Hotărîre nr.57 din 20.09.2011 privind Raportul auditului formării şi utilizării mijloacelor fondului rutier în exerciţiul bugetar 2010

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului formării şi utilizării mijloacelor

fondului rutier în exerciţiul bugetar 2010

nr. 57  din  20.09.2011

 (în vigoare 11.11.2011) 

Monitorul Oficial nr.192-196 art.56 din 11.11.2011

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa consultantului principal al Comisiei permanente a Parlamentului economie, buget şi finanţe dl A.Conişescu, viceministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor dl B.Gherasim, contabilului-şef al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor dna V.Calancea, şefului Serviciului transport naval al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor dl Ig.Zaharia, directorului Instituţiei publice “Agenţia Naţională Transport Auto” dl T.Călugăreanu, managerului-şef al Întreprinderii de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor” dl V.Panurco şi contabilului-şef dna S.Cheibaş, directorului Întreprinderii de Stat “Servicii Transport Auto” dl I.Gamarţ, şefului Inspectoratului auto de stat al Direcţiei poliţie rutieră din cadrul Departamentului poliţie al Ministerului Afacerilor Interne dl V.Caramuşca, şefului Direcţiei finanţele economiei naţionale, cheltuieli capitale şi achiziţii publice a Ministerului Finanţelor dl V.Bînzaru, şefului Direcţiei audit intern a Ministerului Economiei dl Iu.Spasov, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului formării şi utilizării mijloacelor fondului rutier în exerciţiul bugetar 2010.

__________________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011², probele de audit fiind colectate la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (în continuare – MTID), Întreprinderea de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor” (în continuare – Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”), Instituţia Publică “Agenţia Naţională Transport Auto” (în continuare – ANTA), Întreprinderea de Stat Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru” (în continuare – Î.S. “Registru”), Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS), Ministerul Finanţelor, Direcţia poliţie rutieră a Departamentului poliţie al Ministerului Afacerilor Interne etc.

__________________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.74 din 30.12.2010 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011”.

Scopul auditului a constat în verificarea regularităţii formării şi utilizării mijloacelor fondului rutier, cu formularea concluziilor de audit.

Auditul a fost efectuat conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi³. În vederea susţinerii constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute prin efectuarea testelor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode: examinări, analizări, observări, confirmări, intervievări etc.

__________________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Verificările efectuate în cadrul auditului formării şi utilizării mijloacelor fondului rutier în exerciţiul bugetar 2010 denotă multiple încălcări şi deficienţe, determinate de managementul ineficient al finanţelor publice şi al sistemului de control intern, precum şi de nivelul redus al responsabilităţilor la exercitarea competenţelor privind planificarea, administrarea, gestionarea şi raportarea mijloacelor fondului rutier, care se exprimă prin următoarele:

• Evaluările necorespunzătoare de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Ministerul Finanţelor a contingentului potenţialilor contribuabili au generat erori de calcule la estimarea bazei fiscale şi, respectiv, la planificarea încasărilor la fondul rutier.

• Organele de competenţă (ANTA, Î.S. “Registru” şi IFPS) n-au întreprins măsurile corespunzătoare pentru o cooperare rezultativă privind funcţionalitatea conformă a sistemului deţinătorilor de transport, în vederea asigurării organelor fiscale cu informaţia necesară, avînd drept consecinţă netaxarea a circa 30% din contribuabili – deţinători ai unităţilor respective de transport, ceea ce duce la admiterea evaziunilor fiscale.

• Responsabilizarea redusă a părţilor implicate în procesul de administrare a autorizaţiilor multilaterale ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport a cauzat nerespectarea actelor normative în vigoare în acest domeniu şi, respectiv, la neîncasarea la bugetul de stat în volum deplin şi în termenele stabilite a taxei de eliberare a autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale.

• Neincluderea de către Ministerul Finanţelor în cadrul normativ a reglementărilor corespunzătoare a condiţionat raportarea neveridică a amenzilor pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor.

• Actuala modalitate de distribuire a mijloacelor fondului rutier pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a drumurilor condiţionează neuniformitatea şi netransparenţa estimării cheltuielilor pentru întreţinerea unui km de drum, precum şi repartizării lor între beneficiari.

