Hotărîre nr.57 din 09.07.2010 privind Raportul auditului veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2009

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului veniturilor administrate

de către Serviciul Vamal în anul 2009

nr. 57  din  09.07.2010

 (în vigoare 24.09.2010) 

Monitorul Oficial nr.179-181 art.42 din 24.09.2010

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului finanţelor dl V.Barbăneagră, directorului general al Serviciului Vamal dl T.Baliţchi, ex-directorului general al Serviciului Vamal dl V.Melnic, şefilor Birourilor vamale Leuşeni şi Ungheni – dnii V.Lupu şi Iu.Bostan, şefului adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dl P.Duca, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2009.

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2010, avînd ca scop stabilirea gradului de regularitate a îndeplinirii de către organele vamale a funcţiilor şi atribuţiilor prevăzute de actele normative şi legislative privind perceperea drepturilor de import/export, administrarea restanţelor, înlesnirilor la plăţile vamale şi aplicarea regimurilor vamale cu impact economic, respectării legislaţiei privind modul de apreciere a valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import, corectitudinii aplicării metodelor de determinare a valorii în vamă.

Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi². Metodologia de audit a constat din acţiuni de colectare a probelor privind datele raportate de Serviciul Vamal în Informaţiile privind sumele calculate ale drepturilor de import/export în conformitate cu Regulamentul “Cu privire la schimbul de informaţii între Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal în contextul gestionării veniturilor bugetului de stat administrate de către Serviciul Vamal”, fiind folosite şi alte tehnici şi metode de audit.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Auditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2009 a relevat următoarele:

• Veniturile vamale colectate la bugetul de stat în anul 2009, comparativ cu planul aprobat, au fost executate cu o depăşire de 432,6 mil.lei (5,9%), datorită precizării spre micşorare cu 1986,3 mil.lei a planului veniturilor totale, la finele anului.

• Scăderea în anul 2009 a încasărilor de venituri la bugetul de stat cu 20,4% (1980,9 mil.lei), comparativ cu perioada precedentă de gestiune, a fost influenţată de: scăderea bruscă a importurilor cu 1589,8 mil.dolari SUA (46,0%) şi acordarea scutirilor şi facilităţilor la plata TVA, accizelor şi taxelor vamale, care au constituit 2511,8 mil.lei, sau 32,6% din volumul total al veniturilor; vămuirea mărfurilor introduse în regim vamal de import cu valoarea în vamă anunţată de brokeri diminuată; controlul intern neadecvat privind supravegherea valorii în vamă şi neîncasarea integrală a obligaţiilor vamale calculate în baza actelor constatatoare întocmite cu motive neargumentate, contestate în contenciosul administrativ; neîncasarea amenzilor şi penalităţilor în baza deciziilor adoptate de către organele vamale, precum şi neestimarea valorii tuturor mărfurilor, mijloacelor de transport şi a altor bunuri reţinute sau confiscate; nerespectarea regimurilor vamale şi plasarea neregulamentară în antrepozite a unor mărfuri supuse accizelor; lipsa unui mecanism eficient de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior; acordarea înlesnirilor la plata drepturilor de import pentru activele materiale destinate includerii în capitalul social al unor agenţi economici care nu respectă regimurile vamale; efectuarea de către agenţii economici a tranzacţiilor prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore, avînd drept scop diminuarea sau majorarea valorii în vamă a mărfurilor, soldate cu neachitarea drepturilor de import/export şi restituirea TVA din livrările la cota “0”.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2009, care este parte componentă a prezentei hotărîri.

2. Hotărîrea şi Raportul anexat se remit:

2.1. Serviciului Vamal şi se cere să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raport, şi intensificarea controlului asupra activităţii comerciale externe, întru asigurarea securităţii economice a statului, respectării legislaţiei vamale şi ridicării nivelului responsabilităţii organelor vamale pentru colectarea veniturilor la bugetul de stat.

2.2. Ministerului Finanţelor şi se cere să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor, indicate în Raportul de audit, asigurînd evidenţa, plenitudinea colectării şi raportării veniturilor la bugetul de stat.

2.3. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi se cere să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raport.

2.4. Guvernului şi Comisiei economie, buget şi finanţe a Parlamentului, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 4 luni.

4. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.57 din 9 iulie 2010

RAPORTUL

auditului veniturilor administrate de către

Serviciul Vamal în anul 2009

I. INTRODUCERE

Auditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2009 a fost efectuat în conformitate cu art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi¹ şi în baza Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2010.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Scopul misiunii de audit a constat în stabilirea gradului de regularitate a îndeplinirii de către organele vamale a funcţiilor prevăzute de Codul vamal, aprobat prin Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000², Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997³, Legea cu privire la tariful vamal⁴, Indicaţiile interne ale Serviciului Vamal “Cu privire la stabilirea preţurilor de referinţă la unele categorii de mărfuri” privind perceperea drepturilor de import/export, administrarea restanţelor, înlesnirilor la plăţile vamale şi aplicarea regimurilor vamale cu impact economic, respectarea legislaţiei privind modul de apreciere a valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import, corectitudinea aplicării metodelor de determinare a valorii în vamă, precum şi obţinerea probelor de audit competente, relevante şi rezonabile, pentru susţinerea raţionamentelor, constatărilor, concluziilor asupra regularităţii operaţiunilor economice ce au stat la baza colectării veniturilor la bugetul de stat, administrate de către Serviciul Vamal.

____________________

² Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000 (în continuare – Codul vamal).

³ Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cu modificările ulterioare; în continuare – Codul fiscal).

⁴ Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997 (în continuare – Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997).

Responsabilitatea conducerii Serviciului Vamal constă în îndeplinirea funcţiilor ce-i revin entităţii: asigurarea respectării şi executării legislaţiei vamale; controlul mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri deplasate peste frontiera vamală a Republicii Moldova; administrarea statisticii vamale; întocmirea şi prezentarea către Ministerul Finanţelor a Informaţiilor privind sumele calculate ale drepturilor de import/export în conformitate cu Regulamentul cu privire la schimbul de informaţii între Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal în contextul gestionării veniturilor bugetului de stat administrate de către Serviciul Vamal, aprobat la 20.12.2005⁵; respectarea prevederilor legale în activitatea vamală; elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control eficient, avînd şi obligaţia de a asigura prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor.

____________________

⁵ “Regulamentul cu privire la schimbul de informaţii între Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal în contextul gestionării veniturilor bugetului de stat administrate de către Serviciul Vamal”, aprobat la 20.12.2005 (în continuare – Regulamentul aprobat la 20.12.2005).

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor de audit asupra colectării veniturilor la bugetul de stat administrate de către Serviciul Vamal. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea fraudelor şi erorilor.

Metodologia de audit. Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi⁶. Probele de audit au fost colectate la Birourile vamale: Chişinău, Leuşeni, Ungheni şi Briceni, care au administrat 87% din veniturile bugetului de stat colectate de Serviciul Vamal. La exercitarea auditului s-au aplicat proceduri de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, cum ar fi: verificarea calculării şi înregistrării veniturilor administrate de către organele vamale în sistemul informaţional ASYCUDA World şi programul “Economist”; analiza, pe perioadele auditate, a datelor din Informaţiile privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export; examinarea documentelor primare, schimbărilor intervenite în perioada auditată, comparativ cu perioada precedentă; testarea controlului intern şi auditului intern. Agenţii economici nominalizaţi în prezentul Raport au fost selectaţi din baza de date a Serviciului Vamal.

____________________

⁶ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Serviciul Vamal este organul administraţiei publice, subordonat Ministerului Finanţelor, care implementează politica vamală în vederea asigurării securităţii economice a statului, prin facilitarea comerţului, securizarea traficului internaţional de mărfuri şi mijloace de transport, asigurarea respectării reglementărilor vamale, perceperii drepturilor de import şi export, lupta împotriva fraudelor vamale, dezvoltarea unei administraţii profesioniste şi transparente, care să implementeze standarde internaţionale în vederea simplificării procedurilor de vămuire şi să protejeze societatea, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală.

Serviciul Vamal (în continuare – SV) este un organ cu statut de persoană juridică, dispune de ştampilă cu Stema de stat, activează conform principiului de instituţie bugetară, finanţată de la buget, dispune de mijloace (fonduri) speciale, precum şi de resurse obţinute de la activitatea unităţilor din subordine aflate la autogestiune. În teritoriu activează Birourile şi posturile vamale, care exercită funcţiile de percepere a drepturilor de import/export, control vamal, contracarare a fraudelor vamale şi alte atribuţii. În anul 2009, sistemul vamal a fost compus din 8 Birouri vamale (în continuare – BV) şi 101 posturi vamale, cu un efectiv total, aprobat pe sistem, de 1977 de persoane.

În activitatea sa SV se conduce de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Codului vamal, Legii serviciului în organele vamale⁷, altor acte legislative şi normative care reglementează activitatea vamală. Activitatea SV este monitorizată de organizaţiile internaţionale de profil – Organizaţia Mondială a Vămilor, Comisia Europeană şi altele.

____________________

⁷ Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000.

III. REZUMAT

• Veniturile vamale colectate la bugetul de stat în anul 2009, comparativ cu planul aprobat, au fost executate cu o depăşire de 432,6 mil.lei (5,9%), datorită precizării spre micşorare cu 1986,3 mil.lei a planului veniturilor totale, la finele anului.

• Scăderea în anul 2009 a încasărilor de venituri la bugetul de stat cu 20,4% (1980,9 mil.lei), comparativ cu perioada precedentă de gestiune, a fost influenţată de:

a) scăderea bruscă a importurilor cu 1589,8 mil.dolari SUA (46,0%) şi acordarea scutirilor şi facilităţilor la plata TVA, accizelor şi taxelor vamale, care au constituit 2511,8 mil.lei, sau 32,6% din volumul total al veniturilor;

b) vămuirea de către organele vamale a mărfurilor introduse în regim vamal de import cu valoarea în vamă anunţată de brokeri diminuată şi controlul intern neadecvat privind supravegherea valorii în vamă a mărfurilor plasate în regim vamal de import;

c) neîncasarea integrală a obligaţiilor vamale (veniturilor) calculate în baza actelor constatatoare întocmite de către organele vamale cu motive neargumentate, contestate în contenciosul administrativ, soldate cu corectarea valorii în vamă şi anularea veniturilor calculate în baza actelor constatatoare (52,9 mil.lei);

d) neîncasarea integrală a amenzilor aplicate conform deciziilor emise de către organele vamale, fiind anulate în perioada de gestiune amenzi în sumă de 35,7 mil.lei, soldul restanţelor la 31.12.2009 însumînd 14,0 mil.lei;

e) acordarea înlesnirilor la plata drepturilor de import pentru activele materiale destinate includerii în capitalul social al unor agenţi economici care nu respectă regimurile vamale (1,6 mil.lei) şi neestimarea valorii tuturor mărfurilor, mijloacelor de transport şi a altor bunuri reţinute sau confiscate;

f) efectuarea de către agenţii economici a tranzacţiilor prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore (20,6 mii declaraţii de import/export cu valoarea mărfurilor în vamă de 2,4 miliarde lei), avînd drept scop diminuarea sau majorarea valorii în vamă a mărfurilor, soldate cu neachitarea drepturilor de import/export şi restituirea TVA din livrările la cota “0”.

• Datorită lipsei metodei unice de raportare şi a unor norme de ţinere a evidenţei contabile a veniturilor administrate de către SV, s-a stabilit o divergenţă de 5,5 mil.lei dintre Informaţia privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export pe anul 2009, prezentată Ministerului Finanţelor, şi Registrul evidenţei analitice a contului 4101 “Veniturile bugetului de stat”, întocmit de Trezoreria de Stat.

• Nerespectarea regimurilor vamale a condiţionat plasarea neregulamentară în antrepozitele vamale a unor mărfuri supuse accizelor în sumă de 9,1 mil.lei, precum şi realizarea pe restul teritoriului vamal al ţării a unor mărfuri destinate pentru export în valoare de 9,4 mil.lei şi produse într-o Zonă Economică Liberă.

• Lipsa unui mecanism eficient de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior a determinat faptul ca mărfurile importate în baza a 29,4 mii de declaraţii vamale să fie declarate de către persoanele juridice cu valori minime.

• Au fost stinse prin prescripţie, anulare şi compensare datorii istorice neîncasate în termen de organele vamale, în sumă de 131,4 mil.lei.

• Analiza datelor statistice a relevat micşorarea importurilor cu 313,0 mil.dolari SUA, şi majorarea exporturilor cu 94,6 mil.dolari SUA, înregistrate de către SV, comparativ cu cele înregistrate de organele similare din ţările CSI, ceea ce invocă riscul neîncasării depline a drepturilor de import şi a restituirii TVA de la bugetul de stat pentru mărfurile şi serviciile destinate pentru export. Potrivit explicaţiilor SV, unele devieri statistice se datorează nedeclarării integrale a operaţiunilor de import/export exercitate de către unii agenţi economici din stînga Nistrului, precum şi metodologiei de raportare a datelor statistice.

IV. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

1. Evoluţia comerţului exterior

În anul 2009, comerţul exterior a înregistrat suma de 5168,8 mil.dolari SUA, diminuată, în comparaţie cu indicii din anii 2007 şi 2008, cu 805,2 mil.dolari SUA (-15,6%) şi, respectiv, 2364,1 mil.dolari SUA (-45,7%). Evoluţia relaţiilor comerciale în ultimii trei ani este redată în Figura nr.1.

Sursă: SV (declaraţiile vamale de export şi import)⁸

____________________

⁸ (Informaţia include operaţiunile de export-import a întreprinderilor şi organizaţiilor din partea stîngă a Nistrului şi mun.Bender).

