Hotărîre nr.56 din 14.07.2000 privind Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 1999

CURTEA DE CONTURI Hotărîre privind Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 1999 Nr.56 din 14.07.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.98-101/16 din 10.08.2000 * * * În conformitate cu art. 133 din Constituţia Republicii Moldova, Curtea de Conturi H O T Ă R Ă Ş T E: 1. A prezenta Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 1999 Parlamentului Republicii Moldova spre informare. 2. Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 1999 va fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Vasile COZMA Chişinău, 14 iulie 2000. Nr. 56. R A P O R T U L Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 1999 CAPITOLUL I Formarea şi întrebuinţarea resurselor bugetare Formarea resurselor bugetare Conform Legii bugetului pe anul 1999, bugetul consolidat s-a stabilit la venituri în sumă de 3139,4 mil.lei. În mod real, în anul 1999 în bugetul consolidat s-au încasat 3100,3 mil.lei, adică planul de acumulare a fost îndeplinit cu 98,8 la sută. Din suma totală acumulată în bugetul consolidat prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat (SFS) s-au acumulat 1457,0 mil.lei, Departamentului Controlului Vamal (DCV) - 1068,7 mil.lei, altor instituţii - 574,6 mil.lei. Cota-parte a acumulărilor prin intermediul SFS în această perioadă s-a micşorat de la 56,9 la sută pînă la 47 la sută, prin DCV s-a majorat de la 24,2 la sută pînă la 34,5 la sută, prin intermediul altor instituţii s-a micşorat de la 18,9 la sută pînă la 18,5 la sută. Schimbarea cotelor de acumulare a resurselor în bugetul consolidat între organele împuternicite cu acumularea lor într-o mare măsură se datorează modificării în a.1999 a politicii fiscale de încasare a TVA în legătură cu intrarea în vigoare a titlului III din Codul fiscal. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) n-a asigurat în măsură deplină îndeplinirea funcţiilor prevăzute de art.2 din Legea cu privire la Serviciul fiscal de stat nr.876-XII din 22.01.92 privind controlul asupra calculării corecte şi vărsării complete şi în termen a impozitelor şi altor plăţi obligatorii în buget, organizării efective a activităţii inspectoratelor fiscale teritoriale. În pofida creşterii în anul 1999 a acumulărilor în bugetul consolidat cu 379,3 mil.lei faţă de a.1998, analiza activităţii de acumulare a plăţilor în buget denotă o situaţie nesatisfăcătoare în această privinţă. Astfel, pe plăţile administrate de SFS, ţinînd cont de suma restanţelor la 1.01.99 şi de sumele calculate în a.1999, era necesar de achitat 2957,2 mil.lei. În realitate, din această sumă în bugetul consolidat au fost acumulate numai 59,1 la sută, iar suma restanţelor a crescut în această perioadă cu 392,1 mil.lei, atingînd 1209,8 mil.lei, inclusiv aşa-numitele "datorii istorice" de 457,7 mil.lei, formate în anii 1993-1998. Acumularea de către IFS teritoriale din sumele necesare spre încasare este cu mult mai mică decît media pe republică. Astfel, pe jud.Lăpuşna IFS teritorial în a.1999 a încasat numai 31,8 la sută din sumele necesare spre încasare, pe jud.Soroca - 33,5 la sută, pe jud.Edineţ - 38,0 la sută. Nivelul mediu de încasare a impozitelor pe republică se datorează nivelului mai înalt de colectare a impozitelor pe mun.Chişinău, care în anul 1999 a colectat în bugetul consolidat 73,6 la sută din sumele necesare spre colectare. Şi mai nesatisfăcătoare este colectarea de către SFS a penalităţilor calculate. Astfel, în anul 1999 în bugetul consolidat s-au colectat doar 13,9 mil.lei din suma necesară spre încasare de 698,5 mil.lei, ceea ce alcătuieşte numai 2,0 la sută, fapt care stimulează agenţii economici să nu achite în termenele stabilite datoriile faţă de stat. O situaţie analogică s-a format şi în ce priveşte colectarea în bugetul consolidat a amenzilor în baza sancţiunilor economice folosite faţă de agenţii economici care au încălcat legislaţia fiscală. Datoria totală a amenzilor neîncasate de către SFS în bugetul consolidat la 1.01.2000 alcătuia 423,0 mil.lei. În total, restanţele agenţilor economici faţă de bugetul consolidat pe sumele de plaţi administrate de SFS (impozite, penalităţi, amenzi) au constituit la 1.01.2000 - 2241,9 mil.lei. Bugetul de stat pe anul 1999 (cu rectificări) a fost aprobat la venituri în sumă de 2337,9 mil. lei, cu o depăşire a cheltuielilor (2920,9 mil. lei) asupra veniturilor (deficit) de 583,0 mil. lei. Executarea bugetului de stat pe anul 1999 la venituri a constituit 2392,4 mil. lei, iar la cheltuieli - 2853,1 mil. lei, cu un deficit de 460,7 mil. lei, ce alcătuieşte la venituri 102,3 la sută, iar la cheltuieli - 97,7 la sută faţă de prevederile anuale. Încasările prin mijloace băneşti au alcătuit 2284,2 mil.lei (95,5 la sută din suma totală a veniturilor), iar prin achitări reciproce - 108,2 mil.lei (4,5 la sută din venitul bugetului de stat). Nivelul încasărilor prin achitări reciproce a diminuat comparativ cu anul precedent (1998) cu 29,6 puncte. Pe parcursul anului încasările la bugetul de stat au avut un caracter neuniform. Astfel, în trimestrul I s-au colectat 354,1 mil.lei (14,8 la sută), în trimestrul II - 574,5 mil.lei (24,0 la sută), în trimestrul III - 638,1 mil.lei (26,7 la sută) şi în trimestrul IV - 826,2 mil.lei (34,5 la sută) din suma totală a veniturilor. O majorare a încasărilor la bugetul de stat s-a înregistrat la veniturile fiscale, precum şi la cele nefiscale. Veniturile fiscale au constituit 1705,9 mil.lei, depăşind cu 45,8 mil.lei (2,7 la sută) volumul preconizat. Impozitele directe au constituit în structura veniturilor fiscale 7,9 la sută, impozitele indirecte - 91,3 la sută, alte venituri - 0,8 la sută. La formarea bugetului de stat s-au admis prognozări incorecte la unele poziţii ale părţii de venituri, care n-au fost rectificate reieşind din executarea reală, deşi pe parcursul anului în Legea bugetului pe anul 1999 de 17 ori au fost introduse modificări şi rectificări. Ca rezultat, încasările reale au variat de la 5,2 procente pînă la 576 procente faţă de sumele precizate. Conducerea Ministerului Finanţelor (dnii A.Arapu şi M.Manoli), încălcînd art.47 din Legea bugetului pe anul 1999, n-a asigurat încasarea pe un cont special al Trezoreriei de Stat a venitului obţinut de întreprinderile Concernului "Moldova-Gaz" în urma includerii în tariful la gazele naturale a mijloacelor (4 dolari SUA pentru 1000m3) destinate deservirii datoriei externe. Conform datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, în perioada anilor 1997-1999 întreprinderile Concernului "Moldova-Gaz" au obţinut asemenea venituri în sumă de 69,2 mil. lei, dintre care 21,0 mil. lei - în anul 1999. Din veniturile obţinute întreprinderile nominalizate în anul 1999 au vărsat în bugetul de stat mijloace băneşti doar de 1,4 mil. lei (2 la sută), 39,9 mil. lei fiind încasaţi prin achitări reciproce nelegitime, în baza Hotărîrii Guvernului nr.1299 din 31 decembrie 1998, care contravine Legii bugetului pe anul 1999. Astfel, la 1.01.2000 a fost admisă o restanţă la aceste plăţi în sumă de 27,9 mil. lei. În lipsa controlului cuvenit din partea Ministerului Finanţelor, Banca Naţională, contrar prevederilor art.54(c) din Legea bugetului pe anul 1999, n-a transferat în bugetul de stat partea cuvenită din venitul aferent dobînzilor plătite de Ministerul Finanţelor pentru creditele primite, fiind admisă la 01.01.2000 o datorie (restanţă) în sumă de 43,5 mil. lei, şi n-a calculat penalităţile respective. Asupra încasărilor restanţelor la bugetul consolidat şi bugetul asigurărilor sociale de stat negativ se răsfrînge faptul că la planificarea părţii de venituri a bugetului practic nu se ţine cont de mărimea restanţelor calculate în mod real (impozite, penalităţi, amenzi) faţă de buget ale agenţilor economici. În legătură cu aceasta, restanţele respective cresc din an în an. Îndeplinirea planului de acumulare a plăţilor în bugetul consolidat pe a.1999 indică asupra existenţei unor neajunsuri în activitatea de formare a părţii de venituri a bugetului consolidat. Astfel, din 59 de tipuri de venituri şi alte plăţi planificate spre încasare, în bugetul consolidat n-au fost acumulate sumele planificate pe 25 de tipuri. Astfel, îndeplinirea planului la încasarea impozitului pe venitul întreprinderilor, asociaţiilor şi organizaţiilor de stat a alcătuit numai 44,7 la sută, impozitului pe venitul întreprinderilor cu proprietate privată - 55,6 la sută, accizelor la bijuterii, inclusiv cu briliante - 68,8 la sută, plăţii pentru apă - 68,1 la sută, TVA la mărfurile produse în Republica Moldova -74,0 la sută, taxei de stat pentru acţiunile examinate de judecătorii - 65,0 la sută, venitului de la privatizarea întreprinderilor de stat şi a fondurilor fixe - 49,1 la sută, venitului net al Băncii Naţionale a Republicii Moldova - 79,9 la sută, arendei pentru patrimoniul de stat - 78,3 la sută şi pentru arenda terenurilor cu destinaţie agricolă şi neagricolă - 71,8 la sută ş.a. La impozitul pe venitul persoanelor juridice străine, obţinut de la activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, în loc de a încasa 260,0 mii lei s-au restituit din bugetul de stat 541,5 mii lei. În acelaşi timp pe unele impozite sumele reale încasate în bugetul consolidat le depăşesc cu mult pe cele planificate. Astfel, nivelul de încasare a veniturilor silvice faţă de cel planificat a alcătuit 4441,7 procente, plata pentru licenţă de a practica un gen de activitate - 330,5 procente, taxa de stat pentru examinarea acţiunilor în instanţele judecătoreşti - 145,2 procente, veniturile de la vînzarea pămîntului - 189,6 procente, impozitul privat - 166,5 procente, accizele la materialele vinicole - 228,4 procente, operaţiunile cu hîrtiile de valoare - 137,4 procente. În scopul realizării necondiţionate a prevederilor Codului fiscal, Legii bugetului pe anul 1999 nr.216-XIV din 12.12.98, Hotărîrii Parlamentului nr.217-XIV din 12.12.98, prin Hotărîrea Guvernului nr.362 din 28.04.99 "Cu privire la posturile fiscale comune interne de control", Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor şi Departamentul Controlului Vamal au format 17 posturi fiscale. În perioada mai 1999 - mai 2000 unele posturi (Varniţa - 7,4 mii lei, Varniţa (drum) - 13,4 mii lei, Căuşeni (drum) - 19,9 mii lei, Fîrlădeni - 4,9 mii lei, Copanca - 18,4 mii lei) au vărsat în buget sume simbolice în comparaţie cu mijloacele financiare care au fost alocate pentru deschiderea şi întreţinerea lor. Deşi Parlamentul, prin adoptarea Legii cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi nr.633-XIII din 10.11.95, a pus la dispoziţia SFS pîrghii suplimentare pentru intensificarea activităţii de acumulare a plăţilor în buget, în perioada supusă controlului SFS n-a folosit în măsură deplină aceste pîrghii. Astfel, suma restanţelor la buget ale agenţilor economici, odată cu adoptarea actului legislativ nominalizat, nu numai că nu s-a micşorat, dar are tendinţă de creştere. Dacă la 1.01.99 suma restanţelor faţă de bugetul consolidat alcătuia 1609,4 mil. lei, la 1.01.2000 ea a constituit 2241,9 mil.lei, adică în decursul ultimului an a crescut cu 632,5 mil.lei, ori cu 39 la sută. Nu şi-a atins scopul propus nici Direcţia urmărire, control al contribuabililor mari (DUCCM), care a fost formată în anul 1998 cu un efectiv de 82 de unităţi. Datoriile contribuabililor mari în anul 1999 au crescut cu 75,9 mil.lei şi la 1.01.2000 au alcătuit 959,9 mil.lei (restanţe la plăţi de bază, penalităţi şi amenzi). Din lipsa unei conlucrări efective între direcţia nominalizată şi inspectoratele fiscale teritoriale ale SFS, ani la rînd nu sînt întreprinse măsurile prevăzute de Legea nr.633-XIII privind încasarea forţată a plăţilor în buget de la contribuabilii mari. Astfel, Combinatul de vinuri şi coniacuri din Bălţi a admis în a.1999 o creştere a datoriilor faţă de buget cu 9,6 mil.lei, care, ţinînd cont de datoriile anilor precedenţi, la 1.01.2000 a alcătuit 16,5 mil.lei. O situaţie analogică privind încasarea datoriilor faţă de buget s-a format şi la alţi contribuabili mari din mun.Bălţi (Combinatul alimentar din Bălţi, S.A. "Flamingo-96", S.A."Răut"), în care activează un grup din 10 colaboratori ai DUCCM. În total, în anul 1999 datoriile agenţilor economici, care se află sub controlul acestui grup de specialişti ai DUCCM pe mun.Bălţi, au crescut cu 37,4 la sută şi au atins suma de 41,9 mil.lei. N-au fost întreprinse măsuri respective privind încasarea forţată a datoriilor bugetare, prevăzute de Legea nr.633-XIII faţă de aşa contribuabili mari, cum sînt AŞP "Porumbeni" (6,7 mil.lei), S.A. "Transconstrucţia" (2,8 mil.lei), sovhozul-fabrică "Moldova" (16,6 mil.lei), Compania de Stat "Moldenergo"(54,4 mil.lei), Centrala electrotermică nr.2 (54,9 mil.lei), Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie (41,7 mil.lei). În decursul ultimilor doi ani nu este clarificată datoria finală faţă de bugetul de stat a Combunatului de tutun din Chişinău, în mărime de 152,7 mil.lei, care a fost introdusă în evidenţa inspectoratului fiscal încă în anul 1998. Din lipsa reglementărilor legislative, sînt admise cazuri cînd bunurile materiale sechestrate în contul datoriilor faţă de buget sînt în mod samavolnic scoase de sub sigiliul IFS teritoriale şi utilizate în diferite scopuri de către conducătorii agenţilor economici, care nu poartă nici o responsabilitate în faţa legii. Astfel, de către conducătorul S.A."Frunză" Edineţ au fost scoase de sub sigiliul IFS teritorial 400,0 tone de zahăr în sumă de 1,5 mil.lei, sechestrate în contul datoriilor faţă de buget şi realizate S.A."Scana" (mun.Chişinău), iar datoriile S.A."Frunză" au rămas neachitate pînă în prezent. IFPS a încălcat pct.41 din Regulamentul "Cu privire la modul de sechestrare şi comercializare a bunurilor", aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.685 din 23.07.97, privind loturile nesolicitate la licitaţia cu strigare şi expunerea lor la licitaţie cu reducere. Preţurile acestor loturi sînt reduse la discreţia comisiei permanente, fără desfăşurarea licitaţiilor cu reducere. SFS şi Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat în unele cazuri tergiversează acţiunile de realizare a fondurilor fixe sechestrate în contul stingerii datoriilor agenţilor economici faţă de buget. Astfel, fondurile fixe sechestrate de la S.A."Tracom" la 2.06.99, în valoare de 2,7 mil.lei, din cauzele nominalizate n-au fost expuse realizării prin licitaţie pînă în prezent. La efectuarea controlului asupra încasării în buget a plăţilor, SFS nu întotdeauna pătrunde în esenţa problemelor apărute; nu se fac sesizări şi propuneri necesare Guvernului şi Parlamentului, pentru introducerea modificărilor adecvate în actele normative în vigoare. Astfel, în anul 1999 întreprinderilor agricole supuse restructurării în procesul de privatizare le-au fost stinse diferite impozite şi plăţi în sumă totală de 570,5 mil.lei. În acest caz este încălcat principiul egalităţii contribuabililor în raport cu statul, sînt stimulaţi neplătitorii de impozite, ceea ce are impact negativ asupra disciplinei financiare a agenţilor economici şi asupra formării părţii de venituri a bugetului de stat. La un nivel scăzut este organizată evidenţa plăţilor în buget. Ca rezultat, informaţia privind datoriile faţă de buget ale agenţilor economici, acumulată în sistemul informaţional, în multe cazuri nu coincide cu datele din fişele lor personale, este variată la diferite niveluri de dirijare a SFS, soldurile de la începutul anului nu în toate cazurile coincid cu soldurile de la sfîrşitul anului precedent. Astfel, conform datelor din sistemul informaţional, la 31.12.99 după Combinatul de vinuri şi coniacuri din or.Bălţi se număra o datorie pe penalitatea calculată în mărime de 4,9 mil.lei, la 1.01.2000 - numai de 4,3 mil.lei, adică necorespunderea soldurilor la această întreprindere alcătuia 0,6 mil.lei. Au fost stabilite devieri la sumele datoriilor faţă de buget şi la aşa agenţi economici, cum sînt Combinatul de vinuri spumante din Chişinău "Vismos", Fabrica de vinuri şi coniacuri din Călăraşi, Fabrica de zahăr din Drochia, sovhozul-fabrică "Moldova" ş.a. Imperfecţiunea sistemului de restituire din buget a sumelor TVA la mărfurile exportate supuse impozitării cu cota "zero", precum şi neajunsurile sistemului de evidenţă a datoriilor faţă de buget, duc la denaturarea datelor reale despre situaţia privind încasarea acestui impozit. Operaţiunile de restituire din buget a TVA, efectuate în baza deciziei comisiei respective, nu sînt reflectate corect şi operativ în sistemul informaţional. La momentul controlului, neîntemeiat, conform datelor din sistemul informaţional, se socotea o supraplată pe TVA în mărime de 36,2 mil.lei. Această cauză a permis apariţia cazurilor de restituire a TVA din buget în baza documentelor false. Astfel, la 1.10.99 Trezoreria Ministerului Finanţelor, printr-o dispoziţie de plată, în baza unor documente falsificate, parvenite de la IFS pe mun.Chişinău (cu semnături false), a transferat S.R.L."Auto radar" suma de 191,3 mii lei, care ulterior, la 5.10.99, a fost retransferată S.R.L. "Euro-mobil". În anul 1999 majoritatea agenţilor economici, care s-au adresat în comisia republicană formată pentru examinarea chestiunilor ce ţin de restituirea din buget a sumelor TVA pentru mărfurile şi serviciile exportate şi supuse impozitării cu cota "zero", sînt agenţi economici care prestează servicii intermediare. O parte din ei au prezentat cereri pentru a fi restituite plăţile de TVA, efectuate la procurarea mărfurilor şi serviciilor unor agenţi economici, care de fapt n-au introdus TVA în bugetul de stat (firme "fantome") sau n-au confirmat exportul din republică. În total, din bugetul de stat au fost restituite sume de TVA, aferente mărfurilor şi serviciilor exportate cu cota "zero", în mărime de 106,9 mil.lei. Un şir de probleme în activitatea SFS apar în legătură cu existenţa unor acte normative contradictorii privind impozitarea notarilor. Astfel, în cazul impunerii cu TVA, notarii sînt trataţi ca persoane asupra cărora nu se răsfrîng acţiunile Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi şi, deci, nu trebuie supuşi impozitării cu TVA. În cazul impunerii notarilor cu impozitul pe venit, la determinarea cheltuielilor de prestare a serviciilor şi a venitului impozabil, notarii sînt trataţi ca persoane juridice care se ocupă cu activitatea de antreprenoriat. Modul de determinare a venitului impozabil pentru notari este stabilit printr-un regulament, aprobat de o organizaţie obştească - Consiliul notarilor la 7.10.99. Regulamentul respectiv este elaborat şi aprobat în conformitate cu art.89(3) din Legea nr.1153-XIII din 11.04.97, normă legislativă care contravine art.20(3) din Legea privind bazele sistemlui fiscal (Monitorul Oficial nr.133-134 din 2.12.99), care prevede că instrucţiunile privind aplicarea legislaţiei fiscale sînt emise de Ministerul Finanţelor. Mai mult decît atît, încălcîndu-se prevederile acestui articol şi ale art.20(4) din legea nominalizată, regulamentul prin care s-a stabilit modul de determinare a venitului impozabil pe activitatea de notariat n-a fost coordonat cu Ministerul Justiţiei şi n-a fost publicat în Monitorul Oficial. Adică, impozitarea veniturilor notarilor în prezent este efectuată în baza unui regulament, care, în conformitate cu art.20(3,4) din Legea privind bazele sistemului fiscal, n-are putere juridică. Şi în cazul impozitării cu TVA, şi în cazul impozitării venitului, notarii sînt puşi într-o situaţie facilitară faţă de celelalte persoane fizice şi juridice, care activează pe teritoriul republicii, iar partea de venituri a bugetului de stat este lipsită de sume considerabile. Imperfectă este şi baza normativă de impozitare a agenţilor economici, al căror capital social este format cu participarea capitalului străin. Astfel, Legea nr.1488-XIII din 11.02.98, care a fost în vigoare de la 21.05.98 pînă la 26.08.98, a stabilit că întreprinderile, în al căror capital social investiţiile străine depăşesc 1000,0 mii USD, după constituirea capitalului social în modul prevăzut de legislaţie şi declararea primului venit, se scutesc de plata TVA pe parcursul a 3 ani de la data încheierii acordului cu IFPS, cu condiţia că cel puţin 80 la sută din suma TVA calculată şi nevărsată în buget se investesc în dezvoltarea producţiei proprii sau în programe de stat şi ramurale de dezvoltare a economiei naţionale. Această înlesnire fiscală a fost introdusă în contradicţie cu prevederile art.7(1) din Legea privind bazele sistemului fiscal, care prevede stabilirea înlesnirilor fiscale nu pe 3 ani, dar anual, concomitent cu aprobarea bugetului de stat pe anul viitor, precum şi ale art.8 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, care prevede crearea de către stat pentru toate întreprinderile a condiţiilor juridice şi economice egale de gospodărire. Prin Legea nr.1488-XIII din 