• Procesul de achiziţionare a lucrărilor de construcţie şi reparaţie a obiectelor finanţate din contul mijloacelor fondului rutier, efectuat de Î.S. “ASD”, se desfăşoară defectuos, nefiind asigurată monitorizarea adecvată, ceea ce condiţionează neexecutarea în termen a lucrărilor contractate, nesancţionarea operatorilor economici care nu respectă clauzele contractuale, prelungirea nefondată a termenului de executare a lucrărilor etc.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului formării şi utilizării mijloacelor fondului rutier în exerciţiul bugetar 2010, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul auditului formării şi utilizării mijloacelor fondului rutier în exerciţiul bugetar 2010 se remit:

2.1. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, pentru documentare, şi se cere:

2.1.1. Examinarea în cadrul Colegiului ministerului a rezultatelor auditului, în vederea asigurării implementării recomandărilor auditului prin excluderea neregulilor şi deficienţelor constatate, precum şi ridicării nivelului de responsabilitate a persoanelor din cadrul aparatului ministerului cu atribuţii în domeniul vizat;

2.1.2. Să asigure o bună guvernare a administrării mijloacelor fondului rutier, prin implicarea elementelor relevante ale managementului eficient şi sistemului de control intern;

2.1.3. Să consolideze şi să intensifice pîrghiile şi metodele de monitorizare a activităţii instituţiilor şi societăţilor economice din subordine, implicate în procesul de colectare, planificare, executare şi raportare a mijloacelor fondului rutier;

2.1.4. În comun cu organele delegate cu competenţe în procesele de formare şi utilizare a mijloacelor fondului rutier, să perfecţioneze cadrul regulator departamental, în vederea asigurării corelării şi conlucrării eficiente;

2.2. Instituţiei Publice “Agenţia Naţională Transport Auto” şi Întreprinderii de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor”, pentru înlăturarea neregulilor constatate şi conformarea activităţii la cadrul legal;

2.3. Întreprinderii de Stat Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”, pentru documentare şi implementarea recomandărilor auditului, şi se cere, în comun cu ANTA şi, după caz, cu alte organe de competenţă, asigurarea administrării conforme a conturului “G” – “Evidenţa executării legislaţiei fiscale” al Registrului de stat a transporturilor;

2.4. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, care, în comun cu Ministerul Finanţelor, să identifice carenţele şi nefuncţionalităţile instituţionale de formare şi administrare a mijloacelor fondului rutier, cu iniţierea ajustării cadrului legislativ şi regulator departamental, avînd drept obiectiv uniformizarea principiilor în materie de politici şi administrare bugetar-fiscală;

2.5. Guvernului, pentru documentare, şi se propune audierea factorilor de decizie ai organelor centrale de specialitate implicate în procesul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului rutier, prin prisma neregulilor constatate de audit şi nereglementării obligativităţii raportării/declarării de către subiecţii impozabili a obiectelor impozabile scoase din circulaţie, ceea ce afectează estimarea corectă a bazei impozabile;

2.6. Parlamentului, pentru informare.

3. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre executarea subpunctelor 2.1., 2.2., 2.3. şi 2.4. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

4. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.57 din 20 septembrie 2011

RAPORTUL

auditului formării şi utilizării mijloacelor

fondului rutier în exerciţiul bugetar 2010

I. INTRODUCERE

Auditul formării şi utilizării mijloacelor fondului rutier în exerciţiul bugetar 2010 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011², la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi unele instituţii din subordine.

__________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.74 din 30.12.2010 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2011” (cu modificările ulterioare).

Scopul auditului a constat în verificarea regularităţii formării şi utilizării mijloacelor fondului rutier, cu formularea concluziilor de audit.

Potrivit cadrului legislativ şi regulator departamental, părţilor antrenate în formarea şi utilizarea mijloacelor fondului rutier le revin următoarele responsabilităţi, după cum urmează:

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (în continuare – MTID, sau ministerul) – administrarea şi utilizarea conform destinaţiei a mijloacelor fondului rutier, precum şi întocmirea, prezentarea către Ministerul Finanţelor, în termenele şi formatul stabilite, a Raportului privind executarea bugetului MTID. De asemenea, ministerul este responsabil de elaborarea şi publicarea rapoartelor anuale privind utilizarea mijloacelor fondului rutier.

Ministerul Finanţelor – exercitarea controlului asupra virării integrale şi la timp a accizelor şi taxelor rutiere, precum şi calculării şi încasării altor taxe. De asemenea, Ministerul Finanţelor urmează să exercite controlul asupra utilizării conform destinaţiei a resurselor fondului rutier.

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (în continuare – MTIC) – ţinerea Registrului de stat al transporturilor, inclusiv conturul “G” – “Evidenţa executării legislaţiei fiscale” şi asigurarea accesului Serviciului Fiscal de Stat la datele Registrului de stat al transporturilor.

Direcţia poliţie rutieră a Departamentului poliţie al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – DPR) – supravegherea şi controlul în domeniul asigurării securităţii circulaţiei rutiere, respectiv aplicarea şi evidenţa amenzilor, contravenţiilor circulaţiei rutiere pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor.