Datele sus-indicate denotă menţinerea în anul 2009 a tendinţei de prevalare a importului în structura comerţului exterior. Scăderea bruscă a exportului mărfurilor tradiţionale pe piaţa externă, precum şi criza mondială au determinat o manifestare nefavorabilă a comerţului exterior.

Exporturile în anul 2009 au totalizat 1717,2 mil.dolari SUA, diminuîndu-se, faţă de perioada similară a anului precedent, cu 774,3 mil.dolari SUA (-45,0%), iar importurile au însumat 3451,6 mil.dolari SUA, sau cu 1589,8 mil.dolari SUA (-46,0%) mai puţin decît cele înregistrate în anul 2008.

Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări relevă că reducerea livrărilor către: Federaţia Rusă – cu 286,8 mil.dolari SUA (-41,5%), România – cu 162,7 mil.dolari SUA (-35,8%), Ucraina – cu 96,1 mil.dolari SUA (-50%), Polonia – cu 64,0 mil.dolari SUA (-56,7%), Italia – cu 37,5 mil.dolari SUA (-16,1%), Kazahstan – cu 18,0 mil.dolari SUA (-40,0%) şi Belarus – cu 11,8 mil.dolari SUA (-12,3%) a influenţat diminuarea pe ansamblu a exporturilor cu 39,0%.

Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat formarea în anul 2009 a deficitului balanţei comerciale în valoare de 1734,4 mil.dolari SUA. Balanţa comercială cu ţările Uniunii Europene s-a încheiat cu un deficit de 839,4 mil.dolari SUA (în anul 2008 – 1265,6 mil.dolari SUA), iar cu ţările CSI – de 624,9 mil.dolari SUA (în anul 2008 – 794,9 mil.dolari SUA). Cel mai mare deficit al balanţei comerciale s-a înregistrat cu Ucraina – de 454,6 mil.dolari SUA (26,2%), România –  de 257,5 mil.dolari SUA (14,9%), Federaţia Rusă – de 157,3 mil.dolari SUA (9,1%), China – de 155,7 mil.dolari SUA (9,0%), Germania – de 143,9 mil.dolari SUA (8,3%) şi Turcia – de 120,6 mil.dolari SUA (7,0%).

Analiza datelor statistice pe perioada anului 2009, efectuată pentru a identifica fluctuaţiile importului şi exportului, inclusiv în baza unor informaţii obţinute de către Curtea de Conturi, a relevat devieri ale datelor statistice privind comerţul exterior înregistrat de către SV şi ţările CSI, care se reflectă în Tabelul nr.1.

Datele statistice denotă că importurile şi exporturile înregistrate de către SV, comparativ cu cele înregistrate de organele similare din ţările CSI, au fost micşorate la capitolul import cu 313,0 mil.dolari SUA (Ucraina – cu 143,4 mil.dolari SUA, Federaţia Rusă – cu 133,6 mil.dolari SUA, Belarus – cu 36,0 mil.dolari SUA), în timp ce exporturile spre aceste ţări au fost majorate cu 94,6 mil.dolari SUA (Ucraina – cu 44,0 mil.dolari SUA, Federaţia Rusă – cu 51,9 mil.dolari SUA), fapt ce invocă riscul neîncasării depline a drepturilor de import, repatrierii valutei obţinute în urma operaţiunilor de export şi restituirii TVA de la bugetul de stat pentru mărfurile şi serviciile destinate pentru export.

Operaţiunile de import/export înregistrate în statistica SV, dar neînregistrate în statistica vamală a unor ţări din CSI nu exprimă cu certitudine regularitatea operaţiunilor de comerţ şi, respectiv, potenţialul protejării economiei naţionale, fapt ce impune organelor vamale schimbul operativ de informaţii cu serviciile vamale ale altor state, intensificarea controalelor asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat, îndeplinirea cu stricteţe a formalităţilor vamale la declararea valorii în vamă şi la plata drepturilor de import/export, ce constituie principala sursa de venit pentru bugetul de stat. Potrivit explicaţiilor SV, unele devieri statistice se datorează nedeclarării integrale a operaţiunilor de import/export efectuate de către unii agenţi economici din stînga Nistrului, precum şi specificul metodologiei de raportare a datelor statistice.

Concluzii: Scăderea bruscă a exportului mărfurilor tradiţionale pe piaţa externă, precum şi criza mondială au determinat o manifestare nefavorabilă a comerţului exterior, care în anul 2009 s-a diminuat, faţă de anul precedent, cu 45,7% (2364,1 mil.dolari SUA). Exporturile în anul 2009, faţă de anul 2008, au scăzut cu 45,0% (774,3 mil.dolari SUA), iar importurile – cu 46,0% (1589,8 mil.dolari SUA), determinînd formarea deficitului balanţei comerciale în valoare de 1734,4 mil.dolari SUA.

Analiza datelor statistice denotă că importurile şi exporturile înregistrate de către SV, comparativ cu cele înregistrate de organele vamale din ţările CSI, au fost micşorate la capitolul importuri cu 313,0 mil.dolari SUA, în timp ce exporturile spre aceste ţări s-au majorat cu 94,6 mil.dolari SUA, fapt ce invocă riscul neîncasării depline a drepturilor de import/export, repatrierii valutei obţinute în urma operaţiunilor de export şi restituirii TVA de la bugetul de stat pentru mărfurile şi serviciile destinate pentru export.

Recomandări SV:

1. Să asigure schimbul operativ de informaţii cu serviciile vamale ale altor state, precum şi cu organizaţiile internaţionale, în scopul prevenirii, combaterii şi investigării contrabandei, fraudelor vamale.

2. Să asigure controlul asupra legalităţii introducerii/scoaterii mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri în/din teritoriul vamal al ţării.

2. Acumularea la bugetul de stat a veniturilor administrate

de către Serviciul Vamal

Întru asigurarea acumulării veniturilor la bugetul de stat, organele vamale, în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, percep următoarele drepturi de import şi, respectiv, drepturi de export: taxa vamală, taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxa pentru proceduri vamale, taxa pentru eliberarea autorizaţiei şi actualizarea valabilităţii autorizaţiei, precum şi alte sume prevăzute de legislaţie, toate fiind reglementate de Codul vamal, Codul fiscal, Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, Indicaţiile interne, aprobate prin Ordinele directorului general “Cu privire la stabilirea preţurilor de referinţă la unele categorii de mărfuri” şi altele.

În perioada anului 2009, SV a calculat venituri la bugetul de stat în sumă de 7714,9 mil.lei, diminuate, în raport cu anii 2007 şi 2008, cu 616,7 mil.lei (-7,4%) şi, respectiv, cu 1980,9 mil.lei (-20,4%), fapt condiţionat de încasările reduse în perioada de gestiune: la TVA – cu suma de 1756,8 mil.lei (-24,1%) şi la taxele şi procedurile vamale – cu 244,5 mil.lei (-22,0%).

Cu toate că SV, în perioada auditată, a calculat mai puţine venituri la bugetul de stat, comparativ cu anii precedenţi, planul precizat al veniturilor în sumă de 7282,3 mil.lei s-a executat cu o depăşire de 432,6 mil.lei (5,9%), inclusiv la TVA – cu suma de 236,2 mil.lei (4,5%), la accize – cu 140,5 mil.lei (12,0%), la taxe şi proceduri vamale – cu 54,8 mil.lei (6,8%), şi la alte taxe – cu 19,8 mil.lei (5,9%). Concomitent, în anul 2009, comparativ cu perioada similară a anului precedent, au scăzut încasările la accizele percepute de la autoturisme cu 151,7 mil.lei (-25,4%), precum şi la taxele vamale şi procedurile vamale – respectiv, cu 192,4 mil.lei (-23,5%) şi 61,4 mil.lei (-23,5%). Evoluţia veniturilor calculate la bugetul de stat şi administrate de către SV, pe tipurile de plăţi, în perioada anilor 2007-2009 este redată în Figura nr.2.

Sursă: Rapoartele, informaţiile SV şi ale Trezoreriei de Stat

Datele din Figura nr.2 demonstrează că, deşi veniturile realizate în anul 2009 au scăzut esenţial în comparaţie cu anul 2008, ponderea fiecărui tip de plată vamală în totalul veniturilor realizate a rămas aproximativ la nivelul din anii precedenţi. În structură, partea preponderentă a plăţilor vamale în totalul veniturilor pe anul 2009 îi revine TVA – 71,5%, fiind urmată de accize şi taxele vamale – respectiv, 17,0% şi 8,1%.

Conform ponderii volumului încasărilor, pe primele 4 poziţii se situează: BV Chişinău – cu 4304,0 mil.lei (55,7%), BV Leuşeni – cu 892,2 mil.lei (11,6 %), BV Briceni – cu 776,7 mil.lei (10,0%) şi BV Ungheni – cu 573,1 mil.lei (7,4 %) din totalul încasărilor pe sistemul vamal.

Analiza calculării veniturilor lunare la bugetul de stat denotă că planul aprobat nu a fost executat în perioada aprilie-noiembrie 2009, veniturile administrate de organele vamale înregistrînd o descreştere cu 1739,2 mil.lei, sau în medie cîte 217,4 mil.lei lunar. Ulterior, la finele anului, planul a fost precizat. Dinamica calculării lunare a veniturilor bugetului de stat administrate de către organele vamale, comparativ cu planul aprobat şi precizat la finele anului, se prezintă în Figura nr.3.

Sursă: Informaţii operative lunare ale SV privind executarea cifrei de control a veniturilor

În anul 2009, planul încasărilor de venituri vamale aprobat pentru BV Chişinău a fost micşorat cu 1129,1 mil.lei, înregistrîndu-se în lunile iulie-august cel mai scăzut nivel de încasare – 31,0%, respectiv, BV Briceni – cu 243,3 mil.lei (în iunie – 52,5%), BV Ungheni – cu 195,4 mil.lei (în august – 47,0%), BV Centru – cu 110,6 mil.lei (în noiembrie – 40,7%), BV Leuşeni – cu 115,0 mil.lei (în iunie – 28,3%), BV Bălţi – cu 88,5 mil.lei (în aprilie – 44%), BV Cahul – cu 18,2 mil.lei (în iulie – 90,4%) etc.

Restanţele contribuabililor faţă de bugetul de stat la plăţile administrate de organele vamale, înregistrate la 31.12.2009, au constituit 106,0 mil.lei, diminuate cu 131,4 mil.lei faţă de anul 2008, datorită stingerii obligaţiilor vamale cu termenul de prescripţie expirat de 6 ani în sumă de 121,8 mil.lei, ca urmare a modificărilor Codului vamal şi Codului fiscal; anulării sumei de 48,7 mil.lei, în baza hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, şi stingerii prin compensare a sumei de 2,6 mil.lei. La 31.12.2009 se atestă menţinerea unor datorii istorice, amenzi şi penalităţi la nivel de 46,5% (49,3 mil.lei), care urmează a fi supuse urmăririi în vederea executării silite. Soldul restanţelor contribuabililor faţă de bugetul de stat la 31.12.2009 este format din datorii istorice în sumă de 16,5 mil.lei, acte constatatoare – de 57,4 mil.lei, amenzi – de 14,0 mil.lei şi penalităţi – de 18,1 mil.lei, care se prezintă în Figura nr.4.

Sursă: Rapoartele SV

În anul 2009, organele vamale au întocmit 2419 procese-verbale privind contravenţiile administrative admise de persoane fizice şi juridice, inclusiv 172 – parvenite de la alte organe, sau cu 270 mai multe comparativ cu anul 2008. La 01.01.2009, soldul datoriilor la amenzile calculate şi neîncasate de organele vamale constituia 49,9 mil.lei. În baza deciziilor adoptate, s-au calculat amenzi în sumă de 4,3 mil.lei, fiind încasate – de 4,0 mil.lei şi stinse – de 0,5 mil.lei, şi s-au anulat amenzi în sumă de 35,7 mil.lei (72%), restanţele la 31.12.2009 constituind 14,0 mil.lei.

Conform art.27 alin.(5) din Legea contabilităţii⁹, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice ai căror conducători au calitatea de executor de buget organizează şi ţin contabilitatea veniturilor, precum şi a angajamentelor şi plăţilor efectuate, potrivit bugetului aprobat. Deşi conturile de acumulare a veniturilor sînt aprobate în clasificaţia veniturilor bugetare, Ministerul Finanţelor nu a elaborat norme de ţinere a evidenţei contabile a veniturilor administrate de către organele vamale.

____________________

⁹ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

În conformitate cu Regulamentul aprobat la 20.12.2005 de către SV şi Ministerul Finanţelor, care prevede modalitatea de conlucrare şi ordinea de schimb de informaţii, SV prezintă Informaţia privind sumele calculate şi achitate a drepturilor de import/export cumulativ de la începutul anului de gestiune. Auditul a constatat o divergenţă de 5,5 mil.lei dintre Informaţia privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export pe anul 2009, prezentată Ministerului Finanţelor, şi Registrul evidenţei analitice a contului 4101 “Veniturile bugetului de stat”, întocmit de Trezoreria de Stat. Reieşind din explicaţiile prezentate de SV, modul de informare despre veniturile acumulate este conform metodei de calcul, însă Trezoreria de Stat ţine evidenţa conform metodei de casă. La momentul actual nu există o formă unică de raportare a veniturilor, care ar contribui la dispariţia divergenţelor privind sumele calculate şi neachitate. Documentul respectiv (Informaţia) nu prezintă un raport în toate aspectele complexităţii sistemului de calculare şi încasare a veniturilor bugetului de stat într-o formă stabilită de Ministerul Finanţelor şi semnată de conducătorul şi contabilul-şef al instituţiei publice în conformitate cu prevederile art.33 alin.(4) şi art.36 alin.(1) lit.(f) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. Informaţia privind sumele calculate ale drepturilor de import/export este redată la general, fără anexarea notei explicative privind elucidarea cauzelor care au influenţat acumularea veniturilor, crearea datoriilor debitoare şi creditoare şi altele.