11.02.98, întreprinderile mixte, în al căror capital social investiţiile străine alcătuiau mai mult de 1000,0 mii USD, de fapt au fost puse în condiţii facilitare faţă de alţi agenţi economici care activează pe piaţa republicii, inclusiv faţă de întreprinderile mixte cu participarea capitalului străin mai mic decît 1000,0 mii USD în capitalul social. Cu toate că IFPS, la încheierea acordurilor, a refuzat să acorde facilităţi unor întreprinderi mixte, din cauza neîntrunirii unor condiţii de aplicare a acestor facilităţi (termenul de constituire a capitalului social şi declararea primului venit), acordurile de aplicare a facilităţilor fiscale au fost totuşi încheiate. Ca bază de încheiere a acestor acorduri au servit sentinţele instanţelor judecătoreşti, emise în lunile octombrie 1998 - ianuarie 1999, adică cu 2-4 luni după ce Legea nr.1488-XIII a devenit caducă (26.08.98). La sfîrşitul a.1999 acţionau acordurile privind eliberarea de plata TVA pe 3 ani, pînă la 1.01.2000, în sumă de 200,0 mil. lei (calculele Ministerului Finanţelor) a Î.M."Free Fisheries", Î.M."AS Petrol" S.R.L., Î.M."Green Hills Market", în pofida lipsei bazei legislative de acordare a acestor înlesniri încă de la 26.08.98. După adoptarea de către Parlament a Legii nr.114 -XIV din 29.07.98 (Monitorul Oficial nr.79-80 din 26.08.98), prin care legea de acordare întreprinderilor mixte a facilităţilor pe TVA (Legea nr.1488-III din 11.02.98, Monitorul Oficial nr.46 din 21.05.98) a fost recunoscută caducă, IFPS, în legătură cu dispariţia bazei legislative, n-a întreprins măsuri de reziliere a acordurilor încheiate. În legătură cu acest fapt, trei întreprinderi mixte (nominalizate) au beneficiat de la 26.08.98 pînă în prezent şi vor beneficia pînă în anul 2002 neîntemeiat de înlesniri fiscale la plata TVA. Încă o derogare de la prevederile art.7(1) din Legea privind bazele sistemului fiscal pentru SFS a fost admisă prin art.5(3) din Legea nr.633-XIII din 10.11.95, prin care se prevede dreptul inspectoratelor fiscale de a acorda la cererea plătitorului amînări şi eşalonări ale plăţilor. Pe parcursul anilor 1998-1999, în baza acestei prevederi, au fost eşalonate plăţi faţă de bugetul consolidat în sumă de 131,8 mil.lei. În majoritatea cazurilor termenele noi de achitare n-au fost respectate. Astfel, în anul 1999 din suma de plăţi eşalonate, în mărime de 41,0 mil. lei, în termenele stabilite au fost introduse în bugetul de stat 16,6 mil.lei, ori 40,3 la sută. Departamentul Controlului Vamal (DCV) este un alt organ abilitat prin lege cu colectarea impozitelor în buget. Legea bugetului pe anul 1999 a prevăzut că DCV urma să asigure acumularea veniturilor în buget în sumă de 1017,2 mil.lei. Conform datelor de evidenţă ale SFS, în anul 1999 în realitate prin intermediul DCV în buget s-au acumulat 1068,7 mil.lei (îndeplinirea planului - 105,1%), potrivit datelor de evidenţă ale DCV aceste acumulări au alcătuit 1084,6 mil.lei (îndeplinirea planului - 106,6 %). Devierile de 15,9 mil.lei la suma acumulată în buget în anul 1999 de către DCV se explică prin nivelul nesatisfăcător al evidenţei în lipsa verificărilor reciproce. Cota veniturilor acumulate în buget prin intermediul DCV în anul 1999 s-a majorat de 1,4 ori. Cu toate că în întregime pe a.1999 sarcina bugetară privind acumularea impozitelor şi taxelor vamale a fost asigurată, cifrele de control de la accize au fost îndeplinite numai cu 88,5%. Dat fiind că unele articole din Legea bugetului pe anul 1999 au prevăzut o abordare diferită a chestiunilor privind încasarea accizelor de la mărfurile importate în republică, cifrele de control la acest compartiment n-au fost îndeplinite cu 37,6 mil.lei. Astfel, conform art.16 (alin.1 şi 3) din Legea bugetului pe anul 1999, declararea mărfurilor importate supuse accizelor se stabileşte la punctele vamale de frontieră, plata TVA şi accizelor la mărfurile sus-numite se efectuează concomitent cu plata taxelor vamale. Alineatul 4 al aceluiaşi articol a oferit dreptul DCV de a prelungi pentru un termen anumit plata TVA, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor. În acelaşi timp, art.11 (alin.4) din Legea bugetului pe anul 1999 prevedea că mărfurile importate la depozitele vamale libere (DVL) nu se impun cu taxa pe valoare adăugată, cu accize şi taxe vamale. Folosindu-se de drepturile atribuite prin art.11 (alin.4) din Legea bugetului pe anul 1999, o serie de importatori de produse petroliere - Î.M. "Lukoil-Moldova", S.R.L. "Arch-Petrol", S.R.L. "Elita-5", Î.M. "Interforum-M", S.A. "Socoleni-Petrol" ş.a. au depozitat o parte din benzina şi motorina importate de ei pe teritoriul Republicii Moldova la DVL. În perioada august-decembrie (inclusiv) la depozitele vamale libere au fost depozitate pentru păstrare temporară circa 20 mii tone de benzină şi 22 mii tone de motorină, care au fost vămuite pe părţi peste o perioadă anumită de timp - de la cîteva zile pînă la două şi mai multe luni. La situaţia din 31.12.99, la depozitele vamale libere "Arch-Petrol", "Lukoil-Moldova" şi "Foldons" s-au aflat în regim de păstrare temporară circa 5,1 mii tone de benzină şi 0,5 mii tone de motorină, aduse în republică, dar neîntocmite în regim de import definitiv cu achitarea, totodată, a sumelor cuvenite de accize şi TVA. Sumele accizelor neplătite, în cazul achitării la frontieră, ar fi constituit 6,4 mil.lei, iar pe TVA-4,7 mil.lei. Cauza principală a neacumulării accizelor şi altor taxe o constituie faptul că, în contradicţie cu art.16 (alin.1) din Legea bugetului pe anul 1999, la punctele vamale de frontieră nu sînt declarate mărfurile destinate raioanelor din estul republicii. De la aceste mărfuri, respectiv, în buget n-au fost plătite impozitele. Analiza importului unor mărfuri supuse accizelor demonstrează că acestea au intrat în raioanele de est ale republicii în volume cu mult mai mari, decît pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, conform datelor DCV, în anul 1999, în pofida micşorării impozitelor pe importul ţigărilor, pe teritoriul Republicii Moldova au fost importate 2,4 mlrd.unităţi, iar pe teritoriul raioanelor de est ale republicii - 5,1 mlrd.unităţi, sau de 2,1 ori mai mult. Pe alcoolul etilic nedenaturat în anul 1999 au fost stabilite accize în mărime de 9 lei pentru 1 litru. Pe teritoriul Republicii Moldova au fost importate 850 tone de alcool etilic, în raioanele de est ale republicii - 9704 tone, sau de 11,4 ori mai mult. În afară de aceasta, pe teritoriul raioanelor de est ale republicii au fost importate 49 mii tone de benzină şi 22 mii tone de motorină. În cazul perceperii accizelor pe cele patru poziţii de mărfuri sus-numite, importate în raioanele de est ale republicii prin hotarele vamale controlate de Departamentul Controlului Vamal al Republicii Moldova, veniturile ar fi putut fi mărite cu 234 milioane lei. În afară de aceasta, tot pe poziţiile respective n-a fost percepută TVA. În anul 1999 magazinele care comercializează mărfuri în regimul "duty-free", în afară de scutirea de plata taxelor vamale, au fost scutite şi de plata accizelor şi TVA, ceea ce a influenţat negativ asupra executării sarcinii bugetare de acumulare a veniturilor. Existenţa pe teritoriul republicii a unor agenţi economici care au dreptul de a importa mărfurile fără impunerea cu accize şi TVA, de rînd cu lipsa unui hotar vamal unic, precum şi a unui sistem efectiv de control asupra mărfurilor importate şi comercializării lor pe piaţa republicii, duc la aceea că mărfurile care trebuie să fie comercializate în regim special se împrăştie pe tot teritoriul republicii, inundă piaţa de desfacere. Scutirea unor agenţi economici de plata impozitelor la import sub diferite pretexte nu dă posibilitate celorlalţi agenţi economici să activeze legal pe piaţa republicii din cauza necompetitivităţii mărfurilor importate de ei pentru care s-au plătit impozitele faţă de mărfurile importate pentru care nu s-au plătit impozitele. Semnificativă în acest context este comercializarea pe piaţa republicii a articolelor de tutungerie. Practic, pe tot teritoriul republicii sînt comercializate ţigări şi alte articole de import, fără a plăti impozitele pentru importul lor, formînd o concurenţă neloială atît importatorilor oficiali, cît şi producătorilor din ţară. În anul 1999 numai prin intermediul magazinelor "duty-free" s-au importat 2,3 mlrd. unităţi de articole de tutungerie (95,8% din tot importul oficial). Realizarea mărfurilor prin reţeaua acestor magazine în anul 1999, comparativ cu anul 1998, a crescut de 113 ori şi a alcătuit 444,7 mil.lei, inclusiv ţigarete - 432,2 mil.lei, ori 96 la sută din volumul total de realizări. Un volum însemnat de mărfuri a fost realizat prin sistemul "duty-free" de către Întreprinderea mixtă "Moland corporation" (fondatori: cetăţeanul SUA Saliba S.M. - 85%, cetăţeanul Republicii Moldova Pereşivailov L.G. - 15%), care dispune de 15 magazine. În a.1999 această firmă a comercializat în fond ţigarete importate. Î.M. "Moland corporation", conform rezultatelor activităţii pe a.1999, a plătit în bugetul republicii impozit pe venit în sumă de 6,6 mil.lei, pentru procedurile vamale - 5,2 mil.lei, precum şi impozitele şi taxele locale în mărimile stabilite. În cazul impozitării întregului volum al ţigărilor, realizate prin intermediul magazinelor sale, în bugetul republicii ar fi putut fi încasate, reieşind din tarifele existente, accize de circa 44,0 mil.lei, TVA - circa 100 mil.lei, adică în total 144 mil.lei. Înlesnirile fiscale, acordate unor subiecţi aparte ai antreprenoriatului, nu sînt coordonate cu art.8 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 3.01.92, care prevede că statul creează tuturor antreprenorilor condiţii juridice şi economice egale de gospodărire şi cu art.5 (alin.1) din Legea privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei nr.906-XII din 29.02.92, prin care organelor puterii şi ale administraţiei li se interzice să adopte acte şi (sau) să întreprindă acţiuni îndreptate spre limitarea independenţei agenţilor economici, spre crearea de condiţii discriminatorii sau, dimpotrivă, favorabile activităţii unor anumiţi agenţi economici, dacă asemenea acte sau acţiuni conduc sau pot conduce la limitarea concurenţei şi (sau) la lezarea intereselor agenţilor economici, inclusiv să acorde unor agenţi economici înlesniri fiscale sau de altă natură ce le creează acestora o situaţie privilegiată faţă de alţi agenţi economici care activează pe aceeaşi piaţă, vînzînd aceeaşi marfă. Utilizarea resurselor bugetare Cheltuielile bugetului de stat pentru anul 1999 au fost aprobate prin Legea bugetului pe anul 1999 în sumă de 2453,9 mil. lei şi rectificate prin Legea nr.660-XIV din 4 noiembrie 1999, majorîndu-le cu 467 mil. lei, acestea constituind 2920,9 mil. lei. Partea de cheltuieli a bugetului de stat în anul 1999 au fost realizate la nivelul de 97,7 la sută faţă de cea preconizată, alcătuind 2853,1 mil. lei. Nivelul executării bugetului de stat la partea de cheltuieli a constituit 97,7 la sută datorită faptului reflectării doar în executarea de casă a cheltuielilor din încasările pentru procedurile vamale în sumă de 32,3 mil. lei (art.23); pentru acoperirea cheltuielilor "Termocomenergo" ARP, neasigurate cu venituri proprii, în sumă de 31,7 mil. lei (art.28); pentru acoperirea datoriilor istorice în sumă de 33,4 mil. lei (art.39,42) şi altor cheltuieli în sumă totală de 139,3 mil. lei. Fără includerea cheltuielilor enumerate, nivelul executării bugetului de stat la acest compartiment ar fi constituit numai 92,9 la sută. Ministerul Finanţelor a finanţat neproporţional cheltuielile bugetului de stat pe ramuri, tipuri, articole şi alineate. Dacă executarea părţii de cheltuieli în întregime a constituit 97,7 la suta, apoi cheltuielile la organele administrative au fost finanţate la un nivel mai înalt (Ministerul Sănătăţii - 100 la sută, Ministerul Culturii şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei - cu 99,9 la sută, Ministerul Finanţelor - cu 98,4 la sută). Totodată, sfera socială a fost finanţată la un nivel mai scăzut: asigurarea şi susţinerea socială - cu 81,0 la sută, dintre care la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei compensările şi suplimentele nominative - cu 58,7 la sută, transferurile pentru susţinerea fondului de pensii - cu 55,7 la sută, alocaţiile sociale - cu 55,1 la sută, suplimentele la pensiile persoanelor reabilitate - cu 52,8 la sută. Intrarea neuniformă a veniturilor la buget, precum şi neglijarea de către ordonatorii principali şi secundari de credite a limitelor de alocaţii aprobate au dus la crearea datoriilor creditoare, care, la situaţia din 1.01.2000, au constituit peste 372,4 mil. lei. De rînd cu aceasta, unii ordonatori de credite au admis pe parcursul anului imobilizarea alocaţiilor bugetare în datorii debitoare, ele constituind la sfîrşitul anului bugetar 1999 suma de 209,1 mil. lei. Încălcînd art.2(pct.31) din Hotărîrea Parlamentului nr.217-XIV din 12.12.98, Ministerul Culturii (dl Gh.Ciobanu) a admis creşterea datoriei debitoare de la 584,1 mii lei la 1.01.99 pînă la 2,2 mil.lei la 1.01.2000 (de 3,8 ori) şi datoriei creditoare, respectiv, de la 11,6 mil.lei pînă la 12,6 mil.lei. În mod analogic, Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale pe lîngă Guvern (dl I.Ţurcan) a admis creşterea datoriei debitoare, comparativ cu începutul anului, de la 69,2 mil.lei pînă la 182,2 mil.lei. În total, la 1.01.2000 datoria debitoare a constituit 209,1 mil.lei, cu o creştere de 2,1 ori în comparaţie cu 1.01.99. Unii ordonatori principali de credite au ignorat prevederile art.2(3) din Legea bugetului pe anul 1999, efectuînd cheltuieli reale de 23,0 mil. lei peste limitele aprobate. Supracheltuieli în mărimi considerabile faţă de sumele aprobate au admis: Ministerul Justiţiei (instituţiile penitenciare) - de 13,5 mil.lei, Ministerul Sănătăţii (spitalele) - de 3,5 mil. lei, Ministerul Apărării - de 6,0 mil. lei. Pe parcursul anului Ministerul Finanţelor a acordat autorităţilor publice locale împrumuturi de la bugetul de stat în sumă de 12,6 mil. lei, însă, încălcînd art.50(6) şi 53(c) din Legea bugetului pe anul 1999 şi condiţiile contractuale, n-a asigurat rambursarea împrumuturilor în termenul stabilit (25.11.99), soldul împrumuturilor nerambursate la 1.01.2000 constituind 8,5 mil. lei. Totodată, ca urmare a lipsei controlului cuvenit, judeţului Bălţi i-au fost transmise venituri regularizatoare în sumă de 1,2 mil. lei, nefiind reţinută datoria de 41,9 mii lei la împrumutul cu termen expirat, încălcîndu-se şi art.8(4) din Legea bugetului pe anul 1999. În anul 1999, prin compensări reciproce, au fost efectuate cheltuieli în sumă de 103,7 mil. lei. Conform datelor evidenţei contabile a Trezoreriei de Stat, în partea de cheltuieli au fost efectuate compensări reciproce de 182,9 mil. lei, dintre care de 79,2 mil. lei - compensări în contul stingerii datoriilor la creditele acordate agenţilor economici, acestea fiind atribuite la compartimentul "Creditarea netă". În total, conform Legii bugetului pe anul 1999, au fost efectuate compensări reciproce în sumă de 44,9 mil. lei. În rest, compensările de 138,0 mil. lei au fost efectuate în baza Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat, elaborat de Ministerul Finanţelor şi aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.318 din 21.04.99, care contravine Legii bugetului pe anul 1999 şi Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. Încălcînd prevederile Regulamentului privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului (pct.4 art.2), aprobat prin Legea nr.1228-XIII din 27.06.97, Guvernul a emis hotărîri privind alocarea mijloacelor din fondul de rezervă în sumă de 22,5 mil. lei, acestea fiind contrasemnate de Ministerul Finanţelor, deşi, conform art.2 din Legea bugetului pe anul 1999, fondul de rezervă a fost aprobat în sumă de 20,0 mil. lei. Pe parcursul anului din fondul de rezervă au fost efectuate cheltuieli de 19,3 mil. lei, însă Ministerul Finanţelor n-a asigurat controlul cuvenit privind utilizarea efectivă şi la destinaţie a mijloacelor alocate. Astfel, în baza Hotărîrii Guvernului nr.182 din 24.03.99, Ministerul Finanţelor a transferat Departamentului Analize Statistice şi Sociologice din fondul de rezervă 200,0 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor de elaborare, editare şi difuzare a formularelor certificatelor şi registrelor de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), care urmau a fi restituite în bugetul de stat pe măsura încasării mijloacelor de la comercializarea formularelor nominalizate de către primării. Suma alocată a fost reflectată la cheltuielile bugetului de stat. Ca rezultat al lipsei controlului din partea Direcţiei finanţele autorităţilor publice de stat şi politica remunerării muncii (dna S.Groza), mijloacele acumulate pe parcursul anului de către Întreprinderea de Stat "Editura de imprimare "Statistica" de la eliberarea contra plată a formularelor primăriilor, în sumă de 148,3 mii lei, se utilizează în circuitul propriu, nefiind restituite în buget la data efectuării controlului. Pentru onorarea garanţiilor (emise în anii 1995-1997), în anul 1999 au fost dezafectate mijloace bugetare în sumă de 178,4 mil. lei, dintre care pentru creditele "Vininvest" S.R.L. Chişinău - 40,0 mil.lei, "Fabrica de sticlă Chişinău" S.A. - 34,7 mil. lei, "Perfuzon" Î.M. - 30,0 mil. lei, "Termocomenergo" ARP - 22,8 mil. lei, Primăria mun. Chişinău - 22,1 mil. lei, "Moldtranselectro" Î.S. - 18,0 mil. lei, "Semger" S.R.L. - 9,1 mil. lei. Totodată, pe parcursul anului au fost restabilite în buget astfel de mijloace doar de 54,8 mil. lei (inclusiv din cele dezafectate în anii precedenţi). Încălcînd art.2 din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 2.02.96, Ministerul Finanţelor (dna N.Lupan), n-a asigurat transferurile corespunzătoare în fondul rutier, admiţînd la 1.01.2000 o datorie de 1,8 mil. lei, achitată din veniturile încasate în anul 2000. Trezoreria de Stat, ignorînd Legea bugetului pe anul 1999, n-a asigurat transferarea deplină organelor de control a mijloacelor încasate în rezultatul reviziilor şi controalelor efectuate în anul 1998, datoria la 1.01.2000 constituind 3,4 mil.lei. N-au fost restituite la conturile instituţiilor bugetare mijloacele extrabugetare (speciale) în sumă de 21,8 mil.lei, utilizate în anul 1998 la finanţarea cheltuielilor prioritare ale bugetului de stat, încălcîndu-se astfel Legea bugetului pe anul 1998. Trezoreria centrală (dna L.Dorohina), încălcînd art.33 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.96, n-a închis toate conturile deschise în decursul anului bugetar, pentru a întocmi raportul anual, admiţînd solduri ale mijloacelor băneşti pe conturile instituţiilor finanţate din bugetul de stat în sumă de 588,9 mii.lei. Ca rezultat, cheltuielile executate ale bugetului de stat au fost majorate neîntemeiat cu 588,9 mii lei. Ministerul Finanţelor n-a redus în anul 1999 alocaţiile Asociaţiei de Stat pentru silvicultură "Moldsilva" cu 153,9 mii lei şi ale Asociaţiei de Producţie "AgeoM" - cu 21,7 mii lei, care au fost suprafinanţate în a.1998 cu sumele respective, fapt constatat de controlul precedent al Curţii de Conturi. Conform art.38 din Legea bugetului pe anul 1999, Banca Naţională a Moldovei a acordat Ministerului Finanţelor un împrumut în sumă de 75 mil. lei pentru susţinerea sectorului agrar, care în perioada 18.03.99-22.04.99 a fost transferat Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, ultimul, la rîndul său, transferîndu-l în perioada 19.03.99-23.04.99 Direcţiilor agricole raionale, pentru a fi repartizate (prin intermediul primăriilor) persoanelor fizice. Însă, administrarea Fondului pentru susţinerea sectorului agrar de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, prevăzută de art.4 din Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.282-XIV din 17 februarie 1999, a fost efectuată cu un şir de încălcări. Astfel, grupul de lucru al Ministerului nominalizat nu a pregătit minuţios documentele şi informaţia necesară, pentru a asigura acordarea uniformă a ajutorului financiar proprietarilor de terenuri agricole. Ca rezultat, o parte din ţărani, care printre primii şi-au privatizat terenurile agricole, nu au beneficiat de acest ajutor financiar; unele raioane au fost finanţate la nivelul de 100 % (cîte 150 lei pentru 1 ha), altele - de 50 la sută; un şir de gospodării agricole, care nu au fost reorganizate, neîntemeiat au primit ajutor financiar, pe cînd locuitorii altor sate, care au desfăşurat şi concursul şi au prezentat la timp documentele, au fost nemotivat excluşi din lista de finanţare. Din vina persoanelor cu funcţii de răspundere ale grupului de lucru (dl V.Guţu), în unele cazuri s-au admis suprafinanţări, ce au constituit suma de 287,3 mii lei. Nerespectînd pct.2 din Regulamentul privind repartizarea şi modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru susţinerea