele vinovate, pînă în prezent datoria faţă de buget a rămas nestinsă. Mai mult decît atît, datoria agentului economic menţionat s-a majorat pînă la 3114,9 mii lei, sau cu 1323,4 mii lei. Conlucrarea neeficientă între Inspectoratul Fiscal şi Departamentul Privatizării, la capitolul comercializării bunurilor sechestrate de la agenţii economici restanţieri cu cota statului mai mare de 50 la sută, a dus la lipsa evidenţei şi a informaţiei referitor la comercializarea bunurilor sechestrare şi transmise spre evaluare Departamentului Privatizării. Nu este clară nici situaţia privind bunurile materiale sechestrate anterior, deja evaluate şi neexpuse pentru realizare. În anul 2002, încasările în bugetul de stat de la plăţile vamale au constituit în total 2493,6 mil.lei, sau 114,3 la sută faţă de sarcina stabilită Departamentului Vamal (DV). Din suma totală a acumulărilor, veniturile în mărime de 2147,9 mil. lei (sau 86,2 la sută) au fost vărsate la buget sub formă de mijloace băneşti de la agenţii economici, iar 345,7 mil.lei (sau 13,8 la sută) sînt transferurile de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat ca restituirea TVA la cota zero şi a accizelor. Departamentul Vamal şi subdiviziunile lui teritoriale n-au întreprins măsuri suficiente pentru lichidarea şi necomiterea pe viitor a încălcărilor la introducerea şi scoaterea mărfurilor în/din teritoriul vamal al Republicii Moldova şi respectarea regimului vamal în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Ca rezultat, la bugetul de stat n-au fost încasate datorii debitoare, accize, TVA, taxe vamale, sancţiuni şi penalităţi. La finele anului 2002, suma datoriilor debitoare ale agenţilor economici faţă de buget la plata drepturilor de import, în total pe sistemul vamal, a constituit 209,7 mil.lei. Datorii mari ale agenţilor economici faţă de buget la plăţile vamale s-au constatat la Biroul vamal (BV) Chişinău - 183,0 mil.lei, la BV Aeroport - 6,2 mil.lei, BV Bălţi - 5,2 mil.lei, BV Leuşeni - 4,4 mil.lei etc. N-au fost întreprinse măsuri suficiente pentru încasarea datoriilor debitoare ale agenţilor economici faţă de buget la plăţile vamale, formate pe parcursul anilor precedenţi (1995-2001). Totodată, nici Ministerul Finanţelor n-a respectat prevederile art.264 din Codul fiscal referitor la termenele de prescripţie şi anularea (stingerea) datoriilor al căror termen de prescripţie este mai mare de 4 ani. Contrar prevederilor art.124 (1) din Codul vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000, Biroul vamal Chişinău a permis unui şir de agenţi economici să depună declaraţiile vamale fără plata în prealabil a drepturilor de import în sumă de 621,5 mii lei, ceea ce a dus la acordarea vacanţelor fiscale neîntemeiate. Organele vamale nu aplică în măsură deplină prevederile legislaţiei în vigoare faţă de agenţii economici, care încalcă regulile vamale. Într-un şir de cazuri au fost adoptate decizii neîntemeiate de anulare a sancţiunilor şi penalităţilor în sumă totală de 1109,3 mii lei (S.A. "Moldcarton", S.A. "Moldtelecom", S.A. "Artima"). La sancţionarea agenţilor economici, care au comis contravenţii vamale, birourile vamale nu respectă întocmai prevederile art.231 şi 232 din Codul vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000. Astfel, la BV Soroca, pentru nedeclararea în termen a mărfurilor în sumă totală de 423,5 mii lei, a fost aplicată o amendă de numai 1,4 mii lei, pe cînd art.232 din Codul vamal prevede sancţiuni de la 40 pînă la 100% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei. Încălcări ale modului de aplicare a sancţiunilor au fost stabilite şi la BV Bălţi, BV Rîbniţa, BV Basarabeasca. Nu s-au respectat întocmai prevederile articolelor indicate nici la BV Chişinău. Astfel, pentru nedeclararea în termen a mărfii importate în sumă de 365,7 mii lei (cu întîrziere de 37 de zile), a fost sancţionată persoana cu funcţii de răspundere a Î.M. "Steaua-Reds" cu o amendă de 10 salarii minime - 180 lei (în loc de amenda de la 40% la 100% din valoarea mărfii), pe cînd firmei "Belmond-Exim", care a declarat marfa în valoare de 33,5 mii lei, cu depăşirea termenului de numai 3 zile, i-au fost aplicate sancţiuni în mărime de 40 la sută din valoarea mărfii. La Biroul vamal Chişinău, în rezultatul recalculării TVA şi penalităţii, efectuată pe parcursul anului 2002, penalitatea ce urma să fie achitată de Î.S."Moldtranselectro" a fost micşorată neargumentat cu 6,4 mil.lei. Fapte de necalculare a penalităţii au fost admise şi la alte birouri vamale (BV Bender - 144,9 mii lei; BV Rîbniţa - 62,3 mii lei). În anul 2002, în baza interpelării comisarului Comisariatului de poliţie sect.Botanica, inspectorii secţiei economie şi control financiar a BV Chişinău au efectuat un control de verificare la S.R.L. "Sidero", în rezultatul căruia s-a constatat că facturile internaţionale privind importul peştelui congelat nu corespund cu cele parvenite de la Interpol din Norvegia. Totodată, constatînd falsificarea documentelor şi diminuarea valorii în vamă cu 335,4 mii USD, au fost efectuate recalculări la suma drepturilor de import, în total de 814,4 mii lei, care pînă la momentul actual n-au fost încasate. Ca rezultat al politicii fiscale neadecvate a Ministerului Finanţelor, care se manifestă prin emiterea diverselor scrisori explicative, cu toate că impozitarea cu TVA la cota zero, conform legislaţiei în vigoare (art.93 şi 104 din Titlul III din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.97), se aplică numai la livrările de mărfuri şi nicidecum la importul mărfurilor pe teritoriul republicii, în anul 2002, Departamentul Vamal a aplicat TVA la cota zero unor agenţi economici, care importau mărfuri pentru beneficiarii proiectelor de asistenţă tehnică, realizate de către organismele internaţionale. Astfel, în baza diferitor scrisori ale DV, pe parcursul anului 2002, la achitarea drepturilor de import au fost impozitate cu TVA la cota zero mărfurile importate de un şir de agenţi economici, care n-au achitat TVA în sumă totală de 2358,3 mii lei. Una din cauzele care a dus la micşorarea veniturilor vamale la BV Leuşeni constă în micşorarea valorii în vamă declarată de agenţii economici - importatori de mărfuri. În anul 2002 s-au declarat şi s-au plătit impozite în medie de la următoarele preţuri declarate, care sînt cu mult mai mici decît cele reale ale mărfurilor: maşini de spălat automat - 60-62 USD; aspiratoare de praf - 5-23 USD; monitoare pentru computere - 28-33 USD; cuptoare cu microunde - 13-34 USD; aparate video - 22-50 USD; televizoare cu diagonala ecranului pînă la 51 cm - 25-39 USD; televizoare cu diagonala ecranului de 51 cm - 32-52 USD; televizoare cu diagonala ecranului de 54-64 cm - 39-63 USD; televizoare cu diagonala ecranului mai mare de 72 cm - 72-148 USD. Reieşind din declaraţiile vamale de la BV Leuşeni, din România (zona liberă Bacău) au fost importate carcase pentru televizoare, părţi electronice şi tuburi catodice. Însă analiza documentelor de transport (CMR) nu confirmă faptul transportării televizoarelor pe părţi (în declaraţie - 1020 locuri, iar conform CMR - 510). Astfel, divizarea televizoarelor pe componente a dus la micşorarea costului unui televizor declarat în vamă pînă la 32 USD. La BV Chişinău, avînd preţul de orientare stabilit de Departamentul Vamal la importul cărnii de pasăre dezosate congelate de 0,52 cenţi (sau aproximativ 7 lei) pentru un kg, importatorii principali ai acestui produs declară marfa la preţul de orientare, alţi agenţi economici declară carnea de pasăre dezosată congelată la un preţ mai scăzut. Astfel, în anul 2002, S.R.L. "Rezon" a declarat 150,6 tone de carne de pasăre, la preţul mediu de 4,9 lei pentru un kg, Î.M. "Interforum-M" - 95,7 tone de carne de pasăre, la preţul mediu de 4,4 lei, S.A. "Augur-Perla" - 526 tone de carne de pasăre, la preţul mediu de 5 lei etc. Cazuri de determinare neunivocă a valorii în vamă diferitor agenţi economici au fost admise şi la Birourile vamale Rîbniţa, Basarabeasca, Briceni etc. Guvernul Republicii Moldova n-a stabilit lista de mărfuri care nu pot fi plasate în regim de admitere temporară, prevăzută de art.69 (2) din Codul vamal, fără plata drepturilor de import şi Departamentul Vamal autorizează admiterea temporară a mărfurilor la discreţia sa. Astfel, în octombrie 2002, BV Chişinău a autorizat S.R.L. "Rumeon" să plaseze în regim de admitere temporară cutiile de viteză auto în sumă de 77,3 mii lei, marfă care nu poate fi identificată la restituire şi, în general, fiind instalată, nu poate fi reexportată. S.A. "Moldcarton" i s-a permis importul în regim de admitere temporară din Rusia a hîrtiei de şmirghel (3695 bucăţi) în sumă de 216,8 mii lei. Î.M. "STAG" S.A i-a fost autorizat importul în regim de admitere temporară a 3856 cămăşi din bumbac pentru bărbaţi etc. Prin modificarea art.23 (Legea nr.990-XV din 18.04.02) din Codul vamal, au fost anulate depozitele vamale libere. Ca rezultat, DV urma să întreprindă măsuri concrete pentru ca agenţii economici care depozitau bunuri materiale la depozitele vamale libere să le elibereze, cu schimbarea regimului vamal. Însă acţiunea colaboratorilor vamali s-a limitat numai la întocmirea, în comun cu reprezentanţii Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, a actelor de inventariere a bunurilor materiale aflate la depozitele vamale libere. Ca urmare, pînă la momentul actual (timp de peste 10 luni), atît conducerea DV, cît şi cea a IFPS nu s-au determinat privind soarta acestor bunuri materiale, valoarea cărora constituie 25,3 mil.lei. Asupra acumulării veniturilor la buget au influenţat negativ şi un şir de încălcări comise de alte instituţii şi agenţi economici. La executarea hotărîrii Judecătoriei economice de circumscripţie Chişinău, executorul judecătoresc a întreprins măsuri de executare silită, prin sechestrarea şi vînzarea bunurilor materiale ale Î.M. "Unor-Gaz" S.R.L. în valoare de 23,1 mil.lei. Mijloacele financiare în suma indicată au fost repartizate conform art.414 şi 419 din CPC: 1,1 mil.lei - pentru acoperirea cheltuielilor de executare şi 22,0 mil.lei - pentru satisfacerea pretenţiilor băncii comerciale. În pofida prevederilor Codului fiscal, în acest caz n-a fost calculată şi n-a fost achitată la bugetul de stat TVA în sumă de 3,86 mil.lei. S.A."Pielart" a vîndut Primăriei mun.Chişinău grădiniţa de copii nr.119 în valoare de 1936,9 mii lei. Din valoarea comercializată întreprinderea n-a calculat şi n-a transferat la buget TVA în sumă de 322,8 mii lei. Cu toate că volumul vînzarilor din comercializarea obiectelor cumpărate de către stat în contul stingerii datoriilor istorice nu se impozitează cu TVA, S.A."Pielart" a inclus TVA în valoarea reevaluată a grădiniţelor de copii nr.2 si nr.87, care au fost transmise în contul stingerii datoriilor. Din acest motiv, valoarea de bilanţ a imobilelor a fost majorată cu 1366,8 mii lei, cu această sumă neîntemeiat fiind stinse datoriile întreprinderii faţă de buget. La Agenţia Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie s-a constatat că la efectuarea operaţiunilor economice cu Î.I. "M.Ciuntu" în bugetul de stat n-a fost transferată TVA în sumă de 53,5 mii lei. S.R.L. "Bezanson" n-a prezentat dări de seama Serviciului Fiscal şi n-a achitat impozite, din care numai valoarea TVA constituia 6,2 mil.lei. S.R.L. "Scorcontur" neîntemeiat a reflectat TVA la cota zero la livrările de mărfuri. Ca urmare, s-au efectuat restituiri neîntemeiate ale TVA din buget în sumă de 128,5 mii lei. La A.Ş.P. "Selecţia" venitul impozabil a fost diminuat cu 4359,0 mii lei. Ca rezultat, s-a micşorat cu 1314,0 mii lei şi impozitul pe venit care urma să fie vărsat în bugetul de stat. Un şir de agenţi economici, desfăşurînd o activitate economică intensă, despre ce denotă rulajul operaţiunilor efectuate pe conturile bancare, nu prezintă în organele fiscale dări de seamă, nu calculează şi nu plătesc în buget impozite. Astfel, prin controlul selectiv la S.A. "Banca de Economii", au fost stabilite 12 firme (S.R.L. "Retenalex", S.R.L. "Savlonsor", S.R.L. "Gorstag", S.R.L. "Berubar-Lux", S.R.L. "Astucescom", S.R.L. "Simonix-Prim" ş.a.), care au primit pe conturile bancare 108,9 mil.lei, din care 86,1 mil.lei au fost transferaţi în numerar, care n-au calculat şi n-au plătit în buget nici un bănuţ. IFPS, fiind informat despre aceasta, n-a întreprins măsurile prevăzute pentru impozitarea acestor firme în conformitate cu prevederile Codului fiscal. Cazuri de tăinuire a veniturilor au fost stabilite şi la firmele S.R.L. "Tienam-Prim" (182,4 mii lei) şi S.R.L. "LBZ" (492,4 mii lei). Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, la vînzarea acţiunilor statului la Bursa de Valori, a restituit neîntemeiat unor agenţi economici aconturi în sumă de 273,4 mii lei şi, totodată, n-a întreprins măsuri pentru achitarea penalităţilor de către: BC "Energbank" S.A. - în sumă de 3011,6 mii lei, S.R.L. "Mac-Savaş" - de 106,9 mii lei, S.R.L. "Teves" - de 38,0 mii lei. Nerespectînd prevederile art.90 din Codul fiscal, contabilitatea Departamentului Privatizării n-a calculat şi n-a transferat la buget impozitul pe venit la sursa de plată în sumă de 96,4 mii lei. Întreprinderii individuale "N.C.Dutco" nu i-au fost calculate şi încasate penalităţi pentru neachitarea în termenele stabilite a acţiunilor statului în S.A. "Restaurant Basarabia" şi a impozitului privat în suma totală de 191,1 mii lei. Ministerul Finanţelor n-a efectuat analiza rezultatelor acţiunii actelor legislative şi normative sub aspectul eficienţei acordării scutirilor de impozitul pe venit agenţilor economici cu investiţii străine. De asemenea scutiri nu beneficiază toţi agenţii economici respectivi, dar numai 19, din care: Î.M. "Green Hills Market", Î.M. "Wine International Project", Î.M. "Cricova-Acorex", BCA "Victoriabank", BCA"Mobiasbancă" etc. Conform datelor pe anul 2001 din declaraţiile cu privire la impozitul pe venit, scutirile acordate în baza Legii cu privire la investiţiile străine nr.998-XII din 01.04.92 constituie circa 52,0 mil.lei. Reieşind din situaţia reală în care se află bugetul de stat, asemenea facilitaţi nu asigură atingerea scopului scontat. Tălmăcirea şi aplicarea neadecvată de către Direcţia generală politică fiscală a Ministerului Finanţelor şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a legislaţiei în vigoare referitor la activitatea întreprinderilor în regim "duty-free", precum si tărăgănarea de către Ministerul Finanţelor a adoptării unor decizii clare privind aplicarea accizelor şi TVA la mărfurile aflate în regimul respectiv au determinat neîncasarea la buget numai de la 2 agenţi economici (S.R.L "Moland Corporation" si S.R.L "DufreMol") a sumei de 5,5 mil.lei. Încălcînd modul stabilit de restituire din buget a TVA, Colegiul Ministerului Finanţelor, printr-o decizie a sa, a obligat IFPS să restituie S.A. "Vismos" 3320,0 mii lei, cu nerespectarea prevederilor Regulamentului aprobat de însuşi Ministerul Finanţelor. 2. Executarea părţii de cheltuieli a bugetului de stat a) Cheltuielile bugetului de stat Prin Legea bugetului de stat pe anul 2002, cheltuielile bugetului de stat au fost iniţial aprobate în mărime de 3907,4 mil.lei, care ulterior, în urma unui şir de rectificări, au fost micşorate cu 213,5 mil.lei, constituind 3693,9 mil.lei. Neexecutarea părţii de venituri cu 132,7 mil.lei a influenţat negativ asupra finanţării cheltuielilor de la bugetul de stat, prevăzute pentru perioada gestionară. Executarea de casă a părţii de cheltuieli a însumat 3555,6 mil.lei, sau 96,3 la sută faţă de prevederile anuale precizate, concomitent înregistrînd o creştere de 21 la sută faţă de nivelul executării cheltuielilor pe anul 2001. Ţinînd cont de cheltuielile efectuate în sumă de 94,5 mil.lei, care n-au fost incluse în planul de finanţare al anului 2002, de fapt procentul de executare a cheltuielilor a constituit 93,8 la sută, iar soldul nefinanţat a însumat 232,8 mil.lei. Ministerul Finanţelor în general a finanţat cheltuielile reieşind din priorităţile stabilite prin Legea bugetului de stat pe anul 2002. În aspect funcţional nivelul finanţării cheltuielilor pentru sfera socială a fost mai înalt în comparaţie cu nivelul mediu de executare, şi anume: ocrotirea sănătăţii - 97,8%, învăţămînt - 96,6%, cultură, artă şi sport - 96,4%. Instituţiile finanţate de la bugetul de stat, în scopul executării prevederilor art.34 din Legea bugetului de stat pe anul 2002, pe parcursul anului de gestiune, au micşorat datoriile creditoare cu 63,3 mil.lei şi, la 31.12.02, soldul datoriei creditoare alcătuia 309,2 mil.lei, din care 232 mil.lei, sau 75 la sută sînt datorii creditoare formate în urma nefinanţării alocaţiilor prevăzute în buget de către Ministerul Finanţelor. Totodată, în Raportul Ministerului Finanţelor (nota explicativă) se menţionează că datoriile creditoare ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat s-au micşorat cu 86,0 mil.lei. Diminuarea datoriilor a fost dedusă în urma excluderii datoriilor creditoare la salariu şi la cotele de asigurări sociale de stat calculate pentru luna decembrie, ceea ce contravine prevederilor Legii nr.847-XIII din 24.05.96 şi datelor Anexei nr.1 din Raportul sus-menţionat. În profilul autorităţilor publice centrale cele mai mari datorii creditoare au fost admise de către Ministerul Afacerilor Interne - 30,6 mil.lei, Ministerul Apărării - 20,0 mil.lei, Ministerul Justiţiei - 16,2 mil.lei, Ministerul Educaţiei - 19,4 mil.lei, Ministerul Sănătăţii - 14,5 mil.lei etc. În pofida faptului că instituţiile bugetare nu sînt finanţate integral în mărimea sumelor preconizate, Ministerul Finanţelor, la etapele prognozării şi executării bugetului de stat, nu efectuează o analiză profundă a necesităţilor reale ale instituţiilor în mărfuri, bunuri materiale şi prestări de servicii şi nu ia în consideraţie stocurile de bunuri materiale şi mărimea datoriilor debitoare. La finele anului 2002, la depozitele instituţiilor se aflau bunuri de 381,1 mil.lei, iar suma datoriei debitoare constituia 63,1 mil.lei, în timp ce cheltuielile efectuate în aceste scopuri pe parcursul anului de gestiune din contul bugetului de stat au alcătuit 318,9 mil.lei. Numai utilizarea stocurilor formate asigură necesităţile instituţiilor pe parcursul a 14 luni calendaristice. Lipsa unui mecanism bine determinat de evidenţă a mijloacelor bugetului de stat destinate transferurilor în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) a condiţionat faptul că în Raportul Ministerului Finanţelor, la compartimentul transferurile la BASS, au fost admise unele incorectitudini. Datorită faptului că Ministerul Finanţelor n-a verificat cheltuielile pentru plata pensiilor, indemnizaţiilor şi compensaţiilor, efectuate din bugetul de stat, precum şi datoriile dintre bugete pe parcursul ultimilor doi ani, datoriile debitoare ale CNAS, la 01.01.03, reflectate în darea de seamă prezentată Ministerului Finanţelor, au fost majorate cu 15,0 mil.lei, iar cele creditoare - cu 8,6 mil.lei. În consecinţă, la unele tipuri de cheltuieli Ministerul Finanţelor a alocat cu 3,3 mil.lei mai mult decît era necesar, în timp ce alte tipuri de cheltuieli au rămas nefinanţate - cu 111,6 mil.lei. Continuă practica de finanţare a cheltuielilor neprevăzute de legea bugetului de stat pentru achitarea unor sume ce ţin de executarea sentinţelor judecătoreşti în favoarea persoanelor juridice şi fizice cărora le-au fost încălcate drepturile financiare şi cauzate prejudicii din vina factorilor de decizie din cadrul autorităţilor publice centrale. Astfel, în anul 2002, în aşa mod au fost achitaţi 1,8 mil.lei, neprevăzuţi în bugetul de stat şi înregistrate titluri executorii în mărime de 40,9 mil.lei, contribuind la creşterea soldurilor de titluri executorii neachitate. Dacă la 01.01.02 la contul Trezoreriei Centrale existau titluri executorii în sumă de 35,3 mil.lei, atunci la 01.01.03 acestea constituiau 70,6 mil.lei. În anul 2002, ministerul n-a asigurat executarea întocmai a unor articole prevăzute de legea bugetară anuală. Pe parcursul anului, la contul curent al Trezoreriei Centrale au fost acumulate mijloace de la vînzarea terenurilor în sumă de 5,7 mil.lei. Conform Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr.1308-XIII din 25.07.97, mijloacele urmau a fi transferate la contul special al Guvernului, deschis în Banca Naţională a Moldovei şi utilizate în baza unui regulament aprobat de Guvern. Conducerea ministerului, nerespectînd articolele 3 (5), 14 din legea nominalizată, n-a asigurat transferul mijloacelor în sumă de 5,7 mil.lei la contul Guvernului, utilizîndu-le la executarea cheltuielilor bugetului de stat. Conform art.47 din Legea bugetului de stat pe anul 2002, ministerul a prevăzut stingerea datoriilor bugetului de stat faţă de bugetele UAT, formate pînă la 01.01.02 în sumă de 85,1 mil.lei, din contul veniturilor generale, cu reflectarea acestora doar în executarea de casă a bugetului de stat. De fapt, UAT au primit 83,6 mil.lei. Reflectarea acestor transferuri doar în executarea de casă a bugetului, fără înregistrarea lor în planul precizat al bugetului de stat şi în evidenţa contabilă a Trezoreriei de Stat, a permis Ministerului Finanţelor majorarea artificială a executării bugetului la compartimentul respectiv cu 83,6 mil.lei. Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2002, au fost prevăzute: transferuri în fondul de susţinere financiară a teritoriilor pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) în sumă de 552,2 mil.lei, în realitate fiind alocate 455,1 mil.lei şi transferuri cu destinaţie specială în sumă totală de 197,5 mil.lei, fiind finanţate în mărime de 184,9 mil.lei, formînd la 01.01.03 o datorie de 79,7 mil.lei. Ministerul Finanţelor, la prognozarea bugetului consolidat, precum şi în procesul executării acestuia, nu ţine cont de soldurile de mijloace băneşti disponibile la conturile bugetelor UAT, care la 01.01.02 alcătuiau 84,8 mil.lei, iar la 01.01.03 - 209,8 mil.lei, mijloace care ar putea fi utilizate în alte scopuri de strictă necesitate. Conform art.2 din Legea bugetului de stat pe anul 2002, fondul de rezervă al Guvernului a fost aprobat în sumă de 30,8 mil.lei. Hotărîrile emise în perioada gestionară au prevăzut efectuarea cheltuielilor în sumă de 27,9 mil.lei. Totodată, au fost utilizate mijloace pentru executarea hotărîrilor Guvernului adoptate şi neexecutate în anii 1998-2001 în sumă totală de 2,7 mil.lei, ce contravine Legii nr.847-XIII din 24.05.96 şi legilor bugetare anuale. S-au stabilit cazuri cînd Ministerul Finanţelor a executat unele hotărîri cu încălcarea legislaţiei. La 05.06.02, Guvernul Republicii Moldova a emis Hotărîrea nr.710, prin care Cancelariei de Stat a Republicii Moldova urma să i se aloce mijloace financiare pentru procurarea spaţiului locativ. Întru executarea hotărîrii respective (în care nu era indicată suma concretă), ministerul, încălcînd art.37 din Legea nr.847-XIII din 24.05.96 şi Regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului, aprobat prin Legea nr.1228-XIII din 27.06.97, în lipsa devizului de cheltuieli, a aprobat planul de finanţare a Cancelariei de Stat la art."Investiţii capitale în construcţia locuinţelor" în mărime de 751,9 mii lei, potrivit căruia, în aceeaşi zi, aceste mijloace s-au transferat unei persoane fizice de la care s-a procurat un apartament. La executarea atît a Hotărîrii Guvernului nr.710 din 05.06.02, cît şi a Hotărîrii Guvernului nr.760 din 14.06.02, ministerul n-a asigurat, prin intermediul organelor sale, controlul asupra operaţiunilor economico-financiare. Ca rezultat, Cancelaria de Stat şi Ministerul Justiţiei n-au reţinut şi n-au transferat la buget impozitul pe venit reţinut la sursa de plată. Potrivit Dării de seamă privind executarea bugetului de stat pe anul 2002, deficitul de casă al bugetului de stat a constituit 184,4 mil.lei, sau cu 5,6 mil.lei mai puţin decît prevedea legea bugetară anuală. De menţionat că la micşorarea deficitului a înfluenţat includerea neîntemeiată a unor surse nepreconizate în sumă de 11,3 mil.lei, reflectarea cheltuielilor care n-au fost prevăzute de lege, la această grupă în mărime de 1,9 mil.lei, precum şi diminuarea neîntemeiată a soldurilor de mijloace la începutul anului în sumă de 11,5 mil.lei. Ca rezultat, deficitul a fost micşorat cu 20,9 mil.lei. Materialele reviziilor financiare ale devizelor de cheltuieli pe anul 2002 ale aparatelor ministerelor şi departamentelor, efectuate de către Curtea de Conturi, au constatat că organele publice centrale, în majoritatea lor, continuă practica de utilizare a mijloacelor bugetare în volum ce depăşeşte limitele aprobate, contrar destinaţiei, precum şi în scopuri neprevăzute în devizele de cheltuieli. Au fost constatate fapte de stabilire a salariilor de funcţie, suplimentelor şi adaosurilor mai mari decît cele prevăzute de legislaţia în vigoare, de folosire ilegală de către organele centrale a mijloacelor subdiviziunilor lor, precum şi alte abateri şi încălcări. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor (MTC), în a.2002, a continuat să folosească sursele financiare ale întreprinderilor subordonate pentru: energia electrică şi termică, apă şi canalizare în sumă de 49,0 mii lei, întreţinerea transportului, deplasări peste hotare în mărime de 74,9 mii lei şi, respectiv, 92,3 mii lei. Încălcînd legislaţia în vigoare, ministerul n-a reflectat mijloacele obţinute în darea de seamă. Nerespectînd actele legislative, ministerul, prin diferite solicitări, a impus întreprinderile subordonate de a-i acorda diferite ajutoare financiare. Mijloacele urmau a fi acumulate la un cont centralizat, pentru care ministerul, de comun acord cu Ministerul Finanţelor, în iulie 2002, a aprobat Regulamentul privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor extrabugetare provenite de la sponsorizări. În realitate acest fond n-a fost creat, iar mijloacele parvenite de la întreprinderile subordonate au fost acumulate la contul Î.S. "Pentru exploatarea clădirii Ministerului" (Î.S.E.C.). Astfel, din sursele financiare ale Î.S. "Administraţia de stat a drumurilor" pentru minister a fost procurată mobilă în sumă de 122,1 mii lei şi 230,0 mii lei au fost folosite pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale fostului ministru dl A.Cupţov, reieşind din prevederile Hotărîrii Guvernului nr.711 din 05.06.02. De la S.A. "Moldtelecom", Î.S. "Poşta Moldovei", Î.S. "Inspectoratul de stat în comunicaţii" ş.a. a fost primită suma de 1759,5 mii lei, care de fapt a fost utilizată pentru completarea cardului ministrului - 517,5 mii lei, pentru reparaţia capitală a clădirii MTC - 926,5 mii lei, pentru reparaţia vilei - 22,5 mii lei etc. Suma de 517,5 mii lei, primită în numerar în iulie-septembrie 2002 de pe card, a fost folosită la procurarea apartamentului în mun.Chişinău de la o persoană fizică, indicînd în contractul de vînzare-cumpărare preţul apartamentului de numai 53,0 mii lei. După ce apartamentul a fost luat sub sechestru de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a fost modificat contractul, indicîndu-se suma reală. Prin Hotărîrea Guvernului nr.246 din 10.03.03, apartamentul urma să fie transmis la balanţa Cancelariei de Stat. Prevederile hotărîrii respective, la momentul finalizării controlului, nu erau executate. Prin intermediul Î.S.E.C., la 25.09.02, S.A. "Crioconstrucţia" (or.Criuleni) i s-au transferat 22,5 mii lei pentru reparaţia acoperişului blocului nr.2 al pensiunii pentru odihna familiilor din s.Holercani, deşi această clădire nu este înregistrată la balanţa ministerului, ci a Cancelariei de Stat. Mai mult decît atît, în lipsa actului de primire-predare a lucrărilor executate în prealabil, conform contului din 07.06.02, pensiunii, la solicitarea ministerului, de către Inspectoratul de stat în comunicaţii i s-au transferat 19,5 mii lei pentru cazarea ministrului dl A.Cupţov. Cu toate că în anul 2002, din contul bugetului de stat, pentru întreţinerea aparatului ministerului, au fost alocate mijloace în sumă de 1322,6 mii lei, MTC în aceeaşi perioadă de timp a dezafectat resursele financiare ale întreprinderilor subordonate în mărime de peste 2,3 mil.lei. În pofida faptului că MTC a utilizat neregulamentar pentru necesităţile proprii mijloace suplimentare, pe unele alineate ale devizului de cheltuieli au fost admise supracheltuieli de mijloace bugetare. Ministerul n-a întreprins măsurile corespunzătoare de stingere a datoriilor creditoare, formate în anii precedenţi, care la 01.01.03 au constituit 1069,3 mii lei, în majoritate acestea fiind datorii faţă de întreprinderile subordonate pentru serviciile prestate şi 22,6 mii lei - faţă de buget şi Casa Naţională de Asigurări Sociale. Neexecutînd Hotărîrea Guvernului nr.38 din 17.01.02, n-au fost lichidate Administraţia de Stat a Transportului Auto şi Naval (ASTAN) şi Administraţia de Stat a Poştei şi Comunicaţiilor, în legătură cu ce ministerul a generat cheltuieli neargumentate pentru serviciile telefonice în mărime de 125,8 mii lei, pentru remunerarea muncii conducătorului şi contabilului-şef ai ASTAN în sumă de 31,2 mii lei. Pentru întreţinerea aparatului Ministerului Industriei, cheltuielile bugetului de stat, în anul 2001, au constituit 1772,4 mii lei, în anul 2002 - 1734,0 mii lei, în timp ce pînă la reorganizare aparatul Ministerului Industriei şi Energeticii era finanţat la nivel de 1450,0 mii lei. Încălcînd legislaţia în vigoare, ministerul a folosit pentru amenajarea teritoriului materiale de construcţie în sumă de 106,0 mii lei, procurate din contul mijloacelor financiare ale unor întreprinderi subordonate. Contabilitatea ministerului n-a efectuat verificarea stării decontărilor. Datoriile debitoare, la 01.01.03, au constituit 60,8 mii lei, iar cele creditoare - 231,5 mii lei, inclusiv cu termenul de prescripţie expirat - 157,9 mii lei. În anul 2002, Ministerul Justiţiei, încălcînd Hotărîrea Guvernului nr.129 din 15.02.2000, în baza ordinului ministrului, a format suplimentar în cadrul ministerului o subdiviziune din 14 persoane. Cheltuielile pentru remunerarea muncii angajaţilor acestei direcţii şi contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat în sumă de 147,7 mii lei, nefiind prevăzute în devizul de cheltuieli al aparatului ministerului, s-au efectuat din contul mijloacelor alocate pentru întreţinerea judecătoriilor. Pe parcursul a.2001, în rezultatul depăşirii plafonului de finanţare a cheltuielilor pentru remunerarea muncii avocaţilor numiţi din oficiu, ministerul a admis supracheltuieli în mărime de 281,6 mii lei, formîndu-se noi datorii creditoare în sumă de 557,4 mii lei. La 01.01.03, suma datoriei creditoare pentru remunerarea muncii avocaţilor numiţi în oficiu constituia 967,3 mii lei. Persoanele cu funcţii de răspundere ale Departamentului Instituţiilor Penitenciare, pe parcursul anilor 2001-2002, au utilizat mijloace bugetare în sumă totală de 325 mii lei destinate pentru retribuirea muncii la efectuarea cheltuielilor pentru procurarea rechizitelor de birou, obiectelor de mică valoare, medicamentelor etc., achitarea compensaţiilor băneşti în schimbul echipamentului prevăzut pentru colaboratorii departamentului, precum şi pentru compensarea a 80 la sută din costul foilor de tratament, procurate de către unii colaboratori, pentru cheltuielile de protocol etc. Folosirea mijloacelor bugetare contrar destinaţiei, reflectarea incorectă a cheltuielilor de casă, au dus la denaturarea datelor din dările de seamă ale instituţiilor subordonate şi ale departamentului. În sistemul Departamentului continuă practica de eliberare a mijloacelor băneşti în numerar, care în a.2001 au constituit 258,5 mii lei, în a.2002 - 282,6 mii lei. Din contul bugetului de stat, în perioada anilor 2001-2002, a fost finanţată Î.S. "Baza centrală de aprovizionare tehnico-materială" în sumă totală de 372,9 mii lei, inclusiv pe a.2002 - 212,0 mii lei. De menţionat că baza este o întreprindere la autogestiune, care activează cu succes, profitul nerepartizat al căreia, la 01.01.03, a alcătuit 145,9 mii lei. La Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi subdiviziunile sale teritoriale continuă practica de stabilire majorată a categoriilor de salarizare, de denaturare a calculelor salariilor, adaosurilor şi suplimentelor la salariul angajaţilor militari şi civili. Ca rezultat, în a.2002, au fost achitate nejustificat salarii în sumă totală de 379,0 mii lei, inclusiv 228,0 mii lei - de la bugetul de stat şi 151,0 mii lei - de la bugetele locale. În conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2002, MAI i-au fost prevăzute mijloace bugetare pentru asigurarea cu pensii în sumă de 52535,9 mii lei, efectiv s-au cheltuit 57915,9 mii lei, supracheltuielile la 01.01.03 constituind 5380,0 mii lei. Această depăşire este rezultatul recalculării pensiilor, în baza Hotărîrii Guvernului nr.738 din 02.08.99, care nu se referă la militari, ci la persoanele asigurate cu pensii de la bugetul asigurărilor sociale de stat. Ca rezultat, în perioada anilor 1999-2002, au fost admise supraplăţi la achitarea pensiilor în sumă de 6021,9 mii lei, inclusiv de 1746,6 mii lei - în anul 2002. Instituţiile subordonate au admis supracheltuieli în sumă totală de 2,6 mil.lei, inclusiv Direcţia poliţiei transporturi - 1,7 mil.lei, Inspectoratul de poliţie jud.Chişinău - 0,8 mil.lei etc. Pe parcursul anului 2002, MAI n-a transferat la buget 1,4 mil.lei, obţinuţi de la realizarea mărfurilor confiscate în perioada anilor 1993-2002. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) şi subdiviziunile acestuia, pe parcursul anului 2002, au admis supracheltuieli de mijloace bugetare în sumă de 706,0 mii lei, au utilizat contrar destinaţiei mijloace financiare publice în mărime de 81,0 mii lei, iar suma mijloacelor alocate din buget şi dezafectate timp de peste 30 de zile, la 01.01.03, a constituit circa 407,3 mii lei. Ministerul a admis cheltuieli neacoperite cu surse financiare, ceea ce a contribuit la formarea datoriilor creditoare care, la 01.01.03, au însumat 2358,6 mii lei. La aceeaşi dată, datoriile debitoare au constituit 1715,0 mii lei, inclusiv datoriile Centrului republican experimental protezare, ortopedie şi reabilitare - 870,0 mii lei. La 01.01.03, s-au înregistrat datorii creditoare formate din contul tuturor surselor de finanţare în sumă totală de 2791,0 mii lei, iar datorii debitoare - 2834,4 mii lei. Departamentul pentru utilizarea forţei de muncă, care este ordonatorul mijloacelor fondului de şomaj, pe parcursul anului 2002, pentru crearea locurilor noi de muncă şi organizarea lucrărilor publice, a fost finanţat doar cu 2,5 la sută din mijloacele preconizate, pentru acordarea ajutorului de şomaj - 43,2 la sută, în timp ce pentru întreţinerea Serviciului de stat pentru utilizarea forţei de muncă s-au finanţat mijloace în mărime de 97,1 la sută. În contradicţie cu legislaţia în vigoare, Departamentul a încheiat cu S.R.L. "Nippon-teh" un contract privind procurarea echipamentului tehnic în sumă de 1,1 mil.lei, ce a permis firmei să folosească în rulajul său mijloace financiare în sumă de 360,3 mii lei mai mult de 30 de zile. Încălcări analogice au fost comise şi de către conducerea Fondului republican de susţinere socială a populaţiei - mijloacele dezafectate la 01.01.03 constituiau circa 260,0 mii lei. Conducerea Î.S. "Centrul republican experimental protezare, ortopedie şi reabilitare" n-a asigurat utilizarea raţională şi eficientă a mijloacelor bugetare alocate în anul 2002. Astfel, 3,4 mil.lei au fost imobilizaţi la procurarea surplusului de materie primă, iar 1,2 mil.lei constituiau datoriile agenţilor economici faţă de Centru. Departamentul Situaţii Excepţionale, contrar prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.298-8 din 26.05.93, în anii 2001-2002, a admis cheltuieli nelegitime în sumă de 71,6 mii lei pentru stabilirea sporurilor la salariile de funcţie ale unor categorii de colaboratori. O parte din cheltuielile aparatului central al Departamentului (108,1 mii lei) au fost suportate de către subdiviziunile acestuia, fapt care a determinat denaturarea datelor privind cheltuielile reale ale Departamentului şi formarea economiei artificiale a fondului de remunerare a aparatului central. Şi la unele subdiviziuni ale Departamentului au fost stabilite încălcări ale legislaţiei în vigoare. Încălcări ale modului stabilit de utilizare a mijloacelor bugetare au fost depistate şi în cadrul Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerului Afacerilor Externe, Departamentului Standardizare şi Metrologie, Departamentului Statistică şi Sociologie, Departamentului Vamal, Serviciului Fiscal de Stat, Academiei de Ştiinţe a Moldovei etc. b) Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), ca parte componentă a bugetului consolidat şi a bugetului public naţional, au fost administrate în anul 2002 de consiliile UAT (aprobarea bugetelor) şi de prefecţii numiţi de Guvern în teritorii (executarea bugetelor judeţene). Conform deciziilor consiliilor UAT, în bugetele precizate ale UAT la partea de venituri s-au prevăzut acumulări în mărime de 2342,9 mil.lei, inclusiv: (1) venituri proprii virate direct şi integral - 884,6 mil.lei (37,8%); (2) mijloace speciale - 150,0 mil.lei (6,4%); (3) defalcări, potrivit normativelor procentuale stabilite prin legea bugetară anuală de la veniturile generale de stat - 582,6 mil.lei (24,9%); (4) transferuri de la bugetul de stat - 719,7 mil.lei (30,7%); (5) granturi - 6,0 mil.lei (0,2%). În anul 2002, la părţile de venituri şi cheltuieli ale bugetelor UAT, atît aprobate cît şi precizate, în baza indicaţiilor Ministerului Finanţelor, n-au fost incluse sumele de la stingerea datoriilor bugetului de stat la transferurile preconizate pentru anul 2001 faţă de bugetele locale în mărime totală de 83,6 mil.lei. Neincluderea acestor sume în părţile de venituri şi cheltuieli ale bugetelor UAT permite ordonatorilor de credite să utilizeze aceste mijloace la discreţia proprie, deoarece consiliile UAT practic sînt înlăturate de la distribuirea lor, iar includerea acestora numai în executarea de casă majorează neîntemeiat îndeplinirea părţilor de venituri şi cheltuieli. Astfel, din această cauză, în anul 2002, executarea părţii de venituri a bugetelor UAT a fost mărită de la 100,4% pînă la 104,0% (+3,6%), iar a părţii de cheltuieli - de la 95,4% pînă la 98,7% (+3,3%). Conform metodei stabilite de Ministerul Finanţelor privind reflectarea datoriilor la transferurile pentru a.2001, UAT, neexecutînd partea de venituri a bugetelor, au raportat despre îndeplinirea acestui indicator (judeţele Cahul, Chişinău, Edineţ, Lăpuşna, Orhei, Tighina, Ungheni; UTA Găgăuzia). La aprobarea bugetelor, UAT nu în toate cazurile au ţinut cont de prevederile legislaţiei în vigoare privind echilibrul bugetar, cînd părţile de venituri şi cheltuieli trebuiau să fie echilibrate. Astfel, în bugetul UTA Găgăuzia s-a prevăzut depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor cu 6,1 mil.lei, iar la bugetul mun.Chişinău - depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor - cu 27,5 mil.lei. Pe parcursul a.2002, odată cu introducerea unor modificări şi precizări în părţile de venituri şi cheltuieli, au fost dezechilibrate încă 3 bugete ale UAT. Ca rezultat, bugetele acestor 5 UAT prevedeau un deficit bugetar de 47,2 mil.lei, inclusiv judeţele: Orhei - 2,5 mil.lei, Ungheni - 12,1 mil.lei, Taraclia - 1,0 mil.lei; UTA Găgăuzia - 2,6 mil.lei, mun.Chişinău - 29,0 mil.lei. Majoritatea UAT n-au asigurat încasarea deplină în bugetele proprii a plăţilor calculate de către agenţii economici. Restanţele acestora, la 01.01.03, au constituit 500,5 mil.lei, iar în comparaţie cu 01.01.02 s-au majorat cu 64,6 mil.lei. Din suma totală a restanţelor agenţilor economici faţă de bugetele UAT, în baza diferitor acte legislative, n-a fost încasată suma de 91,3 mil.lei în legătură cu prolongarea termenelor de vărsare a plăţilor, inclusiv prin încheierea de acorduri-memorandum cu Consiliul Creditorilor - 80,2 mil.lei. În anul 2002, Ministerul Finanţelor n-a achitat în măsură deplină bugetelor UAT sumele prevăzute spre transfer de la bugetul de stat. Astfel, datoria bugetului de stat faţă de bugetele UAT la finele anului, la transferurile din fondul de susţinere financiară a teritoriilor, a constituit 67,0 mil.lei, iar la alocaţiile prevăzute pentru finanţarea investiţiilor capitale - 12,6 mil.lei. Cheltuielile bugetelor UAT au fost precizate în sumă de 2390,1 mil.lei, însă, ţinînd cont de stingerea în a.2002 a datoriilor bugetului de stat la transferurile pentru a.2001, acestea constituiau 2473,7 mil.lei, executarea de casă - 2359,7 mil.lei şi cheltuielile efective - 2230,0 mil.lei. În anul 2002, datoriile creditoare ale bugetelor UAT s-au micşorat cu 210,5 mil.lei, la 01.01.03 însumînd 474,8 mil.lei. Din suma totală a micşorării datoriilor creditoare ale bugetelor UAT - 147,8 mil.lei constituie datoriile la penalităţile şi sancţiunile calculate instituţiilor finanţate de la bugetele respective şi nevirate la bugetul asigurărilor sociale de stat la 01.07.02, care au fost anulate în baza art.24/1 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002. Componenţa datoriilor creditoare ale bugetelor UAT, la 1 ianuarie 2003, includea datorii la: retribuirea muncii - 79,1 mil.lei, contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat - 121,3 mil.lei, plata mărfurilor şi serviciilor - 94,8 mil.lei, investiţiile capitale - 20,8 mil.lei, alte cheltuieli - 158,8 mil.lei. Surse însemnate ale bugetelor UAT sînt dezafectate prin formarea diferitor datorii debitoare, care în pofida micşorării lor în a.2002 cu 3,0 mil.lei au constituit la finele anului 39,3 mil.lei. Prin comiterea de lipsuri şi delapidări, de la bugetele UAT au fost dezafectaţi 7,3 mil.lei, din care persoanelor culpabile le sînt atribuite de instanţele de judecată numai 0,5 mil.lei. Planificarea necalitativă a părţilor de venituri şi cheltuieli ale bugetelor UAT a cauzat introducerea pe parcursul anului a multiplelor modificări şi precizări, cu toate că neîndeplinind planurile de cheltuieli aprobate, la sfîrşitul anului, s-au format solduri de mijloace financiare disponibile în sumă de 209,8 mil.lei, ceea ce este cu 125,0 mil.lei mai mult faţă de anul precedent. Din 12 bugete ale UAT Curtea de Conturi, în a.2002, a supus controlului 11 bugete (cu excepţia bugetului UTA Găgăuzia). Bugetul judeţului Bălţi, pe anul 2002, a fost stabilit la venituri şi cheltuieli*, ţinînd cont de precizările efectuate pe parcursul anului în mărime de 265,9 mil.lei. -------------- * părţile planificate de venituri şi cheltuieli ale bugetelor UAT au fost majorate cu sumele primite în a.2002 în contul datoriilor bugetului de stat la transferurile pentru a.2001 La partea de venituri au fost preconizate acumulări de la: (1) veniturile proprii, virate direct şi integral în bugetul judeţului - 92,7 mil.lei (34,9%), (2) încasările de mijloace speciale obţinute din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din alte activităţi desfăşurate contra plată de către instituţiile finanţate de la bugetul judeţului - 17,7 mil.lei (6,6%), (3) defalcări, conform normativelor procentuale stabilite prin legea bugetară anuală, de la veniturile generale de stat - 109,3 mil.lei (41,1%), (4) transferuri de la bugetul de stat - 46,2 mil.lei (17,4%). Executarea de casă a părţii de venituri a constituit 291,4 mil.lei, inclusiv: (1) veniturile proprii - 104,8 mil.lei (+12,1 mil.lei faţă de planul aprobat), (2) mijloacele speciale - 17,2 mil.lei (-0,5 mil.lei), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 125,7 mil.lei (+16,4 mil.lei), (4) transferurile de la bugetul de stat - 43,7 mil.lei (-2,5 mil.lei). Partea de cheltuieli a bugetului judeţului Bălţi a fost executată în sumă de 261,6 mil.lei, sau la nivel de 98,4 la sută faţă de mărimea prevăzută. Cheltuielile efective au constituit 238,4 mil.lei, datoriile creditoare, fiind micşorate cu 25,4 mil.lei, la 01.01.03 însumau 35,5 mil.lei. La această dată, soldul disponibil de mijloace financiare la bugetul judeţului a constituit 39,6 mil.lei. În a.2002, datoriile debitoare s-au micşorat cu 236,2 mii lei şi, la 01.01.03, constituiau 2144,6 mii lei, inclusiv datoria de 132,0 mii lei cu termenul de prescripţie expirat. Consiliul judeţean, în anul 2002, a acordat la 22 de primării credite bugetare în sumă de 1076,2 mii lei şi garanţii pentru primirea de credite de la băncile comerciale în sumă de 800,0 mii lei. Volumul creditelor şi garanţiilor acordate a depăşit nivelul de 5% din volumul veniturilor proprii ale primăriilor respective. Opt comune n-au efectuat rambursarea creditelor primite anterior în termenele stabilite. La 01.01.03, datoria a 59 de comune şi a 6 oraşe pentru creditele bugetare primite a constituit 19,1 mil.lei. Elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor, care fac parte din sinteza bugetului judeţului Bălţi, în a.2002, a avut loc cu încălcări şi devieri de la prevederile legale. Astfel, însuşi bugetul judeţean Bălţi a fost adus de Consiliul judeţean în corespundere cu Legea bugetului de stat pe anul 2002 cu o întîrziere de 2,5 luni. Totodată, bugetul judeţului şi bugetul judeţean n-au fost date publicităţii. Din 82 de primării, 20 n-au asigurat executarea părţii de venituri a bugetelor aprobate în sumă totală de 2162,9 mii lei, 17 au încheiat anul financiar cu deficit. Din cauza prognozării necalitative a veniturilor şi cheltuielilor, pe parcursul anului, primăriile judeţului au introdus 39 de modificări în bugetele aprobate şi 186 de precizări - în devizele de cheltuieli. Pe 3 devize finanţate de la bugetul judeţean au fost admise supracheltuieli în mărime de 231,6 mii lei. Prin întreţinerea nelegitimă a 17,5 unităţi de personal, schimbarea denumirii a 9 funcţii, mărirea la 16 angajaţi a categoriilor de salarizare, conferirea neîntemeiată a gradelor de calificare la 24 de funcţionari publici, s-au efectuat plăţi ilicite în sumă de 164,9 mii lei. Consiliul judeţean Bălţi, neasigurînd rambursarea costului a 3 apartamente în sumă de 269,0 mii lei, procurate din contul mijloacelor bugetului judeţean şi privatizate neîntemeiat de foştii colaboratori ai Comisariatului de poliţie Bălţi, în decembrie 2002 a mai suportat cheltuieli neefective în mărime de 90,0 mii lei pentru procurarea încă a unui apartament pentru colaboratorii Serviciului de Informaţii şi Securitate. Bugetul judeţului Cahul, pe anul 2002, a fost stabilit la venituri şi cheltuieli, ţinînd cont de modificările operate, în mărime de 121,2 mil.lei. La partea de venituri a bugetului au fost preconizate acumulări de la: (1) veniturile proprii - 32,0 mil.lei (26,4%), (2) mijloacele speciale - 7,1 mil.lei (5,8%), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 26,6 mil.lei (22%), (4) transferurile de la bugetul de stat - 55,5 mil.lei (45,8%). Executarea de casă a părţii de venituri a constituit 118,5 mil.lei, sau 97,8 la sută din suma planificată, din care: (1) veniturile proprii - 35,2 mil.lei (+3,2 mil.lei faţă de cele planificate), (2) mijloacele speciale - 4,9 mil.lei (-2,2 mil.lei), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 27,8 mil.lei (+1,2 mil.lei), (4) transferurile de la bugetul de stat - 50,6 mil.lei (-4,9 mil.lei). Bugetul judeţului n-a primit de la bugetul de stat 4,9 mil.lei inclusiv din fondul de susţinere financiară a teritoriilor - 4,3 mil.lei şi pentru investiţiile capitale finanţate din bugetul de stat - 0,6 mil.lei. În anul 2002, din 50 de tipuri de venituri preconizate spre încasare, planul a fost îndeplinit doar pe 34 de tipuri. Astfel, impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă n-a fost acumulat în mărime de 755,8 mii lei, impozitul funciar pe terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă - 75,3 mii lei, mijloacele speciale - 2205,3 mii lei, arenda pe terenurile cu o altă destinaţie decît cea agricolă - 214,3 mii lei etc. Cheltuielile efectuate în anul 2002 de către instituţiile finanţate de la bugetul judeţului Cahul au constituit 111,1 mil.lei, cheltuielile de casă - 116,5 mil.lei, din care 5,5 mil.lei au fost utilizaţi pentru acoperirea datoriilor creditoare formate în anii precedenţi. La finele a.2002, datoriile creditoare au constituit 10,8 mil.lei, totodată, în datorii debitoare fiind dezafectaţi 1,9 mil.lei. În anul 2002, conducătorii unităţilor administrativ-teritoriale subordonate, prefectura şi Consiliul judeţean, Direcţia generală finanţe, nerespectînd prevederile Legii privind finanţele publice locale, n-au asigurat colectarea deplină a veniturilor conform termenelor stabilite, în legătură cu ce planul de finanţare a măsurilor prevăzute în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a fost asigurat la nivel de numai 97,8 la sută. N-a fost asigurată rambursarea în decursul anului bugetar a împrumuturilor acordate primăriilor din bugetul judeţean, care la începutul a.2002 constituiau 473,6 mii lei, iar la fînele anului - 113,2 mii lei. Încălcînd prevederile actelor normative, Consiliul judeţean a luat decizia de remunerare a dlui I.Hîncu, reprezentantul judeţului în sectorul Cantemir, printr-o indemnizaţie lunară de 900 lei, achitîndu-i-se în a.2002 suma de 9,9 mii lei. Asupra acestei încălcări a legislaţiei Curtea de Conturi a atras atenţia anterior Consiliului judeţean, cerînd rambursarea în bugetul judeţean a sumei de 16,8 mii lei plătită neîntemeiat în a.2001, cerinţă care a rămas neexecutată. În anul 2002, Consiliul judeţean a prevăzut din contul bugetului judeţean cheltuieli de finanţare a lucrărilor efectuate pentru instituţiile nefinanţate de la acest buget (reparaţia sediului local al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei), alocînd pentru ele 238,5 mii lei (reparaţia sediului prefecturii jud.Cahul). Totodată, transferurile cu destinaţie specială pentru reparaţia curentă şi capitală a instituţiilor finanţate de la bugetul judeţean şi lucrările de gazificare n-au fost efectuate conform planului de finanţare. În anul 2002, din 44 de primării din judeţ, 24 n-au asigurat executarea părţii de venituri a bugetelor aprobate, 13 au încheiat anul financiar cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor. Prognozarea necalitativă a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, deşi au fost efectuate multiple modificări şi precizări ale bugetelor locale, a dus la formarea la fînele anului a soldurilor de mijloace bugetare neutilizate în mărime de 8,2 mil.lei. Bugetul judeţului Chişinău, pe anul 2002, la venituri şi cheltuieli, ţinînd cont de modificările şi precizările efectuate, a fost stabilit în mărime de 220,1 mil.lei. Formarea părţii de venituri a fost prevăzută din următoarele surse: (1) veniturile proprii - 42,9 mil.lei (19,5%), (2) mijloacele speciale - 7,6 mil.lei (3,4%), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 41,5 mil.lei (18,9%), (4) transferurile de la bugetul de stat - 128,1 mil.lei (58,2%). Executarea de casă a veniturilor bugetului judeţului Chişinău a constituit 218,4 mil.lei, sau 99,2 la sută faţă de mărimea planificată, inclusiv: (1) veniturile proprii - 52,7 mil.lei (+9,8 mil.lei faţă de plan), (2) mijloacele speciale - 5,5 mil.lei (-2,1 mil.lei), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 46,7 mil.lei (+5,2 mil.lei), (4) transferurile de la bugetul de stat - 113,5 mil.lei (-14,6 mil.lei). Bugetul judeţului în anul 2002 n-a beneficiat de 14,6 mil.lei prevăzuţi în bugetul de stat: în calitate de transferuri pentru susţinerea financiară a teritoriilor - 13,7 mil.lei şi pentru investiţiile capitale finanţate de la bugetul de stat - 0,9 mil.lei. La 01.01.03, restanţele agenţilor economici la plăţile faţă de bugetul judeţului constituiau 54,3 mil.lei. Din 91 de primării amplasate pe teritoriul judeţului, 8 n-au asigurat îndeplinirea părţii de venituri a bugetelor aprobate, 7 au încheiat anul financiar cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor. Partea de cheltuieli a bugetului judeţului a fost executată în sumă de 204,6 mil.lei, sau la nivel de 93,0%. Cheltuielile efective au constituit 194,5 mil.lei. Pe parcursul a.2002, datoriile creditoare s-au micşorat cu 10,8 mil.lei şi au constituit la fînele anului 20,9 mil.lei. La 01.01.03, soldul mijloacelor băneşti disponibile ale bugetului judeţului alcătuiau 22,3 mil.lei. Prin formarea datoriilor debitoare la sfîrşitul anului au fost dezafectate mijloace financiare în sumă de 5,2 mil.lei. La aprobarea şi executarea bugetelor judeţean şi ale primăriilor judeţului au fost comise un şir de încălcări şi devieri de la prevederile actelor legislative. Bugetul judeţean n-a fost aprobat în termenele stabilite de lege. Consiliul judeţean, la aprobarea transferurilor de la bugetul judeţean bugetelor locale, n-a respectat modalitatea legală de calculare şi stabilire a acestora, admiţînd cazuri de aprobare unor primării a transferurilor neargumentate. Cheltuielile pentru învăţămînt în judeţ au fost calculate şi distribuite cu aplicarea normativelor pentru întreţinerea unui elev din partea statului neaprobate de Consiliul judeţean. Ordonatorii de credite ai bugetului judeţului pe unele articole au admis supracheltuieli în sumă totală de 3,6 mil.lei. Consiliul judeţean a efectuat din contul bugetului judeţean cheltuieli neprevăzute în buget în sumă de 2,0 mil.lei. Lipsa controlului din partea Direcţiei generale finanţe asupra utilizării mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat cu titlu de transferuri cu destinaţie specială pentru investiţii capitale a cauzat trecerea la cheltuieli de către primăria Vorniceni, fără prezentarea documentelor justificative, a mijloacelor financiare în sumă de 750,0 mii lei pentru construcţia gazoductului Străşeni-Vorniceni. În dările de seamă ale primăriilor Horeşti şi Zîmbreni la investiţiile capitale au fost înregistrate datorii creditoare nejustificate în sume de 105,1 mii lei şi, respectiv, 18,3 mii lei. Din contul alocaţiilor prevăzute pentru Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport, a fost distribuită primăriilor din judeţ, pentru reparaţii capitale, suma de 4887,7 mii lei, din care 4257,5 mii lei s-au repartizat neîntemeiat primăriilor conform deciziilor biroului permanent al Consiliului judeţean. Direcţia arhitectură, construcţii şi urbanism a Consiliului judeţean nu dispune de toate documentele justificative care ar confirma executarea lucrărilor în instituţiile bugetare din contul mijloacelor financiare cu destinaţie specială, alocate din bugetul judeţean. La momentul controlului (01.04.03), lipseau actele de recepţie a lucrărilor executate la reparaţia instituţiilor din învăţămînt, dar finanţate de către Direcţia generală finanţe, în sumă de 1397,8 mii lei. În baza deciziei Consiliului judeţean, fără nici un suport juridic, din contul transferurilor de la bugetul de stat bugetului judeţean, au fost stinse datoriile istorice ale primăriilor Băcioi (73,3 mii lei) şi Brăila (32,2 mii lei) faţă de S.A. "Vinăria Bardar" în sumă totală de 105,5 mii lei. Primăriile respective nu făceau parte din componenţa judeţului Chişinău, ci din componenţa altor UAT. Prin efectuarea plăţilor în prealabil pe un termen mai mare de 30 de zile diferitor agenţi economici (S.R.L. "Miveron Com", S.A. "Vinuri-Ialoveni", S.R.L. "Agroviacomp" etc.), în anul 2002, temporar au fost dezafectate mijloace din bugetul judeţean în sumă de 395,5 mii lei. N-au fost întreprinse măsuri pentru determinarea dreptului de proprietate asupra clădirii administrative a Consiliului judeţean şi asupra altor bunuri din or.Ialoveni în valoare de 3543,3 mii lei, înregistrate în evidenţa contabilă a Consiliului judeţean, dar care, conform actului de primire-predare între Ministerul Justiţiei şi Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, fără consimţămîntul Consiliului judeţean, au fost transmise în gestiune economică Ministerului Justiţiei. În lipsa calculelor şi confirmării necesităţii de testare a utilajului electric la instituţiile preşcolare din judeţ, de către Consiliul judeţean şi biroul permanent al Consiliului judeţean, Direcţiei generale învăţămînt, tineret şi sport a jud.Chişinău în 3 rate i-au fost alocaţi 500,0 mii lei. Din suma respectivă Direcţia a transferat direct S.R.L. "Servenerg" 496,2 mii lei, pentru testările la instituţiile preşcolare din judeţ. O parte din lucrări (în sumă de 299,4 mii lei), conform actelor întocmite, au fost efectuate în perioada cînd firma nu dispunea de licenţa respectivă de executare a lucrărilor nominalizate. Mai mult decît atît, unii ordonatori de credite ai primăriilor din teritoriu (Străşeni) nu confirmă executarea lucrărilor de către firma menţionată. În componenţa datoriilor debitoare şi creditoare ale bugetului judeţean sînt incluse datorii neidentificate şi în lipsa documentelor justificative ale fostelor executive raionale. În evidenţa contabilă a fostei "Biblioteci Bardar" sînt înregistrate datorii creditoare în sumă de 1,9 mil.lei. De asemenea, lipseşte argumentarea documentară a datoriei de 0,3 mil.lei faţă de S.A. "Moldova", formată prin cesiune de datorii de la S.R.L. "Iulinat". În primăria Străşeni au fost stabilite cazuri de neîncasare a plăţii pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectelor privatizate şi întreprinderilor private în sumă de 21,9 mii lei şi de majorare a lucrărilor de construcţie în sumă de 37,7 mii lei. Bugetul judeţului Edineţ, pe anul 2002, la venituri şi cheltuieli, ţinînd cont de modificările şi precizările efectuate, a fost stabilit în sumă de 151,3 mil.lei. În calitate de surse de formare a părţii de venituri au fost prevăzute: (1) venituri proprii - 46,8 mil.lei (30,9%), (2) mijloace speciale - 7,9 mil.lei (5,2%), (3) defalcări de la veniturile generale de stat - 29,7 mil.lei (19,7%), (4) transferuri de la bugetul de stat - 66,9 mil.lei (44,2%). Executarea de casă a părţii de venituri a bugetului judeţului a constituit la: (1) veniturile proprii - 46,0 mil.lei (-0,8 mil.lei faţă de cele planificate), (2) mijloacele speciale - 6,8 mil.lei (-1,2 mil.lei), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 30,9 mil.lei (+1,2 mil.lei), (4) transferurile de la bugetul de stat - 62,7 mil.lei (-4,2 mil.lei). În total, în a.2002, în partea de venituri au fost acumulaţi 146,4 mil.lei, sau 96,8 la sută faţă de suma stabilită. Din transferurile de la bugetul de stat prevăzute pe a.2002 bugetul judeţului n-a primit suma de 4,2 mil.lei, inclusiv 3,7 mil.lei - din fondul de susţinere financiară a teritoriilor şi 0,5 mil.lei - investiţii capitale. În rezultatul neîndeplinirii planului de încasări pe 4 tipuri de impozite, bugetul a ratat venituri în sumă de 2,9 mil.lei. Partea de cheltuieli a bugetului judeţului Edineţ a fost executată în sumă de 141,3 mil.lei, sau la nivel de 93,4 la sută faţă de mărimea preconizată. Cheltuielile efective au constituit 125,0 mil.lei. Datoriile creditoare s-au micşorat cu 19,4 mil.lei şi au constituit la finele anului 35,5 mil.lei. La 01.01.03, soldul disponibil de mijloace financiare ale bugetului judeţului a alcătuit 10,1 mil.lei. La elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor judeţean şi ale primăriilor din teritoriu s-au comis încălcări şi devieri de la legislaţia în vigoare. Astfel, din 76 de primării amplasate pe teritoriul judeţului, 30 n-au asigurat executarea părţii de venituri a bugetelor aprobate, 17 primării, nerespectînd prevederile legale despre echilibrul bugetar, au încheiat anul cu un deficit total de 1,9 mil.lei. La planificarea statelor pentru ramura ocrotirii sănătăţii nu s-a ţinut cont de numărul de vizite, numărul de zile-pat şi normativele de deservire a populaţiei de către un medic. Ca rezultat, personalul a fost mărit cu 164 de unităţi, pentru care în anul 2002 au fost utilizaţi neîntemeiat 444,0 mii lei. Ordonatorii de credite ai bugetului judeţean n-au respectat prevederile legale privind distribuirea mijloacelor financiare cu destinaţie specială primite din bugetul de stat, netransferînd primăriei Ocniţa 297,0 mii lei, pentru achitarea energiei termice consumate. La acordarea împrumuturilor din bugetul judeţean primăriilor din teritoriu n-a fost respectată limita de 5% din veniturile proprii, fiind alocate peste această limită împrumuturi bugetare în sumă de 595,0 mii lei. în rezultatul utilizării neeficiente a creditului comercial în sumă de 2 mil.lei, angajat în a.2000, bugetul judeţean a suportat cheltuieli neîntemeiate în sumă de 911,0 mii lei, inclusiv în a.2002 - 400,0 mii lei. Neaducerea organigramelor Consiliului judeţean şi ale subdiviziunilor sale în conformitate cu organigramele-tip, încălcărea modalităţii stabilite de conferire a gradelor de calificare funcţionarilor publici, precum şi nerespectarea prevederilor legale la acordarea ajutorului material au dus la efectuarea plăţilor ilicite în sumă de 55,3 mii lei. Consiliul judeţean, încălcînd prevederile actelor legislative în vigoare, în a.2002 a adoptat un şir de decizii de efectuare a cheltuielilor în sumă totală de 4,0 mil.lei, în lipsa surselor de acoperire. Din vina ordonatorilor de credite ai bugetului judeţean şi instituţiilor finanţate de la acest buget, în a.2002, pe unele articole din devizele aprobate, au fost admise supracheltuieli în sumă totală de 1,6 mil.lei. Bugetul judeţului Lăpuşna, la venituri şi cheltuieli, ţinînd cont de modificările şi precizările efectuate, a fost stabilit în sumă de 168,4 mil.lei. La partea de venituri au fost preconizate încasări de la: (1) veniturile proprii - 41,6 mii lei (24,7%), (2) mijloacele speciale - 9,4 mil.lei (5,6%), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 25,4 mil.lei (15,1%), (4) transferurile de la bugetul de stat - 92,0 mil.lei (54,6%). Executarea de casă a părţii de venituri a constituit 160,1 mil.lei (95,1%), inclusiv: (1) veniturile proprii - 45,0 mil.lei (+3,4 mil.lei faţă de cele planificate), (2) mijloacele speciale - 8,4 mil.lei (-1,0 mil.lei), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 25,2 mil.lei (-0,2 mil.lei), (4) transferurile de la bugetul de stat - 81,5 mil.lei (-10,5 mil.lei). Neexecutarea părţii de venituri a bugetului a avut loc din cauza că Consiliul judeţean, prefectura judeţului, un şir de primării din judeţ n-au asigurat încasarea deplină în bugetele respective a veniturilor pe 21 tipuri de impozite şi plăţi din 45 de tipuri preconizate în sumă de 4,6 mil.lei. Prognozarea încasărilor pe tipuri de impozite şi plăţi a fost neîntemeiată şi ca urmare nivelul executării lor a variat considerabil. Bugetul judeţean n-a beneficiat de 10,5 mil.lei prevăzuţi în bugetul de stat pe a.2002 ca transferuri pentru susţinerea financiară (10,1 mil.lei) şi ca alocaţii pentru finanţarea investiţiilor capitale (0,4 mil.lei). Neîncasarea în măsură deplină a părţii de venituri a avut ca consecinţă neasigurarea cu surse financiare a măsurilor planificate spre finanţare din bugetul judeţului. Executarea de casă a bugetului a constituit 147,3 mil.lei (87,5%), sau mai puţin cu 21,1 mil.lei decît suma planificată. Cheltuielile efective au constituit 139,9 mil.lei. Datoriile creditoare s-au micşorat cu 12,1 mil.lei şi au alcătuit la finele anului 10,9 mil.lei. La 01.01.03, soldul mijloacelor disponibile era de 17,8 mil.lei. La elaborarea, aprobarea şi executarea bugetului judeţului de către Consiliul judeţean, consiliile comunelor şi oraşelor au fost comise un şir de încălcări şi devieri de la legislaţia în vigoare. Astfel, din 63 de consilii locale, 11 au aprobat bugetele respective cu întîrziere, 36 n-au asigurat în măsura deplină formarea părţii de venituri a bugetelor aprobate, 11 n-au asigurat echilibrul bugetar, încheind anul financiar cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor. În a.2002 a fost admisă creşterea restanţelor agenţilor economici faţă de bugetul judeţului cu 4,7 mil.lei, care la fînele anului constituia 48,2 mil.lei. Finanţarea cheltuielilor sub aspect funcţional s-a efectuat neuniform şi neproporţional. În bugetul judeţean au fost incluse cheltuieli în sumă de 4,1 mil.lei, fără calculele şi argumentele respective. La planificarea veniturilor şi cheltuielilor pe mijloacele speciale nu s-a ţinut cont de soldurile de la începutul anului în sumă de 623,7 mii lei, precum şi de datoriile debitoare de 195,1 mii lei. În rezultatul comiterii unor încălcări la retribuirea muncii angajaţilor Consiliului judeţean au fost achitate plăţi neîntemeiate în sumă de 25,6 mii lei. Conducerea Consiliului judeţean, la încheierea a 12 contracte de arendă, încălcînd prevederile legii bugetare anuale, a ratat venituri de mijloace speciale în sumă de 26,4 mii lei, aplicînd, totodată, tarife neaprobate de Consiliul judeţean. Bugetul judeţului Orhei, pe anul 2002, ţinînd cont de modificările şi precizările efectuate, a fost stabilit la venituri în sumă de 162,8 mil.lei şi la cheltuieli în sumă de 165,3 mil.lei. Aprobarea bugetului cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor în mărime de 2,5 mil.lei contravine legislaţiei în vigoare, care prevede că bugetele UAT se elaborează fără deficit (echilibrate). Conform bugetului aprobat, în partea de venituri erau preconizate încasări de la: (1) veniturile proprii - 38,0 mil.lei (23,3%), (2) mijloacele speciale - 7,7 mil.lei (4,7%), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 25,2 mil.lei (15,5%), transferurile din bugetul de stat - 91,9 mil.lei (56,5%). Executarea de casă a părţii de venituri a constituit 160,1 mil.lei (98,3 la sută), sau suma planificată n-a fost îndeplinită cu 2,7 mil.lei. (1) Veniturile proprii încasate au constituit 41,0 mil.lei (+3,0 mil.lei faţă de cele planificate), (2) mijloacele speciale - 6,3 mil.lei (-1,4 mil.lei), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 31,4 mil.lei (+6,2 mil.lei), (4) transferurile de la bugetul de stat - 81,4 mil.lei (-10,5 mil.lei). Cauzele principale ale neexecutării părţii de venituri a bugetului constau în neacumularea mijloacelor speciale de către instituţiile finanţate de la bugetul judeţean şi bugetele primăriilor în sumă de 1,3 mil.lei şi în netransferarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare prevăzute de Legea bugetului de stat pe anul 2002 în calitate de susţinere financiară - 9,9 mil.lei şi ca finanţare a investiţiilor capitale - 0,6 mil.lei. Partea de cheltuieli a bugetului a fost executată în mărime de 150,7 mil.lei (91,2%), sau suma prevăzută n-a fost îndeplinită cu 14,6 mil.lei. Cheltuielile efective au constituit suma de 143,0 mil.lei. Datoriile creditoare s-au micşorat cu 15,4 mil.lei şi au alcătuit la fînele anului 9,7 mil.lei. Mijloacele bugetului