Concluzii: Veniturile vamale colectate la bugetul de stat în anul 2009 de către SV, comparativ cu planul aprobat, au fost executate cu o depăşire de 432,6 mil.lei (5,9%), datorită precizării la finele anului a planului veniturilor totale spre micşorare cu 1986,3 mil.lei. Datorită lipsei metodei unice de raportare şi a unor norme de ţinere a evidenţei contabile a veniturilor administrate de către SV, s-a stabilit o divergenţă de 5,5 mil.lei dintre Informaţia privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export pe anul 2009, prezentată Ministerului Finanţelor, şi Registrul evidenţei analitice a contului 4101 “Veniturile bugetului de stat”, întocmit de Trezoreria de Stat.

Ministerul Finanţelor nu a elaborat norme de ţinere a evidenţei contabile a veniturilor administrate de către SV, precum şi nu a stabilit structura şi formatul raportului privind acumularea veniturilor la bugetul de stat.

Recomandări SV:

3. Să ridice nivelul responsabilităţii organelor vamale pentru executarea sarcinii bugetare de acumulare a veniturilor la bugetul de stat.

4. Să coordoneze activitatea organelor vamale din teritoriu la compartimentul aplicarea uniformă a legislaţiei fiscale şi vamale la calcularea şi perceperea drepturilor de import/export, întru neadmiterea pe viitor a datoriilor cu termenul de prescripţie expirat.

5. Să aplice pîrghii legale privind asigurarea încasării la bugetul de stat a restanţelor înregistrate la 31.12.2009 în sumă de 14,0 mil.lei din amenzile calculate conform deciziilor organelor vamale.

6. Să stabilească proceduri de control intern în scopul asigurării încasării depline a drepturilor de import/export.

7. Să angajeze personal calificat şi să organizeze seminare de lucru şi cursuri de instruire a colaboratorilor organelor vamale în domeniul tarifar-vamal.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

8. Să elaboreze norme de ţinere a evidenţei contabile a veniturilor administrate de către organele vamale, precum şi structura şi formatul raportului privind acumularea veniturilor la bugetul de stat.

3. Respectarea legislaţiei vamale privind calcularea

drepturilor de import/export

În conformitate cu prevederile art.122 din Codul vamal, pentru calcularea drepturilor de import şi drepturilor de export, baza de calcul a taxei vamale, a taxei pe valoarea adăugată, a accizului şi a taxei pentru proceduri vamale o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor, determinată în condiţiile legii, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la data importului, fără a ţine cont de accize şi de taxa pe valoarea adăugată.

Conform art.10 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:

1) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă, ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;

2) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;

3) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;

4) în baza costului unitar al mărfii;

5) în baza valorii calculate a mărfii;

6) prin metoda de rezervă.

Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele nr.4 şi nr.5 pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.

Valoarea în vamă a mărfurilor introduse este determinată de declarant, organul vamal avînd obligaţia de a verifica corectitudinea determinării de către declarant a valorii în vamă, inclusiv corectitudinea metodei alese de declarant pentru determinarea valorii în vamă şi oportunitatea aplicării ei, precum şi integritatea documentelor prezentate de declarant, autoritatea vamală fiind în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant. Conform art.8 alin.(3) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, autoritatea vamală este în drept să determine valoarea în vamă a mărfurilor, aplicînd consecutiv metodele indicate în art.10 din legea nominalizată, în cazurile în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunţate sau cînd există temei de a considera că datele prezentate de declarant nu sînt veridice şi/sau nu sînt suficiente.

În scopul sporirii eficienţei corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfurilor, precum şi a încasării depline a drepturilor de import, pe parcursul anului 2009, aprecierea valorii în vamă a mărfurilor a fost reglementată şi prin 23 de indicaţii interne emise de SV “Cu privire la stabilirea preţurilor de referinţă la unele categorii de mărfuri”, care, după cum a constatat auditul, deseori au fost aplicate neuniform de către colaboratorii vamali. Concomitent, organele vamale n-au aplicat în deplină măsură şi prevederile pct.16 lit.B) din Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova”¹⁰, referitor la informaţia despre preţurile de referinţă la mărfurile din circuitul comerţului extern.

____________________

¹⁰ Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova” (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002).

3.1. Controlul valorii în vamă a mărfurilor. Conform Raportului privind controlul valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import (plasare în circulaţie liberă) pe anul 2009, generalizat în cadrul SV, se relevă că din 156,9 mii de declaraţii ale valorii în vamă (tipizatele DVV-1 şi DVV-2), perfectate de către entitate, prin metoda nr.1 au fost determinate 147,5 mii de declaraţii (94%), prin metoda nr.2 – 3 declaraţii, prin metoda nr.3 – 6 declaraţii, prin metoda nr.4 şi nr.5 – nici o declaraţie şi prin metoda nr.6 – 9,4 mii de declaraţii, sau 6% din numărul total al tipizatelor DVV. Conform datelor Raportului nominalizat, în baza a 9,4 mii DVV-2, prin metoda nr.6 (“de rezervă”) a fost majorată valoarea în vamă cu 488,1 mil.lei, fiind în scădere cu 77,5 mil.lei comparativ cu anul precedent. Suma drepturilor de import din suma majorării valorii în vamă încasată a constituit 111,9 mil.lei, din care 41,1 mil.lei au fost restituite agenţilor economici potrivit deciziilor instanţelor judecătoreşti. Raportul nu prevede o anexă justificativă a descifrării analitice a operaţiunilor vamale determinate prin metoda nr.6 (“de rezervă”) şi a cauzelor renunţării la metodele precedente. Dinamica declaraţiilor valorii în vamă, perfectate conform metodelor de vămuire, se prezintă în Figura nr.5.

Sursă: Rapoartele SV privind controlul valorii în vamă a mărfurilor

La efectuarea procedurilor de audit s-a constatat aplicarea neuniformă şi contrar limitelor cadrului regulamentar a metodei de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor. Colaboratorii vamali nu au aplicat metodele nr.2, nr.3, nr.4 şi nr.5 în conformitate cu cerinţele articolelor 12, 13, 14, 15 şi 16 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, fapt care a dus la determinarea neregulamentară a valorii în vamă a mărfurilor şi la sporirea riscurilor de ratare a veniturilor la bugetul de stat administrate de către organul vamal.

BV Leuşeni neîntemeiat a aplicat metoda nr.1 la trei agenţi economici importatori de produse petroliere, nerespectînd prevederile art.11 alin.(4) lit.c) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 şi pct.19 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002. Drept rezultat, BV Leuşeni, în lipsa documentelor justificative, n-a aplicat consecutiv metodele nr.2 – nr.6, ceea ce a favorizat diminuarea plăţilor vamale cu 174,4 mii lei.

Contrar prevederilor pct.16 şi pct.18 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002, organele vamale au acceptat valoarea în vamă din tipizatele DVV-2, anunţată de declarant (broker, agent economic), prin metoda nr.6, fără ca valoarea declarată să fie confirmată documentar. Analiza selectivă a tipizatelor DVV-2, efectuată prin eşantion la Birourile vamale Chişinău, Leuşeni, Ungheni şi Briceni, denotă că completarea obligatorie a rubricilor nr.7 şi nr.8 din tipizatele DVV-2 ce ţin de argumentarea alegerii metodei de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor şi a cauzei renunţării la metodele precedente, precum şi de indicarea sursei de informaţii, în majoritatea cazurilor, a fost ignorată de către colaboratorii vamali. Concomitent, în unele cazuri, rubrica nr.8 a fost completată, cu indicarea sursei de informaţii ca fiind preţurile pe piaţa internă, fără justificarea documentară a datelor utilizate. În acest sens, exemplificăm că în tipizatele DVV-2 pentru declaraţiile vamale nr.3027I47884 din 13.11.2009; nr.3027I53615 din 16.12.2009; nr.3027I52187 din 08.12.2009; nr.3027I46814 din 10.11.2009; nr.3027I34601 din 01.09.2009, selectate aleatoriu la BV Chişinău, nu au fost completate rubricile nr.7 şi nr.8, cu argumentarea alegerii metodei respective şi a cauzelor renunţării la metodele precedente.

Auditul a constatat că persistă riscul de determinare incorectă a valorii în vamă a mărfurilor atît la momentul declarării lor, cît şi după efectuarea auditelor postvămuire, datorită faptului că pct.13 lit.g) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 nu prevede explicit prezentarea de către declarant, la vămuirea mărfii, a declaraţiei vamale a ţării de expediere, ea fiind prezentată după caz.

3.2. Importul de carne şi produse din carne. Potrivit informaţiei statistice privind operaţiunile de import al mărfurilor clasificate la poziţiile tarifare 0202, 0203, 0206, 0207 şi 0209, în perioada auditată, au fost importate 16,8 mii tone de carne şi produse din carne în sumă totală de 171,0 mil.lei, pentru care s-au calculat drepturi de import în sumă de 96,6 mil.lei, inclusiv TVA – 43,3 mil.lei, taxa vamală – 52,6 mil.lei şi proceduri vamale – 0,7 mil.lei.

În perioada anului 2009, Ministerul Economiei şi Comerţului lunar autoriza cantitatea de carne şi produse din carne importată, ţara din care se efectuează importul, întreprinderea exportatoare, adresa depozitului frigorific, numărul contractului şi BV prin care se efectuează importul. Importul de carne, în fond, a fost exercitat de către 14 agenţi economici, preponderent înregistraţi pe o singură adresă juridică (mun.Chişinău, str. Valea Bîcului 5). Agenţii economici, unii fiind şi membri ai Asociaţiei Obşteşti “Uniunea Producătorilor şi Importatorilor de Produse din Carne şi Lapte din Republica Moldova”, au importat carne şi produse din carne din Brazilia, Canada, Germania şi, respectiv, au achitat pentru marfă, în baza unor contracte încheiate cu firmele “Dysler Contracts” LTD (insulele Virgine Britanice), “Abaco Style Limited” S.A. (Panama) şi “Working Professional Limited” (Gibraltar), care sînt rezidenţi în zonele off-shore şi cad sub incidenţa Ordinului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007 “Privind aprobarea ghidului activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, care cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”¹¹. Deşi tranzacţiile prin intermediul zonelor off-shore sînt apreciate drept suspecte de spălare a banilor şi se consideră un indicator de risc aferent valorii mărfurilor, stabilit de către SV, ultimul nu a contribuit la prevenirea şi combaterea spălării banilor, iar ca organ cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, în limitele competenţei sale, nu a monitorizat şi n-a aplicat măsuri şi proceduri aferente controlului intern, în corespundere cu prevederile art.11 din Codul vamal şi art.10 alin.(2) din Legea “Cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”¹².

____________________

¹¹ Ordinul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007 “Privind aprobarea ghidului activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, care cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”.

¹² Legea nr.190-XVI din 26.07.2007 “Cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului” (în continuare – Legea nr.190-XVI din 26.07.2007).

În anul 2009, din Brazilia a fost importată carne de bovină congelată cu valoarea în vamă de 11,63 lei/kg, faţă de 33,8 lei/1kg (84,6-60%) – preţ monitorizat de comisia creată în scopul diminuării evaziunilor fiscale, prin Hotărîrea Guvernului nr.870 din 03.08.2007 “Cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import”¹³; găini întregi cu valoarea în vamă de 10,40 lei/1kg, preţul monitorizat fiind de 16,55 lei/1kg (41,38-60%); limbă de bovină congelată cu valoarea în vamă de 13,88 lei/kg, preţul monitorizat fiind de 27,1 lei/kg (67,87-60%); pulpe de pui cu valoarea în vamă de 9,62 lei/kg, preţul monitorizat fiind de 14,1 lei/kg (35,46-60%); piept de pui cu valoarea în vamă de 10,0 lei/kg, preţul monitorizat fiind de 19,0 lei/kg; carne de porcine cu valoarea în vamă de 7,90-8,45 lei/kg, preţul conform Indicaţiilor interne remise şefilor Birourilor vamale fiind de 26,0 lei/kg, şi slănină cu valoarea în vamă de 6,50 lei, preţul monitorizat fiind de 13,9 lei/kg (34,8-60%).

____________________

¹³ Hotărîrea Guvernului nr.870 din 03.08.2007 “Cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import”, abrogată la 26.02.2010 (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.870 din 03.08.2007).

Valoarea în vamă la poziţia tarifară “carne de porcine domestice congelată dezosată”, declarată de brokeri, varia de la 7,89 lei pînă la 13,17 lei/kg, fiind diminuată cu 5,28 lei/kg, cu toate că livrările se efectuau în baza unora şi aceloraşi contracte şi de la aceiaşi furnizori.

Verificarea în cadrul auditului a documentelor anexate la declaraţiile vamale privind importul de carne şi produse din carne denotă că marfa s-a aflat în tranzit prin Ucraina, ea fiind recepţionată în portul Ilyichevsk. Persistă riscul înlocuirii facturilor (invoice) privind importul de carne confirmate prin ştampila ţării de export (Brazilia, Canada, Olanda) cu cele ale firmelor rezidente în zonele off-shore, datorită faptului că documentele sînt confirmate numai prin ştampila organului vamal din Ucraina.

