Hotărîre nr.54 din 12.10.99 despre controlul constituţionalităţii art.48 alin.(4) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21 iulie 1995

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE despre controlul constituţionalităţii art.48 alin.(4) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21 iulie 1995* Nr.54 din 12.10.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.116-117/62 din 21.10.1999 * * * ----------------------- * M.O., 1995, nr.62-63, art.692. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător cu participarea Alionei Balaban, grefier, Petru Ciuchitu, reprezentantul avocatului parlamentar Alexei Potîngă, autorul sesizării, Ion Creangă, şef al sectorului relaţii cu autorităţile publice în Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, reprezentantul Parlamentului, conducîndu-se după art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii art.48 alin.(4) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21 iulie 1995. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea avocatului parlamentar Alexei Potîngă, depusă la 24 mai 1999, în conformitate cu art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Prin decizia Curţii Constituţionale din 1 iunie 1999 sesizarea a fost admisă pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. În procesul examinării prealabile au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Securităţii Naţionale şi Ministerului Apărării. Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia judecătorului-raportor şi argumentele părţilor, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t : Potrivit art. 48 alin.(4) din Legea învăţămîntului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995 (în continuare - Legea învăţămîntului), rectorul instituţiei de învăţămînt superior este ales pe bază de concurs de senatul universitar şi este confirmat în post de către Guvern. La 24 decembrie 1998 Parlamentul, prin Legea nr. 259-XIV** , expune într-o nouă redacţie alin. (4) din art. 48 al Legii învăţămîntului, prin care modifică procedura de numire în post a rectorilor instituţiilor de învăţămînt superior. Astfel, rectorul instituţiei de învăţămînt superior este ales pe bază de concurs de senatul universitar, cu excepţia rectorilor instituţiilor de învăţămînt superior ale ministerelor afacerilor interne, apărării şi securităţii naţionale, care sînt numiţi în funcţie de către ministerul respectiv. Rectorii tuturor instituţiilor de învăţămînt superior sînt confirmaţi în post de către Guvern. Rectorul este considerat în exerciţiul funcţiei după confirmarea lui de către Guvern. ----------------------- ** M.O, 1999, nr. 7-9, art. 44. Avocatul parlamentar Alexei Potîngă, în sesizarea sa, a solicitat controlul constituţionalităţii modificării operate de legislativ în art.48 alin.(4) din Legea învăţămîntului prin Legea nr.259-XIV din 24 decembrie 1998. Autorul sesizării consideră că prin această modificare au fost încălcate dispoziţiile Constituţiei şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Conform art.39 din Constituţia Republicii Moldova, art.25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice***, art.21 alin.(2) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,**** orice cetăţean are dreptul să i se asigure, potrivit legii, accesul, în condiţii de egalitate (fără discriminări şi restricţii nerezonabile), la o funcţie publică. ------------------------ *** "Tratate internaţionale", 1998, vol. 1, pag.40. **** "Tratate internaţionale", 1998, vol. 1, pag.15-16. Noua redacţie a art.48 alin.(4) din Legea învăţămîntului, în opinia autorului, restrînge exerciţiul dreptului cetăţenilor de accedere la o funcţie publică. Examinînd opiniile expuse şi argumentele părţilor, Curtea Constituţională consideră necesar a examina dispoziţiile contestate din Legea învăţămîntului prin prisma art. 39, 43, 54, 66 din Constituţie. Dispoziţiile constituţionale care consacră drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului au forţă obligatorie atît pentru autoritatea legislativă, cît şi pentru autorităţile executivă şi judecătorească. Constituţia însă acordă legislatorului posibilitatea de a stabili prin lege, în cazuri concrete, anumite limite. În cazul în care legislatorul dispune de mai multe soluţii pentru a specifica în legile adoptate drepturile şi libertăţile fundamentale, stipulate în dispoziţiile constituţionale, posibilitatea de a alege constituie prin sine însăşi o limitare. Regula generală dispune însă că restrîngerea unor drepturi fundamentale nu poate să suprime esenţa lor. Examinînd dispoziţiile contestate din Legea învăţămîntului, Curtea Constituţuională reţine următoarele. Art.39 alin.(2) din Constituţie dispune că oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică. Dispoziţiile articolului nu detaliază condiţiile, modul şi particularităţile de ocupare a unei funcţii publice, lăsînd ca acestea să fie reglementate prin lege. Conform art.14 din Legea serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995*, ocuparea funcţiilor publice se face prin angajare, numire,alegere sau concurs. ------------------------------ * M.O., 1995, nr.61, art.681. Prin urmare, optarea pentru oricare modalitate de accedere la o funcţie publică ţine de voinţa Parlamentului. Potrivit art.66 lit.a) din Constituţie, adoptarea legilor, hotărîrilor, moţiunilor sînt atribuţii de bază ale Parlamentului, care, evident, poate să stabilească şi modalităţile de ocupare a funcţiilor publice. Aşadar, legislativul era în drept să stabilească norme legislative referitoare la sistemul de învăţămînt, în general, şi la funcţiile de conducere ale instituţiilor de învăţămînt superior, în special. Stabilirea unei modalităţi distincte de ocupare a funcţiilor de conducere pentru unele instituţii de învăţămînt superior este o opţiune a legislativului şi nu contravine art.39 din Constituţie. Curtea Constituţională, în Hotărîrea nr. 29 din 27.10.1977**, a menţionat deja că "în cazul în care legea sau o normă a ei încalcă dispoziţiile ori principiile Constituţiei, ele sînt declarate neconstituţionale, iar în cazul unei opţiuni este imposibilă examinarea juridică a problemei de neconstituţionalitate". ---------------------------- ** M.O., 1997, nr.76, art.31. Art.54 din Constituţie dispune că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrîns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea anchetei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori avarii. Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii. Astfel, afirmaţia despre restrîngerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi prin actul supus controlului constituţionalităţii urmează să fie examinată prin prisma prevederilor art.39 alin.(2) din Constituţie, potrivit cărora legea este unicul act care stabileşte modul de accedere la o funcţie publică. Curtea Constituţională consideră că Legea nr.259-XIV, care stabileşte o modalitate de ocupare a unei funcţii publice, a fost adoptată de legislativ în limita prevederilor constituţionale, iar conţinutul ei nu restrînge exerciţiul drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Argumentele prin care în sesizare se susţine că dispoziţiile art.48 alin.(4) din Legea învăţămîntului contravin Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului (art.21 alin.(2)) şi Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (art.25) sînt neîntemeiate, deoarece prevederile art.48 din Lege corespund dispoziţiilor acestor acte pentru motivele expuse mai sus. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.135 alin.(1) lit.a), art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.62 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E : 1.Recunoaşte constituţionale dispoziţiile art.48 alin.(4) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21 iulie 1995 (în redacţia Legii nr.259-XIV din 24 decembrie 1998). 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". Preşedintele Curţii Constituţionale Pavel BARBALAT Chişinău, 12 octombrie 1999. Nr. 54.