Hotărîre nr.55 din 07.10.2013 privind auditul gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei şi unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine în perioada anilor 2009-2012

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind auditul gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către

Academia de Ştiinţe a Moldovei şi unele organizaţii din sfera ştiinţei

şi inovării din subordine în perioada anilor 2009-2012

nr. 55  din  07.10.2013

 (în vigoare 06.12.2013) 

Monitorul Oficial nr.284-289 art.46 din 06.12.2013

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa Preşedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Gheorghe Duca, vicepreşedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Mihai Vieru, Secretarului ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Ion Guceac, şefului Direcţiei politici a Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Nicolae Stratan, şefului Direcţiei juridice a Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Victor Balmuş, şefului Direcţiei politică economică şi finanţe a Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Vitalie Boian, directorului Centrului Consultativ de Expertiză al Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Veaceslav Kulciţki, directorului Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic a Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Roman Chirca, vicedirectorului Institutului de Chimie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei dna Aculina Arîcu, directorului Institutului de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Vladimir Berzan, directorului Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Alexandru Stratan, ex-directorului Institutului de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Leonid Voloşciuc, directorului Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei dl Vasile Botnari, şefului Direcţiei ştiinţă, formare profesională şi extensiune rurală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare dl Victor Donea, şefului adjunct al Direcţiei finanţele în învăţămînt, cultură şi ştiinţă din cadrul Ministerului Finanţelor dna Raisa Ghilan, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei şi unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine în perioada anilor 2009-2012.

____________________

¹ Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012², tranzitoriu pe anul 2013, cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³, prin abordarea bazată pe proceduri de fond, avînd ca scop verificarea gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei şi unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine. Pentru auditarea operaţiunilor economico-financiare reieşind din zonele identificate cu probabilitate de risc, au fost examinate: aspectele ce ţin de etapele alocării mijloacelor financiare pe domenii, cu colectarea probelor de audit privind utilizarea finanţelor publice în cadrul unor proiecte de cercetare fundamentală, cercetare aplicată şi transfer tehnologic, precum şi cheltuielile pentru retribuirea muncii; cheltuielile pentru plata unor mărfuri şi servicii; veniturile şi cheltuielile din mijloace speciale; situaţiile evidenţei patrimoniului public; situaţiile privind datoriile; achiziţiile publice etc. În funcţie de abordarea de audit, probele de audit au fost acumulate în cadrul a 11 entităţi (în continuare – entităţi auditate): aparatul Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Institutul de Fizică Aplicată; Institutul de Energetică; Institutul de Chimie; Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică; Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică; Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic; Centrul pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale şi Aplicative; Întreprinderea de stat “Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale”; Centrul Proiecte Internaţionale; Consiliul Consultativ de Expertiză al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012” (cu modificările ulterioare).

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Academia de Ştiinţe a Moldovei, conform prevederilor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova⁴, este unica instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, căreia, în cadrul Acordului de parteneriat⁵, Guvernul i-a delegat competenţele privind realizarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării. Academia de Ştiinţe a Moldovei, reprezentată de Preşedinte, ca parte a Acordului de parteneriat şi în calitate de executor primar de buget, este responsabilă de concentrarea resurselor financiare asupra direcţiilor strategice şi de atingerea nivelului de asigurare financiară şi materială; perfecţionarea sistemului de finanţare şi cofinanţare a activităţii în sfera ştiinţei şi inovării; gestionarea patrimoniului public etc. Totodată, Guvernul are atribuţii de stabilire a cuantumului finanţării sferei ştiinţei şi inovării în conformitate cu Legea bugetului de stat anuală.

____________________

⁴ Legea nr.259-XV din 15.07.2004 “Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova” (în continuare – Codul cu privire la ştiinţă şi inovare).

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009 “Cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2009-2012” (în continuare – Acordul de parteneriat).

Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, prezidat de Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, este responsabil de organizarea gestionării eficiente şi dezvoltării patrimoniului şi a potenţialului intelectual, de utilizarea raţională şi eficientă a resurselor materiale, financiare, intelectuale, informaţionale şi de dezvoltarea infrastructurii Academiei de Ştiinţe a Moldovei; prezintă în modul şi în termenele stabilite rapoarte de activitate şi date statistice despre sfera ştiinţei şi inovării, inclusiv dări de seamă despre utilizarea mijloacelor speciale şi bugetare etc.

Organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării sînt responsabile de relaţiile în cadrul contractelor de finanţare aferente realizării proiectelor de cercetare ştiinţifică şi de inovare, de monitorizarea valorificării mijloacelor financiare pentru sfera ştiinţei şi inovării, de menţinerea şi gestionarea patrimoniului etc.

Deşi în perioada supusă auditării Academia de Ştiinţe a Moldovei, în calitate de executor primar de buget, a asigurat execuţia de ansamblu a alocaţiilor cu încadrarea în limitele preconizate, fiind întreprinse măsuri de monitorizare a activităţii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, auditul a identificat rezerve la consolidarea managementului şi implementarea sistemului integru de control intern prin prisma optimizării guvernării fondurilor publice.

Avînd în vedere competenţele legale şi responsabilităţile Academiei de Ştiinţe a Moldovei, ale altor părţi implicate în procesele de administrare, monitorizare şi raportare a situaţiilor financiare şi patrimoniale din sfera ştiinţei şi inovării, se relevă următoarele:

◊ Finanţarea bugetului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în perioada anilor 2009-2012, a variat de la 391,4 mil.lei – în anul 2009, pînă la 370,7 mil.lei – în anul 2012, gradul de valorificare a surselor financiare pentru aceşti ani înregistrînd o tendinţă de creştere, constituind 356,4 mil.lei – în anul 2009, şi 366,3 mil.lei – în anul 2012. Urmarea acestui nivel de valorificare, alocaţiile neutilizate pentru destinaţia stabilită, cu finanţarea de la componenta de bază a bugetului de stat, au constituit suma totală de 48,4 mil.lei. Se atestă neutilizarea în limitele şi în scopurile determinate a resurselor provenite din mijloace speciale, cu formarea soldurilor, care au crescut de la 9,2 mil.lei – în anul 2009, pînă la 15,3 mil.lei – în anul 2012.

◊ În totalul bugetului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cuantumul finanţării cercetărilor ştiinţifice a relevat tendinţa de creştere în dinamică a mijloacelor alocate de la 270,4 mil.lei – în anul 2009, pînă la 285,5 mil.lei – în anul 2012.

◊ Cît priveşte programele de stat, se atestă descreşterea resurselor financiare ca pondere în volumul total al alocaţiilor de la 6,9% – în anul 2009, pînă la 2,1% – în anul 2012, precum şi micşorarea numărului acestora de la 12 – în anul 2009, pînă la 6 – în anul 2012.

◊ În aspectul beneficiarilor de alocaţii, resursele publice sînt direcţionate predominant la finanţarea activităţii membrilor instituţionali (în medie, pe anii 2009-2012, constituind 52,1%, sau 508,9 mil.lei) şi activităţii membrilor de profil şi afiliaţi (respectiv, 47,9%, sau 467,9 mil.lei).

La utilizarea mijloacelor publice alocate au fost admise iregularităţi, precum (i) nerespectarea prevederilor legale la finanţarea proiectelor ştiinţifice instituţionale în sumă totală de 6,3 mil.lei; (ii) imperfecţiunea modului de evaluare a proiectelor la organizarea concursurilor şi la etapa de finalizare a înregistrării rezultatelor cercetărilor ştiinţifice; (iii) nedeţinerea unei informaţii sistematizate şi oficializate privind suma stabilită şi achitată a cofinanţării, în aspect de tipuri: mijloace băneşti, bunuri materiale procurate de cofinanţator sau utilizarea utilajului cofinanţatorului, fiind identificate unele cazuri de acceptare a proiectelor în lipsa cofinanţării, şi alte cazuri – de cofinanţare din sursele aferente altor fonduri publice cu destinaţii speciale; (iv) neimplementarea prescripţiilor regulamentare prin neincluderea în contractele de finanţare a proiectelor de transfer tehnologic a obligaţiei de transfer în primii 5 ani de la data iniţierii proiectului a 2% din volumul realizării producţiei sau serviciului de inovare de către beneficiarii proiectelor, ceea ce a condiţionat neîncasarea veniturilor (2,5 mil.lei) în perioada auditată; (v) nerespectarea de către beneficiarii de proiecte a clauzelor contractuale privind utilizarea mijloacelor alocate, fiind constatate cazuri de devieri de la devizul de cheltuieli.

◊ Modul existent de finanţare, utilizare, atribuire şi raportare a mijloacelor alocate pentru cercetări ştiinţifice aplicate, aferente activităţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi a incubatoarelor de inovare (17,5 mil.lei – alocaţii în perioada auditată) determină executarea acestora pentru întreţinerea/dezvoltarea infrastructurii lor, dar nu pentru activităţi de ştiinţă şi inovare. Situaţia respectivă indică necesitatea stringentă de a delimita cu certitudine cheltuielile pentru cercetări în ştiinţă şi inovare de cheltuielile administrative/de regie, avînd în vedere şi faptul că Clasificaţia bugetară include poziţii separate ale acestora.

◊ O situaţie problematică prezintă faptul că, în anii 2009-2012, din totalul statelor de personal aprobate pentru entităţile auditate (3231,6 funcţii), numărul funcţiilor vacante (fără titulari) a fost în creştere de la 184,6 unităţi pînă la 213,6 unităţi anual. Fondul de salarizare aferent acestor funcţii vacante (11,8 mil.lei) a fost finanţat şi utilizat integral în perioada auditată, menţinîndu-se tendinţa de suplinire a funcţiilor vacante prin cumul intern, care a variat, în medie, de la 44,4% – în anul 2009, pînă la 53,8% – în anul 2012.

◊ Academia de Ştiinţe a Moldovei nu asigură consolidarea evidenţei proiectelor în Registrul de stat unic al proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării, precum prevede cadrul legal, evidenţa fiind ţinută separat de către fiecare subdiviziune. În condiţiile în care statutul Consiliului Consultativ de Expertiză prevede anumite atribuţii ce ţin de expertizarea proiectelor, în realitate acesta doar asigură organizarea procesului de expertizare.

◊ Managementul şi sistemul de control intern existent au determinat neconformitatea şi neregularitatea evidenţei patrimoniului gestionat în condiţii de: neînregistrare integrală în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale; nelegalizare a drepturilor patrimoniale; neidenticitate/divergenţe între datele luate la evidenţă, înregistrate la organele cadastrale, precum şi prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 şi situaţia reală. Se atestă neînregistrarea la organul cadastral a drepturilor patrimoniale asupra a circa 252 de obiective/imobile cu valoarea iniţială de circa 212,9 mil.lei; raportarea neveridică a situaţiei patrimoniale neîntemeiat majorată la Academia de Ştiinţe a Moldovei cu 63,5 mil.lei, aferentă a 104 imobile ale instituţiilor subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare; neajustarea valorii a 37 de imobile înregistrate în evidenţa contabilă la valoarea cadastrală cu 35,0 mil.lei; neasigurarea corectitudinii atribuirii costurilor reparaţiilor capitale la valoarea iniţială a imobilului reparat şi netransmiterea în mod regulamentar a valorii reparaţiilor capitale la unele bunuri ce nu le aparţin (4,7 mil.lei); neexcluderea din evidenţă a proprietăţii devenită privată în condiţiile legii, fapt ce a condiţionat raportarea neveridică a 16 construcţii, inclusiv locative (1,3 mil.lei), cu achitarea serviciilor comunale de 95,1 mii lei. În condiţiile de deţinere de către Academia de Ştiinţe a Moldovei a 43 de Titluri de autentificare a deţinătorului dreptului de teren pentru 563,6 ha, din care 339,75 ha – cu destinaţie agricolă, nu este ţinută evidenţa cantitativă a acestora, situaţie ce se datorează şi neinventarierii în modul stabilit. Totodată, în evidenţa contabilă, valoarea terenurilor nu este ajustată la valoarea cadastrală de 682,1 mil.lei (diferenţa constituind 284,8 mil.lei), n-au fost evaluate 100,5 ha aferente instituţiilor din subordine şi nu s-au înregistrat în evidenţa contabilă şi la organul cadastral drepturile asupra a 1,7 ha. Se identifică tendinţa de diminuare a utilizării terenurilor cu destinaţie agricolă pentru cercetări ştiinţifice, utilizarea terenurilor fiind axată pe producere.

◊ Academia de Ştiinţe a Moldovei, Consiliile de administrare şi administratorii întreprinderilor auxiliare/de stat n-au asigurat exercitarea atribuţiilor prin prisma legală, lipsind listele privind bunurile depuse în capitalul social şi valoarea acestora, întocmite şi aprobate în conformitate cu cerinţele legale şi anexate în mod obligatoriu la statutul întreprinderilor de stat, în calitate de depuneri materiale sau financiare în capitalul social de către fondator.

◊ Managementul financiar a admis iregularităţi ce ţin de neconformitatea ţinerii evidenţei contabile, ce a cauzat raportarea eronată şi neveridică a elementelor contabile, precum şi de formalitatea procedurilor aplicate la inventariere, ca rezultat nefiind reflectate în evidenţa contabilă unele bunuri (2,4 ha terenuri şi un depozit), nefiind casate bunurile neutilizare din anul 1996 (224,4 mii lei) şi admiţindu-se lipsuri, constatate de audit, de circa 262,7 mii lei. Datoriile creditoare s-au diminuat nesemnificativ faţă de anul 2009 cu 0,9 mil.lei, la finele anului 2012 constituind 20,4 mil.lei, din care în sumă de 3,5 mil.lei – cu termenul de achitare expirat. Concomitent, auditul a constatat creşterea datoriilor debitoare la veniturile din mijloace speciale, ca urmare a neasigurării încasării la finele anului 2012 a sumei de 20,7 mil.lei, din care 0,8 mil.lei – cu termenul de prescripţie expirat. Totodată, nerespectarea principiilor generale de organizare şi ţinere a evidenţei contabile a determinat efectuarea unor tranzacţii neregulamentare în sumă de 103,9 mii lei, nereflectarea capitalului social în întreprinderile de stat în sumă de 18,8 mil.lei şi neexcluderea din evidenţă a capitalului social în valoare de 24,7 mil.lei aferent întreprinderilor de stat trecute în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Se atestă unele situaţii problematice condiţionate de lipsa politicilor privind ţinerea evidenţei şi transmiterea bunurilor procurate din contul mijloacelor bugetului de stat şi din alte surse în cadrul realizării proiectelor aferente sferei ştiinţei şi inovării, precum şi a brevetelor obţinute în urma executării acestora.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei şi unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine în perioada anilor 2009-2012, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi entităţilor auditate şi se cere:

2.1.1. să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, expuse în Raportul de audit, cu stabilirea unui plan de măsuri şi a responsabililor de realizarea lor;

2.1.2. să consolideze, în comun cu organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării din subordine, măsurile de monitorizare a cheltuielilor din contul mijloacelor publice în cadrul realizării proiectelor de cercetări ştiinţifice prin prisma valorificării eficiente, conform destinaţiei, precum şi a executării calitative şi în termen a activităţilor preconizate în planurile de realizare a acestora;

2.1.3. să iniţieze, în comun cu alte părţi implicate, procesul privind delimitarea certă a cheltuielilor pentru cercetările ştiinţifice de cele pentru întreţinerea/dezvoltarea infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării;

2.2. Ministerului Finanţelor şi se cere, în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei:

2.2.1. să se determine asupra situaţiei privind modul de ţinere a evidenţei şi de transmitere a bunurilor procurate din mai multe surse în cadrul realizării proiectelor aferente sferei ştiinţei şi inovării;

2.2.2. să examineze situaţia privind ţinerea de către organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării a evidenţei contabile a brevetelor obţinute în urma realizării proiectelor de cercetări ştiinţifice, cu asigurarea elaborării normelor respective;

2.3. Ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi se cere, în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, să examineze situaţiile constatate, cu asigurarea înlăturării neregulilor depistate în cadrul instituţiilor din subordine, monitorizarea înlăturării acestora şi implementarea recomandărilor auditului;

2.4. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare;

2.5. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare;

2.6. Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru informare;

2.7. Fracţiunii Parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova, la solicitare, referitor la gestionarea finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei în perioada anilor 2009-2012.

3. Se ia act că:

3.1. Academia de Ştiinţe a Moldovei a obţinut de la Î.S. “Cadastru” documentele aferente evaluării terenurilor cu suprafaţa de 97,8 ha (1221,2 mii lei);

3.2. Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic a iniţiat procedura de reziliere a contractului încheiat cu administratorul Parcului ştiinţifico-tehnologic “Inagro”; a reîncheiat contractul de arendă a terenurilor cu destinaţie agricolă din s.Roşu, r-nul Cahul; a înregistrat în evidenţa contabilă bunurile în valoare de 9,8 mii lei;

3.3. Institutul de Energetică a înregistrat suma de 149,3 mii lei la contul “Decontări privind manco transmise în organele de anchetă”;

3.4. Institutul de Chimie a documentat atribuirea sarcinilor pe care le exercită cumularzii interni, cu încheierea contractelor individuale de muncă şi elaborarea fişelor postului, specificarea expresă a atribuţiilor suplimentare, stabilirea graficului de muncă etc.;

3.5. Întreprinderea de stat “Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale” a angajat 5 persoane cu grad ştiinţific, iar la 26.02.2013 a desemnat Consiliul ştiinţific al întreprinderii;

3.6. Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Institutul de Fizică Aplicată au întreprins măsuri de lichidare a unor deficienţe constatate privind responsabilităţile membrilor grupului de lucru pentru achiziţii.

3.7. Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a restricţionat pentru anul 2013, prin prisma prevederilor Acordului de parteneriat, utilizarea mijloacelor din fondurile de subvenţii pentru cofinanţarea în cadrul proiectelor de cercetare ştiinţifică; a sistat în anul 2013 finanţarea a 5 incubatoare inovaţionale, ca urmare a lipsei rezidenţilor; a restructurat din 17.10.2013 Incubatorul Educaţional şi Inovaţional “Universcience” (Hotărîrea nr.265 din 15.10.2013).

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea cerinţelor din subpunctele 2.1-2.3. din prezenta Hotărîre şi implementarea recomandărilor din Rapoartele de audit se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.55 din 7 octombrie 2013

RAPORTUL

auditului gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către

Academia de Ştiinţe a Moldovei şi unele organizaţii din sfera ştiinţei

şi inovării din subordine în perioada anilor 2009-2012

I. INTRODUCERE

Auditul gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei (în continuare – AŞM) şi unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine în perioada anilor 2009-2012 a fost efectuat în temeiul art.28, art.30 alin.(4) şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012, tranzitoriu pe anul 2013.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

Scopul auditului a constat în verificarea gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către AŞM şi unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine auditate.

Responsabilitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării din subordine auditate, în calitate de executori de buget, este de a asigura buna gestiune a fondurilor publice destinate sferei ştiinţei şi inovării, legalitatea şi conformitatea planificării, utilizării şi raportării, avînd obligaţia de a elabora şi a implementa un sistem de management financiar şi control intern eficient, inclusiv pentru prevenirea erorilor şi fraudelor.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în auditarea unor aspecte şi conturi/operaţiuni/tranzacţii financiare semnificative, în scopul obţinerii probelor de audit relevante şi adecvate pentru susţinerea concluziilor de audit asupra regularităţii gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către AŞM şi unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine auditate.

Metodologia de audit. Auditul gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către AŞM şi unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine în perioada anilor 2009-2012 a fost efectuat conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi². În vederea susţinerii constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute prin desfăşurarea procedurilor de evaluare a riscului şi procedurilor de audit ulterioare, care au cuprins testul controalelor şi procedurilor de fond. Pentru auditarea operaţiunilor economico-financiare reieşind din zonele identificate cu probabilitate de risc, au fost examinate: aspectele ce ţin de etapele alocării mijloacelor financiare pe domenii, cu colectarea probelor de audit în aspectul utilizării finanţelor publice în cadrul unor proiecte de cercetare fundamentală, cercetare aplicată şi transfer tehnologic, precum şi cheltuielile pentru retribuirea muncii; cheltuielile pentru plata unor mărfuri şi servicii; veniturile şi cheltuielile din mijloace speciale; situaţiile privind evidenţa patrimoniului public, datoriile, achiziţiile publice etc.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Entităţile supuse auditului. În funcţie de abordarea de audit, probele de audit au fost acumulate în cadrul a 11 entităţi: aparatul Consiliului Suprem al AŞM; Institutul de Fizică Aplicată (în continuare – IFA); Institutul de Energetică (în continuare – IE); Institutul de Chimie (în continuare – IC); Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică (în continuare – IPPAE); Institutul de Economie (în continuare – IEFS), Finanţe şi Statistică; Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (în continuare – AITT); Centrul pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale şi Aplicative (în continuare – CFCFA); Întreprinderea de stat “Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale”; Centrul Proiecte Internaţionale; Consiliul Consultativ de Expertiză al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (în continuare – Consiliul Consultativ de Expertiză).