sectorului agrar, grupul de lucru, la discreţia sa, a luat decizia de a finanţa unele comune cu suma de 150 lei pentru 1 ha, pe altele - cu 75 lei, iar în registrele anexate la bonurile de plată a indicat incorect suprafaţa finanţată. Comparînd datele privind fostele raioane Criuleni şi Edineţ, reiese că ultimul, cu toate că a desfăşurat concursul mai devreme, a fost finanţat la nivelul de 50 la sută, iar primul, în care unele comune au desfăşurat concursul aproape de expirarea termenului (31.03.99), a fost finanţat la nivelul de 100%. Grupul de lucru al Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare la momentul transferului de bani nu a ţinut cont de întîietatea desfăşurării concursului, prin ce a încălcat pct.3 (a,b,c) din Regulamentul nominalizat, finanţînd neuniform persoanele fizice, iar pe unii ţărani în genere lipsindu-i neîntemeiat de ajutorul financiar. Încălcările comise au cauzat repartizarea ajutorului financiar în mărime de peste 5,62 mil.lei gospodăriilor agricole nereorganizate (colhozuri şi sovhozuri), dar nu persoanelor fizice - proprietari ai terenurilor agricole, după cum prevedeau condiţiile pct.3 din Regulamentul privind repartizarea şi modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru susţinerea sectorului agrar. Din motiv că factorii de decizie din r-nul Edineţ n-au inclus în listele prezentate la prima etapă şi ţăranii care anterior au primit pămîntul, ultimii au rămas fără ajutorul financiar. În r-nul Călăraşi factorii de decizie, prezentînd grupului de lucru date eronate ale comunei Sipoteni, au lipsit de ajutor financiar 784 de persoane. La finanţarea raionului Taraclia, care a fost unul dintre cele mai neactive raioane la desfăşurarea concursului de privatizare a pămîntului, grupul de lucru a alocat, contrar condiţiilor pct.3 din Regulamentul privind utilizarea mijloacelor financiare pentru susţinerea sectorului agrar, 866,5 mii lei pentru o suprafaţă de 14654 ha. Grupul de lucru, nerespectînd condiţiile pct.3 din Regulamentul nominalizat, a luat decizia nelegitimă de a finanţa la nivelul de 50 la sută comunele Fîrlădeni şi Tănătari (Căuşeni), care nu au desfăşurat concursul, astfel lipsind neîntemeiat comunele Başcalia şi Zaim de dreptul legitim de a fi finanţate, respectiv, cu 187,6 mii lei şi 199,8 mii lei, deşi acestea au desfăşurat concursul, respectiv, la 9.03.99 şi 23.03.99. Prin Legea bugetului pe anul 1999 nr.216-XIV din 12 decembrie 1998 (art.2(2)), pentru desfăşurarea alegerilor locale generale şi asigurarea activităţii Comisiei Electorale Centrale (CEC), în a.1999 s-au prevăzut 7,0 mil. lei. În realitate s-au finanţat 6549,3 mii lei. La formarea devizului de cheltuieli, conducerea CEC a majorat neîntemeiat suma necesară pentru finanţarea activităţii CEC cu 522,5 mii lei. Unor membri ai CEC şi lucrători ai aparatului, începînd cu 22 februarie 1999, în baza hotărîrii CEC nr.495 din 21.04.99, le-a fost achitată o plată dublă pentru lucrul în zilele de odihnă, fiind calculate plăţi suplimentare (neprevăzute în devizul aprobat) în sumă totală de 15,6 mii lei. Remunerarea unor membri şi funcţionari ai aparatului CEC a fost efectuată cu încălcarea legislaţiei în vigoare, efectuîndu-se supraplăţi neîntemeiate în sumă de 4,9 mii lei. La Consiliul electoral de circumscripţie judeţean nr.1 Bălţi s-au constatat supracheltuieli la retribuirea muncii în sumă de 17,1 mii lei, la contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat - de 5,3 mii lei, la plata mărfurilor şi serviciilor -de 2,7 mii lei. Controlul asupra activităţii comisiilor electorale judeţene, mun.Chişinău şi UTA Găgăuzia a depistat abateri de la devizele de cheltuieli aprobate, cazuri de premiere nelegitimă şi de remunerare dublă a angajaţilor. Astfel, supracheltuielile la retribuirea muncii au constituit 61,7 mii lei. De asemenea, s-au depistat cazuri de acordare nelegitimă a premiilor în sumă de 51,4 mii lei şi de salarizare dublă sau nelegală în sumă de 18,5 mii lei. Pentru Comisia electorală a jud.Edineţ a fost procurată benzină contra bani în numerar de 18,8 mii lei, fără ca persoanele gestionare să prezinte dările de seamă (cu documentele necesare). Încălcînd Regulamentul Fondului de întreţinere a bazei tehnico-materiale a instanţelor judecătoreşti, de la contul cu destinaţie specială, deschis de Ministerul Justiţiei, în bugetul de stat neîntemeiat nu s-au transferat 2300,0 mii lei din sumele acumulate. Modul de distribuire a mijloacelor acumulate în acest fond n-a stimulat conducerea Ministerului să asigure îndeplinirea uneia din funcţiile sale de bază - controlul asupra executării hotărîrilor şi deciziilor instanţelor judecătoreşti în cauzele administrative şi penale, prin ce a fost încălcat Regulamentul Ministerului. În anul 1998 din fondul centralizat pentru întreţinerea bazei tehnico-materiale a instanţelor judecătoreşti, sub pretextul efectuării cheltuielilor prioritare ale bugetului de stat, pentru procurarea locuinţelor, contrar destinaţiei s-au utilizat 200,0 mii lei. În contradicţie cu prevederile Legii privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr.173-XIII din 6.07.94, a fost pusă în aplicare Hotărîrea privind prestarea serviciilor cu plată cetăţenilor de către Arhiva republicană a actelor de stare civilă, fără publicarea ei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. În perioada 1997- 30.09.99, în baza acestei hotărîri, care nu avea putere juridică, de la persoanele fizice şi juridice s-au acumulat şi utilizat pentru necesităţile curente ale Ministerului 455,5 mii lei. În pofida faptului că prin controlul precedent au fost stabilite cazuri de asimilare incorectă a colaboratorilor aparatului central al Ministerului cu magistraţii, conducerea Ministerului Justiţiei n-a întreprins măsuri pentru lichidarea încălcărilor depistate. În anii 1996-1999 au fost asimilaţi cu magistraţii un şir de colaboratori, care nu îndeplineau funcţii ce ţineau de îndeplinirea justiţiei. La salarizarea persoanelor asimilate cu magistraţii, în contradicţie cu art.3 din Legea serviciului public, concomitent cu normele de salarizare a judecătorilor, au fost aplicate şi normele de salarizare pentru funcţionari publici, în urma cărui fapt în anul 1998 ilicit s-au plătit 11,7 mii lei, iar în a. 1999 - 8,1 mii lei. Ministerul Justiţiei (dl V.Sturza) n-a asigurat îndeplinirea pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.764 din 11.08.97 privind deschiderea coloniei de corecţie nr.19 în satul Goian, mun.Chişinău (sect. Rîşcani), fiind obligat să asigure utilizarea eficientă a mijloacelor financiare alocate pentru darea în exploatare a acestei instituţii penitenciare. Din suma de 500 mii lei, alocată din fondul de rezervă al Guvernului pentru deschiderea coloniei menţionate, 472,2 mii lei s-au cheltuit contrar destinaţiei. În luna mai 1997 ex-ministrul justiţiei dl V.Sturza şi fostul şef al DIP dl E.Socolov, fară participarea specialiştilor respectivi ai Ministerului şi Departamentului, au încheiat un contract cu S.R.L. "Clas-S", căreia i-au fost transferate în prealabil 3450,0 mii lei, însă pînă în prezent firma nominalizată n-a furnizat cărbunele contractat în sumă de 359,6 mii lei, folosind gratis resursele bugetare, sub formă de plată prealabilă, neachitînd în perioada anilor 1998-1999 dobînda bancară de 380,8 mii lei. Încălcînd actele normative în vigoare, Camera Înregistrării de Stat n-a vărsat în bugetul statului depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor în sumă de 282,4 mii lei, aceasta fiind folosită pentru acoperirea cheltuielilor curente. În a.1999 la Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor (MTC) au fost admise supracheltuieli faţă de planul de finanţare, aprobat din contul mijloacelor bugetare în sumă totală de 554,5 mii lei. După comasarea celor două ministere, conducerea Ministerului nou creat n-a asigurat reducerea cheltuielilor pentru întreţinerea organelor executive ale administraţiei publice centrale. Astfel, dacă în anul 1998 cheltuielile au constituit 1443,9 mii lei, apoi în a.1999 s-au majorat pînă la 1654,5 mii lei. Avînd aprobate de Parlament pentru întreţinerea aparatului central al MTC alocaţii în sumă de 1100 mii lei, conducerea MTC a efectuat în a.1999 cheltuieli în mărime de 2914,4 mii lei, adică de 2,7 ori mai mult, dintre care 1260,8 mii lei neîntemeiat au fost finanţate de întreprinderile subordonate, care au fost impuse să suporte aceste cheltuieli nelegal de către conducerea MTC. Scrisorile nelegale de "sponsorizare" a aparatului central în a.1999 au fost semnate de ex-ministrul V.Cheibaş, viceminiştrii B.Gherasim, V.Zgardan, S.Muzica. Astfel, cu ocazia diferitor sărbători, din mijloacele financiare ale Î.S. "Automagistrala", S.A."Moldtelecom", Inspectoratului Transporturilor şi Comunicaţiilor, Î.S. "Poşta Moldovei", Î.S. "Gara-auto" au fost acordate premii aparatului central al MTC în sumă de 96,0 mii lei. Din contul grantului oferit de către Banca Mondială, pentru desfăşurarea activităţii de coordonare a soluţionării problemei a.2000 în sistemele informatice, au fost plătite premii în sumă de 14,0 mii lei, iar din contul mijloacelor extrabugetare - 7,7 mii lei, care, conform actelor normative, trebuiau folosite la construcţia şi reparaţia autodrumurilor. Prin ordine pe Minister au fost aprobate listele colaboratorilor Ministerului cu drept de efectuare a convorbirilor interurbane şi internaţionale de serviciu de la telefoanele de la domiciliu, cheltuielile cărora sînt suportate de S.A. "Moldtelecom". Şeful Direcţiei principale poştă dl N.Taracilă în lunile iulie-septembrie a efectuat convorbiri telefonice internaţionale de la telefonul din cadrul Ministerului, respectiv de 1055 lei, 2192 lei, 2970 lei, iar de la cel de la domiciliu - de 491 lei, 2256 lei, 5099 lei. Fostul ministru dl V.Cheibaş în luna octombrie, de la telefonul de la domiciliu, în timpul de lucru a efectuat convorbiri internaţionale în sumă de 7295 lei cu Grecia, Odesa, Germania, România etc. S.A. "Moldtelecom" neîntemeiat n-a reflectat în evidenţa contabilă toate aceste servicii, care au constituit în a.1999 circa 520 mii lei, inclusiv TVA - 86,6 mii lei, neachitată în bugetul de stat. MTC n-a achitat şi n-a reflectat în evidenţa contabilă serviciile de comunicaţii guvernamentale, care în a. 1999 au alcătuit 64,3 mii lei. Toate acestea au cauzat diminuarea cheltuielilor reale la art. "Plata mărfurilor şi serviciilor" cu suma totală de 677,4 mii lei. Tot la acest articol au fost diminuate cheltuielile de arendare a mijloacelor de transport, dat fiind că cheltuielile de transport pentru deservirea conducerii Ministerului au fost suportate de către Î.S. "Automagistrala" în sumă de 86,1 mii lei, S.A. "Moldtelecom" - în mărime de 34,0 mii lei şi de Inspectoratul Transportului Auto - în sumă de 78,6 mii lei. În planul de finanţare n-au fost prevăzute cheltuieli pentru "Deplasări în interes de serviciu" şi în acest caz fiind folosite mijloacele financiare ale unor întreprinderi subordonate. Astfel, cheltuielile de deplasare pentru colaboratorii MTC au fost suportate de către Î.S. "Poşta Moldovei", Î.S. "Direcţia drumuri auto", Centrul republican de informatică, Inspectoratul Transportului Auto în sumă de, respectiv, 100,6 mii lei, 11,1 mii lei, 32,2 mii lei, 46,4 mii lei (în total - 190,3 mii lei). Tot de la întreprinderile subordonate au fost transmise MTC diferite bunuri materiale în sumă de 140,0 mii lei. În procesul executării devizului de cheltuieli la întreţinerea aparatului central al Ministerului Sănătăţii permanent s-au admis cheltuieli mai mari decît cele sancţionate de Parlament prin Legea bugetului pe anul 1999 şi aprobate în devizul de cheltuieli. Pentru acoperirea supracheltuielilor efectuate, Ministerul Finanţelor, în baza adresărilor conducerii Ministerului Sănătăţii, a permis redistribuirea a 563,1 mii lei din fondul centralizat, destinat procurării medicamentelor şi articolelor de uz medical pentru unităţile medico-sanitare şi pentru bolnavii care suferă de maladii incurabile, în folosul majorării limitei de finanţare publică pentru întreţinerea aparatului central al Ministerului. Din acest fond, prin intermediul Spitalului Clinic Republican pentru Copii "E. Coţaga", cu permisiunea Ministerului Finanţelor, 91,3 mii lei s-au utilizat la procurarea unui automobil de serviciu "Şcoda Felicia" pentru deservirea viceministrului sănătăţii dl A. Usatîi. În legătură cu încălcarea de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor a modului stabilit de formare şi utilizare a fondului centralizat, contrar prevederilor art. 41(2) din Legea bugetului pe anul 1999, din suma de 16290,6 mii lei s-au folosit 4263,2 mii lei, inclusiv pentru tratarea în străinătate a unor bolnavi - 222,7 mii lei, dotarea cu utilaj stomatologic a Spitalului Clinic din fostul raion Orhei - 202,7 mii lei, abonarea instituţiilor medico-sanitare la revistele de specialitate - 80,0 mii lei ş.a. Controlul la 11 instituţii medicale a stabilit cazuri de depăşire a cheltuielilor efective faţă de planul precizat al cheltuielilor prevăzute pentru întreţinerea instituţiilor. Spitalul de psihiatrie din or.Bălţi a admis depăşirea cheltuielilor efective faţă de planul precizat cu 631,4 mii lei, pe cînd la art.113.10 "Medicamente şi materiale pentru pansamente" 7 instituţii au admis depăşiri în valoare de 2739,1 mii lei. S-au stabilit pagube în sumă totală de 35,4 mii lei şi utilizarea mijloacelor bugetare contrar destinaţiei în sumă de 459,8 mii lei. Astfel, Spitalul Clinic de Psihiatrie din Costiujeni a achitat din sursele bugetare plata serviciilor comunale pentru fondul locativ (300 apartamente şi 200 locuri în cămin) în mărime de 237,6 mii lei, fără ca suma respectivă să fie restituită la contul bugetar din mijloacele speciale. În mod analogic, Spitalul de Traumatologie şi Ortopedie, Spitalul de Boli Infecţioase "Toma Ciorbă" şi Institutul Oncologic nelegitim au cheltuit în aceleaşi scopuri din sursele bugetare, respectiv, 65,5; 6,6 şi 14,0 mii lei. Centrul de medicină preventivă al mun. Chişinău, încălcînd Legea bugetului pe anul 1999, a utilizat suma de 53,7 mii lei din contul mijloacelor speciale pentru procurarea unui autoturism VAZ-21213 "Niva", în loc ca aceasta să fie transferată integral în buget. În anul 1999, pentru întreţinerea aparatului Departamentului Analize Statistice şi Sociologice (DASS), s-au prevăzut surse bugetare în sumă de 1084,7 mii lei. Cheltuielile reale au constituit 1207,7 mii lei, depăşind suma aprobată cu 123,0 mii lei, prin ce s-a încălcat Legea bugetului pe anul 1999, Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. Pentru realizarea Programului de lucrări şi ediţii statistice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr.478 din 26.05.99, din 4563,5 mii lei surse bugetare prevăzute DASS contrar destinaţiei s-au folosit 49,8 mii lei. DASS, obţinînd în anul 1999 venituri pe contul mijloacelor speciale în sumă de 419,3 mii lei şi efectuînd cheltuieli de 305,8 mii lei, la sfîrşitul perioadei de gestiune a înregistrat un sold de mijloace speciale în mărime de 113,5 mii lei, inclusiv datorii debitoare de 84,4 mii lei, care n-au fost transferate în buget. Conducerea DASS (dna E.Mihailov) n-a asigurat îndeplinirea Hotărîrii Guvernului nr.182 din 24.03.99 "Pentru aprobarea Regulamentului privind înregistrarea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)" în vederea rambursării sumei de 200,0 mii lei, alocate DASS din fondul de rezervă al Guvernului, pentru editarea formularelor necesare la înregistrarea gospodăriilor ţărăneşti. Nerespectînd Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.761 din 13.10.94, conducerea Ministerului Industriei şi Energeticii (MIE) şi Ministerul Finanţelor, lichidînd în decembrie 1999 contul extrabugetar al MIE, a trecut la contul mijloacelor speciale soldul fondului special extrabugetar pentru conversiune în sumă de 100,2 mii lei, obţinut în anii 1996-1997 şi neutilizat la finanţarea deficitului bugetului de stat, după cum prevedea art.55 din Legea bugetului de stat pe anul 1997. Conducerea Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale (dnii A.Gamurari şi C.Antoci) n-a asigurat restabilirea în circuit a mijloacelor bugetare, dezafectate prin intermediul firmei "Teh-Expres", în sumă de 161,3 mii lei cu aplicarea sancţiunilor respective de 391,0 mii lei. Inventarierea bunurilor materiale în aprilie 1999 a stabilit lipsa în sumă de 36,5 mii lei. Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale (DPCSE) întruneşte subdiviziuni, activitatea cărora se dublează, în aşa mod sursele bugetare fiind cheltuite neraţional. În anul 1999 astfel au fost cheltuite surse bugetare în sumă de 17,1 mii lei. N-au fost argumentate cheltuielile pentru întreţinerea a 29 unităţi de personal cu cheltuieli anuale de 190,2 mii lei. Dl A.Cociug şi dna G.Borodina au efectuat convorbiri telefonice în interes personal de la telefoanele de serviciu, respectiv, în sumă de 4,4 mii lei şi 0,5 mii lei, mărind astfel cu 4,9 mii lei datoriile creditoare ale DPCSE, care la situaţia din 1.01.2000 alcătuiau 192,9 mii lei. Pentru fostul director general al DPCSE dl A.Gamurari, fără respectarea termenului de asigurare cu echipament, a fost cusut un palton de piele în valoare de 2,9 mii lei, iar factorilor de decizie ai DPCSE dlor N.Alaverdiev, S.Voronov, G.Masiucov, A.Cociug, N.Nicolaev, dnei G.Borodina, precum şi altor militari le-a fost plătită din bugetul de stat compensaţie în sumă de 46,6 mii lei în schimbul echipamentului, cu toate că DPCSE dispunea de astfel de echipament la depozit, pe cînd datoriile pentru echipament faţă de cei 70 de foşti militari, concediaţi în anul 1999, constituie 96,7 mii lei. Cheltuielile din bugetul de stat, pentru deplasări în interes de serviciu, au alcătuit 37,5 mii lei, dintre care în baza unor documente neautentice i-au fost plătiţi dnei G.Borodina 4,7 mii lei şi dlui A.Cociug - 3,0 mii lei. Conducerea DPCSE (dl C.Antoci) n-a întreprins măsuri eficiente întru lichidarea datoriilor debitoare pe mijloacele alocate din bugetul de stat, care la situaţia din 1.01.2000 alcătuiau 845,8 mii lei, şi a celor pentru arenda patrimoniului de stat şi acordarea serviciilor comunale - 21,4 mii lei. Cu permisiunea conducerii Departamentului Control Financiar şi Revizie (dl Iu.Bolboceanu), au fost procurate pentru instituţie computere în sumă de 138,4 mii lei, la un preţ majorat faţă de cel de pe piaţa republicii, cheltuindu-se suplimentar 63,8 mii lei. Conform art.31 din Legea bugetului pe anul 1999, la dispoziţia Departamentului au fost lăsate 20 la sută din sumele încasate la venitul bugetului de stat în rezultatul prevenirii şi stabilirii încălcărilor financiare, precum şi al acoperirii pagubei pricinuite, defalcate în fondul special pentru stimularea lucrătorilor Departamentului. În anul 1999 Departamentul a aplicat amenzi şi a depistat pagube în sumă de 157369 mii lei, din care în bugetul de stat s-au încasat 9143 mii lei, inclusiv sancţiuni economice şi paguba restituită - 4244,6 mii lei. În fondul menţionat a fost alocată suma de 1392,6 mii lei (cu includerea soldului la 1.01.99 de 286,5 mii lei). Cheltuielile de casă ale fondului au constituit 1061,7 mii lei, inclusiv pe aparatul central - 445,2 mii lei. Departamentul privatizării şi administrării proprietăţii de Stat (DPAPS), din cauza întîrzierii transferului la buget a sumei de 600,0 mii lei din contul încasărilor de la comercializarea hotelului "Dacia" în legătură cu inflaţia, a adus pagube bugetului de stat în sumă de 180,0 mii lei. Mai mult decît atît, cu întîrziere, abia la 29.12.99, au fost transferate în buget alte venituri din privatizare în sumă de 992,1 mii lei. Trezoreria Centrală a Ministerului Finanţelor a virat neargumentat la contul DPAPS din contul bugetului 87,1 mii lei. Conducerea Departamentului (ex-director dl A.Oleinic) nu a soluţionat chestiunea în vederea restituirii datoriei debitoare în sumă de 15,0 mii lei, formată în a.1997 în rezultatul transferării lor fără temei firmei private "I.Pînzari". Pînă în prezent DPAPS nu a întreprins măsuri eficiente în vederea executării Hotărîrii Judecătoriei Economice a Republicii Moldova din 22.12.97 şi a cerinţelor Curţii de Conturi referitor la restituirea în proprietatea statului a 415729 acţiuni cu costul nominal de 415,7 mii lei ale S.A. "Universal". Totodată, DPAPS a suportat un prejudiciu în mărime de circa 56,0 mii lei în rezultatul devalorizării mijloacelor băneşti în sumă de 149,7 mii lei, pe care, în scopul răscumpărării acţiunilor litigioase, i-a transferat în aprilie 1998 Companiei "Exiton-Spraitd", iar aceasta, beneficiind pe gratis de suma dată în decurs de circa un an, a restabilit-o la contul DPAPS în iunie 1999. Nu s-a executat cerinţa Curţii de Conturi din Hotărîrea nr.28 din 20.05.99 referitor la restabilirea în Fondul pentru pregătirea de privatizare şi privatizarea patrimoniului public a mijloacelor financiare în sumă de 686,4 mii lei, utilizate