Întru diminuarea evaziunilor fiscale, directorul general al SV a emis Indicaţiile interne nr.887 din 29.12.2006 şi nr.103-i din 31.03.2008, care au fost remise BV, privind preţurile minime de referinţă pentru carne şi produsele din carne, în scopul aprecierii valorii în vamă. La 11.04.2008, Asociaţia Obştească “Uniunea Producătorilor şi Importatorilor de Produse din Carne şi Lapte din Republica Moldova” a depus cererea de chemare în judecată împotriva SV cu privire la anularea indicaţiilor menţionate. Pînă la finalizarea litigiului, în temeiul încheierii Curţii de Apel Chişinău, directorul general al SV, la 15.04.2008, a suspendat Indicaţia internă nr.103-i din 31.03.2008. La 08.12.2009, directorul general al SV a emis Indicaţia internă nr.384-i privind preţurile minime de referinţă pentru carne şi produsele din carne, anulînd Indicaţia nr.887 din 29.12.2006, anulată de instanţa de judecată la 22.05.2008.

Astfel, în perioada supusă auditului, organele vamale nu au determinat valoarea în vamă a mărfii de sine stătător, conform prevederilor art.8 alin.(3) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, dar au acceptat spre vămuire valoarea la carne propusă de brokeri în baza facturilor (invoice), la preţuri minime de referinţă, la nivelul Indicaţiilor interne emise de organul vamal în anul 2006 şi anulate de instanţa de judecată.

Conform art.3 alin.(2) din Codul vamal, organul vamal contribuie, în limitele competenţei, la protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale. În scopul protejării mărfurilor de origine indigenă sau în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sînt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare, organele vamale urmează să perceapă o taxă, prevăzută de art.3 alin.(4) lit.a) şi lit.b) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997. Auditul a constatat că pentru asigurarea protecţiei pieţei interne la importul de carne şi produse din carne, precum şi la alte mărfuri nu sînt stabilite de legislaţie taxe speciale sau taxe antidumping, cu excepţia unei singure taxe speciale, prevăzută numai pentru zahăr.

3.3. Importul aparatelor pentru reţeaua de telefonie mobilă. La poziţia tarifară 8517 au fost importate şi declarate organului vamal 99,3 mii aparate de telefonie mobilă în valoare de 76,6 mil.lei, pentru care s-au calculat drepturi de import în sumă de 15,7 mil.lei, inclusiv TVA – 15,4 mil.lei, şi proceduri vamale – 0,3 mil.lei.

Potrivit anexei la Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, la poziţia tarifară 8517 “Aparate pentru reţeaua de telefonie mobilă” taxa vamală este “0”. Pentru efectuarea analizei încasărilor drepturilor de import în cadrul auditului a fost selectat un eşantion de 846 de declaraţii vamale, fiind selectaţi 3 agenţi economici, care au importat 82% din totalul aparatelor de telefonie mobilă importate (81,5 mii unităţi). Analiza calculării şi încasării drepturilor de import denotă că pentru un aparat s-au achitat în medie de la 76,0 lei pînă la 219,0 lei. Un agent economic a importat din Finlanda, Ungaria, Olanda 22,8 mii de aparate, pentru care a achitat drepturi de import în sumă de 4,9 mil.lei (în medie cîte 218,8 lei pentru o unitate), iar alt agent economic a importat din Emiratele Arabe şi Germania 40,8 mii aparate de telefonie mobilă, sau de 1,9 ori mai multe, şi a achitat 3,1 mil.lei (cu 1,8 mil.lei mai puţin), sau 76,0 lei pentru fiecare unitate.

Concomitent, greutatea netă a unui aparat de telefonie mobilă declarată în vamă de către unii importatori varia între 350-450 grame, fapt ce denotă riscul posibil al nedeclarării integrale organului vamal a cantităţii de marfă importată, fiind evidentă necesitatea reglementării modului de declarare a mărfii respective.

3.4. Importul încălţămintei din piele naturală. În perioada anului 2009, a fost importată încălţăminte din piele naturală (poziţia tarifară 6403) în volum de 138,4 mii de perechi în valoare de 27,2 mil.lei, cu calcularea drepturilor de import în sumă de 10,0 mil.lei. Valoarea în vamă a mărfii introduse a fost determinată conform metodei nr.1, în baza documentelor prezentate de declaranţi. În scopul diminuării evaziunilor fiscale, SV a emis 2 indicaţii – nr.686-i din 20.11.2006 şi nr.241-i din 11.08.2009, ulterior remise în adresa BV, privind preţurile minime de referinţă pentru încălţăminte din piele naturală importată frecvent din ţările europene, pentru aprecierea valorii în vamă. În cadrul auditului a fost selectat un eşantion de 153 declaraţii vamale de import la poziţiile tarifare: 640391980, 640399960, 640399980 (cizme şi pantofi importaţi din Germania, Franţa şi Italia). Se remarcă faptul că preţurile indicative stabilite de către SV pentru încălţămintea din piele (poziţia tarifară 6403), în indicaţiile sus-menţionate, poartă un caracter general, fără a fi specificate pe coduri marfare.

3.5. Modificarea în anul 2009 a parametrilor selectivităţii sistemului informaţional ASYCUDA World. Realizarea modulului de selectivitate a declaraţiilor vamale este bazată pe selectarea automată în baza criteriilor de risc, în urma căreia vămuirea se efectuează pe unul din culoarele de control:

• verde – acordarea liberului de vamă, fără examinarea mărfurilor;

• galben – efectuarea numai a controlului documentar;

• roşu – efectuarea obligatorie şi a controlului fizic.

Modulul de selectivitate acţionează ca un filtru, prin care trec toate declaraţiile vamale în detaliu şi declaraţiile de tranzit. În anul 2009 au fost efectuate modificări în parametrii selectivităţii sistemului informaţional ASYCUDA World, stabilindu-se următorul procentaj: la import: a) roşu – 20% (în anul 2008 – 35%), b) galben – 25% (în anul 2008 – 25%), c) verde – 55% (în anul 2008 – 40%); la export: a) roşu – 10% (identic anului 2008), b) galben – 20% (identic anului 2008), c) verde – 70% (identic anului 2008).

În perioada scăderii bruşte a importurilor şi a încasărilor la bugetul de stat culoarul roşu a fost micşorat cu 15%, iar vămuirea mărfurilor de import în sumă de circa 2868,4 mil.lei s-a efectuat pe culoarul verde, prin acordarea liberului de vamă, fără examinarea mărfurilor şi fără efectuarea obligatorie a controlului fizic.

Concluzii: Organele vamale nu au determinat valoarea în vamă a mărfurilor, inclusiv prin aprecierea corectitudinii metodei de vămuire alese de declarant, dar au vămuit un şir de mărfuri introduse în regim vamal de import cu valoarea în vamă anunţată de brokeri diminuată, astfel neasigurînd încasarea deplină a drepturilor de import/export şi exercitarea atribuţiilor prevăzute de art.8 alin.(3) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997.

La determinarea valorii în vamă a mărfurilor nu au fost aplicate metodele de vămuire nr.2, nr.3, nr.4 şi nr.5 conform prevederilor articolelor 12, 13, 14, 15 şi 16 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, fapt care a dus la determinarea neregulamentară a valorii în vamă a mărfurilor şi, respectiv, la neîncasarea integrală a drepturilor de import/export.

La BV auditate, completarea obligatorie a rubricilor nr.7 şi nr.8 din DVV-2, ce ţin de argumentarea alegerii metodei de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor şi cauzei renunţării la metodele precedente, precum şi a sursei de informaţii a fost ignorată de către colaboratorii vamali, fapt ce implică un risc major al neasigurării temeiului juridic şi regularităţii modului de declarare a valorii în vamă.

Persistă riscul de determinare incorectă a valorii în vamă a mărfurilor atît la momentul declarării lor, cît şi după efectuarea auditelor postvămuire, datorită faptului că Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 nu prevede explicit prezentarea de către declarant la vămuirea mărfii a declaraţiei vamale a ţării de expediere.

În perioada auditată, importul de carne şi produse din carne autorizat de către Ministerul Economiei şi Comerţului a fost realizat de un şir de agenţi economici care au efectuat tranzacţii de import prin intermediul rezidenţilor în zonele off-shore. SV nu a contribuit la prevenirea şi combaterea spălării banilor, nu a monitorizat şi nu a aplicat măsuri şi proceduri aferente controlului intern privind tranzacţiile efectuate prin intermediul rezidenţilor în zonele off-shore.

Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 nu prevede taxe speciale şi taxe antidumping pentru asigurarea protecţiei pieţei interne la importul de carne şi produse din carne, precum şi la alte mărfuri, cu excepţia unei taxe speciale prevăzută numai pentru zahăr.

Recomandări SV:

9. Să asigure politica vamală privind eficienţa operaţiunilor vamale, reglementarea schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

10. Să întreprindă măsuri privind corectitudinea aprecierii valorii în vamă, anunţată de declarant (brokeri), cu luarea deciziilor respective, precum şi privind precizarea autenticităţii datelor şi documentelor prezentate spre confirmare în cadrul controlului vamal şi auditelor postvămuire.

11. Sa respecte prevederile actelor legislative şi normative la aprecierea valorii în vamă a mărfurilor, în scopul sporirii eficienţei, corectitudinii determinării valorii în vamă, precum şi încasării depline a drepturilor de import.

12. Să asigure completarea rubricilor nr.7 şi nr.8 din DVV-2 ce ţin de argumentarea alegerii metodei de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor şi a cauzei renunţării la metodele precedente, cu indicarea sursei de informaţii.

13. Să eficientizeze activităţile întru prevenirea şi combaterea spălării banilor, conform art.11 din Codul vamal, şi să monitorizeze aplicarea Legii nr.190-XVI din 26.07.2007.

Recomandări Ministerului Finanţelor şi Ministerului Economiei:

14. Să întreprindă unele măsuri privind echilibrarea importului/exportului de mărfuri şi să asigure protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni.

15. Să înainteze propuneri de stabilire a cuantumului taxei speciale şi taxei antidumping, prevăzute de Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, pentru asigurarea protecţiei pieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale.

16. Să înainteze propuneri de modificare a anexei la Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, la poziţia tarifară 8517, privind stabilirea taxei vamale la importul aparatelor de telefonie mobilă pentru suplinirea cu mijloace a bugetului de stat.

17. Să examineze oportunitatea modificării Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002, ce ţine de prezentarea de către declarant la vămuirea mărfii a declaraţiei vamale a ţării de expediere.

4. Întocmirea actelor constatatoare în cadrul

apariţiei obligaţiei vamale

Conform art.127 alin.(1) din Codul vamal, actul constatator reprezintă un document cu o formă stabilită de SV, întocmit de organele vamale, care serveşte drept dovadă a apariţiei obligaţiei vamale, document spre executare obligatorie din momentul aprobării de către conducerea organului vamal şi semnării lui de către ambele părţi.

În anul 2009, pe întreg sistemul vamal au fost întocmite 1693 de acte constatatoare privind recalcularea pentru încasare a drepturilor de import în sumă de 58,1 mil.lei. Ţinînd cont de soldul datoriilor înregistrate, pe acte constatatoare, la 01.01.2009, în mărime de 79,3 mil.lei, în perioada auditată s-au încasat 27,2 mil.lei (20,0% din totalul recalculat) şi au fost anulate acte constatatoare în sumă de 52,9 mil.lei (38,5%), formîndu-se la 31.12.2009 restanţe în sumă de 57,4 mil.lei.

Neasigurarea conformităţii întocmirii actelor constatatoare sporeşte riscul ca plăţile calculate în baza acestora să nu fie suficient de argumentate şi, ca urmare, să nu fie onorată obligaţiunea vamală de plătitor, dat fiind că motivul invocat de organul vamal deseori nu este justificat legal.

La BV Chişinău, în 22 de cazuri (din 172) de întocmire a actelor constatatoare, drepturile de import recalculate în sumă de 31,9 mil.lei au fost anulate în temeiul deciziilor instanţelor judecătoreşti, acţiunile BV fiind calificate ca ilegale. Concomitent, BV Chişinău a reflectat eronat, în Raportul privind controlul valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import, prezentat SV, cu 764,3 mii lei mai mult (suma drepturilor de import restituită prin decizii judecătoreşti).

Auditul a constatat controlul nesatisfăcător asupra executării actelor constatatoare. Sînt admise cazuri de întocmire a actelor constatatoare de către inspectorii vamali din posturile vamale, care nu sînt autorizaţi conform fişelor postului. La actele constatatoare nu se anexează documentele la care se fac referinţe, iar persoanele responsabile, conform fişelor postului, nu asigură o supraveghere eficientă asupra motivelor reflectate în actele constatatoare.

La BV Chişinău, actul constatator nr.398 din 02.09.2009 privind recalcularea obligaţiilor vamale în sumă de 241,5 mii lei a fost anulat de SV, prin scrisoarea nr.064-6/6500 din 18.09.2009, fiind calificat ca “necalitativ întocmit”. Două acte întocmite şi validate la 11.12.2009, în sumă de 1181,2 mii lei, nu au fost introduse în fişele personale ale agenţilor economici şi, deci, la situaţia din 31.12.2009, datoriile debitoare ale agenţilor economici nu au fost stinse, acestea fiind înregistrate în programul “Economist” la 08.02.2010 şi, respectiv, la 04.02.2010. Suma de 10,0 mil.lei, ce ţine de recalcularea dublă a unor drepturi de import, conform actelor constatatoare întocmite la 9 agenţi economici în cadrul auditelor postvămuire, rămîne a fi problematică pentru încasare, deoarece, conform datelor din sistemul informaţional “Economist”, conturile acestor agenţi economici nu mai sînt suplinite cu mijloace băneşti.

La BV Leuşeni au fost anulate acte constatatoare în sumă de 10,1 mil.lei, la BV Cahul – de 7,3 mil.lei, la BV Centru – de 3,4 mil.lei, la BV Briceni – de 0,7 mil.lei etc.