II. PREZENTARE GENERALĂ

Academia de Ştiinţe a Moldovei, conform prevederilor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova³, este unica instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, coordonator plenipotenţiar al activităţii ştiinţifice şi de inovare, cel mai înalt for ştiinţific al ţării şi consultantul ştiinţific al autorităţilor publice ale Republicii Moldova.

____________________

³ Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.259-XV din 15.07.2004 (în continuare – Codul cu privire la ştiinţă şi inovare).

Activitatea AŞM este reglementată de Constituţia Republicii Moldova, Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, Acordul de parteneriat încheiat cu Guvernul Republicii Moldova⁴, Statutul AŞM⁵ şi de alte acte legislative şi normative. În conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat, Guvernul i-a delegat AŞM competenţele privind realizarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării.

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009 “Cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2009-2012” (în continuare – Acordul de parteneriat).

⁵ Statutul AŞM, aprobat prin Hotărîrea nr.2 a Asambleei Academiei de Ştiinţe din 29.10.2004 (în continuare – Statutul AŞM).

Organul suprem de conducere al Academiei de Ştiinţe a Moldovei este Asambleea, constituită din membri titulari, membri corespondenţi şi 78 de doctori habilitaţi, aleşi pentru o perioadă de 4 ani.

Organul executiv al Asambleei este Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (în continuare – Consiliul Suprem), competenţa căruia constă în: efectuarea controlului asupra utilizării raţionale a resurselor financiare bugetare în sfera ştiinţei şi inovării; organizarea expertizei în sfera ştiinţei şi inovării prin Consiliul Consultativ de Expertiză şi secţiile AŞM; organizarea gestionării eficiente şi dezvoltării patrimoniului şi potenţialului intelectual; utilizarea raţională şi eficientă a resurselor materiale, financiare, intelectuale, informaţionale şi a infrastructurii AŞM; distribuirea alocaţiilor bugetare pe direcţii strategice; elaborarea mecanismelor de monitorizare şi stimulare a implementării rezultatelor programelor de stat în sfera ştiinţei şi inovării etc.

Activitatea în sfera ştiinţei şi inovării se finanţează din mijloacele bugetului de stat, mijloacele proprii ale subiecţilor activităţii din sfera ştiinţei şi inovării, mijloacele bugetelor unităţilor teritorial-administrative etc.

Evidenţa contabilă urmează a fi ţinută în conformitate cu regulile generale obligatorii ale contabilităţii prevăzute de Legea contabilităţii⁶ şi Instrucţiunile Ministerului Finanţelor privind evidenţa contabilă în instituţiile publice⁷.

____________________

⁶ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁷ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinele Ministerului Finanţelor nr.85 din 09.10.1996 şi nr.93 din 19.07.2010.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Cu privire la cadrul instituţional

La situaţia din 31.12.2012, în subordinea AŞM îşi desfăşurau activitatea 21 de organizaţii de drept public din sfera ştiinţei şi inovării (membrii instituţionali), 5 instituţii auxiliare şi 11 întreprinderi şi organizaţii auxiliare al căror fondator este AŞM. Auditul a identificat că din 11 întreprinderi şi organizaţii auxiliare, 10 entităţi sînt incluse în Hotărîrea Consiliului Suprem nr.239 din 20.12.2012 “Cu privire la structura Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2013”, iar Î.S. “Bioreg” nu se regăseşte în Hotărîrea respectivă.

Din 21 de organizaţii de drept public, 14 entităţi au fost create/reorganizate prin Hotărîri ale Guvernului⁸, una – prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1093-IV din 23.04.2007 (Universitatea AŞM), 5 instituţii – prin hotărîrile interne ale AŞM (prin Hotărîrea Adunării Generale a AŞM din noiembrie 1998, au fost instituite Grădina Botanică (Institut), Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie, Institutul de Matematică şi Informatică; prin Hotărîrea Prezidiului AŞM din februarie 1991, au fost create Institutul de Zoologie, Institutul de Energetică, şi prin Hotărîrea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a URSS din februarie 1959, a fost creat Institutul de Chimie).

____________________

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.1326 din 14.12.2005 “Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării”; Hotărîrea Guvernului nr.1342 din 23.11.2006 “Cu privire la crearea Liceului Academiei de Ştiinţe a Moldovei”; Hotărîrea Guvernului nr.26 din 22.01.2009 “Cu privire la reorganizarea Institutului de Filozofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice”; Hotărîrea Guvernului nr.1017 din 12.09.2007 “Cu privire la instituirea Instituţiei publice “Enciclopedia Moldovei”.

Din 5 organizaţii auxiliare care îşi desfăşoară activitatea în cadrul AŞM, 1 organizaţie a fost creată prin Hotărîrea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a RSSM din septembrie 1963 (Biblioteca Ştiinţifică Centrală), 2 organizaţii – prin Hotărîrile Asambleei AŞM din octombrie 2004 (AITT, Centrul Proiecte Internaţionale) şi 2 organizaţii – prin Hotărîrile Consiliului Suprem din decembrie 2011 (Centrul pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale şi Aplicative, Consiliul Consultativ de Expertiză).

În urma verificărilor, s-au constatat următoarele:

• Unele structuri cu statut de persoană juridică sînt formate conform Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, iar altele – prin Hotărîre de Guvern⁹, inclusiv create şi/sau reorganizate în rezultatul restructurării AŞM şi a unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (institute, centre naţionale, agenţii etc.).

____________________

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009 “Cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2009-2012” şi Hotărîrea Guvernului nr.1326 din 14.12.2005 ”Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării”.

Se relevă că Codul cu privire la ştiinţă şi inovare atribuie Consiliului Suprem al AŞM funcţia de a decide asupra reorganizării sau dizolvării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării finanţate integral de la bugetul de stat. Asemenea reorganizări ale infrastructurii ştiinţei şi inovării s-au efectuat de către Guvern prin Hotărîrea nr.1326 din 14.12.2005, o parte din structuri (instituţii auxiliare) fiind create prin Hotărîrile Asambleei¹⁰, cu toate că prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare nu statuează o astfel de competenţă pentru acest organ. În acelaşi timp, Codul prevede că statutele organizaţiilor auxiliare urmează a fi aprobate de Asambleea Academiei, dar în realitate acestea sînt aprobate prin hotărîrile Consiliului Suprem.

____________________

¹⁰ Art.80 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare.

• Nerespectîndu-se prevederile art.83 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, a fost numit un vicepreşedinte al AŞM cu evitarea cerinţelor privind numirea şi fără aprobarea de către Asambleea AŞM.

Concluzii la compartimentul

3.1. Cu privire la cadrul instituţional

Cadrul instituţional existent nu în toate aspectele a fost conformat la prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, fapt ce condiţionează incertitudini referitor la crearea noilor structuri din subordinea AŞM, precum şi la restructurarea celor existente.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

1. Să întreprindă măsuri de racordare a cadrului regulator la prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, prin prisma delimitării clare a competenţelor şi responsabilităţilor, în vederea asigurării unei structuri eficiente a sferei ştiinţei şi inovării.

3.2. Cu privire la regularitatea finanţării şi executării cheltuielilor bugetului AŞM pe perioada 2009-2012

3.2.1. Referitor la finanţarea şi executarea alocaţiilor per ansamblu ale AŞM, inclusiv în sfera ştiinţei şi inovării. În corespundere cu prevederile Legilor bugetului de stat pe anii 2009-2012, AŞM i-au fost alocate 1495,6 mil.lei, sinteza acestora fiind prezentată în Tabelul nr.1.

Datele din tabel relevă că nivelul executării de către AŞM a limitelor de alocaţii la toate componentele a constituit 96,1%, sau 1436,6 mil.lei, inclusiv la componenta de bază a variat de la 90,7% – în anul 2009, pînă la 99,5% – în anii 2011-2012, în perioada auditată neexecutîndu-se alocaţii de la componenta de bază în sumă totală de 48,4 mil.lei.

În aspectul clasificaţiei funcţionale, alocaţiile bugetare executate sînt prezentate în Tabelul nr.2.

În anii 2009-2012, cheltuielile bugetului AŞM au însumat 1436,6 mil.lei, din care executate pentru: cercetări ştiinţifice aplicate – 764,9 mil.lei (sau 54,9%), cercetări ştiinţifice fundamentale – 348,8 mil.lei (sau 25,1%), instituţii şi activităţi din sfera ştiinţei şi inovării – 164,0 mil.lei (sau 11,8%), pregătirea cadrelor ştiinţifice – 74,9 mil.lei (5,4%) şi pentru organele administrative – 39,0 mil.lei (2,8%). Astfel, în aspectul nivelului finanţării cercetărilor ştiinţifice, se relevă tendinţa de majorare în dinamică a resurselor bugetare (toate componentele) de la 270,4 mil.lei – în anul 2009, pînă la 285,5 mil.lei – în anul 2012. De asemenea, cheltuielile aferente instituţiilor de învăţămînt (toate componentele) create în decursul perioadei auditate (Liceul AŞM şi Universitatea AŞM) au înregistrat în bugetul AŞM o creştere semnificativă de la 5,8 mil.lei – în anul 2009, pînă la 14,2 mil.lei – în anul 2012, constituind pe anii 2009-2012 suma totală de 45,4 mil.lei, sau 3,2% din totalul alocaţiilor executate de la toate componentele.

Potrivit prevederilor legale¹¹, statul asigură finanţarea sferei ştiinţei şi inovării în cuantum de 1% din Produsul Intern Brut, cu specificarea plafonului anual în Acordul de parteneriat. Analiza situaţiei vizînd raportul volumului de finanţare a sferei ştiinţei şi inovării faţă de Produsul Intern Brut şi faţă de plafonul de finanţare stabilit în Acordul de parteneriat, pe anii 2009-2012, este prezentată în Tabelul nr.3.

____________________

¹¹ Art.125 alin.(4) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare.

Datele prezentate în tabel relevă că finanţarea bugetului AŞM în perioada anilor 2009-2010 a înregistrat un nivel puţin sub limitele cuantumului stabilit prin Acordul de parteneriat (respectiv, cu 0,15 puncte procentuale – în anul 2009, şi cu 0,01 puncte procentuale – în anul 2010). Totodată, cuantumul-limită la finanţarea AŞM a fost depăşit în anul 2011 cu 0,03 puncte procentuale, iar în anul 2012 – cu 0,02 puncte procentuale.

Situaţia privind executarea alocaţiilor bugetare în aspectul beneficiarilor de alocaţii (membrii instituţionali, de profil şi afiliaţi) de la componenta de bază este prezentată în Tabelul nr.4.

Potrivit datelor prezentate, auditul relevă că, în aspectul beneficiarilor de alocaţii, resursele publice predominant sînt direcţionate la finanţarea activităţii membrilor instituţionali, care, în medie, pe anii 2009-2012 a constituit 52,1%, sau 508,9 mil.lei, şi aferentă activităţii membrilor de profil şi afiliaţi – 47,9%, sau 467,9 mil.lei.

Concomitent cu finanţarea de la componenta de bază a bugetului de stat, organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării beneficiază de venituri din contul mijloacelor speciale, al căror mod de formare şi de utilizare este aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.724 din 26.06.2006¹². Mijloacele speciale ale AŞM se constituie din servicii contra plată, plata pentru chiria/arenda bunurilor proprietate publică, granturi etc.

____________________

¹² Hotărîrea Guvernului nr.724 din 26.06.2006 “Cu privire la mijloacele speciale ale organizaţiilor subordonate Academiei de Ştiinţe a Moldovei”.

În anii 2009-2012, mijloacele speciale au fost executate la venituri – în sumă de 180,4 mil.lei, şi la cheltuieli – de 179,1 mil.lei. Din totalul veniturilor încasate, cota majoritară revine veniturilor de la prestarea serviciilor contra plată – 95,8 mil.lei (53,5%), fiind urmate de veniturile provenite de la plata pentru chiria/arenda bunurilor proprietate publică – 47,7 mil.lei (26,6%), granturi – 33,3 mil.lei (18,6%) şi alte mijloace speciale – 2,4 mil.lei (1,3%). Cele mai semnificative direcţii de utilizare a mijloacelor speciale au fost: plăţile salariale – în sumă de 69,7 mil.lei (38,9%), plăţile pentru mărfuri şi servicii – 79,1 mil.lei (44,2%) etc.

Dinamica soldurilor de mijloace speciale formate la finele anilor 2009-2012 se prezintă în Tabelul nr.5.

Conform datelor raportate de AŞM, se atestă tendinţa de creştere a soldurilor disponibile de mijloace speciale, acestea majorîndu-se de la 9,2 mil.lei – în anul 2009, pînă la 15,3 mil.lei – în anul 2012, datorită creşterii soldurilor mijloacelor băneşti aferente granturilor condiţionate (de la 1,5 mil.lei – în anul 2009, pînă la 10,5 mil.lei – în anul 2012).

Cu excepţia granturilor, soldurile de mijloace băneşti indică o descreştere de la 7,8 mil.lei – în anul 2009, pînă la 4,8 mil.lei – în anul 2012. Excluzînd din soldul mijloacelor băneşti la finele anului 2012 (4821,0 mii lei) datoriile creditoare cu termenul de achitare expirat (peste 30 de zile) la cheltuieli (3089,7 mii lei), soldul mijloacelor libere la finele anului 2012 a constituit 1731,3 mil.lei. În acest context, auditul denotă problematica condiţionată de nefuncţionalitatea prevederilor pct.8 din Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget¹³ şi ale art.12 din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996¹⁴. În aceste circumstanţe, instituţiile utilizează ulterior soldurile de mijloace băneşti formate la începutul anului bugetar pentru cheltuielile în anul curent fără operarea modificărilor respective prevăzute de cadrul normativ. Astfel, în anul 2012, în unele cazuri, 12 instituţii din sfera ştiinţei şi inovării au utilizat, fără modificarea devizelor, soldurile de mijloace băneşti formate la începutul anului în sumă totală de 836,5 mii lei (AŞM – 6,4 mii lei, AITT – 2,6 mii lei, Academia “Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne – 44,7 mii lei, Institutul de Chimie – 23,9 mii lei, Institutul de Energetică – 29,8 mii lei, Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii “D.Ghiţu” – 631,0 mii lei, Institutul de Filologie – 67,7 mii lei, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare – 30,4 mii lei).

____________________

¹³ Pct.8 din Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004 despre aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget, care stipulează: “Dacă veniturile depăşesc necesităţile de cheltuieli pentru anul bugetar respectiv, iar depăşirea respectivă nu este autorizată, în modul stabilit, pentru utilizare în anul bugetar viitor, suma depăşirii în cauză se include în partea de cheltuieli a devizului de cheltuieli, la articolul 133.15 al clasificaţiei economice şi se transferă la veniturile de bază ale bugetului respectiv”.

¹⁴ Art.12 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996, care stipulează: “Soldurile de mijloace băneşti la conturile de mijloace speciale ale instituţiilor publice, în care nu s-au efectuat operaţiuni la cheltuieli într-o perioadă de cel puţin 3 ani, se transferă de către executorii de buget la conturile bancare ale bugetelor respective”.

3.2.2. Referitor la cheltuielile aferente cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicate, sub aspectul direcţiilor strategice. Prin Hotărîrea Parlamentului nr.160-XVI din 21.07.2005¹⁵, au fost aprobate 6 direcţii strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării. Evoluţia surselor financiare publice distribuite în aspectul acestor direcţii, inclusiv în aspect fundamental şi aplicat, pe perioada anilor 2009-2012 (componenta de bază), este prezentată în Tabelul nr.6.

____________________

¹⁵ Hotărîrea Parlamentului nr.160-XVI din 21.07.2005 “Cu privire la aprobarea Direcţiilor strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010” (extinsă pentru perioada auditată).

Datele din tabel relevă că pentru finanţarea activităţilor din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2009-2012 au fost preconizate 995,5 mil.lei şi executate 976,8 mil.lei. În aspectul direcţiilor strategice, aceste mijloace au fost orientate spre: biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară – 26,6% (253,7 mil.lei); valorificarea resurselor umane, naturale, informaţionale pentru dezvoltarea durabilă – 25,0% (244,3 mil.lei); biomedicină, farmaceutică, menţinerea şi fortificarea sănătăţii – 16,7% (163,0 mil.lei); nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi – 15,3% (149,3 mil.lei); edificarea statului de drept şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric al Moldovei în contextul integrării europene – 13,5% (132,2 mil.lei); eficientizarea complexului energetic şi asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile – 2,6% (24,4 mil.lei) din suma totală a cheltuielilor.

Analiza comparativă a alocaţiilor utilizate pentru direcţiile strategice în anul 2012, în comparaţie cu anul 2009, denotă că, în rezultatul concursurilor, pentru unele direcţii strategice dinamica este în creştere (biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară – cu 10,9% (2,2 mil.lei); edificarea statului de drept si punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric al Moldovei în contextul integrării europene – cu 12,2% (3,4 mil.lei); valorificarea resurselor umane, naturale, informaţionale pentru dezvoltarea durabilă – cu 29,5% (15,6 mil.lei)), iar pentru altele este în descreştere (nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi – cu 33,1% (15,7 mil.lei); eficientizarea complexului energetic şi asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile – cu 18,7% (2,9 mil.lei); biomedicina, farmaceutica, menţinerea si fortificarea sănătăţii – cu 4,7% (2,0 mil.lei)).

Conform Regulamentului privind finanţarea activităţilor în sfera ştiinţei şi inovării, în vederea realizării celor 6 direcţii strategice, în scopul finanţării programelor de stat, de inovare şi de transfer tehnologic, proiectelor din cadrul acestora şi a proiectelor independente, selectate pe bază de concurs, în perioada auditată, au fost încheiate 1985 de contracte de finanţare, cu indicarea volumului finanţării pentru anul bugetar respectiv. Avînd în vedere faptul că activităţile/proiectele în sfera ştiinţei şi inovării includ perioade de realizare mai mari decît perioada de finanţare indicată în contract (2-4 ani), auditul denotă că în perioada auditată AŞM a gestionat 1333 de proiecte, din care au fost finalizate 812 proiecte, restul proiectelor fiind în derulare. Din totalul proiectelor finalizate, rezultatele la circa 50 de proiecte au fost implementate în viaţa socio-economică, prin intermediul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi al unor antreprenori, iar cea mai mare parte a rezultatelor ştiinţifice obţinute (circa 62,1%) au fost materializate în perioada auditată prin 16845 de publicaţii, 826 de brevete şi 997 de medalii de aur etc.

Constatările pe perioada auditată indică necesitatea îmbunătăţirii procesului de alocare strategică a resurselor, dat fiind faptul că finanţarea este orientată spre cheltuielile aferente proiectelor instituţionale, care includ în mod semnificativ cheltuieli pentru salarizare şi regie. În această situaţie, este evidentă necesitatea prioritizării direcţiilor strategice şi raportării obligatorii către Guvern şi Parlament a rezultatelor obţinute în raport cu resursele financiare publice alocate, avînd în vedere că direcţiile strategice se aprobă de Parlament, iar cu Guvernul se încheie Acordul de parteneriat, astfel asigurîndu-se evitarea riscului la utilizarea fondurilor publice în sfera ştiinţei şi inovării şi respectarea principiului de transparenţă.

3.2.3. Referitor la cheltuielile destinate cercetărilor fundamentale şi aplicate, sub aspectul tipurilor de proiecte. Conform art.125 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, mijloacele destinate sferei ştiinţei şi inovării finanţate de la bugetul de stat se utilizează pentru cercetări ştiinţifice şi la întreţinerea/dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi infrastructurii; întreţinerea instituţională a AŞM, inclusiv a bibliotecii centrale, arhivei, sistemului informaţional; pentru organizarea de concursuri, seminare etc.