contrar destinaţiei pe parcursul anului 1998. Încălcînd art.15 din Legea contabilităţii nr.426-XIII şi cerinţele pct.164 din Instrucţiunea "Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice", aprobată de Ministerul Finanţelor prin ordinul nr.85 din 9.10.96, Compania de Stat "Teleradio-Moldova" n-a trecut la cheltuieli pe lunile noiembrie şi decembrie ale anului 1999 notele de plată a serviciilor pentru arenda mijloacelor tehnice la transmiterea programelor de radio şi televiziune în valoare totală de 1268,9 mii lei (inclusiv Î.S. "Radiocomunicaţii" -1158,5 mii lei), în urma cărui fapt cheltuielile efective s-au denaturat cu suma respectivă. Ca rezultat, Compania în anul 1999 n-a obţinut economie faţă de cheltuielile aprobate, după cum s-a indicat în darea de seamă, dar invers - a încheiat anul financiar cu supracheltuieli de 874,1 mii lei. În perioada anilor 1998-1999 Compania a acumulat şi utilizat mijloace speciale, nerespectînd prevederile Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. Cu toate că în calculele devizului de cheltuieli ale mijloacelor speciale pe anul 1998 la art.242 "Procurarea de utilaj şi consumabile durabile atribuite la categoria de fonduri fixe" erau prevăzute procurări de aparataj pentru control TV, camere portabile şi alt utilaj tehnologic, Compania a procurat opt autoturisme în valoare de 227,2 mii lei. Factorii de decizie ai Academiei de Administrare Publică pe lîngă Guvernul Republicii Moldova n-au luat măsuri eficiente pentru contracararea furturilor de bunuri materiale, dar au admis furturi de proporţii şi mai mari. Astfel, în evidenţa contabilă la situaţia din 1.08.99 suma furturilor înregistrate constituie 149,2 mii lei (numai în anul 1998 s-au furat un computer de 16,3 mii lei şi un microbuz "Wolswagen Transport" cu costul de bilanţ de 125,4 mii lei). Pe furturile care au avut loc Comisariatul de poliţie al sectorului Centru al mun.Chişinău a intentat dosare penale, însă la data efectuării controlului persoanele vinovate n-au fost stabilite, dosarele fiind clasate. Conducerea Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM) (E.Hrişcev), încălcînd prevederile legislaţiei în vigoare şi cerinţele hotărîrii precedente a Curţii de Conturi, a admis cazuri de utilizare neeficientă şi contrar destinaţiei a mijloacelor financiare publice. Astfel, contrar prevederilor Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, din contul mijloacelor prevăzute pentru retribuirea muncii şi burse au fost efectuate cheltuieli reale pentru energia electrică şi termică (art.113) în sumă de 875,3 mii lei. De asemenea, pentru finanţarea Colegiului Naţional de Comerţ pe lîngă ASEM pe 9 luni ale a.1999 au fost prevăzute mijloace bugetare în sumă de 423,7 mii lei, cheltuielile reale constituind 408,1 mii lei, ori cu 15,6 mii lei mai puţin. Totodată, din contul mijloacelor prevăzute pentru retribuirea muncii şi burse au fost efectuate supracheltuieli la art.113 "Plata mărfurilor şi serviciilor" în sumă de 136,1 mii lei, sau de 3,7 ori mai mult decît au fost prevăzute în deviz. Conducerea ASEM a continuat achitarea costului energiei termice, utilizate de hotelul "Zarea", cheltuind contrar destinaţiei mijloace bugetare în a.1997 - 50 mii lei, în a.1998 - 30,5 mii lei şi în 9 luni ale a.1999 - 32,5 mii lei. La 1.10.99 hotelul "Zarea" datora ASEM pentru energia termică consumată în anii 1997-1999 suma de 116,5 mii lei. Persoanele cu funcţii de răspundere ale ASEM, la executarea devizelor de venituri şi cheltuieli ale mijloacelor speciale, au comis încălcări şi abateri de la actele normative în vigoare. Astfel, din contul mijloacelor speciale provenite de la pregătirea specialiştilor în bază de contract, au fost încasate penalităţi în sumă de 71,3 mii lei pentru neachitarea în termen a plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat. Din contul mijloacelor speciale provenite de la pregătirea specialiştilor în bază de contract au fost procurate 10 televizoare "Alfa-51" în sumă de 11,7 mii lei, care au fost transmise Companiei de Stat "Teleradio-Moldova". De asemenea, au fost efectuate cheltuieli în sumă de 211,4 mii lei pentru achitarea costului energiei electrice şi termice consumate de întreprinderea de stat - cantina nr.6 "Răsărit-Colina", care, conform contractului, urmau a fi restituite de întreprinderea nominalizată. Pentru serviciile prestate cantinei (încălzire, apă rece şi caldă) s-au mai cheltuit 114,5 mii lei, aceasta beneficiind pe gratis şi de spaţiu (1222,2 m2). Pentru întreţinerea Bazei de odihnă "Trandafir" s-au cheltuit din contul mijloacelor provenite de la pregătirea specialiştilor în bază de contract 398,7 mii lei, dintre care 229,1 mii lei (alimentarea) nu s-au reflectat în darea de seamă. Conducerea ASEM a efectuat investiţii capitale în construcţie şi reparaţii (din contul mijloacelor provenite de la plata pentru studii în bază de contract) în sumă de 11,6 mil. lei, inclusiv în anul 1998 - 6,8 mil. lei (valoarea blocului de menire socială). Din contul mijloacelor financiare provenite de la pregătirea cadrelor, în anul 1999 au fost procurate trei unităţi de transport în sumă totală de 271,4 mii lei, deşi în devizul aprobat n-au fost prevăzute astfel de cheltuieli. În acelaşi timp de la balanţa ASEM au fost transmise Universităţii de Stat din Cahul un automobil marca GAZ-3102 şi şcolii-internat Cinişeuţi (Rezina) - un microbuz RAF-2203. Conducerea ASEM a încălcat prevederile Legii contabilităţii în ce priveşte efectuarea periodică a inventarierii decontărilor şi obligaţiunilor pentru confirmarea veridicităţii datelor contabilităţii şi dărilor de seamă, fapt ce a dus la creşterea datoriilor debitoare la 1.10.99 pînă la 1896,3 mii lei, dintre care datoriile cu termenul de prescripţie expirat constituie suma de 44,2 mii lei. Factorii de decizie ai ASEM, încălcînd prevederile Codului Fiscal (titlul 3), în perioada anilor 1998-1999 (9 luni) n-au calculat şi n-au transferat în buget TVA din plata încasată de la darea în arendă a spaţiului nelocuibil în sumă totală de 181,7 mii lei. Încălcînd Legea bugetului pe a.1999, conducerea Comitetului executiv al Găgăuziei a permis în unele cazuri utilizarea neprevăzută a mijloacelor financiare primite din bugetul de stat. Astfel, pentru finanţarea proiectului de aprovizionare cu apă potabilă a raioanelor de sud ale Moldovei, în contul contribuţiei Guvernului Republicii Moldova, din bugetul de stat a fost alocată bugetului regional suma de 6400 mii lei. Ulterior, din acest buget s-a transferat beneficiarilor, pentru executarea lucrărilor, suma de 5990 mii lei, fiind lăsaţi la dispoziţia Comitetului executiv 410 mii lei. Mai mult decît atît, din suma alocată întreprinderii "Sudacon" atît din creditul acordat de "Export-Credit-Bank" (Turcia), cît şi din contribuţia Guvernului Republicii Moldova, prin diferite hotărîri ale Başcanului Găgăuziei, s-au acordat bugetelor locale şi unor organizaţii împrumuturi fără dobîndă în sumă totală de 1298,5 mii lei, care pînă la 1.11.99 n-au fost achitate pe deplin, astfel formîndu-se o datorie în sumă de 315,3 mii lei. Formarea, utilizarea şi gestionarea fondurilor extrabugetare Mijloace publice considerabile sînt acumulate şi utilizate prin intermediul fondurilor extrabugetare, formate în conformitate cu diferite acte legislative. Unul dintre cele mai mari fonduri extrabugetare este fondul rutier, administrat de Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor. În baza Legii bugetului pe a.1999, s-a prevăzut colectarea în fondul rutier a taxelor în sumă de 74,8 mil. lei, însă Inspectoratul Fiscal Principal de Stat n-a respectat legea nominalizată şi n-a asigurat controlul încasărilor depline şi la timp în fondul rutier a taxelor rutiere. Potrivit informaţiei acestuia, restanţele la încasarea în fondul rutier pe a.1999 numai a taxelor rutiere constituie 12 mil. lei. Ministerul Finanţelor n-a executat Hotărîrea Curţii de Conturi nr.26 din 14.05.99 în ce priveşte utilizarea după destinaţie a mijloacelor financiare ale fondului rutier în sumă de 3281 mii lei, rămase în sold din a.1998, astfel încălcînd Legea fondului rutier. În anul 1999 fiind colectate în fondul rutier mijloace financiare în sumă de 60,4 mil.lei, Ministerul Finanţelor a finanţat lucrările rutiere doar cu suma de 58,6 mil.lei, lăsînd în sold 1,8 mil.lei, care s-au folosit în alte scopuri, astfel încălcînd art.1 din Legea fondului rutier şi Regulamentul cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.893-XIII din 26.06.96. Conducerea Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor (ex-ministrul dl V.Cheibaş) şi a Î.S. "Direcţia drumuri auto" (dnii V.Panurco, E.Slusarenco) n-au asigurat în a.1999 utilizarea mijloacelor financiare ale fondului rutier conform Programului lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor publice, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.562-XIV din 29.07.99. Ignorînd această Hotărîre a Parlamentului, factorii de decizie nominalizaţi au permis şi au efectuat la discreţia lor cheltuieli neprevăzute de program în sumă de 15,8 mil.lei (27,0%), neefectuînd totodată lucrări la obiectele prevăzute. Î.S. "Automagistrala", avînd datorii pentru lucrările îndeplinite faţă de S.A. "Drumuri" în sumă de 21,0 mil. lei, a finanţat în prealabil unele structuri nestatale. Astfel, lucrările îndeplinite de către S.A. "Transobiect" la reparaţia viaductului Chişinău-Soroca în sumă de 1311,3 mii lei Î.S. "Automagistrala" le-a finanţat prin livrarea de materiale de construcţie şi transferarea de mijloace băneşti în sumă totală de 1807,3 mii lei, lăsînd pînă în prezent la dispoziţia acesteia 496,0 mii lei. În a.1998 Ministerul Finanţelor a finanţat lucrările efectuate la reparaţia şi întreţinerea drumurilor prin achitări reciproce în sumă de peste 30,5 mil. lei. La începutul anului 1999, prin intermediul achitărilor reciproce, au fost imobilizate peste 10 mil.lei (mijloace ale fondului rutier) în circuitul diferitor agenţi economici, inclusiv S.R.L. "Trans-Marconi" - 2702 mii lei, S.R.L. "Transimex-Prim" - 565,3 mii lei (în tranzacţia cu Î.S. "Automagistrala" au fost cedate ÎM "Larga-Vin" LTD), ale căror persoane afiliate erau fostul ministru al transporturilor şi comunicaţiilor dl T.Leancă şi fostul director al Departamentului Economie, Finanţe, Contabilitate şi Control Financiar al Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor dna V.Moraru. Ignorîndu-se prevederile art.12 din Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr.1308-XIII din 25.07.97 şi ale pct.28 din Regulamentul cu privire la modul de acumulare şi utilizare a mijloacelor băneşti încasate în legătură cu excluderea terenurilor din circuitul agricol, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.634 din 18.09.95, Programul privind efectuarea volumului lucrărilor pe a.1999, finanţate din contul acestor mijloace extrabugetare, n-a fost aprobat de Guvern. Lucrările de restabilire a solului şi de construcţie a obiectelor antierozionale în volum de 752,8 mii lei (faţă de 912,2 mii lei, prevăzute în Programul elaborat de Agenţie), efectuate în a.1999, au fost finanţate doar cu 137 mii lei, astfel formîndu-se datorii creditoare faţă de executorii de lucrări în sumă de 1122,7 mii lei (inclusiv şi datoriile formate la 1.01.99 în mărime de 533,9 mii lei). Unor agenţi economici li s-au atribuit terenuri prin Hotărîrile Guvernului, cu indicarea sumei care trebuie să fie virată pe contul special al Agenţiei, deşi Legea nr.1308-XII din 25.07.97 prevede că hotărîrile se adoptă în termen de o lună după transferarea mijloacelor băneşti. Drept rezultat, pînă în prezent 18 agenţi economici n-au achitat această plată, astfel formînd o datorie debitoare a Agenţiei în sumă de 1,4 mil.lei (inclusiv şi datoria formată în anul 1998 în mărime de 181,0 mii lei). Astfel, n-a fost transferată plata pentru compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol de către S.R.L. "Pietriş" în sumă de 88,8 mii lei, S.A. "Moldovatransgaz" - 67,4 mii lei, Administraţia Zonei Antreprenoriatului Liber, "Parcul de Producere Taraclia"- 879,4 mii lei, ÎM moldo-bulgară "Casteco" S.R.L.- 100,0 mii lei etc. Din contul mijloacelor extrabugetare, pe parcursul anului 1998 Agenţia a efectuat cheltuieli (neprevăzute în Regulament) pentru salarizarea aparatului central în sumă de 25,7 mii lei. Nerespectînd prevederile art. 131 din Constituţie, Departamentul Protecţiei Mediului Înconjurător nu a prezentat anual Guvernului devizul de venituri şi cheltuieli al Fondului ecologic extrabugetar naţional, pentru aprobarea lui de către Parlament, nu a întreprins măsuri pentru încasarea în acest fond a surselor financiare din Fondul ecologic format în mun. Chişinău. Contrar art.84 din Legea privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16.06.93, pentru formarea Fondului ecologic extrabugetar naţional Departamentul încasa 32 la sută din fondurile ecologice raionale, în loc să încaseze diferenţiat din sumele cu referinţă la sol - 30%, resursele acvatice-51% şi la mediul aerian - 70%. În contradicţie cu art. 87 din aceeaşi lege, nu a fost format Consiliul de administrare a fondului, acesta fiind neîntemeiat gestionat de către conducători (dnii S.Fandofan şi A. Capcelea). În perioada supusă controlului în acest fond s-au încasat 593,4 mii lei, din care pentru activităţile directe de protecţie a mediului şi de reconstrucţie a ecosistemelor, potrivit art. 83 din legea sus-numită, nu s-a utilizat nici un leu. Contrar aceluiaşi articol, 72,1 mii lei s-au cheltuit la procurarea mijloacelor de transport pentru agenţiile teritoriale care dispun de mijloace financiare proprii şi la procurarea încălţămintei, iar 16,6 mii lei au fost transferaţi pentru susţinerea financiară a diferitor organizaţii. Sume considerabile de bani au fost cheltuite la proiectarea gospodăriilor cinegetice (de vînătoare), cercetarea viţei de vie sălbatică (36,0 mii lei) şi pentru susţinerea financiară a diferitor edituri (157,2 mii lei). Mijloace importante de bani (52,0 mii lei) s-au cheltuit la achitarea contractelor de pregătire a cadrelor, cu toate că în art.85 din Legea privind protecţia mediului înconjurător se prevede doar reinstruirea şi reciclarea (ridicarea nivelului de calificare) a acestora. De regulă, în instituţiile superioare de învăţămînt îşi fac studiile rudele colaboratorilor Departamentului. În contradicţie cu prevederile art.84 din Legea privind protecţia mediului înconjurător, sumele plăţilor pentru poluarea aerului de către mijloacele mobile care folosesc benzină şi motorină sînt utilizate nu ca surse de formare a Fondului ecologic naţional şi a fondurilor ecologice locale, ci ca mijloace speciale, lăsate la dispoziţia Inspectoratului Ecologic de Stat şi a agenţiilor ecologice teritoriale, în baza unor Regulamente aprobate de către fostul Departament (M.O., nr.58-60 din 12.09.96) şi de către şeful Inspectoratului Ecologic de Stat (M.O., nr. 46-47 din 17.07.97). Controlul selectiv numai în aparatul central al Inspectoratului Ecologic de Stat a stabilit încasarea în aşa mod a sumei de 4077,4 mii lei. Încasarea plăţii date de la proprietarii mijloacelor de transport se efectuează sub formă de încasare a taxei ecologice, care nu este prevăzută de actele legislative în vigoare, ce contravine prevederilor articolelor 58 şi 132 din Constituţie, Legii privind bazele sistemului fiscal şi Legii privind impozitele şi taxele locale. Aceste sume băneşti sînt încasate în numerar, cu perfectarea unor tichete neînregistrate în organele fiscale şi în lipsa organizării evidenţei lor în formă de formulare de strictă valoare, ceea ce nu asigură un control efectiv asupra mijloacelor băneşti încasate. Mijloacele încasate în aşa mod, în loc să fie utilizate în conformitate cu art.15 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.98, neîntemeiat au fost utilizate pentru procurarea a 8 unităţi de transport (332,1 mii lei), a altor mijloace fixe (611,9 mii lei), a uniformelor de serviciu pentru inspectori (723,7 mii lei), remunerarea muncii (753 mii lei) etc. Fostul Minister al Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, în conformitate cu art.76 din Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 nr.1217-XIII din 25.06.97, urma să instituie Fondul pentru pregătirea de privatizare şi privatizarea patrimoniului public. Regulamentul acestui fond a fost aprobat la 31 martie 1998, dar încasările de mijloace băneşti în acesta au început a fi efectuate din anul 1997, în lipsa regulamentului. Încasările pe anul 1998 au constituit 3379,7 mii lei, cheltuielile fiind de 1999,8 mii lei. Soldul mijloacelor băneşti la 1.01.99 a alcătuit 3249,8 mii lei. Ignorînd prevederile art.37 (7) din Legea bugetului pe anul 1998, persoanele cu funcţii de răspundere ale DPAPS şi ale Ministerului Finanţelor n-au aprobat devizul pentru acoperirea cheltuielilor de pregătire a întreprinderilor către privatizare, de organizare a licitaţiilor şi concursurilor. În anul 1998 de către conducerea DPAPS (dna Z.Grafchin) din mijloacele fondului nominalizat au fost admise un şir de cheltuieli contrar destinaţiei. Au fost achitate datoriile faţă de Fondul Social în mărime de 120,5 mii lei, s-au cheltuit pentru retribuirea muncii colaboratorilor DPAPS 361,4 mii lei, pentru deplasările colaboratorilor - 14,5 mii lei, pentru serviciile avocatului - 58,5 mii lei. Din cauza imperfecţiunii contractului de vînzare-cumpărare a obiectului privatizat, încheiat între Agenţia teritorială Chişinău, reprezentată de directorul dl C.Lozovanu, şi compania cipriotă "GMV CO Limited", ultima a intentat o acţiune în judecată, în urma căreia DPAPS la 24.12.98 a achitat serviciile avocatului firmei cipriote în sumă de 58,5 mii lei. Neîntemeiat s-au utilizat 190,0 mii lei pentru întreţinerea Centrului de calcul pentru licitaţii republicane, creat, conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.577 din 13 august 1994, în scopul dirijării şi asigurării desfăşurării licitaţiilor contra bonuri patrimoniale. În anul 1998 Centrul de calcul n-a desfăşurat nici o licitaţie de privatizare a obiectelor contra bonuri patrimoniale, ci a îndeplinit funcţii neatribuite prin Regulamentul său, utilizînd neîntemeiat pentru aceasta în anul 1998 suma de 254,5 mii lei. De către Departament nu a fost elaborată o modalitate, în baza căreia ar fi fost restituite aconturile participanţilor necîştigători la licitaţiile de vînzare a patrimoniului statului, datoriile faţă de aceştia la 1.01.99 constituind 1143,9 mii lei. La 17.04.98 la contul mijloacelor speciale ale DPAPS neîntemeiat a fost transferat de către firma "Rais" din Bălţi acontul în mărime de 26,5 mii lei pentru participarea la licitaţie, care urma să fie transferat Fondului pentru pregătirea de privatizare şi privatizarea patrimoniului public. Prin ignorarea atribuţiilor funcţionale şi nerespectarea de către persoanele cu funcţii de răspundere ale Departamentului privatizării şi administrării proprietăţii de stat (dna Z.Grafchin) a unor prevederi ale legislaţiei în vigoare în ce priveşte administrarea mijloacelor publice, în anul 1998 s-au utilizat contrar destinaţiei mijloace ale Fondului pentru pregătirea de privatizare şi privatizarea patrimoniului public în sumă de 744,9 mii lei, s-a înstrăinat fără plată patrimoniu de stat în valoare de 415,7 mii lei. Utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi altor forme de asistenţă financiară din partea statului Din mijloacele aprobate în bugetul de stat pe anul 1999 în sumă de 65 mil. lei, s-au repartizat, prin Hotărîrile Guvernului nr.379 din 4.05.99 "Cu privire la investiţiile capitale pe anul 1999" şi nr.1027 din 5.11.99 "Cu privire la redistribuirea limitelor investiţiilor capitale prevăzute în bugetul de stat pe anul 1999", pentru construcţia obiectelor de menire socială 28,6 mil. lei şi pentru cota-parte a statului în realizarea proiectelor investiţionale, cu participarea creditorilor externi - 36,4 mil. lei, însă finanţarea cheltuielilor repartizate a fost asigurată doar în sumă de 41,2 mil. lei, ori la nivelul de 63,0 la sută din volumul alocaţiilor preconizate. În baza art.39(3) din Legea bugetului pe anul 1999, s-au stins o parte din datoriile creditoare faţă de agenţii economici în sumă de 20,5 mil. lei (din 36,6 mil. lei, prevăzute în programele investiţionale pe parcursul anilor 1994-1998), în contul stingerii datoriilor agenţilor economici la plăţile în buget. Astfel, la 1.01.2000 restanţele la volumele neachitate pe parcursul anilor 1994-1998 au constituit suma de 16,1 mil. lei, totodată fiind formate noi datorii în anul 1999 de 23,8 mil. lei, volumul total al investiţiilor neachitate constituind 39,9 mil. lei. Pe parcursul anului 1999 au fost admise şi cazuri de dezafectare şi folosire contrar destinaţiei a mijloacelor financiare publice. Astfel, în baza Legii bugetului pe anul 1998, cu modificările ulterioare, S.A. "Moldova-Gaz" i-au fost alocate investiţii capitale în sumă de 9,9 mil. lei, inclusiv prin