La BV Leuşeni, 13 acte constatatoare întocmite în perioada anului 2009, în sumă totală de 97,9 mii lei, au fost introduse cu întîrziere în programul “Economist”. Drept rezultat, agenţii economici au beneficiat de vacanţe fiscale de la 12 pînă la 40 zile calendaristice, iar 3 persoane juridice au efectuat tranzacţii de import, valoarea mărfurilor importate constituind 748,6 mii lei.

Pentru perioada anului 2009, BV Ungheni, potrivit prevederilor pct.23 din Regulamentul privind modul de percepere şi restituire a sumelor de garanţie de la persoanele fizice, aprobat prin ordinul SV nr.809/2 din 31.01.2007¹⁴, a întocmit 4 acte constatatoare privind încasarea impozitelor şi taxelor pentru încălcarea termenului de scoatere a autovehiculelor în sumă totală de 34,1 mii lei. În toate cazurile, întocmirea actelor constatatoare şi transferul mijloacelor financiare la buget s-a efectuat cu întîrzieri de la 12 pînă la 180 de zile, faţă de reglementările stipulate.

____________________

¹⁴ Regulamentul privind modul de percepere şi restituire a sumelor de garanţie de la persoanele fizice, aprobat prin ordinul SV nr.809/2 din 31.01.2007 (în continuare – Regulamentul aprobat prin ordinul SV nr.809/2 din 31.01.2007).

Deşi actul constatator este un act cu titlu executoriu şi produce acelaşi efect juridic ca şi declaraţia vamală, formularul dat nu este tipizat, cu regim special, şi nu este inclus în Nomenclatorul formularelor tipizate, de documente primare cu regim special, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 “Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23.12.1997”¹⁵.

____________________

¹⁵ Nomenclatorul formularelor tipizate, de documente primare cu regim special, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 “Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23.12.1997” (în continuare – Nomenclatorul formularelor tipizate).

Concluzii: Obligaţiile vamale calculate în baza actelor constatatoare au fost anulate la nivel de 38,5% (52,9 mil.lei) din volumul total calculat şi s-au încasat 20,0% din sumele respectiv calculate, ceea ce denotă nivelul scăzut al managementului în acest domeniu; suma de 10,0 mil.lei rămîne a fi problematică pentru încasare, deoarece conturile personale ale agenţilor economici nu mai sînt suplinite cu mijloace băneşti; monitorizarea insuficientă la BV Leuşeni a dat posibilitate la 13 agenţi economici să beneficieze de vacanţe fiscale; BV Chişinău a reflectat eronat în Raportul prezentat SV suma drepturilor de import restituite prin decizii judecătoreşti cu 764,3 mii lei mai mult.

Recomandări SV:

18. Să asigure încasarea în termen a obligaţiilor vamale recalculate şi să verifice actele constatatoare întocmite în anul 2009 referitor la înregistrarea lor în sistemul informaţional “Economist”, precum şi corectitudinea formării datoriilor debitoare.

19. Persoanele responsabile, conform fişelor postului, să asigure o supraveghere eficientă asupra motivelor reflectate în actele constatatoare.

20. Să organizeze instruiri practice, în cadrul birourilor vamale, privind corectitudinea calculării obligaţiilor vamale şi întocmirii actelor constatatoare.

21. Să înainteze propuneri de modificare a Nomenclatorului formularelor tipizate privind atribuirea actului constatator – formular cu regim special.

5. Evidenţa garanţiilor bancare

Potrivit art.184-1 din Codul vamal, persoanele fizice pot introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport cu termenul de exploatare de peste 7 ani, precum şi alte mijloace de transport reglementate în acest articol la unele poziţii tarifare, doar în cazul în care aceste mijloace de transport erau declarate prin acţiune de plasare, pe un termen de pînă la 180 de zile, în regim de admitere temporară, cu condiţia că la momentul traversării frontierei Republicii Moldova acestea aveau depusă o sumă de garanţie în cuantum egal cu drepturile de import în B.C. “Banca de Economii” S.A., autorizată de către SV.

Auditul a constatat că SV a încheiat cu B.C. “Banca de Economii” S.A. contracte în condiţii dezavantajoase din punct de vedere financiar, prioritatea de a obţine beneficii fiind acordată băncii, care a gestionat mijloace acumulate pe parcursul anului 2009 în sumă de 80,1 mil.lei, fără dobîndă, iar Regulamentul aprobat prin ordinul SV nr.809/2 din 31.01.2007 şi coordonat cu B.C. “Banca de Economii” S.A. nu a fost dat publicităţii, pentru a informa persoanele fizice vizate.

Pentru depunerea în cont a garanţiei vamale, banca a încasat de la persoanele fizice un comision bancar exagerat, în mărime de 2,5% din suma depusă (minimum echivalentul a 10 euro şi maximum echivalentul a 100 euro, în vigoare din 01.02.2008), iniţial fiind stabilit de 2,5% (minimum echivalentul a 50 euro şi maximum echivalentul a 500 euro), ceea ce, potrivit explicaţiilor prezentate în cadrul auditului a trezit nemulţumiri din partea acestora vizînd comisionul mare şi nebeneficierea de dobîndă pentru mijloacele depuse în bancă.

Deşi BV Leuşeni avea angajat contabil-şef, acesta a abilitat cu semnarea documentelor bancare, pentru a ridica suma garanţiei de la B.C. “Banca de Economii” S.A, două persoane care nu au studii de profil (inginer-cadastru, profesor).

Urmare acestei activităţi, B.C. “Banca de Economii” S.A. a utilizat gratis mijloacele în sumă de 80,1 mil.lei. SV numai în trei BV a utilizat potenţialul de resurse umane în număr de 23 de persoane, a căror remunerare pe anul 2009 a constituit circa 1,0 mil.lei, bugetul de stat în anul 2009 fiind suplimentat cu venituri în sumă de 292,3 mii lei. SV n-a asigurat raportarea financiară a mijloacelor depuse în conturile B.C. “Banca de Economii” S.A., suplimentate gratis prin intermediul SV cu suma de 80,1 mil.lei, astfel încălcînd art.29 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi art.13-4 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar¹⁶, prin ce n-a fost respectat principiul unităţii reglementat de includere a elementelor de venituri în bugetul public naţional consolidat. Soldurile disponibile formate la 31.12.2009, în sumă de 11,4 mil.lei, au fost raportate Ministerului Finanţelor în cadrul auditului, la 22.04.2010.

____________________

¹⁶ Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996.

Concluzii: B.C. “Banca de Economii” S.A., încasînd un comision bancar exagerat de la garanţiile bancare depuse pentru introducerea în regim temporar a mijloacelor de transport de la persoanele fizice, a trezit nemulţumiri din partea acestora, totodată banca utilizînd gratis mijloacele garanţiilor în sumă de 80,1 mil.lei; SV a utilizat resurse umane întru efectuarea operaţiunilor de depunere şi retragere a garanţiilor, a căror remunerare numai în trei BV a constituit circa 1,0 mil.lei, veniturile bugetului de stat fiind suplimentate în anul 2009 cu 292,3 mii lei; SV n-a asigurat raportarea financiară a soldurilor disponibile formate la 31.12.2009, în sumă de 11,4 mil.lei, acestea fiind raportate Ministerului Finanţelor în cadrul misiunii de audit, la 22.04.2010.

Recomandări SV:

22. Să asigure monitorizarea în viitor a activităţilor ce apără cu siguranţă interesele economice ale statului şi raportarea deplină a elementelor de venituri în bugetul de stat.

6. Antrepozitele vamale

Conform art.50 din Codul vamal, antrepozitul vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia, unde pot fi depozitate mărfuri străine, fără aplicarea drepturilor de import şi a măsurilor de politică economică, precum şi mărfuri autohtone destinate exportului.

Potrivit Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005¹⁷, regimul vamal de antrepozitare este regimul care permite depozitarea într-un antrepozit a mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică în perioada de depozitare. Antrepozitele vamale se clasifică în: antrepozit public de tip A, în care mărfurile se află pe răspunderea deţinătorului antrepozitului (antrepozitarului); antrepozit public de tip B, în care mărfurile antrepozitate se află pe răspunderea fiecărui depozitar; antrepozit privat de tip C, în care deţinătorul antrepozitului este şi depozitar al mărfurilor; antrepozit public de tip D, gestionat de organele vamale.

____________________

¹⁷ Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova nr.1140 din 02.11.2005 (în continuare – Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale).

În anul 2009 au activat 65 de antrepozite vamale, inclusiv de tipul A – 5; de tipul B – 51; de tipul C – 9, care se prezintă în Figura nr.6.

Sursă: Rapoartele SV

Pe parcursul anului 2009, în raza de activitate a BV Chişinău au funcţionat 47 antrepozite vamale, din care de tipul A – 5; de tipul B – 37; de tipul C – 5.

În cadrul vizitelor în teren, au fost constatate cazuri de plasare neautorizată a mărfurilor în antrepozitele vamale, cu abatere de la prevederile pct.125 din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale, care stipulează că deţinătorii antrepozitelor vamale sînt obligaţi să excludă posibilităţile de introducere sau scoatere de mărfuri din antrepozit fără permisiunea organelor vamale.

Contrar prevederilor art.30 din Codul vamal, la antrepozitele vamale ale S.R.L. “Translinie Exim”, Î.S. “Moldvama-Grup” a fost admisă plasarea în regimul vamal de antrepozit a mărfurilor clasificate la poziţiile tarifare 240210, 240220 (ţigări) şi 271011 (uleiuri uşoare din petrol – marfă supusă accizelor), în valoare totală de 9,1mil.lei.

Concluzii: Contrar prevederilor Codului vamal, au fost stabilite cazuri de plasare autorizată în antrepozite a unor mărfuri supuse accizelor în sumă de 9,1 mil.lei, care, conform legislaţiei, sînt interzise pentru plasare în regimul respectiv.

Recomandări SV:

23. Respectarea cadrului legal în domeniu, întru asigurarea unei supravegheri corespunzătoare a antrepozitelor vamale.

7. Referitor la depozitarea provizorie

Conform informaţiei SV, în perioada anului 2009, în raza de activitate a BV Chişinău funcţionau autorizat 17 depozite provizorii. SV, nerespectînd prevederile art.150 din Codul vamal, nu a elaborat cerinţe privind amenajarea depozitelor provizorii. Cu derogare de la pct.8 şi pct.9 din Ordinul Departamentului Vamal nr.158-O din 04.08.2003 “Despre aprobarea şi punerea în aplicare a Regulamentului cu privire la zona de control vamal”¹⁸, BV Chişinău nu a emis ordine de creare a zonelor de control vamal în locul amplasării depozitelor provizorii şi nu a plasat pe pagina web a SV aşa informaţie.

____________________

¹⁸ Ordinul Departamentului Vamal nr.158-O din 04.08.2003 “Despre aprobarea şi punerea în aplicare a Regulamentului cu privire la zona de control vamal”.

Nerespectînd pct.9 din Normele de utilizare a declaraţiei sumare¹⁹, BV Chişinău nu a întocmit Registrul de evidenţă a declaraţiilor sumare în ordinea cuvenită (nu este numerotat, cusut şi sigilat). Înscrierile din Registru nu sînt complete, în multiple cazuri lipsesc informaţii despre denumirea mărfii, suma garanţiei, numărul declaraţiei vamale în detaliu etc.

____________________

¹⁹ Normele de utilizare a declaraţiei sumare, aprobate prin Ordinul SV nr.185-O din 25.05.2006.

În cadrul auditului, cu ieşire la faţa locului la 3 depozite provizorii (Î.C.S. “Cecconi International” S.R.L.; S.R.L. “Politrans Broker”; S.R.L. “Dec-Trans Grup”), s-a constatat că depozitele provizorii nu erau marcate după cum prevede pct.13 din Regulamentul aprobat prin Ordinul DV nr.158-O. Registrele de evidenţă a mărfurilor intrate şi ieşite nu întrunesc cerinţele pct.99 din Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1290 din 09.12.2005²⁰ (nu este numerotat, cusut şi sigilat), iar în unele cazuri înregistrările nu sînt complete (S.R.L.“Politrans Broker”), lipseşte informaţia despre cantitatea mărfii depozitate, numărul sigiliului aplicat, semnătura şi numele inspectorului vamal.

____________________

²⁰ Hotărîrea Guvernului nr.1290 din 09.12.2005 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal”.

Conform înscrierilor în Registrul de evidenţă a operaţiunilor la depozitul provizoriu (de ieşire) al S.R.L. “Dec-Trans Grup”, în depozit nu se numărau stocuri de mărfuri, dat fiind că toate declaraţiile sumare înregistrate după acest depozit erau închise. În realitate, s-au constatat diverse mărfuri, iar depozitul nu era sigilat. Potrivit explicaţiilor, marfa care se afla în depozit era în regim de import definitiv.

Concluzii: SV nu a elaborat cerinţe speciale privind amenajarea depozitelor provizorii; nu au fost emise ordine de creare a zonelor de control vamal pentru depozitele provizorii în raza de activitate a BV Chişinău, iar informaţiile respective nu sînt plasate regulamentar pe site-ul SV; cele 3 depozite provizorii nu erau marcate regulamentar; registrele de evidenţă a mărfurilor intrate şi ieşite nu erau cusute, numerotate, ştampilate şi semnate de către responsabilii şi specialistul în domeniul vămuirii; supravegherea depozitelor provizorii, în unele cazuri, nu este adecvată, purtînd un caracter formal.

Recomandări SV:

24. Elaborarea cerinţelor speciale privind amenajarea depozitelor provizorii şi publicarea pe site-ul SV a informaţiei cu privire la zonele de control vamal.