Dinamica cheltuielilor pentru sfera ştiinţei şi inovării în domeniul cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicate (în aspectul tipurilor de proiecte ştiinţifice) în anii 2009-2012 este prezentată în Tabelul nr.7.

Analiza efectuată de audit denotă că, în raport cu reglementarea direcţionării finanţării pentru ştiinţă şi inovare şi pentru proiecte ştiinţifice instituţionale, ponderea majoră de 85,9% (839,0 mil.lei) din totalul cheltuielilor pentru cercetări ştiinţifice în sumă de 976,8 mil.lei revine proiectelor instituţionale, fiind urmate de proiectele de transfer tehnologic şi de creare a infrastructurii inovaţionale – 4,8% (46,8 mil.lei), programele de stat – 3,9% (38,0 mil.lei), programele internaţionale – 2,8% (27,1 mil.lei), proiectele independente (pentru tineri cercetători) – 1,6% (16,1 mil.lei) etc. Astfel, alocaţiile destinate sferei ştiinţei şi inovării în mod prioritar sînt direcţionate pentru finanţarea proiectelor ştiinţifice instituţionale, care, în mare parte, includ cheltuieli pentru salarizare şi de regie. În această situaţie, repartizarea fondurilor publice de către AŞM exclude criteriile de prioritizare a temelor proiectelor în aspect de strategii, programe de stat şi de transfer tehnologic, avînd prioritate proiectele ştiinţifice instituţionale, temele pentru care sînt aprobate fără a se ţine cont de impactul lor tehnologico-inovaţional şi de beneficiile socio-economice. În acest aspect, auditul relevă riscul distribuirii mijloacelor publice în lipsa reglementării mecanismului corespunzător.

Verificările auditului asupra regularităţii utilizării mijloacelor alocate în cadrul instituţiilor subordonate, sub aspectul tipurilor de proiecte ştiinţifice, au relevat următoarele:

(i) În anul 2009 nu s-au respectat prevederile legale¹⁶ referitor la organizarea concursurilor pentru proiectele ştiinţifice instituţionale, AŞM direcţionînd alocaţiile la finanţarea proiectelor ştiinţifice instituţionale în sumă totală de 6,3 mil.lei.

____________________

¹⁶ Conform art.73 lit.f) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, AŞM organizează concursuri de proiecte pentru sfera ştiinţei şi inovării, finanţate de la bugetul de stat;conform art.86 lit.f), Consiliul Suprem organizează concursuri de proiecte finanţate de la bugetul de stat; conform art.125 (5) lit.d), mijloacele destinate sferei ştiinţei şi inovării de la bugetul de stat se utilizează pentru organizarea de concursuri şi finanţarea de proiecte în sfera ştiinţei şi inovării; conformpct.8 din Acordul de parteneriat , “Finanţarea proiectelor de cercetare ştiinţifică fundamentală şi a proiectelor de cercetare ştiinţifică aplicată se realizează pe bază de concurs, alocaţiile pentru realizarea programelor de stat, de inovare şi transfer tehnologic, proiectelor din cadrul acestora şi a proiectelor independente se distribuie pe organizaţii conform rezultatelor concursului”.

(ii) Mijloacele alocate pentru programele de stat, de transfer tehnologic şi proiecte independente sînt gestionate de către AŞM în baza principiilor generale de finanţare pe bază de contracte, în corespundere cu prevederile Acordului de parteneriat, fiind raportate la componenta de bază. O parte din aceste mijloace sînt cheltuite pentru salarizarea personalului ştiinţific implicat în realizarea proiectelor, care poate fi atras atît din cadrul instituţiei respective, cît şi din exterior, inclusiv din cadrul aparatului AŞM. Verificarea selectivă a contractelor de finanţare şi a contractelor individuale de muncă cu personalul implicat în acestea a relevat că plăţile personalului sînt stabilite şi achitate în mărimea salariului aferent proiectului.

(iii) Lipsa interconexiunii/conlucrării între subdiviziunile AŞM (Consiliul Suprem, Centrul pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale şi Aplicative, instituţiile-executor) a cauzat nerespectarea prevederilor pct.21 din Regulamentul cu privire la înregistrarea şi evidenţa de stat a rezultatelor activităţii de cercetare ştiinţifică (Anexa nr.5 la Acordul de parteneriat), care stipulează expres că “organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, ce sînt finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat şi care nu deţin adeverinţa de înregistrare a rezultatelor pentru proiectele finalizate, nu pot participa la concursul pentru obţinerea noilor proiecte de cercetare, finanţate de la bugetul de stat”. În acest aspect, examinările auditului asupra regularităţii finanţării de la bugetul de stat a noilor proiecte de cercetare de către instituţiile-executor au relevat că, deşi unele dintre acestea nu au asigurat înregistrarea obligatorie a rezultatelor la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, ulterior au beneficiat de dreptul de participare la concurs, obţinînd noi proiecte finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat. Astfel, analiza Registrului de stat al cercetărilor ştiinţifice, ţinut de Centrul pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale şi Aplicative, denotă că, în lipsa menţiunii referitor la adeverinţa de înregistrare a rezultatelor activităţii de cercetare ştiinţifică la 18 proiecte executate de 13 instituţii, au fost admise la concurs pentru finanţare de la bugetul de stat 7 instituţii cu 11 proiecte noi. În acest sens, exemplificăm că Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”, avînd 2 proiecte neînregistrate, a obţinut finanţarea a 3 proiecte noi; Universitatea de Stat din Tiraspol, cu 2 proiecte neînregistrare – 3 proiecte noi; Academia de Studii Economice din Moldova, cu 2 proiecte neînregistrate – un proiect nou; Institutul de Istorie, Stat şi Drept, Grădina Botanică, Universitatea Agrară de Stat din Moldova şi Institutul de Neurologie si Neurochirurgie, avînd cîte un proiect neînregistrat, au obţinut finanţarea a cîte un proiect nou.

Totodată, analiza efectuată de audit asupra regularităţii înregistrării rezultatelor activităţii de cercetare ştiinţifică a identificat că acestea sînt înregistrate după o perioadă de la 3 luni pînă la 18 luni de la finalizarea proiectului, fapt condiţionat, în opinia auditului, şi de lipsa reglementării privind termenul-limită de înregistrare a acestora la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, ceea ce expune riscului transparenţa rezultatelor şi corectitudinea/eficienţa finanţării.

Referitor la executarea prevederilor art.14 lit.(ş) din Acordul de parteneriat, AŞM, în comun cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, în termen de pînă la 01.07.2009, urmau să elaboreze metodologia/indicatorii calitativi de performanţă privind evaluarea impactului social şi economic al investiţiilor bugetare direcţionate pentru sfera ştiinţei şi inovării asupra dezvoltării economiei naţionale. În acest aspect, s-a relevat că AŞM pînă în anul 2009 a dispus de unii indicatori, care au stat la baza aprobării la 23.02.2012 a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice pe domenii.

Pentru perioada auditată, indicatorii de evaluare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice nu au avut o descriere/dezvăluire a criteriilor de acordare a punctajului în funcţie de specificul fiecărei instituţii, fiind atestată lipsa divizării în aspect de instituţii prin prisma rezultatului total obţinut la evaluare, ceea ce ar caracteriza/califica performanţa finală a cercetărilor ştiinţifice. Nu au fost prezentate auditului criteriile de evaluare în funcţie de punctajul obţinut, iar în cazul obţinerii unor rezultate minime – ce măsuri urmează să fie întreprinse. Conform informaţiei AŞM, în anul 2013, indicatorii de evaluare a rezultatelor cercetărilor şi procedurile de evaluare au fost dezvoltate, iar în urma implementării acestora a fost stopată finanţarea a 3 proiecte neperformante.

În opinia auditului, modul de evaluare aplicat nu asigură fundamentarea direcţionării resurselor publice (financiare, umane, materiale etc.) în funcţie de calitatea şi performanţa rezultatelor la momentul evaluării, fapt ce implică riscul afectării eficienţei şi economicităţii utilizării mijloacelor publice pentru sfera ştiinţei şi inovării.

3.2.4. Referitor la cheltuielile destinate realizării programelor de stat. În anii 2009-2012 au fost desfăşurate activităţi de cercetare ştiinţifică în cadrul a 15 programe de stat (150 de proiecte), cu valoarea cumulativă de 38,0 mil.lei, acestea fiind repartizate pe direcţii strategice, conform Anexei nr.4 la Acordul de parteneriat.

Dinamica alocaţiilor utilizate în anii 2009-2012 pentru realizarea programelor de stat atestă tendinţa de descreştere în anul 2012 (5,5 mil.lei), în comparaţie cu anul 2009 (17,0 mil.lei), cu 11,5 mil.lei, sau cu 67,6%, concomitent fiind în descreştere numărul de programe de stat şi numărul de proiecte. Astfel, numărul programelor de stat s-a micşorat de la 12 – în anul 2009, pînă la 6 – în anul 2012, iar numărul proiectelor – de la 96 – în anul 2009, pînă la 46 – în anul 2012.

Ponderea majoră în totalul alocaţiilor pentru programele de stat (17,6 mil.lei) revine direcţiei strategice “Valorificarea resurselor umane, naturale, informaţionale pentru dezvoltarea durabilă” (11,6 mil.lei/30,4%), urmată de direcţia strategică “Eficientizarea complexului energetic şi asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile” (9,7 mil.lei/25,6%, din care pentru proiectul aferent Satelitului Moldovenesc au fost alocate 3,3 mil.lei/34,0%) şi direcţia strategică “Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi” (8,1 mil.lei/21,2%) etc.

Verificările auditului referitor la regularitatea realizării proiectelor în cadrul programelor de stat, inclusiv conformitatea întocmirii dosarelor aferente acestora, au relevat următoarele:

• Conform art.59 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, programul de stat în sfera ştiinţei şi inovării reprezintă un complex de proiecte în această sferă şi principala formă de promovare a politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării. În contextul acestor prevederi, pe fundalul menţinerii volumului de finanţare pentru sfera ştiinţei şi inovării integral de la componenta de bază a bugetului de stat, care în anul 2009 a însumat 244,8 mil.lei, iar în anul 2012 – 248,4 mil.lei, se atestă descreşterea cuantumului alocaţiilor bugetare destinate programelor de stat ca pondere în volumul total al alocaţiilor de la 6,9% – în anul 2009, pînă la 2,1% – în anul 2012. În aceste circumstanţe, este evidentă necesitatea perfecţionării sistemului de finanţare, cu revizuirea modalităţii de distribuire a resurselor preconizate pentru sfera ştiinţei şi inovării, fiind conformată cerinţelor legale, mijloacele urmînd a fi direcţionate prioritar la realizarea programelor de stat.

• Neevaluarea rezultatelor programelor de stat finalizate nu asigură aprecierea gradului atingerii obiectivelor stabilite de Guvern, cu determinarea gradului de eficienţă a utilizării banilor publici, AŞM nedispunînd de indicatori de evaluare a programelor de stat, precum şi de criterii de evaluare a rezultatelor proiectelor. În această situaţie, nu poate fi asigurată eficienţa monitorizării procesului de realizare a programelor de stat şi a riscurilor neatingerii obiectivelor stabilite. Verificările auditului au relevat că AŞM examinează rezultatele proiectelor finanţate în cadrul programelor de stat pe baza rapoartelor prezentate de conducătorii acestora (rapoarte narative), care nu în toate cazurile reflectă gradul de realizare a obiectivelor şi rezultatele obţinute faţă de cele prognozate, inclusiv prin prisma utilizării mijloacelor financiare (costurilor). De menţionat că nici Regulamentul privind aplicarea indicatorilor de evaluare a activităţii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, aprobat de Consiliul Suprem în anul 2009, nu prevede criteriile de evaluare a unui program sau a unui proiect, prevederile acestuia fiind stabilite la nivel de instituţii, laboratoare şi cercetători ştiinţifici.

• Auditul a constatat utilizarea mijloacelor financiare pentru unele programe de stat şi unele proiecte din cadrul acestora care pe parcurs au fost sistate sau comasate, ca urmare a nestabilirii priorităţilor pe domenii de activitate, insuficienţei de mijloace financiare etc. În perioada auditată, în cadrul programelor de stat au fost finalizate 130 de proiecte, cu costul total de circa 18,0 mil.lei, valoarea a 2 proiecte sistate a însumat 0,4 mil.lei şi a 2 proiecte comasate în unul – 1,5 mil.lei. În acest aspect, exemplificăm situaţia din cadrul Programului de stat “Valorificarea resurselor regenerabile de energie în condiţiile Republicii Moldova şi elaborarea Satelitului Moldovenesc”, racordat la direcţia strategică “Eficientizarea şi asigurarea complexului energetic şi securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile”, cînd în anul 2009 au fost comasate 3 proiecte cu costul total de 2350,0 mii lei¹⁷ (perioada de executare prevăzută pentru anii 2009-2010), fiind executate de Universitatea Tehnică a Moldovei, în calitate de membru de profil. Ulterior, în anul 2011, au fost aprobate încă 3 proiecte separate pentru anii 2011-2012, în valoare totală de 1673,0 mii lei¹⁸.

____________________

¹⁷ Sistemul de navigare şi control al Satelitului – 900,0 mii lei; Sistemul de orientare şi stabilizare a Satelitului – 650,0 mii lei; Sistemul de alimentare cu energie a Satelitului Moldovenesc – 800,0 mii lei.

¹⁸ Cercetarea metodelor şi procedurilor de control al atitudinii microsateliţilor la captarea, prelucrarea şi transmisiunea imaginilor în timp real – 197,0 mii lei; Elaborarea sistemului operaţional şi cercetarea atitudinii şi dinamicii Satelitului în condiţii de vid – 876,0 mii lei; Elaborarea sistemului microsatelitului de scanare a suprafeţei terestre – 600,0 mii lei.

Analiza dosarelor proiectelor nominalizate a relevat lipsa în acestea a fişelor de evaluare a proiectelor derulate în anii 2009-2010, acceptate spre finanţare în lipsa expertizării în sumă totală de 2350,0 mii lei, acestea nefiind prezentate auditului pînă la finalizarea misiunii. Auditul denotă că proiectele aferente Satelitului Moldovenesc nu corespund obiectivului direcţiei strategice, astfel nefiind respectate prevederile art.59 alin.(2) din Codul pentru ştiinţă şi inovare, care stipulează că “Programele de stat în sfera ştiinţei şi inovării se definitivează de Guvern şi de comunitatea ştiinţifică în persoana Academiei de Ştiinţe, în funcţie de direcţiile strategice ale activităţii din această sferă”. Totodată, proiectele finanţate în anii 2011-2012 au fost expertizate acordîndu-li-se punctajul maximal posibil, ceea ce a asigurat aprobarea spre finanţare a acestora de către Consiliul Suprem. În perioada auditată, toate aceste proiecte de cercetare ştiinţifică aplicată din cadrul programelor de stat, executate de Universitatea Tehnică de Stat din Moldova şi de Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii “D.Ghiţu”, au fost acceptate spre finanţare cu cota de cofinanţare “zero”, prin ce nu s-au respectat prevederile regulamentare¹⁹ în ce priveşte finanţarea cercetărilor ştiinţifice aplicate ale membrilor de profil, prioritate acordîndu-se proiectelor care vor avea o pondere mai mare de cofinanţare din mijloacele speciale ale acestor organizaţii şi din alte surse nebugetare. În aceste circumstanţe, poate fi prezent riscul finanţării continue a proiectului respectiv, cu divizarea în mai multe subproiecte separate.

____________________

¹⁹ Pct.13(b) din Regulamentul privind finanţarea activităţilor în sfera ştiinţei şi inovării, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009.

3.2.5. Referitor la regularitatea finanţării proiectelor de transfer tehnologic. În anii 2009-2012 au fost încheiate 115 contracte de finanţare pentru realizarea a 85 de proiecte de transfer tehnologic, fiind alocate mijloace publice în sumă de 29,4 mil.lei, dintre care prin intermediul AITT – 39 de proiecte (17,7 mil.lei), celelalte 46 de proiecte (11,7 mil.lei) realizîndu-se prin intermediul membrilor instituţionali şi de profil. Verificările auditului au fost efectuate pe un eşantion de 64 de proiecte din 85.

Constatările rezultate din verificările auditului referitor la regularitatea selectării proiectelor spre finanţare:

♦ În perioada anilor 2009-2011, în lipsa prevederilor cadrului regulator (astfel de prevederi fiind aprobate în anul 2012), decizia de finanţare a proiectelor de transfer tehnologic cu opinii contrare ale experţilor (pozitivă şi negativă) a fost luată de Consiliul Suprem, la iniţiativa AITT, după o analiză suplimentară a proiectului, în aceste condiţii fiind finanţate 4 proiecte evaluate cu opinii contrare (3,6 mil.lei, inclusiv de la bugetul de stat – 1,9 mil.lei).

♦ La 31 de proiecte, derulate în anii 2009-2011, lipseşte devizul de cheltuieli, la contractele de finanţare fiind anexate calcule în aspectul cheltuielilor, prin ce n-au fost respectate cerinţele Acordului de parteneriat, situaţia fiind remediată începînd cu anul 2012.

♦ În 3 cazuri au fost acceptate spre finanţare de la bugetul de stat proiecte de transfer tehnologic cu condiţia cofinanţării, din care în 2 cazuri (793,0 mii lei) cofinanţarea provine din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, şi într-un caz (380,0 mii lei) – din fondul nucului, fapt ce denotă atragerea mijloacelor din două surse bugetare.

Notă: Prin Acordul de parteneriat, pentru anul 2013 a fost restricţionată cofinanţarea din fondurile de subvenţionare.

♦ În condiţiile lipsei unor reglementări aferente noţiunilor “know-how” etc., în dosarele a 15 proiecte s-a atestat prezenţa documentului prin care se confirmă rezultatul inovaţiei (brevet de invenţie), pe cînd în celelalte 49 de proiecte o astfel de documentare lipseşte, ceea ce implică incertitudini în vederea stabilirii rezultatului implementării proiectului ca obiect de proprietate intelectuală (brevet de invenţie, model industrial, topografie a circuitelor integrate, know-how etc.) sau îmbunătăţirii parametrilor tehnico-economici ai tehnologiilor aplicate şi/sau ai producţiei fabricate (lucrărilor executate, serviciilor prestate).

Verificările auditului referitor la regularitatea monitorizării proiectelor de transfer tehnologic au relevat următoarele:

♦ Monitorizarea proiectelor de transfer tehnologic se efectuează de către AITT în baza procedurii aprobate de aceasta. În perioada anilor 2009-2012, din start au fost sistate 5 proiecte de transfer tehnologic aprobate spre finanţare, din motiv că nu au fost cofinanţate pentru primele tranşe. Alte trei proiecte au fost sistate după un an, fiind admisă utilizarea ineficientă a 527,3 mii lei, alocaţi de la buget fără obţinerea unor rezultate. Analizînd situaţia creată, s-a constatat că suspendarea acestor proiecte este cauzată de lipsa cofinanţării a două proiecte în sumă de 368,9 mii lei, iar un proiect (158,4 mii lei) a fost sistat din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile (de secetă). Totodată, un proiect a atins obiectivele preconizate în primul an, fiind alocate cu 100,0 mii lei mai puţin. Întru reducerea numărului de astfel de cazuri, urmează a fi dezvoltate cerinţele la etapa selectării rezidenţilor, cu intensificarea procesului de monitorizare.

♦ Urmare verificării la locul realizării proiectului de transfer tehnologic “Implementarea liniei tehnologice pentru fabricarea din cereale a produselor alimentare şi furajere competitive” din cadrul direcţiei strategice “Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară” (finalizat în anul 2011, cu costul total de 1,1 mil.lei, inclusiv de la bugetul de stat – 480,0 mii lei, executor S.R.L. “Ecoprodsan”, rezident al Parcului ştiinţifico-tehnologic “Inagro”), s-a constatat că linia tehnologică pentru fabricarea produselor alimentare şi furajere competitive la acel moment nu funcţiona. Din data finalizării proiectului de transfer tehnologic antreprenorul nu a activat, motivînd cu preţurile înalte la materia primă, ceea ce condiţionează neprofitabilitatea afacerii. Această situaţie denotă că la selectarea şi aprobarea spre finanţare a proiectelor de transfer tehnologic AITT a acceptat spre participare la concurs agenţi economici cu potenţial economic redus, în lipsa unui studiu de fezabilitate, ceea ce reduce rata de recuperare/răscumpărare a investiţiilor alocate. Situaţia respectivă este motivată de AITT prin lipsa pîrghiilor şi reglementărilor la acest capitol în vederea monitorizării proiectelor după finalizare.