transferarea mijloacelor bugetare la contul întreprinderii - 1,1 mil. lei şi prin achitări reciproce - 8,8 mil. lei. Conform ordinului S.A. "Moldova-Gaz" nr.204, responsabilitatea pentru utilizarea investiţiilor capitale în suma indicată o poartă întreprinderea subordonată -SATÎ "Moldovatransgaz" din or.Drochia, care a prezentat S.A. "Moldova-Gaz", iar aceasta - Ministerului Finanţelor acte neautentice, întocmite cu mai mulţi agenţi economici, în baza cărora au fost efectuate numeroase achitări reciproce. Conform actelor prezentate, SATÎ "Moldovatransgaz" datora S.R.L. "Doina-vin" 857,0 mii lei, iar S.A. "Asicon" (în calitate de antreprenor) - S.R.L. "Ig-Iorc" şi S.A. "Pietriş", respectiv, 66,7 mii lei şi 57,2 mii lei, pe cînd, în realitate, aceste datorii nu existau. În aşa mod, S.R.L. "Doina-vin", S.R.L. "Ig-Iorc" şi S.A. "Pietriş" neîntemeiat au profitat de o vacanţă (una-două luni) la plata impozitelor în buget în sumă de 980,9 mii lei. De menţionat că aceşti agenţi economici, la momentul efectuării achitărilor reciproce, nu livrase SATÎ "Moldovatransgaz" marfă în suma indicată. Totodată, prin achitările reciproce între SATÎ "Moldovatransgaz" şi Fabrica de vinuri şi coniacuri din Călăraşi, ultimei i-au fost stinse datoriile la TVA cu 2240,0 mii lei mai mult decît aceasta datora,de fapt, bugetului de stat. Volumul investiţiilor capitale, finanţate de către Ministerul Finanţelor pentru Primăria mun.Chişinău în anul 1998, a alcătuit 14520,3 mii lei, inclusiv prin transferarea mijloacelor financiare - 1450,0 mii lei şi prin achitări reciproce - 13070,3 mii lei. Însă , valorificînd investiţiile capitale alocate din bugetul de stat, cu acordul Ministerului Finanţelor, din contul nevalorificării investiţiilor capitale la 8 obiecte, Primăria mun.Chişinău a folosit 2534,9 mii lei la reconstrucţia str.Izmail. Din sursele financiare în sumă de 800,0 mii lei, prevăzute pentru construcţia reţelelor inginereşti la Ambasada Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Primăria mun.Chişinău, prin intermediul Direcţiei Construcţii Capitale (dl V.Gumeniuc), în calitate de beneficiar, a transferat la 17.11.98 uzinei din Kremenciuc (Ucraina) plata prealabilă de 14,1 mii dolari SUA (107,0 mii lei). Neasigurarea îndeplinirii întocmai a condiţiilor contractuale e determinată de faptul că după expirarea unui an de la efectuarea plăţii de 14,1 mii dolari SUA utilajul comandat n-a fost primit, iar contractul - prolongat. În anul 1998 Ministerului Industriei şi Comerţului i-au fost alocate investiţii capitale în sumă de 3000,0 mii lei, din care neîntemeiat s-au utilizat pentru întreţinerea Centrului republican de coordonare "Conversia" S.A. (care şi-a suspendat activitatea la 15.10.98) şi acoperirea cheltuielilor de pregătire şi reciclare a personalului la S.A. "Perfuzon", respectiv, 396,0 mii lei şi 35,1 mii lei (în total - 431,1 mii lei), pe cînd Legea bugetului pe anul 1998 nu prevedea finanţarea cheltuielilor curente din contul investiţiilor capitale. Conducerea Asociaţiei de Stat pentru Silvicultura "Moldsilva" în anii 1996-1997 din mijloacele primite din bugetul de stat, destinate finanţării activităţii curente a Asociaţiei şi întreprinderilor subordonate, a utilizat contrar destinaţiei 326,0 mii lei la reconstrucţia capitală a Centrului de amenajări şi cercetări, adică s-au finanţat investiţii capitale, iar în dările de seamă anuale acestea au fost reflectate neîntemeiat la cheltuieli curente. Neglijînd actele normative în vigoare şi profitînd de lipsa de control din partea Ministerului Finanţelor, unii beneficiari de mijloace financiare publice, cu destinaţia investiţiilor capitale, au admis cheltuieli neraţionale, cazuri de irosire şi folosire a mijloacelor bugetare contrar destinaţiei, astfel neasigurînd respectarea principiilor de administrare eficientă a banilor publici. CAPITOLUL II Formarea şi utilizarea resurselor bugetului asigurărilor sociale de stat Partea de cheltuieli a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 1999 a fost aprobată în suma corespunzătoare veniturilor - de 964725 mii lei. Real s-au plătit pensii şi indemnizaţii în sumă de 739720,6 mii lei (cu mijloace băneşti - 522907,6 mii lei, iar cu mărfuri şi servicii - 216216 mii lei), s-au cheltuit pentru serviciile de distribuire a pensiilor - 13206,2 mii lei, pentru întreţinerea sanatoriilor "Speranţa" şi "Victoria" din Sergheevka - 8617,7 mii lei şi pentru întreţinerea aparatului Fondului Social - 3016 mii lei. În afară de aceasta, s-au efectuat cheltuieli pentru fondul de protecţie a familiilor cu copii - 29616 mii lei, pentru fondul de şomaj - 14826,4 mii lei, pentru fondul de asigurare socială a salariaţilor - 75473,8 mii lei. În total cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat au constituit 884476,7 mii lei, ori 91,7 la sută faţă de cele aprobate prin legea respectivă. În anul 1999, prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat (SFS), în Fondul Social s-au acumulat 713,2 mil.lei, cu 11,8 la sută mai puţin decît în anul precedent. Nivelul de îndeplinire a planului de colectări în Fondul Social pe a.1999 a alcătuit (conform datelor SFS) 97,1 la sută , iar potrivit datelor Fondului Social - 106,3 la sută. Diferenţa dintre datele SFS şi ale Direcţiei executive a Fondului Social (DEFS) privind nivelul de îndeplinire a planului de acumulări în Fondul Social este cauzată de evidenţa nesatisfăcătoare a datoriilor agenţilor economici şi a achitărilor atît din partea SFS, cît şi din partea DEFS, de lipsa verificărilor reciproce între SFS şi DEFS ale datelor de evidenţă a datoriilor şi a achitării lor. Restanţele la cotele de defalcare în Fondul Social (fără penalităţi şi amenzi) s-au majorat în a.1999, conform datelor SFS, cu 46,0 mil.lei şi la 1.01.2000 au alcătuit 403,9 mil.lei. Conform datelor de evidenţă ale DEFS, aceste restanţe la aceeaşi dată au alcătuit 522,0 mil.lei, ori diferenţa dintre datele de evidenţă a restanţelor ale SFS şi DEFS la situaţia din 1.01.2000 alcătuieşte 118,1 mil.lei. În anul 1999 din sumele necesare de a fi colectate în Fondul Social (restanţele la cotele de defalcare la 1.01.99 plus sumele calculate pe a.1999) au fost încasate în mediu pe republică doar 63,1 la sută. Cel mai scăzut nivel de încasare a datoriilor agenţilor economici în bugetul Fondului Social a fost pe jud.Edineţ - 31,6 la sută, jud.Tighina - 39,8 la sută, jud.Soroca - 40,0 la sută. O situaţie şi mai nesatisfăcătoare s-a creat în ce priveşte încasarea în Fondul Social a penalităţilor şi amenzilor calculate. Astfel, suma penalităţilor calculate, necesare de a fi încasate în bugetul pe a.1999 (restanţele la 1.01.99 plus penalităţile calculate pe a.1999), a alcătuit 502,2 mil.lei. De fapt, s-au încasat 9,5 mil.lei, adică numai 1,9 la sută. Deşi pe parcursul anului s-a conturat o tendinţă pozitivă privind colectarea resurselor financiare publice în Fondul asigurărilor sociale de stat şi achitarea pensiilor, conducerea Fondului Social a continuat practica dezafectării mijloacelor bugetare în folosul agenţilor economici privaţi, a admis încălcarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, altor acte normative ce reglementează executarea acestui buget, astfel cauzînd prejudicii statului şi persoanelor finanţate din fondul respectiv. N-au fost întreprinse măsuri pentru înlăturarea consecinţelor încălcărilor legislaţiei, comise de către fosta conducere a Fondului Social (dl A.Cazacu), privind recuperarea costului cărbunelui nelegitim eliberat Comitetelor executive Floreşti (13 mii tone în sumă de 4680,0 mii lei) şi Străşeni (511 tone în sumă de 184,0 mii lei), sumei de 140,0 mii lei, transferată nelegitim Comitetului executiv Nisporeni, prejudiciului cauzat statului din contul persoanelor vinovate (79,0 mii lei şi 119,8 mii lei). Pînă în prezent n-au fost restituite datoriile structurilor private, formate în anul 1997 în rezultatul achitărilor reciproce nelegitime în sumă de 31,9 mil. lei (S.R.L. "Vitfild" - 13,6 mil. lei, FPC "Vix" - 13,1 mil. lei, S.R.L. "Verax" - 4,9 mil. lei, S.R.L. "TиT" - 0,3 mil. lei), deşi materialele controlului efectuat de Curtea de Conturi privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1997 au fost remise Procuraturii Generale. Fosta conducere a Fondului Social (dnii A.Cazacu, Gh.Ursu) a comis în continuare încălcări ale legislaţiei în vigoare la executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, permiţînd băncilor comerciale să-şi achite datoriile la cotele de asigurare socială de stat preponderent cu mărfuri gajate de agenţii economici în contul creditelor nerambursate ori prin achitări reciproce. Astfel, BCA "Banca Socială" sectorul Centru în perioada anului 1998, calculînd cote de asigurare în sumă de 3126,4 mii lei, a achitat prin livrarea de mărfuri unităţilor de comerţ, pentru a fi repartizate pensionarilor în contul pensiilor - 1196,0 mii lei şi prin intermediul achitărilor reciproce - 1076,1 mii lei, pe cînd cu mijloace băneşti - doar 313,2 mii lei, sau 10 la sută din sumele calculate. În perioada nominalizată 15 bănci comerciale din mun.Chişinău, calculînd cote de asigurare în mărime de 19,8 mil. lei, au achitat cu mijloace băneşti doar 7,0 mil. lei (35 la sută), iar cu mărfuri şi prin achitări reciproce - 10,9 mil. lei. Fostul director executiv al Fondului Social dl A.Cazacu, încălcînd ordinea stabilită de achităre a restanţelor la plata pensiilor, a încheiat două contracte cu S.R.L. "Rodmicon-Rîndunica", prin care a permis ultimei să elibereze pensionarilor din r-nul Ungheni mărfuri, achiziţionate de la agenţii economici cu restanţe faţă de Fondul Social. În baza contractelor încheiate cu S.R.L. "Rodmicon-Rîndunica", dl A.Cazacu pe parcursul anului 1998 a semnat un şir de acte de achitări reciproce (7 neveridice), conform cărora nelegitim a stins datoriile la bugetul asigurărilor sociale de stat ale unor agenţi economici în sumă totală de 2592,0 mii lei, aceste datorii fiind asumate de S.R.L. "Rodmicon-Rîndunica", care, la rîndul său, a achiziţionat de la agenţii economici respectivi mărfuri în sumă de 2444,1 mii lei şi a încasat mijloace băneşti în sumă de 47 mii lei, livrînd pensionarilor mărfuri de numai 287,0 mii lei, cu o restanţă la 1.01.99 de 2254,7 mii lei. Pe parcursul anului 1999 S.R.L. "Rodmicon-Rîndunica", utilizînd în circuitul propriu mijloacele Fondului Social, a livrat pensionarilor mărfuri de 1314,2 mii lei, restanţa la 1.01.2000 constituind 1569,3 mii lei, inclusiv penalităţi calculate de organele fiscale - 587,4 mii lei. S.R.L. "Rodmicon-Rîndunica", încălcînd prevederile Regulamentului cu privire la unele măsuri de lichidare a restanţelor la plata pensiilor, nu ţinea separat evidenţa circulaţiei mărfurilor destinate pentru plata pensiilor, nu elibera pensionarilor bonuri cu indicaţia cantităţii şi preţului mărfurilor, ceea ce a făcut imposibilă verificarea preţului de vînzare a mărfii către pensionari. Pe parcursul anului 1998 conducerea Fondului Social (dl A.Cazacu, dna L.Sverdlic), fără o bază juridică, a semnat 88 acte de achitări reciproce, în baza cărora nelegitim au fost stinse datoriile unor agenţi economici la cotele de asigurare socială de stat în sumă de 1432,8 mii lei, acestea fiind asumate de S.R.L. "Garant-100", căreia de asemenea i-au fost stinse datoriile faţă de Fondul Social în sumă de 1098,3 mii lei şi care, permanent fiind avansată cu mijloace ale bugetului asigurărilor sociale de stat, a cauzat pierderi de 34 mii lei (în mărimea penalităţilor pentru neachitarea în termen a plăţilor la buget). S.R.L. "Garant-100" a primit de la agenţii economici datornici Fondului Social mijloace în sumă de 139,3 mii lei. Prin 52 acte de achitări reciproce, în anul 1998 conducerea Fondului Social (dl A.Cazacu) nelegitim a stins datoriile unor agenţi economici la cotele de asigurare socială de stat în sumă totală de 6117,6 mii lei, dintre care în prezent suma de 4443,8 mii lei este socotită a Concernului "Acord-Consum" S.A. Pe parcursul anilor 1998-1999 s-au achitat prin livrarea de mărfuri pensionarilor în contul restanţelor la pensii doar 1369,1 mii lei. În lipsa contractului, conducerea Fondului Social (dnii A.Cazacu, Gh.Ursu, dna L.Sverdlic), încălcînd prevederile actelor normative în ce priveşte mecanismul achitării restanţelor la plata pensiilor, prin 42 acte de achitări reciproce, a stins datoriile unor agenţi economici la cotele de asigurare socială de stat în sumă de 848,3 mii lei, acestea fiind asumate de către S.R.L. "Ălate", care prin intermediul unităţilor de comerţ şi-a stins datoriile faţă de Fondul Social în sumă de 886,8 mii lei. Mai mult decît atît, în urma achitărilor reciproce cu S.R.L. "Ălate" şi S.A. "Macon", ultima a rămas datoare cu 285 mii lei, care au fost achitaţi cu mijloace băneşti prin transfer la contul S.R.L. "Ălate". În baza unui contract, Fondul Social (dl A.Cazacu) a eliberat S.R.L. "Touring" (Anenii Noi) 1103,8 tone de grîu la preţul de 390 lei/t în contul achitării datoriilor pensionarilor faţă de S.A. "Moldova-Gaz", grîul fiind achiziţionat de la agenţii economici din acelaşi raion la preţul de 450 lei pentru o tonă, cu diferenţa de preţ de 66,2 mii lei. Pînă la momentul efectuării controlului S.R.L. "Touring" n-a achitat datoriile pensionarilor faţă de S.A. "Moldova-Gaz", deşi datoriile gospodăriilor agricole faţă de Fondul Social în sumă de 496,7 mii lei au fost stinse. Conform altui contract (dl A.Cazacu), S.R.L. "Vest Company" a primit de la agenţii economici din raionul Taraclia 659,4 mii tone de grîu în sumă de 263,8 mii lei, în contul stingerii datoriei acestora faţă de Fondul Social, urmînd apoi să achite S.A. "Taraclia-Gaz" datoriile pensionarilor în aceeaşi sumă. Pînă în prezent firma nominalizată nu şi-a onorat obligaţiunile, iar agenţilor economici din raion le-a fost stinsă datoria faţă de Fondul Social în sumă de 263,8 mii lei. În lipsa contractului şi a actului de primire-predare, Fondul Social a stocat la S.A. "Cereale Cahul" grîu din roada a.1997 în cantitate de 327,4 mii tone. S.A. "Cereale Cahul", comercializînd marfa, n-a achitat Fondului Social 147,3 mii lei. În baza actelor de achitări reciproce, în lipsa certificatelor de confirmare a datoriilor faţă de Fondul Social, ultimul şi-a mărit neîntemeiat în anul 1998 datoriile faţă de S.R.L. "Vialan" cu 500,0 mii lei. Tot în baza actelor de achitări reciproce, conducerea Fondului Social neîntemeiat a stins în a.1998 datoriile BCA "Banca Socială" faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat în sumă de 645,9 mii lei şi ale RED "Nord-Vest" S.A. în sumă de 1042,5 mii lei. Fondul Social nu dispune de o informaţie veridică privind producţia agricolă achiziţionată şi stocată la unii agenţi economici încă în a.1997 şi preconizată pentru achitarea datoriilor la pensii. Astfel, S.A. "Elevatorul Căuşeni" a transmis S.A. "CPC Chişinău" pentru prelucrare 2129,0 t de grîu din roada anului 1997, pe cînd ultima a confirmat primirea a numai 1782,0 t grîu, diferenţa de 337,0 t în sumă de 151,6 mii lei fiind restabilită abia în timpul efectuării controlului. ÎI "Cristian Gogu", primind de la S.A. "Elevatorul Căuşeni" 110,5 t de floarea-soarelui în sumă de 71,8 mii lei, nu s-a achitat cu Fondul Social. În baza contractului încheiat la 9.11.97 între Fondul Social (dl A.Cazacu) şi S.R.L. "IuliNat" (dl V.Comerzan), ultima a livrat Fondului Social, fără certificat de calitate, 27001,2 tone de cărbune în valoare de 9720,4 mii lei (360 lei pentru o tonă), cu depăşirea limitei adaosului comercial (de 20 la sută), stabilită prin Hotărîrea Guvernului nr.275 din 15.05.96. Cărbunele a fost livrat de către firma "Bogatyr Access Komir LTD" (Kazahstan) în baza contractului încheiat cu firma "Veteran" (Rusia, or.Nazrani) şi declarat la punctul vamal Floreşti al Vămii Bălţi de către firma S.R.L. "IuliNat" la preţul de 60 dolari SUA pentru o tonă. La 5.06.98 firma "IuliNat" (dl A.Tomacinskii) a adresat Fondului Social (dl A.Cazacu) un certificat, în care era indicat că în cantitatea de cărbune livrată (4 luni în urmă) s-a stabilit lipsa a 402,3 tone în sumă de 144,8 mii lei, în aşa mod fiind precizată cantitatea de cărbune livrată - 26598,9 tone în sumă de 9575,6 mii lei. Totodată s-a indicat că cărbunele a fost stocat la depozitele de combustibil ale S.A. "Tirex-Petrol" din Floreşti (17955,7 tone), Brătuşeni - Edineţ (1286,7 tone), Vălcineţ-Ocniţa (1786,0 tone), or.Cimişlia (508,2 tone), la depozitele Urecoop Străşeni (2508,3 tone), Căuşeni (1914,0 tone) şi Întreprinderii de Stat de Aprovizionare Tehnico-Materială Glodeni (640,0 tone). Conform actelor de expertiză a cantităţii şi calităţii cărbunelui, efectuată de către expertul filialei Soroca a Camerei de Comerţ şi Industrie dl A.Căpăţină, lipsa cărbunelui constituia 706,3 tone, ori cu 304 tone mai mult decît a indicat S.R.L. "IuliNat" şi decît a acceptat Fondul Social, astfel statului fiindu-i cauzat un prejudiciu de 109,4 mii lei. Din cărbunele stocat la depozitul filialei S.A. "Tirex-Petrol" din Floreşti, pensionarilor li s-au distribuit în contul pensiilor doar 1661,1 tone de cărbune în sumă de 598,6 mii lei, iar în baza a două contracte, semnate de dl A.Cazacu, Comitetului executiv raional Floreşti (dl N.Barbăscumpă) i s-au livrat fără procură 13000 tone de cărbune în sumă de 4680,0 mii lei, cu termenul de achitare pînă la 2 ani. Comitetul executiv raional Floreşti, la rîndul său, încălcînd prevederile contractelor indicate, a distribuit pe gratis unor agenţi economici din raion 4793,0 tone de cărbune în sumă de 1725,5 mii lei, neasigurînd achitarea costului cărbunelui livrat. Direcţia executivă a Fondului Social (dl F.Zubatîi), în baza unor contracte încheiate în anul 1999, a livrat cărbune S.A. "Fabrica de vin Sărătenii-Vechi" Teleneşti - 200,9 tone (81,6 mii lei), Direcţiei de aprovizionare a Ministerului Apărării - 500 tone (140,4 mii lei), Centrului poştal Floreşti - 30 tone (12,2 mii lei), Fabricii de unt din Floreşti - 10 tone (4,1 mii lei). Pentru serviciile de depozitare a 18,7 mii tone de cărbune S.A. "Tirex-Petrol" a calculat o plată în sumă de 767,5 mii lei, luînd în contul acestei plăţi (fără permisiunea Fondului Social) 382 tone de cărbune în sumă de 137,2 mii lei. Tot în contul plăţii pentru depozitare conducerea Fondului Social (dl A.Cazacu) în perioada 31.03-17.04.98 a transferat S.A. "Tirex-Petrol" 221,3 mii lei, datoria Fondului Social faţă de aceasta la 1.10.99 constituind 409 mii lei. S.A. "Tirex-Petrol" neîntemeiat a calculat o plată de 34,5 mii lei pentru serviciile de depozitare a 370 tone de cărbune, care, de fapt, nu a fost stocat la depozitele societăţii pe acţiuni, această plată fiind neîntemeiat acceptată de conducerea Fondului Social. Deşi contractul dintre Fondul Social şi S.R.L. "IuliNat" prevedea livrări de cărbune contra zahăr, o parte din cărbunele livrat a fost achitat cu mijloace băneşti în sumă de 285 mii lei (în locul achitării directe a pensiilor), prin ce a fost încălcată Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998. Conducerea Fondului Social a realizat S.R.L. "IuliNat" (în contul livrării cărbunelui) 999,2 tone de zahăr la preţul de 1,80 lei/kg, neţinînd cont de faptul că zahărul fusese sechestrat de la făbricile de zahăr în contul datoriilor la cotele de asigurare socială de stat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat la preţul de 1,85 lei/kg. În rezultatul micşorării preţului zahărului cu 0,05 lei, statului i-au fost cauzate prejudicii de 49,5 mii lei. Pe parcursul anului 1998, prin intermediul Fondului Social, în baza unor achitări dubioase, S.R.L. "IuliNat" a mai primit pentru livrarea cărbunelui în contul datoriilor la cotele de asigurare socială de stat băuturi alcoolice în sumă de 3200 mii lei, ţigări - de 2400 mii lei, zahăr - de 1798,5 mii lei, sticlă de îmbuteliat - de 1372 mii lei, tarif feroviar - de 600 mii lei şi servicii - de 607,8 mii lei (în total - 10263,3 mii lei). În aceeaşi perioadă S.R.L. "IuliNat" a livrat Fondului Social cărbune în sumă de numai 9575,0 mii lei, rămînînd datoare cu 688,3 mii lei. În afară de aceasta, la decontările cu S.R.L. "IuliNat" neîntemeiat n-au fost reflectate 427,7 mii lei - costul cărbunelui primit de firma nominalizată direct sau indirect de la depozitul S.A. "Tirex-Petrol" din Floreşti. Conducerea Fondului Social a stins, în baza unor acte de achitări reciproce, datoria BCA "Universalbank" la cotele de asigurare socială de stat în sumă de 851,3 mii lei, trecînd-o după S.R.L. "IuliNat". În rezultat, datoriile S.R.L. "IuliNat" faţă de Fondul Social s-au majorat cu suma achitărilor reciproce nelegitime, constituind la 1.02.99 suma de 1539 mii lei, o parte dintre care (350 mii lei) au fost stinse printr-un alt act de achitări reciproce. În baza unor contracte încheiate cu firma "Korab & K", conducerea Fondului Social (dl A.Cazacu), încălcînd Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998, a procurat de la aceasta 2727,0 mii tone de cărbune în sumă de 649,9 mii lei. Pentru