judeţului, disponibile la 01.01.03, au constituit 15,7 mil.lei. Pentru acoperirea depăşirii cheltuielilor asupra veniturilor prevăzute de la bugetul aprobat în a.2002 au fost angajate credite comerciale în sumă de 2,5 mil.lei, care n-au fost rambursate pînă la finele anului. La elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor judeţean şi ale primăriilor din teritoriu au fost comise unele încălcări şi devieri. Astfel, din 74 de primării amplasate pe teritoriul judeţean, 67 n-au respectat termenele stabilite de aprobare a bugetelor respective, 45 n-au asigurat îndeplinirea părţii de venituri a bugetelor aprobate, o primărie n-a asigurat echilibrul bugetar, încheind anul financiar cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor. În legătură cu faptul că Direcţia generală finanţe, la elaborarea proiectelor bugetelor de diferite niveluri, n-a utilizat norme unice pe fiecare ramură, nu s-au calculat şi nu s-au aprobat transferuri de susţinere financiară a primăriilor: Teleneşti - 209,4 mii lei, Şoldăneşti - 434,0 mii lei, Rezina - 21,4 mii lei. Totodată, primăriei mun.Orhei i-au fost calculate şi alocate transferuri din bugetul judeţean cu 891,7 mii lei mai mult. La elaborarea şi aprobarea bugetului judeţean Consiliul judeţean a emis decizii de aprobare a unor cheltuieli, în lipsa studiului şi argumentărilor respective despre necesitatea acestora. Astfel, au fost aprobate alocaţii în sumă de 300,0 mii lei pentru compensarea preţului caselor confiscate în perioada represiunilor politice, în lipsa listei persoanelor beneficiare şi a documentelor respective. În componenţa cheltuielilor pentru serviciile de stat cu destinaţie specială s-au aprobat alocaţii pentru întreţinerea biroului teritorial de evidenţă şi documentare a populaţiei în sumă de 187,0 mii lei (finanţate fiind 168,7 mii lei), deşi actele normative în vigoare prevăd că Departamentul Tehnologii Informaţionale îşi desfăşoară activitatea din contul mijloacelor proprii şi parţial din contul bugetului de stat. Consiliul judeţean a aprobat suma de 150,0 mii lei ca contribuţii destinate pentru finanţarea proiectului "Crearea Centrului ecologic judeţean Orhei". La momentul controlului, suma nominalizată a fost trecută neîntemeiat la cheltuieli, însă fiind neutilizată se păstra pe contul trezorerial al Agenţiei teritoriale ecologice. Din bugetul de stat, prin intermediul bugetului judeţean, primăria Cucuruzeni a primit transferuri cu destinaţie specială în sumă de 654,1 mii lei pentru lucrările de construcţie şi montaj executate la şcoala din s.Sirota. Lucrările executate şi finanţate au fost trecute la cheltuieli, fără a fi luat la evidenţă obiectul construcţiei. La 07.12.02, Consiliul judeţean Orhei a procurat din mijloacele bugetului judeţean două unităţi de transport în sumă de 168,0 mii lei, încălcînd Legea achiziţiei de mărfuri şi servicii pentru necesităţile statului. Unul din aceste automobile - "GAZ-3110 Volga" a fost transmis gratuit la balanţa prefecturii jud.Orhei, care este finanţată de la bugetul de stat prin intermediul Cancelariei de Stat. Bugetul judeţului Soroca, pe anul 2002, ţinînd cont de moficările şi precizările efectuate, a fost stabilit la venituri şi cheltuieli în mărime de 148,0 mil.lei. Ca surse de formare a părţii de venituri au fost preconizate: (1) venituri proprii - 47,6 mil.lei (32,2%), (2) mijloace speciale - 5,8 mil.lei (3,9%), (3) defalcări de la veniturile generale de stat - 35,6 mil.lei (24%), transferuri de la bugetul de stat - 59,0 mil.lei (39,9%). Executarea de casă a părţii de venituri a constituit 148,2 mil.lei (100,1%), inclusiv: (1) veniturile proprii - 47,7 mil.lei (+0,1 mil.lei faţă de cele planificate), (2) mijloacele speciale - 4,7 mil.lei (-1,1 mil.lei), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 42,4 mil.lei (+6,8 mil.lei), transferurile de la bugetul de stat - 53,4 mil.lei (-5,6 mil.lei). Deşi partea de venituri a fost executată integral, pe 5 tipuri de plăţi în buget n-au fost acumulaţi 6,3 mil.lei. Bugetul judeţului, de asemenea, n-a beneficiat de transferurile de la bugetul de stat prevăzute pentru a.2002 în sumă de 5,6 mil.lei, inclusiv pentru susţinerea financiară a teritoriilor - 5,3 mil.lei, pentru investiţiile capitale - 0,3 mil.lei. Partea de cheltuieli a bugetului judeţului a fost executată în sumă de 140,2 mil.lei (94,7%), cheltuielile efective constituind 127,6 mil.lei. Datoriile creditoare s-au micşorat cu 16,9 mil.lei şi au alcătuit la finele anului 13,3 mil.lei, inclusiv la retribuirea muncii - 3,8 mil.lei, contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat - 2,9 mil.lei, plata mărfurilor şi serviciilor - 4,8 mil.lei. La executarea bugetelor judeţean şi ale primăriilor din judeţ au fost comise unele încălcări şi devieri de la legislaţia în vigoare. Astfel, 28 de primării n-au asigurat îndeplinirea părţii de venituri a bugetelor aprobate în sumă totală de 1,6 mil.lei. Încălcînd prevederile legislaţiei în vigoare, Consiliul judeţean a garantat băncilor comerciale rambursarea creditelor angajate de primăriile din judeţ peste plafonul stabilit de 5% de la veniturile proprii. Soldul împrumuturilor acordate din bugetul judeţean bugetelor locale, nerambursate la finele anului 2002, a constituit 3,3 mil.lei. Din lipsa de control din partea ordonatorilor de credite asupra volumului şi calităţii lucrărilor executate la reparaţia şcolilor, bugetului judeţului i-au fost cauzate pagube în sumă de 192 mii lei. Pe unele articole din clasificaţia bugetară s-au admis supracheltuieli în sumă totală de 136,2 mii lei. Suma mijloacelor bugetare dezafectate în datorii debitoare s-a majorat în a.2002 cu 2,5 mil.lei şi a constituit la finele anului 5,8 mil.lei. Bugetul judeţului Tighina, pe anul 2002, ţinînd cont de modificările şi precizările efectuate, a fost stabilit la venituri şi cheltuieli în sumă de 98,8 mil.lei. În partea de venituri a bugetului judeţului au fost preconizate acumulări de la: (1) veniturile proprii - 26,0 mil.lei (26,3%), (2) mijloacele speciale - 5,3 mil.lei (5,4%), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 11,9 mil.lei (12%), (4) transferurile de la bugetul de stat - 55,6 mil.lei (56,3%). Executarea părţii de venituri a bugetului judeţului a constituit 95,5 mil.lei (96,7%), inclusiv: (1) veniturile proprii - 27,0 mil.lei (+1,0 mil.lei faţă de cele planificate), (2) mijloacele speciale - 4,8 mil.lei (-0,5 mil.lei), (3) defalcările de la veniturile generale de stat - 14,1 mil.lei (+2,2 mil.lei), (4) transferurile de la bugetul de stat - 49,6 mil.lei (-6,0 mil.lei). La elaborarea părţii de venituri a bugetului judeţean nu s-a ţinut cont de suprafaţa totală a terenurilor agricole, nefiind inclusă în calcul impozitarea a 546 ha de terenuri agricole. De asemenea, în calcul n-au fost incluse în genere 3 tipuri de venituri. În legătură cu neacumularea încasărilor planificate la un şir de impozite (funciar, pe venituri, bunuri imobile) şi mijloace speciale, în bugetul judeţului n-au fost acumulate mijloace financiare în sumă de 5,2 mil.lei. Bugetul judeţului n-a beneficiat de 6,0 mil.lei - transferuri de la bugetul de stat, inclusiv în calitate de susţinere financiară a teritoriilor - 5,7 mil.lei şi investiţii capitale - 0,3 mil.lei. Partea de cheltuieli a bugetului Tighina a fost executată în mărime de 92,3 mil.lei (93,4%). Cheltuielile efective au constituit 86,5 mil.lei. Datoriile creditoare în a.2002 s-au micşorat cu 7,8 mil.lei şi au alcătuit la finele anului 12,8 mil.lei. La elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor judeţean şi ale primăriilor din teritoriu au fost comise unele încălcări şi devieri de la legislaţia în vigoare. Astfel, din 43 de primării amplasate pe teritoriul judeţului, 31 n-au aprobat bugetele respective în termenele stabilite de lege, 17 n-au asigurat îndeplinirea părţii de venituri a bugetelor aprobate, 10 n-au asigurat echilibrul bugetar, încheind anul financiar cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor. În profilul articolelor bugetare în total pe judeţ au fost admise supracheltuieli în mărime de 2,1 mil.lei. La 01.01.03, datoriile pe împrumuturile bugetelor locale, nerestituite bugetului judeţean, constituiau 552,0 mii lei, inclusiv cu termenul de rambursare expirat - 418,0 mii lei. Primăria Chircăieşti în a.2002 n-a întocmit şi n-a prezentat Direcţiei generale finanţe devizul de venituri şi cheltuieli pe mijloacele extrabugetare, n-a efectuat înregistrarea în evidenţa contabilă a investiţiilor în valoare de 4,4 mil.lei, primite din Danemarca pentru construcţia conductei de aprovizionare cu apă potabilă, precum şi a contribuţiei populaţiei din localitate la construcţia obiectului nominalizat în sumă de 352 mii lei. Totodată, contrar actelor normative în vigoare, o parte din aceste sume (317 mii lei) a fost cheltuită nu prin Trezoreria teritorială Căuşeni, dar prin depunerea în numerar la contul de decontări al S.A. "Turnul", deschis în BCA "Moldindconbank". Nerespectînd prevederile Legii contabilităţii, valoarea sistemului de aprovizionare cu apă deja finalizat n-a fost luat la balanţa primăriei, dar în baza unui contract a fost transmis asociaţiei obşteşti "DANCHIR", fără plată. În a.2002, datoriile debitoare s-au majorat cu 0,8 mil.lei, iar suma totală dezafectată în datorii debitoare la finele anului a constituit 3,4 mil.lei. Bugetul judeţului Ungheni, pe anul 2002, ţinînd cont de modificările şi precizările efectuate, a fost stabilit la venituri în sumă de 161,5 mil.lei şi la cheltuieli în sumă de 173,6 mil.lei. Stabilirea bugetului judeţului cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor cu 12,1 mil.lei contravine Legii privind finanţele publice locale, care prevede pentru UAT aprobarea bugetelor echilibrate. Conform bugetului stabilit, erau preconizate spre încasare: (1) venituri proprii - 29,5 mil.lei (18,3%), (2) mijloace speciale - 5,6 mil.lei (3,5%), (3) defalcări din veniturile generale de stat - 30,3 mil.lei (18,7%), (4) transferuri de la bugetul de stat - 96,1 mil.lei (59,5%). Executarea de casă a părţii de venituri a bugetului judeţului Ungheni a constituit 153,4 mil.lei (95,0%), inclusiv: (1) veniturile proprii - 31,5 mil.lei (+2,0 mil.lei faţă de cele planificate), (2) mijloacele speciale - 5,0 mil.lei (-0,6 mil.lei), (3) defalcările din veniturile generale de stat - 31,8 mil.lei (+1,5 mil.lei), (4) transferurile de la bugetul de stat - 85,1 mil.lei (-11,0 mil.lei). În a.2002, bugetul judeţului n-a beneficiat de transferuri din partea bugetului de stat, prevăzute pentu susţinerea financiară a teritoriilor, în sumă de 9,6 mil.lei şi pentru investiţii capitale - 1,4 mil.lei. În a.2002, restanţele agenţilor economici la plăţile faţă de bugetul judeţului s-au majorat cu 5,4 mil.lei şi au constituit la finele anului 39,0 mil.lei. Partea de cheltuieli a bugetului judeţului a fost executată în mărime de 159,0 mil.lei (91,6%), sau cu 14,6 mil.lei mai puţin decît suma planificată. Cheltuielile efective au însumat 158,3 mil.lei. Datoriile creditoare s-au micşorat cu 24,4 mil.lei şi au constituit la finele anului 24,8 mil.lei. Bugetul judeţului a fost executat cu un deficit bugetar în sumă de 5,6 mil.lei. La elaborarea, aprobarea şi precizarea bugetelor judeţean şi ale primăriilor amplasate în judeţ au fost comise încălcări şi devieri de la legislaţia în vigoare. Astfel, din 56 de primării, 37 n-au aprobat bugetul în termenul stabilit, 29 n-au asigurat îndeplinirea părţii de venituri a bugetelor aprobate, 7 n-au asigurat echilibrul bugetar, încheind anul financiar cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor în sumă totală de 15,3 mil.lei. În bugetul judeţean n-au fost asigurate încasări pe diferite tipuri de impozite faţă de cele planificate în sumă totală de 598,0 mii lei. Totodată, au fost încasate venituri de la 8 tipuri de impozite şi plăţi neplanificate în sumă totală de 1731,0 mii lei. La elaborarea bugetului judeţului şi stabilirea relaţiilor cu bugetul de stat Direcţia generală finanţe n-a ţinut cont de numărul real de copii din judeţ, în legătură cu ce din bugetul de stat pentru susţinerea financiară a teritoriilor au fost transferaţi cu 2,1 mil.lei mai mult. Instituţiile finanţate de la bugetul judeţean pe unele articole ale clasificaţiei bugetare au admis supracheltuieli în sumă de 0,8 mil.lei. Bugetul judeţean pe a.2002 a fost executat cu un deficit bugetar de 4,3 mil.lei. Repartizarea transferurilor din bugetul de stat pentru susţinerea financiară a teritoriilor a fost neuniformă şi neechitabilă între primăriile judeţului. Astfel, 11 primării au primit aceste transferuri în mărime de 100%, iar 15 - în medie de numai 70 la sută, primăria or.Călăraşi - de numai 40 la sută. În a.2002, Consiliul judeţean, prefectura de comun cu primăria mun.Ungheni, în lipsa suportului financiar, au contractat de la diferite instituţii financiare credite în sumă de 5,0 mil.lei; 1,0 mil.dol.SUA şi 220,0 mii EURO. La 01.01.03, Direcţia generală finanţe, încălcînd prevederile legislaţiei în vigoare, a acordat împrumuturi bugetare la 6 primării din judeţ în sumă totală de 8,7 mil.lei, inclusiv primăriilor care aveau la început de an sold nerambursat la asemenea împrumuturi. O parte din mijloacele bugetului judeţului (4,9 mil.lei), inclusiv ale bugetului judeţean (2,4 mil.lei), sînt dezafectate în datorii debitoare. Bugetul judeţului Taraclia, pe anul 2002, ţinînd cont de modificările operate, a fost aprobat la venituri în mărime de 30,8 mil.lei, iar la cheltuieli - în mărime de 31,8 mil.lei. În partea de venituri spre acumulare au fost preconizate încasări de la: veniturile proprii - 10,2 mil.lei (33,1%), mijloacele speciale - 2,3 mil.lei (7,5%), defalcările din veniturile generale de stat - 4,1 mil.lei (13,3 %), transferurile de la bugetul de stat - 14,2 mil.lei (46,1%). Din sursele planificate în partea de venituri în realitate au fost acumulaţi 31,4 mil.lei, inclusiv: venituri proprii - 12,1 mil.lei (+1,9 mil.lei), mijloace speciale - 1,9 mil.lei (-0,4 mil.lei), defalcări din veniturile generale de stat - 3,7 mil.lei (-0,4 mil.lei), transferuri de la bugetul de stat - 13,7 mil.lei (-0,5 mil.lei). La formarea părţii de venituri a bugetului judeţului Taraclia în încasări nu s-a inclus impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, reţinut la sursa de plată - 972,5 mii lei, arenda pentru terenurile cu destinaţie agricolă - 81,9 mii lei, mijloacele speciale - 374,8 mii lei. De la 8 tipuri de venituri în bugetul judeţului n-au fost acumulate venituri prevăzute în planul precizat în mărime de 2,3 mil.lei. Încălcîndu-se prevederile Regulamentului cu privire la mijloacele extrabugetare ale instituţiilor publice, la prognozarea veniturilor de la mijloacele speciale formate de instituţiile finanţate de la bugetul judeţean în componenţa veniturilor şi cheltuielilor pe spitalul judeţean a fost inclusă neîntemeiat valoarea mărfurilor (medicamentelor) din farmacii în mărime de 675,0 mii lei. Acumulările veniturilor proprii peste sumele preconizate s-au efectuat pe fundalul creşterii restanţelor faţă de buget ale agenţilor economici din teritoriu, ceea ce demonstrează existenţa unor rezerve esenţiale care necesită să fie luate în consideraţie la prognozarea pe viitor a părţii de venituri a bugetului judeţului. Astfel, în anul 2002, aceste restanţe au crescut cu 0,3 mil.lei şi, la 01.01.03, au constituit 5,3 mil.lei. Nu toate primăriile şi consiliile locale au asigurat încasarea veniturilor preconizate. Din 10 primării amplasate în judeţ, 6 n-au îndeplinit partea de venituri a bugetelor aprobate. Nivelul mediu de executare a bugetelor comunelor la venituri a constituit 92,7 la sută, fapt ce s-a răsfrînt negativ asupra finanţării măsurilor prevăzute de bugetele aprobate. În anul 2002, instituţiile finanţate de la bugetul judeţului Taraclia au înregistrat cheltuieli efective în sumă de 27,4 mil.lei, efectuînd, totodată, cheltuieli de casă în mărime de 29,2 mil.lei, din care o parte au fost utilizate la acoperirea datoriilor creditoare de la începutul anului. La finele a.2002, datoriile creditoare au constituit 5,5 mil.lei, iar mijloacele financiare dezafectate în datorii debitoare - 1,4 mil.lei. Asigurînd executarea de casă a bugetului judeţului la nivel de 94,3 la sută, Direcţia generală finanţe n-a respectat principiul proporţionalităţii la finanţarea cheltuielilor pe compartimente. Astfel, cheltuielile la "Serviciile de stat cu destinaţie generală" au fost finanţate la nivel de 102,8 la sută, iar la compartimentul "Învăţămîntul" - doar la nivel de 97,2 la sută, "Ocrotirea sănătăţii" - 96,7 la sută, "Gospodăria comunală ..." - 94,7 la sută. Ordonatorii de credite ai instituţiilor bugetare n-au respectat în toate cazurile limitele de cheltuieli aprobate, admiţînd supracheltuieli pe articole în sumă totală de 0,2 mil.lei. Pentru întreţinerea a 8 unităţi de personal, neprevăzute de organigrama şi statele-tip ale aparatului şi direcţiilor Consiliului judeţean, precum şi din alte cauze au fost efectuate cheltuieli neîntemeiate în sumă totală de 62,0 mii lei. Analiza procesului de elaborare, aprobare şi executare a bugetului judeţean şi bugetelor primăriilor amplasate în judeţ demonstrează existenţa unui şir de încălcări şi neajunsuri. Astfel, din 10 primării situate în judeţ, 3 n-au aprobat bugetele proprii în termenele stabilite de legislaţie, 4 au aprobat bugete neechilibrate, 5 au încheiat anul bugetar 2002 cu deficit. Acoperirea deficitului bugetului judeţului Taraclia pe a.2002 a avut loc prin angajarea unor împrumuturi în mărime de 2,0 mil.lei, din care spre finele anului a rămas nerambursată suma de 1,0 mil.lei, cu toate că soldul real al mijloacelor disponibile, la 01.01.03, ţinînd cont de depăşirea reală a veniturilor asupra cheltuielilor (2,9 mil.lei) şi de creditele angajate şi rambursate în a.2002, constituia 1,2 mil.lei. Bugetul municipiului Chişinău, pe a.2002, ţinînd cont de modificările şi precizările efectuate, a fost stabilit la venituri în mărime de 776,8 mil.lei, iar la cheltuieli - de 805,8 mil.lei. Depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor cu 29,0 mil.lei contravine Legii privind finanţele publice locale, care prevede pentru UAT aprobarea bugetelor echilibrate. În partea de venituri a bugetului municipiului Chişinău au fost preconizate spre încasare: (1) venituri proprii - 439,7 mil.lei (56,6%), (2) mijloace speciale - 68,0 mil.lei (8,7%), (3) defalcări din veniturile generale de stat - 216,6 mil.lei (27,9%), (4) transferuri de la bugetul de stat - 52,5 mil.lei (6,8%). Executarea de casă a părţii de venituri a bugetului municipiului a constituit 800,3 mil.lei (103,0 %), inclusiv: (1) veniturile proprii - 450,2 mil.lei (+10,5 mil.lei faţă de cele planificate), (2) mijloacele speciale - 59,6 mil.lei (-8,4 mil.lei), (3) defalcările din veniturile generale de stat - 241,2 mil.lei (+24,6 mil.lei), (4) transferurile de la bugetul de stat- 49,3 mil.lei (-3,2 mil.lei). În a.2002 n-au fost întreprinse măsuri energice în vederea micşorării restanţelor agenţilor economici la plăţile în buget, care în acest an au crescut cu 35,7 mil.lei şi au constituit la finele anului 457,9 mil.lei. La aceeaşi dată, datoriile agenţilor economici faţă de buget la penalităţile şi sancţiunile aplicate au alcătuit 942,7 mil.lei. În acest an bugetul municipiului Chişinău n-a beneficiat de transferuri de la bugetul de stat pentru investiţii capitale în sumă de 3,1 mil.lei, prevăzute în bugetul de stat pentru a.2002. Partea de cheltuieli a bugetului municipiului pe a.2002 a fost executată în mărime de 802,4 mil.lei (99,6%). Primăria mun.Chişinău n-a executat nici prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2002, care stipulau stingerea datoriilor creditoare formate la 01.01.02 din contul finanţării a.2002, nici ale deciziei Consiliului municipal Chişinău (primită cu derogarea de la legea sus-menţionată), care prevedea micşorarea datoriilor creditoare cu 25% din contul finanţării a.2002. Astfel, încălcînd această decizie a Consiliului municipal Chişinău, primăria a admis cheltuieli suplimentare în mărime de 46,8 mil.lei, cheltuielile efective constituind 764,7 mil.lei. Depăşirea cheltuielilor efective în profilul unor articole faţă de limitele aprobate a constituit 22,4 mil.lei. În total supracheltuieli faţă de devizele aprobate au admis Departamentul transport public şi căi de comunicaţie - 7,2 mil.lei şi Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi mun.Chişinău - 6,8 mil.lei. Admiterea supracheltuielilor de către instituţiile respective este rezultatul faptului că Consiliul municipal Chişinău, permiţînd prin deciziile sale majorarea volumelor de lucrări efectuate de aceste instituţii, n-a asigurat acoperirea financiară a lor, nemodificînd planurile respective de finanţare. Datoria bugetului municipiului Chişinău faţă de Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi mun.Chişinău a alcătuit la 01.01.03 - 18,4 mil.lei. La elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor municipal Chişinău şi ale primăriilor din componenţa municipiului au fost comise încălcări şi devieri de la legislaţia în vigoare. Astfel, din 17 primării, care fac parte din componenţa municipiului Chişinău, 15 n-au aprobat bugetele respective în termenele stabilite de lege, 3 n-au asigurat îndeplinirea părţii de venituri a bugetelor aprobate, 3 n-au asigurat echilibrul bugetar, încheind anul financiar cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor. Primăria or.Vatra şi or.Cricova n-au transferat, conform legislaţiei în vigoare, 330,0 mii lei şi, respectiv, 107,0 mii lei în Fondul de susţinere financiară a teritoriilor, sume acoperite din bugetul municipal Chişinău în lipsa deciziei Consiliului municipal. La valorificarea investiţiilor capitale Direcţia construcţii capitale a admis utilizarea contrar destinaţiei a sumei de 319,8 mii lei, care a fost lăsată neîntemeiat Direcţiei ca plată pentru serviciile intermediare la procurarea unui lot de autobuze "Icarus". Tot la valorificarea resurselor alocate pentru investiţiile capitale au fost efectuate cheltuieli în plus din cauza majorării tarifelor de salarizare a constructorilor faţă de actele normative în vigoare, precum şi a valorii lucrărilor efectuate în sumă totală de 371,0 mii lei. În baza deciziei Consiliului municipal, Primăria mun.Chişinău, în pofida hotărîrilor precedente ale Curţii de Conturi, a admis şi în a.2002 cheltuieli neefective şi iraţionale în sumă de 6,0 mil.lei, transmise fără rambursare în calitate de ajutor financiar Băncii municipale pentru acoperirea pierderilor admise de ultima. Actualmente băncii nominalizate i-a fost retrasă licenţa de activitate. Pentru finanţarea a 7 subdiviziuni cu un efectiv din 180 de unităţi de personal, în cadrul Departamentului relaţii cu publicul, în a.2002, din bugetul mun.Chişinău au fost efectuate cheltuieli în sumă de 3,7 mil.lei, din care direct din buget - 1,9 mil.lei şi prin intermediul Departamentului cultură, ca plată pentru serviciile prestate de aceste subdiviziuni, - 1,8 mil.lei, inclusiv 202,0 mii lei - în rezultatul majorării costului serviciilor prestate. Tarifele de comercializare a ziarelor "Capitala", "Capitala-Stoliţa", revistei "Capitala" şi tarifele de prestare a serviciilor de către postul de televiziune "EuroTV Chişinău" n-au fost aprobate de Consiliul municipal. Ordonatorii de credite ai Departamentului cultură au efectuat în a.2002, cu încălcarea prevederilor actelor normative care reglementează evidenţa şi utilizarea mijloacelor bugetare, diferite cheltuieli în sumă de 835,0 mii lei. De asemenea, prin intermediul acestui Departament, nerespectîndu-se legislaţia în vigoare, au fost efectuate cheltuieli în sumă de 250,0 mii lei pentru reparaţia bisericii Mazarache. Avînd la începutul a.2002 datorii creditoare în sumă de 329,5 mil.lei şi bugetul municipiului pe a.2002 aprobat cu un deficit de 29,0 mil.lei, Primăria mun.Chişinău a angajat în a.2002 credite comerciale în sumă de 71,6 mil.lei, prin ce a depăşit limita de 20 la sută din totalul veniturilor proprii prevăzute de legislaţia în vigoare. Datoria bugetului municipal Chişinău pentru creditele angajate s-a majorat în a.2002 cu 21,8 mil.lei şi a constituit la finele anului 101,9 mil.lei. Acest fapt, precum şi datoriile creditoare enorme care la finele anului însumau 270,2 mil.lei (sau 36% din veniturile proprii ale bugetului municipiului), pun sub pericol situaţia financiară a bugetului municipal Chişinău pe viitor. Cheltuielile bugetului municipal Chişinău în a.2002 pentru deservirea creditelor angajate (dobînzi, comisioane, penalităţi) au constituit 12,1 mil.lei. În anul 2002, Primăria mun.Chişinău, cu încălcarea Regulamentului privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al primăriei, a utilizat 1,6 mil.lei (44% din fondul format). Dezafectarea mijloacelor bugetare în formarea datoriilor debitoare în a.2002 a crescut cu 0,8 mil.lei şi a constituit la finele anului 5,8 mil.lei. Controlul asupra executării bugetelor teritoriale denotă că organele administraţiei publice locale comit multiple încălcări ale disciplinei financiare, folosesc iraţional şi ineficient mijloacele publice alocate, nu gestionează eficient patrimoniul public. În multiple cazuri consiliile judeţene, municipale, ale comunelor adoptau hotărîri în contradicţie cu legislaţia în vigoare, din care cauză au fost admise supracheltuieli şi utilizări de mijloace financiare contrar destinaţiei, au fost pricinuite prejudicii statului. c) Mijloacele speciale şi extrabugetare Potrivit art.12 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24 mai 1996, instituţiile publice finanţate de la buget, în afara alocaţiilor bugetare, beneficiază de mijloace speciale şi de alte mijloace extrabugetare. În anul 2002, instituţiilor bugetare finanţate de la bugetul de stat le-au fost prevăzute asemenea mijloace în sumă de 914,0 mil.lei, în realitate fiind acumulate 653,7 mil.lei (71,5%), ceea ce constituie 19,3 la sută în raport cu veniturile aprobate în bugetul de stat. În această perioadă, cheltuielile din contul mijloacelor speciale şi extrabugetare, prevăzute în devizele instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, au constituit 805,7 mil.lei, efectiv fiind executate în mărime de 557,2 mil.lei (69,2%). La finele anului 2002, soldul mijloacelor speciale de pe conturile instituţiilor finanţate de la bugetul de stat constituia 96,5 mil.lei (prevăzute - 108,3 mil.lei), datoriile creditoare - 44,4 mil.lei, iar cele debitoare - 201,3 mil.lei. Din contul mijloacelor speciale în a.2002 au fost efectuate cheltuieli legate de retribuirea muncii în sumă de 157 mil.lei (28,2 la sută din total), plata mărfurilor şi serviciilor - 232,9 mil.lei (41,8 la sută), procurarea de utilaj... - 48,5 mil.lei (8,7 la sută), reparaţii capitale - 26,5 mil.lei (4,7 la sută), investiţii capitale - 13,1 mil.lei (2,3 la sută). Sume mai esenţiale de mijloace speciale au fost încasate de către instituţiile din sfera învăţămîntului - 258,9 mil.lei (39,6 la sută), ocrotirea sănătăţii - 83,0 mil.lei (12,7 la sută), organele apărării, menţinerii ordinii publice şi securităţii - 25,0 mil.lei (13 la sută). Planificarea, acumularea şi utilizarea mijloacelor speciale şi extrabugetare în ministere şi instituţiile din subordinea lor, precum şi în instituţiile publice din unităţile administrativ-teritoriale (UAT) s-au efectuat cu multiple încălcări ale legislaţiei în vigoare. Executorii de buget nu respectă actele normative la prestarea serviciilor contra plată, încasarea mijloacelor băneşti, ţinerea evidenţei contabile. Primăria mun.Chişinău, precum şi Direcţia generală finanţe şi Departamentul cultură ale acesteia, Consiliul judeţean Chişinău, instituţiile din cadrul Ministerului Justiţiei, învăţămînt şi ocrotirea sănătăţii din judeţele Chişinău şi Orhei au format şi utilizat mijloace speciale şi extrabugetare fără regulamente proprii, iar instituţiile din subordinea Ministerului Culturii, Ministerului Apărării, precum şi Direcţiile şi Departamentele Primăriei mun.Chişinău au elaborat şi prezentat spre aprobare regulamentele cu întîrziere. Regulamentele unor instituţii medicale şi de învăţămînt din mun.Chişinău sînt necalitative (în ele lipseşte modalitatea de formare şi utilizare a mijloacelor extrabugetare). În mod flagrant a fost încălcată modalitatea stabilită de aprobare a tarifelor la serviciile prestate de instituţiile bugetare. Astfel, Centrul naţional practico-ştiinţific de medicină de urgenţă al mun.Chişinău prestează servicii de transport medical (salvarea) în baza tarifelor neaprobate de Consiliul municipal Chişinău, calculele fiind întocmite arbitrar şi fiind majorate de 3,9 ori faţă de normele în vigoare. Aceasta a dus la obţinerea nejustificată a veniturilor şi la efectuarea cheltuielilor care nu corespund normelor stabilite. Tarifele utilizate de şcolile de muzică şi de artă, de asemenea, n-au fost aprobate de Consiliul municipal Chişinău, ci de şeful Departamentului cultură, nerespectîndu-se prevederile Hotărîrii Guvernului nr.76 din 02.02.99. Fără aprobarea tarifelor de către Consiliul municipal, Direcţia generală finanţe a Primăriei mun.Chişinău acumulează mijloace speciale de la realizarea biletelor de repartizare în baza de odihnă "Popasul haiducului" în or.Vadul lui Vodă. Ministerul Justiţiei n-a stabilit sursele de acumulare a veniturilor, n-a elaborat şi n-a stabilit tarifele pentru serviciile prestate de către instituţia din subordinea sa - Arhiva garanţiilor reale mobiliare. Lipsa unor prevederi normative a condiţionat faptul că instituţiile bugetare nu includ în executarea de casă veniturile acumulate şi cheltuielile efectuate prin diferite bunuri materiale, lucrări şi servicii, denaturînd volumul mijloacelor speciale acumulate în mod real şi dările de seamă prezentate Ministerului Finanţelor. Din această cauză, în perioada supusă controlului, veniturile instituţiilor din subordinea Ministerului Apărării au fost diminuate cu 6615,6 mii lei; spitalului jud.Bălţi - cu 962,1 mii lei; Muzeului naţional de istorie a Moldovei - cu 137,5 mii lei; Universităţii Tehnice a Moldovei (UTM) - cu 291,5 mii lei etc. Ministerul Finanţelor n-a soluţionat chestiunea privind gestionarea mijloacelor bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor speciale din teritoriu, care neîntemeiat nu se realizează prin sistemul trezorerial, ci prin intermediul băncilor comerciale. Ca urmare, executarea cheltuielilor instituţiilor respective iese de sub controlul Ministerului Finanţelor. Astfel, Ministerul Apărării, pe parcursul anului 2001, a efectuat cheltuieli neîntemeiate din contul mijloacelor speciale (fără devize) în mărime de 3576,8 mii lei, iar instanţele judecătoreşti, în perioada anilor 2001-2002, au acumulat taxa de executare la conturi bancare deschise în bănci comerciale în sumă totală de 1483,3 mii lei, utilizînd aceste mijloacele fără devize de cheltuieli. Drept sursă de acumulări de mijloace speciale ale Departamentului Trupelor de Grăniceri serveşte gospodăria auxiliară. Pe parcursul anului 2001, în lipsa devizului de venituri şi cheltuieli pe mijloace speciale de la gospodăria auxiliară, Departamentul a utilizat produse alimentare de provenienţă animalieră în sumă de 389,0 mii lei. Factorii de decizie din Ministerul Sănătăţii şi instituţiile subordonate, la planificarea mijloacelor speciale în partea de cheltuieli, n-au respectat prevederile actelor normative, condiţionînd faptul ca o parte din cheltuielile efectuate pentru acumularea veniturilor de mijloace speciale neîntemeiat să fie atribuite la cheltuielile bugetare. În ansamblu, pe Minister, suma cheltuielilor, atribuită incorect la cheltuielile bugetare, în a.2001 a constituit 12016,6 mii lei, iar în a.2002 - 12438,8 mii lei. Unele instituţii medicale nu execută comanda de stat în mod proporţional cu finanţarea cheltuielilor din contul bugetului de stat: Centrului republican de diagnostică medicală în anul 2001 i-au fost alocaţi 1600,0 mii lei, pentru efectuarea a 10860 de vizite, în realitate fiind efectuate numai 8348 de vizite. Astfel, finanţarea peste normativele aprobate a constituit 370,2 mii lei. Lipsa metodologiei corespunzătoare a Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor a condiţionat mărirea neîntemeiată a veniturilor şi cheltuielilor în devizele farmaciilor din cadrul instituţiilor medicale, care în loc de rabat comercial şi cheltuieli de circulaţie includ şi valoarea medicamentelor realizate populaţiei. Ministerul Culturii, DGF a Primăriei mun.Chişinău, DGF jud.Taraclia, Consiliul jud.Chişinău etc. n-au asigurat în instituţiile subordonate controlul asupra înregistrării corecte şi în termen a veniturilor calculate. Instituţiile bugetare reflectă veniturile în evidenţa contabilă nu la momentul prestării serviciilor, ci la momentul încasării costului lor. Ca urmare, datoriile debitoare şi creditoare se diminuează, iar la elaborarea devizelor pe mijloace speciale se denaturează părţile de venituri şi cheltuieli. În majoritatea cazurilor, la planificarea părţilor de venituri şi cheltuieli nu se ţine cont de soldurile formate în realitate în perioadele precedente. În rezultatul controlului a fost majorată partea de venituri pe mijloace speciale: la Academia de muzică, teatru şi arte plastice - cu 726,3 mii lei şi la