♦ Prin prisma prevederilor pct.108 din Acordul de parteneriat, care stipulează că “Plata finală se efectuează numai după transferarea dreptului de proprietate asupra bunurilor materiale, procurate din mijloacele corespunzătoare, organizaţiei prin intermediul căreia a fost efectuată finanţarea”, AITT a efectuat plăţile finale în lipsa transferării dreptului de proprietate asupra bunurilor procurate din contul mijloacelor bugetului de stat în sumă de 5,2 mil.lei. În aceste condiţii, n-a fost atestată nici modalitatea de înregistrare, evidenţă şi raportare a valorii acestor bunuri în cazul procurării lor din 2 surse (din contul mijloacelor publice şi din cofinanţarea beneficiarului).

♦ Cotele de cofinanţare pot fi sub formă de: mijloace băneşti, bunuri materiale procurate de cofinanţator sau utilizarea utilajului cofinanţatorului, auditul identificînd lipsa informaţiei generalizate şi oficializate privind cofinanţarea²⁰ în aspectul acestor surse, avînd în vedere faptul că pentru unele proiecte cofinanţarea este o condiţie obligatorie de participare la concurs.

____________________

²⁰ Regulamentul AITT privind monitorizarea şi evaluarea activităţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare şi a rezidenţilor acestora din 29.11.2012.

Verificările auditului relevă că unii beneficiari de proiecte de transfer tehnologic nu au respectat clauzele contractuale privind utilizarea mijloacelor alocate. Astfel, în cazul a 23 de proiecte (din care 11 proiecte implementate de membrii instituţionali şi de profil) auditul a constatat utilizarea mijloacelor pentru cheltuieli neprevăzute în devizul de cheltuieli, unele dintre acestea fiind coordonate cu AITT, fără aprobarea modificărilor solicitate şi în lipsa încheierii unui acord adiţional la contractul de finanţare; în cazul a 13 proiecte nu au fost respectate termenele de executare a activităţilor preconizate, acestea fiind extinse fără alocarea suplimentară a resurselor; la 40 de proiecte lipsesc unele documente justificative²¹ aferente rapoartelor privind executarea devizului de cheltuieli din contul bugetului, iar la 20 de proiecte – documentele justificative²² aferente rapoartelor privind executarea cofinanţării; la 3 proiecte au fost acceptate spre finanţare tranşele ulterioare, nefiind semnate de către conducerea AITT actele de predare-recepţie a lucrărilor, ca bază pentru finanţare luîndu-se nota-raport a persoanei responsabile din cadrul secţiei transfer tehnologic; pentru 15 proiecte a fost efectuată finanţarea tranşelor ulterioare de la bugetul de stat, fără prezentarea raportului privind utilizarea cofinanţării; pentru 6 proiecte nu a fost respectat plafonul stabilit prin Acordul de parteneriat la aprobarea devizului de cheltuieli pentru deplasări peste hotare.

____________________

²¹ Pct.2.3. din Regulamentul AITT privind monitorizarea şi evaluarea activităţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare şi a rezidenţilor acestora din 29.11.2012.

²² Pct.2.3. din Regulamentul AITT privind monitorizarea şi evaluarea activităţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare şi a rezidenţilor acestora din 29.11.2012.

De asemenea:

♦ Prin Regulamentul privind aplicarea indicatorilor de evaluare a activităţii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării din 26.11.2009, aprobat de Consiliul Suprem, au fost stabilite criteriile de evaluare pentru instituţii, laboratoare şi cercetători ştiinţifici, dar acesta nu prevede criteriile de evaluare a unui program sau a unui proiect, inclusiv de transfer tehnologic. AITT a elaborat criterii de performanţă pentru evaluarea rezultatelor proiectelor de inovare şi transfer tehnologic începînd cu anul 2012, proiectele fiind evaluate cu menţiuni generale (“Lucrările s-au executat deplin”, “Realizarea pe etape s-a respectat” şi “Obiectivele sînt îndeplinite integral”).

♦ Pentru anii 2009-2011, actele de predare-recepţie nu în toate cazurile sînt însoţite de planul de realizare a proiectului pentru etapa respectivă, cu descrierea celor realizate în comparaţie cu cele preconizate²³, ceea ce urmează să justifice executarea în termen a lucrărilor şi utilizarea conform destinaţiei a mijloacelor de transfer tehnologic, impunîndu-se necesitatea fortificării activităţilor de monitorizare şi perfecţionare a cadrului intern de raportare a executării proiectelor de transfer tehnologic.

____________________

²³ Pct.97-102 din Regulamentul privind finanţarea activităţilor în sfera ştiinţei şi inovării, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009.

♦ Evitarea aplicării prescripţiei pct.61 din Regulamentul privind finanţarea activităţilor în sfera ştiinţei şi inovării²⁴ prin neincluderea în contractele de finanţare a proiectelor de transfer tehnologic a obligaţiei de transfer în primii 5 ani de la data iniţierii proiectului a 2% din volumul realizării producţiei sau serviciului de inovare de către beneficiarii proiectelor a condiţionat neîncasarea veniturilor în sumă de circa 2,5 mil.lei pentru perioada auditată. În aşa mod, prin prisma prevederilor art.89 alin.(3) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, s-a evitat formarea unor surplusuri de mijloace pentru stimularea activităţii de inovare, inclusiv a activităţii de marketing etc. Conform datelor raportate de către AITT, pentru anii 2009-2012, volumul producţiei inovaţionale comercializate după realizarea proiectelor de transfer tehnologic a constituit 123,7 mil.lei. De asemenea, coraportul dintre banii investiţi în proiecte de transfer tehnologic (65,0 mil.lei) şi cei obţinuţi din producere constituie 1,90 lei la 1,0 leu investit, astfel atestîndu-se tendinţa de creştere cu 0,77 lei (de la 1,59 lei – în anul 2009, pînă la 2,36 lei – în anul 2012).

____________________

²⁴ Anexa nr.2 la Acordul de parteneriat între Guvern şi AŞM pentru anii 2009-2012, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009.

♦ Raportarea privind executarea devizului de cheltuieli de către executorii proiectelor de transfer tehnologic din afara sistemului bugetar urmează a fi revizuită, deoarece nu relevă situaţia reală a executării proiectelor respective, limitîndu-se numai la indicatorii de alocaţii aprobate şi executate prin metoda de casă, fără raportarea cheltuielilor efective, datoriilor debitoare şi creditoare. Se exemplifică, în acest sens, contractul de finanţare a proiectului de transfer tehnologic din iunie 2012, încheiat între AITT, Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară şi S.R.L. “Agrolacta-M”. Acest proiect, cu costul total de 794,0 mii lei, inclusiv mijloace bugetare – 397,0 mii lei, care avea ca obiectiv implementarea raselor specializate de caprine, în scopul obţinerii tineretului de reproducţie şi a laptelui de capră cu proprietăţi dietetice şi curative, urma a fi finalizat în decembrie 2012. Conform documentelor prezentate, rasele specializate de caprine au fost procurate din Polonia, transferul de mijloace băneşti fiind efectuat în luna noiembrie 2012 (44,2 mii euro, echivalentul a 702,7 mii lei, inclusiv 322,3 mii lei – mijloace finanţate de la bugetul de stat). Ţinînd cont de faptul că raportarea executării devizului de cheltuieli pentru proiecte de transfer tehnologic este bazată pe metoda de casă, executorul proiectului a raportat că la finele anului 2012 utilizase integral mijloacele alocate. În realitate, din cauza nelivrării mărfii, suma de 702,7 mii lei (inclusiv 322,3 mii lei – din bugetul de stat) reprezintă o datorie debitoare. De menţionat că livrarea mărfii a fost eşalonată pentru luna martie 2013, dar de facto, conform documentelor justificative, lotul de caprine a intrat în ţară la 31.07.2013, urmare cărui fapt resursele financiare bugetare (322,3 mii lei) au fost dezafectate pe o perioadă mai mare de 8 luni. Situaţii analogice se atestă şi în cadrul altor proiecte. În acest aspect, auditul denotă că, datorită nereflectării în evidenţă şi neraportării cheltuielilor efective, datoriilor debitoare şi creditoare, precum şi nemonitorizării utilizării resurselor pentru realizarea proiectelor, sînt prezente riscuri înalte de neintegritate a resurselor publice alocate în sfera ştiinţei şi inovării. De menţionat că AŞM, prin intermediul AITT, în calitate de responsabil de implementarea şi monitorizarea executării proiectelor de transfer tehnologic, urmează să-şi consolideze managementul şi procedurile de control intern, în vederea asigurării integrităţii resurselor publice.

♦ Cadrul regulator²⁵ determină monitorizarea sub aspectul supravegherii performanţelor activităţilor şi eficienţei utilizării resurselor umane, materiale şi financiare, aceasta fiind atribuită şi urmînd a fi efectuată de către Consiliul Suprem, abilitat cu funcţii de control al contractorilor şi autorităţilor contractante.

____________________

²⁵ Acordul de parteneriat între Guvern şi AŞM pentru anii 2009-2012, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009.

Concluzii la compartimentul 3.2. Cu privire la regularitatea finanţării şi executării cheltuielilor bugetului AŞM pe perioada 2009-2012

În perioada anilor 2009-2012, finanţarea bugetului AŞM a variat de la 391,4 mil.lei – în anul 2009, pînă la 370,7 mil.lei – în anul 2012, gradul de valorificare a surselor financiare pentru aceşti ani înregistrînd o tendinţă de creştere (356,4 mil.lei – în anul 2009, şi 366,3 mil.lei – în anul 2012). Urmare acestui nivel de valorificare, totalul alocaţiilor neutilizate a constituit 48,4 mil.lei. Concomitent, se atestă neutilizarea în limitele şi în scopurile determinate a resurselor provenite din mijloacele speciale, majorîndu-se soldurile disponibile de la 9,2 mil.lei – în anul 2009, pînă la 15,3 mil.lei – în anul 2012, prioritar aferente granturilor condiţionate (de la 1,5 mil.lei – în anul 2009, pînă la 10,5 mil.lei – în anul 2012).

În totalul bugetului AŞM, cuantumul finanţării cercetărilor ştiinţifice indică tendinţa de creştere în dinamică a mijloacelor alocate de la 270,4 mil.lei – în anul 2009, pînă la 285,5 mil.lei – în anul 2012.

Evoluţia surselor financiare publice distribuite în aspectul celor 6 direcţii strategice ale activităţii în sfera ştiinţei şi inovării denotă că pentru unele direcţii strategice dinamica este în creştere, iar pentru altele – în descreştere. În aspectul programelor de stat, se atestă descreşterea resurselor financiare ca pondere în volumul total al alocaţiilor (de la 6,9% – în anul 2009, pînă la 2,1% – în anul 2012), precum şi micşorarea numărului acestora (de la 12 – în anul 2009, pînă la 6 – în anul 2012). În aceste circumstanţe, este evidentă necesitatea perfecţionării sistemului de finanţare, cu revizuirea modalităţii de distribuire a resurselor preconizate pentru sfera ştiinţei şi inovării, fiind conformată cerinţelor legale, acestea urmînd a fi direcţionate prioritar la realizarea programelor de stat.

În aspectul beneficiarilor de alocaţii, resursele publice sînt direcţionate preponderent la finanţarea activităţii membrilor instituţionali, cărora le-a revenit circa 52,1% (508,9 mil.lei), şi a membrilor de profil şi afiliaţi – respectiv,47,1% (467,9 mil.lei). Astfel, alocaţiile destinate sferei ştiinţei şi inovării în mod prioritar sînt direcţionate la finanţarea proiectelor ştiinţifice instituţionale, care, în mare parte, reprezintă cheltuieli pentru salarizare şi cheltuieli de regie. În această situaţie, repartizarea fondurilor publice de către AŞM exclude criteriile de prioritate aferente temelor proiectelor în cadrul direcţiilor strategice, programelor de stat şi de transfer tehnologic.

Verificările auditului asupra regularităţii utilizării mijloacelor alocate AŞM au relevat mai multe nereguli, care se exprimă prin:

(i) nerespectarea în anul 2009 a prevederilor legale²⁶ referitor la organizarea concursurilor pentru proiectele ştiinţifice instituţionale, cu direcţionarea alocaţiilor pentru finanţarea proiectelor ştiinţifice instituţionale în sumă totală de 6,3 mil.lei evitînd procedura de concurs;

____________________

²⁶ Conform art.73 lit.f) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, AŞM organizează concursuri de proiecte pentru sfera ştiinţei şi inovării, finanţate de la bugetul de stat; conform art.86 lit.f), Consiliul Suprem organizează concursuri de proiecte finanţate de la bugetul de stat; conform art.125 (5) lit.d), mijloacele destinate sferei ştiinţei şi inovării de la bugetul de stat se utilizează pentru organizarea de concursuri şi finanţarea de proiecte în sfera ştiinţei şi inovării; conform pct.8 din Acordul de parteneriat, “Finanţarea proiectelor de cercetare ştiinţifică fundamentală şi a proiectelor de cercetare ştiinţifică aplicată se realizează pe bază de concurs, alocaţiile pentru realizarea programelor de stat, de inovare şi transfer tehnologic, proiectelor din cadrul acestora şi a proiectelor independente se distribuie pe organizaţii conform rezultatelor concursului”.

(ii) imperfecţiunea modului de evaluare a proiectelor la organizarea concursurilor şi la etapa de finalizare a înregistrării rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, inclusiv în aspectul programelor de stat, care nu asigură direcţionarea resurselor publice (financiare, umane, materiale etc.) în funcţie de calitatea şi performanţa rezultatelor, fapt ce creează riscul afectării eficienţei şi economicităţii utilizării mijloacelor publice pentru sfera ştiinţei şi inovării;

(iii) deşi pentru unele proiecte cofinanţarea este o condiţie obligatorie, atît AŞM, cît şi alte subdiviziuni (prin intermediul cărora se finanţează proiectele) nu deţin informaţia sistematizată şi oficializată privind suma stabilită şi achitată a cofinanţării, aspect în care auditul identifică unele fapte de acceptare a proiectelor în lipsa cofinanţării, iar în alte cazuri – atragerea surselor din alte fonduri publice cu destinaţii speciale;

(iv) neimplementarea prescripţiilor regulamentare prin neincluderea în contractele de finanţare a proiectelor de transfer tehnologic a obligaţiei de transfer în primii 5 ani de la data iniţierii realizării proiectului a 2% din volumul realizării producţiei sau serviciului de inovare de către beneficiarii proiectelor, ceea ce a condiţionat neîncasarea veniturilor în sumă de circa 2,5 mil.lei pentru perioada auditată;

(v) nerespectarea de către beneficiarii de proiecte a clauzelor contractuale privind utilizarea mijloacelor alocate, fiind constatate cazuri de devieri de la devizul de cheltuieli.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

2. Să revizuiască, în comun cu alte părţi implicate, sistemul de finanţare, în vederea asigurării unei modalităţi eficiente de distribuire, utilizare, evidenţă şi raportare a resurselor pentru sfera ştiinţei şi inovării, fiind conformată cerinţelor legale.

3. Să asigure monitorizarea utilizării resurselor financiare alocate pentru sfera ştiinţei şi inovării, în vederea minimizării riscului de direcţionare a acestora la menţinerea exclusivă a infrastructurii, cu determinarea relaţiei costeficienţă şi a impactului realizat.

4. Să întreprindă măsuri concrete în vederea lichidării tuturor neregulilor şi abaterilor de la legislaţie admise la utilizarea mijloacelor alocate pentru cercetările ştiinţifice.

5. Să intensifice monitorizarea asupra utilizării şi raportării executării devizului de cheltuieli la realizarea proiectelor de ştiinţă şi inovare, prin stabilirea cadrului de raportare şi consolidarea gradului de responsabilizare în procesul de monitorizare sub aspectul supravegherii performanţelor activităţilor şi eficienţei utilizării resurselor umane, materiale şi financiare, cu raportarea corespunzătoare Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică.

6. Să excludă finanţarea proiectelor în lipsa confirmării înregistrării obligatorii, în condiţiile legii, la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, a rezultatelor proiectelor anterioare.

3.3. Cu privire la regularitatea gestionării mijloacelor publice alocate pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării

Art.25 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare stipulează că infrastructura sferei ştiinţei şi inovării este totalitatea organizaţiilor care contribuie la desfăşurarea activităţii ştiinţifice şi de inovare (AŞM, alte organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării, fonduri şi agenţii de susţinere a activităţii din domeniu, busness-incubatoare, parcuri de inovare (ştiinţifice, tehnico-ştiinţifice şi tehnologice etc.)

Verificările auditului privind regularitatea finanţării, administrării, evidenţei şi raportării mijloacelor alocate de la bugetul de stat pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării au relevat următoarele.

3.3.1. Gestionarea mijloacelor publice alocate pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare este afectată de mai multe nereguli şi neajunsuri. Astfel:

Prin Legea nr.138-XVI din 21.06.2007²⁷ este reglementată stimularea activităţii de inovare şi de transfer tehnologic, aceasta fiind desfăşurată prin crearea parcurilor ştiinţifico-tehnologice (în continuare – PŞT) şi incubatoarelor de inovare (în continuare – I.I.), avînd ca scop transformarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi inovaţiilor în produse, servicii, procese noi sau perfecţionate. Întru stimularea activităţilor de inovare şi de transfer tehnologic, au fost create şi activează 3 PŞT şi 7 incubatoare de inovare, în calitate de structuri subordonate AITT. Acestea nu au statut de persoană juridică şi sînt administrate de administratori care urmează a fi selectaţi prin concurs, fiind responsabili de aspectele operaţionale şi de administrare conform procedurii aprobate de Consiliul Suprem.

____________________

²⁷ Legea nr.138-XVI din 21.06.2007 “Cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare” (în continuare - Legea nr.138-XVI din 21.06.2007).

Auditul a constatat că selectarea administratorului PŞT “Inagro” s-a desfăşurat în 2 etape: I etapă – prezentarea solicitărilor, stabilită pentru perioada 03-15.09.2008, fiind sistată la 10.09.2008, şi a II etapă – 10.09.2008-30.09.2008, urmare căreia, la 30.09.2008, AŞM înregistrează oferta S.R.L. “Agroecoprod”, care la acel moment nu deţinea certificatul de înregistrare la Camera Înregistrării de Stat, aceasta fiind înregistrată la 24.12.2008, sau după 3 luni de la termenul-limită de desfăşurare a concursului, fapt ce confirmă că la data finală de înregistrare a solicitărilor S.R.L. “Agroecoprod” nu era creată ca persoană juridică. AŞM, la 25.12.2008, sau peste o zi după crearea acesteia, prin Hotărîrea nr.263 din 21.07.2007 a Consiliului Suprem²⁸, a aprobat rezultatele concursului pentru selectarea administratorului. De asemenea, auditul a constatat că S.R.L. “Agroecoprod”, la desemnare, nu întrunea criteriile de selectare în calitate de administrator prevăzute de art.11 şi art.12 din Legea nr.138-XVI din 21.06.2007, referitor la prezenţa personalului, a informaţiei despre numărul mediu scriptic de personal din anul anterior, fondul de salarizare pentru anul 2009 fiind aprobat fără prezentarea nominală a personalului angajat.

____________________

²⁸ Hotărîrea Consiliului Suprem nr.263-XVI din 25.12.2008 privind aprobarea rezultatelor concursului pentru selectarea administratorului PŞT “Inagro”.