Recomandări BV Chişinău:

25. Să asigure respectarea prevederilor legale privind depozitarea provizorie a mărfurilor.

8. Monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import

Pentru executarea prevederilor Secţiunii a 27-ea “Declararea” din Codul vamal şi Hotărîrii Guvernului nr.870 din 03.08.2007, în scopul diminuării evaziunilor fiscale, a fost aprobată lista mărfurilor importate de persoane fizice, al căror preţ se supune monitorizării, reieşind din preţurile medii de vînzare a mărfurilor pe piaţa internă.

O comisie creată din reprezentanţi ai Biroului Naţional de Statistică, Ministerului Economiei şi Comerţului şi SV urma trimestrial să stabilească preţurile şi să le prezinte organelor vamale pentru uz de serviciu.

La rîndul său, SV, la introducerea în ţară de către persoanele fizice a mărfurilor, urma să le evalueze şi să aplice preţurile medii, deducînd din acestea drepturile de import în vigoare, iar cît priveşte tranzacţiile comerciale de import ale persoanelor juridice a căror valoare în vamă va fi mai mică de 40% din preţurile medii de realizare pe piaţa internă urma să informeze Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

În vederea executării pct.4 şi pct.5 din Hotărîrea Guvernului nr.870 din 03.08.2007, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în baza informaţiilor prezentate de SV, urma să monitorizeze repartizarea lanţului valoric pentru mărfurile de import în baza unor criterii de risc, iar în cazul constatării încălcării legislaţiei prin activităţi cu indici de infracţiuni să informeze Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, iar ambele entităţi, respectiv, urmau să informeze trimestrial Guvernul despre rezultatele controalelor. Executarea hotărîrii nominalizate s-a pus în sarcina şefilor birourilor vamale, iar controlul asupra executării – în sarcina Direcţiei fluxuri informaţionale şi statistică vamală şi Direcţiei reglementări tarifar-vamale.

Contrar prevederilor pct.1 şi pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.870 din 03.08.2007, comisia pentru monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import, formată din reprezentanţii Biroului Naţional de Statistică, Ministerului Economiei şi Comerţului şi SV, pe parcursul anilor 2008-2009, nu a stabilit preţurile la circa 500 de poziţii tarifare ale mărfurilor (din 900 aprobate în listă) şi nu s-a convocat trimestrial, dar numai de 2 ori, pentru a actualiza şi a stabili preţurile medii pe piaţă. Pentru persoanele fizice a fost stabilită o listă de 66 de poziţii tarifare ale mărfurilor (din 900 aprobate conform hotărîrii nominalizate), pentru a fi plasate pe site-ul SV (www.customs.md).

Deşi SV a prezentat lunar Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei informaţii statistice privind tranzacţiile comerciale de import ale persoanelor juridice, perfectate prin 29,4 mii de declaraţii vamale (18% din totalul declaraţiilor de import înregistrate), a căror valoare în vamă era mai mică de 40% din preţurile medii de realizare pe piaţa internă, datorită lipsei unui mecanism de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior, repartizarea lanţului valoric pentru mărfurile de import în baza unor criterii de risc nu a fost monitorizată. Drept rezultat, Hotărîrea Guvernului nr.870 din 03.08.2007 nu a fost executată integral, Guvernului nu i s-au prezentat informaţii trimestriale despre rezultatele controalelor, iar mărfurile importate au fost declarate de către persoanele juridice cu valori minime.

Potrivit informaţiei expediate la 12.10.2009 Ministerului Economiei şi Comerţului, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu a monitorizat repartizarea lanţului valoric pentru mărfurile de import, pe motiv că s-a aprobat o listă masivă a mărfurilor, fiind imposibilă administrarea procesului de apreciere a preţului şi mişcarea lor pe piaţa internă, datorită realizării mărfurilor prin intermediul persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător în baza patentei, stabilindu-se că în evidenţa contabilă a importatorilor mărfurile realizate erau reflectate în valoarea egală cu cea declarată la import.

La 22.02.2010 a fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010 “Cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior”²¹, potrivit căreia s-a aprobat mecanismul de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior.

____________________

²¹ Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010 “Cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior”.

Concluzii: Comisia pentru monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import, pe parcursul anilor 2008-2009, nu s-a convocat regulamentar, pentru a actualiza şi a stabili preţurile medii pe piaţă, cu prezentarea lor organelor vamale pentru uz de serviciu, şi, respectiv, nu a stabilit preţurile la circa 500 de poziţii tarifare ale mărfurilor (din 900 aprobate în lista mărfurilor). Hotărîrea Guvernului nr.870 din 03.08.2007 nu a fost executată integral, datorită lipsei unui mecanism eficient de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior. Guvernului nu i-au fost prezentate informaţii trimestriale despre rezultatele controalelor, iar mărfurile importate prin 29,4 mii de declaraţii vamale a căror valoare în vamă era mai mică de 40% din preţurile medii de realizare pe piaţa internă au fost declarate cu valori minime de către persoanele juridice.

Recomandări SV:

26. Să exercite, conform prevederilor Legii nr.1380-XIII din 20.11.1997 şi Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002, drepturile privind determinarea valorii în vamă a mărfurilor, aplicînd consecutiv metodele de vămuire a mărfurilor.

27. Să identifice tranzacţiile comerciale de import suspecte a cărora valoare în vamă constituie mai puţin de 40% din nivelul preţurilor medii de referinţă pe piaţa internă, precum şi tranzacţiile comerciale pe agent economic importator în categoria de marfă supusă monitorizării ce depăşeşte 35% din volumul total de import pe produs în anul precedent.

Recomandări Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

28. Să monitorizeze lanţul valoric în comerţul interior al mărfurilor importate de către agenţii economici selectaţi, de la importator pînă la consumatorul final; depistarea posibilelor scheme de evaziune fiscală folosite de agenţii economici selectaţi, cu întreprinderea măsurilor corespunzătoare de contracarare.

9. Administrarea de către serviciul vamal

a scutirilor şi facilităţilor vamale

În anul 2009, nivelul de încasare a drepturilor de import/export a fost influenţat semnificativ de scutirile şi facilităţile vamale, acordate de SV în baza prevederilor Titlului III al Codului fiscal, aprobat prin Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997²², Legii nr.1380-XIII din 20.11.1997 şi altor acte normative.

____________________

²² Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17.12.1997 (în continuare – Titlul III al Codului fiscal).

Potrivit informaţiilor privind acordarea facilităţilor fiscale şi a înlesnirilor la plata TVA, accizelor şi taxei vamale la importul mărfurilor pentru perioada anilor 2008 şi 2009, suma scutirilor constituie 2679,2 mil.lei şi, respectiv, 2511,8 mil.lei, sau 32,6% din volumul total al încasărilor drepturilor de import/export, fiind în descreştere cu 167,4 mil.lei (6,2%), comparativ cu anul 2008, în timp ce drepturile de import pentru aceeaşi perioadă au scăzut cu 20,4%.

În rezultatul verificării gradului de regularitate privind acordarea scutirilor şi facilităţilor, auditul a constatat că nu totdeauna scutirile şi facilităţile acordate la plata drepturilor de import au un impact pozitiv asupra economiei, acestea deseori generează o concurenţă neloială faţă de importatorii de mărfuri care achită TVA la import, deoarece nu pot concura cu preţurile la aceste produse pe piaţa de consum şi, respectiv, nu influenţează scăderea preţurilor la unele categorii de mărfuri de importanţă majoră pentru populaţie, importate în regim facilitat. Potrivit datelor statistice ale SV, la nivel de agent economic, pe importurile unor categorii de mărfuri realizate prin acordarea scutirilor şi facilităţilor, se constată următoarele.

9.1. Scutirile acordate la importul medicamentelor, unor tipuri de mărfuri medicale, precum şi al materiei prime medicamentoase în sumă totală de 219,2 mil.lei, inclusiv la plata TVA la cota redusă – în sumă de 199,1 mil.lei şi la materia primă medicamentoasă destinată pentru producere – de 20,1 mil.lei (9,1%), n-au influenţat micşorarea preţurilor de realizare prin reţeaua de farmacii. La acest import, facilitat cu TVA la cotă redusă, 7 importatori deţin ponderea de 72,0% din toate scutirile, sau 143,5 mil.lei, din care Î.M. “DITA ESTFARM” S.R.L. – 37,8 mil.lei; S.R.L. “TETIS INTERNAŢIONAL CO” – 37,5 mil.lei; Î.M. “VINAMEX” S.R.L. – 27,4 mil.lei; S.R.L. “RIHPANGALFARMA” – 19,2 mil.lei; S.R.L. “BECOR” – 9,1 mil.lei; S.R.L. “ESCULAP – FARM” – 7,3 mil.lei şi S.R.L. “SANFARM-PRIM” – 5,2 mil.lei.

9.2. Scutirile acordate la importul de zahăr alb şi produse zaharoase. În perioada anului 2009 de către un agent economic au fost importate în regim facilitat, autorizat de către Ministerul Economiei şi Comerţului, 2,9 mii tone de zahăr în valoare de 18,7 mil.lei, cu utilizarea regimului “4200” – import definitiv cu intrarea liberă în circulaţie, care fac obiectul scutirii de plata drepturilor vamale în limita contingentelor tarifare din ţările Uniunii Europene, din care pe piaţa internă au fost realizate 1,2 mii tone de zahăr. Potrivit Legii nr.1380-XIII din 20.11.1997, mecanismul de administrare a cotelor este reglementat conform Hotărîrii Guvernului nr.563 din 10.09.2009²³.

____________________

²³ Hotărîrea Guvernului nr.563 din 10.09.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb şi produse zaharoase.

Importul de zahăr în regim facilitat şi comerţul pe piaţa internă s-a efectuat în scopul asigurării securităţii alimentare a statului în conformitate cu procesele-verbale ale şedinţei de lucru a reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Economiei şi Comerţului şi a Uniunii Producătorilor de Zahăr din Republica Moldova din 16.09.2009 şi respectiv din 18.11.2009, confirmat şi prin scrisoarea Ministerului Economiei nr.09-3001 din 26.05.2010.

9.3. Scutirile acordate la produsele petroliere.Întru executarea Acordului de investiţii “Cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” nr.83 din 25.01.2006, aprobat prin Legea nr.7-XV din 17.02.2005, cu completările şi modificările aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1409 din 11.12.2006 “Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului”²⁴, şi în baza prevederilor art.4 alin.(15) din Titlul III al Codului fiscal, produsele petroliere destinate realizării prin unităţile de comercializare a produselor petroliere sînt scutite de TVA la introducerea acestora pe restul teritoriului Republicii Moldova, din Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, pe o perioadă de 8 ani. Din momentul primei transbordări de produse petroliere, scutirile acordate S.R.L. “BEMOL RETAIL” la TVA, în baza Acordului nominalizat, au constituit 104,8 mil.lei, inclusiv în anul 2009 – 73,1 mil.lei (anul 2008 – 31,1 mil.lei).

____________________

²⁴ Acordul de investiţii “Cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” nr.83 din 25.01.2006, aprobat prin Legea nr.7-XV din 17.02.2005, cu completările şi modificările aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1409 din 11.12.2006 “Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului”.

Conform art.4 alin.(2) şi alin.(4) din Legea cu privire la protecţia concurenţei²⁵, statul asigură protecţia drepturilor şi intereselor agentului economic şi ale cetăţeanului (consumatorului) contra activităţii monopoliste şi concurenţei neloiale, iar agentului economic îi este interzis să-şi exercite drepturile în vederea limitării concurenţei, abuzului de situaţia sa dominantă şi lezării intereselor legitime ale consumatorului.

____________________

²⁵ Legea cu privire la protecţia concurenţei nr.1103-XIV din 30.06.2000.

9.4. Scutirile acordate la importul de peşte. Potrivit art.103 alin.(7) al Titlului III al Codului fiscal, TVA nu se aplică la materia primă, materialele, articolele de completare şi la accesoriile necesare pentru procesul de producţie, importate de organizaţiile şi întreprinderile fondate de asociaţiile obşteşti ale persoanelor cu dizabilităţi. Scutirile acordate în baza acestor prevederi au constituit 20,0 mil.lei, menţinîndu-se la nivelul din anul 2008.

Unele circumstanţe privind acordarea de facilităţi fiscale întreprinderilor fondate de societăţile persoanelor cu dizabilităţi, ce denotă lipsa sau ponderea redusă a agenţilor economici beneficiari de înlesniri fiscale cu suportul persoanelor cu handicap, în folosul cărora s-au şi acordat facilităţile fiscale, au fost evidenţiate în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.28 din 18.05.2007 “Privind raportul asupra administrării fiscale efectuate de către SV şi reviziei financiare la aparatul central al SV şi la unele organe vamale teritoriale pe perioada anilor 2005-2006”²⁶.

____________________

²⁶ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.28 din 18.05.2007 “Privind raportul asupra administrării fiscale efectuate de către SV şi reviziei financiare la aparatul central al SV şi la unele organe vamale teritoriale pe perioada anilor 2005-2006”.