Departamentul arhitectură şi urbanism al Primăriei mun.Chişinău - cu 620,7 mii lei. Încălcînd Hotărîrea Guvernului nr.728 din 24.07.2000 "Despre aprobarea Regulamentului privind modul de acumulare şi utilizare a Fondului extrabugetar al Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei pentru susţinerea financiară a unor măsuri din învăţămînt", în anul 2001, instituţiile din subordinea Ministerului Educaţiei n-au efectuat defalcările de la instruirea cadrelor prin contract: Universitatea Tehnică a Moldovei - 245,0 mii lei, Universitatea de Stat din Tiraspol - 24,6 mii lei ş.a. Nerespectînd Legea privind minimul de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat şi Regulamentul cu privire la prestarea către populaţie a serviciilor medicale contra plată, unele categorii de pacienţi au fost eliberate nelegitim de plata serviciilor medicale. În perioada supusă controlului, din această cauză nu s-au încasat venituri de mijloace speciale în sumă totală de 6004,1 mii lei, din care pe Direcţiile sănătăţii: jud.Bălţi - 1174,2 mii lei, jud.Edineţ - 800,7 mii lei, jud.Soroca - 2645,9 mii lei, la spitalul de sector Floreşti - 1302,2 mii lei; la spitalele de sector Ştefan Vodă, Ialoveni, Străşeni şi spitalul judeţean Ungheni, respectiv - 28,3 mii lei, 26,7 mii lei, 8,0 mii lei şi 18,1 mii lei (în temeiul ordinelor Ministerului Sănătăţii nr.164 din 19.04.95 şi nr.242 din 25.10.99). În afară de aceasta, printr-un control selectiv, efectuat la spitalul judeţean Bălţi, au fost depistate cazuri de acordare a ajutorului medical gratuit la 142 de persoane, în baza adeverinţelor fictive despre invaliditate. Contrar Regulamentului cu privire la modul de formare şi utilizare a mijloacelor extrabugetare ale instituţiilor de învăţămînt şi ştiinţifice pentru studiile pe bază de contract, Universitatea de Stat din Tiraspol (UST) acumulează de la studenţii cu frecvenţă şi reuşită nesatisfăcătoare mijloace sub formă de sancţionări (fapt neprevăzut în contractele încheiate cu aceştia), precum şi penalităţi, pentru neachitarea în termenele stabilite a taxelor de studii. Instituţiile bugetare beneficiază de mijloace speciale obţinute de la darea în arendă a suprafeţelor temporar libere. Acumularea acestui tip de mijloace speciale se efectuează cu un şir de abateri de la actele normative în vigoare. Biblioteca Naţională, la încheierea contractelor de arendă cu agenţii economici, neîntemeiat, numai în 2 cazuri, a diminuat mărimea plăţii pentru arendă cu suma de 93,1 mii lei. Cazuri de diminuare a plăţilor pentru arendă au fost stabilite şi la Muzeul naţional de arte plastice, care la darea în arendă a suprafeţelor n-a ţinut cont de destinaţia reală a suprafeţelor şi de mărimea lor integrală. În cadrul Ministerului Educaţiei, Colegiul industrial şi de construcţii a admis diminuarea neîntemeiată a plăţilor pentru arendă cu 220,1 mii lei. În contractul de dare în arendă a bazei de odihnă, Universitatea Tehnică a Moldovei n-a prevăzut condiţiile şi termenul de restituire a datoriei bazei faţă de Universitate (62,9 mii lei), care nu este achitată pînă în prezent. La formarea devizului de mijloace speciale de la exploatarea bazei de odihnă, UTM nu ţine cont de toate veniturile şi cheltuielile reale. Un şir de instituţii bugetare au utilizat o parte din mijloacele extrabugetare direct din casierii, fără depunerea lor la conturile trezoreriale, prin ce s-au eschivat de la controlul organelor trezoreriale asupra corectitudinii folosirii acestora. Aşa încălcări au fost depistate la Colegiul republican de muzică "Ştefan Neaga" - 553,9 mii lei; Colegiul republican de arte plastice "A.Plămădeală" - 386,0 mii lei; la instituţiile penitenciare - 235,3 mii lei; Biblioteca Naţională - 200,0 mii lei; Muzeul naţional de etnografie şi istorie naturală - 105,9 mii lei; Muzeul naţional de istorie a Moldovei - 104,5 mii lei; Liceul coregrafic republican - 86,7 mii lei; la Spitalul de sector Ştefan Vodă - 48,5 mii lei, Muzeul naţional de arte plastice - 39,3 mii lei. Majoritatea acestor mijloace sînt utilizate la procurarea diferitor mărfuri şi servicii neprevăzute de devizele de cheltuieli, achitarea deplasărilor, stabilirea salariilor, premiilor şi adaosurilor. Încălcînd Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001, ultimele plăţi s-au efectuat fără achitarea contribuţiilor asigurărilor sociale de stat. Astfel, în anul 2001, Colegiul republican de muzică "Ştefan Neaga" n-a calculat contribuţiile asigurărilor sociale de stat din suma de 206,2 mii lei, neincluzînd, totodată, în darea de seamă prezentată Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Stat (CNAS) suma de 63,9 mii lei. La 01.01.03, datoria totală a instituţiei respective pentru salariul achitat faţă de CNAS a constituit 127,0 mii lei. Universitatea Tehnică a Moldovei, de asemenea, n-a achitat la termen contribuţiile asigurărilor sociale de stat şi la aceeaşi dată a înregistrat o datorie faţă de CNAS în mărime de 252,3 mii lei, inclusiv la salariul achitat - 200,6 mii lei. Din contul mijloacelor acumulate şi utilizate direct din casieriile instituţiilor au fost executate cheltuieli de casă cu depăşirea limitelor aprobate, înregistrînd supracheltuieli în sumă totală de 713,0 mii lei, inclusiv: Colegiul republican de muzică "Ştefan Neaga" - 422,5 mii lei; Colegiul republican de arte plastice "A.Plămădeală" - 202,5 mii lei; Muzeul naţional de istorie a Moldovei - 78,5 mii lei. În a.2001, Departamentul arhitectură şi urbanism şi Departamentul cultură ale Primăriei mun.Chişinău au efectuat cheltuieli de mijloace speciale, fără decizia Consiliului municipal, în mărime de 2308,3 mii lei şi, respectiv, de 388,5 mii lei. Departamentul arhitectură şi urbanism, în perioada anilor 2001-2002, a efectuat neîntemeiat, din contul mijloacelor speciale, cheltuieli la plata salariilor şi premiilor în sumă de 2049 mii lei. Neexecutînd timp de 6 ani decizia Consiliului municipal privind luarea la balanţă a Bibliotecii municipale "B.P. Haşdeu", conducerea Departamentului cultură suportă cheltuielile pentru serviciile comunale ale acesteia din contul mijloacelor speciale proprii. În cadrul Consiliului judeţean Chişinău, în anii 2001-2002, din contul donaţiilor agenţilor economici din judeţ, a fost format un fond de mijloace băneşti în mărime de 123 mii lei, care nu este reflectat în evidenţa contabilă, la părţile de venituri şi cheltuieli ale devizelor pe mijloace speciale şi în bugetul judeţean, din care erau finanţate un şir de cheltuieli neîntemeiate. Astfel, din acest fond au fost finanţate cheltuieli pentru studii, procurate foi de odihnă, efectuate diferite sponsorizări, organizată sărbătoarea "Ziua businessmanului", editat ghidul jud.Chişinău. Din fondul nominalizat S.R.L. "Civitas" i-au fost transferaţi 63,1 mii lei, în afară de 105 mii lei transferaţi din fondul de rezervă al bugetului judeţean, pentru editarea ghidului jud.Chişinău. Firma respectivă a dezafectat mijloacele bugetului, încălcînd termenele stabilite de legile bugetare anuale. De asemenea, n-au fost luate la intrări mijloacele băneşti, acumulate în casierie de la serviciile prestate de către Oficiile stării civile, în mărime de 11,8 mii lei, acestea fiind atribuite la micşorarea cheltuielilor bugetare. Contabilitatea Consiliului judeţean Chişinău, din contul mijloacelor speciale, a achitat neîntemeiat datoriile creditoare faţă de S.A. "Vinuri-Ialoveni", inclusiv indemnizaţii de concediu şi premii şoferului automobilului care-l deservea pe preşedintele Consiliului judeţean. Direcţia generală finanţe a Primăriei mun.Chişinău, din contul realizării biletelor la baza de odihnă din Vadul lui Vodă în anul 2002, a recuperat numai costul energiei electrice în sumă de 12,3 mii lei, celelalte cheltuieli de întreţinere a bazei fiind suportate de către regia "Autosalubrizare". Cazuri de utilizare în a.2002 a mijloacelor speciale contrar destinaţiei a comis şi Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale de Stat - 488,7 mii lei. Controlul nesatisfăcător din partea Direcţiei generale finanţe a Primăriei mun.Chişinău a cauzat faptul că în anul 2002 depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor, planificată în mărime de 3474,3 mii lei, a fost executată parţial - în sumă de numai 3260,8 mii lei, fiind, totodată, incorect reflectată în evidenţă şi în darea de seamă. Departamentul arhitectură şi urbanism n-a ţinut evidenţa analitică corectă a cheltuielilor de casă, ceea ce a condiţionat diminuarea depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor cu 2425,0 mii lei - în a.2001 şi cu 42,2 mii lei - în a.2002. Pe parcursul efectuării controlului, în urma restabilirii evidenţei, s-a constatat că în anul 2001 au fost încasate venituri de 481,1 mii lei, iar cheltuieli au fost efectuate cu 2811,1 mii lei mai mult faţă de sumele reflectate în darea de seamă. Contabilitatea Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, încălcînd Legea contabilităţii, n-a reflectat în evidenţa cheltuielilor suma de 550,3 mii lei, utilizată pentru serviciile de consulting prestate de Agenţia "ARIA". S.R.L. "Loial" în a.1998, i-au fost transferate nejustificat mijloace financiare în sumă 36,2 mii lei, iar în a.2000 la cheltuieli n-au fost reflectaţi 236,0 mii lei cu micşorarea respectivă a veniturilor, denaturînd astfel darea de seamă. O parte din instituţiile bugetare utilizează mijloacele extrabugetare contrar prevederilor planificate. Astfel, în anul 2001, şcoala profesională polivalentă nr.8 a procurat aparatură muzicală de 9,3 mii lei, iar în anul 2002, din contul mijloacelor prevăzute la procurarea maşinilor de cusut pentru atelierul şcolii, a procurat mobilă de oficiu pentru cabinetul directorului în sumă de 16,4 mii lei. Colegiul industrial şi de construcţii, de asemenea, a efectuat cheltuieli contrar prevederilor planificate în sumă totală de 180,8 mii lei. În contradicţie cu prevederile Legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului, majoritatea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor achiziţionate de către 42 de instituţii bugetare din mun.Chişinău, Departamentul dotări al Ministerului Apărării şi Spitalul clinic republican au fost contractate cu încălcarea procedurii de achiziţie. Instituţiile subordonate Ministerului Educaţiei încalcă în mod flagrant termenele de încasare a plăţilor pentru arendă de la agenţii economici şi a plăţilor pentru chirie de la locatarii căminelor, aflate la balanţa instituţiilor. Aceste datorii faţă de UST constituiau 297,5 mii lei, faţă de UTM - 1217,2 mii lei, faţă de Colegiul industrial şi de construcţii - 238,1 mii lei. În pofida faptului că o parte considerabilă a cheltuielilor pentru serviciile comunale sînt suportate din contul cheltuielilor bugetare, iar costul real de întreţinere a căminelor este diminuat, numai datoriile locatarilor din căminele instituţiilor de învăţămînt nominalizate constituiau 1347,0 mii lei. O parte din agenţii economici şi locatari au părăsit spaţiile ocupate, neonorîndu-şi obligaţiunile de plată (Colegiul industrial şi de construcţii - 85,7 mii lei etc.). Instituţiile bugetare din subordinea acestui minister, încălcînd prevederile contractuale, nu calculează şi nu încasează penalităţile respective. Încălcări analogice au fost comise şi de instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Datoriile agenţilor economici şi ale locatarilor faţă de Spitalul clinic republican constituie 81,8 mii lei, faţă de Universitătea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" - 195,1 mii lei, din care 110,4 mii lei - datoria S.R.L."Belde Company Internaţional", pentru serviciile comunale utilizate la întreţinerea spaţiilor arendate, iar faţă de Academia de Ştiinţe a Moldovei - 723,5 mii lei, din care 163,4 mii lei - datorii compromise. Compania de Stat "Teleradio-Moldova" n-a întreprins măsuri eficiente faţă de locatarii casei de locuit care aparţine Companiei, aceştia beneficiind de serviciile comunale achitate de către Companie din contul mijloacelor bugetare în sumă de 100,3 mii lei la 01.07.02. Calcularea şi acumularea veniturilor în bugetul mun.Bălţi de la darea în arendă a proprietăţii municipale pe anul 2001 s-a efectuat contrar Legii nr.186-XIV din 06.11.98, fiind dată în arendă proprietate municipală cu acordarea înlesnirilor neîntemeiate la plata pentru arendă, prin urmare în bugetul municipal nu s-au încasat mijloace financiare în sumă de 270,7 mii lei. Contrar legislaţiei în vigoare, primăria şi Consiliul municipal Bălţi neîntemeiat au scutit 14 arendaşi de plata pentru arendă în sumă totală de 293,0 mii lei, inclusiv 3 partide şi organizaţii social-politice - în sumă de 49,5 mii lei. Totodată, cu încălcarea art.84 din Legea privind administraţia publică locală, au fost scutite nelegitim de plata pentru arendă în sumă de 20,8 mii lei 8 organizaţii social-politice, precum şi 4 agenţi economici -în sumă de 116,6 mii lei. La Ministerul Apărării, din cauza neonorării de către arendaşi şi locatari a obligaţiunilor de plată, datoriile debitoare sînt în creştere permanentă şi, la 01.01.03, au constituit 5600,5 mii lei, sau cu 3893,7 mii lei mai mult faţă de datoriile de la 01.01.02. Acelaşi minister, încălcînd prevederile actelor normative în vigoare care nu prevăd centralizarea mijloacelor acumulate de întreprinderile subordonate, a prevăzut formarea în a.2002 a aşa-numitului "Fond extrabugetar centralizat" la venituri şi cheltuieli în mărime de 13,2 mil.lei (30 la sută din totalul mijloacelor speciale planificate spre acumulare pe sistemul Ministerului Apărării). O parte din mijloacele defalcate în fondul centralizat, neîntemeiat, de către instituţiile subordonate, sînt incluse în componenţa cheltuielilor proprii. Numai Escadrila de aviaţie mixtă independentă a reflectat în aşa mod în darea de seamă 972,7 mii lei. Ministerul, nerespectînd propriile decizii, pe unele surse de venit în mod unilateral a mărit esenţial normativele de defalcări în acest fond, încălcînd drepturile ordonatorilor secundari de credite. Astfel, defalcările din veniturile de la exploatarea transportului au fost majorate de la 30% pînă la 60%. Acumulînd în fondul nominalizat, în a.2002, venituri în sumă de 3,1 mil.lei, ministerul a admis cazuri de utilizare neeficientă a lor. Cu încălcarea unui şir de acte normative, din contul mijloacelor centralizate au fost finanţate neîntemeiat cheltuielile în mărime de 755,3 mii lei legate de reparaţia şi mobilarea vilei arendate de la pensiunea pentru odihna familiilor din Holercani a Cancelariei de Stat. Aceste cheltuieli au fost finanţate prin plăţi prealabile, pe cînd achitările pentru alimentarea şi echipamentul ostaşilor se efectuează cu o întîrziere de 6-24 luni. La 01.02.03, datoriile ministerului numai pe articolele de cheltuieli "Plata mărfurilor şi serviciilor" şi "Alimentaţia" constituiau 14,6 mil.lei. Din cauza nivelului scăzut de gestionare a gospodăriilor auxiliare, care în anii 2001-2002 au utilizat în scopuri agricole 834 ha şi, respectiv, 1025 ha de pămînt arabil, Ministerul Apărării a ratat venituri de 2,0 mil.lei. De la darea în arendă a elicopterelor în această perioadă n-au fost acumulate venituri în sumă de 3,0 mil.lei. În total, în a.2002, Ministerul Apărării n-a acumulat mijloace speciale faţă de cele planificate în sumă de 24,9 mil.lei. Totodată, o parte esenţială de cheltuieli ale instituţiilor care trebuie să fie finanţate din contul mijloacelor speciale sînt acoperite neîntemeiat din contul bugetului de stat. Formarea mijloacelor extrabugetare în cadrul Direcţiei Generale pentru Rezervele Materiale de Stat este un caz aparte. În pofida faptului că sursa de formare a rezervelor materiale de stat este bugetul de stat, mijloacele obţinute de Direcţie de la comercializarea acestor rezerve nu sînt planificate şi încasate în bugetul de stat, ci lăsate Direcţiei ca mijloace speciale şi extrabugetare. Astfel, modul actual de formare a rezervelor de stat, de deblocare şi împrospătare a lor a devenit un mecanism de trecere a mijloacelor bugetare în mijloace speciale. Numai în anul 2002 în cadrul Direcţiei nominalizate şi instituţiilor subordonate a fost prevăzută formarea mijloacelor extrabugetare de la deblocarea şi comercializarea bunurilor materiale din rezerva de stat în mărime de 44,6 mil.lei. Încasarea şi utilizarea acestui tip de mijloace speciale se efectuează cu multiple încălcări şi abateri de la prevederile legislaţiei în vigoare. Nivelul încasării veniturilor de la comercializarea bunurilor materiale din rezerva de stat a constituit în a.2001 - 65,9%, în a.2002 - 66,6%. Datoriile debitoare formate la comercializarea bunurilor din rezerva de stat a constituit la fînele a.2002 - 155,3 mil.lei, ceea ce constituie 77,1 la sută din toate datoriile debitoare pe mijloacele speciale formate de instituţiile finanţate de la bugetul de stat. Aceste datorii ar fi fost şi mai mari dacă în rezultatul executării unor dispoziţii şi hotărîri ale Guvernului şi organelor de pe lîngă acesta nu ar fi avut loc diminuarea sumelor spre încasare a mijloacelor provenite din comercializarea bunurilor materiale destinate creării rezervelor materiale ale statului. Astfel, numai la realizarea prin intermediul S.R.L. "V.S.-Export" a 5361,8 tone de grîu alimentar pierderile directe provocate de reducerea preţurilor au constituit 4,3 mil.lei. Pentru completarea fondului statutar al Î.S. "Moldresurse", în baza unei hotărîri de Guvern emise în octombrie 2001 cu încălcarea actelor legislative în vigoare, Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale de Stat de la eliberarea a 5000 tone de grîu alimentar a suportat pierderi în mărime de 7,9 mil.lei. Din cauza exportării grîului la preţuri diminuate faţă de preţurile de cumpărare şi faţă de cele de pe piaţa internă a ţării, însăşi Î.S. "Moldresurse" a suferit pierderi în sumă de 1,5 mil.lei. De la tranzacţia cu zahăr efectuată cu S.A. "Nord-Zahăr" (Briceni) şi S.R.L. "Roslar-Agro" Direcţia a ratat un venit de 1,1 mil.lei, din tranzacţiile cu S.A. "Podis-Ceadîr" privind eliberarea a 270 tone grîu alimentar pierderile constituie 1,2 mil.lei. O parte din mijloacele destinate pentru formarea rezervelor de stat sînt dezafectate pentru cheltuielile de întreţinere a Direcţiei Generale pentru Rezervele Materiale de Stat şi instituţiilor subordonate. Astfel, numai datorită consumului neautorizat a 63 tone de carburanţi din rezerva de stat pentru necesităţile curente ale Direcţiei au fost dezafectate mijloace financiare în sumă de 258,7 mii lei. Fondurile extrabugetare. Prin legile bugetare anuale şi alte acte legislative, sînt prevăzute formarea unui şir de fonduri extrabugetare cu destinaţie specială de utilizare a mijloacelor acumulate. Unul din cele mai importante fonduri extrabugetare, care are sarcina de asigurare financiară a măsurilor ecologice de rang naţional şi local este Fondul Ecologic Naţional (FEN). Consiliul de administrare al FEN şi Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (MECDT) n-au elaborat un program strategic bine determinat de importanţă naţională de finanţare a măsurilor ecologice, ceea ce a cauzat utilizarea iraţională a mijloacelor financiare acumulate, precum şi folosirea lor pentru finanţarea unor măsuri de importanţă minoră. Pentru anii 2001-2002, mărimea FEN a fost prevăzută în sumă de 17436,3 mii lei. În realitate, au fost acumulate venituri în sumă de 16168,2 mii lei. Soldul mijloacelor neutilizate la finele anului a crescut de la 2047,0 mii lei pînă la 4332,0 mii lei. Lipsa controlului asupra utilizării mijloacelor FEN a dus la utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor alocate. Astfel, Institutul Naţional de Ecologie, neprezentînd darea de seamă despre utilizarea mijloacelor în sumă de 107,8 mii lei, alocate pentru editarea revistei ecologice bilunare de opinie şi atitudine ştiinţifică şi de popularizare, a mai beneficiat de 78,3 mii lei pentru realizarea altui proiect, din care 11,3 mii lei le-a folosit contrar destinaţiei. Primăria s.Mîndîc, în decursul a 11 luni, n-a folosit 15,0 mii lei, alocaţi din FEN pentru paza monumentelor de arhitectură şi care la momentul controlului se aflau la contul primăriei. În anul 2002, primăriile com.Răspopeni şi Suhuluceni din jud.Orhei au transferat mijloacele extrabugetare primite din FEN în sumă de 80,0 mii lei ca plată prealabilă firmelor "Drenaj" S.A. şi "Eco-Cris" S.A. (a cîte 40 mii lei fiecăreia), pentru lucrările de stopare a alunecărilor de teren. În contradicţie cu pct.12 din Regulamentul privind fondurile ecologice, în a.2002 s-au admis cazuri de transferuri ale mijloacelor contrar destinaţiei FEN, şi anume: S.R.L."ATAIX-GRUP" - 15,0 mii lei; S.R.L. "VEC" - 98,3 mii lei; PB "Constructorul" - 98,6 mii lei. La 18.09.2000, primăriei s.Sadova, jud.Chişinău i-au fost alocate mijloace în sumă de 90,0 mii lei, care ulterior au fost transferate S.R.L "Omega Star", pentru executarea lucrărilor de combatere a alunecărilor şi eroziunii de teren, care la momentul controlului nu erau începute, astfel, beneficiind nelegitim de mijloacele respective timp de peste 2 ani. Primăriile Clocuşna şi Stoicani au utilizat contrar destinaţiei mijloacele primite din FEN în sumă de 82,1 mii lei şi, respectiv, 108,2 mii lei. Timp de un an au fost imobilizate mijloacele FEN în sumă de 99,2 mii lei, alocate în noiembrie 2001 pentru crearea Centrului de perfecţionare şi reciclare a cadrelor. Primele procurări în sumă de 51,9 mii lei, din care 28,1 mii lei - neprevăzute de proiect, au fost efectuate cu o întîrziere de 4 luni. În pofida încălcărilor comise la utilizarea banilor alocaţi din FEN, ministrul dl Gh.Duca, în decembrie 2002, a aprobat antedatat (18.12.01) un nou deviz de cheltuieli, prin ce s-au justificat încălcările respective. Deşi managerul proiectului n-a asigurat utilizarea în termenele stabilite şi la destinaţie a mijloacelor primite, în anul 2002 a mai beneficiat de mijloace în sumă de 29,5 mii lei, alocate din FEN pentru realizarea unui alt proiect. Consiliul de administrare al FEN şi MECDT n-au întreprins acţiunile necesare pentru organizarea corectă a evidenţei contabile privind formarea şi utilizarea mijloacelor FEN. Astfel, mijloacele Fondurilor Ecologice Locale (FEL), destinate pentru transfer în FEN, au fost lăsate la dispoziţia acestora pentru utilizare în diverse scopuri, fără reflectarea lor în părţile de venituri şi cheltuieli ale FEN. Ca rezultat, în Raportul anual al Ministerului Finanţelor, prezentat Guvernului şi Parlamentului, nu s-a reflectat veridic executarea de casă a FEN. Numai prin Agenţia municipală ecologică Chişinău (AME Chişinău), părţile de venituri şi cheltuieli ale FEN s-au diminuat cu 478,4 mii lei, care au fost lăsaţi la dispoziţia AME Chişinău pentru realizarea a 4 proiecte, din care 98,0 mii lei s-au utilizat contrar destinaţiei. În ultimii 3 ani, mijloacele FEN au fost prevăzute pentru utilizare la 14 compartimente, însă lipsa comenzii de stat care ar prevedea utilizarea concretă şi eficace a acestora a condiţionat irosirea mijloacelor la executarea diferitor proiecte neprevăzute. Consiliul de administrare al FEN şi MECDT, în rapoartele prezentate Guvernului, nu indică datele despre cheltuielile efectuate şi rezultatele obţinute în urma implementării proiectelor, aportul lor la îmbunătăţirea situaţiei ecologice din ţară. La nivel nesatisfăcător sînt formate şi utilizate mijloacele financiare ale FEL. Consiliile de administrare ale acestora n-au întreprins măsurile necesare pentru acumularea deplină şi în termenele stabilite de actele normative în vigoare a veniturilor, admit cazuri de folosire contrar destinaţiei a mijloacelor FEL, nu asigură evidenţa corectă a acestor mijloace şi controlul asupra utilizării lor. Astfel, în municipiul Chişinău circa 70 de agenţi economici nu achită plata pentru poluarea mediului. AME Chişinău, ATE jud.Lăpuşna etc., la întocmirea listelor plătitorilor în FEL, n-au inclus în ele un şir de agenţi economici, astfel permiţîndu-le ultimilor să se eschiveze de la achitarea plăţilor pentru poluarea mediului. La majoritatea agenţiilor teritoriale ecologice nu este organizată evidenţa plăţilor pentru poluarea mediului, inclusiv a datoriilor agenţilor economici faţă de FEL. În a.2001, ATE jud.Lăpuşna i-au prezentat calculele privind poluarea mediului numai 116 agenţi economici (38 la sută din cei luaţi la evidenţă), din care doar 95 au achitat plata pentru poluarea mediului. În a.2002 au prezentat calculele 118 agenţi (din 342 luaţi la evidenţă). Un şir de primării din jud.Orhei n-au reflectat în evidenţa contabilă mijloacele extrabugetare în sumă totală de 29,6 mii lei, primite pentru executarea lucrărilor de înverzire şi creare a spaţiilor verzi în cadrul lunarului ecologic. ATE jud.Orhei reflectă veniturile din perioada de gestiune în evidenţa contabilă la momentul achitării, dar nu la momentul prestării serviciilor. Mijloacele financiare încasate de către colaboratorii posturilor de control ecologic şi diagnosticare, nu se depun zilnic la contul deschis în trezorerie. În anii 2001-2002, Consiliile de administrare ale FEL din jud.Edineţ şi jud.Bălţi au admis utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor administrate în mărime de 127,4 mii lei şi, respectiv, 146,0 mii lei. Modalitatea actuală de tragere la răspundere a persoanelor care au încălcat legislaţia ecologică este neeficientă, majoritatea acestora rămînînd nepedepsite. Astfel, în perioada anilor 2001-2002, ATE jud.Lăpuşna a întocmit 1063 de procese-verbale administrative, care reflectau un prejudiciu de 223,6 mii lei. În realitate, s-au achitat numai 4,4 mii lei. Analogic sînt achitate şi amenzile respective pentru poluarea mediului. Fondul rutier. În anul 2002, în Fondul rutier (FR) au fost prevăzute pentru încasare mijloace financiare în sumă de 88,8 mil.lei, în realitate fiind acumulaţi 89,1 mil.lei. Odată cu crearea Camerei de Licenţiere a fost prevăzut un singur tip de licenţe pentru tot felul de construcţii, care include şi fosta licenţă pentru activitatea în construcţii, reparaţii şi întreţinerea drumurilor, mijloacele financiare de la eliberarea căreia erau prevăzute ca sursă de formare a FR. Astfel, FR a fost lipsit de o sursă de finanţare prevăzută de Legea fondului rutier şi Legea bugetului de stat pe anul 2002. Sursa principală de formare a FR o constituie defalcările de la accizele acumulate la importul benzinei şi motorinei. În a.2002, formarea FR din sursa respectivă a fost prevăzută în mărime de 48,3 mil.lei, fiind acumulată pînă în noiembrie suma de 53,1 mil.lei, după ce, la propunerea Ministerului Finanţelor, au fost efectuate modificări în legea bugetului anual şi acumulările din această sursă în FR au fost stopate. În acest caz nu s-a ţinut cont de situaţia gravă creată în ţară privind construcţia, reparaţia şi întreţinerea drumurilor. La sfîrşitul a.2002, datoriile creditoare pentru lucrările finanţate din fondul rutier constituiau 18,7 mil.lei. O altă sursă de formare a FR o constituie mijloacele financiare încasate, prin intermediul "Agenţiei Moldovei Trafic Auto Internaţional" (AMTAI), de la autorizarea intrării, ieşirii, tranzitului transportului internaţional, precum şi de la eliberarea autorizaţiilor - carnete foi de parcurs (CEP) şi carnetelor internaţionale de drum (CEMT). O parte din actele normative, emise de Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, care reglementează acest domeniu de activitate, n-au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, neavînd putere juridică. Programul lucrărilor de întreţinere a drumurilor pe a.2002 în sumă de 84,0 mil.lei a fost aprobat de Guvern cu o întîrziere de 4 luni. La efectuarea cheltuielilor finanţate din FR beneficiarul în construcţia, reparaţia şi întreţinerea drumurilor - Administraţia de Stat a Drumurilor (ASD) a comis un şir de încălcări şi devieri de la actele normative în vigoare. Nerespectînd Programul lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor pe a.2002, n-au fost executate lucrări de reconstrucţie şi reparaţie a drumurilor naţionale în volum de 7,4 mil.lei, a drumurilor locale - în volum de 2,1 mil.lei, utilizînd aceste mijloace la executarea unor lucrări neprevăzute de Program. În a.2002, achitarea cu antreprenorii care au executat lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor a fost neuniformă, unii fiind plătiţi în avans (S.A. "Transobiect", S.A. "Transcom", S.A. "Magistrala", Bălţi, S.A. "Drumuri", Taraclia), iar alţii - nici în volumul lucrărilor deja executate. ASD, din contul mijloacelor FR, a efectuat cheltuieli contrar destinaţiei în sumă totală de 1675,1 mii lei. Mijloacele băneşti primite de la Primăria mun.Chişinău pentru bitumul procurat din contul mijloacelor FR neîntemeiat n-au fost restabilite în acesta, ci utilizate pentru necesităţile de întreţinere a ASD. Cu încălcări ale actelor normative în vigoare au fost stinse datoriile, formate prin procurarea centralizată a bitumului, faţă de S.R.L. "ASOIO" - 2,4 mil.lei şi S.R.L. "Adecvat" - 244,1 mii lei, a benzinei faţă de S.R.L. "Com-SAVI" în sumă de 1,5 mil.lei. Neeficient au fost utilizate mijloacele FR şi de către unii antreprenori. Astfel, S.A. "Drumuri-Ialoveni" a dat în arendă S.R.L. "Rutador" două unităţi de utilaj cu plata lunară de 3,2 mii lei, pe care ultima le-a utilizat pentru prestarea de servicii primei în valoare de 2,7 mil.lei. În anul 2002, antreprenorii, prin majorarea volumelor de lucrări executate, au dezafectat mijloace din FR în sumă de 336,7 mii lei. Fondul republican de susţinere socială a populaţiei (FRSSP) şi fondurile respective locale sînt formate şi utilizate conform Legii Fondului republican şi a fondurilor de susţinere socială a populaţiei, legilor bugetare anuale şi Hotărîrii Guvernului nr.1083 din 26.10.2000. În anul 2002, în FRSSP au fost acumulate mijloace extrabugetare în sumă de 13,7 mil.lei, sau 91,3 la sută din cele preconizate, din care 12,0 mil.lei s-au repartizat fondurilor locale. În a.2002, în fondurile locale de susţinere socială a populaţiei (FLSSP), ţinîndu-se cont de transferurile din FRSSP, s-au acumulat mijloace băneşti în sumă de 19,5 mil.lei. Majoritatea resurselor acumulate în acest fond sînt distribuite ca ajutoare materiale sub formă bănească persoanelor socialmente vulnerabile. Pe parcursul a.2002, persoanele respective au beneficiat de ajutoare materiale din FRSSP şi FLSSP în sumă de 21,2 mil.lei, sau 81,8 la sută faţă de cele preconizate. În pofida faptului că mijloacele acestor fonduri sînt prevăzute pentru ajutorarea materială a persoanelor din teritorii concrete, unele Consilii judeţene şi primării nu-şi onorează obligaţiunile. Astfel, Consiliile judeţene Ungheni şi Chişinău, în anii 2001-2002, au aprobat şi au transferat în fondurile sus-menţionate cu 2151,9 mii lei şi, respectiv, cu 463,7 mii lei mai puţin decît prevederile legii. Analogic, primăriile or.Cimişlia şi or.Basarabeasca n-au transferat în FSSP jud.Lăpuşna, 49,7 mii lei şi, respectiv, 8,6 mii lei. FSSP jud.Orhei şi FSSP jud.Lăpuşna n-au administrat mijloacele băneşti prin Trezoreriile teritoriale, ci prin filialele Orhei şi Hînceşti ale BC "Moldova-Agroindbank" S.A. La depozitarea mijloacelor extrabugetare FSSP jud.Lăpuşna n-a ales banca care acordă cele mai favorabile dobînzi pentru mijloacele depozitate, dar a depus mijloacele băneşti la conturile depozitare ale altei bănci, unde rata anuală a dobînzii este mai mică cu 2,1%, prin ce a ratat veniturile respective. Mai mult decît atît, în perioada anilor 2001-2002, conducerea FSSP jud.Lăpuşna n-a respectat cuantumul sumelor depozitate. Astfel, în a.2001 s-au depozitat mai mult cu 16,7 mii lei, iar în a.2002 - cu 55,1 mii lei. Angajaţilor FSSP jud.Lăpuşna, în perioada anilor 2001-2002, neîntemeiat le-au fost calculate şi achitate salarii în sumă de 14,1 mii lei, prin ce s-a încălcat Hotărîrea Guvernului nr.286 din 24.05.93. Conducerea fondului a admis utilizarea contrar destinaţiei a sumei de 10 9 mii lei, acumulată de la agenţii economici ai judeţului ca ajutor material destinat lichidării consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28.11.2000 în jud.Soroca. În perioada supusă controlului, devizele de venituri şi cheltuieli ale FSSP jud.Lăpuşna n-au fost aprobate de Consiliul de administrare şi coordonate cu Direcţia generală finanţe jud.Lăpuşna, fapt care a determinat apariţia divergenţelor în părţile de venituri şi cheltuieli (transferuri de la bugetul local) în mărime, de 14,9 mii lei şi, respectiv, 111,8 mii lei. În judeţ nu este organizată evidenţa şi lipseşte controlul asupra agenţilor economici care efectuează defalcările respective în fond. Ca rezultat, în FSSP jud.Lăpuşna n-au fost acumulate mijloace băneşti în sumă de 521,0 mii lei. La distribuirea ajutorului material din mijloacele FLSSP nu se respectă prevederile Regulamentului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1083 din 26.10.2000. În cazul invocării motivului de boală, la cerere nu se anexează certificatul eliberat de instituţia medicală; o parte din mijloacele extrabugetare nu sînt prevăzute pentru situaţii excepţionale; nu se întreprind măsuri pentru asigurarea transferării de către agenţii economici a plăţilor suplimentare de comunicaţie şi defalcărilor caselor de schimb valutar. Fondul extrabugetar pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii (în continuare FBNC). Încălcînd prevederile art.37 din Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.96, legilor bugetare anuale pe anii 2001-2002, precum şi ale Hotărîrii Guvernului nr.216 din 20.03.01, atît Consiliul de administrare al FBNC, cît şi MECDT, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat n-au asigurat încasarea integrală a veniturilor în FBNC, prevăzute în Legea bugetului pe anul 2001 în mărime de 3200,0 mii lei şi în Legea bugetului de stat pe anul 2002 - de 3500,0 mii lei. Veniturile reale au constituit 445,7 mii lei (13,9%) şi, respectiv, 2312 1 mii lei (66,1%). În planul tematic pe anul 2001 au fost aprobate 51 de teme, pentru care s-au prevăzut cheltuieli în sumă de 1054,0 mii lei. În realitate, au fost finanţate 8 teme în sumă de 99,0 mii lei şi elaborate 8 documente normative în sumă de 93,9 mii lei. Conform planului tematic, pentru anul 2002 s-au prevăzut 78 de teme în sumă de 2669,0 mii lei, din care s-au finanţat 56 de teme în sumă de 1424,5 mii lei (53,4 %). Consiliul de administrare al FBNC şi MECDT nu asigură controlul asupra utilizării mijloacelor fondului, alocate pentru fiecare temă în parte. Uniunea inginerilor-constructori (UIC) din Republica Moldova şi MECDT au încheiat un contract privind editarea culegerii "Comentarii la Legea privind calitatea în construcţii" la preţul de 62,0 mii lei. Conform procesului-verbal al şedinţei Consiliului de administrare al FBNC, UIC i s-au transferat 18,6 mii lei. Pîna la momentul controlului, UIC n-a prezentat nici o dare de seamă financiară referitor la utilizarea mijloacelor băneşti din FBNC. d) Achiziţiile publice Conform Legii nr.1166-XIII din 30.04.97, achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului din contul banilor publici se efectuează prin Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (în continuare ANAP), precum şi prin grupurile de lucru ale consiliilor judeţene, municipale, primării şi instituţii bugetare. În perioada anilor 2000-2002 ANAP a înregistrat 12,7 mii de contracte de achiziţii în sumă de 1589,6 mil.lei, din care prin licitaţie publică - 486,5 mil.lei (30,6%), prin cererea ofertelor de preţuri - 315,9 mil.lei (19,9%) şi prin achiziţii dintr-o singură sursă - 787,2 mil.lei (49,5%). Grupurile de lucru ale organelor administrativ-teritoriale şi instituţiilor bugetare, în contradicţie cu legislaţia în vigoare, au contractat procurări de mărfuri, lucrări şi servicii din contul mijloacelor bugetare (fără a respecta procedurile de achiziţie) în sumă de 639,0 mil.lei, ce constituie 40 la sută din volumul achiziţiilor înregistrate de ANAP. În mun.Chişinău 42 de instituţii bugetare au achiziţionat mărfuri, lucrări şi servicii (în afara sistemului de achiziţii) în valoare de 408,5 mil.lei (48,0%). Contrar prevederilor legale, Departamentul Instituţiilor Penitenciare în anii 2000-2001 a achiziţionat mărfuri şi servicii în sumă de 26,8 mil.lei (54,3% din volumul achiziţiilor); Spitalul Clinic Republican - de 9,3 mil.lei (78,4%); Departamentul dotări al Ministerului Apărării - de 9,9 mil.lei (41,2%). Analogic, în jud.Orhei au fost achiziţionate mărfuri, lucrări şi servicii în valoare de 52,6 mil.lei (61,7%), în jud.Ungheni - de 29,5 mil.lei (52,5%), în jud.Chişinău - de 84,7 mil.lei, în jud.Bălţi - de 14,1 mil.lei (50,7%) şi în jud.Lăpuşna - de 25,6 mil.lei (47,2%). Consiliul judeţean Soroca, primăria mun.Soroca, primăria or.Floreşti, Direcţia Generală Învăţămînt, Tineret şi Sport jud.Soroca, Direcţia Cultură jud.Soroca, Spitalul judeţean Soroca au achiziţionat în perioada anilor 2000-2002 (9 luni), în afara sistemului de achiziţii, mărfuri în sumă totală de 25,0 mil.lei (67,4%), Direcţia Generală Învăţămînt, Tineret şi Sport jud.Tighina - de 3,8 mil.lei, primăria Ştefan Vodă - de 1,9 mil.lei, primăria Căuşeni - de 4,4 mil.lei, ŞPP Ştefan Vodă - de 1,0 mil.lei etc. Nerespectînd prevederile legislaţiei în vigoare, ANAP timp de trei ani a desfăşurat 71 de licitaţii cu un singur ofertant (din 541 de licitaţii) şi a încheiat contracte în sumă de 33,2 mil.lei. Ca rezultat, bugetul a suportat pierderi în sumă de 0,8 mil.lei. Asemenea contracte au fost încheiate şi de către Ministerul Apărării, Ministerul Educaţiei, Departamentul Trupelor de Grăniceri, Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Consiliul judeţean Soroca, Consiliul judeţean Orhei etc. ANAP a aprobat şi înregistrat 750 contracte de achiziţie a mărfurilor şi serviciilor (prin cererea ofertelor de preţ) în sumă ce depăşea 45,0 mii lei, ocolind metoda de achiziţie prin licitaţie publică. Ca rezultat, au fost stabilite cazuri cînd preţurile de achiziţie la produsele alimentare contractate prin oferta de preţ erau cu mult mai mari decît cele contractate prin licitaţie publică. Astfel, numai în 9 cazuri diferenţă de preţ a constituit 323,8 mii lei. În majoritatea cazurilor, grupurile de lucru pentru achiziţii publice, încălcînd legislaţia, nu solicitau oferte de preţ de la cel puţin 3 ofertanţi, din care cauză condiţiile şi preţurile la mărfuri şi servicii şi preţurile contractate nu sînt convenabile pentru instituţiile bugetare. Numai grupurile de lucru ale serviciilor publice ale Consiliului judeţean Bălţi au încheiat contracte de achiziţie a mărfurilor în baza ofertelor înaintate de un furnizor în sumă de 4,5 mil.lei. ANAP a aprobat un şir de contracte fără a ţine cont de condiţiile stipulate în documentele de tender, oferind posibilitate părţilor să modifice condiţiile prevăzute iniţial în contract, cum ar fi termenul de valabilitate a contractelor, preţul şi volumul mărfurilor livrate, substituirea unui tip de marfă cu altul (nesolicitate la licitaţie), fără certificate de calitate etc., astfel cauzînd pierderi bugetului în sumă de 1,6 mil.lei. În rezultatul modificării sau rezilierii contractelor încheiate de către Ministerul Apărării cu furnizorii mărfurilor în baza rezultatelor licitaţiei desfăşurate, bugetul de stat a suportat pierderi în sumă de 0,8 mil.lei. ANAP, secţiile achiziţii publice municipale şi judeţene nu aplică prevederile legale şi nu solicită de la ofertanţi asigurarea executării contractelor privind livrarea mărfurilor. În rezultatul rezilierii contractelor, n-au fost aplicate sancţiuni financiare în sumă de 305,3 mii lei. Grupurile de lucru, încălcînd legislaţia în vigoare, au contractat mărfuri, lucrări şi servicii, depăşind volumul de achiziţii cu mai mult de 30 la sută din cuantumul iniţial de achiziţii (de la acelaşi furnizor), sau cu 10,1 mil.lei, din care Inspectoratul Fiscal Principal de Stat - cu 3,3 mil.lei, Spitalul de psihiatrie din mun.Bălţi - cu 0,6 mil.lei etc. Ignorînd actele legislative şi normative în vigoare privind ordinea de organizare şi desfăşurare a licitaţiei publice, grupurile de lucru au contractat mărfuri, lucrări şi servicii în sumă de 10,4 mil.lei prin divizarea volumului achiziţiilor în mai multe contracte, fără desfăşurarea licitaţiilor şi înregistrarea lor la ANAP. Contracte de achiziţii de mărfuri şi servicii de la un singur furnizor au fost divizate de către Spitalul Clinic Republican (contractul în sumă de 900,2 mii lei, repartizat în trei contracte), Departamentul dotări al Ministerului Apărării (respectiv, 219,0 mii lei - 4 contracte), Departamentul Instituţiilor Penitenciare (647,7 mii lei - 5 contracte). Analogic, au fost divizate contracte şi de către instituţiile din judeţele Orhei, Soroca, Bălţi, primăriile mun.Teleneşti Soroca etc. Instituţiile bugetare, ignorînd legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice, încheiau contracte cu furnizori fără desfăşurarea licitaţiei şi fără înregistrarea lor la ANAP. Astfel, primăria mun.Soroca a achiziţionat o cazangerie mobilă, cu preţul de 1,3 mil.lei, care nu funcţionează timp de peste 2 ani, din lipsa reţelei de gaz. Analogic, Departamentul sănătăţii al Primăriei mun.Chişinău a încheiat în anii 2000-2001 cu firme străine două contracte în valoare de 15,5 mil.DEM şi, respectiv, 3,0 mil.EURO. Încălcări analogice au fost stabilite şi la Consiliile judeţene Taraclia, Orhei, primăria Edineţ etc. Nerespectînd prevederile Legilor bugetului de stat pe anii 2000, 2001, 2002, unele instituţii bugetare din municipii şi judeţe au admis dezafectarea mijloacelor bugetare sub formă de plată prealabilă în sumă de 3353,1 mii lei, pe un termen de peste 30 de zile, sancţiunile financiare constituind suma de 255,7 mii lei. Astfel, Direcţia Generală Învăţămînt, Tineret şi Sport jud.Tighina a admis dezafectarea mijloacelor bugetare în sumă de 441,6 mii lei în folosul S.R.L. "Sud-Vest-Clasic", care timp de 723 de zile n-a livrat resurse energetice, sancţiunea financiară constituind 122,4 mii lei. Fapte analogice au fost admise şi de către Departamentul dotări al Ministerului Apărării, Spitalul Clinic "T.Ciorbă", Spitalul Clinic "V.Ignatenco", Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, primăria mun.Soroca, unele direcţii ale judeţelor Soroca, Bălţi etc. ANAP în 17 cazuri a publicat cu întîrziere anunţurile privind condiţiile de participare la licitaţie, prin ce a făcut imposibilă participarea largă a agenţilor economici la licitaţii şi organizarea unei concurenţe mai efective de oferte. Astfel, anunţul privind achiziţia transportului auto pentru Casa Naţională de Asigurări Sociale în valoare de 500,0 mii lei s-a publicat cu 5 zile pînă la licitaţie, la care au participat numai doi ofertanţi, iar anunţul privind achiziţia utilajului medical în valoare de 544,0 mii lei pentru Institutul Oncologic - cu 14 zile pînă la licitaţie, la care a participat numai un ofertant. Pentru elaborarea cadrului legislativ şi a unui sistem viabil de achiziţionare, Banca Mondială, prin contractul din 1 noiembrie 1995, a oferit Republicii Moldova o donaţie de 90,0 mii dolari SUA, din care 30,0 mii dolari SUA au rămas neutilizaţi. În rezultatul utilizării a 60,0 mii dolari SUA, a fost elaborată doar Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului, adoptată de Parlament la 30 aprilie 1997. CAPITOLUL II. Formarea şi utilizarea bugetului asigurărilor sociale de stat Bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare BASS) pe anul 2002, cu rectificări, a fost aprobat la venituri şi cheltuieli în sumă de 2040,2 mil.lei. Conform Raportului CNAS, executarea părţii de venituri a bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2002 a constituit 2215,9 mil.lei, sau 108,6 la sută faţă de sumele prognozate, iar a părţii de cheltuieli - 1899,6 mil.lei, sau 93 la sută. La finele a.2002 a fost înregistrat un excedent în mărime de 368,9 mil.lei (ţinîndu-se cont de soldul acestuia la începutul anului). Încasările pe conturile de venituri în anul 2002 (faţă de anul 2001) au crescut cu 306,8 mil.lei, sau cu 26 la sută. Totodată, pe parcursul a.2002 partea de venituri a BASS n-a fost precizată în urma majorării remunerării muncii unor categorii de populaţie, ceea ce a dus la executarea sporită a veniturilor. În pofida faptului că partea de venituri a BASS în anul 2002 a fost executată integral, restanţele agenţilor economici la 01.01.03 faţă de BASS constituiau 1086,8 mil.lei, din care datoriile din salariul achitat - 821,6 mil.lei, datoriile din cauza neplăţii salariilor - 202,1 mil.lei şi datoriile prolongate - 63,1 mil.lei. Dacă la 01.07.02 soldurile contribuţiilor de asigurări sociale la salariul achitat şi înregistrat în baza informaţională a CNAS şi IFPS constituiau, respectiv, 526,4 mil.lei şi 352,1 mil.lei (datele Caselor Teritoriale de Asigurări Sociale (CTAS), primite de la Serviciile fiscale din teritoriu), sau cu o diferenţă de 174,3 mil.lei, atunci la 01.01.03 în aceeaşi bază de date aceste solduri erau înregistrate în sumă de, respectiv, 519,2 mil.lei şi 477,1 mil.lei, sau cu o diferenţă de 42,1 mil.lei. Astfel, în perioada de gestiune 01.07.02 - 01.01.03 diferenţa soldurilor menţionate s-a micşorat cu 132,2 mil.lei, în rezultatul întocmirii actelor de verificare a soldurilor între CNAS, IFPS şi agentul economic. Finalizarea acestor verificări şi concretizarea bazei de date a BASS va asigura majorarea veniturilor din rezervele diminuate în anii precedenţi. Cele mai mari datorii faţă de BASS sînt ale instituţiilor finanţate de la bugetul mun.Chişinău, care la 01.01.03 constituiau 77,6 mil.lei. În anul 2002 din bugetul mun.Chişinău s-au transferat doar 3,0 mil.lei pentru achitarea datoriilor pe anii precedenţi, deşi iniţial au fost planificate 12,8 mil.lei. Un nivel scăzut al acumulărilor s-a înregistrat în ramura agriculturii. Din numărul total al agenţilor economici participanţi la formarea bugetului asigurărilor sociale de stat (700431), majoritatea o reprezintă agenţii economici din agricultură (546212) cu un număr mediu scriptic de lucrători în agricultură de 780521. Cu toate că în ultimii ani numărul agenţilor economici din această ramură a crescut esenţial, rata de acumulare a contribuţiilor este scăzută. Din suma totală calculată de către agenţii economici din agricultură în mărime de 232,8 mil.lei, încasările reale au constituit 205,3 mil.lei, sau 88 la sută. La calcularea veniturilor de la agenţii economici din sectorul agricol nu s-a asigurat executarea prevederilor legale ale sistemului public de asigurări sociale şi nu s-a ţinut cont de faptul că, începînd cu 01.01.99, a fost pusă în aplicare noua lege de pensionare - Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.156-XIV din 14.10.98, în care se prevede că baza de calcul a pensiei o constituie venitul mediu lunar asigurat, care se determină din suma contribuţiilor plătite în perioada de cotizare, cotele de contribuţii stabilite şi numărul total de luni de cotizare, dar nu este stipulat clar care contribuţie se include în calcul. Unele acte legislative în vigoare stimulează neachitarea cotelor de asigurări sociale de către contribuabili. În Regulamentul provizoriu privind modul de calculare şi achitare proprietarilor de terenuri agricole a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă, sarcină şi lăuzie, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.745 din 11.06.02, de la persoanele care dau în arendă cota de teren nu se cere certificatul de achitare a contribuţiilor de către arendatori. În acelaşi timp, de la persoanele care prelucrează individual cotele de teren se cere în mod obligatoriu achitarea contribuţiilor de asigurări sociale. Prin Legea nr.1163-XV din 27.06.2002, au fost efectuate modificări la art.35 (1) din Legea nr.489-XIV din 08.07.99, prin care s-a stabilit că colectarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, controlul corectitudinii calculării şi virării lor în termen la BASS se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat cu drepturile atribuite acestuia şi în modul stabilit de legislaţia fiscală. Aceste modificări contravin art.1 din aceeaşi lege, în care s-a stipulat că colectarea contribuţiilor de asigurări sociale este o activitate de organizare şi efectuare a virării contribuţiilor de asigurări sociale pe conturile CNAS. Actualmente colectarea contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii este efectuată contrar modificărilor menţionate, iar controlul asupra corectitudinii calculării şi virării în termen a contribuţiilor nu asigură rezultatul respectiv atît din partea IFPS, cît şi din partea CNAS. Cu încălcarea art.11 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe a.2002 nr.740-XV din 20.12.01, Ministerul Finanţelor (Trezoreria Centrală) a admis cazuri cînd mijloacele acumulate nu se transferau zilnic la conturile bancare ale CNAS. Odată cu preluarea conturilor de colectare a contribuţiilor de către CNAS, în urma recomandărilor Băncii Naţionale a Moldovei, IFPS urma să modifice rechizitele bancare şi datele privind beneficiarul din dispoziţiile de incaso în toate sectoarele din republică. Nerespectarea acestor recomandări a determinat încasarea în continuare a unor venituri la conturile Serviciului Fiscal de Stat, ceea ce n-a asigurat aprecierea soldurilor reale şi a volumului de acumulări necesare spre transmitere CNAS. Unele Case Teritoriale de Asigurări Sociale n-au întreprins măsurile respective pentru precizarea numărului real al agenţilor economici care se află pe teritoriul administrat, n-au efectuat controlul documentelor în baza cărora se efectuează calculele defalcărilor în BASS. Ca rezultat, n-au fost calculate şi transferate în buget contribuţiile de asigurări sociale în mărime de circa 2,0 mil.lei. Cheltuielile bugetului în anul 2002, finanţate din contul BASS, au fost executate în sumă de 1528,3 mil.lei, sau la nivelul de 80 la sută, iar cele finanţate din contul bugetului de stat - în sumă de 378,4 mil.lei, sau 96 la sută. Factorii de decizie ai CNAS şi persoanele cu funcţii de răspundere ale Ministerului Finanţelor, nerespectînd prevederile actelor normative în vigoare, n-au verificat cheltuielile pentru plata pensiilor, indemnizaţiilor şi compensaţiilor, efectuate din bugetul de stat, precum şi datoriile dintre bugete. În darea de seamă prezentată Ministerului Finanţelor la 01.01.03 (f-2) a fost inclusă neîntemeiat suma de 18,2 mil.lei, pe cînd în evidenţa contabilă datoria CNAS faţă de Ministerul Finanţelor constituie 3,3 mil.lei, sau cu 14,9 mil.lei mai puţin. Analogic au fost denaturate şi datoriile Ministerului Finanţelor faţă de CNAS, acestea fiind majorate cu 8,6 mil.lei. Executarea de casă a cheltuielilor efectuate din contul transferurilor de la bugetul de stat şi reflectate în darea de seamă despre executarea BASS este denaturată din lipsa unor reglementări unice din partea Ministerului Finanţelor şi CNAS privind modul de elaborare şi întocmire a unei dări de seamă care ar reflecta autenticitatea indicatorilor executaţi. Din mijloacele bugetului de stat, pentru plata pensiilor, indemnizaţiilor şi compensaţiilor s-au cheltuit cu 7,0 mil.lei mai mult decît s-a finanţat. Ministerul Finanţelor a finanţat unele tipuri de pensii, compensaţii şi indemnizaţii în limita sumelor precizate, neţinînd cont de cheltuielile reale şi soldurile deja formate la 01.01.02. Ca rezultat, a fost admisă suprafinanţarea în sumă de 3,3 mil.lei şi s-a format datoria creditoare la 01.01.03 faţă de Ministerul Finanţelor în aceeaşi sumă. La alte tipuri de cheltuieli finanţarea a fost efectuată de către Ministerul Finanţelor la un nivel mai scăzut decît sumele precizate şi cele real executate. Ca urmare, CNAS a dezafectat mijloacele BASS pentru achitarea diferitor plăţi (care se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat) în sumă de 111,7 mil.lei. În contradicţie cu art.3 din Legea privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl nr.909 din 30.01.92, pct.3 al Hotărîrii Guvernului nr.874 din 22.08.01, n-a fost întocmit "Registrul de stat pentru evidenţa cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl" şi n-a fost finalizat lucrul Comisiei de stat pentru verificarea autenticităţii documentelor vizînd participarea la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl. Ca rezultat, numărul beneficiarilor acestor plăţi, înregistrat la CNAS, constituie 3470 de persoane, sau cu 926 de persoane mai mult faţă de datele de la "Societatea Cernobîl din Moldova". Cu încălcarea legislaţiei în vigoare, unor persoane le-au fost plătite compensaţii pentru tratament balneo-sanatorial în sumă de 8,7 mil.lei, fără a fi confirmat refuzul CNAS privind imposibilitatea acordării în mod prioritar a biletelor gratuite în cazul indicaţiilor medicale. Pe parcursul a.2002 Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale n-a contribuit la precizarea alocaţiilor pentru "Fondul de şomaj", astfel cheltuielile de casă fiind executate doar în sumă de 21,8 mil.lei (faţă de cele precizate de 42,3 mil.lei), sau la nivelul de 51 la sută, cu toate că CNAS a propus reducerea alocaţiilor reieşind din executarea reală a cheltuielilor în a.2001 la nivelul de 58 la sută (26,8 mil.lei) şi din contingentul beneficiarilor ajutorului de şomaj. Ca urmare, mijloacele disponibile n-au fost repartizate, în mod legal, în alte scopuri necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor asiguraţilor. Încălcînd Legea nr.489-XIV din 08.07.99, CNAS, ca şi în anul precedent, n-a completat fondul de rezervă al BASS. În BASS pe a.2002, pentru organizarea şi funcţionarea sistemului public de asigurări sociale (devizul de cheltuieli al CNAS) au fost prevăzute mijloace în sumă de 40,0 mil.lei. Cheltuielile de casă au constituit 39,4 mil.lei (98%), iar cheltuielile efective - 37,2 mil.lei. La 01.01.03 datoriile debitoare alcătuiau 1,9 mil.lei, iar cele creditoare - 2,5 mil.lei, inclusiv la art. "Retribuirea muncii" - 1,3 mil.lei. Datele din darea de seamă privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 sînt diminuate cu 217,8 mil.lei faţă de datele din darea de seamă forma 4 BASS, inclusiv penalităţile anulate - 162,8 mil.lei, datoriile anulate conform Legii cu privire la faliment nr.786-XIII din 26.03.96 - 10,5 mil.lei, supraplăţile achitate agenţilor economici - 7,3 mil.lei etc. Cu încălcarea art.20 din Legea nr.489-XIV 08.07.99, atît partea de venituri, cît şi partea de cheltuieli ale BASS neîntemeiat au fost micşorate cu suma contribuţiilor calculate la ajutoarele de şomaj în mărime de 5,6 mil.lei, deoarece CNAS n-a transferat suma respectivă Departamentului pentru Utilizarea Forţei de Muncă. Conlucrarea nesatisfăcătoare dintre CNAS şi IFPS, iresponsabilitatea colaboratorilor acestor autorităţi publice centrale au determinat faptul că sumele primite de diferiţi agenţi economici ca restituiri de TVA la cota zero şi utilizate la stingerea datoriilor agenţilor economici faţă de BASS n-au nimerit pe conturile analitice ale agenţilor economici respectivi, ci s-au acumulat la contul analitic al plătitorului - Ministerul Finanţelor. Astfel, la 31.12.02, în baza de date a CNAS, la contul analitic al Ministerului Finanţelor neîntemeiat au fost atribuite 29,1 mil.lei. CNAS a ignorat prevederile art.14 din Legea nr.489-XIV din 08.07.99 şi n-a ţinut cont de faptul că pe parcursul anilor 2001-2002 acumulările în BASS au format un excedent esenţial, soldul zilnic al căruia a constituit circa 190,0 mil.lei (a.2002), astfel necontribuind la acumularea veniturilor din dobînzi pentru disponibilităţile băneşti. Pe parcursul a.2002 acumulările în BASS se efectuau la contul curent al CNAS, deschis în BC "Moldova Agroindbank" S.A. Reieşind din condiţiile contractelor adiţionale dezavantajoase, încheiate cu BC "Moldova Agroindbank" S.A., în care s-a prevăzut achitarea dobînzii în mărime de 0,2% (faţă de 5%, stipulate în contractul iniţial), în a.2002 CNAS a obţinut venituri din dobînzi doar în sumă de 382,1 mii lei. Începînd cu 01.10.02, CNAS a deschis în S.A. "Banca de Economii" al doilea cont curent de acumulare a veniturilor şi conturi de colectare a contribuţiilor în teritorii, care au fost administrate în lipsa contractelor respective, iar banca a beneficiat gratis de mijloacele BASS. Soldurile la conturile centralizatoare ale CNAS, deservite în S.A. "Banca de Economii", care la 01.01.03 au constituit în total 6,9 mil.lei n-au fost incluse în darea de seamă privind executarea BASS pe anul 2002, ceea ce a dus la denaturarea executării părţii de venituri şi a soldurilor existente la finele anului de gestiune. Analogic, în partea de venituri a BASS n-au fost incluse nici mijloacele în sumă totală de 35,5 mil.lei, rămase în sold la contul trezorerial în Banca Naţională a Moldovei. Controlul nesatisfăcător atît din partea CNAS, Departamentului pentru Utilizarea Forţei de Muncă, cît şi din partea organelor teritoriale ale CNAS a condiţionat faptul că în perioada anului 2002 mijloacele publice, în unele cazuri, au fost utilizate cu multiple încălcări. Aşadar, mijloacele băneşti ale Oficiului forţei de muncă (OFM) jud.Lăpuşna nu se administrează prin sistemul trezorerial, ele fiind utilizate în lipsa devizului de venituri şi cheltuieli. În anul 2002, OFM jud.Lăpuşna i-au fost alocate mijloace în sumă de 744,2 mii lei. Instituţia în cauză n-a asigurat organizarea corectă a evidenţei contabile în conformitate cu Legea contabilităţii şi Instrucţiunea aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.85, precum şi controlul asupra utilizării mijloacelor conform destinaţiei. Conducerea OFM jud.Lăpuşna a permis pregătirea profesională a şomerilor la unii agenţi economici care nu dispun de licenţă în domeniul învăţămîntului, şi anume: Î. I. "Ghimisli" (c/f 474096), Î.I. "Gargalîc" (c/f 205287), achitîndu-le acestora pentru acordarea serviciilor 32,5 mii lei, prin intermediul S.A. "Mariana" Cahul (c/f 14470), astfel încălcîndu-se art.37 alin.(1) lit.a) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.95. În anul 2002 OFM jud.Lăpuşna a efectuat plăţi ale ajutorului de şomaj în sumă de 49,7 mii lei unor persoane a căror soţie sau soţ (unul din ei) este deţinător de teren de pămînt, care obţine un venit comun al familiei, prin ce s-au încălcat prevederile art.2 din Legea privind utilizarea forţei de muncă nr.878-XII din 21.01.92. Majoritatea transferurilor pentru cazarea, instruirea şomerilor si procurarea bunurilor se efectuează cu încălcarea ordinei stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.98. Contabilitatea OFM jud.Lăpuşna a trecut la cheltuieli plăţile pentru prestarea serviciilor în sumă de 12,6 mii lei numai în baza conturilor de plată, fără anexarea documentelor justificative de strictă evidenţă. Neîntemeiat a fost trecută la cheltuieli şi suma plăţilor în mărime de 14,1 mii lei. Încălcările şi neajunsurile depistate în urma controlului sînt o consecinţă a nerespectării de către CNAS şi instituţiile finanţate de la BASS a actelor legislative în vigoare, statutului CNAS şi altor acte normative, nivelului scăzut de aplicare de către persoanele cu funcţii de răspundere ale CNAS a principiilor de eficacitate şi raţionalitate la gestionarea mijloacelor BASS, precum şi a conlucrării nesatisfăcătoare cu Ministerul Finanţelor şi IFPS. CAPITOLUL III Formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele externe şi interne Datoria Republicii Moldova la 01.01.03 constituia: datoria externă - 1624,9 mil.USD şi datoria internă - 2821,4 mil.lei. Datoria externă: - datoria publică - 964,2 mil.USD, din care 151,4 mil.USD - datoria administrată de Banca Naţională a Moldovei şi 812,8 mil.USD - datoria administrată de Guvernul Republicii Moldova; - datoria privată (împrumuturi) - 361,8 mil.USD; - datoria pentru resursele energetice - 298,9 mil.USD. Datoria internă: - datoria guvernamentală directă - 2821,4 mil.lei. Datoria de stat (externă şi internă), administrată de Guvern, la finele anului 2002 constituia în monedă naţională 12889,2 mil.lei, sau 58,2 la sută din PIB. Comparativ cu finele anului 2001, a fost înregistrată o creştere a datoriei externe cu 24,5 mil.USD (3,5 la sută) şi a datoriei interne - cu 420,9 mil.lei (17,5 la sută). În a.2002 Curtea de Conturi a efectuat controale asupra eficienţei valorificării şi rambursării creditelor externe primite pe parcursul anilor 1991-2002 şi asupra formării şi gestionării datoriei interne de stat în anii 2000-2002. a) Datoria externă de stat Începînd cu anul 1991, Republica Moldova, în baza acordurilor încheiate de către Guvernul RM cu diferite organisme financiare internaţionale, a beneficiat de împrumuturi contractate în sumă de 1463,6 mil.USD, din care 1256,2 mil.USD - credite contractate direct de Guvern şi 207,4 mil.USD - împrumuturi acordate agenţilor economici sub garanţia statului. Creditele externe valorificate de către Guvern au fost preconizate pentru: acoperirea deficitului bugetar şi recreditarea agenţilor economici - 403,7 mil.USD; susţinerea importului critic - 357,8 mil.USD; dezvoltarea sectoarelor agrar şi privat - 58,1 mil.USD; susţinerea sectorului social - 45,8 mil.USD; dezvoltarea sectorului energetic - 255,2 mil.USD; dezvoltarea infrastructurii, sistemului cadastral, reconstrucţia drumurilor, aprovizionarea cu apă potabilă - 36,0 mil.USD. Din creditele şi garanţiile acordate, Republica Moldova a rambursat creditorilor externi (pînă la 31.12.02) mijloace în sumă totală de 565,6 mil.USD, inclusiv: pe credite - 537,5 mil.USD (principalul - 283,2 mil.USD; dobînda, comisioanele şi penalităţile - 254,3 mil.USD), pe garanţii - 28,1 mil.USD (corespunzător, 27,6 mil.USD şi 0,5 mil.USD). Datoria externă de stat, administrată de Guvern, la 01.01.03 constituia 812,8 mil.USD, din care pentru credite - 724,3 mil.USD şi pentru garanţii - 88,5 mil.USD. În momentul cînd Republica Moldova a purces la atragerea împrumuturilor externe (începutul anilor '90) nu era elaborată baza legislativă respectivă, din care cauză au fost admise cazuri de iresponsabilitate vădită din partea factorilor de decizie la distribuirea, utilizarea şi rambursarea creditelor externe angajate. Ca rezultat, statul şi economia naţională au fost prejudiciate în proporţii enorme, iar nivelul eficacităţii utilizării creditelor este redus. Totodată, n-a fost executat nici Decretul Preşedintelui RM "Cu privire la constituirea Consiliului valutar-creditar" nr.227 din 28.12.93, prin care, de fapt, a fost iniţiat cadrul juridic de reglementare a procesului de atragere şi gestionare a împrumuturilor externe. Prin Legea privind datoria de stat şi garanţiile de stat nr.943-XIII din 18.07.96, Guvernul RM a fost autorizat să contracteze împrumuturi de stat şi să acorde garanţii, iar funcţia de rambursare şi control asupra valorificării creditelor externe i s-a atribuit Ministerului Finanţelor, care n-a folosit în deplină măsură pîrghiile existente în această direcţie. În perioada anilor 1991-2000 Republica Moldova a semnat 14 acorduri de atragere a mijloacelor valutare pentru asigurarea necesităţilor economiei republicii cu resurse energetice, utilaj, cereale, medicamente şi mărfuri de larg consum (importul critic), valorificînd 357,8 mil.USD. În anii 1992-1996 Corporaţia de Credit marfară a Agenţiei SUA a acordat RM un credit tehnic (proiectul "PL-480") în sumă de 61,7 mil.USD, scopul căruia a fost susţinerea păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei, dezvoltarea sectorului privat în agricultură, crearea fondului de creditare în agricultură. Funcţia de distribuitor al creditului a fost atribuită Ministerului Agriculturii şi Departamentului produselor cerealiere. Calitatea necorespunzătoare a produselor cerealiere primite din contul acestui credit, distribuirea lor (conform deciziilor Guvernului RM) fără un studiu concret al potenţialului agenţilor economici-beneficiari, ignorarea decalajului dintre preţurile de import şi cele de pe piaţa republicii au determinat înrăutăţirea situaţiei economico-financiare a întreprinderilor agricole şi cerealiere beneficiare şi a complexelor zootehnice. De fapt, au fost recreditate întreprinderile avicole - 1,4 mil.USD, întreprinderile de producere a cărnii - 11,8 mil.USD, întreprinderile cerealiere - 10,4 mil.USD şi 76,2 mil.lei, întreprinderile agricole - 1,3 mil.USD, iar pentru deservirea agriculturii - 115,9 mii USD şi achitarea cu Fondul Social (eliberarea orezului) - 30,2 mil.lei. La 01.01.03, agenţii economici - beneficiari au rambursat 8,2 mil.USD şi 55,0 mil.lei. În perioada anilor 1993-2002 Ministerul Finanţelor a achitat instituţiilor internaţionale 5,4 mil.USD din principal şi dobînda în sumă de 10,7 mil.USD, soldul datoriei de stat pe principal constituind 56,3 mil.USD. Astfel, în urma angajării creditului în cadrul proiectului "PL-480" şi recreditării lui, fără o argumentare întemeiată a necesităţilor de angajare şi posibilitatea rambursării lui, în lipsa programului de utilizare eficientă a acestuia, din cauza iresponsabilităţii factorilor de decizie de la Departamentul produselor cerealiere, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Finanţelor, precum şi a beneficiarilor la gestionarea şi rambursarea împrumutului, Republica Moldova va fi nevoită să achite din contul bugetului de stat suma de bază a datoriei în mărime de 56,3 mil.USD. Pentru asigurarea necesităţilor economiei naţionale cu resurse energetice, utilaj, medicamente şi mărfuri de larg consum, în baza acordurilor bilaterale, Republica Moldova a valorificat împrumuturi din partea Guvernului României în sumă de 24,5 mil.USD, Comunităţii Europene - 31,6 mil.USD, BIRD - 85,8 mil.USD, Băncii germane Kreditanstalt fur Wiederanfifbau (KfW) - 18,8 mil.USD, Guvernului Japoniei - 39,9 mil.USD, Guvernului Chinei - 3,8 mil.USD. Din creditele primite de la Guvernul României în sumă de 14,4 mil.USD agenţii economici-beneficiari (S.A. "Moldovafarm", S.A."Farmovet", S.A."Apromat", Î.S. "Moldtelecom", "Asociaţia de Producţie de Stat pentru Combustibil a Republicii Moldova", în prezent S.A."Tirex-Petrol") au achitat Ministerului Finanţelor datoriile la împrumuturi, iar soldul datoriei de stat la 01.01.03 constituia 9,4 mil.USD. Ministerul Finanţelor, încălcînd condiţiile acordului de credit, încheiat cu Comunitatea Europeană, n-a rambursat la timp creditorului străin împrumutul, deşi agenţii economici-beneficiari s-au achitat integral şi în termenele stabilite cu ministerul. Ca rezultat, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 5,7 mil.USD. Majoritatea creditelor acordate de către BIRD pentru procurarea resurselor energetice, medicamentelor şi acoperirea necesităţilor sectorului agrar au fost recreditate agenţilor economici, care