Se atestă că, potrivit Legii nr.138-XVI din 21.06.2007²⁹ şi Acordului de parteneriat, incubatoarele de inovare sînt create la propunerea Clusterelor ştiinţifico-tehnologice. Cu nerespectarea acestor prevederi, la propunerea Clusterului ştiinţifico-educaţional, a fost creat Incubatorul Educaţional şi Inovaţional “Universcience” (în continuare – IEI “Universcience”), a cărui activitate nu corespunde obiectivului unui incubator de inovare. Activitatea acestuia este reglementată de Statutul aprobat prin Hotărîrea Senatului Universităţii AŞM (nr.5 din 18.05.2011), care stipulează că incubatorul reprezintă o subdiviziune în cadrul Centrului de Instruire Continuă al Universităţii AŞM şi Clusterului ştiinţifico-educaţional “Universcience”, obiectivele de activitate fiind: organizarea de cursuri, instruiri, schimburi de experienţă şi preluarea bunelor practici; dezvoltarea spiritului antreprenorial în rîndul specialiştilor, cercetărilor, proiectanţilor, cadrelor didactice, studenţilor; stimularea iniţiativei private; promovarea activităţii de cercetare şi inovare; reprezentarea rezidenţilor şi promovarea reciprocă, ceea ce nu corespunde semnificaţiei noţiunii de incubator de inovare³⁰. Totodată, se relevă că administratorul incubatorului nu a fost selectat prin concurs, ci numit prin Decizia Senatului Universităţii AŞM. În astfel de circumstanţe, pentru activitatea acestui incubator, în perioada august 2011 – decembrie 2012, au fost alocate 600,0 mii lei, din care 209,5 mii lei (34,9%) – pentru plăţi salariale; 172,8 mii lei (28,8%) – pentru procurarea mijloacelor fixe; 72,5 mii lei (12%) – pentru alte cheltuieli, în realitate, acestea fiind utilizate suplimentar la întreţinerea instituţională a Universităţii AŞM. Activitatea IEI “Universciance” se desfăşoară în lipsa rezidenţilor, situaţie caracteristică încă pentru 5 incubatoare, deşi acestora le-au fost alocate în total 2,6 mil.lei pentru dezvoltarea infrastructurii. Auditul menţionează că cadrul legal actual nu reglementează astfel de situaţii, în aceste condiţii mijloacele alocate fiind utilizate pentru întreţinerea angajaţilor incubatorului sub formă de suport financiar în lipsa activităţii rezidenţilor.

____________________

²⁹ Art.3 şi 4 din Legea nr.138-XVI din 21.06.2007 şi pct.11 din Acordul de parteneriat.

³⁰ Art.3 din Legea nr.138-XVI din 21.06.2007.

Notă: Conform informaţiei AŞM, prezentată la 09.10.2013, finanţarea a 5 incubatoare inovaţionale a fost sistată în anul 2013, ca urmare a lipsei rezidenţilor.

După şedinţa Plenului Curţii de Conturi Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică prin Hotărîrea nr.265 din 15.10.2013, a restructurat Incubatorul Educaţional şi Inovaţional “Universcience”.

Conform datelor raportate de AŞM, la grupa “Cercetări ştiinţifice aplicate”, pentru perioada auditată, au fost alocate de la bugetul de stat (componenta de bază) mijloace în sumă totală de 657,4 mil.lei. Din acestea, 17,5 mil.lei revin activităţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi a incubatoarelor de inovare. Conform prevederilor art.8 alin.(1) din Legea nr.138-XVI din 21.06.2007, “Mijloacele financiare destinate activităţilor din cadrul parcului ştiinţifico-tehnologic şi al incubatorului de inovare provin din surse financiare private şi publice”. Se relevă că pentru activităţile PŞT şi I.I. au fost alocate prioritar mijloace bugetare (17,5 mil.lei) şi atrase surse nesemnificative ale administratorilor (0,8 mil.lei).

Analiza efectuată de audit asupra modului de finanţare, utilizare, atribuire şi raportare a mijloacelor alocate pentru cercetări ştiinţifice aplicate aferente activităţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi a incubatoarelor de inovare (17,5 mil.lei) a relevat că, prin prisma prevederilor art.25 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, mijloacele s-au utilizat pentru întreţinerea/dezvoltarea infrastructurii acestora, dar nu pentru activităţi de ştiinţă şi inovare. Aceste circumstanţe indică asupra necesităţii stringente de delimitare cu certitudine de către AŞM, în comun cu părţile implicate în proces, a cheltuielilor pentru cercetări în ştiinţă şi inovare de cheltuielile administrative/de întreţinere/adiţionale, luîndu-se în consideraţie şi faptul că Clasificaţia bugetară include/determină poziţii separate ale acestor cheltuieli.

Conform datelor prezentate auditului de către AITT, la finele anului 2012 erau înregistraţi 39 de rezidenţi ai PŞT şi I.I., din care 24 de rezidenţi aveau proiecte de transfer tehnologic cu finanţare de la buget, iar 15 – proiecte cu finanţare integrală din sursele proprii. Verificările auditului referitor la respectarea condiţiilor de eligibilitate a rezidenţilor atestă că AITT, încălcînd norma legală³¹, n-a asigurat înscrierea în Registrul de stat a proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării cu finanţarea integrală din sursele proprii. Totodată, se relevă admiterea situaţiilor cînd termenul de realizare stabilit pentru proiectul respectiv (cel mult 2 ani) este mai mic decît termenul pentru care a fost eliberat certificatul de rezident (3 ani pentru rezident al I.I. şi 5 ani pentru rezident al PŞT), astfel nefiind respectate cerinţele art.6 din Legea nr.138-XVI din 21.06.2007.

____________________

³¹ Articolele 59,60,61 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare.

Verificarea selectivă a 24 de dosare (din 50) ale rezidenţilor (PŞT “Academica”, PŞT “Inagro” şi I.I. “Inovatorul”) denotă că în 2 dosare ale rezidenţilor lipseşte documentarea faptului precum că aceştia dispun de un plan de afaceri de inovare pe un termen de 2-5 ani, prin ce n-au fost respectate prevederile legale. Totodată, 14 dintre rezidenţi (34%), la momentul depunerii cererii pentru obţinerea statutului de rezident, au activat circa 1 an, iar 5 dintre rezidenţi au fost creaţi/formaţi cu 1-4 luni înainte de obţinerea statutului de rezident. În aceste circumstanţe, la atribuirea statutului de rezident, Consiliul Suprem şi AITT nu în toate cazurile au ţinut cont de experienţa solicitantului în domeniul de antreprenoriat şi de prezenţa potenţialului inovaţional/material/financiar/uman al acestuia, ceea ce invocă un potenţial risc de sistare a proiectelor şi neobţinerea rezultatelor scontate. Cele constatate de audit sînt determinate şi de imperfecţiunea legislaţiei, care nu asigură un complex mai extins şi riguros al criteriilor de selectare a rezidenţilor, al responsabilităţilor privind activitatea rezidenţilor şi administratorilor parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare.

Conform cerinţelor art.4 alin.(3) din Legea nr.138-XVI din 21.06.2007, “Terenurile şi patrimoniul parcului ştiinţifico-tehnologic sau ale incubatorului de inovare se constituie din aportul de participaţie al membrilor Clusterului ştiinţifico-tehnologic, conform contractului de asociere”, însă auditul a constatat formarea patrimoniului a 2 PŞT (“Academica”, “Inagro”) şi IEI “Universcience” numai din patrimoniul AŞM, gestionat prin intermediul instituţiilor subordonate/monitorizate.

Constatările auditului rezultate din colectarea probelor referitor la regularitatea activităţii PŞT “Inagro” şi proiectelor din cadrul acestuia au relevat următoarele.

PŞT “Inagro” a fost creat la 17.07.2008, în scopul implementării realizărilor ştiinţifice din domeniul agriculturii ecologice în activitatea economică, fiindu-i transmise terenuri cu suprafaţa totală de 138,9 ha, din care 120,9 ha – cu destinaţie agricolă. În aspectul amplasării, 97,8 ha se află în mun.Chişinău, pe str.Dacia nr.58 (inclusiv 82,6 ha – cu destinaţie agricolă) şi 41,1 ha – în r-nul Cahul, s.Roşu (inclusiv 38,3 ha – cu destinaţie agricolă). Concomitent cu terenurile, au fost transmise în gestiune şi clădiri cu suprafaţa de peste 12,0 mii m².

În perioada auditată, pentru administrarea PŞT “Inagro” au fost alocate 7,8 mil.lei, acesta beneficiind de cele mai semnificative alocaţii din perioada auditată. Din aceste considerente, auditul a supus verificării regularitatea cheltuielilor, constatînd utilizarea în anul 2009 a mijloacelor în alte direcţii decît cele prevăzute în deviz, în sumă totală de 577,2 mii lei (19,2%), cheltuielile efectuîndu-se la discreţia administratorului, fără modificarea devizului (procurarea unui autoturism în valoare de 104,6 mii lei, depăşindu-se suma din deviz cu 56,6 mii lei; achitarea premiilor în sumă de 124,1 mii lei, neprevăzute în deviz, precum şi achitarea suplimentară a serviciilor de contabilitate (39,5 mii lei) şi a serviciilor juridice (9,0 mii lei) din contul altor articole de cheltuieli, cu toate că au fost prevăzute cîte o unitate de contabil şi de jurist; alte cheltuieli neprevăzute de deviz în sumă totală de 304,0 mii lei), precum şi nerespectarea cadrului legal la selectarea administratorului, acesta urmînd să dispună de personal calificat, cu experienţă în managementul afacerilor. Nereguli analogice au fost constatate de audit şi pentru anul 2010, din contul devizului de cheltuieli al PŞT fiind efectuate cheltuieli neprevăzute de deviz în sumă de 69,3 mii lei şi achitat impozitul pe imobil – 28,8 mii lei, care urma a fi achitat de rezident.

Nerespectînd regulile de prezentare a rapoartelor financiare, în anul 2009, PŞT “Inagro” nu a prezentat Raportul financiar privind executarea devizului de cheltuieli conform clasificaţiei bugetare, fiind prezentat numai raportul narativ, cu anexarea la acesta a documentelor privind cheltuielile efectuate.

Auditul denotă că, deşi planul calendaristic de realizare a activităţii în cadrul proiectului aprobat prin contractul de finanţare încheiat cu administratorul PŞT “Inagro” nu conţine lucrări de cercetare ştiinţifică, în devizul de cheltuieli se indică la articolul de cheltuieli pentru retribuirea muncii personal cu atribuţii de cercetare ştiinţifică (categoria 15-20), ca urmare acesta obţinînd automat calificarea de cercetător ştiinţific, cu aplicarea prevederilor respective de salarizare conform Hotărîrii Guvernului nr.47 din 12.01.2007³².

____________________

³² Hotărîrea Guvernului nr.47 din 12.01.2007 “Cu privire la salarizarea angajaţilor organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării finanţate de la bugetul de stat”.

În perioada auditată, S.R.L. “Agroecoprod”, în calitate de administrator al PŞT “Inagro”, a desfăşurat activitate de antreprenoriat, utilizînd bunurile şi terenurile agricole transmise în gestiune de către AITT, cu acceptarea spre achitare din contul devizului PŞT a tuturor cheltuielilor de întreţinere a infrastructurii (procurarea răsadei, prelucrarea terenurilor, colectarea roadei, depozitarea, transportarea), venitul obţinut de la comercializarea roadei rămînînd la dispoziţia administratorului. Astfel, neinvestind în prelucrarea terenurilor, administratorul PŞT a obţinut venituri din vînzarea producţiei agricole, prin ce au fost încălcate prevederile art.16 din Legea cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare.

Contractul încheiat în anul 2010 cu administratorul PŞT “Inagro” (S.R.L. “Agroecoprod”) a fost reziliat la 28.12.2012, iar în februarie 2013 s-a încheiat un contract cu un alt administrator, care a fost reziliat la 21.08.2013, fără a fi efectuate alocaţii bugetare. În cadrul vizitei la faţa locului, auditul a constatat că terenurile agricole amplasate în mun.Chişinău (str.Dacia 58) nu sînt prelucrate, iar serele se află în stare nesatisfăcătoare.

Totodată, echipa de audit, deplasîndu-se la terenurile PŞT din r-nul Cahul (s.Roşu), a constatat că toate 38 ha cu destinaţie agricolă au fost prelucrate şi semănate cu grîu, floarea soarelui, cartofi, porumb, o parte din roadă deja fiind recoltată. Se menţionează că lipsa monitorizării activităţii administratorului a condiţionat darea în arendă de către administratorul PŞT “Inagro”, pe perioada 2012-2013, a terenurilor respective fără permisiunea AŞM sau a AITT, ultimii necunoscînd arendaşul.

Notă: Urmare acţiunilor de audit, a fost identificat arendaşul, care a iniţiat procedura de reîncheiere a contractului de arendă pentru anul 2013 în condiţiile legii.

Constatările auditului rezultate din colectarea probelor referitor la regularitatea activităţii PŞT “Academica” şi a I.I. “Inovatorul”, al căror administrator este Î.S. “Aselteh” (creată pe baza Uzinei experimentale “Aselteh” a AŞM), au identificat unele nereguli, precum:

- nedivizarea cheltuielilor aferente serviciilor comunale pentru activităţile desfăşurate de Î.S. “Aselteh” în calitatea sa de antreprenor şi de administrator, ceea ce a condiţionat achitarea neîntemeiată din contul devizului PŞT cu 103,2 mii lei mai mult pentru serviciile comunale aferente spaţiilor ocupate de 8 rezidenţi (355,4 m² din 2750,8 m² de spaţii destinate PŞT);

- neluarea la evidenţă de către AITT a unor bunuri procurate în sumă de 9,8 mii lei din contul devizului PŞT, prin ce nu s-au respectat prevederile pct.67 din Acordul de parteneriat;

- admiterea utilizării de către unul dintre administratori a mijloacelor bugetare pentru cheltuieli improprii activităţii administratorilor PŞT şi I.I., din care: (i) deplasări ale conducerii AITT, din contul administratorului, pentru schimb de experienţă peste hotarele ţării (8,0 mii lei), fără prezentarea în mod regulamentar a dării de seamă; (ii) seminare de 2 ore, cu costuri de la 5,3 mii lei pînă la 5,7 mii lei etc.

Notă: Pe parcursul auditului, bunurile în sumă de 9,8 mii lei au fost înregistrate în evidenţa AITT.

3.3.2. Constatări referitor la mijloacele publice alocate pentru alte organizaţii şi instituţii din sfera ştiinţei şi inovării

Nivelul de monitorizare a executării contractelor de finanţare/cofinanţare în cadrul realizării proiectelor a condiţionat, în unele cazuri, prezenţa litigiilor. Astfel, la momentul efectuării auditului, Institutul de Energetică se afla în litigiu cu Agenţia Ecoenergetică din anul 2010, pe cazul restituirii bunurilor şi reparării prejudiciului în sumă de 149,3 mii lei. Această situaţie s-a creat datorită faptului că Institutul de Energetică n-a justificat documentar transmiterea către Agenţia Ecoenergetică a bunurilor cu valoarea contractată de 149,3 mii lei, pentru executarea lucrărilor în cadrul unui proiect de transfer tehnologic, ceea ce ulterior a cauzat şi neraportarea acestei sume la datorii debitoare. Totodată, se menţionează că suma respectivă nu a fost trecută în evidenţă în modul corespunzător.

Notă: În perioada efectuării auditului, Institutul de Energetică a corectat suma de 149,3 mii lei, reflectînd-o la contul 175 “Decontări privind manco transmise în organele de anchetă”.

Un alt caz de litigiu a fost constatat între Institutul de Chimie şi un agent economic, care, conform condiţiilor contractuale, urma să deconteze pe contul institutului 15% din venitul obţinut anual, sau 2,5% din volumul de producţie al amestecurilor de tencuire a suprafeţelor interioare pentru anii 2009-2010, sau 158,4 mii lei. În condiţiile neonorării de către ultimul a obligaţiilor contractuale, Institutul de Chimie a iniţiat procedura de judecată.

Potrivit datelor raportate de AŞM, cheltuielile pentru salarizarea angajaţilor din sfera ştiinţei şi inovării în anii 2009-2012 au constituit 660,2 mil.lei, sau 45,1%.

• Verificările auditului denotă afectarea regularităţii cheltuielilor pentru retribuirea muncii. Astfel:

√ Angajaţii din sfera ştiinţei şi inovării beneficiază de suplimente pentru participare în proiectele din cadrul programelor de stat şi proiectele independente (tineri cercetători), acestea fiind calificate ca servicii prestate şi achitate în temeiul contractelor încheiate cu instituţiile-executor. Costul total al acestor proiecte în perioada auditată a constituit 54,0 mil.lei, din care 38,0 mil.lei – proiecte din cadrul programelor de stat, şi 16,0 mil.lei – proiecte independente (tineri cercetători). Analiza efectuată de audit asupra suplimentelor acordate în cadrul proiectelor (42 de entităţi din 51 de entităţi beneficiare de alocaţii de la buget) a evidenţiat că acestea au constituit 75,9 mil.lei, sau 11,6% din totalul fondului de retribuire a muncii achitat de la componenta de bază. Verificarea datelor raportate la retribuirea muncii, sub aspectul alineatelor de cheltuieli, a relevat că în cazul instituţiilor/organizaţiilor din cadrul AŞM, în calitate de instituţii-executor de alte proiecte decît cele instituţionale, angajaţii acestora pot fi remuneraţi pentru funcţia de bază din cadrul instituţiei şi pe bază de contract, în cazul participării în alte proiecte. În această situaţie, instituţiile, în cazul contractării angajaţilor în alte proiecte decît cele instituţionale, stabilesc cuantumul plăţii, atribuie şi raportează acest tip de plăţi neuniform. De asemenea, s-a constatat că, pentru aprecierea costului proiectelor instituţionale nu au fost stabilite criteriile privind numărul de participanţi în proiecte, precum şi plafonul retribuirii muncii, datorită cărui fapt aceşti indici variază de la caz la caz.

√ Nerespectînd prevederile pct.10 din Hotărîrea Guvernului nr.724 din 26.06.2006³³, Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică a achitat conducătorului entităţii suplimente din contul mijloacelor speciale în sumă totală de 59,7 mii lei. De asemenea, din contul mijloacelor speciale, cu nerespectarea prevederilor pct.17 din Condiţiile unice de salarizare a personalului din unităţile bugetare³⁴, institutul a achitat în perioada 2010-2011 plăţi salariale, care depăşesc salariul de funcţie şi sporul pentru vechimea în muncă, în sumă totală de 30,6 mii lei pentru 10 persoane.

____________________

³³ Hotărîrea Guvernului nr.724 din 26.06.2006“Cu privire la mijloacele speciale ale organizaţiilor subordonate AŞM”.

³⁴ Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006“Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare” (pct.17).

√ Se atestă lipsa documentaţiei aferente activităţilor suplimentare executate de persoanele angajate prin cumul, atît din interior, cît şi din exterior. Cu nerespectarea art.267 din Legea nr.154-XV din 28.03.2003³⁵, Institutul de Fizică Aplicată n-a încheiat cu angajaţii care activează prin cumul contracte individuale de muncă. Totodată, la Institutul de Chimie şi la Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică nu este ţinut registrul evidenţei timpului de muncă şi nu se documentează activităţile executate de angajaţii respectivi. De asemenea, Institutul de Fizică Aplicată, la cumularea funcţiilor, nu a prezentat justificările documentate vizînd sarcinile pe care urmează să le îndeplinească cumularzii, iar la Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică şi la Institutul de Chimie lipsesc fişele postului.

____________________

³⁵ Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003 (în continuare – Codul muncii).

Notă: Pe parcursul efectuării auditului, Institutul de Chimie a întreprins măsuri de documentare a sarcinilor executate de cumularzii interni prin elaborarea contractelor individuale de muncă şi a fişelor postului şi specificarea expresă a atribuţiilor suplimentare, indicarea graficului de muncă etc.

În anii 2009-2012, unii angajaţi ai Serviciului finanţe şi contabilitate de la Institutul de Chimie, concomitent cu funcţiile de bază, au cumulat cîte 0,5 din funcţia vacantă de contabil-coordonator, în lipsa specificării activităţilor delegate suplimentar, concomitent avînd stabilite şi alte suplimente pentru evidenţa proiectelor, cu excepţia celor instituţionale, pentru lucrări de importanţă deosebită, evidenţa mijloacelor speciale, care în final constituie circa 80% din fondul anual de retribuire a muncii pentru personalul respectiv.

√ Cu nerespectarea prevederilor art.45 din Codul muncii, auditul a constatat că în contractele individuale de muncă prin cumul intern, încheiate cu angajaţii Institutului de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică, a fost indicat doar salariul de funcţie, în timp ce în perioada anilor 2009-2012 plăţile aferente suplimentelor pentru cumularea de funcţii (fără salariul funcţiei prin cumul) au constituit 295,0 mii lei.