Analiza unor informaţii deţinute de către SV şi alte organe relevă că unii agenţi economici beneficiari de facilităţi fiscale, care au importat peşte congelat, nu întrunesc întocmai condiţiile de acordare a facilităţilor. S.R.L.“Inva-Produs”, al cărui gen principal de activitate este importul şi prelucrarea peştelui, constituită ca întreprindere a invalizilor, în baza asociaţiilor de invalizi, a importat 1146,1 tone de peşte congelat în valoare de 14,5 mil.lei, importul fiind scutit de plata TVA în sumă de 2,9 mil.lei. S.R.L. “Inva-Produs”, ca beneficiar de facilităţi fiscale, a fost fondată de asociaţii obşteşti ale persoanelor cu dizabilităţi (3362 persoane). În realitate, în cîmpul muncii la fiecare societate oficial sînt antrenate numai 5-11 persoane cu dizabilităţi fizice, însă, de fapt, la aceste întreprinderi activează 2-4 persoane, ceilalţi lipsesc de la serviciu sub diferite pretexte. S-a constatat că S.R.L. “Inva-Produs” nu dispune, în măsură deplină, de spaţii, condiţii şi lucrători care ar avea capacitatea şi posibilitatea ce le-ar permite prelucrarea unor cantităţi mari de peşte importat.

Se remarcă că, în urma facilitării importului, persoanele cu dizabilităţi ar trebui să beneficieze de salarii de la 17,0 mii lei pînă la 45,0 mii lei lunar, însă, de fapt, salariile angajaţilor variază între 2,5 mii lei şi 3,5 mii lei, ceea ce denotă faptul că pentru protejarea acestor categorii de persoane statul ar putea identifica alte facilităţi nominative, iar în rezultatul perfectării cadrului legal ar fi posibilă suplimentarea bugetului de stat cu încasări esenţiale. Potrivit datelor SV, în perioada anilor 2008-2009, S.R.L. “Inva-Produs”, din tranzacţiile de import efectuate în caz dacă nu ar fi beneficiat de scutiri, ar fi achitat la buget TVA în sumă de 8,6 mil.lei.

Au beneficiat de scutiri S.R.L. “Comcaro”, care a importat 1294,7 tone de peşte în valoare de 21,8 mil.lei, fiind scutită de plata TVA în sumă de 2,8 mil.lei; Î.M. “Fivils” S.R.L. – la importul a 451,8 tone de peste congelat în valoare de 12,1 mil.lei, fiind scutită de plata TVA în sumă de 2,4 mil.lei.

9.5. Scutirile acordate pentru activele materiale destinate includerii în capitalul social.În perioada auditată, 529 de agenţi economici au beneficiat de scutiri la TVA şi taxele vamale în cadrul importului activelor materiale destinate includerii în capitalul social, valoarea estimativă a tuturor scutirilor alcătuind 125,9 mil.lei, inclusiv 178 de agenţi economici au fost scutiţi de drepturi de import în sumă de 18,3 mil.lei (14,5%), pentru includerea în capitalul social a 301 unităţi de transport.

Diferitele active materiale importate a căror valoare depăşeşte 3,0 mii lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, precum şi alte active importate cu valoare mai mare nu în toate cazurile pot fi considerate ca active necesare procesului de activitate. În anul 2009, au fost importate valori de acest gen cu scutiri la plata TVA şi taxei vamale în sumă de 19,0 mil.lei.

La BV Chişinău s-au constatat 2 cazuri de beneficiere de înlesniri fiscale în sumă de 0,25 mil.lei de către contribuabilii care au inclus în capitalul social seturi de mobilă şi divers mobilier în valoare de 0,8 mil.lei. Un contribuabil şi-a perfectat tranzacţia de import al aparatelor de joc în valoare de 0,8 mil.lei prin BV Ungheni, beneficiind de scutiri la plăţile vamale în sumă de 0,16 mil.lei.

În cadrul auditului s-a constatat că acordarea scutirilor la plăţile vamale s-a efectuat cu abateri de la art.33 din Legea privind societăţile cu răspundere limitată²⁷, care prevede majorarea capitalului social prin vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi sau din contul beneficiului net şi mijloacelor capitalului de rezervă. BV Briceni a admis acordarea neîntemeiată a scutirilor în sumă de 0,17 mil.lei agenţilor economici importatori Î.C.S. “CD-Corneliusdesign” S.R.L., “OC-VIAD-TRANS” S.R.L. şi “Rinovic” S.R.L., care au majorat capitalul social din: împrumuturi acordate; în lipsa confirmării existenţei profitului nerepartizat şi din aporturile asociaţilor, transmise doar parţial.

____________________

²⁷ Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr.135-XVI din 14.06.2007 (în continuare – Legea nr.135-XVI din 14.06.2007).

La importul tehnicii agricole, S.R.L. “Agro-Baraboieni” a beneficiat de scutiri la plata TVA în sumă de 0,6 mil.lei, prezentînd, la momentul vămuirii, documente justificative precum că mijlocul fix a fost procurat din aportul fondatorilor – 1,7 mil.lei şi din profitul nerepartizat – 1,3 mil.lei. Auditul a constatat că, în realitate, sursa financiară de majorare a capitalului social a servit împrumutul acordat de către o societate în sumă de 180,0 mii euro, dat fiind că mijloacele vărsate de fondator, în aceeaşi zi după vămuirea mărfii, au fost restituite acesteia integral. La 20.05.2010 au fost recalculate drepturile de import spre încasare de la S.R.L. “Agro-Baraboieni” în sumă de 0,7 mil.lei, inclusiv majorarea de întîrziere.

Prin BV Leuşeni, agenţii economici S.R.L. “Timscor-com”, S.R.L. “Raiax paper” şi S.R.L. “Axedum” au beneficiat de înlesniri privind scutirea de TVA în sumă de 0,6 mil.lei la importul mijloacelor fixe destinate pentru includerea în capitalul social, aceştia, în perioada anilor 2007-2008, înregistrînd pierderi din activitate în sumă de 1,5 mil.lei, şi, totodată, asociaţii n-au vărsat în măsură deplină aportul subscris. BV Leuşeni n-a asigurat respectarea prevederilor art.20 alin.(4) şi art.68 din Codul vamal, admiţînd includerea în capitalul social al Î.M. “Agri-Cereale” S.R.L. a mijlocului fix prohibit de a fi introdus în ţară (tractor “Fiat”, anul producerii 1992), care anterior a fost plasat în regim vamal de admitere temporară, cu acordarea facilităţilor la TVA în sumă de 18,4 mii lei. În perioada desfăşurării auditului s-a constatat că mijlocul fix prohibit n-a fost exclus din capitalul social al contribuabilului şi nici scos din ţară.

Art.8 alin.(1) lit.i) din Codul fiscal prevede că contribuabilul are dreptul să beneficieze de înlesniri conform legislaţiei fiscale, pe perioada fiscală în care a întrunit toate condiţiile stabilite, dar nu stabileşte expres condiţiile care urmează a fi întrunite. Totodată, potrivit pct.5 din Circulara SV nr.54-C din 04.03.2009, nu se admite majorarea capitalului statutar din contul datoriilor pe termen lung şi scurt. BV Leuşeni a admis acordarea de facilităţi Î.M. “Agri-Cereale” S.R.L. la plata TVA în sumă de 0,25 mil.lei, în timp ce aceasta a înregistrat datorii la bugetul public naţional în sumă de 0,08 mil.lei.

Cu derogare de la pct.22 din Normele tehnice aprobate prin Ordinul SV nr.438 din 19.11.2007²⁸, atribuirea eronată de către inspectorii vamali a codului regimului vamal în rubrica 37 – “Regim” a dus la beneficierea regulamentară de înlesniri fiscale, însă regimul vamal atribuit nu prevede supravegherea vamală a bunurilor incluse în capitalul statutar al contribuabililor, după cum stipulează art.35 din Codul vamal. Controlul selectiv la BV Chişinău a constatat 18 tranzacţii de atribuire eronată a codului regimului vamal în care agenţii economici au introdus în capitalul social active materiale, aplicîndu-se înlesniri la plăţile vamale în sumă de 0,9 mil.lei, concomitent aceştia putînd beneficia de drepturi la revînzarea activelor, dar fiind privaţi de supraveghere vamală. Analogic, la BV Ungheni (în 8 cazuri) şi BV Leuşeni (în 2 cazuri), agenţilor economici li s-au acordat înlesniri la TVA în sumă de 0,3 mil.lei şi, respectiv, de 0,1 mil.lei.

____________________

²⁸ Ordinul SV nr.438 din 19.11.2007 referitor la aprobarea Normelor tehnice pentru imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu.

BV Ungheni nu a monitorizat în mod adecvat importul temporar de mijloace de transport efectuat de S.R.L. “Astrilax” şi nu dispune de confirmări, pe perioada de derulare a leasing-ului, ale amplasării, modului de folosinţă a transportului importat în valoare de 9,1 mil.lei, beneficiind de scutiri la garantarea drepturilor de import în sumă de 1,8 mil.lei. Verificarea activităţii S.C. “Astrilax” S.R.L. nu a putut fi efectuată, din motiv că ultima nu se afla pe adresa juridică, iar autorizaţia eliberată S.R.L. “Astrilax” este valabilă pînă la 05.11.2012.

Concluzii: Scutirile şi facilităţile acordate la plata drepturilor de import nu promovează un impact pozitiv asupra economiei, creează o concurenţă neloială faţă de importatorii de mărfuri şi, respectiv, nu influenţează micşorarea preţurilor la unele categorii de mărfuri de importanţă majoră pentru populaţie.

Stimularea întreprinderilor fondate de asociaţiile obşteşti ale persoanelor cu dizabilităţi denotă o pondere redusă a angajării personalului cu handicap la agenţii economici beneficiari de înlesniri fiscale, iar fondarea unor astfel de întreprinderi este o metodă bine determinată de eschivare de la plata drepturilor de import, soldată cu micşorarea încasărilor la bugetul de stat, precum şi cu crearea unei concurenţe neloiale faţă de importatorii de mărfuri care achită TVA la import, deoarece nu pot concura cu preţurile la aceste produse pe piaţa de consum.

S-a admis acordarea neregulamentară a înlesnirilor la drepturile de import, subiecţii beneficiind de scutiri în sumă totală de 1,6 mil.lei. Erorile admise în declaraţiile vamale atît de brokerii vamali, cît şi de inspectorii vamali la momentul vămuirii şi, respectiv, acordării liberului de vamă au determinat scutirea de plăţi vamale în sumă totală de 1,3 mil.lei. Totodată, agenţii economici menţionaţi pot beneficia de drepturi de revînzare, fiind în acelaşi timp privaţi de supraveghere vamală. Nu toţi agenţii economici importatori investesc în capitalul social active materiale necesare pentru procesul tehnologic al întreprinderii, aceştia fiind scutiţi de plăţi vamale.

Recomandări SV:

29. Să exercite în birourile vamale controale asupra acordării regulamentare a scutirilor şi facilităţilor prevăzute de legislaţie, aplicării corecte a legislaţiei vamale referitor la atribuirea poziţiilor tarifare, aprecierii valorii mărfurilor în vamă.

30. Să elaboreze unele proceduri uniforme de funcţionare a grupului de lucru, în vederea examinării documentelor prezentate pentru solicitarea de scutiri şi efectuării auditelor întru confirmarea de către agenţii economici a surselor de constituire a capitalului social.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

31. Să revizuiască scutirile şi facilităţile la plata drepturilor de import, inclusiv pentru activele materiale importate şi incluse în capitalul social, acordînd prioritate celor destinate dezvoltării activităţilor proprii de producţie, întru crearea locurilor de muncă.

Recomandări Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

32. Să întreprindă măsuri în vederea iniţierii unui proiect de lege privind modificarea art.103 alin.(7) din Codul fiscal, cu acordarea facilităţilor doar întreprinderilor care au înregistrate la balanţă încăperi şi utilaje speciale de prelucrare şi producere a anumitor produse specificate, în funcţie de categoria mărfurilor importate, şi nu numai de ambalare a produselor, ceea ce reprezintă doar o etapă a procesului de producţie.

10. Zonele economice libere

Zonele libere sînt o parte a teritoriului vamal, iar controlul asupra respectării regimului de trecere a mărfurilor şi asigurării respectării regimurilor vamale se exercită în condiţiile art.89 din Codul vamal. În conformitate cu art.1 alin.(3) lit.c) şi art.6 alin.(11) din Legea cu privire la zonele economice libere²⁹, scopul creării zonei libere este dezvoltarea producţiei orientate spre export, genul prioritar de activitate a rezidenţilor fiind producţia industrială.

____________________

²⁹ Legea cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27.07.2001 (în continuare – Legea nr.440-XV din 27.07.2001).

În anul 2009, în Zonele Economice Libere (în continuare – ZEL) “Otaci-Business” şi “Ungheni-Business” au fost înregistraţi 10 şi, respectiv, 41 de rezidenţi, din care au desfăşurat activitate de antreprenoriat doar 26 de rezidenţi (2 şi, respectiv, 24). Din volumul operaţiunilor de export-import în ZEL “Otaci – Business”, 85,2% revin S.A. “Mariuţa” şi I.C.S. “Vefa Pack” S.R.L., alţi rezidenţi practic nu au desfăşurat activitate de antreprenoriat.

Controlul vamal ineficient a condiţionat înregistrări neconforme în SI ASYCUDA World ale operaţiunilor privind exportul mărfurilor în sumă de 12,3 mil.lei din ZEL “Otaci-Business” de către S.A. “Mariuţa”, care au cauzat denaturarea cu 6,1 mil.lei a datelor din sistemul informaţional privind activitatea zonei economice libere.

Contrar prevederilor art.6 alin.(12) din Legea nr.440-XV din 27.07.2001, cinci rezidenţi ai ZEL “Ungheni-Business” au realizat pe restul teritoriului vamal al ţării mărfuri produse în zona liberă peste nivelul stabilit de 30%, în sumă de 9,4 mil.lei, administraţia zonei neexercitînd controlul asupra respectării de către rezidenţi a clauzelor contractelor încheiate.