la 01.01.03 au rambursat 36,6 mil.USD şi 124,8 mil.lei. Soldul datoriei de stat la 01.01.03 constituia 60,4 mil.USD. Din creditul acordat de Guvernul Japoniei pentru redresarea economiei Republicii Moldova, 30,9 mil.USD s-au utilizat pentru achitarea datoriei la importul de gaze naturale, 3,0 mil.USD - procurarea păcurii şi 6,0 mil.USD - procurarea materiei prime pentru întreprinderile industriale. Întreprinderile beneficiare S.A. "Alfa", S.A. "Stil", S.A. "Codru", S.A. "Steaua", S.A. "Metal", S.A. "Elcas", S.A. "Monolit" au utilizat împrumutul neeficient, cu numeroase încălcări. Ca urmare, bugetul de stat a suportat pierderi considerabile. În total, din contul bugetului de stat s-au achitat pentru acest credit 20,3 mil.USD, soldul datoriei de stat la 01.01.03 constituind 23,8 mil.USD. Datoria pe creditul acordat de către Banca germană (KfW) pentru procurarea echipamentului medical a fost reeşalonată pînă în a.2015, la 01.01.03 constituind 14,3 mil.USD. Pentru deservirea acestui credit bugetul de stat a achitat creditorului 5,5 mil.USD. De asemenea, pentru reglementarea datoriilor pe creditele consolidate, acordate de către Federaţia Rusă în anii precedenţi, a fost semnat acordul bilateral (în sumă de 91,7 mil.USD) privind rambursarea lor începînd cu a.2005. Pentru deservirea acestui credit statul a achitat 16,8 mil.USD. În decursul anilor 1994-2002 Guvernul RM a încheiat 12 acorduri de împrumut, valorificînd 403,7 mil.USD, inclusiv pentru acoperirea deficitului bugetar - 339,7 mil.USD şi pentru achitarea cu furnizorii străini (recreditarea agenţilor economici) - 64,0 mil.USD. După achitarea dobînzii şi comisioanelor în sumă de 90,8 mil.USD, la 01.01.03 a rămas neachitată suma de 243,8 mil.USD din principal. Pentru dezvoltarea sectoarelor agrar şi privat au fost valorificate 6 credite în sumă de 58,1 mil.lei. Din împrumuturile primite pentru dezvoltarea sectorului agrar s-a valorificat suma de 20,6 mil.USD. În scopul dezvoltării tehnologiilor agricole, a fost valorificat creditul tehnic în sumă de 9,8 mil.USD, acordat de către BIRD. Din creditul acordat au fost recreditaţi 16 agenţi economici, datoria cărora la 01.01.03 faţă de Ministerul Finanţelor constituia 11,8 mil.USD. Datoria de stat la creditele menţionate constituie 20,2 mil.USD. Împrumutul IDA, preconizat pentru dezvoltarea sectorului rural, a fost valorificat în sumă de 4,9 mil.USD, la 01.01.03 datoria alcătuind 5,0 mil.USD. În scopul dezvoltării sectorului privat, capacităţilor manageriale şi asigurării competitivităţii întreprinderilor private, au fost alocate mijloace în sumă de 37,5 mil.USD, acordate Guvernului RM de către BIRD şi IDA. Creditul acordat de către BIRD a fost utilizat în trei direcţii: creditarea agenţilor economici prin intermediul băncilor comerciale - 17,5 mil.USD şi 11,8 mil.DEM; înzestrarea Băncii Naţionale a Moldovei şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu tehnică de calcul şi instruirea personalului - 2,3 mil.USD; asistenţa consultativă şi studiul diagnostic al Băncii de Economii a Moldovei - 400,0 mii USD. La 01.01.03 soldul total al datoriei agenţilor economici faţă de Ministerul Finanţelor constituia 0,4 mil.USD, iar a statului faţă de creditorul străin pentru principal - 36,7 mil.USD. În anii 1997-2000 au fost valorificate 6 acorduri în sumă de 45,8 mil.USD (cu IDA - 4, BIRD şi Hewlett Packard) pentru dezvoltarea învăţămîntului, sistemului sănătăţii şi serviciilor sociale, executarea cărora este prevăzută pînă în a.2005, cu rambursarea mijloacelor din contul bugetului de stat în termen de 20-40 ani, începînd cu a.1999. Pînă în prezent nu sînt valorificate în termenele prevăzute de acordurile încheiate (din cauza nerespectării condiţiilor contractuale) 16,4 mil.USD. La 01.01.03 datoria de stat constituia 40,6 mil.USD. Pentru dezvoltarea sectorului energetic au fost valorificate patru împrumuturi în sumă de 255,2 mil.USD. În baza acordului încheiat la 18.06.96 cu RAO "Gazprom" (Rusia), Guvernul RM şi-a asumat obligaţiunea de administrare a datoriei Concernului de Stat "Moldova-Gaz" (formată în anii 1994-1996, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.1062-XIII din 24.12.96) prin emiterea hîrtiilor de valoare de stat în sumă de 140,0 mil.USD. Hîrtiile de valoare au fost răscumpărate anticipat. Conform Acordului privind reglementarea datoriei, încheiat cu RAO "Gazprom", Republica Moldova şi-a asumat repetat administrarea datoriei faţă de RAO "Gazprom" pe anul 1996, emiţînd în a.2000 cambii în sumă de 90,0 mil.USD pentru achitarea în termen de 7 ani a gazelor naturale livrate în anii 1996-1997. Pentru deservirea acestui credit, din contul bugetului s-au cheltuit 43,1 mil.USD. La 01.01.03 datoria statului constituia 90,0 mil.USD. ONEXIMBANC (Rusia) şi IDA au acordat Republicii Moldova credite în sumă de 16,0 mil.USD, din care în sumă de 15,0 mil.USD au fost restructurate. În anul 1996 BIRD a acordat Guvernului RM un împrumut pentru reconstrucţia şi dezvoltarea sectorului energetic în sumă de 9,2 mil.USD pe un termen de 20 de ani. Pînă la 01.01.03 pentru rambursarea şi deservirea acestui împrumut creditorului i-a fost achitată suma de 2,4 mil.USD, soldul datoriei de stat alcătuind 8,5 mil.USD. În total, datoria statului pentru sectorul energetic la 01.01.03 constituia 98,5 mil.USD. Pe parcursul anilor 1996-1998 au fost valorificate 3 credite în sumă de 36,0 mil.USD pentru dezvoltarea infrastructurii (reconstrucţia drumurilor, dezvoltarea cadastrului, aprovizionarea cu apă potabilă a regiunii sudice). La 01.01.03, pentru reabilitarea drumurilor au fost utilizate credite primite de la BERD în sumă de 11,2 mil. USD. În total, pînă la 01.01.03, pentru achitarea şi deservirea creditului, din buget s-au cheltuit 5,9 mil.USD, datoria statului la aceeaşi dată constituind 8,3 mil.USD. În rezultatul comiterii încălcărilor la valorificarea creditului BERD, destinat finanţării Proiectului de reabilitare a drumurilor auto, statului i-au fost pricinuite pierderi directe în sumă de 18,2 mil.lei. În anul 1998 de la "Tureximbank" au fost primite 15,0 mil.USD, pe un termen de 7 ani, pentru acoperirea parţială a cheltuielilor legate de implementarea Proiectului de aprovizionare cu apă potabilă a regiunii sudice. Din contul bugetului de stat s-au rambursat 5,0 mil.USD şi s-a achitat dobînda de 3,5 mil.USD, soldul datoriei de stat la 01.01.03 constituind 10,0 mil.USD. Conform condiţiilor contractelor încheiate cu Direcţia pentru construcţii "Sudacon" Î.S., UTA Găgăuzia, mijloacele împrumutate vor fi compensate după darea în exploatare a apeductului. O parte din mijloacele financiare alocate din creditul menţionat s-au utilizat contrar destinaţiei, prin ce s-a tergiversat realizarea în termen a proiectului. Din mijloacele creditelor primite de la BERD şi IDA în a.1998, au fost valorificate 9,8 mil.USD pentru elaborarea Cadastrului. Datoria statului la 01.01.03 a constituit 10,0 mil.USD (inclusiv dobînda). În perioada anilor 1991-2000 un şir de întreprinderi din republică au beneficiat de credite acordate din contul împrumuturilor externe ale instituţiilor financiare internaţionale - BIRD (seceta şi redresarea economiei), Corporaţia de Credit marfară a Agenţiei SUA - Proiectul "PL-480", precum şi de alte credite, destinate pentru dezvoltarea complexului agroindustrial. Astfel, 61 de întreprinderi agricole şi comerciale din Republica Moldova au primit credite în sumă de circa 18,3 mil.USD şi 115,3 mil.lei sub formă de nutreţuri sau alte bunuri materiale, în baza acordurilor de credit, încheiate cu Ministerul Finanţelor. Din creditele acordate, pînă la 01.01.03 s-au rambursat 5,3 mil.USD şi 106,5 mil.lei. La 01.01.03, soldul datoriei pe creditele externe (inclusiv dobînda şi penalitatea) la întreprinderile beneficiare din republică constituie 43,6 mil.USD şi 130,2 mil.lei. Au beneficiat de credite şi întreprinderile care pe parcursul anilor au devenit insolvabile. Astfel, "Întreprinderea Intergospodărească pentru Producerea Cărnii de Porcine" din Orhei, care în anii 1994-1997 a beneficiat de credite în sumă de 1,4 mil.USD şi 1,3 mil.lei, prin hotărîrea Judecătoriei Economice a RM din 17.11.99, a fost recunoscută insolvabilă şi în stare de faliment. Datoria pe credite a acestei întreprinderi la 01.01.03 constituia 3,5 mil.USD şi 2,4 mil.lei. În baza hotărîrilor Judecătoriei Economice a RM, au fost recunoscuţi în stare de insolvabilitate, cu iniţierea procedurii de faliment, 13 beneficiari de credite din judeţele Bălţi, Edineţ şi Soroca, a căror datorie la 01.01.03 constituia 6,1 mil.USD şi 3,3 mil.lei. A fost stabilit cazul de anulare, în baza hotărîrii Judecătoriei Economice a RM din 18.05.01, a creditului acordat S.A. "Cristal-Flor" în sumă de 0,5 mil. USD şi de recunoaştere a acestuia în sumă de 2,3 mil.lei. Mai mult decît atît, prin hotărîrea Colegiului Civil al Curţii de Apel a RM, Ministerul Finanţelor a fost obligat să aplice procedura de compensare pentru micşorarea datoriei S.A. "Cristal-Flor" cu 280,7 mii USD şi 52,5 mii lei din contul datoriei bugetului judeţean Soroca faţă de întreprinderea în cauză. În aşa mod, datoria pentru creditele primite S.A. "Cristal-Flor" a achitat-o din contul mijloacelor bugetare. Administraţiile întreprinderilor supuse controlului n-au asigurat păstrarea documentaţiei contabile aferente bunurilor materiale primite sub formă de credit, din care cauză nu a fost posibilă verificarea documentelor care ar confirma cantitatea, preţul şi modul de utilizare a bunurilor materiale primite în contul creditelor (Î.S. "Bacon" Cahul, G.A.S., Colhozul "Coşcalia", S.A. "Elevator Kelley Grais" Căuşeni, IICCP "Progres Căuşeni"). S-a stabilit alocarea împrumuturilor în lipsa contractelor de gaj, calitatea necorespunzătoare şi preţurile majorate (faţă de preţurile pe piaţa republicii) la produsele eliberate beneficiarilor. La întreprinderile cu care au fost încheiate contracte de gaj procedura de gajare a producţiei s-a efectuat formal. Astfel, S.A. "Anina" la 01.01.96 dispunea de produse în curs de executare şi mărfuri în valoare de 3,0 mil.lei, iar producţia gajată conform contractelor încheiate constituia suma de 7,0 mil.lei. La întocmirea dărilor de seamă trimestriale (bilanţurilor contabile) beneficiarii de credite nu reflectă valoarea reală a datoriilor (inclusiv dobînda şi penalitatea) pe creditele acordate de Ministerul Finanţelor din surse externe. În evidenţa contabilă la 6 beneficiari de credite din jud.Chişinău (la 01.01.03) valoarea datoriei pe credite este cu 51,3 mil.lei mai mică decît valoarea calculată de Ministerul Finanţelor, la 2 întreprinderi din jud.Orhei - cu 523,6 mii lei şi la o întreprindere din jud.Ungheni - cu 1,2 mil.lei. La S.A. "Produse cerealiere", S.A. "Fritiur" şi CAP "Prietenia" datele evidenţei contabile nu corespund realităţii, cauza fiind nereflectarea sumelor dobînzii şi penalităţilor pe credite în mărime de 43,7 mil.lei, inclusiv S.A. "Produse cerealiere" - 20,1 mil.lei, S.A. "Fritiur" - 0,9 mil.lei, CAP "Prietenia" - 22,7 mil.lei. Restructurarea întreprinderilor care au încheiat acorduri-memorandum cu Consiliul Creditorilor de Stat, în multe cazuri, nu s-a soldat cu rezultatele scontate, deoarece n-au fost realizate în termenele stabilite şi integral măsurile prevăzute de către organele abilitate. Cei mai mari datornici pe credite la 01.01.03 (inclusiv dobînda şi penalităţile) sînt: în jud.Chişinău - S.A. "Anina" (4899,8 mii USD şi 250,2 mii lei), S.A. "Avicola Roso" S.R.L. (1750,8 mii USD), S.A. "Fertilitate Străşeni" (9829,9 mii lei), S.A. "Avicola Bucovăţ" (1310,2 mii USD), S.A. Fabrica ASR Chetroasa (1135,0 mii USD); în jud.Orhei - S.A. "Avicola Orhei" (1209,0 mii USD), "Întreprinderea Intergospodărească pentru Producerea Cărnii de Porcine" (3495,7 mii USD şi 2392,8 mii lei); în jud.Ungheni - S.A. "Cereale Prut" (1221,1 mii USD şi 1082,2 mii lei) şi S.A. "Fertilitate Călăraşi" (83006,9 mii lei) etc. Întreprinderea de Stat "Institutul de Cercetări pentru Pomicultură" nu şi-a onorat obligaţiunile la valorificarea şi rambursarea creditului din contul împrumutului acordat Republicii Moldova de către BIRD în anii 1998-2000 în sumă de 10,0 mil.USD pentru Primul proiect agricol. Mai mult decît atît, n-a fost încheiat acordul între Ministerul Finanţelor şi Întreprinderea de stat pentru prelucrarea producţiei agricole (separată din componenţa institutului), în scopul asigurării rambursării împrumutului acordat. b) Garanţiile de stat pentru împrumuturi externe În perioada anilor 1992-1998 agenţii economici din Republica Moldova au încheiat sub garanţia statului cu diferite instituţii financiare străine 17 contracte de credite tehnice în sumă echivalentă cu 207,4 mil.USD, valorificînd 166,6 mil.USD. N-au fost ratificate de către Parlamentul Republicii Moldova 7 credite în sumă de 52,6 mil.DEM şi 2,7 mil.USD. Pînă în prezent au devenit active 9 garanţii în sumă de 21,4 mil.USD şi 39,4 mil.EURO, pentru onorarea cerinţelor cărora au fost dezafectate din buget 9,4 mil.USD şi 19,7 mil.EURO (S.A. "Perfuzon"- 4,0 mil.EURO, S.A. "Fabrica de sticlă din Chişinău" - 9,9 mil.EURO, S.A. "Chirsova" - 0,9 mil.USD, S.A. "Santek" - 0,7 mil.EURO, S.R.L. "Vininvest"- 6,2 mil.USD şi 3,5 mil.EURO, ARRE "Moldinteragro" - 1,7 mil.USD, Î.M. "Semger" S.A. - 1,6 mil.EURO). La eliberarea garanţiilor de stat, în fondul de risc au fost acumulate mijloace (destinate deservirii datoriilor creditoare) cu 3,1 mil.USD şi 4,0 mil.DEM mai puţin decît plafonul minimal prevăzut în Legea nr.943 din 18.07.96. Ministerul Finanţelor n-a întreprins măsurile necesare de restabilire a mijloacelor imobilizate din bugetul de stat pentru onorarea obligaţiunilor privind garanţiile externe. Pînă în prezent n-au fost încheiate acorduri de asigurare a garanţiilor de stat cu S.A. "Perfuzon", Î.M. "Terminal" S.A., iar condiţiile celor încheiate nu sînt respectate de părţi. Pe parcursul anilor 1992-2002 agenţii economici, în contul stingerii datoriilor la creditele acordate din contul împrumuturilor externe, din suma valorificată au rambursat 145,4 mil. USD şi 149,6 mil. lei, inclusiv prin mijloace băneşti - respectiv, 81,1 mil. USD şi 65,6 mil. lei, statul neîncasînd sumele de 97,1 mil. USD şi 154,1 mil. lei, din care 40,2 mil. USD şi 8,8 mil. lei au fost achitate din bugetul de stat ca urmare a falimentării a 29 de agenţi economici. Despre multiplele încălcări şi neajunsuri comise la contractarea, valorificarea şi rambursarea creditelor s-a menţionat în 32 de hotărîri ale Curţii de Conturi, adoptate începînd cu a.1995 şi prezentate în ordinea stabilită organelor supreme de stat pentru luare de atitudine. Curtea de Conturi, în hotărîrile adoptate şi în Rapoartele anuale asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice, s-a expus promt şi explicit asupra neregulilor existente în acest domeniu, a atenţionat toate autorităţile responsabile de atragerea, valorificarea, gestionarea şi controlul rambursării creditelor externe, înaintînd propunerile respective de lichidare a încălcărilor şi neajunsurilor stabilite, precum şi de tragere la răspundere a persoanelor vinovate. Situaţia se complică şi prin faptul că pînă în prezent statul nu dispune de o strategie bine determinată de atragere şi utilizare a creditelor externe, reglementată de un cadru legislativ perfect, care ar determina, totodată, şi responsabilitatea persoanelor cu funcţii de răspundere vinovate de gestionarea neeficientă a împrumuturilor de stat externe. Măsurile întreprinse de Ministerul Finanţelor faţă de agenţii economici care au primit credite sub garanţie de stat, în majoritatea cazurilor, nu s-au soldat cu rezultatele scontate. Ca urmare, bugetul de stat continuă să suporte pierderi. c) Datoria internă de stat Datoria internă de stat reprezintă totalul sumelor principale ale tuturor obligaţiunilor directe neonorate, contractate de Ministerul Finanţelor în numele statului în monedă naţională. Datoria internă de stat se formează în urma contractării împrumuturilor de la Banca Naţională a Moldovei cu garanţia hîrtiilor de valoare de stat nerambursate la sfîrşitul anului şi hîrtiilor de valoare de stat în circulaţie pe piaţa internă. În comparaţie cu datele la 01.01.2000, datoria internă de stat s-a majorat cu 910,9 mil.lei, sau cu 47,7 la sută, constituind la 01.01.03 suma totală de 2821,4 mil.lei. În decursul anilor 2000-2002, Guvernul RM a contractat de la Banca Naţională a Moldovei resurse de credit în sumă totală de 20461,7 mil. lei, majoritatea, de fapt, fiind atrase de către Guvern ca "reîmprumuturi", pentru rambursarea datoriei formate anterior faţă de Banca Naţională a Moldovei. Concomitent au fost rambursate împrumuturile în sumă totală de 20032 9 mil.lei, inclusiv: din contul împrumuturilor recontractate - 19900,9 mil.lei; din contul surselor bugetare - 92,7 mil.lei; prin convertire în hîrtii de valoare de stat a împrumuturilor primite de la Banca Naţională a Moldovei - 39,3 mil.lei. În urma operaţiunilor indicate, această parte a datoriei interne de stat în trei ani s-a majorat cu 428,8 mil.lei, la 01.01.03 constituind 1744,0 mil.lei. În perioada sus-menţionată, Guvernul RM a beneficiat de împrumuturi acordate de către Banca Naţională a Moldovei, din care 58,5 la sută au fost valorificate pentru deservirea datoriei externe de stat, restul - pentru finanţarea măsurilor prioritare ale bugetului de stat. Prin legile bugetare anuale din ultimii 3 ani, a fost prevăzută creşterea datoriei interne de stat (formată în urma contractării împrumuturilor de la Banca Naţională a Moldovei) de la 1315,2 mil.lei (în a.2000) pînă la 1744,0 mil.lei (în a.2002). Totodată, plafonul aprobat iniţial era prevăzut spre majorare, de regulă, în ultimele zile ale lunii decembrie, la precizarea legii bugetului. Astfel, în Legea bugetului pe anul 2000 era prevăzută micşorarea datoriei interne de stat cu 255,8 mil.lei, iar în Legea pentru rectificarea bugetului pe a.2000 nr.1410-XIV din 8 decembrie 2000 plafonul a fost mărit cu 255,8 mil.lei ceea ce a permis Ministerului Finanţelor să legifereze operaţiile privind titlurile de creanţă ale Guvernului RM. Un loc important în structura datoriei interne de stat îl ocupă obligaţiunile Guvernului sub formă de hîrtii de valoare de stat active pe piaţa internă. În perioada anilor 2000-2002 s-au desfăşurat 89 de licitaţii, prin care pe piaţa internă au fost comercializate hîrtii de valoare de stat (HVS) în valoare totală de 5251,4 mil.lei, inclusiv în a.2000 - de 1798,6 mii lei, în anul 2001 - de 1803,7 mil.lei, în anul 2002 - de 1649,1 mil.lei. În urma comercializării HVS, cu răscumpărarea lor ulterioară, în perioada menţionată a fost obţinut un venit în sumă totală de 482,1 mil.lei, care s-a utilizat pentru finanţarea deficitului bugetar. Soldul datoriei de stat la 01.01.03, format în urma comercializării HVS, a constituit 1077,4 mil.lei, sau, comparativ cu situaţia din 01.01.2000, a crescut cu 482,1 mil.lei. Garanţiile de stat contractate de Ministerul Finanţelor, în numele Republicii Moldova, cu băncile comerciale care au acordat împrumuturi agenţilor economici din ţară reprezintă obligaţiile financiare ale statului. Pe parcursul anilor 1991-1998, în baza hotărîrilor Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova, băncilor comerciale le-au fost acordate 106 garanţii de stat în sumă de 589,7 mil.lei, din care trei garanţii eliberate nu erau active (în sumă de 10,0 mil.lei), scopul cărora a fost creditarea agenţilor economici din complexele termoenergetic, agroindustrial, precum şi a altor agenţi economici cu situaţia financiară dificilă. Începînd cu anul 1998, în conformitate cu legile bugetare anuale, eliberarea garanţiilor de stat interne a fost interzisă. Totodată, în baza Hotărîrilor Parlamentului Republicii Moldova din anul 1998, au fost eliberate garanţii de stat pentru împrumuturile de la băncile comerciale în sumă totală de 100,0 mil.lei (ARP "Termocomenergo" - 50,0 mil.lei, Î.S. "Moldtranselectro" - 20,0 mil.lei, Primăria mun.Chişinău - 20,0 mil.lei şi Fondul Social - 10,0 mil.lei). Cu toate că cadrul juridic prevede plata în fondul de risc în mărime de la 5 pînă la 25 la sută pentru creditele interne eliberate agenţilor economici sub garanţie de stat, Ministerul Finanţelor, stabilind plata în fondul de risc, a aplicat rata de numai 5 la sută, neluînd în consideraţie starea financiară şi solvabilitatea beneficiarilor, ceea ce a influenţat negativ asupra mărimii fondului de risc - sursa de acoperire a cheltuielilor "Garantului". Datoria agenţilor economici faţă de Ministerul Finanţelor la garanţiile de stat, în perioada supusă controlului, s-a redus cu 38,8 mil.lei şi la 01.01.03 a constituit 53,0 mil.lei, inclusiv mijloace percepute de la buget - 28,0 mil.lei, plata în fondul de risc - 0,3 mil.lei, dobînda - 13,3 mil.lei, penalitatea calculată pentru dezafectarea mijloacelor bugetare - 11,4 mil.lei. În realitate, stingerea de către agenţii economici a titlurilor de creanţă în majoritatea cazurilor s-a efectuat nu prin mijloace băneşti (Ministerul Finanţelor a achitat băncilor comerciale datoriile numai prin mijloace băneşti), ci prin anularea datoriilor (în baza legilor, hotărîrilor Parlamentului şi Guvernului), efectuarea compensărilor reciproce. Astfel, conform hotărîrilor Parlamentului, în a.2000 s-au stins datorii ale agenţilor economici în sumă de 25,8 mil.lei şi numai 0,4 mil.lei au fost achitate de către aceştia Ministerului Finanţelor prin mijloace băneşti (în anul 2001 - 8,2 mil.lei şi, respectiv, 1,3 mil.lei, în a.2002 - 21,3 mil.lei şi 1,6 mil.lei). Pe parcursul anilor 2000-2002, agenţii economici, în contul stingerii datoriilor la creditele garantate de stat, au transferat mijloace financiare reale în sumă de numai 3,3 mil.lei, sau 5,6 la sută din suma totală a titlurilor de creanţă stinse. În perioada indicată, în rezultatul efectuării compensărilor reciproce, au fost anulate titlurile de creanţă ale agenţilor economici în sumă de 3,1 mil.lei. Zece agenţi economici care dispun de titluri de creanţă în mărime de 26,4 mil.lei se află în stare de insolvabilitate, din care S.A. "Flamingo-96" (mun.Bălţi) în a.2002 a fost declarată falită. Practica acordării de către Guvern agenţilor economici a garanţiilor în scopuri concrete nu s-a soldat cu succes, astfel creîndu-se situaţia cînd majoritatea plăţilor la garanţiile acordate s-au reeşalonat pe anii următori. Mai mult decît atît, rambursările se efectuau, în fond, din contul mijloacelor bugetului de stat. La 01.01.03, cele mai mari datorii faţă de bugetul de stat pentru împrumuturile primite sub garanţie de stat le reveneau întreprinderilor de termoficare fondate în urma reorganizării ARP "Termocomenergo" - 25,3 mil.lei, firmelor "Flamingo-96" S.A - 5,6 mil.lei, "Cips" S.A. (mun.Bălţi) - 4,5 mil.lei etc. Datoria ARP "Termocomenergo" în sumă de 44,8 mil.lei pentru împrumuturile primite sub garanţie de stat, în urma reorganizării acesteia, s-a transmis întreprinderilor municipale de termoficare nou-formate (36,4 mil.lei) şi întreprinderii de stat specializate "Termotehservice" (8,4 mil.lei). La rîndul lor, unele întreprinderi nou-create n-au restituit datoriile primite, cauzele fiind situaţia financiară tensionată, refuzul a 10 agenţi economici de a contracta datoria în sumă de 8,2 mil.lei cu Ministerul Finanţelor. Unor întreprinderi teritoriale le-au fost anulate parţial datoriile în sumă de 19,4 mil.lei, din care 3,1 mil.lei - prin achitări reciproce. Aşadar, datoriile întreprinderilor de termoficare pentru împrumuturile primite, la 01.01.03, constituiau 25,3 mil.lei (47,8 la sută din datoria formată faţă de bugetul de stat), din care 17,1 mil.lei - datoriile întreprinderilor teritoriale de termoficare şi 8,2 mil.lei - datoriile trecute după Î.S. "Termotehservice". Ministerul Finanţelor în a.1995 a eliberat BC "Moldindconbank" S.A. garanţie de stat pentru acordarea împrumutului în sumă de 2,3 mil.lei firmei "Flamingo-96" S.A.. Ultima nu şi-a onorat în termenele stabilite obligaţiunile faţă de bancă, în urma cărui fapt suma contractată a fost rambursată creditorului de către Ministerul Finanţelor din contul mijloacelor bugetului de stat. Pe parcursul anilor 1998-2002, S.A. "Flamingo-96" n-a restituit datoria faţă de Ministerul Finanţelor, aceasta constituind la 01.01.03 suma de 5,6 mil.lei. Analogic, în urma eliberării scrisorii de garanţie de stat, din contul bugetului de stat a fost rambursată datoria cu termenul expirat, formată pentru creditul în sumă de 1,5 mil.lei, care a fost utilizat de către S.A. "Moldagrotehnica". Neonorîndu-şi obligaţiunile sale, S.A. "Moldagrotehnica" în a.1997 a transmis datoria pe creditul dat în sumă de 3,2 mil.lei firmei "Cips" S.A., care, la rîndul său, de asemenea nu s-a achitat cu bugetul de stat. Ca rezultat, datoria faţă de Ministerul Finanţelor la 01.01.03 a constituit 4,5 mil.lei. Datoria S.A. "Ambalaj-Polimer" (or.Drochia) faţă de bugetul de stat s-a format încă în a.1994, în urma acordării garanţiei de stat BC "Moldova Agroindbank" S.A. pentru acordarea împrumutului în sumă de 1,3 mil.lei firmei "Ambalaj-Polimer" S.A.. Întreprinderea n-a rambursat creditul acordat de bancă, în urma cărui fapt BC "Moldova Agroindbank" S.A. a încasat de pe contul Ministerului Finanţelor suma de 1,3 mil.lei garantată de către stat. La 01.01.03 datoria S.A. "Ambalaj-Polimer" constituia 2,4 mil.lei. O situaţie analogică de nerambursare a datoriilor formate în baza garanţiilor de stat s-a atestat la 01.01.03 şi la S.A. "Arca-Moldova" (în sumă de 4,5 mil.lei), S.A. "Alfa" (4,0 mil.lei), S.R.L. "Melissa" or.Drochia (2,7 mil.lei) etc. CAPITOLUL IV Integritatea şi gestionarea patrimoniului public În conformitate cu prevederile Legii nr.312-XIII din 8 decembrie 1994 şi cu programul de activitate, Curtea de Conturi în anul 2002 a efectuat un şir de controale ce ţin de aspectele administrării, gestionării şi privatizării patrimoniului public. Rezultatele controalelor denotă că în procesul de privatizare şi gestionare a patrimoniului public continuă comiterea încălcărilor şi abaterilor de la normele legislaţiei în vigoare, utilizarea iraţională şi neeficientă a acestuia de către organele abilitate. Conducerea Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (DPAPS)* , neonorîndu-şi atribuţiile prevăzute de Regulamentul Departamentului, pe parcursul ultimilor ani, n-a asigurat veridicitatea şi plenitudinea evidenţei patrimoniului public. N-au fost întreprinse măsuri eficiente în vederea prezentării de către toţi agenţii economici a dărilor de seamă privind mărimea şi circulaţia proprietăţii. Informaţia generalizată despre mărimea şi circulaţia proprietăţii de stat este incompletă şi neveridică. -------------------- * din 18.04.01 - Departamentul Privatizării Nerespectîndu-se Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, la DPAPS nu s-a ţinut evidenţa patrimoniului public dat în arendă şi în administrare fiduciară, iar concomitent cu transmiterea funcţiilor de administrare a proprietăţii de stat organelor centrale de specialitate nu se ţine Registrul evidenţei patrimoniului public. Reprezentanţii statului în societăţile economice, funcţiile de bază ale cărora constau în asigurarea respectării intereselor statului, şi-au onorat insuficient atribuţiile funcţionale. Ca rezultat, societăţile economice, activitatea cărora într-o măsură mai mare sau mai mică se bazează pe patrimoniul statului sînt gestionate neeficient, astfel devenind neatractive pentru investitorii din ţară şi străini. Prin urmare, expunerea acţiunilor lor spre vînzare prin intermediul licitaţiilor, concursurilor investiţionale şi bursei de valori în majoritatea cazurilor nu se bucură de succes. Astfel, din cauzele menţionate vînzarea acţiunilor statului din 83 de societăţi pe acţiuni prin bursă de valori a fost efectuată la preţul de 35,1 mil.lei, sau cu 56,6 mil.lei mai puţin decît valoarea activelor nete. Vînzarea acţiunilor statului din 21 de societăţi pe acţiuni la licitaţii şi concursuri investiţionale s-a soldat cu pierderi de 14,4 mil.lei în urmă diminuării preţului nominal al acţiunilor. Fostul Minister al Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a stabilit incorect mărimea capitalului social al S.A. "Tverskoi vinzavod", proprietatea statului fiind micşorată de la 15,8 mil.rub. pînă la 7,2 mil.rub., iar privatizarea contra plată, prin concurs comercial, după 7 încercări, a fost efectuată doar cu 1,0 mil.lei, valoarea activelor nete constituind de fapt 3,0 mil.lei. Fabrica de vinuri din Dolgoprudnîi (reg.Moscova), cu patrimoniul de 11,2 mil.rub., transmisă în a.1991 de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare în arendă colectivului de muncă, a fost reorganizată în Î.A. "Combinatul experimental din Dolgoprudnîi", însă plata pentru arendă în sumă de 142,0 mil.rub. aşa şi n-a fost achitată. Totodată, valoarea activelor nete ale statului a fost micşorată de la 11,2 mil.rub. pînă la o mărime negativă de 19,4 mil.rub., iar în a.1999 întreprinderea a fost supusă procedurii de faliment, patrimoniul statului în valoare de 11,2 mil.rub. nefiind luat la balanţă de către DPAPS din motiv că acesta era arendat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare. În aşa mod, a avut loc nu privatizarea patrimoniului de stat la valoarea în momentul dării în arendă, ci a activelor întreprinderii de arendă, stabilindu-se un preţ iniţial de numai 1,0 mil.lei. Starea falimentară a Societăţilor pe Acţiuni "Votkinskii vinzavod" şi "Barnauliskii vinzavod" la momentul privatizării a contribuit la neachitarea de către S.R.L. "Victor-Vlad" şi "Tubecon" LTD a preţului obiectelor de 1,7 mil.lei, iar S.A. "Firma agricolă Cărpineni" nu numai n-a achitat costul acţiunilor statului în S.A. "Sredneuraliskii vinzavod", dar şi a contribuit la micşorarea activelor nete ale întreprinderii cu 552,0 mii lei. Astfel, patrimoniul de stat, aflat la dispoziţia a 6 fabrici de vin din Federaţia Rusă, n-a fost supravegheat de către stat, valoarea lui fiind diminuată considerabil, iar ulterior - privatizat la preţuri simbolice. Efectuarea a 2 tranzacţii de schimb al acţiunilor cu S.A. "Magistrala", cu încălcarea Legii cu privire la Programul de privatizare şi Regulamentului respectiv, cînd în loc de preţuri echivalente au fost utilizate preţuri curente, a generat pierderi de 1,1 mil.lei. DPAPS şi subdiviziunile teritoriale nu deţin informaţia privind starea reală a obiectelor nefinalizate, care urmează să fie administrate de agenţii economici la balanţa cărora se află acestea. O parte din obiectele nefinalizate din jud.Tighina, incluse în Programul de privatizare, se află într-o stare deplorabilă, iar unele nu pot fi finalizate din cauza defectelor (blocul locativ cu 60 de apartamente din or.