√ AITT, nerespectînd prevederile legale³⁶, a achitat unor angajaţi (4 persoane) sporuri din contul mijloacelor speciale, care depăşesc salariul de funcţie, ţinîndu-se cont de sporul pentru vechime în muncă în sumă de 0,7 mii lei. De asemenea, s-au constatat cazuri de achitare neregulamentară³⁷ a premiilor şi suplimentelor conducerii AITT, de la componenta de bază şi din mijloace speciale, în sumă totală de 39,9 mii lei.

____________________

³⁶ Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din instituţiile bugetare”.

³⁷ Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 şi pct.8 din Hotărîrea Guvernului nr.47 din 12.01.2007 ”Privind salarizarea angajaţilor organizaţiilor cu drept public de ştiinţă şi inovare finanţate de la bugetul de stat”.

√ În perioada anilor 2009-2012, 11 entităţi auditate, pentru plăţile salariale prin cumul, au utilizat mijloace bugetare în sumă de 11,8 mil.lei, sau 10,7% din totalul fondului de salarizare a acestora (111,1 mil.lei). Analiza efectuată de audit asupra numărului de personal şi fondului de salarizare (componenta de bază) în cadrul entităţilor auditate este prezentată în Tabelul nr.8.

Potrivit datelor din tabel, auditul denotă că, în anii 2009-2012, din totalul de 3231,6 unităţi aprobate pentru entităţile auditate, numărul funcţiilor vacante (fără titulari) variază de la 184,6 unităţi pînă la 213,6 unităţi anual, cu utilizarea integrală a fondului de salarizare.

Deşi entităţile au întreprins măsuri de completare a statelor de personal (anunţuri în ziare, pe paginile electronice ale instituţiilor etc.), acestea au fost insuficiente. În acest context, se menţine tendinţa de suplinire a funcţiilor vacante prin cumul intern, care variază de la 44,4% – în anul 2009, pînă la 53,8% – în anul 2012.

√ În aspectul entităţilor supuse auditului, se atestă o abordare neuniformă referitor la stabilirea sporurilor pentru intensitatea muncii, pentru eficienţă înaltă, precum şi pentru majorarea volumului de lucru etc., acestea însumînd în total 14369,4 mii lei. Situaţia dată diferă de la caz la caz, generalizarea constatărilor fiind prezentată în Tabelul nr.9

În aspectul acestor constatări, auditul a solicitat prezentarea informaţiilor de către toate instituţiile/organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, acestea fiind prezentate de către 42 de organizaţii (din 51). În baza analizei informaţiilor, s-a constatat că toate 42 de entităţi înregistrează o situaţie de abordare neuniformă referitor la stabilirea sporurilor şi suplimentelor (fără vechime în muncă, grad ştiinţific, nocivitate), care în perioada auditată au însumat în total 75,9 mil.lei. Acest fapt, în viziunea auditului, este condiţionat de lipsa unei politici unice privind retribuirea muncii în cadrul întregului sistem instituţional al sferei ştiinţei şi inovării, ceea ce determină neasigurarea respectării principiilor unice ale cheltuielilor bugetare.

• În anii 2009-2012, de la bugetul de stat, pentru organizarea studiilor de doctorat şi postdoctorat, pregătirea cadrelor ştiinţifice, au fost alocate circa 56,0 mil.lei, activităţile respective fiind desfăşurate prin intermediul a 46 de instituţii (31 instituţii de cercetări ştiinţifice, 13 instituţii de învăţămînt superioare de stat şi 2 instituţii private). Anual sînt încadrate în aceste studii circa 997 de persoane, dintre care 395 de doctoranzi – studii la zi, 558 de doctoranzi – studii cu frecvenţă redusă, şi 44 de postdoctoranzi. Potrivit informaţiei AŞM, numărul doctoranzilor şi al postdoctoranzilor exmatriculaţi pînă la absolvire, în perioada auditată, a constituit 220 de persoane. Conform calculelor efectuate de audit, costul mediu anual al activităţilor de pregătire a unui doctorand şi postdoctorand variază de la 7,0 mii lei (Ministerul Sănătăţii) pînă la 90,0 mii lei (instituţiile AŞM), în dependenţă de instituţie. În aceste condiţii, auditul identifică necesitatea efectuării unei analize a situaţiei constatate, prin prisma eficienţei resurselor utilizate (financiare, materiale, umane etc.), cu identificarea cauzelor/circumstanţelor/motivelor, în vederea minimizării riscurilor de afectare a procesului utilizării fondurilor publice în cadrul procesului de pregătire a cadrelor ştiinţifice.

Concluzii la compartimentul 3.3. Cu privire la regularitatea gestionării mijloacelor publice alocate pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării

Regularitatea gestionării mijloacelor publice alocate pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii sferei ştiinţei şi inovări este afectată de mai multe nereguli, erori, situaţii problematice în cadrul activităţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice, incubatoarelor de inovare şi altor instituţii subordonate AŞM. Nivelul insuficient de monitorizare a executării contractelor de finanţare/cofinanţare în cadrul realizării proiectelor a condiţionat, în unele cazuri, prezenţa litigiilor, cum ar fi la Institutul de Energetică şi Institutul de Chimie.

Modul existent de finanţare, utilizare, atribuire şi raportare a mijloacelor alocate pentru cercetări ştiinţifice aplicate aferente activităţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi a incubatoarelor de inovare (17,5 mil.lei – alocaţii în perioada auditată) determină executarea acestora pentru întreţinerea/dezvoltarea infrastructurii lor, dar nu pentru activităţi de ştiinţă şi inovare. Situaţia respectivă indică necesitatea stringentă de a delimita cu certitudine cheltuielile pentru cercetări în ştiinţă şi inovare de cheltuielile administrative/de regie, avînd în vedere şi faptul că Clasificaţia bugetară include poziţii separate ale acestora.

Gestionarea mijloacelor publice alocate pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare este afectată de nereguli, care se exprimă prin:

(i) nerespectarea procedurii de selectare prin concurs a unor administratori, neţinîndu-se cont, în unele cazuri, de experienţa solicitantului în domeniul antreprenoriatului şi de prezenţa potenţialului material/financiar/uman al acestuia;

(ii) prezenţa mai multor iregularităţi la crearea şi în activitatea PŞT “Inagro”, care, dispunînd de cele mai semnificative alocaţii, a admis în anul 2009 utilizarea mijloacelor în sumă de 581,2 mii lei la alte destinaţii, în lipsa modificării devizului de cheltuieli, valoarea iregularităţilor constatate pe anul 2010 însumînd 98,1 mii lei;

(iii) la propunerea Clusterului ştiinţifico-educaţional, a fost creat Incubatorul Educaţional şi Inovaţional “Universcience”, activitatea căruia în calitate de incubator de inovare nu corespunde condiţiilor legale. În perioada august 2011- decembrie 2012, acestuia i-au fost alocate 600,0 mii lei, care s-au utilizat suplimentar la întreţinerea instituţională a Universităţii AŞM, activitatea fiind desfăşurată în lipsa rezidenţilor. Situaţii analogice s-au constatat şi la alte 5 incubatoare, acestora fiindu-le alocate în total 2,6 mil.lei pentru dezvoltarea infrastructurii.

♦ situaţie problematică reprezintă şi faptul că, în anii 2009-2012, din totalul statelor de personal aprobate pentru entităţile auditate (3231,6 funcţii), numărul funcţiilor vacante (fără titulari) a fost în creştere de la 184,6 unităţi pînă la 213,6 unităţi anual. Fondul de salarizare aferent acestor funcţii vacante (11,8 mil.lei) a fost finanţat şi utilizat integral, în perioada auditată menţinîndu-se tendinţa de suplinire a funcţiilor vacante prin cumul intern, care a variat de la 44,4% – în anul 2009, pînă la 53,8% – în anul 2012.

În aspectul entităţilor auditate, se atestă o abordare neuniformă referitor la stabilirea sporurilor pentru intensitatea muncii, pentru eficienţă înaltă, precum şi pentru majorarea volumului de lucru etc., care au însumat în total circa 14,4 mil.lei, situaţia dată fiind cauzată de lipsa unei politici unice privind retribuirea muncii în cadrul întregului sistem instituţional în sfera ştiinţei şi inovării.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

7. Să asigure implementarea unor criterii riguroase de selectare a administratorilor şi rezidenţilor parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare, dezvoltînd procedurile de monitorizare a activităţii acestora.

8. Să analizeze situaţia existentă privind modul de finanţare, în vederea asigurării delimitării certe a alocaţiilor pentru cercetări în ştiinţă şi inovare de cele aferente cheltuielilor pentru întreţinerea infrastructurii.

9. Să examineze situaţia privind tendinţa de creştere a numărului de funcţii vacante, cu întreprinderea măsurilor relevante în vederea eficientizării cheltuielilor de mijloace publice.

10. Să aprobe politici unice privind retribuirea muncii în cadrul întregului sistem instituţional în sfera ştiinţei şi inovării, pentru excluderea abordărilor neuniforme la achitarea acesteia.

11. Să analizeze situaţia vizînd utilizarea fondurilor publice în procesul de pregătire a cadrelor ştiinţifice, în cazul exmatriculării, în vederea excluderii riscurilor de afectare a eficienţei utilizării resurselor (financiare, materiale, umane etc.).

3.4. Referitor la instituţiile auxiliare subordonate/monitorizare de către AŞM

√ Finanţarea în aspectul instituţiilor auxiliare din sfera ştiinţei şi inovării este prezentată în Tabelul nr.10.

Datele din tabel relevă că nivelul finanţării instituţiilor auxiliare a variat de la 25,7 mil.lei – în anul 2009, pînă la 17,4 mil.lei – în anul 2012, ca urmare a reorganizării unor structuri din cadrul AŞM (crearea, pe baza unor direcţii din cadrul AŞM, a 2 structuri cu statut de persoane juridice), cu micşorarea respectivă a alocaţiilor. Auditul a constatat că celor 2 structuri formate cu statut de persoană juridică (Centrul Proiecte Internaţionale şi Centrul pentru Finanţarea Cercetărilor Fundamentale şi Aplicative) le-au fost transmise atribuţiile exercitate de Direcţiile respective din cadrul AŞM (acestea rămînînd funcţionale cu atribuţii de politici), în anul 2012 numărul de personal aferent fiind de 16 unităţi.

Examinările la acest capitol au relevat că, deşi atît prevederile regulamentare, cît şi denumirea CFCFA determină şi exercitarea funcţiei de finanţare, în realitate activitatea acestuia se limitează exclusiv la organizarea concursurilor programelor de stat şi proiectelor finanţate de la bugetul de stat, menţinerea Registrului proiectelor beneficiare de finanţare, precum şi la administrarea şi gestionarea mijloacelor alocate doar pentru întreţinerea propriei activităţi. În acest aspect, s-a constatat că acţiunile de organizare a concursurilor constau în verificarea formală a completării setului de documente prezentat de solicitanţi (numărul de documente şi completarea rubricilor obligatorii), fără analizarea şi verificarea fundamentării costurilor proiectelor propuse pentru finanţare. Analiza veridicităţii raportării de către CFCFA a cheltuielilor efective indică denaturarea acestora (la art.113.03 au fost majorare cu 30,7 mii lei, la art.113.30 – micşorate cu 23,7 mii lei, la art.242 – micşorate cu 7,0 mii lei). Acest fapt se datorează lipsei registrului de evidenţă a cheltuielilor efective, cu divizarea pe articole şi alineate ale clasificaţiei bugetare.

Urmare verificărilor auditului, s-a constatat că subdiviziunile formate ţin evidenţa proiectelor în registre separate, fără consolidarea lor de către AŞM în Registrul de stat unic al proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării, după cum prevede cadrul legal. Concomitent, registrele ţinute de CFCFA atestă indicarea numai a datelor generale aferente proiectului, dar nu şi a datelor financiare, altor caracteristici calitative şi cantitative ale proiectelor, relevante procesului de monitorizare a realizării în dinamică, precum şi a termenelor stabilite (denumirea proiectului; obiectivul proiectului; direcţia strategică; domeniul de cercetare; beneficiarii rezultatelor; costul total al proiectului (inclusiv de la bugetul de stat şi din contul cofinanţării); executorul proiectului; obiectivele stabilite; rezultatele obţinute; perioada/etapele realizării; menţiuni privind înregistrarea la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (brevete, patente); activitatea editorială (manuale, monografii, publicaţii etc.). Astfel, registrele ţinute nu oferă posibilitatea obţinerii unor date sistematizate referitor la principalii indicatori cantitativi şi calitativi ai proiectelor şi costurilor acestora, în aspectul tipurilor de cercetări, strategii, domenii, beneficiari etc. În aceste circumstanţe, AŞM obţine astfel de date la solicitare.

Se atestă şi faptul că Consiliului Consultativ de Expertiză, începînd cu anul 2012, i s-a acordat statut de persoană juridică şi i s-au aprobat 7 unităţi, din care 3 cercetători ştiinţifici. Aceştia au fost angajaţi prin ordinul conducătorului Consiliului Consultativ de Expertiză cu nerespectarea prevederilor art.135 alin.(2) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, care prevede că funcţia de cercetător ştiinţific se ocupă pe bază de concurs. Totodată, statutul Consiliului prevede anumite atribuţii ce ţin de expertizarea proiectelor, dar în realitate acesta asigură preponderent organizarea procesului de expertizare. În aceste circumstanţe, potrivit opiniei auditului, este necesară concretizarea competenţelor şi reglementarea atribuţiilor/responsabilităţilor aferente serviciilor de expertiză acordate de experţii din mediul academic angajaţi în acest scop³⁸, cu achitarea onorariilor respective, precum şi conformarea procedurilor de angajare a personalului ştiinţific la prevederile legale.

____________________

³⁸ Regulamentul cu privire la organizarea şi efectuarea expertizei în sfera ştiinţei şi inovării (Anexa nr.4 din Acordul de parteneriat).

Concluzii la compartimentul 3.4. Referitor la instituţiile auxiliare subordonate/monitorizare de către AŞM

AŞM nu asigură consolidarea evidenţei proiectelor în Registrul de stat unic al proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării, precum prevede cadrul legal, această evidenţă ţinîndu-se separat de către fiecare dintre subdiviziunile menţionate, în registre separate, cu indicarea numai a datelor generale aferente proiectului. În situaţia dată, lipseşte o informaţie sistematizată referitor la indicatorii cantitativi şi calitativi ai proiectelor şi costurilor, în aspectul tipurilor de cercetări, strategii, domenii, beneficiari etc.

În condiţiile în care statutul Consiliului Consultativ de Expertiză prevede anumite atribuţii ce ţin de expertizarea proiectelor, auditul a constatat că în realitate acesta doar asigură organizarea procesului de expertizare, serviciile de expertiză fiind acordate de experţii din mediul academic angajaţi în acest scop, din ce rezultă că este necesară reglementarea certă a atribuţiilor/responsabilităţilor aferente serviciilor de expertiză, precum şi conformarea procedurilor de angajare a personalului ştiinţific la prevederile legale.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

12. Să asigure, în condiţiile legii, ţinerea evidenţei proiectelor în Registrul de stat unic al proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării, cu sistematizarea datelor referitor la principalii indicatori cantitativi şi calitativi ai proiectelor.

13. Să reglementeze atribuţiile/responsabilităţile aferente serviciilor de expertiză acordate de experţii din mediul academic şi să conformeze procedurile de angajare a personalului ştiinţific la prevederile legale.

14. Să consolideze activităţile privind expertizarea proiectelor, în scopul asigurării unui proces eficient al utilizării resurselor financiare pentru realizarea cercetărilor ştiinţifice şi de inovare.

3.5. Cu privire la administrarea patrimoniului public

Una dintre atribuţiile AŞM, prin prisma prevederilor art.74 lit.q), art.126 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, este administrarea patrimoniului (complexului patrimonial) prin intermediul Consiliului Suprem, acest complex fiind constituit din toate bunurile materiale şi nemateriale. Exercitîndu-şi atribuţiile de gestionare a obiectelor patrimoniale, AŞM asigură realizarea drepturilor statului ca proprietar al acestora, folosirea şi administrarea lor eficientă în limitele stabilite de legislaţie.

Analiza situaţiei privind evoluţia patrimoniului administrat de AŞM, conform datelor raportate, relevă că valoarea acestuia, în comparaţie cu începutul anului 2009, a crescut cu 574,2 mil.lei (sau cu circa 103,1%), constituind la finele anului 2012 circa 1131,1 mil.lei, această creştere esenţială fiind determinată de reflectarea în evidenţa contabilă în anii 2011-2012 a unor terenuri în valoare de 397,3 mil.lei.

Astfel, la finele anului 2012, valoarea complexului patrimonial administrat de către AŞM a constituit 1131,1 mil.lei, din care: mijloace fixe – 1057,5 mil.lei (bunuri imobile – 331,1 mil.lei, terenuri – 397,3 mil.lei, maşini şi utilaje – 194,7 mil.lei etc.), obiecte de mică valoare şi scurtă durată – 49,6 mil.lei, materiale – 24,0 mil.lei. Bunurile imobile în valoare totală de 331,1 mil.lei, raportate la finele anului 2012 la contul “Clădiri”, în aspectul administratorilor de bunuri, revin: Consiliului Suprem (aparatul AŞM) – 25,2 mil.lei; membrilor instituţionali – 242,4 mil.lei; membrilor de profil – 63,5 mil.lei. Concomitent, valoarea totală a bunurilor imobile aferentă întreprinderilor auxiliare însumează 14,5 mil.lei, din care 1,1 mil.lei – valoarea imobilelor amplasate în afara ţării (Baza de odihnă “Ştiinţa”, Ucraina).

Verificările auditului asupra regularităţii administrării patrimoniului public au identificat mai multe nereguli. Astfel,

√ Prin prisma responsabilităţilor, AŞM şi instituţiile subordonate, nerespectînd cerinţele legale³⁹, nu au asigurat regularitatea evidenţei patrimoniului gestionat. Conform informaţiei prezentate de AŞM, bunurile imobile constituie 187 de unităţi, pe cînd conform datelor raportate (Raportul privind circulaţia mijloacelor fixe şi Bilanţul AŞM), acestea numără 393 de unităţi, cu valoarea de 345,6 mil.lei. Auditul a constatat înregistrarea drepturilor patrimoniale la organul cadastral doar asupra 37 de bunuri imobile cu valoarea de 69,2 mil.lei. Verificarea corectitudinii/ veridicităţii/plenitudinii datelor raportate a relevat că bunurile imobile (393 de bunuri, în valoare de 345,6 mil.lei) includ: (i) 249 de bunuri (267,6 mil.lei) aferente instituţiilor bugetare subordonate AŞM; (ii) 40 de bunuri (14,5 mil.lei) aferente întreprinderilor auxiliare de stat fondate de AŞM; (iii) 104 de bunuri (63,5 mil.lei) aferente a 5 instituţii bugetare din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp “Selecţia”, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Institutul de Fitotehnie “Porumbeni”, Institutul Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo”, Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară⁴⁰), ultimele urmînd a fi reflectate corect în raportul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Urmare acestui fapt, raportarea situaţiei patrimoniale a fost majorată neîntemeiat la AŞM cu valoarea de 63,5 mil.lei a 104 imobile şi micşorată în aceeaşi mărime la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, situaţia dată afectînd semnificativ veridicitatea datelor raportate.

____________________

³⁹ Art.4 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

⁴⁰ Anexa nr.3 la Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.793 din 02.12.2009.

√ La finele anului 2012, valoarea a 37 de imobile reflectată în evidenţa contabilă nu a fost ajustată la cea cadastrală, care constituie 104,2 mil.lei, fiind raportată cu 35,0 mil.lei mai puţin.

√ Neregulamentar, AITT şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei n-au atribuit şi nu au transmis costul reparaţiilor capitale efectuate la imobilele ce nu le aparţin, acestea fiind reflectate la contul “Clădiri”, în sumă totală de 4,6 mil.lei, ceea ce condiţionează raportarea eronată a valorii patrimoniului aflat în gestiune şi prezintă risc pentru integritatea valorii acestuia în caz de înstrăinare. De asemenea, Institutul de Fizică Aplicată n-a majorat valoarea iniţială a imobilului cu costul reparaţiilor capitale în sumă de 62,3 mii lei, reflectîndu-le în evidenţa analitică ca 4 obiecte separate, iar Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică a reflectat neregulamentar la contul “Clădiri” Blocul de locuit nefinalizat cu 60 de apartamente (7903,3 mii lei), care corect urma a fi reflectat la contul “Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”, ca urmare fiind calculată neregulamentar uzura pentru clădirea nefinisată în sumă de 351,3 mii lei.