staţionarea vagoanelor pe Calea ferată şi pentru păstrarea cărbunelui Fondul Social a admis cheltuieli iraţionale de 175,0 mii lei. Ulterior, din cauza calităţii proaste şi preţului exagerat, majoritatea pensionarilor au refuzat să primească cărbunele în contul datoriilor la pensii. Drept rezultat, Fondul Social a suportat pierderi considerabile în urma depozitării cărbunelui. Din cele 2727 tone de cărbune, procurat de la firma "Korab & K" cu mijloace băneşti, pensionarilor le-au fost repartizate doar 122 tone în sumă de 29,4 mii lei, ori 4 la sută din cantitatea procurată. Cu 1068,2 tone de cărbune (254,2 mii lei) au fost achitate amenzile pentru staţionarea vagoanelor şi cheltuielile pentru depozitare, 1200 tone (288 mii lei) au fost livrate S.A. "Fabrica Materiale de Construcţie Rîşcani" (fără achitarea costului cărbunelui) , iar 336,3 tone (80 mii lei) la data efectuării controlului erau depozitate la diferiţi agenţi economici timp de doi ani. Încălcînd Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1999, Fondul Social (dl F.Zubatîi) la 12.06.99 a încheiat cu ÎM "Line-Energogroup" un contract privind livrarea a 30 mii tone de cărbune în sumă totală de 19,5 mil. lei, care urma să fie achitat cu conserve din fructe şi legume. ÎM "Line-Energogroup" a livrat Fondului Social 1050 tone de cărbune în sumă de 682,5 mii lei, care a fost depozitat la Baza de combustibil solid din Străşeni. Ulterior conducerea Fondului Social, în baza unor contracte, a transmis 1047,5 tone de cărbune în sumă de 680,9 mii lei Primăriilor Sireţ (338 tone), Bobeico (147,7 tone), Crasnoarmeisc (351,5 tone) şi Stolniceni (210,5 tone) pentru a fi distribuite pensionarilor în contul datoriilor la pensii. Însă peste 4 luni de la data transmiterii cărbunelui primăriilor, conform actelor de verificare, confirmate la oficiile poştale, doar Primăria Stolniceni a distribuit 57 tone de cărbune. Contrar prevederilor contractului încheiat cu ÎM "Line-Energogroup", directorul executiv al Fondului Social dl F.Zubatîi a semnat 3 acte de achitări reciproce, în baza cărora a achitat datoriile Fondului Social faţă de ÎM "Line-Energogroup" pentru cărbunele livrat, micşorînd totodată datoriile curente la cotele de asigurare socială de stat ale unor agenţi economici în suma respectivă. A doua zi după semnarea actelor de achitări reciproce şi stingerea datoriilor la cotele de asigurare socială de stat S.A. "Răut" şi Î.S. "Moldatsa", la indicaţia ÎM "Line-Energogroup", au transferat, respectiv, 120,0 mii lei şi 250,0 mii lei la contul S.R.L. "Garizaris". Încălcînd modul de plată a cotelor de asigurare obligatorie, prevăzut în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, conducerea Fondului Social (dl F.Zubatîi, dna L. Sverdlic) a semnat un şir de acte, în baza cărora au fost stinse datoriile faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat prin achitări reciproce, cu implicarea agenţilor economici care nu aveau restanţe la buget, astfel de achitări nefiind prevăzute de actele normative în vigoare. Persoanele cu funcţii de răspundere din organele Serviciului Fiscal de Stat Bălţi (V.Lesnic), Cahul (T.Creţu), Comrat (E.Ghenov), Ialoveni (T.Cucu), Dubăsari (V.Lisnic), neasigurînd controlul cuvenit asupra legalităţii achitărilor reciproce, în lipsa rezoluţiei conducerii organului fiscal respectiv, au stins datoriile agenţilor economici la cotele de asigurare socială de stat în sumă de 10243,4 mii lei. Contrar prevederilor Legii contabilităţii, contractele şi actele de achitări reciproce nu în toate cazurile au fost semnate de contabilul-şef al Fondului Social, ele fiind semnate doar de directorul executiv dl F.Zubatîi. În rezultat, n-au fost înregistrate în evidenţa contabilă a Fondului Social datoriile de 4108,8 mii lei ale S.R.L. "Market-Express", de 1084,0 mii lei ale ÎM "Floral"S.A. şi de 4200,0 mii lei ale GFC "Ferren-M" S.R.L. În baza unui act neveridic de achitări reciproce, mijloacele Fondului Social în sumă de 2000 mii lei au fost imobilizate timp de 2 luni în circuitul S.R.L. "Danaco", fără calcularea penalităţilor în sumă de 1589 mii lei. Conform contractului încheiat cu Întreprinderea mixtă "Larga-Vin", vicedirectorul Fondului Social dna L.Sverdlic a semnat un act, prin care şi-a stins datoria faţă de RED"Nord-Vest"S.A. în sumă de 1045,0 mii lei, trecînd-o, de fapt, după ÎM "Larga-Vin", datorie pe care, prin 5 acte de achitări reciproce (semnate tot de dna L.Sverdlic), a achitat-o nelegitim cu datoriile în sumă de 1023,0 mii lei la cotele de asigurare socială ale unor agenţi economici. Controlul efectuat la Combinatul-Auto nr.4 a stabilit că datoria de 165,0 mii lei faţă de ÎM "Larga-Vin" a fost trecută, în baza unui act de cedare a creanţelor de plată, după S.R.L. "Tehnoprogroup", la cererea căreia combinatul i-a livrat marfă de 115,6 mii lei şi a transferat 50,0 mii lei S.R.L. "Foltamica" (Tiraspol). Vicedirectorul Fondului Social dna L.Sverdlic, încălcînd Regulamentul privind achitarea gazului contra pensii, la 28.05.99 a semnat un act de achitări reciproce neveridic în sumă de 2,0 mil. lei cu S.A. "Metan-Ciadîr", S.A. "Moldovatransgaz" şi firma "Vamas-Belşug", astfel formîndu-se datoria în suma dată a S.R.L. "Vamas-Belşug" faţă de Fondul Social, care la rîndul său a fost stinsă prin cedarea datoriilor la cotele de asigurare ale unui şir de agenţi economici în contul datoriilor neexistente ale Fondului Social faţă de S.R.L. "Vamas-Belşug". În baza altor 9 acte de achitări reciproce, dna L.Sverdlic a stins nelegitim datoriile la cotele de asigurare socială în sumă de 3161,7 mii lei ale unor agenţi economici, avansînd din nou S.R.L. "Vamas-Belşug" cu suma respectivă. Ulterior, prin intermediul a 6 acte de achitări reciproce, semnate tot de dna L.Sverdlic, datoriile nou-formate ale firmei "Vamas-Belşug" faţă de Fondul Social au fost stinse prin achitări reciproce cu unii agenţi economici furnizori de gaze naturale. În urma unor astfel de achitări reciproce, unii agenţi economici, cărora firma "Vamas-Belşug" le-a stins datoriile faţă de Fondul Social, au rămas datori acesteia, achitîndu-se cu mijloace băneşti sau prin cedarea datoriilor. Astfel, S.A. "Apă-Canal" a transferat la contul bancar al firmei "Vamas-Belşug" 121,4 mii lei, iar datoriile de 300,0 mii lei au fost cedate S.A. "Vitanta-Intravest". La cererea firmei "Vamas-Belşug", pe contul S.R.L. "Gustaro-prim" au transferat: S.A. "Macon" - 430,0 mii lei, Compania "Air Moldova International" - 300,0 mii lei, Î.S. "Moldatsa" - 250,0 mii lei. Conducerea Fondului Social, încălcînd prevederile legislaţiei în vigoare şi, totodată, evitînd modul legal de achitare a energiei electrice consumate de pensionari, pe parcursul anului 1999 a mai semnat un şir de acte de achitări reciproce în sumă totală de 13,4 mil. lei, stingînd astfel datoriile faţă de întreprinderile reţelelor electrice şi de livrare a gazelor (pentru energia electrică şi gazele livrate pensionarilor), inclusiv cu participarea intermediarilor: S.A. "Zicos-Production" - 2220,0 mii lei, Liga "Romix-Int" - 1300,0 mii lei, S.R.L. "Respect" - 325,0 mii lei, Palatul Republicii - 131,2 mii lei. Deşi la 1.09.99 RED-urile aveau datorii în sumă de 155,7 mil. lei faţă de Î.S. "Moldtranselectro", care la rîndul său avea datorii faţă de bugetul de stat, ce depăşeau suma de 32,4 mil. lei, iar rata transferurilor de la bugetul de stat constituia circa 40 la sută din suma anuală preconizată (219,6 mil. lei), conducerea Fondului Social a evitat posibilitatea de a mări rata transferurilor de la bugetul de stat prin stingerea reciprocă a datoriilor, favorizînd achitările reciproce nu cu o structură de stat, ci cu participarea structurilor private intermediare. Contrar Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1999, conducerea Fondului Social a acceptat stingerea datoriilor unor agenţi economici prin achitări reciproce şi cu mărfuri, cu toate că aceştia achitau salariile cu mijloace băneşti. Astfel, CAA "Asito" pe parcursul anului 1999, prin achitări reciproce, şi-a stins datoriile la cotele de asigurare în sumă de 460,1 mii lei (95 la sută din sumele calculate), achitînd cu mijloace băneşti doar 16,5 mii lei. S.A. "Franzeluţa", achitînd salariile cu mijloace băneşti (17,5 mil. lei), a stins nelegitim prin acte de achitări reciproce 96 la sută din datoriile la cotele de asigurare socială de stat. ÎM "Vitanta-Intravest" S.A., achitînd salariile cu mijloace băneşti în sumă de 4,8 mil. lei, a transferat Fondului Social doar 57,3 mii lei, ori 4 la sută din suma care urma să fie transferată, în rest achitîndu-şi datoriile la cotele de asigurare socială cu mărfuri şi prin achitări reciproce. S.A. "Apă-Canal" a achitat cu mijloace băneşti 38 la sută (1539,1 mii lei) din datoriile la cotele de asigurare socială de stat, iar restul (1842,7 mii lei) - prin intermediul achitărilor reciproce. În total pe parcursul a 9 luni ale anului 1999 conducerea Fondului Social (dl F.Zubatîi, dna L.Sverdlic), prin 173 acte de achitări reciproce, nelegitim a stins datoriile agenţilor economici la contribuţiile de asigurare socială în sumă de 35,6 mil. lei, contribuind astfel la scutirea de penalităţi atît a contribuabililor, cît şi a structurilor private, cărora le-au fost trecute datoriile acestora în sumă de 1043,2 mii lei. Prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1999, pentru întreţinerea Direcţiei executive a Fondului Social au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 3700,0 mii lei, cheltuielile de casă constituind 3017,2 mii lei, iar cele reale - 3140,4 mii lei. Conducerea Direcţiei executive a Fondului Social n-a respectat întocmai disciplina bugetară şi financiară, fiind comise încălcări la utilizarea mijloacelor financiare publice. Astfel, în baza unui contract, s-au procurat două climatizoare în valoare de 31,0 mii lei, deşi în devizul de cheltuieli aprobat n-au fost prevăzute. Şeful Direcţiei de control a Fondului Social (pe mun.Chişinău) dl V.Baraga în iulie 1999 a primit de la Fondul Social 90 mii formulare F4-BASS în sumă de 11,7 mii lei, însă la data efectuării controlului nu dispunea de documente justificative privind distribuirea lor. Totodată, în unul din birourile direcţiei nominalizate S.R.L. "Tipar-Garant", S.R.L. "Contabil-Service" şi S.R.L. "Victa" comercializau producţie poligrafică (inclusiv formulare F 4-BASS), fără să achite plata pentru folosirea încăperilor şi fără să elibereze bonuri de plată. Deşi anual Fondul Social comanda confecţionarea necesarului de formulare din contul bugetului, agenţii economici din mun.Chişinău, nefiind asiguraţi cu formulare, erau impuşi să le procure cu 0,35 lei pentru o blanchetă de la firmele nominalizate. Drept confirmare ne serveşte faptul că S.R.L. "Victa" a prezentat pentru control un certificat neînregistrat la Fondul Social, eliberat nelegitim de şeful Direcţiei de control a Fondului Social (pe mun.Chişinău) dl V.Baraga, în baza căruia aceasta pe parcursul a doi ani şi jumătate a comercializat formulare necesare agenţilor economici pentru prezentarea dărilor de seamă Fondului Social. În rezultatul lipsei de control din partea contabilităţii (dna S.Conicov), colaboratorii Fondului Social au efectuat în interese personale convorbiri telefonice pe liniile interurbane şi internaţionale în sumă de 15,9 mii lei, fără să restituie costul acestora. Încălcările grave, comise la executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi a devizului de cheltuieli pentru întreţinerea Direcţiei executive a Fondului Social, au fost condiţionate de ignorarea de către conducerea acesteia (dnii A.Cazacu, F.Zubatîi, dna L.Sverdlic) a legislaţiei în vigoare, nerespectarea ordinii stabilite de Guvernul RM privind efectuarea achitărilor reciproce - factori ce au dus la dezafectarea în continuare a mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat în folosul structurilor private în proporţii deosebit de mari (52,4 mil. lei - la executarea bugetului şi 33 mii lei - la executarea devizului de cheltuieli), la cauzarea de prejudicii statului în sumă de 0,6 mil. lei, la admiterea cheltuielilor iraţionale de 1,3 mil. lei, la necalcularea penalităţilor de peste 1,0 mil. lei, la folosirea telefoanelor de serviciu pentru efectuarea în scopuri personale a convorbirilor telefonice în sumă de 16,0 mii lei, la efectuarea cheltuielilor neeficiente de peste 20 mii lei şi altora în detrimentul intereselor statului şi pensionarilor. CAPITOLUL III Formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele interne şi externe Datoria externă de stat Datoria de stat a Republicii Moldova pentru creditele externe la 1.04.2000 a constituit 749,9 mil.dolari. Pentru deservirea datoriei externe a statului şi achitarea principalului creditelor, în anul 1999 au fost utilizate mijloace financiare atît din bugetul de stat, cît şi din creditele externe, în suma totală de 79,5 mil.dolari (echivalentul de 880,7 mil.lei), inclusiv: plata principalului creditelor - 38,04 mil.dolari; achitarea dobînzii aferente - 38,5 mil.dolari (423 mil.lei); suma comisioanelor, conform condiţiilor contractate - 0,26 mil.dolari; penalitatea plătită pentru nerespectarea termenelor de achitare a dobînzii şi a principalului creditelor - 2,711 mil.dolari. Cele mai mari sume ale comisioanelor şi penalităţilor au fost plătite pentru deservirea datoriei de 140 mil.dolari (RAO "Gazprom"), inclusiv suma comisionului - 1,4 mil.dolari (16,2 mil.lei) şi suma penalităţii - 1,2 mil.dolari (13,8 mil.lei). Guvernul Republicii Moldova, în perioada anilor 1991-1999, a acordat garanţii de stat agenţilor economici pentru credite externe în suma totală de 203,4 mil.dolari. Datoria arierată pentru garanţiile acordate de către Guvern şi Ministerul Finanţelor agenţilor economici, care au beneficiat de credite externe, faţă de instituţiile financiare internaţionale la 1.04.2000 a constituit 1,7 mil.dolari. Datoria agenţilor economici faţă de Ministerul Finanţelor (ca garant) la aceeaşi dată a constituit suma de 22,8 mil.dolari, sustrasă suplimentar din bugetul de stat în perioada anilor 1995-1999 pentru deservirea şi rambursarea creditelor menţionate. Suma garanţiilor ce pot deveni active cu un risc major în anul 2000, de 7,8 mil.dolari, de asemenea va fi sustrasă din bugetul de stat. Totodată, cei mai mari debitori faţă de Ministerul Finanţelor (S.R.L. "Vininvest", S.A. "Perfuzon", Î.M. "Semger") sînt în stare de faliment, adică nu există posibilităţi reale de a evita plăţile din buget. Astfel, S.R.L. "Vininvest" a beneficiat de la BERD de un credit acordat în două tranşe (18 mil.dolari şi 18,6 mil.DEM), conform garanţiei acordate de Guvern pe perioada anilor 1994-2004. La 1.04.2000 datoria acestei firme faţă de Ministerul Finanţelor a constituit 5936,8 mii dolari şi 6500,3 mii DEM, iar soldul principalului creditelor, care mai trebuie rambursat, alcăituieşte 13,3 mil.dolari şi 13,7 mil.DEM. Creditul a fost utilizat pentru reutilarea a 9 fabrici de vin şi la construcţia fabricii de sticlă "Glass Container Company". S.A. "Perfuzon" a beneficiat de la banca AKA, Germania de un împrumut în sumă de 12,7 mil.DEM (garanţia fiind dată de către Guvern pe un termen de 10 ani, pînă în anul 2004) şi de la "Drezdnerbank" - de 5 mil.DEM. Datoria S.A. "Perfuzon" faţă de Ministerul Finanţelor pe ambele credite la 1.04.2000 a constituit 5,9 mil.DEM, iar soldul rămas al creditului la această dată a alcătuit 13,9 mil.DEM. Î.M. "Semger" a beneficiat de la banca AKA, Germania de un credit în sumă de 6,2 mil.DEM. Datoria Î.M. "Semger" faţă de Ministerul Finanţelor la 1.04.2000 a constituit 2,9 mil.DEM, iar soldul nerambursat al principalului creditelor la această dată era de 3,7 mil.DEM. În total, pentru rambursarea acestor credite, utilizate pentru investiţii de către agenţii economici (care nu se achită în prezent), din bugetul de stat pe viitor (pînă în 2004) vor fi dezafectate mijloace financiare de 13,3 mil.dolari şi 31,3 mil.DEM. Administrarea la un nivel scăzut a implementării Proiectului de reabilitare a drumurilor şi valorificarea cu unele încălcări a creditului BERD în sumă de 28,6 mil.dolari de către conducerea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Î.S. "Druminvest", ineficacitatea Guvernului în tranziţie la soluţionarea problemelor apărute, încălcările comise de antreprenor (firma "ICO") şi subantreprenor (S.A. "Transconstrucţia") a condiţiilor Acordului de subantreprenoriat au generat o stare de conflict între participanţii la lucrări, au dus la tărăgănarea lucrărilor, tensionarea relaţiilor cu BERD şi suspendarea repetată şi îndelungată din partea acesteia a finanţăriii din contul creditului şi, în consecinţă, la pierderi financiare. Creditul BERD a fost acordat Republicii Moldova în 1995 în scopul finanţării a 75% din costul realizării Proiectului de reabilitare a drumurilor. Suma de 7,15 mil.dolari (25%) din costul proiectului trebuia să fie finanţată din contul fondului rutier. Responsabil de administrarea acestor lucrări şi valorificarea creditului, precum şi beneficiar al lucrărilor a fost numit Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor (MTGD) şi reprezentantul său autorizat - Direcţia de stat "Druminvest" (Î.S. "Druminvest"). În urma unor tendere internaţionale, MTGD a numit firma "Impresa Cavalleri Ottavio" ("ICO") din Italia în calitate de Antreprenor general pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum Chişinău-Sărăteni în volum de 11,0 mil.dolari şi a semnat cu ea Acordul de antreprenoriat, iar cu firma "Louis Berger" (Franţa), în calitate de inginer al proiectului, a încheiat contractul de consultanţă din 31.01.97. Conform contractului, firma "ICO" trebuia să îndeplinească tot volumul de lucrări în termen de 730 de zile, incluzindu-se în limitele finanţării de 51,33 mil.lei (11,0 mil.dolari) fără TVA. Lucrările de reabilitare a drumurilor au demarat la 1.04.97. Volumul finanţărilor valorificate pînă la 1.01.2000 pentru lucrările de reabilitare a drumurilor a constituit suma de 37,9 mil.lei (8,12 mil.dolari) şi pentru achitarea serviciilor inginerului proiectului - 1,1 mil.dolari. Din contul creditului şi din contul fondului rutier pînă în prezent au fost achitate 8,3 mil.dolari, inclusiv 1,1 mil.dolari - firmei "Louis Berger" şi 7,19 mil.dolari (33,56 mil.lei) - antreprenorilor. Din această sumă, volumul lucrărilor efectuate la preţul stabilit, conform documentelor de tender, a alcătuit 26,5 mil.lei, volumul fizic al lucrărilor fiind efectuat în mărime de aproximativ 56%. Costul lucrărilor faţă de cel planificat anterior a alcătuit suma de 10,2 mil.lei (2,2 mil.dolari), adică a crescut cu circa 20%. Astfel, peste prevederile proiectului a fost finanţată neîntemeiat suma de 2,9 mil.lei pentru achitarea TVA (cu încălcarea legilor bugetului pe a.1997 şi a.1998). Din această sumă au fost documentaţi ca de fapt cheltuiţi de către antreprenorul general doar 834 mii lei. Nu este documentată ca de fapt cheltuită pentru achitarea TVA suma de 2,05 mil.lei, transferată din contul proiectului S.A. "Transconstrucţia". Creşterea neprevăzută a costului lucrărilor în sumă de 1,26 mil.lei a avut loc din cauza importului pietrişului din granit din Ucraina de către S.A. "Transconstrucţia". La creşterea costului lucrărilor sînt atribuite şi pierderile de 4,37 mil.lei (937 mii dolari), plătiţi firmei "ICO" pentru staţionarea forţată timp de 146 de zile, precum şi în sumă de 309 mii dolari, achitaţi din contul creditului inginerului - firmei "Louis Berger" pentru prolongarea termenului lucrărilor, care de asemenea reprezintă pierderi. Pînă în anul 1999, pentru implementarea Primului Proiect de Cadastru (PPC), din creditul BIRD în sumă de 15,9 mil.dolari, din donaţiile unor ţări (Guvernul Elveţiei - 2,8 mil.dolari, Guvernul Suediei - 1,8 mil.dolari, Guvernul Norvegiei - 0,1 mil.dolari), precum şi din granturile japoneze în sumă de 1,08 mil.dolari, acordate Republicii Moldova, în total au fost valorificate circa 4,1 mil.dolari, inclusiv 1,44 mil. dolari - din contul creditului BIRD. Contrar Acordului din 10.06.97, încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Elveţiene, firmele furnizoare de utilaj specializat în valoare de 560 mii şi 655 mii franci elveţieni au fost selectate în urma concursului intern şi nu prin concurs internaţional. Ca şi în alte proiecte, este vădit accentul care s-a pus pe utilizarea resurselor financiare în scopul acordării asistenţei tehnice de către specialiştii străini şi locali în detrimentul procurării utilajului şi investiţiilor. Astfel, din contul primelor două avansuri din credit în sumă de 1,7 mil.dolari, pentru consultaţii s-au planificat circa 600 mii dolari, cu toate că pentru aceleaşi scopuri s-au repartizat peste 3 mil.dolari, primite ca granturi şi donaţii. Firma-consultant "ILIS", fiind remunerată pe deplin, nu şi-a îndeplinit întocmai obligaţiunile. N-a fost procurat tot echipamentul necesar, au fost îndeplinite şi luate la evidenţă cu întîrziere lucrările de elaborare