Ştefan-Vodă, grădiniţa de copii cu 320 de locuri din mun.Căuşeni, care nu figura în evidenţa primăriei). În judeţul Cahul o parte din obiectele nefinalizate în realitate practic nu există din cauza devastării, actele de conservare lipsesc (casa de cultură din Ciuciulea, cinematograful din Taraclia, casa sovietelor din Taraclia etc.). Din 180 de construcţii nefinalizate, prevăzute pentru privatizare, doar 9 au fost privatizate. La Hînceşti din 20 de obiecte nefinalizate, numai 9 au fost expuse privatizării. La DPAPS lipsesc contractele de vînzare-cumpărare la privatizarea depozitului direcţiei de construcţii a Academiei de Ştiinţe, iar casa de cultură din s.Lozova, cu terenul aferent de 1,7 ha (valoarea de reconstruire - 2,7 mil.lei), a fost vîndută Î.I. "Mamulat" la un preţ simbolic de 1 leu, care pe parcursul a 3 ani nu şi-a onorat nici o obligaţiune investiţională. Magazinul "Fructe şi legume" (construcţie nefinalizată) din str. Mioriţa 53 (mun.Chişinău), cu valoarea de 2291,4 mii lei, a fost vîndut la prima expunere firmei "Ramin-Lux" S.R.L., prin licitaţie cu strigare, la preţul de 430,0 mii lei, sau cu 1361,8 mii lei mai puţin decît preţul iniţial. La preţuri diminuate au fost vîndute construcţiile nefinalizate: "Magazinul din s.Buneţ" - 11,7 mii lei, clădirea primăriei Ialoveni - 79,7 mii lei, secţia acoperişuri fără rulouri a fabricii de construcţii din panouri mari (S.A. "Furnizorul ABA") - 1878,2 mii lei ş.a. Comisia republicană pentru privatizarea obiectelor arendate, fără argumente suficiente, a supus reexaminării deciziile privind 261 de obiecte, micşorînd costul acestora pentru privatizare cu 7,0 mil.lei, inclusiv a 35 de încăperi privatizate în anii 1996-1998, diminuînd valoarea lor cu 2,9 mil.lei. Costul obiectelor privatizate, în urma utilizării de către Comisie a unor acte neconfirmate de contabilitate, neîntemeiat a fost micşorat pentru: S.R.L. "Vitadaro" - cu 101,4 mii lei; Î.I. "Foto-expres-Roibu" - cu 73,2 mii lei; biroul notarial Lidia Snegur - cu 117,4 mii lei; S.R.L. "Succesius" - cu 102,2 mii lei; Î.I. "Cazac" - cu 209,2 mii lei; S.R.L. "Literatura şi arta" - cu 56,7 mii lei. În anul 1998, DPAPS a acceptat micşorarea cotei-statului în S.A. "Moldovahidromaş" cu 1242,6 mii lei, prin excluderea din capitalul social a 2 baze de odihnă, dar neînregistrînd aceste obiecte în evidenţă ca proprietate de stat transmisă în gestiune economică. Ca rezultat, IFPS a sechestrat o bază de odihnă (proprietate de stat) în contul achitării datoriilor S.A. "Moldovahidromaş" faţă de stat în sumă de 1210,5 mii lei. DPAPS, neincluzînd în componenţa comisiei de licitaţie reprezentantul ministerului şi neţinînd cont de dezacordul Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, a vîndut la licitaţie "cu reducere" unei persoane fizice acţiunile statului în S.A. "IPDA" la preţul de 1160,0 mii lei (cu 640,0 mii lei mai puţin decît activele nete). De asemenea, DPAPS a acceptat vînzarea prin achitări reciproce de către Fabrica de fermentare a tutunului din Ceadîr-Lunga a mijloacelor fixe în valoare de 347,0 mii lei S.R.L. "Lukoil-Moldova", nefiind achitate impozitele respective. Transmiţînd în anii 1998-1999 în administrare fiduciară 10 pachete de acţiuni ale statului cu valoarea nominală de 64,0 mil.lei, DPAPS n-a asigurat controlul asupra păstrării documentelor respective şi gestionării de către managerii fiduciari a patrimoniului de stat. Ca rezultat, valoarea activelor nete ale 6 societăţi pe acţiuni din cele 10 a fost micşorată cu 14,8 mil.lei. Totodată, managerii fiduciari nu şi-au onorat condiţiile contractuale privind asigurarea profitului, plata dividendelor către stat, iar S.R.L. "Măgura-grup" n-a asigurat achitarea la buget a 3% din costul nominal al acţiunilor statului în sumă de 1054,4 mii lei. În lipsa contractelor de prestare a serviciilor de presă DPAPS, pe parcursul anilor 1998-2001, s-au achitat 4833,2 mii lei, din care 2131,5 mii lei au fost utilizaţi neeficient pentru publicarea comunicatelor informative privind privatizarea patrimoniului de stat în unele ediţii cu tiraj redus, fără destinaţie economică ("TAVAS" - 346,3 mii lei, "Autumnal" - 101,6 mii lei, "Momentul" - 313,6 mii lei, "Danco-Pres" - 207,1 mii lei, "Aroton-Lux" - 124,8 mii lei, "Dialog" - 106,9 mii lei etc.). Neasigurarea controlului asupra activităţii S.A. "Justar" (cota statului - 61,7%) a dus la aceea că acţionarii cu cota minimă în a.1998 au ales nelegitim Consiliul societăţii, iar ulterior au înstrăinat şi imobilele acesteia în sumă de 250,0 mii lei, DPAPS fiind înlăturat de la conducerea ei. Agenţia teritorială pentru privatizare mun.Chişinău (Agenţia) nu şi-a onorat atribuţiile în strictă conformitate cu legislaţia. Comisia de licitaţie n-a întocmit în mod regulat procesele-verbale respective pentru obiectele expuse la licitaţie. Din valoarea obiectelor expuse la licitaţii în sumă de 189,3 mil.lei s-au comercializat obiecte de numai 13,6 mil.lei, sau de 7,2 la sută. Printr-un contract încheiat de DPAPS, s-a acceptat operaţiunea de schimb, prin care S.A. "Combinatul de articole din carton" a transmis asociaţiei de locuinţe a Primăriei mun.Chişinău 3 case de locuit, cu valoarea de 5946,0 mii lei, în schimbul acţiunilor statului în diverse societăţi pe acţiuni în valoare de 3908,6 mii lei. Privatizarea acestor case a fost efectuată de către Comisia de privatizare a Agenţiei care a micşorat costul unui metru pătrat de suprafaţă. În urma acestui schimb, statului i-au fost cauzate pierderi în sumă de 3908,6 mii lei. La licitaţia din 28.10.99, pentru lotul magazinului "Budapesta", expus la preţul iniţial de 1200,0 mii lei, "cota minimă" stabilită de DPAPS a variat neîntemeiat de la 1100,0 mii lei pînă la 250,0 mii lei, acesta fiind realizat cu 360,0 mii lei. Prin asemenea licitaţii, a fost ratat un venit de 500,0 mii lei: de la vînzarea magazinului "Budapesta" - 390,0 mii lei, cinematografului "Şipca"- 100,0 mii lei etc., iar de la neachitarea penalităţii pentru ultimul lot - 219,2 mii lei. Comisia republicană de privatizare a încăperilor arendate n-a expus la licitaţie în termen încăperile pentru care n-a fost achitat la timp preţul lor de cumpărare, iar prin reexaminarea hotărîrilor sale a micşorat costul la 13 încăperi, ratînd astfel venituri în sumă de 757,6 mii lei. La privatizarea clădirii din str.Columna 92, Comisia de privatizare a încăperilor arendate a exclus suma costului lucrărilor de reparaţie de 1068,5 mii lei din 1161,5 mii lei - costul total al obiectului, deşi cheltuielile de construcţie şi reconstrucţie în sumă de 636,1 mii lei, suportate de arendaş, au fost acceptate în contul plăţii pentru arendă, cauzîndu-se astfel pierderi în suma respectivă. În cadrul evaluării costului încăperilor arendate, Comisia nominalizată a admis 21 cazuri de excludere a costului reparaţiilor capitale executate de către arendaşi cu 3-10 ani mai înainte, precum şi în sume mai mari decît cheltuielile reale suportate de patru agenţi economici, statul ratînd venituri de 1323,8 mii lei şi, respectiv, de 64,6 mii lei. La privatizarea încăperilor Comisia a admis 11 cazuri de excludere a costului reparaţiei, în lipsa actelor de recepţie a lucrărilor şi a contractelor de prestare a serviciilor de reparaţie, precum şi la 9 agenţi economici şi organizaţii obşteşti, în baza actelor de recepţie neveridice şi neînregistrate în evidenţa contabilă, astfel cauzînd pierderi de 681,4 mii lei. Comisia republicană a efectuat privatizarea a 24 de încăperi, care sînt amplasate în zona de reconstrucţie şi regenerare a cartierelor din zona istorică centrală a mun.Chişinău, precum şi a Casei de raport cu pasaj, înregistrată în Registrul monumentelor Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1531-XIII din 22.06.93, în sumă totală de 4490,9 mii lei şi a exclus nelegitim costul reparaţiei de 2004,7 mii lei. Agenţia a acceptat achitarea de către agenţii economici-arendaşi a plăţii pentru obiectele privatizate prin achitări reciproce cu Direcţia generală finanţe a Primăriei mun.Chişinău (BCA "Businessbank" - 406,4 mii lei, S.R.L. "Foresta-Fort" - 208,4 mii lei, S.R.L. "Agit Victoria" - 52,9 mii lei), prin ce s-au încălcat legile în vigoare. Deşi Curtea de Conturi a atenţionat DPAPS asupra nerespectării prevederilor legale de indexare a plăţilor eşalonate în funcţie de nivelul inflaţiei, la vînzarea obiectelor privatizate nu s-a ţinut cont de aceasta, în 15 cazuri suma indexării constituind 491,4 mii lei. Agenţia n-a conlucrat cu organele fiscale în vederea prezentării informaţiei depline despre achitarea plăţilor eşalonate, în scopul calculării penalităţilor pentru întîrziere, iar Serviciul fiscal, la rîndul său, n-a aplicat penalitate agenţilor care au încălcat termenele-limită stabilite în contractele de vînzare-cumpărare, astfel fiind ratate venituri de 710,5 mii lei. Ministerul Culturii, încălcînd Legea culturii în ce priveşte interzicerea privatizării obiectelor care constituie patrimoniu cultural naţional, cu consimţămîntul Comisiei republicane de privatizare a încăperilor arendate, a permis S.R.L. "Minor" să privatizeze nelegitim contra 249,0 mii lei localul Muzeului naţional de arte plastice, monument de arhitectură, cu suprafaţa de 244,6 m², fiind diminuat şi preţul acestuia cu 234,3 mii lei. Analogic a fost privatizat şi localul cu suprafaţa de 25,3 m², anterior gestionat de către Universitatea de Stat a Artelor, preţul de cost al obiectului realizat S.R.L. "Amas" fiind diminuat cu 29,4 mii lei. DPAPS a permis S.R.L. "Procon" privatizarea contra mijloace băneşti a încăperilor Centrului de cultură şi artă "Ginta Latină", cu suprafaţa de 317,4 m² şi valoarea estimativă de 348,0 mii lei, ceea ce contravine Legii cu privire la Programul de privatizare, localul nefiind inclus în lista obiectelor supuse privatizării. Mai mult de 9 ani patrimoniul statului - localul fostului cinematograf "Odeon" este utilizat de către întreprinderea particulară "Şel şi K" S.R.L., care a amplasat în acesta clubul de elită "La Victor", achitînd pentru arendă o plată simbolică. Deşi plăţile pentru arendă pe anii 2000-2002 au fost aprobate prin legile bugetare anuale, arendatorul n-a efectuat modificările respective în contract, fapt ce a determinat utilizarea de către S.R.L "Şel şi K" a patrimoniului de stat contra unei plăţi simbolice, cu o diferenţă de 1276,0 mii lei, bugetul nebeneficiind nici de 213,0 mii lei TVA. Pentru utilizarea patrimoniului de stat în perioada 01.03.97 - 01.06.02, S.R.L. "Maximo-M" n-a achitat, conform legislaţiei, plata în mărime de 439,3 mii lei, iar TVA necalculată şi neachitată la buget din această cauză, pentru anii 1997 - 2000, a constituit 73,2 mii lei. Veniturile de la prestarea serviciilor de arendă, neîncasate de către instituţiile Ministerului Culturii în rezultatul diminuării cuantumului şi nelegalizării transmiterii în arendă a unor suprafeţe, au constituit în total 1120,0 mii lei, bugetul suportînd pierderi de 187,0 mii lei TVA. Astfel, cuantumul anual minim al arendei pentru imobilul cinematografului "Odeon", cu suprafaţa totală de 1324,8 m², care urma să constituie 461,0 mii lei, de fapt a fost diminuat de către fosta conducere a S.A. "Moldova-film" în folosul S.R.L. "Novitas" (pe un termen de 24 de ani) cu 227,4 mii lei, fiindu-i transmise gratuit şi bunuri materiale în valoare de 37,9 mii lei. La privatizarea de către S.R.L. "Teves" a barului arendat de la Universitatea de Stat a Artelor Departamentul Privatizării a admis diminuarea valorii estimative a obiectului realizat cu 193,4 mii lei - venit ratat. Cu consimţămîntul Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Agenţia teritorială pentru privatizare mun.Chişinău a comercializat diferitor firme încăperi cu suprafaţa de 108,6 m² din clădirea ministerului la preţul de 900 - 1100 lei/m², pe cînd plata anuală pentru arenda unui metru pătrat de acest spaţiu constituia 500 - 600 lei. În contradicţie cu Legea contabilităţii, după vînzare, costul spaţiului indicat în mărime de 162,8 mii lei nu s-a exclus din evidenţa contabilă. Nu s-au luat la evidenţă garajul capital cu suprafaţa de 21,1 m², aflat în gestiunea ministerului din anii 1998-1999, precum şi cele 9 computere, 3 climatizoare, 3 imprimante în valoare totală de 112,2 mii lei, primite în cadrul unui proiect de asistenţă tehnică. În evidenţa contabilă n-au fost înregistrate nici unele obiecte primite de la Banca Naţională a Moldovei (2 computere, 2 imprimante, 3 climatizoare, 5 safeuri şi mobilier de birou). Atît ministerul, cît şi întreprinderile din subordine n-au respectat prevederile Legii contabilităţii şi alte acte normative referitor la casarea şi trecerea la pierderi a mijloacelor fixe. La S.A. "Zidarul-Cahul" (cota statului 97%) în a.2000 a fost casat utilaj tehnologic în sumă de 3,1 mil.lei. Agenţia teritorială ecologică Lăpuşna a casat automobilul "UAZ-469", cu valoarea de bilanţ de 45,2 mii lei, care în realitate a fost transmis la sectorul Basarabeasca, fără a fi reflectat în evidenţa contabilă. Ministerul Sănătăţii n-a asigurat gestionarea eficientă a patrimoniului de stat, n-a întreprins măsurile de rigoare pentru executarea hotărîrii Arbitrajului Republicii Moldova privind eliberarea edificiului fostei policlinici a Spitalului clinic republican de copii "E.Coţoaga", cu suprafaţa de 744,5 m², care a fost transmisă nelegitim de către Primăria mun.Chişinău (nefiind proprietate municipală) societăţii invalizilor. Institutul de cercetări ştiinţifice în domeniul ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului a admis utilizarea contrar destinaţiei a unor spaţii ale garajului aflat la balanţa instituţiei, precum şi a unei părţi din teritoriul aferent acestuia, unde erau parcate 15 autovehicule străine. Conducerea institutului n-a întreprins măsurile de rigoare pentru utilizarea completă şi eficientă a 7 aparate medicale costisitoare în sumă totală de 800,0 mii lei. De la unii agenţi economici n-a fost încasată plata pentru arenda spaţiilor, datoriile debitoare la 01.01.02 constituind 101,6 mii lei. N-a fost legalizată transmiterea în arendă a suprafeţei de 66,0 m². Fosta conducere a Ministerului Industriei şi Energeticii (MIE), reieşind din faptul că Cancelaria de Stat a Republicii Moldova n-a asigurat în termenele stabilite publicarea în Monitorul Oficial a Hotărîrii Guvernului nr.964 din 01.09.2000, n-a transmis edificiul din strada V.Alecsandri 78 în termenele stabilite, ceea ce a făcut posibilă sechestrarea suprafeţei de 1304,5 m² din acest edificiu de către instanţele de judecată în folosul companiei "Promenco". Această suprafaţă, precum şi cea de 2124 m², sechestrată pînă la emiterea hotărîrii nominalizate, ulterior au fost realizate de către compania "Promenco" băncii comerciale "Energbank". Din această cauză statului i-au fost pricinuite prejudicii în sumă de 2,9 mil.lei. Comisia republicană de privatizare a obiectelor arendate, nerespectînd Legea cu privire la privatizare nr.627-XII din 04.07.91, Legea cu privire la arendă nr.861-XII din 14.01.92, Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 nr.1217-XIII din 25.06.97 Regulamentul cu privire la modul de evaluare şi vînzare-cumpărare a obiectelor din fondul de imobile nelocuibile arendate, aprobat la 21.06.96, a permis S.R.L. "Orient-Dan" să privatizeze obiectele arendate de la casa de cultură "Steaua", fără ca acestea să fie incluse în Programul de privatizare, ilicit fiind supus privatizării patrimoniul statului în valoare de 1037,9 mii lei, diminuîndu-se, totodată, costul lui cu 201,3 mii lei. Actuala conducere a ministerului n-a întreprins măsurile de rigoare pentru executarea hotărîrii Curţii de Conturi în vederea încasării de la Agenţia pentru restructurarea întreprinderilor şi acordarea asistenţei tehnice şi de la Centrul pentru productivitate, competitivitate şi implementare a plăţii pentru arendă în sumă de 348,9 mii lei (662,8 m²) şi, respectiv, de 108,8 mii lei (164,0 m²). Persoanele cu funcţii de răspundere ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) n-au asigurat integritatea bunurilor materiale ale statului şi n-au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea încasării lipsurilor în sumă de 432,7 mii lei din cele înregistrate la 01.01.03 în sumă de 573,1 mii lei. Prin verificarea mijloacelor fixe, la Comisariatul de poliţie din sect.Leova s-au depistat lipsuri de 147,2 mii lei (2 automobile "VAZ", 2 motociclete "Dnepr", 12 motociclete "MT-11"). Inspectoratul de poliţie judeţean (IPJ) Lăpuşna n-a expediat materialele în organele de anchetă în vederea recuperării pagubelor de la persoanele vinovate de avarierea autoturismului "Volvo-469". IPJ Orhei a admis lipsa a două automobile în sumă de 58,0 mii lei, iar automobilul "Volvo", cu valoarea de bilanţ de 31,7 mii lei, a fost scos de la evidenţă în lipsa actului respectiv, totodată fiind casate 44 de unităţi de transport, cu valoarea de bilanţ de 563,9 mii lei, fără înregistrarea în evidenţa contabilă a bunurilor obţinute de la demontare. IPJ Edineţ a casat 79 de unităţi de transport, luînd la evidenţă doar 7,5 tone de metal uzat, iar la IPJ Ungheni, fără a fi formată comisia de casare, s-au casat 11 motociclete în valoare de 70 mii lei, neînregistrîndu-se în evidenţa contabilă piesele sau metalul uzat. La IPJ Soroca s-a depistat în surplus un automobil "GAZ-66", iar la IPJ Cahul s-a stabilit lipsa unei motociclete "Dnepr". Comisia de comercializare a activelor neutilizate în procesul tehnologic a realizat membrilor acesteia autoturisme în stare tehnică bună la preţuri simbolice (1,9-2,7 mii lei). Direcţia logistică şi administrare a realizat, prin negocieri directe, unei persoane fizice două case de locuit cu trei apartamente din or.Ocniţa, incluse în programul de privatizare la preţul de 3,4 mii lei şi 1,1 mii lei, pe cînd costul investiţiilor în ele a constituit 115,9 mii lei şi, respectiv, 38,6 mii lei, acestea nefiind expuse la licitaţie. La preţul de 75,0 mii lei i-a fost comercializată firmei "CVIN" construcţia nefinisată a depozitului averii militare din str.Petricani 88/1, cu suprafaţa de 1468,5 m², cu toate că preţul de bilanţ constituia 840,5 mii lei. Direcţia poliţiei transporturi n-a înregistrat la oficiile cadastrale teritoriale bunuri imobile în valoare de 1,6 mil.lei. MAI şi instituţiile subordonate n-au asigurat calcularea şi încasarea deplină a plăţilor pentru arendă şi serviciile comunale prin diminuarea plăţilor şi suprafeţelor date în arendă în sumă totală de 114,6 mii lei. Conducerea Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor a gestionat insuficient patrimoniul de stat. Astfel, a fost acceptată solicitarea S.A. "Maşrut" de a da în arendă o parte din suprafeţele de producţie în mărime de 1685 m² companiei "S & B Tobacco" S.R.L. şi fondarea împreună cu ultima a unei întreprinderi mixte. În loc de aceasta, a fost creată S.R.L. "Promotob" în capitalul statutar al căreia Î.M. "S & B Tobacco" S.R.L. a introdus neîntemeiat fondurile fixe luate în arendă de la S.A. "Maşrut" cu cota-parte în întreprinderea nou-formată în mărime de 90%. În aşa mod a fost înstrăinat depozitul secţiei de producţie, cu valoarea de 644,0 mii lei, al întreprinderii cu capital preponderent de stat. În contul plăţii pentru arendă, S.R.L. "Expotroncom" s-a angajat să execute cheltuieli de reparaţie a clădirii (193 mii dol.SUA), lucrări care pînă în prezent nu s-au început, iar Î.S. "Pentru exploatarea clădirii Ministerului" pe această perioadă a ratat 506,0 mii lei. Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP) şi instituţiile subordonate, suportînd cheltuieli pentru arendarea unui şir de localuri, pe parcursul a mai multor ani, practic nu le-a utilizat. Astfel, în baza deciziilor Primăriei mun.Chişinău, ex-vicedirectorul dl N.Arnăuţanu a semnat în a.1999 contracte de arendă a unor localuri, cu suprafaţa de 471,4 m², care n-au fost luate la evidenţa contabilă, nefiind calculată şi înregistrată plata pentru arendă în decurs de 4 ani. Totodată, din contul mijloacelor bugetare s-au cheltuit 62,6 mii lei, pentru executarea lucrărilor de reparaţie a încăperilor arendate. Pe parcurs DIP s-a dezis de o parte din încăperile arendate în folosul Î.I. "Cristall Arnăuţanu", fără recuperarea părţii de cheltuieli pentru reparaţie. Mai mult decît atît, DIP continuă să suporte cheltuieli pentru aceste suprafeţe şi în perioada cînd ele au devenit proprietate a întreprinderii individuale. Factorii de decizie ai instituţiei penitenciare nr.18 Brăneşti (OŞC 29/18), încălcînd Legea contabilităţii, n-au asigurat plenitudinea şi continuitatea înregistrării tuturor operaţiunilor de evidenţă a mijloacelor fixe, majorînd neîntemeiat valoarea a 13 obiecte cu suma totală de 780,9 mii lei. În lipsa paşaportului tehnic şi a documentelor de proprietate, în evidenţa contabilă a fost înregistrat obiectul "Moara Ivancea" în valoare de 90,0 mii lei care, conform certificatului Oficiului cadastral Orhei, este proprietate a S.R.L. "Cocor", cu valoarea bunurilor de 199,0 mii lei. Contabilitatea OŞC 29/18 a majorat valoarea mijloacelor fixe din obiectul nominalizat cu 195,8 mii lei, aceasta constituind 285,8 mii lei, fără a specifica în evidenţa contabilă componenţa obiectului, precum şi a fiecărui agregat. N-a fost asigurată integritatea patrimoniului administrat, constatîndu-se lipsa unui tractor "T-70" şi surplusuri - un tractor şi o unitate de transport "ZIL-130". Departamentul Situaţii Excepţionale n-a asigurat evidenţa corespunzătoare a patrimoniului de stat aflat în gestiunea sa şi a instituţiilor subordonate. Timp de 6 ani în evidenţa contabilă n-au fost înregistrate imobilele din mun.Chişinău de pe str.Cucorilor 49 şi 49 "A", unde sînt amplasate baza de reparaţie şi recondiţionare şi unitatea de pompieri nr.5. Fără coordonarea cu organele de resort, pe teritoriul Departamentului a fost construită o saună care include încăperi pentru odihnă, masaj, jocuri de biliard, tenis, bazin, bar, bucătărie. Deşi această saună nu este înregistrată în evidenţa contabilă, energia electrică, apa, energia termică sînt achitate din contul mijloacelor bugetare destinate pentru întreţinerea Departamentului. Din cauza activităţii necorespunzătoare a conducerii Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău", proprietatea de stat transmisă în gestiune economică întreprinderii respective, a fost gestionată iraţional şi neeficient, întreprinderea imobilizînd mijloace financiare în sumă de peste 14,0 mil.lei, în urma cărui fapt activitatea economico-financiară a acesteia s-a soldat cu pierderi care în a.1999 au constituit 2,7 mil.lei şi în a.2000 - 5,1 mil.lei. Contrar condiţiilor Acordului de credit, încheiat cu BERD, Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău" a cedat un şir de servicii convenabile din punct de vedere economic structurilor private, prin ce a ratat venituri esenţiale. Astfel, firmei "Petrol-Service" S.R.L. i-a fost cedată organizarea serviciilor de aprovizionare cu combustibil şi lubrifianţi a aeronavelor, transmiţîndu-i, totodată, în arendă fondurile fixe de prestare a acestor servicii pe un termen de 25 de ani. Conducerea Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău", în pofida condiţiilor Acordului de credit pentru modernizarea Aeroportului, a oferit unor companii particulare reduceri la tarifele de decolare-aterizare, care urmau să fie nu mai mici de 9,5 dol.SUA, însă în anii 2000-2001 acestea au fost reduse pentru: "Air Moldova" - cu 15 la sută, "Air Moldova International" - cu 10 la sută şi "Moldavian Airlines" - cu 5 la sută. Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău" a efectuat cheltuieli neproductive în sumă de 1,7 mil.lei, aceste mijloace fiind neîntemeiat imobilizate din circuitul întreprinderii. Conducerea Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău" a casat neîntemeiat creanţe în sumă de 724,8 mii lei şi 16,5 tone de combustibil reactiv în valoare de 39,7 mii lei. Valoarea patrimoniului de stat cu care a fost dotată CAS "Air Moldova" a variat esenţial - de la 8,3 mil.lei pînă la 31,0 mil.lei. Cu ultima valoare a patrimoniului de stat aflat la balanţa întreprinderii DPAPS a participat la fondarea Întreprinderii mixte moldo-germane "Air Moldova" S.R.L. în fondul statutar al căreia cota-parte a Republicii Moldova a fost stabilită de 51 la sută. Î.M. "Air Moldova" S.R.L., pentru construcţia a două avioane, a transferat unei firme braziliene 3,7 mil.dol.SUA (costul contractului - 37,2 mil.dol.SUA). Din cauza contradicţiilor apărute pe de o parte între fondatori, iar pe de alta - între fondatori şi firma braziliană privind modul de plată şi recepţionare a avioanelor, pînă în prezent avioanele n-au fost primite, iar suma iniţial plătită n-a fost rambursată, deşi termenul contractului a expirat încă în iunie 2002. La crearea S.A. "Vibropribor", în contradicţie cu legislaţia în vigoare, Guvernul a permis gestionarea deplină a patrimoniului de stat de către structurile comerciale private, care deţineau 70 la sută din capitalul societăţii. Astfel, a fost admisă înstrăinarea ilicită a bunurilor de stat, care se consideră privatizare ilegală. Curtea de Conturi, încă în a.1997, stabilind utilizarea ilegală a patrimoniului de stat în mărime de 19,9 mil.lei în folosul structurilor private "Omega" şi "Vias" şi înlăturarea de la gestionarea acestui patrimoniu a reprezentanţilor statului, a cerut de la organele abilitate întreprinderea măsurilor respective privind reluarea gestionării patrimoniului de stat aflat la balanţa S.A. "Vibropribor". Abia în anul 2002, în baza hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie, au fost declarate nule documentele de constituire şi înregistrare a S.A. "Vibropribor". În această perioadă, conducerea S.A. "Vibropribor", formată în majoritatea sa din reprezentanţii cooperativei "Omega" şi concernului "Vias", n-a asigurat dirijarea eficientă a activităţii economice a S.A. "Vibropribor", n-a asigurat integritatea patrimoniului societăţii, aducînd întreprinderea în prag de faliment. În relaţiile eonomice cu un agent economic privat, care n-au fost legalizate, de la utilizarea în mod ilicit a încăperilor cu suprafaţa de 1500 m², pe parcursul a peste 3 ani, societatea a ratat venit de 654,9 mii lei. În perioada anilor 1999-2001, practic toate întreprinderile din domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare au activat cu pierderi, care au variat de la 0,2 mil.lei pînă la 20,0 mil.lei. Cele mai mari pierderi au fost suportate de S.A. "Apă-Canal Chişinău", Î.M. Regia "Apă-Canal Bălţi", S.A. "Apeduct Soroca-Bălţi", D.P. "Apă-Canal Soroca" etc., o bună parte a acestora rezultînd din gestionarea iraţională şi neeficientă a patrimoniului public. La transformarea întreprinderilor de stat în societăţi pe acţiuni, în unele cazuri, a fost diminuat capitalul social în comparaţie cu activele nete. Astfel, prin decizia Consiliului municipal Chişinău, capitalul social al S.A. "Apă-Canal Chişinău" a fost înregistrat în mărime de 61,4 mil.lei, avînd activele nete în valoare de 429,7 mii lei, sau capitalul social a fost diminuat de 7 ori. Din lipsa de responsabilitate a organelor administraţiei publice locale, obiectele nefinisate, la construcţia cărora au fost utilizate mijloace bugetare în sume considerabile, se deteriorează, iar pentru întreţinerea şi finisarea lor întreprinderile nu dispun de surse financiare. Astfel, la construcţia staţiei pentru prelucrarea sedimentelor din Chişinău, au fost folosite mijloace bugetare în sumă de 7,8 mil.lei. Utilajul procurat pentru montare la această staţie de mai mulţi ani este supus unei eroziuni esenţiale, tehnologia prevăzută de prelucrare a sedimentelor este învechită. Renovarea acestei staţii necesită investiţii mari. Din lipsa acestora, staţia nu poate fi pusă în funcţiune. Din această cauză, S.A. "Apă-Canal Chişinău" este nevoită anual să solicite serviciile diferitor firme în valoare de 650,0 mii lei. O situaţie analogică s-a creat şi la D.P."Apă-Canal Taraclia", la care valoarea de bilanţ a construcţiei nefinisate a constituit peste 5,8 mil.lei. În baza deciziilor Consiliului municipal Chişinău şi, respectiv, ale Consiliului de administrare al S.A. "Apă-Canal Chişinău", a fost achiziţionat un generator "Diesel", la introducerea în ţară şi procurarea căruia la preţul de 2,3 mil.dol.SUA au fost comise un şir de încălcări ale actelor normative în vigoare. Pînă în prezent din diferite motive generatorul nu este pus în funcţiune, iar cheltuielile efectuate pentru procurarea şi montarea lui n-au fost îndreptăţite. Conducerea unor întreprinderi n-a asigurat integritatea bunurilor materiale. Astfel, numai în anul 2000, la S.A. "Apă-Canal Chişinău" au dispărut: un tractor "MTZ-82", cu valoarea de 102,5 mii lei, acesta fiind trecut la pierderi; două pompe de apă, cu valoarea de 14,0 mii lei; la D.P. "Apă-Canal Taraclia" - un automobil "VAZ-21213", cu valoarea de 47,4 mii lei. Cazuri analogice au avut loc şi la Î.M. "Apă-Canal Edineţ", Î.M. "Apă-Canal Căuşeni", iar Î.M. "Apă-Canal Cantemir" a înstrăinat neîntemeiat mijloace fixe în sumă de 629,1 mii lei. Contrar prevederilor legale, în balanţa S.A. "Apă-Canal Chişinău" n-au fost înregistrate acţiunile deţinute în BCA "Banca Socială" în sumă de 159,6 mii lei, iar legalitatea deţinerii de către S.A. "Apă-Canal Chişinău" a acţiunilor în BCA "Banca Socială" în sumă de 269,7 mii lei nu este confirmată documentar. Unele întreprinderi au admis cazuri de transmitere în arendă a bunurilor imobile şi a utilajului contrar ordinii stabilite. Astfel, conducerea S.A. "Apă-Canal Chişinău" a dat în arendă încăperi şi alte fonduri fixe, neasigurînd încasarea la timp a plăţii pentru arendă. Conducerea întreprinderilor de prestare a serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare n-a asigurat încasarea integrală a plăţii pentru serviciile prestate, soldul creanţelor majorîndu-se de la 1,3 pînă la 3,6 ori, la începutul a.2002 constituind la: S.A. "Apă-Canal Chişinău" - peste 240,0 mil.lei, Î.M. Regia "Apă-Canal Bălţi" - 15,9 mil.lei, S.A. "Apeduct Soroca-Bălţi" - 10,6 mil.lei, D.P. "Apă-Canal Soroca" - 3,1 mil.lei, Î.M. "Apă-Canal Edineţ" - 2,3 mil.lei ş.a. La începutul anului, datoriile debitoare neachitate conform termenelor prevăzute în contracte la S.A. "Apă-Canal Chişinău" constituiau 94,0 mil.lei, iar cele cu termenul de prescripţie expirat şi trecute neîntemeiat la pierderi au alcătuit la: D.P."Apă-Canal Soroca" - 527,2 mii lei, Î.M. "Apă-Canal Cahul" - 457,0 mii lei, Î.M."Apă-Canal Cantemir" - 323,7 mii lei, Î.M."Apă-Canal Edineţ" - 132,4 mii lei, S.A. "Apeduct Soroca-Bălţi" - 70,0 mii lei. Astfel, din circuitul de producţie au fost imobilizate mijloace băneşti în sume esenţiale. Ineficienţa acţiunilor fostei conduceri a S.A. "Apă-Canal Chişinău" la întocmirea contractului cu firma "Todini Construzioni Generali Spa" s-a exprimat prin faptul că în mai-iunie 1999 ultimei i-au fost transferaţi 24,9 mil.lei, însă lucrările de renovare a apeductului au început abia în aprilie-mai 2001, firma beneficiind gratis de circa 2,0 mil.dol.SUA timp de circa 2 ani, iar S.A. "Apă-Canal Chişinău" a fost nevoită să atragă credite cu achitarea dobînzii bancare. Conducerea Î.S."Moldtranselectro", Î.S. "Moldelectrica", în perioada anilor 1998-2001, n-a întreprins măsuri eficiente pentru asigurarea unei evidenţe veridice şi autentice a energiei electrice importate din Ucraina şi realizate pe piaţa internă a ţării. Importarea s-a efectuat în baza unui sistem incomplet de evidenţă (din 86 de contoare necesare pentru evidenţa energiei electrice nu erau instalate 25). Din 32 de interconexiuni ale reţelelor electrice ale Republicii Moldova cu ale celor din ţările vecine sînt contorizate 29, iar decontările de energie electrică pot fi efectuate de către Î.S."Moldelectrica" numai la 25. Din 181 de aparate de măsură, supuse controlului, inutilizabile s-au constatat numai 150. Cantitatea de energie electrică importată din Ucraina de Î.S. "Moldtranselectro" este determinată în baza datelor prezentate de Centrul de decontări, prin telefon. Fluxul de energie electrică în Republica Moldova nu este confirmat prin documente contabile primare. Totodată, au fost semnate un şir de acte de primire de la structurile intermediare, precum că energia electrică importată din Ucraina s-a furnizat pe zone tarifare, ce a permis firmelor private sa obţină nejustificat din contul consumatorilor beneficii suplimentare în sumă de circa 19,5 mil.lei. Cantităţi considerabile de energie electrică au fost importate din Ucraina cu concursul unui şir de firme intermediare: S.R.L."Energoalians" (Kiev), S.R.L. "Derimen Propertis Ltd" (Elveţia), S.R.L."Itera" (SUA), S.R.L."Atica" (Kiev), S.R.L."Ferren-M" (Chişinău), S.R.L."Energomontaj" (Chişinău) s.a., în lipsa documentelor contabile. Astfel, S.R.L. "Ferren-M" a livrat 293,4 mil.kWh de energie electrică în regim de tranzit pentru S.A."RED-NORD", iar documentele contabile primare ce ar confirma livrarea acesteia lipsesc. şi la livrarea a 40,1 mil.kWh de energie electrică de catre S.R.L. "Atica", S.R.L. "Energomontaj" ş.a. a fost constatată lipsa documentelor respective. Starea nesatisfacatoare a evidenţei energiei electrice importate a dus la aceea că Î.S. "Moldtranselectro" nu dispune de documente contabile primare care ar confirma primirea de la compania "Ucrenergo" a 132,4 mil.kWh şi de la S.R.L."Energoalians", prin intermediul firmei "Derimen Propertis Ltd", - a 344,7 mil.kWh. Î.S. "Moldtranselectro", procurînd prin achitări reciproce de la firma "Petrolium-Pi" un generator şi luîndu-l la intrări la preţul de 5,5 mil.lei (630,0 mii dol.SUA), ulterior l-a eliberat cu acelaşi preţ firmei "Dino-Star" S.R.L. Însă, conform datelor organelor fiscale, firma "Petrolium-Pi" nu este la evidenţă, iar din datele Departamentului Vamal - asemenea generatoare n-au fost importate în Republica Moldova şi nici exportate din republică. Î.S. "Moldtranselectro" a mai primit de la firma "Petrolium-Pi" pompe şi alt utilaj în sumă de 15,8 mil.lei (1,8 mil.dol.SUA), o parte din care în valoare de 296,0 mii dol.SUA a fost livrat S.R.L."Safian" la preţul de 199,4 mii dol.SUA, sau cu 86,6 mii.dol.SUA mai puţin, cauzînd astfel pierderi întreprinderii. La S.A."RED-NORD" au fost depistate lipsuri de mijloace fixe (916,8 km de reţele electrice), cu valoarea iniţială de 33,0 mil.lei, din care 2,4 mil.lei au fost trecute la cheltuieli, iar 24,0 mil.lei - casate. Totodată, au fost încheiate tranzacţii neavantajoase cu S.R.L."Ferren-M", fără a indica în contractele încheiate punctele de interconexiune. În ultimii ani, pierderile S.A."RED-NORD-VEST" au constituit 166,2 mil.lei, iar pierderile de energie electrică - circa 28-36 la sută din volumul de energie electrică procurată. Determinarea subiectivă a cantităţii de energie electrică procurată de la Î.S."Moldtranselectro" şi de la alte firme particulare s-a soldat cu creşterea datoriilor creditoare ale S.A. "RED-NORD-VEST" care la începutul anului 2002 constituiau 167,9 mil.lei, sau de 2 ori mai mult decît marimea capitalului social. În baza Legii cu privire la Proiectul individual de privatizare a S.A. "Moldtelecom", Guvernul (prin intermediul Departamentului Privatizării) a încheiat cu Consorţiul format din Raiffeisen Investment AG, Musat şi Asociaţii, "PriceWaterHouse Coopers" contractul de consultanţă pentru privatizarea a 51,0 la sută din acţiunile statului deţinute în S.A. "Moldtelecom", preţul serviciilor prestate fiind determinat în lipsa unei argumentări economice. În anii 1998-2002, pentru estimarea patrimoniului S.A. "Moldtelecom", din contul întreprinderii au fost achitaţi circa 380,0 mii dol.SUA, din contul bugetului de stat - 434,9 mii dol.SUA şi din contul asistenţei tehnice a BERD - 570,0 mii EURO, cheltuieli care nus-au soldat cu nici un rezultat. S.A. "Moldtelecom", neasigurînd executarea hotărîrii Curţii de Conturi în vederea restituirii mijloacelor băneşti plătite neîntemeiat