Obţinerea statutului de rezident al zonei libere oferă posibilitatea de a desfăşura activitate diferită de cea indicată în autorizaţie, în afara teritoriului ZEL. Potrivit genului de activitate înregistrat, Î.C.S. “Pinto-Beans” S.R.L. este autorizată să desfăşoare activităţi de sortare, ambalare, marcare şi alte operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal, precum şi deservirea tehnicii agricole. În perioada auditată, rezidentul nu a înregistrat nici o activitate din cele autorizate. Prin autorizaţiile de admitere temporară din 07.05.2009 şi 16.06.2009, eliberate de Postul vamal Ungheni-Cristeşti, firma a obţinut permisiunea de a introduce temporar pe teritoriul vamal tehnică şi utilaje agricole în valoare de 4,2 mil.lei (cu introducerea ulterioară în zona liberă), pentru a fi utilizate la recoltarea producţiei agricole în afara zonei libere.

Un rezident al Zonei Economice Libere “Valcaneş”, al cărei fondator este un nerezident din Ucraina, în perioada anilor 2007-2009, a practicat importuri de autoturisme, inclusiv noi, în zona liberă, pe care le desface în agregate şi detalii, înregistrînd tranzacţii de import/export în sumă de 49,7 mil.lei şi achitînd proceduri vamale de 49,4 mii lei, deşi zonele economice libere sînt create pentru dezvoltarea producţiei industriale orientate spre export, implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne, atragerea investiţiilor autohtone şi străine etc.

Concluzii: Administraţia ZEL n-a monitorizat respectarea de către rezidenţii zonelor economice libere a limitelor de realizare a mărfurilor pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, iar actul normativ în vigoare nu stabileşte atribuţii în acest sens pentru organul vamal. Utilizarea regimului de zonă liberă în scopul efectuării importurilor pe teritoriul vamal oferă posibilitate rezidenţilor să beneficieze de vacanţe fiscale şi scutiri la plata drepturilor de import.

Recomandări SV:

33. Să asigure un control strict asupra respectării legislaţiei vamale la introducerea şi scoaterea mărfurilor din zona economică liberă.

Recomandări Ministerului Economiei:

34. Să revizuiască cadrul legislativ privind activitatea în zonele economice libere şi să asigure audierea administraţiei zonelor economice libere, care este responsabilă de controlul executării contractelor încheiate cu rezidenţii zonelor economice libere ce desfăşoară activitate de antreprenoriat şi beneficiază de vacanţe fiscale şi scutiri la plata drepturilor de import.

11. Efectuarea tranzacţiilor de import/export

prin intermediul rezidenţilor în zonele off-shore

Potrivit art.11 lit.i) şi lit.h) din Codul vamal, organul vamal contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi la neadmiterea încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală. În perioada auditată, potrivit informaţiei statistice, au fost selectate 20,6 mii declaraţii de import/export cu valoarea mărfurilor în vamă de 2,4 miliarde lei, tranzacţiile fiind exercitate prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore (Panama, Gibraltar, Bahamas, Belize, Seychelles, Puerto Rico etc.), care cad sub incidenţa Ordinului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007.

Potrivit datelor statistice ale SV, pe parcursul anului 2009, S.C. “Parstar Petrol” S.R.L. a importat produse petroliere (benzină) din România prin intermediul “Trade-Direct Limited” (Gibraltar); S.R.L. “TEZED-S” a importat din Federaţia Rusă gaz lichefiat prin intermediul “Nelson Nordic LLC” (St.Kitts-Nevis); S.C. “Balcan Pharmaceuticals” S.R.L. a importat materie primă medicamentoasă din China prin “Primos LTD” (Belize); Î.C.S. “Shark Consulting” S.R.L. a importat articole din oţeluri inoxidabile şi electrocasnice din Slovacia şi Lituania prin “Kavadi Limited” (Mauritius); Î.M. “Roscon” S.R.L. a exportat ţigări Parlament, Marlboro, Kent, Camel, West, L&M şi altele în SUA prin “Uniline Ltd” (Insulele Seychelles); S.R.L. “Iroil-Best” şi OOO “Dogor” au exportat seminţe de floarea soarelui în Ucraina şi Germania prin intermediul firmei “Corpac Corp” (Panama) etc.

Zona off-shore este ţara (teritoriul) cu regimul de înlesniri fiscale şi/sau care limitează accesul la informaţiile despre operaţiunile financiare. Veniturile obţinute de către persoanele juridice şi fizice prin intermediul zonelor off-sore nu sînt impozitate, astfel fiind admise evaziuni fiscale.

Prin pct.2.3. din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.28 din 18.05.2007 , Curtea de Conturi a recomandat SV să înainteze Guvernului propuneri cu privire la introducerea taxelor vamale excepţionale (de salvgardare), aplicabile la tranzacţiile efectuate prin zone off-shore, zone economice libere, antrepozite vamale, precum şi la mărfurile importate din ţările cu risc sporit, ceea ce nu s-a realizat.

Concluzii: Organul vamal nu a contribuit în deplină măsură la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi la neadmiterea încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală. Tranzacţiile comerciale de import/export efectuate de către rezidenţi prin intermediul zonelor off-shore contribuie la nerespectarea legislaţiei vamale şi fiscale, soldată cu neachitarea deplină a drepturilor de import/export şi restituirea din bugetul de stat, potrivit prevederilor Codului fiscal, a sumelor TVA din livrările impozitate la cota “0”.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

35. Să înainteze Guvernului propuneri de completare a Codului fiscal privind impozitarea veniturilor obţinute de către persoanele juridice şi fizice de la tranzacţiile de import/export prin zonele off-shore, cu prezentarea anuală a declaraţiilor cu privire la impozitul pe venitul obţinut.

12. Mărfurile reţinute sau confiscate de către organele vamale

În anul 2009, valoarea bunurilor confiscate de către organele vamale a constituit 4,4 mil.lei, sau cu 1,1 mil.lei mai mult faţă de perioada precedentă de gestiune. Auditul a constatat că organele vamale nu au estimat valoarea tuturor mărfurilor, mijloacelor de transport şi a altor bunuri reţinute sau confiscate, în conformitate cu prevederile Codului contravenţional, în baza preţurilor libere, iar în caz de imposibilitate – conform avizului expertului, din care cauză nu au fost transmise organului fiscal toate bunurile, prin ce nu s-a respectat art.245 alin.(1) din Codul vamal. Astfel, BV Bălţi a adoptat 22 de decizii în baza cărora au fost reţinute sau confiscate mărfuri şi autoturisme în valoare de 159,6 mii lei, însă nu au fost întocmite rapoarte de expertiză pentru a fi transmise IFS pe mun.Bălţi; BV Centru nu a întocmit 3 rapoarte de expertiză şi nu a transmis mărfuri în valoare de 25,6 mii lei.

BV Briceni a adoptat 6 decizii de reţinere sau confiscare a mărfurilor în valoare de 92,9 mii lei şi a înştiinţat, în perioada anilor 2008-2009, prin scrisori, IFS Briceni, însă mărfurile nu au fost preluate. BV Leuşeni nu a transmis mărfuri (autoturisme) în valoare de 59,3 mii lei, reţinute în baza a 6 decizii, iar bunurile reţinute în conformitate cu 9 decizii nu au fost evaluate. Pentru nedeclararea valutei, BV Chişinău a confiscat, în baza a 23 de procese-verbale, 4325 dolari SUA şi 1215 euro, însă mijloacele băneşti n-au fost transmise Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

La 31.12.2009, BV Ungheni dispunea de mărfuri reţinute sau confiscate în valoare de 685,2 mii lei. Pe teritoriul şi la depozitul Postului vamal Sculeni se află 20 de unităţi de transport confiscate sau abandonate, 16 au fost reţinute pînă în anul 2006, iar valoarea a 8 autoturisme nu a fost estimată pentru a oferi o imagine veridică a situaţiei contabile la contul extrabilanţier.

În conformitate cu procedurile stabilite prin Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 11.09.2001³⁰, BV Ungheni a înaintat către IFS Ungheni demersuri privind preluarea a 14 unităţi de transport, majoritatea din ele fiind prohibite de a fi introduse pe teritoriul ţării. Lipsa în legislaţie a unor reglementări privind modul de atribuire a statutului legal acestor autoturisme, precum şi de comercializare a acestora sporeşte riscul ca aceste autoturisme să nu fie transmise IFS Ungheni pe parcursul mai multor ani. Referitor la 6 din aceste autoturisme, BV Ungheni nu deţine o informaţie la zi despre procedurile ce se află în proces de examinare în alte instanţe de fond şi organe de drept.

____________________

³⁰ Hotărîrea Guvernului 972 din 11.09.2001 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate, uşor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor”.

Concluzii: Unele BV, nerespectînd prevederile Codului vamal, nu au estimat valoarea tuturor mărfurilor, mijloacelor de transport şi a altor bunuri reţinute sau confiscate în conformitate cu prevederile Codului contravenţional, fapt pentru care nu toate bunurile au fost transmise integral Inspectoratelor Fiscale de Stat Teritoriale. Lipsa în legislaţie a unor reglementări privind modul de atribuire a statutului legal acestor autoturisme, precum şi de comercializare a acestora sporeşte riscul ca aceste autoturisme să nu fie transmise organelor fiscale pe parcursul mai multor ani.

Recomandări SV:

36. Inventarierea şi estimarea tuturor mărfurilor, mijloacelor de transport şi a altor bunuri reţinute sau confiscate de către organele vamale, cu transmiterea lor Inspectoratelor Fiscale de Stat Teritoriale.

Recomandări SV şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

37. Să elaboreze şi să înainteze Ministerului Finanţelor propuneri privind unele modificări în cadrul legal ce ţin de modul de trecere în posesia statului a unităţilor de transport reţinute sau confiscate şi cu termenul de exploatare ce depăşeşte limitele stabilite, precum şi de comercializare a lor.

13. Mediatizarea în cadrul serviciului vamal

a cazurilor de corupţie şi prevenire a lor

În perioada anului 2009, în organele SV au fost supuşi verificării aproximativ 770 funcţionari publici. Rezultatele activităţii de prevenire şi combatere a corupţiei s-au materializat după cum urmează: au fost efectuate 346 de anchete de serviciu, dintre care 16 – în baza informaţiilor parvenite prin telefonul de încredere privind comportamentul coruptibil al colaboratorilor vamali; 3 materiale (în anul 2008 – 10) au fost expediate pentru examinare organelor de drept, iar în privinţa colaboratorilor vamali au fost pornite 21 de cauze penale (în anul 2008 – 18); s-au aplicat 135 de sancţiuni disciplinare, în rezultat 33 colaboratori fiind concediaţi din organele vamale pentru comportament coruptibil. Mediatizarea cazurilor de corupţie este reflectată în Figura nr.7.

Sursă: Rapoartele, informaţiile SV

Concluzii: În anul 2009, în cadrul SV numărul de sancţiuni disciplinare, comparativ cu anul precedent, au fost în scădere, însă se menţine indicatorul “persoane eliberate din funcţie”, atestîndu-se un grad semnificativ de comportament coruptibil.

Recomandări SV:

38. Să identifice riscurile de corupţie, cu întreprinderea unor măsuri eficiente prin desfăşurarea controalelor tematice, inopinate şi a investigaţiilor de prevenire şi combatere a corupţiei.

39. Să utilizeze pe larg sistemul de rotaţie a personalului, prin redistribuirea periodică a colaboratorilor ce activează în cadrul posturilor vamale.

40. Să perfecţioneze sistemul de recrutare, promovare şi evaluare a personalului.

V. CONCLUZII GENERALE

Veniturile vamale colectate la bugetul de stat în anul 2009, comparativ cu planul aprobat, au fost executate cu o depăşire de 432,6 mil.lei (5,9%), datorită precizării spre micşorare cu 1986,3 mil.lei a planului veniturilor totale, la finele anului. Scăderea în anul 2009 a încasărilor de venituri la bugetul de stat cu 20,4% (1980,9 mil.lei), comparativ cu perioada precedentă de gestiune, a fost influenţată de: scăderea bruscă a importurilor cu 1589,8 mil.dolari SUA (46,0%) şi acordarea scutirilor şi facilităţilor la plata TVA, accizelor şi taxelor vamale, care au constituit 2511,8 mil.lei, sau 32,6% din volumul total al veniturilor; vămuirea mărfurilor introduse în regim vamal de import cu valoarea în vamă anunţată de brokeri diminuată; controlul intern neadecvat privind supravegherea valorii în vamă şi neîncasarea integrală a obligaţiilor vamale calculate în baza actelor constatatoare întocmite cu motive neargumentate, contestate în contenciosul administrativ; neîncasarea amenzilor şi penalităţilor în baza deciziilor adoptate de către organele vamale, precum şi neestimarea valorii tuturor mărfurilor, mijloacelor de transport şi a altor bunuri reţinute sau confiscate; nerespectarea regimurilor vamale şi plasarea neregulamentară în antrepozite a unor mărfuri supuse accizelor; lipsa unui mecanism eficient de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior; acordarea înlesnirilor la plata drepturilor de import pentru activele materiale destinate includerii în capitalul social al unor agenţi economici care nu respectă regimurile vamale; efectuarea de către agenţii economici a tranzacţiilor prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore, avînd drept scop diminuarea sau majorarea valorii în vamă a mărfurilor, soldate cu neachitarea drepturilor de import/export şi restituirea TVA din livrările la cota “0”.

Lipsa metodei unice de raportare şi a unor norme de ţinere a evidenţei contabile a veniturilor administrate de către SV, a stabilit o divergenţă de 5,5 mil.lei dintre Informaţia privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export pe anul 2009, prezentată Ministerului Finanţelor, şi Registrul evidenţei analitice a contului 4101 “Veniturile bugetului de stat”, întocmit de Trezoreria de Stat.