a programelor de deservire a bazelor de date pentru cadastrul juridic în sumă de 87,5 mii dolari. La 16.04.98 cu firma "ENF" (Turcia) a fost încheiat un contract, care prevedea completul de lucrări la construcţia sistemului de aprovizionare cu apă potabilă a oraşelor Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcănesti, fiind determinat volumul de lucrări în sumă de 17,7 mil.dolari. Contractul prevedea că deservirea si rambursarea creditului către "Export-Credit-Bank" (Turcia) se efectuează de sine stătător de către Ministerul Finantelor din contul mijloacelor bugetare destinate finanţării investiţiilor capitale. La rîndul său, Î.S. "Sudacon" îşi asumă responsabilitatea pentru rambursarea creditului, iar începînd cu momentul dării în exploatare a obiectului urma ca Comitetul executiv al UTA Găgăuzia să repartizeze toate sumele venitului net de la exploatarea obiectului pentru acelaşi scop, acumulîndu-le în bugetul UTA Găgăuzia. Fiind împuternicit să efectueze controlul, Ministerul Finanţelor n-a făcut propuneri la calcularea costului lucrărilor îndeplinite si mărfurilor procurate, reieşind din preţurile pe piaţa republicii, şi n-a obligat întreprinderea "Sudacon" să indice volumul, tarifele şi suma totală a lucrărilor, preţul mărfurilor într-o singură anexă. La 1.11.98, în baza cererii Ministerului Finanţelor, a fost deschis acreditivul în sumă de 15,0 mil.dolari. Plata preventivă în formă de avans a fost transferată în folosul firmei "ENF" (Turcia) în suma de 2,25 mil.dolari la 17.11.98. Încălcînd art.9 din Legea vînzării de mărfuri nr.134-XIII din 3.06.94, Comitetul executiv al UTA Găgăuzia, în persoana Direcţiei "Sudacon", a încheiat cu diverşi agenţi economici un şir de contracte, în unele din ele lipsind clauzele pentru executarea lor normală. Cheltuielile reale la construcţia obiectului "Arteziene si apeductul c. Cioc-Maidan - Comrat" au alcătuit suma de 9805,1 mii dolari, depăşindu-le pe cele planificate cu 1641,1 mii dolari, în rezultatul îndeplinirii lucrărilor neprevăzute în proiect, si anume: construcţia suplimentară a apeductelor de aprovizionare cu apă în comunele Cioc-Maidan si Başcalia, pentru care s-au cheltuit, respectiv, 195,4 si 131,9 mii dolari, si a reţelelor orăşeneşti din or. Comrat - în sumă de 1262,4 mii dolari. Mijloacele financiare alocate din creditul menţionat, în unele cazuri, au fost folosite contrar destinaţiei. Astfel, din suma avansului, primit din contul creditului, în a.1998 firma "ENF" (Turcia) a transferat întreprinderii "Sudacon" 2051,9 mii lei, prevazuţi pentru pregătirea terenului si finanţarea lucrărilor de proiectare a apeductului. În realitate, pentru aceste lucrări s-au utilizat 229,2 mii lei, iar din suma indicată, contrar destinatiei (conform dispozitiei Başcanului Găgăuziei) a fost acordat un împrumut de 1298,5 mii lei bugetului raional Comrat pentru finanţarea instituţiilor bugetare. Valorificarea creditelor interne acordate cu garanţii de stat Neraţional şi neeficient a fost valorificat creditul în sumă de 10 mil.lei, primit sub garanţia statului pentru asigurarea întreprinderilor agricole cu piese de schimb la îndeplinirea lucrărilor de primăvară în a.1996, acordat în baza Hotărîrii Parlamentului nr.752-XIII din 29.02.96 şi a Hotărîrii Guvernului nr.162 din 19.03.96. La valorificarea acestui credit, CS "ARCA-Moldova", încălcînd condiţiile contractului de creditare, încheiat cu Ministerul Finanţelor, a efectuat un şir de tranzacţii de procurare a pieselor de schimb de la structurile intermediare din republică şi din afara ei, transferîndu-le acestora 4,2 mil.lei din suma creditului primit, admiţînd cazuri de imobilizare pe un termen lung a resurselor creditare, de aplicare a preţurilor majorate, de achiziţionare a mărfurilor nelichide. Astfel, la efectuarea tranzacţiei cu firma "Scana" (or.Chişinău), în afară de aplicarea preţurilor mărite, au fost încălcate termenele de furnizare a mărfurilor în sumă de 604 mii lei. Pentru achitarea faţă de banca-creditor a mijloacelor financiare imobilizate în circuitul firmei "Scana", prin intermediul CS "ARCA-Moldova", Ministerul Finanţelor a plătit din bugetul de stat 701 mii lei, inclusiv dobînda bancară - de 97 mii lei. Dispunînd de contract direct cu uzina din Kursk, rulmenţii au fost achiziţionaţi nu nemijlocit de la aceasta din contul creditului, dar prin intermediul firmei "Rafvic", la preţuri exagerate. Din cele două partide de rulmenţi, în valoare de 336,1 mii lei, procurate prin intermediul firmei nominalizate, din cauza preţurilor ridicate, cantităţii mari şi nomenclaturii inutile, la 1.01.99, adică peste 2,5 ani, au rămas nerealizaţi rulmenţi în sumă de 326 mii lei. La 1.01.99 la depozitul Concernului din contul creditului menţionat s-au format stocuri de mărfuri nelichide în sumă de 458,5 mii lei, iar o parte din mărfurile realizate întreprinderilor agricole rămîn pînă în prezent neplătite. Concernul, la 1.01.99, datora bugetului de stat 5,2 mil.lei, inclusiv 4,7 mil.lei - datoria de bază, iar 0,5 mil.lei - dobînda şi sancţiunile financiare. Întreg creditul de stat în sumă de 15 mil.dolari, primit de Guvernul Republicii Moldova de la Banca Asociată de Export-Import (BAEI) "Oneximbank" din Federaţia Rusă, inclusiv 7 mil.dolari - partea acordată S.A. "Tirex-Petrol", a fost utilizat cu devieri de la legislaţia şi actele normative în vigoare, cu abateri din partea Guvernului RM şi S.A. "Tirex-Petrol" de la principiile eficienţei şi raţionalităţii, ca rezultat înregistrîndu-se pierderi esenţiale. Primind însărcinarea Parlamentului de a lua măsuri urgente în vederea finanţării necesităţilor complexului energetic în perioada toamnă-iarnă 1996-1997, prin intermediul atragerii creditelor interne şi externe, Guvernul a negociat creditul în sumă de 15 mil.dolari cu BAEI "Oneximbank" din Federaţia Rusă, destinat pentru procurarea cărbunelui energetic, semnînd Acordul de credit din 26.12.96, care n-a fost expus de către Guvern pentru a fi ratificat de Parlament. În pofida condiţiilor foarte dure ale împrumutului, Guvernul n-a asigurat rambursarea reală a creditului în termenele preconizate, determinînd valorificarea lui prin emiterea a două hotărîri (nr.712 şi nr.739) cu conţinut contradictoriu (prima prevedea efectuarea plăţilor anticipate a cîte 5 mil.dolari către firmele intermediare străine "Promenco" (SUA), "Hostex Estableshement" (Elveţia) şi "Komsomoleţ Donbassa" (Ucraina) pentru livrările de cărbune, iar prin a doua - Ministerul Finanţelor este autorizat să achite datoriile creditoare ale S.A. "Tirex-Petrol" şi CS "Moldenergo" faţă de alte firme pentru livrările anterioare de resurse energetice efectuate în perioada 1995-1996), care, nefiind publicate în Monitorul Oficial, contravin Legii nr.173-XIII din 6.07.94. Îndeplinind hotărîrea nr.712, Ministerul Finanţelor a încheiat la 14.01.97 cu S.A. "Tirex-Petrol" acordul de recreditare în sumă de 7 mil.dolari, confirmînd destinaţia iniţială a creditului - "asigurarea livrărilor de cărbune în perioada de toamnă-iarnă 1996-1997", dar care vine în contradicţie cu Hotărîrea Guvernului nr.739 din 30.12.96. Din mijloacele băneşti transferate de Ministerul Finanţelor la conturile companiilor "Promenco" şi "Hostex Estableshement", S.A. "Tirex-Petrol", prin cereri de plată adresate acestor companii, a stins o parte din datoriile sale creditoare: în aprilie 1997 - de 358,6 mii dolari faţă de firma "Opusco" (Cipru); în ianuarie 1997 - de 2,9 mil.dolari faţă de firma "ARCH" şi de 350 mii dolari faţă de Compania "Lukoil Moldova"; în ianuarie 1997 - de 1,17 mil.dolari faţă de firma "Borasy" etc. La destinaţia indicată în acordul de recreditare s-au utilizat doar 2,0 mil.dolari. Timp de 2,5 ani S.A. "Tirex-Petrol" a rambursat Ministerului Finanţelor doar 218,2 mii dolari şi a rămas datoare la 1.07.99, conform evidenţei contabile, cu 122,3 mil.lei, inclusiv pierderi de 62 mil.lei din cauza diferenţei negative a cursului valutar. În litigiul dintre Ministerul Finanţelor şi S.A. "Tirex-Petrol" se află suma de 799 mii dolari, care reprezintă valoarea cărbunelui livrat de Societate populaţiei conform hotărîrilor Guvernului. Guvernul, la rîndul său, n-a rambursat acest credit către BAEI "Oneximbank" şi în prezent, după mai multe tratative cu privire la reeşalonare, datoria calculată a Republicii Moldova faţă de Federaţia Rusă pentru acest împrumut constituie 16,6 mil.dolari, Ministerul Finanţelor achitînd pînă în prezent penalităţi în sumă de 1,5 mil.dolari. Mijloacele primite în urma valorificării creditului de stat în sumă de 14,44 mil.dolari, acordat de Guvern S.A. "Tirex-Petrol" în formă de cărbune, din contul datoriei Ucrainei faţă de Republica Moldova, au fost utilizate, în majoritate, pentru necesităţile interne ale S.A. "Tirex-Petrol", aceasta neonorîndu-şi obligaţiunile de rambursare deplină a împrumutului. Încheind contractele de livrări ale cărbunelui cu Î.S. "Ucrugleresursî", S.A. "Tirex-Petrol" a beneficiat de 429348 tone de cărbune în sumă de 15 mil.dolari, pe care l-a comercializat eficient şi fără pierderi pentru sine, mijloacele primite utilizîndu-le, însă, pentru necesităţile proprii, neachitînd datoria faţă de Ministerul Finanţelor în sumă de 10,6 mil.dolari. Doar 91458 t de cărbune au fost livrate comitetelor executive raionale, micşorînd respectiv datoria creditoare a S.A. "Tirex-Petrol" cu 18564 mii lei (4298 mii dolari). Cantitatea de 320245 tone de cărbune în sumă totală de 68,85 mil.lei (14,96 mil.dolari) a fost livrată CS "Moldenergo", care a achitat o parte din datorie în mărime de 31,85 mil.lei prin achitări reciproce. Restul datoriei de 7,15 mil.dolari (32,94 mil.lei) a CS "Moldenergo" faţă de S.A. "Tirex-Petrol" a fost transferat în valută la contul acesteia de către Ministerul Finanţelor (la 12.08.96), în contul achitării datoriilor bugetelor locale faţă de CS "Moldenergo", cu perfectarea acordurilor de credit de către Ministerul Finanţelor cu Primăria mun.Chişinău şi comitetele executive raionale. S.A. "Tirex-Petrol" a utilizat suma primită la achitarea datoriilor sale pentru combustibilul livrat anterior de firma "ARCH" - 4 mil.dolari, de firma "Opusco" - 108 mii dolari; datoriei CS "Moldenergo" faţă de firma "Hostex Estableshement" - 840 mii dolari; achitarea dobînzii pentru credit - 141,8 mii dolari; 1,9 mil.dolari au fost folosiţi la achitări cu firma "Undas", pentru intermedierea în livrările de cărbune primit din contul datoriei Ucrainei faţă de Republica Moldova (772 mii dolari - ca plată pentru servicii de marketing, fără o fundamentare a lucrului efectuat de firma "Undas", iar 1123 mii dolari - pentru serviciile acordate întru obţinerea cărbunelui cu parametrii ridicaţi, dar în lipsa unui act de primire-predare). S.A. "Tirex-Petrol", beneficiind de creditul de stat în valoare de 14,4 mil.dolari şi primind în urma valorificării lui un venit de peste 20 mil.dolari (92 mil.lei), şi-a onorat în termenele preconizate doar datoria de 4,3 mil.dolari, datoria faţă de Ministerul Finanţelor după trei ani de la expirarea termenului de achitare (la situaţia din 7.06.99) alcătuind 14,9 mil.dolari. În urma încheierii Acordului de credit (tripartit) din 11.04.96 între banca "Drezdnerbank" (Germania), ca "împrumutător", S.A. "Tirex-Petrol", ca "împrumutat", şi BCA "Eximbank", ca "bancă împuternicită", şi în baza garanţiei de stat acordate de Ministerul Finanţelor la 19.04.96, "Drezdnerbank" a acordat o linie de credit în regim "stand-by" de pînă la 50 mil.dolari pentru procurarea petrolului brut şi produselor petroliere prin intermediul Companiei "Mabanaft" (Germania), cu care a fost încheiat Acordul de livrări din 20.08.96, cu introducerea unor amendamente la 23.08.96. Unul din scopurile principale preconizate la negocierea acestui credit - diversificarea pieţelor de procurare a resurselor energetice n-a fost atins. Compania "Mabanaft", în perioada 1996-1999, a livrat produse petroliere, în exclusivitate din ţările CSI, în sumă totală de 25,2 mil.dolari. Pînă la 1.12.99 S.A. "Tirex-Petrol" a achitat 21,54 mil.dolari, rămînînd datoare cu 7,13 mil.dolari. Datoria S.A. "Tirex-Petrol" faţă de Compania "Mabanaft", care poate nimeri sub garanţia de stat, alcătuieşte circa 1,46 mil.dolari, aceasta formîndu-se din cauza încălcării de către conducerea Societăţii (dl N.Ciornîi) a condiţiilor impuse prin Hotărîrea Parlamentului RM nr.881-XIII din 19.06.96 şi Acordului privind neadmiterea livrărilor fără plată anticipată. În anul 1997 S.A. "Tirex-Petrol" a comercializat produse petroliere primite în exclusivitate de la Compania "Mabanaft" fără plată anticipată, formînd datorii debitoare considerabile. Totodată, pentru achitarea datoriilor istorice ale S.A. "Tirex-Petrol", Ministerul Finanţelor a perceput de la aceasta, din contul livrărilor Companiei "Mabanaft", mijloace băneşti în sumă de circa 915 mii dolari. Pierderile cauzate S.A. "Tirex-Petrol" de schimbările cursului leului faţă de dolar, la valorificarea acestei linii de credit, au alcătuit pînă la 1.12.99 suma de 62,7 mil.lei. Creditele în sumă de 25 mil.lei, acordate S.A. "Tirex-Petrol" în anul 1996 de BCA "Bancosind" (15 mil.lei), BCA "Comertzbank" (5 mil.lei) şi BCA "Universalbank" (5 mil.lei) cu garanţia Guvernului, destinate procurării produselor petroliere, livrării lor gospodăriilor agricole, au fost valorificate de către Guvern şi S.A. "Tirex-Petrol" neeficient, cauzînd pierderi statului. Din contul acestor credite au fost efectuate în majoritate achitări pentru livrările anterioare de produse petroliere. Cu suma de 1,57 mil.lei a fost achitată plata anticipată a livrărilor de motorină de către firma "Rigel" care, primind plata anticipată, n-a efectuat livrările prevăzute de contract, dar a stins datoria debitoare prin achitări reciproce. S.A. "Tirex-Petrol", n-a asigurat achitarea cu băncile pentru creditele primite, iar Ministerul Finanţelor, în calitate de garant, a fost nevoit să-şi onoreze garanţiile faţă de băncile comerciale, utilizînd din bugetul de stat 28,5 mil.lei, înregistrîndu-i ca datorie debitoare a S.A. "Tirex-Petrol". După 2,5 ani, la 01.07.99, datoria S.A. "Tirex-Petrol" faţă de Ministerul Finanţelor pentru aceste credite a alcătuit 27,55 mil.lei, achitînd în această perioadă prin achitări reciproce doar 19 mil.lei. În perioada 1995-1997 BCA "Petrolbank" a acordat S.A. "Tirex-Petrol" patru credite în sumă de 25 mil.lei şi 750 mii dolari. Astfel, în anul 1995, BCA "Petrolbank" a acordat S.A. "Tirex-Petrol", în scopul achitării de către aceasta a datoriilor sale faţă de buget, un împrumut cu garanţie de stat în sumă de 22 mil.lei. În temeiul acordului încheiat, Ministerul Finanţelor a achitat lunar BCA "Petrolbank" dobînda pentru credit, utilizînd mijloacele bugetare în suma totală de 4,5 mil.lei, iar la expirarea termenului de scadenţă a achitat şi suma creditului de 22 mil.lei din contul fondului extrabugetar şi a întocmit Acordul respectiv, prin care suma de 26,5 mil.lei, achitată de minister, este perfectată ca credit acordat S.A. "Tirex-Petrol" pînă la 1.04.97. Însă după doi ani de la expirarea termenului, la 1.07.99, nefiind asigurată achitarea, datoria S.A. "Tirex-Petrol" faţă de Ministerul Finanţelor pentru acest credit alcătuieşte 55 mil.lei (credit - 25,8 mil.lei, dobîndă - 25,2 mil.lei, penalitate - 3,9 mil.lei). Începînd cu anul 1993, Guvernul Republicii Moldova a acordat, prin hotărîrile sale, un şir de garanţii guvernamentale Asociaţiei republicane "Fertilitate" la creditele primite pentru procurarea produselor agrochimice. Ministerul Finanţelor şi fosta Asociaţie republicană "Fertilitate", încălcînd aceste hotărîri, au readresat aceste credite şi garanţii guvernamentale altor persoane juridice subordonate, aflate sub controlul structurilor private, lipsind organele de stat de posibilitatea de a influenţa gestionarea efectivă şi rambursarea acestor credite. Astfel, S.A. "Fertilitate-Călăraşi" a primit în anii 1994-1997 credite garantate de Guvern în sumă totală de 128,4 mil. lei, dintre care s-au rambursat doar 35,7 mil.lei. La 5.02.99 datoriile S.A. "Fertilitate-Călăraşi" alcătuiesc 176,3 mil.lei. Bunurile materiale primite în contul achitărilor pentru produsele chimice şi resursele financiare obţinute de la comercializarea lor n-au fost utilizate pentru stingerea datoriilor la creditele garantate de Guvern, ci la stingerea altor credite primite în băncile comerciale. Nu sînt luate măsurile necesare pentru achitarea creditelor şi de către altă întreprindere - S.A. "Fertilitate-Străşeni", căreia neîntemeiat i-au fost readresate garanţiile guvernamentale. După readresarea de la S.A. "Fertilitate-Străşeni" la S.A. "Fertilitate-Călăraşi" a creditului şi garanţiei guvernamentale pentru procurarea silitrei amoniacale în mărime de 4,15 mil. dolari, S.A. "Fertilitate-Străşeni" a rămas datoare Ministerului Finanţelor cu 1,64 mil. dolari. Un factor care a determinat majorarea datoriei faţă de Ministerul Finanţelor este prolongarea de către Guvern a termenelor de achitare a datoriilor întreprinderilor agricole faţă de S.A. "Fertilitate-Străşeni", cu reflectarea pierderilor de la diferenţa de curs a valutei naţionale faţă de dolar din contul societăţii pe acţiuni. Din suma totală a chimicalelor de 18 mil. dolari, importate în anul 1995 de către S.A. "Fertilitate-Chişinău", la S.A. "Fertilitate-Călăraşi" s-au acumulat chimicale în sumă de 4,0 mil. dolari, dintre care cu termenele de păstrare expirate - în sumă de 1,5 mil. dolari, sau 36,6 la sută. Mersul deservirii şi rambursării unor credite primite în anii precedenţi În cadrul Programului american PL-480, prin Agenţia SUA "Corporaţia de credite marfare", Republica Moldova a beneficiat de 6 credite tehnice în suma totală de 61,7 mil.dolari la condiţii standarde. Astfel, în a.1992 au fost primite cereale în sumă de 9,85 mil.dolari, valorificate în interior - în mărime de 3,94 mil.lei (0,84 mil.dolari), achitate de către beneficiari - de 3,8 mil.lei (0,80 mil.dolari), cu soldul înregistrat al datoriei neachitate la 1.04.2000 - de 0,13 mil.lei. În a.1993 au fost primite cereale în sumă de 9,90 mil.dolari, valorificate - în mărime de 23,3 mil.lei (4,95 mil.dolari), achitate de agenţii economici - în sumă de 16,0 mil.lei (3,2 mil.dolari), cu soldul înregistrat al datoriei neachitate - de 7,28 mil.lei (la 1.04.2000). În a.1994 au fost primite cereale de 19,87 mil.dolari, valorificate - în mărime de 18,23 mil.dolari, din care suma de 9,93 mil.dolari a fost reevaluată şi contractată la interior în valută naţională la rata de schimb oficială stabilită de Banca Naţională a Moldovei la data importării mărfii, ce echivalează cu 48,9 mil.lei, iar suma de 8,28 mil.dolari a fost perfectată la interior sub credite în valută. Agenţii economici au achitat, respectiv, 2,95 mil.lei (0,26 mil.dolari) şi 0,86 mil.dolari, soldul datoriei neachitate alcătuind 45,98 mil.lei (3,67 mil.dolari) pe creditul reevaluat în lei şi 7,42 mil.dolari - pe creditul acordat în dolari. În a.1995 au fost primite cereale în valoare de 9,6 mil.dolari, valorificate în sumă de 9,4 mil.dolari, achitate de beneficiari în sumă de 1,1 mil.dolari, soldul datoriei neachitate fiind de 8,2 mil.dolari. În a.1996 au fost importate cereale în sumă de 12,5 mil.dolari, dar achitate de beneficiari doar 0,54 mil.dolari şi 29,5 mil.lei, soldul datoriei neachitate la 1.04.2000 constituind 6,94 mil.dolari şi 3,09 mil.lei. Beneficiarii de credite au achitat Ministerului Finanţelor pe primele două tranşe (anii 1992, 1993) doar suma de 19,8 mil.lei (4,08 mil.dolari), datoria lor în prezent fiind de 7,4 mil.lei (0,6 mil.dolari). Astfel, din cauza greşelilor comise la repartizarea şi contractarea în valute diferite, sumele acumulate pe contul Ministerului Finanţelor acoperă sumele înregistrate ca datorie pe aceste credite (9,8 mil.dolari şi 9,9 mil.dolari) doar numai cu 4,08 mil.dolari, diferenţa de 15,62 mil.dolari alcătuind pierderi directe aduse statului, sume care începînd cu anii 1999 şi 2000 vor fi sustrase treptat din bugetul de stat a cîte 928 mii dolari anual, timp de 23 de ani, pentru achitarea deplină cu Guvernul SUA. Din cauza devalorizării rapide a valutei naţionale, pierderile directe înregistrate de stat, legate de tranşele III (a.1994) şi IV (a.1995), care parţial au fost contractate în lei moldoveneşti, alcătuiesc suma totală de 7,75 mil.dolari, care la etapa rambursării creditelor vor fi sustrase din bugetul de stat. Din suma totală de 61,7 mil.dolari (suma creditelor PL-480) la contul extrabugetar al Ministerului Finanţelor şi prin achitări reciproce s-au acumulat doar 13,72 mil.dolari, datoria totală la 1.04.2000 constituind 48 mil.dolari. Pentru deservirea creditelor PL-480, în perioada anilor 1993-1999 au fost utilizate mijloace financiare în suma totală de 6,2 mil.dolari, echivalentul a 40,8 mil.lei. Totodată, pînă în prezent, începînd cu perioada de deservire a două tranşe (1994-1995), statului i-au fost cauzate pierderi directe în suma totală de 2,57 mil.dolari (15,17 