√ Totalul bunurilor imobile locative înregistrate include 16 unităţi, cu valoarea de 1,3 mil.lei, dintre care: 4 – înregistrate după AŞM (0,1 mii lei), şi 12 (1,2 mil.lei) – după Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică. AŞM nu a întreprins măsurile regulamentare⁴¹ vizînd excluderea din evidenţă a proprietăţii devenită privată în condiţiile legii. Astfel, deşi unele construcţii locative sînt gestionate de Asociaţiile de locatari, achitarea serviciilor comunale se efectuează prin casieria AŞM (activităţi improprii), fapt ce a determinat înregistrarea datoriilor debitoare la finele anului 2012 în sumă de 95,1 mii lei, din care 77,6 mii lei (81,6%) – cu termenul de achitare expirat.

____________________

⁴¹ Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993 (cu modificările şi completările ulterioare).

√ La 31.12.2012, AŞM a raportat terenuri în valoare de 397,3 mil.lei, din care în valoare de 396,5 mil.lei – aferente AŞM, şi (neregulamentar) de 0,7 mil.lei – aferente Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. La momentul efectuării auditului, AŞM deţinea 43 de Titluri de autentificare a deţinătorului dreptului de teren pentru 563,6 ha, din care 339,75 ha cu destinaţie agricolă, titlurile fiind înregistrate centralizat după AŞM, iar terenurile – transmise instituţiilor din subordine prin Hotărîrea Consiliului Suprem, fără ţinerea evidenţei cantitative a acestora.

√ Se atestă că în evidenţa contabilă valoarea terenurilor este reflectată la preţul normativ (397,3 mil.lei), aceasta nefiind ajustată la valoarea cadastrală de 682,1 mil.lei (diferenţa constituind 284,8 mil.lei). De menţionat că în perioada auditată (anii 2009-2012) nu erau evaluate circa 100,5 ha aferente instituţiilor din subordinea AŞM. Auditul a constatat neînregistrarea la organul cadastral a drepturilor asupra a 1,7 ha aferente Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, subordonat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (fiind reflectate în evidenţa contabilă a institutului cu valoarea iniţială de 7,2 mii lei). În această situaţie, se remarcă nedelimitarea competenţelor între AŞM şi membrii de profil din subordinea altor autorităţi privind drepturile patrimoniale, cu înregistrarea/raportarea corespunzătoare.

Notă: AŞM, în perioada efectuării auditului, a obţinut de la Î.S. “Cadastru” documentele aferente evaluării terenurilor cu suprafaţa de 97,8 ha (1221,2 mii lei).

√ În anul 2010, la transmiterea de la balanţa AITT la balanţa Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului a unui imobil (hotel), terenul aferent cu suprafaţa de 0,38 ha nu a fost transmis în modul stabilit, ca urmare a neînregistrării acestuia în evidenţa contabilă a Consiliului Suprem.

√ La 11.08.2010, AITT a încheiat cu un agent economic, prin negocieri directe, un contract de arendă a unui teren (conform Titlului de autentificare cu destinaţie agricolă) de pe str.Dacia 58, cu suprafaţa de 0,39 ha, deşi prevederile art.22 alin.(2) din Legea nr.198-XV din 15.05.2003⁴² stipulează că “arendarea terenurilor agricole proprietate publică se face prin licitaţie publică sau în alt mod prevăzut de lege”. Acest contract fiind reziliat în iunie 2012, AITT, la 02.07.2012, a încheiat cu un alt agent economic, pe o perioadă de 2 ani 11 luni, un contract de arendă a terenului cu suprafaţa de 0,94 ha (fapt ce denotă intenţia de a evita procedura de înregistrare a contractului) şi a unei construcţii de 90 m². Ambele contracte, avînd ca obiect arenda terenurilor agricole, au fost încheiate de către AITT cu agenţii economici în scopul amenajării zonei de agrement, părţile convenind la micşorarea coeficientului aplicat de la 10% pînă la 5%, ceea ce a condiţionat neobţinerea veniturilor suplimentare în sumă de circa 61,7 mii lei.

____________________

⁴² Legea nr.198-XV din 15.05.2003 “Cu privire la arenda în agricultură”.

√ Analiza utilizării terenurilor agricole (40 ha) la Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică denotă administrarea neeficientă a acestora în scopuri de cercetare. Astfel, conform informaţiei prezentate de entitate, se atestă tendinţa de diminuare a utilizării terenurilor cu destinaţie agricolă pentru cercetări ştiinţifice (de la 9 ha – în anul 2009, pînă la 2,8 ha – în anul 2012). Totodată, în perioada auditată, în scopuri de producţie (activitate comercială) au fost utilizate 30 ha – în anii 2009, 25 ha – în anul 2010, 18,5 ha – în anul 2011, 26,2 ha – în anul 2012, din ce reiese că utilizarea acestora este axată pe producere, şi nu pe cercetare ştiinţifică.

• În anul 2011, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, cu acordul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, a comercializat unui agent economic un depozit (neutilizat în procesul tehnologic), cu terenul aferent de 0,6233 ha (amplasat în mun. Chişinău, sect. Botanica), la preţul de 4,7 mil.lei (contractul de vînzare-cumpărare din 02.09.2011). Mijloacele obţinute ca rezultat al tranzacţiei urmau a fi virate integral la buget. Din totalul acestora, suma de 2,3 mil.lei aferentă cuantumului de 50% a fost încasată la contul de mijloace speciale al institutului (situaţie identificată ca urnare a examinării datelor raportate de AŞM), fiind utilizate pentru achitarea unor datorii istorice faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat. Ulterior, agentul economic, în urma privatizării, a încheiat la 03.11.2011 contractul de vînzare-cumpărare a terenului aferent depozitului vizat, cu suprafaţa de 0,6233 ha, la preţul de 793,7 mii lei, sau cu 2,8 mil.lei mai puţin, comparativ cu preţul evaluat de organul cadastral la 01.06.2009, care însuma circa 3,6 mil.lei, ultimul nefiind reflectat în evidenţa contabilă.

• Se exemplifică şi unele fapte constatate de audit privind situaţia fondurilor publice. Astfel, bilanţul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, la 31.12.2012, include bunul imobil – Baza de odihnă “Ceaica”, cu valoarea de bilanţ de 1618,7 mii lei (r-nul Dubăsari, s.Molovata Nouă), care a fost transmis în arendă în anul 2008 unui agent economic, ulterior acesta privatizîndu-l în anul 2009. Se relevă că acţiunile atît ale institutului, care a iniţiat un litigiu pe marginea acestei privatizări, considerînd-o nelegitimă, cît şi ale Procuraturii Generale nu s-au soldat cu anularea tranzacţiei.

De asemenea, totalul bunurilor raportate de Institutul de Energetică la 31.12.2012 include 9 obiecte amplasate pe poligonul pentru experimente cu tensiune înaltă (mun.Chişinău, sect.Botanica) şi terenul aferent cu suprafaţa de 5,5299 ha (proprietar AŞM). Se atestă că obiectele au fost supuse sechestrării în anul 2002 pentru datoriile creditoare ale AŞM faţă de Î.C.S. “Reţele Electrice”, mun.Chişinău la energia electrică consumată şi neachitată, în sumă de 184,4 mii lei. Institutul de Energetică, considerînd ilegală această acţiune, s-a adresat în instanţa de judecată, pe care fapt, în iulie 2012, a fost emisă hotărîrea irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie, potrivit căreia s-au declarat legale procedura de sechestrare şi organizarea licitaţiei publice de vînzare a imobilelor sechestrate, acestea rămînînd a fi înregistrate după proprietar (cumpărător), concomitent aflîndu-se la balanţa Institutului de Energetică.

Totodată, probele acumulate la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică relevă că demisolul blocului administrativ amplasat pe str.Petricani, cu suprafaţa de 572,1 m², este ocupat din anul 2006 de către un agent economic, în lipsa contractului de locaţiune şi fără ca acesta să achite plăţile respective. Actualmente, institutul este în litigiu privind evacuarea agentului economic din spaţiile ocupate în imobilul ce-i aparţine.

• În contextul exercitării de către AŞM a atribuţiilor în calitate de fondator al întreprinderilor auxiliare de stat monitorizate de aceasta, probele de audit colectate denotă următoarele.

În subordinea AŞM îşi desfăşoară activitatea 11 întreprinderi auxiliare, cu forma organizatorico-juridică “întreprindere de stat” şi capitalul social în sumă totală de 18178,4 mii lei. Verificările auditului relevă necorespunderea datelor din informaţia prezentată la solicitarea auditului cu cele din Lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005⁴³. Astfel, bunurile imobile aflate în gestiune economică la 7 întreprinderi nu se regăsesc în lista menţionată, iar la 3 întreprinderi s-au constatat divergenţe privind suprafeţele aferente reflectate în Lista bunurilor imobile şi cele înregistrate la organul cadastral (la 2 entităţi – cu 2799,9 m² mai puţin, şi la o entitate – cu 96,0 m² mai mult). Prin urmare, AŞM, în calitate de fondator, nu a întreprins măsurile ce se impun întru racordarea/ajustarea datelor din lista nominalizată cu cele real gestionate de către întreprinderile auxiliare.

____________________

⁴³ Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005“Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile” (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005).

Analiza rezultatelor activităţii întreprinderilor auxiliare denotă că 5 întreprinderi au înregistrat în activitatea lor pierderi în sumă totală de 4,7 mil.lei, iar altele 5 – profit în valoare totală de 5,8 mil.lei. Referitor la Î.S. “Bioreg”, AŞM, în calitate de fondator, nu a solicitat rapoartele financiare privind situaţia economico-financiară, acestea fiind prezentate pe parcursul auditului, fapt ce atestă neexercitarea atribuţiilor prevăzute de cadrul legal⁴⁴.

____________________

⁴⁴ Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 “Cu privire la întreprinderea de stat”.

Consiliile de administrare a 4 întreprinderi auxiliare nu au informat fondatorul despre necesitatea modificării capitalului social, astfel neasigurînd aplicarea prevederilor legale⁴⁵.

____________________

⁴⁵ Art.13 alin.(6) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 “Cu privire la întreprinderea de stat”.

AŞM, în calitate de fondator, în comun cu Consiliile de administrare şi cu administratorii întreprinderilor auxiliare, n-au asigurat prezenţa Listelor bunurilor depuse în capitalul social cu valoarea acestora, întocmite şi aprobate în conformitate cu cerinţele legale şi anexate în mod obligatoriu la statut. Astfel, nu este clar cînd şi ce fel de bunuri şi mijloace băneşti au fost transmise întreprinderilor de stat în calitate de depuneri materiale sau financiare în capitalul social de către fondator, prin ce nu s-au respectat cerinţele cadrului legal⁴⁶.

____________________

⁴⁶ Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 “Cu privire la întreprinderea de stat” şi Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994 “Pentru aprobarea unor acte normative vizînd funcţionarea Legii cu privire la întreprinderea de stat”.

Deşi Î.S. “Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale” a fost creată în anul 2008 (în urma reorganizării Centrului Resurse şi Reţele Informaţionale), AŞM, în calitate de fondator, a desemnat Consiliul de administrare abia în anul 2010, pentru perioada auditată neavînd încheiat nici contractul cu administratorul⁴⁷. Probele de audit colectate referitor la provenienţa veniturilor întreprinderii relevă că veniturile în sumă de 17,3 mil.lei, din totalul de 17,6 mil.lei, provin din mijloace încasate de la prestarea de servicii instituţiilor subordonate AŞM (7,9 mil.lei) şi din finanţarea proiectelor ştiinţifice (9,4 mil.lei). Se atestă lipsa unei argumentări clare asupra necesităţii schimbării formei organizatorico-juridice, prin ce n-a fost atins scopul privind optimizarea infrastructurii şi a cheltuielilor pentru întreţinere. În aceste condiţii, se constată că 98,2% din veniturile acesteia real provin din alocaţii bugetare, iar în contextul optimizării cheltuielilor publice se atestă o situaţie inversă, cînd costurile serviciilor prestate au crescut cu circa 20% (TVA aferentă serviciilor acordate în perioada de activitate a constituit circa 2,9 mil.lei).

____________________

⁴⁷ Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 “Cu privire la întreprinderea de stat”.

Deşi întreprinderea a fost acreditată pentru domeniul cercetărilor ştiinţifice abia în anul 2013, cu nerespectarea cerinţelor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare⁴⁸, în perioada 2011-2012, aceasta a beneficiat de finanţare din mijloace bugetare pentru 1 proiect aplicativ în valoare de 1,9 mil.lei. În anul 2012, în lipsa acreditării şi nedesemnării Consiliului ştiinţific al întreprinderii, aceasta a beneficiat de mijloacele aferente acestui proiect în baza contractului de finanţare încheiat cu Institutul de Matematică şi Informatică, angajînd doctori şi doctori habilitaţi prin cumul sau contract de muncă din exterior. De menţionat că, în perioada 2009-2012, întreprinderea a alocat sub formă de cofinanţare pentru participare la proiectele de cercetări ştiinţifice suma de 2,2 mil.lei, în condiţiile în care obţine 98,2% venituri din plata pentru serviciile prestate instituţiilor subordonate AŞM (mijloace bugetare). Se atestă lipsa reglementărilor privind metodologia de stabilire a tarifelor (preţurilor) la serviciile prestate atît instituţiilor din cadrul Academiei, cît şi altor beneficiari. În aceeaşi perioadă, întreprinderea a realizat 5 proiecte în valoare de 9,4 mil.lei, ale căror rezultate, nefiind aplicate în practică, nu au determinat obţinerea veniturilor de către aceasta.

____________________

⁴⁸ Art.99 alin.(1), art.100 alin.(8) şi art.125 alin.(6) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare.

Notă: Începînd cu anul 2012, personalul scriptic al Î.S. “Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale” a fost completat cu 5 persoane cu grad ştiinţific, iar la 26.02.2013 a fost desemnat Consiliul ştiinţific al întreprinderii.

Concluzii la compartimentul 3.5. Cu privire la administrarea patrimoniului public

Managementul şi sistemul de control intern existent au determinat neconformitatea şi neregularitatea evidenţei patrimoniului gestionat în condiţii de neînregistrare integrală în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale, de nelegalizare a drepturilor patrimoniale, de neidenticitate/divergenţe între datele luate la evidenţă, înregistrate la organele cadastrale, prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 şi situaţia reală. De asemenea, informaţia gestionată de AŞM la nivel centralizat, aferentă terenurilor şi bunurilor proprietate publică, diferă de cea raportată şi reflectată în evidenţa contabilă a entităţilor. Astfel, se atestă nelegalizarea drepturilor patrimoniale la organul cadastral asupra a circa 252 obiective/imobile cu valoarea iniţială de circa 212,9 mil.lei; raportarea neveridică a situaţiei patrimoniale neîntemeiat majorată la AŞM cu 63,5 mil.lei, aferentă a 104 imobile ale instituţiilor subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare; neajustarea valorii a 37 de imobile înregistrate în evidenţa contabilă la valoarea cadastrală cu 35,0 mil.lei; neasigurarea corectitudinii atribuirii costurilor reparaţiilor capitale la valoarea iniţială a imobilului reparat şi netransmiterea în mod regulamentar a valorii reparaţiilor capitale la unele bunuri ce nu le aparţin, în sumă totală de 4,7 mil.lei; neexcluderea din evidenţă a proprietăţii devenită privată în condiţiile legii, fapt ce a condiţionat raportarea neveridică a 16 blocuri locative (1,3 mil.lei), cu achitarea serviciilor comunale în sumă de 95,1 mii lei.

AŞM, deţinînd 43 Titluri de autentificare a deţinătorului dreptului de teren pentru 563,6 ha, din care 339,75 ha – cu destinaţie agricolă, nu ţine evidenţa cantitativă a acestora, situaţia datorîndu-se şi neinventarierii în modul stabilit. Se atestă că în evidenţa contabilă valoarea terenurilor nu este ajustată la valoarea cadastrală de 682,1 mil.lei (diferenţa constituind 284,8 mil.lei); neevaluarea a 100,5 ha aferente instituţiilor din subordinea AŞM, precum şi neînregistrarea în evidenţa contabilă şi la organul cadastral a drepturilor asupra a 1,7 ha.

Se denotă tendinţa de diminuare a utilizării terenurilor cu destinaţie agricolă pentru cercetări ştiinţifice (Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică, care a utilizat în scopuri de cercetări ştiinţifice terenuri de la 9 ha – în anul 2009, pînă la 2,8 ha – în anul 2012, restul terenurilor fiind utilizate în scopuri de producţie).

AŞM, Consiliile de administrare şi administratorii întreprinderilor auxiliare/de stat n-au asigurat exercitarea atribuţiilor prin prisma legală, în lipsa listelor bunurilor depuse în capitalul social şi valorii acestora, întocmite şi aprobate în conformitate cu cerinţele legale şi anexate în mod obligatoriu la Statutul întreprinderilor de stat în calitate de depuneri materiale sau financiare în capitalul social de către fondator.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

15. Să asigure regularitatea întocmirii şi prezentării listelor bunurilor depuse în capitalul social, cu valoarea acestora, în calitate de depuneri materiale sau financiare în capitalul social al întreprinderilor auxiliare/de stat.

16. Să întreprindă măsuri în vederea inventarierii bunurilor (terenurilor şi imobilelor) proprietate publică, în ce priveşte obligativitatea înregistrării la oficiile cadastrale, evaluării cadastrale şi ajustării costului bunurilor reflectate în evidenţa contabilă a entităţilor, cu înlăturarea divergenţelor.

17. Să intensifice monitorizarea activităţii întreprinderilor auxiliare/de stat, elaborînd reglementările oportune privind metodologia de stabilire a tarifelor (preţurilor) la serviciile prestate de Î.S. “Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale”.

3.6. Cu privire la alte iregularităţi

Verificările auditului asupra inventarierii bunurilor au relevat că aceasta este efectuată formal, fără înregistrările/menţiunile regulamentare privind situaţia reală a patrimoniului, existenţa efectivă a bunurilor şi compararea acestora cu datele contabilităţii, în vederea corespunderii/identicităţii lor. Astfel, cît priveşte regularitatea procesului de inventariere, s-au depistat cazuri cînd nu au fost supuse inventarierii toate activele şi pasivele, depistîndu-se lipsuri (la Institutul de Energetică – de 243,4 mii lei, Institutul de Fizică Aplicată – de 19,3 mii lei), legate de nereflectarea în evidenţa contabilă a ieşirii cărţilor, ediţiilor periodice specializate, editate de entitate, astfel fiind denaturate stocurile reale ale acestora.

La Institutul de Energetică, la contul “Mijloace de transport” sînt reflectate 4 unităţi de transport cu costul total de 224,4 mii lei, care, conform afirmaţiilor contabilului-şef, nu se utilizează din anul 1996, avînd uzura de 100% şi aflîndu-se într-o stare deplorabilă, dar nici nu s-au întreprins măsuri pentru casarea lor.

Verificarea corectitudinii casării mijloacelor fixe, conform autorizaţiei AŞM din februarie 2011 (316,7 mii lei), denotă că AITT a casat 4 unităţi de transport cu costul total de 197,2 mii lei, în lipsa procedurii regulamentare de casare (lipsa procesului-verbal al comisiei privind expertizarea stării automobilului, a actului de evaluare a pieselor pasibile vînzării/utilizării etc.). De asemenea, AITT, din totalul de 138,9 ha aferente PŞT “Inagro”, nu a luat la evidenţa contabilă 2,4 ha de terenuri aferente (r-nul Cahul), precum şi n-a asigurat înregistrarea lor la oficiile cadastrale. Se relevă că la AITT, în anul 2009, din suma totală a bunurilor de 74,5 mil.lei, au fost supuse inventarierii numai bunuri de 159,9 mii lei (2,1%); în anul 2010 – respectiv, din 66,7 mil.lei –230,0 mii lei (3,5%); în anul 2011 – din 73,1 mil.lei – 65,7 mil.lei (98,8%), iar în anul 2012 – numai bunurile PŞT “Inagro”, fiind condiţionată de necesitatea rezilierii contractului cu administratorul PŞT. Inventarierea selectivă a bunurilor a constatat că 2 bunuri (1 remorcă/65,4 mii lei şi 1 automobil/104,2 mii lei) se află neregulamentar la domiciliul unui angajat.