membrilor Consiliului societăţii pentru a.1999 sub formă de premii în mărime de 16,8 mii lei, în baza hotărîrii Consiliului societăţii, a mai achitat acestora pentru anul 2000 cîte 50,0 mii lei fiecăruia. Primăria or.Vadul lui Vodă n-a întreprins măsuri eficiente privind încasarea datoriei pentru arenda terenului neagricol din zona de agrement de la agenţii economici restanţieri, care la 01.01.02 constituia 1784,7 mii lei. La realizarea unui lot de pămînt cu destinaţie neagricolă, din cauza diminuării suprafeţei lotului şi a preţului de realizare a pămîntului, bugetului local i-au fost cauzate pierderi de 795 mii lei. Conform actelor perfectate, de la balanţa S.A."Agrofirma Cahul" la balanţa S.R.L."Podgoria Dunării" au fost transmise bunuri materiale în valoare de 12,0 mil.lei; balanţa de divizare a patrimoniului societăţii nu s-a întocmit, prin ce s-a denaturat mărimea cotei-părţi a fondatorilor S.R.L. "Podgoria Dunării", foşti lucrători ai S.A."Agrofirma Cahul", şi s-a diminuat valoarea reală a unei acţiuni. Mai mult decît atît, bunurile materiale în valoare de 12,0 mil.lei, luate de la balanţa S.A."Agrofirma Cahul" şi transmise S.R.L."Podgoria Dunării", n-au fost reflectate la data transmiterii la balanţă. Deşi utilajul de producţie în valoare de 14,6 mil.lei, procurat din contul creditului obţinut de la S.R.L. "Vininvest", a fost montat la fabrica de vinuri încă în anul 1996, acesta, practic, nu este utilizat. Cu toate că capacitatea de prelucrare a strugurilor la S.R.L. "Podgoria Dunării" (statul deţine cota de 37,9 la sută) este de 18,0 mii tone pe sezon, în anul 2001 au fost prelucrate numai 5,0 mii tone, iar în anul 2002 - 1,2 mii tone. Încălcările şi abaterile de la legislaţia şi actele normative în vigoare, utilizarea iraţională şi neeficientă a patrimoniului public sînt o consecinţă a neonorării la nivelul cuvenit a atribuţiilor funcţionale de către factorii de decizie din cadrul Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, ministerelor şi departamentelor de ramură, precum şi din cadrul autorităţilor publice locale. Situaţia s-a complicat în legătură cu delegarea funcţiilor de administrare a proprietăţii de stat organelor centrale de specialitate, prin ce a fost redusă esenţial responsabilitatea Departamentului Privatizării asupra administrării proprietăţii de stat. Nu se ţine registrul evidenţei patrimoniului public, iar statul, ca proprietar al patrimoniului în diverse întreprinderi, nu deţine informaţia deplină şi veridică privind mărimea şi circulaţia acestuia. La momentul actual, funcţia de proprietar al patrimoniului de stat practic nu este exercitată de nimeni, iar cadrul juridic privind exercitarea funcţiei respective nu este creat. CAPITOLUL V Măsurile întreprinse pentru lichidarea încălcărilor depistate de către Curtea de Conturi În scopul lichidării încălcărilor şi neajunsurilor depistate în urma controalelor şi reviziilor, tragerii la răspundere a persoanelor care au comis aceste încălcări, precum şi recuperării prejudiciului cauzat statului, Curtea de Conturi, în baza rezultatelor controalelor efectuate, a adoptat 81 de hotărîri, care au fost aduse la cunoştinţa opiniei publice prin publicarea lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. În majoritatea cazurilor, subiecţii supuşi controlului au întreprins măsurile necesare pentru lichidarea încălcărilor depistate în urma controalelor Curţii de Conturi. Pentru urgentarea lichidării neajunsurilor depistate, Curtea de Conturi a conlucrat nemijlocit cu persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Guvernului RM, ministerelor, departamentelor şi altor organe administrative de rang republican şi local. În scopul îmbunătăţirii situaţiei privind executarea hotărîrilor Curţii de Conturi, au fost convocate întîlniri cu factorii de decizie ai subiecţilor supuşi controlului, care au tărăgănat şi n-au executat pe deplin cerinţele hotărîrilor Curţii de Conturi. Hotărîrile Curţii de Conturi sînt aduse la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi Guvernului pentru informare şi luare de atitudine. Exercitînd funcţia de control financiar de stat, Curtea de Conturi, prin hotărîrile sale, a cerut şi a propus Guvernului RM, unor ministere să elaboreze şi să realizeze măsuri concrete şi eficiente care ar asigura executarea necondiţionată a prevederilor legislaţiei şi actelor normative în vigoare, să iniţieze introducerea modificărilor necesare în legislaţie, să elaboreze şi să aprobe diferite regulamente, instrucţiuni etc. Guvernul RM a întreprins unele acţiuni concrete privind asigurarea executării legilor în vigoare şi a hotărîrilor Curţii de Conturi. Astfel, pentru anul 2003: - Guvernul, prin Hotărîrea nr.1711 din 27.12.02, a aprobat planul de măsuri referitor la elaborarea şi aprobarea prognozei indicatorilor macroeconomici pe perioada anilor 2004-2006; - Guvernul a elaborat şi Parlamentul a adoptat Legea bugetului de stat pe anul 2003 pe programe medii; ca parte componentă a Legii bugetului de stat pe a.2003 a fost aprobată anexa cu descifrarea datoriei de stat externe; în partea de venituri a bugetului de stat pe a.2003 s-au reflectat suma totală a TVA de la mărfurile şi serviciile livrate pe teritoriul Republicii Moldova şi, cu semnul "-", sumele TVA planificate spre restituire, fapt ce oglindeşte tabloul real la acest capitol de venituri. De asemenea, s-au realizat şi propunerile înaintate către CNAS, şi anume: delimitarea funcţiilor dintre IFPS şi CNAS, fapt ce a contribuit la înlăturarea majorităţii divergenţelor privind soldurile reale ale agenţilor economici faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat; în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 a fost stabilit fondul de rezervă, cu aprobarea Regulamentului acestui fond; s-a elaborat forma unică a Raportului anual despre executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prezentat Guvernului şi Parlamentului; o parte din excedent a fost utilizată la majorarea pensiilor etc. Guvernul Republicii Moldova a examinat Hotărîrea Curţii de Conturi nr.71 din 05.07.02 "Privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Sănătăţii şi a unor instituţii subordonate" şi, prin Hotărîrea nr.1128 din 28 august 2002, a aprobat Regulamentul cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare şi Metodologia stabilirii tarifelor pentru prestarea serviciilor medico-sanitare, iar Ministerul Sănătăţii a elaborat şi aprobat Regulamentul privind formarea şi utilizarea fondului de rezervă de medicamente şi articole de uz medical. Concomitent, în Hotărîrea Guvernului nr.1287 din 02.10.02 "Despre rezultatele executării hotărîrilor Curţii de Conturi din anii 1997-2001", s-a menţionat că în şedinţele anterioare ale Guvernului au fost examinate şapte chestiuni abordate de Curtea de Conturi, cu emiterea hotărîrilor de rigoare. Ministerelor, departamentelor, Cancelariei de Stat a RM şi altor autorităţi ale administraţiei publice le-au fost trasate sarcini concrete vizînd examinarea în termenele stabilite a cazurilor de încălcare a legislaţiei, sesizate de Curtea de Conturi în hotărîrile adoptate, şi de sancţionare a persoanelor cu funcţii de răspundere, precum şi prezentarea trimestrială spre examinare Guvernului a chestiunilor ce ţin de competenţa sa, reflectate în materialele Curţii de Conturi. De asemenea, întru executarea de către Departamentul Vamal a Hotărîrii Curţii de Conturi nr.85 din 04.10.01, Guvernul RM a adoptat Hotărîrea nr.1756 din 31.12.02 "Privind vămuirea ajutorului nerambursabil acordat de Guvernul Romîniei sub formă de energie electrică". Aceste şi alte măsuri au influenţat benefic asupra nivelului executării cerinţelor hotărîrilor adoptate de Curtea de Conturi. Astfel, în rezultatul acestor acţiuni, în bugetul de stat au fost vărsate impozite din venituri tăinuite, plăţi obligatorii neachitate complet şi în termen, sancţiuni economice în sumă totală de 42,8 mil.lei, restituite alocaţii bugetare - 8,0 mil.lei, efectuate plăţi în Fondul asigurărilor sociale de stat - 1,8 mil.lei, restituite mijloace financiare în fondurile extrabugetare - 0,2 mil.lei şi s-a restabilit în evidenţă patrimoniu de stat - 56,7 mil.lei. Conform art.25 din Legea bugetului de stat pe a.2003 nr.1463-XV din 15.11.02, pentru dezafectarea mijloacelor bugetare şi extrabugetare Curtea de Conturi a aplicat sancţiuni financiare. Astfel, 26 de instituţii bugetare au admis dezafectarea mijloacelor bugetare sub formă de plată preventivă în sumă de 3,1 mil.lei pe un termen de peste 30 de zile. Curtea de Conturi a aplicat sancţiuni financiare în sumă de 210,0 mii lei (echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei). Pentru săvîrşirea contravenţiilor administrative (efectuarea de cheltuieli reale în sume ce depăşesc limitele alocaţiilor bugetare, utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor speciale), Curtea de Conturi a aplicat sancţiuni faţă de 12 persoane cu funcţii de răspundere (conform art.162/11 şi 162/12 CCA). De asemenea, în baza hotărîrilor Curţii de Conturi, au fost destituite din funcţiile deţinute 35 şi sancţionate disciplinar 333 de persoane cu funcţii de răspundere. Cu toate acestea, unele cerinţe ale hotărîrilor Curţii de Conturi au rămas neexecutate. Astfel, la 01.07.03 Guvernul RM n-a executat 51 de cerinţe, Ministerul Finanţelor - 16, Ministerul Industriei - 4, Departamentul Privatizării - 11, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat - 8, Primăria mun.Chişinău - 9 etc. Unele ministere, departamente tergiversează abuziv termenele executării hotărîrilor, fapt care generează multiple adresări repetate ale Curţii de Conturi, prin care se atenţionează conducerea acestora asupra necesităţii executării întocmai a hotărîrilor adoptate. La un nivel insuficient se execută hotărîrile Curţii de Conturi de către Departamentul Privatizării, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Drept exemplu concludent poate servi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.10 din 07.03.96, prin care s-a cerut de la Departamentul Privatizării să examineze chestiunea privind legiferarea construcţiei obiectului "Blocul auxiliar de la Stadionul Republican" şi să stabilească corect costul construcţiei pentru asociere, în calitate de cotă-parte a statului. Întru soluţionarea problemei în cauză, Curtea de Conturi a remis circa 35 de demersuri, inclusiv Departamentului Privatizării - 15, a organizat întîlniri cu specialiştii departamentului, cu conducerea subiectului, antrenînd şi Inspectoratul Fiscal, însă pînă în prezent aşa şi nu a fost determinat costul obiectului şi cota-parte a statului. Cerinţa Curţii de Conturi rămîne în continuare nesoluţionată. Curtea de Conturi, prin Hotărîrea nr.33 din 04.07.96 "Privind rezultatele controlului asupra activităţii Ministerului Sănătăţii", a propus Guvernului RM să reexamineze chestiunea utilizării de mai departe a clădirii de pe str.Columna 76, mun.Chişinău, anterior transmisă gratuit întreprinderii private "Fondul pentru Ocrotirea Copiilor Invalizi Orfani" S.R.L., ţinînd cont de faptul că această întreprindere la momentul efectuării controlului nu mai funcţiona. La numeroasele adresări ale Curţii de Conturi, Guvernul RM, prin Hotărîrea nr.935 din 04.09.98, a abrogat dispoziţia nr.127-D din 13.04.95 privind transmiterea cu titlu gratuit la balanţa S.R.L. "Fondul pentru Ocrotirea Copiilor Invalizi Orfani" a edificiului de pe str.Columna 76, care urma să fie reluat la balanţa Primăriei mun.Chişinău, în a cărei proprietate s-a aflat anterior. Curtea de Conturi s-a adresat de multiple ori şi la Primăria mun.Chişinău, cerînd executarea hotărîrii în cauză a Guvernului RM, însă pînă în prezent aceste cerinţe rămîn neexecutate, totodată fiind neglijată şi propria decizie a Primăriei mun.Chişinău nr.11/83 din 06.05.99 "Cu privire la primirea la balanţa Primăriei mun.Chişinău a imobilului din str.Columna 76 (lit."A" şi "B")". Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor n-a întreprins măsurile prevăzute de legislaţie pentru recuperarea sumei de 52,0 mii lei, plătită neîntemeiat reprezentantului Republicii Moldova în Comitetul Organizaţiei de Colaborare a Căii Ferate (OCCF), fostul director general al Î.S. "Calea Ferată din Moldova". În urma controlului efectuat la Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor în a.2002 s-a depistat că ministerul, ignorînd cerinţele Curţii de Conturi privind restabilirea mijloacelor financiare în sumă de 30,8 mii lei, a continuat ilegal remunerarea, achitînd reprezentantului în Comitetul OCCF încă 21,2 mii lei, fără a pune în discuţie chestiunea deţinerii în continuare de către dumnealui a funcţiei atribuite. Analogic, încălcînd cerinţele Curţii de Conturi, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor continuă practica finanţării cheltuielilor aparatului central din contul întreprinderilor subordonate, utilizînd mijloacele acestora în proporţii crescînde: a.2000 - 364,3 mii lei, a.2001 - 426,7 mii lei, a.2002 - 1823,0 mii lei. Controlul efectuat la S.A. "Moldovagaz" (hotărîrea nr.15 din 14.02.02) a constatat diminuarea valorii patrimoniului complexului republican de aprovizionare cu gaze. Curtea de Conturi a propus Guvernului şi adunării generale a acţionarilor S.A."Moldovagaz" să întreprindă măsuri pentru determinarea corectă a cotei-părţi a statului în S.A. "Moldovagaz". Termenul de executare a acestei cerinţe a expirat la 22.04.02, rămînînd neexecutată pînă în prezent. În scopul soluţionării problemei în cauză au fost remise 5 demersuri. La momentul actual la S.A."Moldovagaz" se efectuează un control suplimentar. De la Ministerul Justiţiei (hotărîrea nr.94 din 11.10.02) s-a cerut întreprinderea măsurilor pentru sporirea nivelului de executare a titlurilor executorii, eliberate în folosul Direcţiei Generale pentru Rezervele Materiale de Stat şi înaintate S.A. "Tirex-Petrol" (15,3 mil.lei), S.A. "Elevatorul Kelley Grains" (6,8 mil.lei), Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei (1,8 mil.lei), Fabricii de zahăr din Ghindeşti (1,7 mil.lei), S.A. "Podiş-Ceadîr" (0,7 mil.lei). Conducerea Ministerului Justiţiei n-a cerut de la Departamentul de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei efectuarea unui control riguros asupra executării hotărîrii Judecătoriei Economice. Ministerul Justiţiei n-a înaintat la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii propuneri privind examinarea motivului neexpedierii de către Judecătoria Economică Departamentului nominalizat a titlurilor executorii, eliberate în folosul Direcţiei Generale pentru Rezervele Materiale de Stat. Analogică este situaţia şi la executarea cerinţelor Curţii de Conturi înaintate Ministerului Finanţelor, care, fiind abilitat de către Guvern cu dreptul de efectuare a tuturor operaţiunilor de creditare, este, totodată, şi unicul organ responsabil de rambursarea creditelor. La acest capitol Ministerul Finanţelor n-a asigurat executarea cerinţelor a 4 hotărîri ale Curţii de Conturi (nr.40 din 15.06.99; nr.55 din 10.12.99; nr.69 din 01.11.2000; nr.22 din 27.03.02). În acelaşi context, din 14 hotărîri ale Curţii de Conturi privind creditele externe, adresate Guvernului RM, au rămas neexecutate 5 (nr.11 din 10.02.99; nr.40 din 15.06.99; nr.55 din 10.12.99; nr.83 din 15.12.2000; nr.98 din 01.11.01). O sarcină importantă a Curţii de Conturi este prevenirea şi luarea de măsuri concrete şi eficiente pentru recuperarea prejudiciului cauzat statului, tragerea la răspundere a factorilor de decizie care au comis încălcări şi nu-şi onorează întocmai atribuţiile funcţionale privind protejarea intereselor economice ale statului. Astfel, în scopul recuperării prejudiciilor cauzate statului şi tragerii la răspundere a persoanelor vinovate de aceasta, Curtea de Conturi (în baza art.93 CPP), în perioada anului 2002 şi 5 luni ale anului 2003, a expediat Procuraturii Generale, MAI şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei 41 de materiale, care, în viziunea Curţii de Conturi, necesită luarea de atitudine din partea organelor nominalizate. În baza acestor materiale, au fost intentate 19 dosare penale, 3 dosare au fost remise instanţei de judecată, iar 10 sînt în stadiu de examinare. Nouă ordonanţe de refuz au fost atacate Procurorului General, în baza art.97 (4) CPP, 2 din ele fiind abrogate, cu intentarea din nou a dosarelor penale (Agenţia de Stat pentru Drepturile de Autor, executarea bugetului jud.Orhei), iar pe o ordonanţă abrogată s-a iniţiat un control suplimentar. Aşadar, la 03.07.02, în conformitate cu art.8 din Legea privind Curtea de Conturi şi art.18 (2) din Legea cu privire la Procuratură, Curtea de Conturi a remis, pentru examinare în conformitate cu art.93 CPP, materialele controlului (executarea bugetului jud.Orhei) privind includerea în actele de recepţie a lucrărilor de construcţie a materialelor care n-au fost trecute la decontări în evidenţa contabilă la antreprenori în sumă de 258,1 mii lei, precum şi privind lipsa documentelor primare care ar confirma cheltuielile suportate la lucrările de construcţie-montaj în sumă de 10,5 mii lei. La 25.07.02 Procuratura Generală a adoptat ordonanţa de refuz în intentarea procesului penal din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii în acţiunile persoanelor cu funcţii de răspundere ale agenţilor economici implicaţi în efectuarea lucrărilor menţionate. Curtea de Conturi, nefiind de acord cu decizia Procuraturii Generale, a iniţiat, în comun cu factorii de decizie de la Procuratura jud.Orhei şi inspecţia judeţeană în construcţie, un control suplimentar la S.A. "AIC-Făuritorul" privind chestiunea în cauză, în baza rezultatelor căruia la 19.12.02 procurorul adjunct al sect.Şoldăneşti a intentat un proces penal împotriva preşedintelui S.A. "AIC-Făuritorul" dl V.Iurcu, pe semnele componenţei de infracţiune prevăzută de art.123 alin.(1) CP, iar ordonanţa de refuz a fost anulată. De asemenea, Curtea de Conturi, efectuînd controlul asupra activităţii Agenţiei de Stat pentru Drepturile de Autor şi Asociaţiei "Drepturi de Autor şi Conexe", a depistat unele încălcări, în urma cărora statului i-au fost cauzate prejudicii financiare. La 18.05.02 materialele controlului au fost remise Procuraturii Generale spre verificare în ordinea prevederilor art.93 CPP. Procuratura Generală la 19.06.02 a adoptat ordonanţa de refuz în intentarea procesului penal în privinţa persoanelor cu funcţii de răspundere de la Agenţie, din cauza lipsei în acţiunile lor a elementelor constitutive ale componenţei infracţiunii. Curtea de Conturi, examinînd ordonanţa de refuz, a constatat că materialele controlului n-au fost examinate sub aspectul prevederilor art.93 CPP şi, conducîndu-se de cerinţele art.97 (4) CPP, a cerut de la Procuratura Generală anularea ordonanţei în cauză şi efectuarea reexaminării materialelor controlului sub aspectul circumstanţelor descrise în materialele dosarului, precum şi al probelor constatate de Curtea Supremă de Justiţie. În prezent, Procuratura Generală reexaminează materialele controlului în cauză. Din analiza cauzelor refuzului în intentarea procesului penal rezultă că colaboratorii Procuraturii Generale, în procesul examinării materialelor de control, nu ţin cont de cerinţele art.93 şi 98 CPP, nefiind întreprinse toate măsurile prevăzute de lege pentru examinarea acestora sub aspectul tuturor circumstanţelor cauzei, cu scoaterea la iveală a acelor care dovedesc vinovăţia persoanelor cu funcţii de răspundere. Conform ordonanţelor, refuzul intentării unui proces penal se argumentează prin lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii, însă în partea de constatare a ordonanţelor nu este descris nici un caz care ar dovedi că în acţiunile persoanelor concrete lipsesc elemente ale infracţiunii. În aceste ordonanţe, în majoritatea cazurilor, se analizează neajunsurile materialelor de control, care, în viziunea Procuraturii Generale, nu permit de a da aprecierea cuvenită faptelor expuse în aceste materiale, însă nu se iniţiază cercetări şi controale suplimentare care ar permite elucidarea circumstanţelor necesare pentru intentarea dosarului penal şi tragerea la răspundere a infractorilor. Sînt stabilite cazuri cînd termenul de examinare depăşeşte cerinţele Codului de procedură penală. Totodată, este necesar de menţionat că, în majoritatea cazurilor, Procuratura Generală examinează materialele controalelor numai sub aspectul prevederilor art.93 CPP, dar nu şi al recuperării prejudiciului cauzat statului, prevăzut în Codul de procedură civilă. Curtea de Conturi, efectuînd la Departamentul Privatizării controlul asupra eficienţei administrării, deetatizării şi privatizării patrimoniului public în perioada anilor 1998-2001, a depistat încălcări serioase ale legislaţiei în vigoare. La 11.03.03 materialele controlului au fost remise Procuraturii Generale, conform prevederilor art.18(2) din Legea cu privire la Procuratură nr.902-XII din 29.01.92. Procuratura Generală, la 14.04.03 (nr.7-1-7/03), a informat Curtea de Conturi că deciziile de privatizare a patrimoniului (inclusiv adoptate în perioada de activitate a persoanelor responsabile C.Ciobanu, Iu.Badîr, V.Filat, A.Oleinic, Z.Grafchin, Şt.Grebencea) se emit colegial, din care cauză devine imposibilă individualizarea părţii de vină a fiecărui membru al comisiei de privatizare, adică nu este posibilă determinarea laturii subiective a componenţei infracţiunii, fiind dificilă şi abordarea problemei prin prisma legislaţiei penale. Curtea de Conturi, neacceptînd o astfel de concluzie, la 14.05.03 a cerut de la Procuratura Generală reexaminarea materialelor controlului conform prevederilor art.9 din Legea cu privire la Procuratură nr.118-XV din 14.03.03 şi art.7(2) din Codul de procedură civilă, care stipulează că chestiunea în cauză se soluţionează prin prisma legislaţiei civile. Cererea Curţii de Conturi se află în stadiu de examinare. Totodată, în pct.6 alin.(3) din Hotărîrea Parlamentului nr. 1251-XV din 18.07.02 "Cu privire la Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2001" se cerea de la Procuratura Generală ca, în cazurile cînd materialele privind rezultatele controalelor efectuate nu conţin suficiente temeiuri pentru intentarea dosarului penal, să prezinte Curţii de Conturi, în termenele prevăzute de lege, copiile ordonanţelor de refuz. Cerinţa Parlamentului nu este executată întocmai, iar Curtea de Conturi continuă să primească informaţii de la Procuratura Generală (spre exemplu, Hotărîrea Curţii de Conturi nr.77 din 25.07.02 "Privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Culturii"), fără anexarea ordonanţelor de refuz. Procedînd astfel, Procuratura Generală lipseşte Curtea de Conturi de dreptul de a ataca ordonanţa de refuz în intentarea procesului penal procurorului ierarhic superior sau instanţei de judecată, ceea ce contravine prevederilor Codului de procedură penală. Pentru o conlucrare mai fructuoasă şi eficientă cu organele statale, menite să reglementeze aspecte ce ţin de asigurarea securităţii economice a statului împotriva atentatelor criminale la resursele financiare publice şi patrimoniul statului, precum şi de prevenirea, curmarea şi descoperirea delictelor legate de administrarea şi utilizarea ilegală a resurselor financiare publice etc., Curtea de Conturi, în decembrie 2002, a încheiat 3 acorduri de colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). E necesar de menţionat colaborarea constructivă a Curţii de Conturi cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care cercetează minuţios materialele controalelor remise în adresa sa. Cu toate că CCCEC activează o perioadă scurtă de timp, pe majoritatea materialelor controalelor primite de la Curtea de Conturi au fost intentate dosare penale, iar pe altele se efectuează investigaţiile corespunzătoare. Curtea de Conturi la 01.11.02 a remis CCCEC materialele controlului asupra eficacităţii gestionării patrimoniului public la S.A. "Termocom" în anii 2000-2001 şi primul semestru al anului 2002 (Hotărîrea Curţii de Conturi nr.91 din 09.10.02), pentru verificarea în ordinea prevederilor art.93 CPP. La 09.01.03 şi 31.01.03, CCCEC a informat Curtea de Conturi că pe materialele controlului efectuat la S.A."Termocom" au fost intentate două dosare penale (pe două episoade). Examinînd rezultatele controlului asupra activităţii financiare şi executării devizului de cheltuieli al Fondului de susţinere socială a populaţiei jud.Bălţi în perioada a.2001 - 6 luni ale a.2002 (Hotărîrea Curţii de Conturi nr.99 din 23.10.02), Curtea de Conturi a depistat unele încălcări, în urma cărora statului i-au fost cauzate prejudicii financiare. La 25.11.02 materialele controlului în cauză au fost remise CCCEC, iar la 24.12.02 Curtea de Conturi a fost informată de către CCCEC că pe materialele controlului menţionat a fost intentat dosar penal. Materialele controlului asupra executării bugetului or.Vadul lui Vodă în anii 2000-2001 (Hotărîrea Curţii de Conturi nr.101 din 24.10.02), referitor la unele încălcări ale legislaţiei în vigoare, la 28.11.02 au fost remise CCCEC pentru examinare în corespundere cu prevederile art.5 din Legea privind Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. La 26.12.02 CCCEC a informat Curtea de Conturi că pe materialele controlului dat a fost intentat dosar penal. Reieşind din rezultatele controalelor efectuate, Curtea de Conturi consideră că principalele cauze ale utilizării neeficiente a mijloacelor financiare publice şi gestionării neefective a patrimoniului public se reduc la următoarele: - nerespectarea legislaţiei la utilizarea surselor bugetare, fapt care a determinat efectuarea de supracheltuieli şi utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor financiare publice; - nivelul nesatisfăcător al managementului contabil în sectorul de stat al economiei şi instituţiile bugetare; - neacordarea dreptului Curţii de Conturi de a recupera prejudiciul cauzat statului, ceea ce nu permite restituirea în bugetul de stat a sumelor esenţiale de mijloace financiare; - lipsa în organele de anchetă a specialiştilor în dreptul financiar-economic, fapt care nu permite efectuarea anchetei la nivelul profesional respectiv; - nerespectarea strictă de către organele de anchetă a prevederilor Codului de procedură penală şi Codului de procedură civilă; - ignorarea principiilor eficacităţii şi raţionalităţii la utilizarea şi gestionarea patrimoniului public, din care cauză statul a suportat prejudicii considerabile. Anexa nr.1 Sinteza executării bugetului consolidat pe anul 2002 (mil.lei) ---------------------------------------------------------------------- | |Bugetul conso- |Inclusiv bugetul | | lidat | de stat | |---------------|----------------- | Indicii |executat|nive- |executat |nive- | | |lul | |lul | | |execu-| |execu- | | |tării | |tării ----|-------------------------------|--------|------|---------|------- A | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 ---------------------------------------------------------------------- I. Veniturile 5084,4 100,0 3371,2 100,0 1 Veniturile fiscale 4283,9 84,3 2905,5 86,2 din care: 1.1 Impozitul pe venitul din acti- 427,6 8,4 137,9 4,1 vitatea de întreprinzător 1.2 Impozitul pe venitul din sala- 467,4 9,2 riu 1.3 Impozitul funciar 189,7 3,7 1.4. Taxa pe valoarea adăugată 2034,4 40,0 1688,3 50,1 1.5 Accize 658,0 12,9 653,9 19,4 1.6 Impozitele asupra comerţului 332,9 6,5 332,9 9,9 exterior şi operaţiunilor ex- terne 2 Veniturile nefiscale 609,5 12,0 317,1 9,4 din care: 2.1 Venitul net al Băncii Naţio- 138,6 2,7 138,6 4,1 nale a Moldovei 3 Veniturile din operaţiunile 117,6 2,3 79,3 2,4 cu capital 4 Granturi 73,4 1,4 69,3 2,1 II. Cheltuielile 5194,1 100,0 3555,6 100,0 1 Serviciile de stat cu desti- 445,2 8,6 256,8 7,2 naţie generală Activitatea externă 100,6 2,8 2 Apărarea naţională,menţinerea 584,1 11,2 539,1 15,2 ordinii publice şi securita- tea naţională 3 Cheltuielile în domeniul so- 2887,0 55,6 1253,3 35,2 cial-cultural 3.1 Învăţămîntul 1287,4 287,2 Cercetările ştiinţifice 43,9 3.2 Cultura, arta, sport şi acţi- 149,2 65,8 unile pentru tineret 3.3 Ocrotirea sănătăţii 800,3 262,7 3.4 Asistenţa şi susţinerea soci- 650,1 593,7 ală 4 Cheltuielile în domeniul eco- 597,0 11,5 187,9 5,3 nomic din care: 4.1 Agricultura,gospodăria silvi- 108,6 78,8 că, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor 4.2 Transporturile, gospodăria 116,2 90,8 drumurilor, comunicaţiile şi informatica 4.3 Gospodăria comunală şi gospo- 277,8 0,7 dăria de exploatare a fondu- lui de locuinţe 5 Deservirea datoriei de stat 486,3 9,4 486,3 13,7 6 Alte cheltuieli 194,5 3,7 7,8 0,2 7 Transferurile de la bugetul 723,8 20,4 de stat către bugetele UAT 8 Deficit (-), Excedent (+) -109,7 -184,4 9 Sold disponibil: la 01.01.02 179,9 95 la 01.01.03 286,7 76,9 10 Datoriile: Debitoare la 01.01.02 199,6 164,3 la 01.01.03 102,4 63,1 Devieri -97,2 -101,2 Creditoare la 01.01.02 1057,8 372,5 la 01.01.03 784,0 309,2 Devieri -273,8 -63,3 ---------------------------------------------------------------------- Anexa nr.2 Executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2002 la venituri (mil.lei) ----------------------------------------------------------------------------- Denumirea uni-| Venituri, total | din care tăţilor admi- |--------------------|----------------------------------------- nistrativ-te- |preve-|reali-|reali-|venituri înca|defalcări,con| transferuri ritoriale |deri |zări |zări |sate direct |form normati-| de la buge- | | |(în %)|şi integral; |velor procen-| tul de stat | | |faţă |mijloace spe-|tuale,stabili| | | | de |ciale, gran- |te prin legea| | | |preve-|turi |bugetară anu-| | | |deri | |ală, de la ve| | | | | |niturile ge- | | | | | |nerale de | | | | | | stat | | | | |-------------|-------------|------------- | | | |execu-|ponde-|execu-|ponde-|execu-|ponde- | | | |tat |rea în|tat |rea în|tat |rea în | | | | |execu-| |execu-| |execu- | | | | |tarea | |tarea | |tarea | | | | |tota- | |tota- | |tota- | | | | |lă, % | |lă, % | |lă, % --------------|------|------|------|------|------|------|------|------|------ 1 | 2 | 3 |4=3/2 | 5 |6=5/3 | 7 |8=7/3 | 9 |10=9/3 ----------------------------------------------------------------------------- 1. Judeţul 265,9 291,4 109,6 122,0 41,9 125,7 43,1 43,7 15,0 Bălţi 2. Judeţul 121,2 118,5 97,8 40,1 33,8 27,8 23,5 50,6 42,7 Cahul 3. Judeţul 220,1 218,4 99,2 58,2 26,6 46,7 21,4 113,5 52,0 Chişinău 4. Judeţul 151,3 146,4 96,8 52,8 36,1 30,9 21,1 62,7 42,8 Edineţ 5. Judeţul 168,4 160,1 95,1 53,4 33,4 25,2 15,7 81,5 50,9 Lăpuşna 6. Judeţul 162,8 160,1 98,3 47,3 29,5 31,4 19,6 81,4 50,8 Orhei 7. Judeţul 148,0 148,2 100,1 52,4 35,4 42,4 28,6 53,4 36,0 Soroca 8. Judeţul 98,8 95,5 96,7 31,8 33,3 14,1 14,8 49,6 51,9 Tighina 9. Judeţul 161,5 153,4 95,0 36,5 23,8 31,8 20,7 85,1 55,5 Ungheni 10. Judeţul 30,8 31,4 101,9 14,0 44,6 3,7 11,8 13,7 43,6 Taraclia 11. UTA Gă- 120,9 113,2 93,6 45,1 39,8 28,8 25,4 39,3 34,7 găuzia 12. Mun.Chişi- 776,8 800,3 103,0 509,8 63,7 241,2 30,1 49,3 6,2 nău TOTAL 2426,5 2436,9 100,4 1063,4 43,6 649,7 26,7 723,8 29,7 ----------------------------------------------------------------------------- Anexa nr.3 Executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2002 la cheltuieli (mil.lei) ---------------------------------------------------------------------------------------------------- Denumirea uni-| Cheltuieli, total | Executate |Excedent (+) |Soldul mij -| Datorii tăţilor admi- |--------------------|(în %) faţă|Deficit (-) |loacelor fi-| nistrativ-te- |preve-| executate |de preve- | |nanciare dis|------------------------- ritoriale |deri |-------------| deri | | ponibile | debitoare | creditoare | | de |efec- |-----------|-------------|------------|-----------|------------- | | casă |tive | de |efec-|prevă-|execu-|la 1 |la 1 |la 1 |la 1 |la 1 -|la 1 | | | |casă |tive | zut |tat |ianu-|ianu- |ianu-|ianu-|ianu- |ianu- | | | | | | | |arie |arie |arie |arie |arie |arie | | | | | | | |2002 |2003 |2002 |2003 |2002 |2003 --------------|------|------|------|-----|-----|------|------|-----|------|-----|-----|------|------ 1 | 2 | 3 | 4 |5=3/2|6=4/2| 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 1. Judeţul 265,9 261,6 238,4 98,4 89,7 29,9 13,0 39,6 2,4 2,2 60,9 35,5 Bălţi 2. Judeţul 121,2 116,5 111,1 96,1 91,7 2,0 6,2 8,2 2,3 1,9 23,1 10,8 Cahul 3. Judeţul 220,1 204,6 194,5 93,0 88,4 13,8 8,5 22,3 5,7 5,2 31,7 20,9 Chişinău 4. Judeţul 151,3 141,3 125,0 93,4 82,6 12,8 5,4 10,1 2,7 2,5 54,9 35,5 Edineţ 5. Judeţul 168,4 147,3 139,9 87,5 83,1 5,0 5,0 17,8 3,7 2,0 23,0 10,9 Lăpuşna 6. Judeţul 165,3 150,7 143,0 91,2 86,5 -2,5 9,4 7,6 15,7 2,0 1,3 25,1 9,7 Orhei 7. Judeţul 148,0 140,2 127,6 94,7 86,2 8,0 4,8 11,7 3,3 5,8 30,2 13,3 Soroca 8. Judeţul 98,8 92,3 86,5 93,4 87,6 3,2 3,9 6,9 2,6 3,4 20,6 12,8 Tighina 9. Judeţul 173,6 159,0 158,3 91,6 91,2 -12,1 -5,6 2,2 7,8 9,0 4,9 49,2 24,8 Ungheni 10. Judeţul 31,8 29,2 27,4 91,8 86,2 -1,0 2,2 0,8 1,2 0,9 1,4 8,8 5,5 Taraclia 11. UTA Gă- 123,5 114,6 113,6 92,8 92,0 -2,6 -1,4 5,3 3,9 2,7 2,9 28,3 24,9 găuzia 12. Mun.Chişi- 805,8 802,4 764,7 99,6 94,9 -29,0 -2,1 22,1 64,6 5,0 5,8 329,5 270,2 nău TOTAL 2473,7 2359,7 2230,0 95,4 90,1 -47,2 77,2 84,8 209,8 42,3 39,3 685,3 474,8 ----------------------------------------------------------------------------------------------------