mil.lei), în urma valorificării lor, fără a contracta creditul cu întreprinderile cerealiere. Din vina persoanelor cu funcţii de răspundere din Guvern, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Departamentul Produselor Cerealiere statului îi sînt aduse pierderi în cadrul Programului PL-480 de 28,08 mil.dolari. Aceste pierderi sînt alcătuite din suma dobînzilor achitate la exterior, dar neacoperite în interior în marime de 4,71 mil.dolari şi suma principalului creditelor de 23,37 mil.dolari, care nu mai poate fi rambursat de către beneficiarii interiori. Eficienţa asistenţei tehnice externe Asistenţa tehnică din partea ţărilor şi instituţiilor internaţionale donatoare pentru Republica Moldova a demarat în anul 1992, însă a căpătat o adevărată amploare începînd cu anii 1995-1996. Volumul asistenţei tehnice a alcătuit în anul 1995 suma de 74,4 mil.dolari, în a.1996- 50,8 mil.dolari, în a.1997 - 54,8 mil.dolari, în a.1998 - 107,1 mil.dolari. Pentru anii 1999-2000 este preconizat un buget al asistenţei tehnice de peste 102,8 mil.dolari. Cu toate acestea, după volumul de investiţii directe în economie pe cap de locuitor, în anii 1997-1998, Republica Moldova încheie lista ţărilor în curs de tranziţie din Europa, ceea ce poate fi considerat ca unul din indicii indirecţi ai eficienţei reduse a asistenţei tehnice în ţara noastră. Planificarea asistenţei tehnice pentru republică se efectuează de către Guvern în concordanţă cu instituţiile şi ţările donatoare prin întocmirea unor programe complexe de asistenţă tehnică, care au fost adoptate în baza hotărîrilor Guvernului. Responsabil de coordonarea cooperării tehnice din partea Guvernului Republicii Moldova este Ministerul Economiei şi Reformelor. În anul 1996 în sectorul agrar au fost desfăşurate 7 proiecte de asistenţă tehnică cu un buget anual în sumă de 3,8 mil.dolari; în anul 1997 - 13 proiecte cu un buget anual de 4,3 mil.dolari; pînă la sfîrşitul anului 1998 au fost implementate 17 proiecte cu un buget total de 31,64 mil.dolari. Întru executarea Hotărîrii Guvernului nr.414 din 10.05.99 "Cu privire la Programul de asistenţă tehnică pentru anii 1999-2000" şi în scopul coordonării eficiente a procesului de colaborare şi implementare a proiectelor de asistenţă tehnică, Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare (MAIP) a creat Consiliul de administrare a proiectelor de asistenţă tehnică, însă nici unul din scopurile preconizate de consiliun-a fost atins. Din contul grantului în sumă de 748660 ECU, acordat de Guvernul Japoniei, după încheierea contractului respectiv, firma "KPMG" a acordat Corporaţiei "Vininvest" consultaţii permanente pentru implementarea proiectului de promovare a vinurilor produse în Republica Moldova pe piaţa occidentală. Managerul general din partea firmei "KPMG" dl F.Meerloo a dat dovadă de incompetenţă, s-a impus cu falsificări la desfăşurarea tenderului şi a fost înlocuit cu dl H.Loncu. În rezultatul implementării acestui proiect, a fost valorificat creditul BERD în sumă de 30 mil.dolari, acordat Corporaţiei "Vininvest", cu garanţia Guvernului, aceasta efectuînd modernizarea parţială a 9 fabrici de producere a vinului, construind uzina de producere a sticlei "Glass Container Company" S.A., promovînd vinurile moldoveneşti peste hotare. Unităţile economice, care trebuiau să activeze în continuare eficient, în prezent sînt falimentare şi nu-şi pot onora datoriile pentru credit. După finalizarea proiectului tot utilajul de provenienţă internă şi externă urmează să fie predat prin acte de primire-predare beneficiarului proiectului, care trebuie să-l ia în evidenţă contabilă conform legislaţiei şi actelor normative în vigoare şi să-l utilizeze potrivit prevederilor proiectului sau în alt mod. Însă aceste prevederi la unele ministere se încalcă. Astfel, la finisarea proiectului "Crearea biroului de promovare a exportului produselor agricole" de către MAIP nu este luată la evidenţă nici o unitate din tehnica şi utilajul primit prin actul de predare-primire. Cu încălcări ale actelor normative în vigoare şi fără de nici un control din partea MAIP o parte din acestea sînt transmise în cadrul altui proiect TACIS, iar soarta celorlalte unităţi, inclusiv a 2 automobile, rămîne necunoscută. De asemenea, n-a fost luat la evidenţa contabilă în Agenţia Naţională Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie utilajul în sumă de 1,4 mil.lei, primit din donaţia Guvernului Elveţiei (aparataj de precizie, staţii electronice, utilaj geodezic etc.) CAPITOLUL IV Măsurile întreprinse pentru lichidarea încălcărilor depistate de Curtea de Conturi În scopul asigurării respectării legilor şi aplicării principiilor de eficacitate şi economicitate în gestionarea resurselor financiare şi materiale ale statului, precum şi determinării responsabilităţii factorilor de decizie, în baza hotărîrilor Curţii de Conturi, au fost vărsate în bugetul de stat venituri tăinuite, plăţi obligatorii neachitate pe deplin şi la timp, sancţiuni economice în sumă totală de 3,7 mil.lei; au fost restabilite mijloace bugetare, utilizate contrar destinaţiei, în sumă de 4,2 mil.lei etc. Pentru încălcarea sau nerespectarea legislaţiei în vigoare, la cererea Curţii de Conturi, au fost destituite din funcţiile deţinute 20 persoane responsabile şi sancţionate - 99. În fiecare caz organele supuse controlului, în baza hotărîrilor Curţii de Conturi, au luat măsuri pentru lichidarea încălcărilor depistate în urma controalelor. Pentru urgentarea lichidării neajunsurilor depistate, Curtea de Conturi a conlucrat nemijlocit cu persoanele cu funcţii de răspundere din Guvern, ministere, departamente şi alte organe administrative. În scopul îmbunătăţirii situaţiei privind executarea hotărîrilor Curţii de Conturi, au fost organizate întîlniri cu factorii de decizie ai subiecţilor supuşi controlului, care au tărăgănat şi n-au executat în deplină măsură cerinţele hotărîrilor Curţii. În adresa acestor factori de decizie au fost remise scrisori de avertizare, conform art.174 (9) al Codului cu privire la contravenţiile administrative. Pentru sancţionarea persoanelor care nu îndeplinesc hotărîrile Curţii de Conturi s-a apelat şi la justiţie. Curtea de Conturi întreţine o conlucrare esenţială cu conducerea de vîrf a ţării, hotărîrile adoptate fiind remise Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului, Guvernului pentru informare şi luare de atitudine, în vederea respectării de către factorii de decizie a legislaţiei economico-financiare şi a principiilor utilizării raţionale şi gestionării eficiente a mijloacelor financiare. De asemenea, hotărîrile Curţii de Conturi au fost aduse la cunoştinţa opiniei publice prin publicarea lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Îndeplinind funcţia de control financiar, Curtea de Conturi, prin hotărîrile sale, a propus Guvernului şi a cerut de la unele ministere elaborarea unor mecanisme ce ar asigura îndeplinirea necondiţionată a prevederilor unor legi şi acte normative, elaborarea şi aprobarea diferitor regulamente, instrucţiuni. Guvernul Republicii Moldova a întreprins unele măsuri pentru elaborarea mecanismelor, regulamentelor, instrucţiunilor în vederea asigurării îndeplinirii legilor în vigoare. Au fost abrogate unele dispoziţii şi hotărîri ale Guvernului neîntemeiat emise anterior şi elaborate proiecte de legi pentru modificarea unor articole din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat etc. Măsurile întreprinse de către Curtea de Conturi au asigurat îndeplinirea de către Guvern, ministere, departamente, întreprinderi şi alte instituţii a majorităţii cerinţelor hotărîrilor adoptate. Astfel, Guvernul Republicii Moldova (Hotărîrea nr.722 din 29.07.99) a examinat Hotărîrile Curţii de Conturi nr.4 din 22 ianuarie 1999 "Privind rezultatele controlului asupra unor aspecte ale activităţii economico-financiare a Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale al Republicii Moldova", nr.22 din 28 aprilie 1999 "Privind rezultatele controlului asupra executării devizului de cheltuieli pe anul 1998 la Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale", precum şi informaţia grupului de control despre executarea de către Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale a legilor şi hotărîrilor Guvernului privind măsurile concrete în vederea încadrării în limitele bugetului pe anii 1998-1999, considerînd nesatisfăcătoare activitatea conducerii Departamentului (dnii A.Gamurari, A. Cociug) în aspectul administrării mijloacelor financiare publice, fapt care a determinat admiterea supracheltuielilor de mijloace bugetare în proporţii enorme. Totodată, Guvernul i-a eliberat pe dl Anton Gamurari din funcţia de director general al Departamentului, pe dl Anatol Cociug - din funcţia de vicedirector general al Departamentului - şef al Statului Major al Forţelor Protecţie Civilă, apoi pe dna G.Borodina - din funcţia de şef al secţiei economie şi finanţe, pentru executarea superficială a atribuţiilor de serviciu. De asemenea, Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea nr.1005 din 2.11.99 "Despre îndeplinirea Hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova, emise în baza materialelor Curţii de Conturi, şi măsurile întreprinse în urma controalelor efectuate în perioada decembrie 1998-septembrie 1999", a atenţionat conducerea Ministerului Finanţelor, Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, Ministerului Justiţiei, Departamentului privatizării şi administrării proprietăţii de stat şi a Primăriei mun.Chişinău asupra nerespectării termenelor de executare a Hotărîrilor Guvernului şi Curţii de Conturi, cerînd, în caz de neîndeplinire a acestora, tragerea la răspundere a conducătorilor instituţiilor în cauză conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Încălcări flagrante şi lacune au fost depistate în activitatea economico-financiară şi juridică a Fondului pentru Susţinerea Antreprenoriatului şi Dezvoltării Micului Business. Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea nr.879 din 28.09.99, a modificat componenţa Consiliului fondului nominalizat şi a cerut intensificarea activităţii de rambursare a creditelor acordate în perioada anilor 1995-1997. În Hotărîrea nr.8 din 4.02.99 "Privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Asociaţiei de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva", Curtea de Conturi a propus Guvernului Republicii Moldova să aducă în conformitate cu legislaţia în vigoare codul juridic de activitate al A.S.S."Moldsilva" şi, pentru întreţinerea corectă a relaţiilor cu bugetul de stat, să determine statutul Asociaţiei ca întreprindere bugetară ori întreprindere autogestionară. Guvernul Republicii Moldova a reacţionat operativ, emiţînd Hotărîrea nr.688 din 23.07.99 "Cu privire la lichidarea Asociaţiei de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" şi înfiinţarea Serviciului Silvic de Stat". S-a decis ca Serviciul Silvic de Stat să activeze pe bază de autogestiune economică şi autonomie financiară. La 22.09.99 Guvernul, prin Hotărîrea sa nr.869, a aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Serviciului Silvic de Stat nou format şi a decis formarea şi finanţarea comenzii de stat în silvicultură. Curtea de Conturi, prin Hotărîrea sa nr.51 din 14.11.97 "Privind rezultatele controlului tematic asupra veridicităţii estimării contribuţiilor patrimoniale în capitalul statutar al Societăţii pe Acţiuni "Franzeluţa", a cerut de la fostul Minister al Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, în comun cu reprezentanţii S.A."Franzeluţa", să verifice corectitudinea formării capitalului statutar al S.A. "Franzeluţa", pentru modificarea acestuia conform Legii cu privire la societăţile pe acţiuni. Analiza informaţiilor primite referitor la problema abordată denotă că argumentele vicedirectorului general al Departamentului privatizării şi administrării proprietăţii de stat dna Z.Grafchin de a nu executa cerinţele Curţii de Conturi de la bun început au fost lipsite de un suport juridic şi de responsabilitate totală faţă de funcţia pe care o deţine, fapt care a contribuit la pierderea acţiunilor statului în sumă de 7,6 mil.lei la acest agent economic şi la neexecutarea pînă în prezent a acestei hotărîri. Conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.9 din 4.02.99 "Privind rezultatele controlului tematic asupra legalităţii deetatizării patrimoniului de stat în procesul de lichidare a uzinei "Compecs" mun.Chişinău", de la Ministerul Economiei şi Reformelor şi Ministerul Industriei şi Comerţului s-a cerut determinarea, de comun acord, pe viitor a soartei patrimoniului de stat rămas la balanţa Î.S. "Uzina Compecs". Departamentul privatizării şi administrării proprietăţii de stat, studiind problema în cauză şi fiind de acord, a înaintat Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Industriei şi Comerţului propunerea de a se încheia procedura de lichidare a uzinei, iar toate activele şi pasivele acesteia (3,1 mil.lei) să fie transmise S.A. "Agat", astfel majorînd cota statului. Însă, cu toate că inventarierea bunurilor la uzina "Compecs" s-a efectuat şi adunarea generală a acţionarilor S.A. "Agat" din 14 aprilie 1999 a susţinut unanim chestiunea privind includerea patrimoniului uzinei "Compecs" în capitalul statutar al S.A. "Agat" prin majorarea cotei statului, Ministerul Industriei şi Comerţului pînă în prezent nu a emis ordinul de suspendare a activităţii comisiei de lichidare a uzinei "Compecs", n-a transferat S.A. "Agat" bunurile uzinei şi n-a modificat documentele acesteia conform legislaţiei în vigoare şi propriului ordin nr.2/2 din 10 august 1999. Ca consecinţă, tărăgănarea executării hotărîrii în cauză a Curţii de Conturi a dus la aceea că sursele obţinute de la comercializarea bunurilor au fost consumate neeficient de către comisia de lichidare, care a activat din luna decembrie 1994 pînă în a.2000. Conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.24 din 4 mai 1999 "Privind rezultatele controlului tematic efectuat la solicitarea unui grup de deputaţi ai Parlamentului la Comitetul executiv raional Cahul", de la Ministerul Finanţelor s-a cerut efectuarea unui control asupra respectării legislaţiei în vigoare la comercializarea vinului reimportat din Spania de către întreprinderea "Garling Enterprises Inc", iar ultima a informat Curtea de Conturi că, din lipsa documentelor necesare, problema în cauză nu poate fi controlată. De facto, conform rezultatelor controlului efectuat de Curtea de Conturi şi informaţiei Departamentului Controlului Vamal, prin intermediul firmei menţionate, din Republica Moldova (de la 4 gospodării agricole din raionul Cahul) în anul 1995 s-au exportat firmei "ASPI OVERSEAS Inc" (Spania) 156,4 mii decalitri de vin de origine moldovenească, costul căruia, din cauză că indicii calitativi nu corespundeau cerinţelor europene, n-a fost plătit de ultima. Acest vin, conform contractului bilateral, încheiat între firma din Spania şi "Garling Enterprises Inc", a fost reimportat şi prelucrat în Republica Moldova, iar apoi realizat de întreprinderea "Garling Enterprises Inc". Aşadar, Ministerul Finanţelor, avînd o informaţie concretă despre pierderile Republicii Moldova în sumă de 395,1 mii dol.SUA, n-a efectuat în termenele stabilite controlul cuvenit asupra respectării legislaţiei în vigoare la comercializarea vinului reimportat din Spania de către întreprinderea "Garling Enterprises Inc". Dat fiind că Curtea de Conturi practic nu dispune de un mecanism de constrîngere, de sancţionare a persoanelor care au comis încălcări şi abateri de la legislaţia în vigoare, cauzînd prejudicii statului, randamentul măsurilor luate rămîne nesatisfăcător. Instituirea a 4 Camere de Conturi în teritoriu va permite exercitarea controalelor tematice integrale şi a reviziilor (în domeniile respective ale economiei naţionale), fapt care va spori cu mult eficacitatea controlului economico-financiar de stat, responsabilitatea factorilor de decizie pentru încălcările disciplinei financiare din economia ţării. Deşi cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a Curţii de Conturi în anii 1995-1999 se recuperează de peste cinci-şase ori, crearea Camerelor de Conturi teritoriale va contribui şi mai mult la sporirea eficacităţii controalelor exercitate de către Curtea de Conturi, va ridica gradul de respectare a legislaţiei ce reglementează activitatea economico-financiară şi va oferi posibilitatea realizării atribuţiilor de control ale Curţii de Conturi conform principiilor internaţionale ale controlului financiar. Curtea de Conturi a conlucrat cu Procuratura Generală, organele afacerilor interne şi organele de control. În scopul recuperării prejudiciilor cauzate statului şi tragerii la răspundere a persoanelor vinovate, Curtea de Conturi în anul 1999 a expediat Procuraturii Generale 13 materiale care conţin elemente constitutive ale infracţiunii economice, pentru a fi examinate în conformitate cu art.93 din CPP al Republicii Moldova. Din materialele remise în a.1999 la Procuratura Generală, pe 8 materiale au fost intentate procese penale, 2 materiale au fost expediate în judecată. În baza articolului 97 din CPP, Curtea de Conturi a înaintat Procuraturii Generale şase plîngeri cu privire la refuzul de a porni procese penale (pe materialele controlului efectuat la Ministerul Securităţii- contrabanda cu ţigări şi rachiu, Ministerul Apărării, Fondul rutier, Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Execepţionale şi Uzina "Giuvaier"), iar ordonanţa de refuz pe materialele controlului la Uzina "Giuvaier" a fost atacată în instanţa de judecată. La insistenţa Curţii de Conturi, Procuratura Generală a contestat în ordine de recurs la Curtea Supremă de Justiţie Hotărîrea Judecătoriei Economice din 28.01.98 pe materialele controlului efectuat la Cancelaria de Stat privind fondarea şi înregistrarea Î.M. "Cotour". Conform art.25 (5) din Legea privind Curtea de Conturi, pe parcursul anului 1999 la Curtea Supremă de Justiţie au fost contestate de către ordonatorii principali de credite 7 hotărîri ale Curţii de Conturi. În toate cazurile Curtea Supremă se Justiţie a confirmat legalitatea hotărîrilor Curţii de Conturi, refuzînd satisfacerea cerinţelor reclamanţilor. Î N C H E I E R E Analiza materialelor privind activitatea economico-financiară a subiecţilor supuşi controlului în perioada nominalizată denotă că cele mai grave şi tipice încălcări sînt legate de nerespectarea legislaţiei privind activitatea financiară, fiscală, bancară, creditară, investiţională, şi anume: - formarea şi utilizarea incorectă a bugetului de stat; - folosirea iraţională şi neeficientă de către instituţiile statale a mijloacelor bugetare; - eschivarea de la achitarea impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii în bugetul statului; - utilizarea iraţională şi neeficientă a investiţiilor şi a creditelor externe şi interne; - risipirea patrimoniului public; - gestionarea iraţională şi neeficientă a fondurilor fixe şi mijloacelor circulante; - starea deplorabilă a evidenţei contabile şi a controlului financiar intern în activitatea agenţilor economici şi a ministerelor, departamentelor, structurilor de subordonare republicană, întreprinderilor monopoliste. În Raportul Curţii de Conturi pe a.1998, prezentat Parlamentului, a fost evidenţiat faptul că legislaţia în vigoare prevede responsabilitatea pentru folosirea contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare, precum şi a mijloacelor de credit, dezafectarea sau nerambursarea creditului, falimentul fictiv sau intenţionat, încălcarea normelor contractelor de gaj, utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor garantate de stat, evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, precum şi pentru alte fapte expuse în hotărîrile Curţii de Conturi, care se publică în Monitorul Oficial. În legătură cu aceasta, s-a propus de a consolida suportul juridic ce reglementează formarea, administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare publice, precum şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate, cu anexarea listei actelor normative ce necesită a fi modificate. Totodată, e de menţionat că Curtea de Conturi, de nenumărate ori, a solicitat modificarea art.37 din Codul cu privire la contravenţiile administrative referitor la termenele de aplicare a sancţiunilor administrative, însă această cerinţă a rămas neexaminată, ceea ce, practic, face imposibilă aplicarea normelor Codului. În baza rezultatelor controalelor efectuate, Curtea de Conturi consideră drept motive principale ale comiterii de către factorii de decizie a încălcărilor de ordin legislativ şi financiar lipsa de răspundere pentru utilizarea incorectă a surselor bugetare şi nerespectarea principiilor eficienţei şi raţionalităţii utilizării şi gestionării proprietăţii publice, aflate la dispoziţia acestora. PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Vasile COZMA