Conform datelor raportate, la 31.12.2012, AŞM şi instituţiile subordonate au înregistrat lipsuri în valoare de 1127,6 mii lei, sau cu 469,8 mii lei mai mult faţă de începutul anului 2009 (657,8 mii lei). Materialele privind lipsurile înregistrate au fost transmise la organele de anchetă. Cele mai semnificative lipsuri au înregistrat Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor – 838,5 mii lei, Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică – 80,0 mii lei, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură – 76,5 mii lei, Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii “D.Ghiţu” – 38,7 mii lei, Grădina Botanică (Institut) – 36,5 mii lei, Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie – 26,1 mii lei.

♦ inventariere formală se atestă şi la Institutul de Energetică, unde materiale în valoare de 149,3 mii lei constatate lipsă au fost inventariate ca fiind existente, ceea ce a condiţionat şi o raportare eronată. Totodată, Institutul de Chimie, avînd în gestiune depozitul pentru păstrarea substanţelor chimice de pe str.Academiei 3, nu l-a înregistrat în evidenţa contabilă şi nu are nici valoare. S-a constatat că, la situaţia din 31.12.2012, în acest depozit se păstrau substanţe chimice cu termenul de utilizare expirat, în valoare de 80,7 mii lei, ce prezintă risc ecologic.

Notă: În timpul efectuării auditului, situaţia vizînd lipsurile în sumă de 149,3 mii lei a fost corectată.

Verificările auditului asupra situaţiei datoriilor AŞM (toate componentele) au relevat că datoriile creditoare s-au diminuat nesemnificativ în comparaţie cu anul 2009 – cu 0,9 mil.lei, la finele anului 2012 constituind 20,4 mil.lei, din care cu termenul de achitare expirat – în sumă de 3,5 mil.lei, iar datoriile debitoare la finele anului 2012 au constituit 7,3 mil.lei, diminuîndu-se, comparativ cu anul 2009, cu 6,1 mil.lei, sau cu 54,5%, acestea fiind dezafectate sub formă de avansuri pe un termen nedeterminat.

Situaţia datoriilor debitoare la venituri din mijloace speciale a consemnat neîncasarea deplină a veniturilor la 31.12.2012 în sumă de 20,7 mil.lei, cele mai semnificative revenind instituţiilor subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” – 8,7 mil.lei, Institutul de Cercetări Culturale de Cîmp “Selecţia” – 5,3 mil.lei, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare – 0,9 mil.lei) şi Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor – 0,3 mil.lei. Verificările auditului asupra realităţii datoriilor debitoare raportate au identificat că datoriile instituţiilor subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare includ datoriile aferente costurilor roadei anului viitor (venituri din perioadele ulterioare), fapt care determină incertitudini ce ţin de corectitudinea/realitatea atribuirii acestora la datoriile debitoare aferente perioadei de gestiune. Aceste circumstanţe implică necesitatea reglementării modului de evidenţă şi raportare a unor astfel de operaţiuni.

Măsurile întreprinse de către instituţii pentru diminuarea datoriilor debitoare la venituri nu în toate cazurile sînt eficiente. Astfel, la Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică s-au constatat datorii debitoare la venituri (4 agenţi economici) cu termenul de prescripţie expirat, în sumă totală de 51,5 mii lei (formate în anii 2008/2009), pentru care în anul 2010 s-au emis 3 Titluri executorii (47,7 mii lei), iar în perioada auditului a fost înaintată o cerere în instanţa de judecată (3,8 mii lei).

Din totalul datoriilor debitoare la venituri (823,8 mii lei), Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică a admis datorii cu termenul de prescripţie expirat în sumă de 701,1 mii lei, formate în perioada anilor 2007-2009. De asemenea, s-a constatat că institutul a reflectat neregulamentar suma de 110,3 mii lei aferentă calculului veniturilor de la arenda Bazei de odihnă “Ceaica” pe perioada august-decembrie 2009, deşi aceasta era privatizată.

Verificările la entităţile auditate au identificat fapte/situaţii care denotă nereguli în evidenţa contabilă, condiţionate de nerespectarea principiilor generale de organizare şi de ţinere a evidenţei contabile. Astfel, Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică, la raportarea mijloacelor speciale pe anul 2009, a diminuat datele raportate la veniturile calculate cu 103,9 mii lei, la cheltuielile de casă – cu 81,4 mii lei, ca urmare fiind denaturat raportul privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale. Această situaţie se datorează aplicării neregulamentare a cadrului normativ la efectuarea operaţiunilor prin decontări reciproce declarate neconstituţionale⁴⁹, cu nereflectarea lor în evidenţa contabilă în sumă de 81,4 mii lei, neraportarea la venituri calculate a unor operaţiuni în sumă de 22,5 mii lei, atribuirea neregulamentară a sumei de 11,8 mii lei la prestarea serviciilor de arendă/chirie, deşi urmau a fi atribuite la venituri de la prestarea serviciilor contra plată.

____________________

⁴⁹ Hotărîrea Guvernului nr.318 din 21.04.1999 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat”.

AITT încasează la mijloace speciale un cuantum de 5% din suma finanţării bugetare a proiectelor de inovare şi transfer tehnologic, avînd drept scop deservirea acestora. S-a constatat defalcarea şi încasarea integrală a acestui cuantum fără justificarea documentară a serviciilor prestate şi în lipsa nomenclatorului care ar aproba şi specifica în condiţii legale tipurile de servicii prestate, inclusiv costurile. De asemenea, nu se ţine evidenţa analitică a serviciilor prestate atît la nivel de beneficiar, cît şi la nivel de proiect.

Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică nu ţine evidenţa producţiei de la experimentarea soiurilor agricole colectate de pe loturile repartizate pentru cercetări ştiinţifice, acestea fiind păstrate în laboratoarele respective, fără luarea lor la evidenţa contabilă.

Cu încălcarea prevederilor pct.1 din Regulamentul privind gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice⁵⁰, în anul 2010, Institutul de Chimie a atribuit la venituri şi la soldul de mijloace băneşti suma de 5,1 mii lei aferentă garanţiilor bancare ale furnizorilor de bunuri şi servicii, ca rezultat veniturile fiind majorate nejustificat.

____________________

⁵⁰ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.94 din 31.12.2004 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget”.

În bilanţul totalizator al AŞM, la “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” şi la “Fondul investiţional” a fost reflectată suma de 24,3 mil.lei, ce reprezintă valoarea capitalului social al instituţiilor subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare – 16,7 mil.lei, Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp “Selecţia” – 7,6 mil.lei), ca urmare a trecerii acestora la finanţare de la bugetul de stat (schimbarea formei organizatorico-juridice), ceea ce majorează neargumentat cota de participare a statului în capitalul social. Totodată, AŞM, în calitate de fondator al întreprinderilor de stat, n-a reflectat în evidenţa contabilă la “Investiţii pe termen lung în părţi legate” şi la “Fondul investiţional” capitalul social al acestora în sumă totală de 18,8 mil.lei. De asemenea, AŞM a raportat neregulamentar suma de 350,0 mii lei (valoarea blocului locativ nefinisat cu 72 de apartamente) la “Mijloace transmise şi primite” (Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo”, subordonat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare), deşi urma să fie raportată la “Cheltuieli din buget pentru investiţii capitale”.

Conform datelor AŞM, în perioada anilor 2009-2012, au fost obţinute 826 brevete în cadrul implementării proiectelor finanţate din bugetul de stat. În acest aspect, auditul a identificat problematica neţinerii/neînregistrării în evidenţă a valorii acestora, fapt determinat de lipsa cadrului regulator,ceea ce condiţionează neraportarea integrală a valorilor publice.

Verificările auditului asupra regularităţii achiziţiilor publice efectuate de Consiliul Suprem (23,6 mil.lei), prin eşantionarea a 36 de contracte din 111 (32%), au relevat nerespectarea normelor legale ce reglementează acest domeniu⁵¹. Astfel, nu au fost publicate anunţurile de intenţie privind achiziţiile publice, acestea fiind plasate doar pe site-ul AŞM; nu au fost stabilite funcţiile fiecărui membru al grupului de lucru, exercitate în cadrul procedurilor de achiziţie publică, grupul desfăşurîndu-şi activitatea în lipsa Regulamentului intern de activitate; membrii grupului de lucru n-au îndeplinit declaraţia de confidenţialitate şi imparţialitate la licitaţiile desfăşurate; dosarele achiziţiilor de bunuri materiale şi servicii nu sînt cusute şi păstrate regulamentar; registrul de înregistrare a proceselor-verbale ale achiziţiilor de bunuri materiale şi servicii, precum şi a contractelor încheiate cu operatorii economici nu este ţinut pe fiecare metodă de achiziţii separat, precum şi nu este menţionat termenul de executare a contractelor de achiziţii etc. Aceleaşi neregularităţi au fost constatate şi la Institutul de Fizică Aplicată.

____________________

⁵¹ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007); Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008 “Cu privire la aprobarea Regulamentului achiziţiilor publice de valoare mică” (cu modificările ulterioare); Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii” (cu modificările ulterioare); Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri” (cu modificările ulterioare).

Totodată, în anul 2009, Consiliul Suprem, nerespectînd prevederile art.69 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, a achiziţionat, prin cererea ofertelor de preţuri, mobilier în sumă de 203,1 mii lei, de la 2 agenţi economici, cu încheierea a 3 contracte separate.

Notă: Pe parcursul misiunii de audit, Consiliul Suprem şi Institutul de Fizică Aplicată au întreprins măsuri de lichidare a unor deficienţe constatate privind responsabilităţile membrilor grupului de lucru pentru achiziţii.

Concluzii la compartimentul 3.6. Cu privire la alte iregularităţi

Managementul financiar existent a admis mai multe iregularităţi ce ţin de conformitatea ţinerii evidenţei contabile, inclusiv la compartimentul evidenţa, existenţa şi inventarierea bunurilor, ceea ce a cauzat raportarea eronată a elementelor contabile.

În acest aspect, se atestă formalitatea aplicării procedurilor regulamentare la efectuarea inventarierii, ca rezultat nu s-au reflectat în evidenţa contabilă unele bunuri (2,4 ha terenuri şi un depozit), nu s-au casat bunurile neutilizare din anul 1996 (224,4 mii lei), s-au admis lipsuri constatate de audit de circa 262,7 mii lei.

Se atestă şi diminuarea nesemnificativă a datoriilor creditoare, care, în comparaţie cu anul 2009, s-au diminuat cu 0,9 mil.lei, la finele anului 2012 constituind 20,4 mil.lei, din care 3,5 mil.lei sînt datorii cu termenul de achitare expirat. Analogic, se atestă creşterea datoriilor debitoare la veniturile din mijloace speciale, ca urmare a neasigurării încasării la finele anului 2012 a sumei de 20,7 mil.lei, din care în sumă de 0,8 mil.lei – cu termenul de prescripţie expirat.

Nerespectarea principiilor generale de organizare şi ţinere a evidenţei contabile a cauzat efectuarea unor tranzacţii neregulamentare în sumă de 103,9 mii lei şi raportarea lor neveridică, nereflectarea capitalului social în întreprinderile de stat în sumă de 18,8 mil.lei şi neexcluderea din evidenţă a valorii capitalului social în sumă de 24,7 mil.lei aferent întreprinderilor de stat trecute în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare .

♦ problemă în cadrul ţinerii evidenţei contabile de către organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării se atestă în cazul evidenţei brevetelor obţinute în urma executării proiectelor de cercetări ştiinţifice, fiind condiţionată de lipsa prevederilor regulamentare aferente domeniului.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în comun cu organizaţiile şi instituţiile din subordine:

18. Să asigure conformarea la cadrul legal a modului de ţinere a evidenţei contabile şi de raportare financiară.

19. Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea excluderii neregulilor admise în cadrul procesului aferent inventarierii.

20. Să consolideze elementele sistemului de control intern în ce priveşte asigurarea integrităţii bunurilor, efectuarea conformă a achiziţiilor şi neadmiterea creşterii datoriilor creditoare şi debitoare.

3.7. Cu privire la auditul intern

Serviciul audit intern al AŞM se subordonează şi raportează Preşedintelui AŞM. Conform rapoartelor de audit prezentate, în anii 2009-2012, s-au efectuat 27 de misiuni de audit, în baza rezultatelor cărora au fost adoptate hotărîri ale Preşedintelui AŞM. Auditul atestă că Serviciul audit intern al AŞM a instituit un mecanism de urmărire a implementării recomandărilor începînd cu anul 2011. În acest context, exemplificăm misiunile de audit intern din anul 2011 efectuate la 7 instituţii, inclusiv la Grădina Botanică (Institut), privind corectitudinea şi plenitudinea încasării mijloacelor financiare din acordarea serviciilor cu plată, la ultima fiind constatate supraplăţi semnificative la retribuirea muncii personalului de conducere. Conform Hotărîrii nr.7-IV din 14.02.2011 a Preşedintelui AŞM privind rezultatele misiunii de audit, s-a impus examinarea obligatorie a rezultatelor auditului, cu lichidarea deficienţelor şi neregulilor constatate şi informarea despre executare. Ulterior, în anul 2012, în urma inspectării financiare efectuate de către Inspecţia Financiară a Ministerului Finanţelor, la aceeaşi entitate au fost depistate iregularităţi analogice, fapt ce confirmă neexecutarea Hotărîrii Preşedintelui AŞM, cu menţinerea iregularităţilor pe toată perioada, ca rezultat al neimplementării unui mecanism de urmărire a realizării recomandărilor şi de monitorizare a acestora. De asemenea, nu au fost prezentate auditului probe ce confirmă informarea imediată a Preşedintelui AŞM, printr-o notă informativă, despre suspiciunile privind fraudele şi nivelul de implementare a recomandărilor auditului intern.

Avînd în vedere că domeniul activităţii AŞM este unul complex, prin prisma prevederilor art.22 din Legea nr.229 din 23.09.20105⁵², este relevantă elaborarea de către conducătorul Serviciului audit intern a unei instrucţiuni proprii de aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public, specifice sectorului de activitate.

____________________

⁵² Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010 ( în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010).

Concluzii la compartimentul 3.7. Cu privire la auditul intern

În contextul celor constatate, auditul a identificat o activitate irelevantă a auditului intern la AŞM, aceasta nefiind întru totul conformată cerinţelor cadrului regulator aferent, ţinîndu-se cont de complexitatea domeniului ştiinţei şi inovării.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

21. Să asigure funcţionalitatea conformă cadrului legal a Serviciului audit intern, inclusiv prin elaborarea şi aprobarea unor norme interne prin prisma prevederilor art.22 din Legea nr.229 din 23.09.2010.

2.8. Cu privire la implementarea recomandărilor Curţii de Conturi în urma auditurilor anterioare

Urmare verificărilor auditului referitor la implementarea recomandărilor menţionate în Hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi, se relevă că AŞM a întreprins măsuri întru executarea acestora. Astfel, Hotărîrea Curţii de Conturi nr.48 din 29.10.2009⁵³ a fost executată integral. Totodată, unele recomandări au rămas neimplementate şi/sau realizate parţial, cum ar fi cele din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.19 din 19.04.2011⁵⁴ şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.28 din 03.07.2012⁵⁵. Astfel, n-a fost implementată recomandarea auditului expusă în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.19 din 19.04.2011, ce ţine de crearea bazei de date privind tematicile de cercetare pe domenii din ultimii 10 ani, principalii indicatori de activitate, potenţialul ştiinţific şi logistic al organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării. Conform comentariilor AŞM, aceasta, în comun cu Institutul de Matematică şi Informatică, au iniţiat elaborarea bazei de date privind tematicile de cercetare. De asemenea, în proces de implementare sînt şi recomandările privind crearea, pe lîngă staţiunile tehnologico-experimentale şi staţiunile didactico-experimentale, a bazelor tehnico-materiale, a loturilor demonstrative de tehnologii performante pentru creşterea culturilor agricole; atragerea investiţiilor străine pentru asigurarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării cu utilaj şi echipament performant şi antrenarea tinerilor specialişti în procesul de cercetare.

____________________

⁵³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.48 din 29.10.2009 privind Raportul auditului regularităţii utilizării mijloacelor financiare alocate pentru dezvoltarea ştiinţei în anul 2008 Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi unor instituţii beneficiare de aceste mijloace.

⁵⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.19 din 19.04.2011 privind Raportul auditului performanţei “Pentru ca beneficiile scontate să fie realizate, sînt necesare îmbunătăţiri în politicile şi procedurile Academiei de Ştiinţe a Moldovei de alocare şi monitorizare a fondurilor destinate cercetărilor ştiinţifice” (în continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.19 din 19.04.2011).

⁵⁵ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.28 din 03.07.2012 cu privire la Raportul auditului performanţei “Realizări şi deficienţe în implementarea reformelor în domeniul managementului finanţelor publice, oportunităţii de îmbunătăţire” (în continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.28 din 03.07.2012).

Cît priveşte implementarea recomandărilor menţionate în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.28 din 03.07.2012, auditul a constatat că, potrivit planului de acţiuni, AŞM derulează procesul de executare referitor la:

√ întocmirea proiectului Regulamentului privind asigurarea procesului de elaborare a bugetului în cadrul AŞM;

√ elaborarea sistemului de raportare anuală privind realizarea obiectivelor programelor sectoriale şi eficienţa utilizării resurselor financiare;

√ elaborarea metodelor şi instrumentelor în vederea monitorizării bugetului pe programe.

De asemenea, se atestă că Consiliul Suprem a elaborat proiectul “Strategia de dezvoltare a cercetării-inovării pînă în anul 2020”, acesta fiind prezentat Guvernului spre examinare.

S-a constatat că recomandarea privind elaborarea politicilor de gestionare a riscurilor în cadrul AŞM şi a programului de măsuri menit să soluţioneze problemele identificate ale Serviciului audit intern n-a fost implementată.

Concluzii la compartimentul

3.8. Cu privire la executarea recomandărilor Curţii de Conturi ca urmare a auditurilor anterioare

În urma verificării nivelului de conformare la cerinţele şi recomandările Curţii de Conturi, auditul atestă că au fost întreprinse unele acţiuni în vederea înlăturării neregulilor/abaterilor şi neajunsurilor constatate în cadrul auditurilor precedente. Totodată, mai persistă şi unele carenţe, acestea fiind condiţionate, după caz, de neîntreprinderea măsurilor sau de insuficienţa celor întreprinse de către factorii de decizie, de lipsa/ineficienţa sistemului de monitorizare asupra executării funcţiilor delegate conform cadrului legal, precum şi de unele situaţii determinate de factorii externi.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:

22. Să întreprindă măsuri în vederea executării/implementării incontestabile a cerinţelor/recomandărilor Curţii de Conturi, în vederea asigurării bunei guvernări a fondurilor publice.

Concluzie generală de audit

Deşi în perioada supusă auditării Academia de Ştiinţe a Moldovei, în calitate de executor primar de buget, a asigurat execuţia de ansamblu a alocaţiilor, încadrîndu-se în limitele preconizate, şi a întreprins măsuri de monitorizare a activităţii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, auditul a identificat rezerve la consolidarea managementului şi implementarea unui sistem integru de control intern prin prisma optimizării guvernării fondurilor publice.

Prin prisma responsabilităţilor ce îi revin, Academia de Ştiinţe a Moldovei, în calitate de executor primar de buget, n-a asigurat în deplină măsură regularitatea controlului asupra planificării şi utilizării conforme a alocaţiilor bugetare de către organizaţiile şi instituţiile din sfera ştiinţei şi inovării, efectuării regulamentare a inventarierii patrimoniului, în vederea confirmării integrităţii, veridicităţii şi autenticităţii datelor contabilităţii şi raportării financiare, monitorizării asigurării conformităţii şi eficienţei fondurilor publice utilizate în cadrul realizării proiectelor de cercetare ştiinţifică, de inovare şi de transfer tehnologic.

În contextul constatărilor de audit, se impune necesitatea îmbunătăţirii procesului de alocare, în aspectul direcţiilor strategice, a resurselor prin asigurarea unei delimitări clare a cheltuielilor pentru cercetările ştiinţifice de cele pentru întreţinerea infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării, cu implementarea unui management financiar şi control eficient şi a unui cadru instituţional relevant.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi unele instituţii şi organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine de către echipa de audit, în următoarea componenţă: controlorii de stat principali/auditori publici N.Furnica şi M.Filip, controlorii de stat superiori O.Chirilici şi R.Fricăţel, controlorii de stat S.Purici, N.Onofrei şi I.Buga.