Instituţia publică Agenţia Naţională Transport Auto din subordinea MTID (în continuare – ANTA) – exercitarea monitorizării şi asigurării realizării prevederilor legislaţiei naţionale şi actelor internaţionale în domeniul transportului auto.

Întreprinderea de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor” (în continuare – Î.S. “ASD”) şi Societăţile pe Acţiuni “Drumuri” (în continuare – S.A. “Drumuri”) – asigurarea utilizării eficiente şi economice a resurselor financiare alocate de la bugetul de stat pentru construcţia, reconstrucţia, reparaţia şi întreţinerea drumurilor publice, inclusiv din mijloacele fondului rutier.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru formularea concluziilor de audit asupra formării şi gestionării mijloacelor fondului rutier. Auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor ce presupun fraudă şi eroare.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. În vederea susţinerii constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute prin efectuarea testelor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode: examinări, analizări, observări, confirmări, intervievări etc. Probele de audit precum şi informaţiile necesare au fost acumulate de la: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi unele inspectorate fiscale teritoriale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Direcţia poliţie rutieră a Departamentului poliţie al Ministerului Afacerilor Interne etc.

__________________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi funcţionare a fondului rutier au fost stabilite prin Legea nr.720-XII din 02.02.1996⁴, iar prin Hotărîrea Parlamentului nr.893-XIII din 26.06.1996⁵ a fost aprobat Regulamentul de constituire şi utilizare a fondului rutier. Fondul rutier are o destinaţie specială, fiind utilizat pentru finanţarea: întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor publice naţionale şi locale; proiectărilor de drumuri; dezvoltării bazei de producţie a unităţilor care efectuează lucrări de întreţinere a drumurilor, procurării tehnicii şi utilajului pentru acestea; producerii de materiale de construcţie rutieră; lucrărilor de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi construcţie în domeniu; administrării gospodăriei drumurilor.

__________________________

⁴ Legea fondului rutier nr.720-XII din 02.02.1996 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea fondului rutier).

⁵ Hotărîrea Parlamentului nr.893-XIII din 26.06.1996 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier” (în continuare – Hotărîrea Parlamentului nr.893-XIII din 26.06.1996).

Sursele de constituire a fondului rutier au constituit:

♦ Nu mai puţin de 50%, în anul 2010, din volumul total al accizelor la produsele petroliere supuse accizelor;

♦ Taxele rutiere, percepute conform legislaţiei fiscale⁶: pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova; pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova; pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise; de eliberare a autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale; pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj; pentru gazul lichefiat importat şi pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto; pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare; pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere;

__________________________

⁶ Codul fiscal aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Codul fiscal).

♦ Amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor;

♦ Mijloacele obţinute din împrumuturile cu destinaţie specială şi mijloacele de la bugetul de stat.

Mijloacele fondului rutier se acumulează în Contul Unic Trezorerial la Ministerul Finanţelor.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Cu privire la execuţia de ansamblu a mijloacelor fondului rutier

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2010⁷, în bugetul MTID, pentru fondul rutier au fost aprobate 582977,5 mii lei, inclusiv din contul accizelor la produsele petroliere – în sumă de 458022,5 mii lei.

__________________________

⁷ Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr.133-XVIII din 23.12.2009 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea bugetului de stat pe anul 2010).

Sinteza execuţiei de ansamblu a acumulării la bugetul de stat şi executării mijloacelor fondului rutier de către MTID şi Î.S. “ASD” în anul 2010 se prezintă în Tabelul nr.1.

Auditul relevă că, potrivit datelor evidenţei trezoreriale, încasările la tipurile de venituri care constituie sursele de formare a fondului rutier au fost executate de casă în sumă de 605,1 mil.lei, ceea ce constituie cu 21,8 mil.lei mai mult faţă de indicii aprobaţi prin legea bugetară anuală. Din aceste surse, Ministerul Finanţelor a alocat MTID, pentru efectuarea cheltuielilor, 577,0 mil.lei, faţă de 583,0 mil.lei, sau cu 6,0 mil.lei sub nivelul rectificat.

Finanţarea cheltuielilor fondului rutier se efectuează de către MTID prin intermediul Î.S. “ASD”, în conformitate cu prevederile programelor anuale ale lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor publice, aprobate de Guvern. Ulterior, MTID, din suma de 577,0 mil.lei, a transferat 483,1 mil.lei Î.S. “ASD” şi 93,9 mil.lei – unor agenţi economici executori de lucrări de reparaţie capitală a drumurilor.

3.2. Cu privire la execuţia în structură a veniturilor fondului rutier

Conform indicilor planificaţi, sursa principală de formare a fondului rutier o constituie accizele la benzină şi motorină, a căror pondere în volumul fondului rutier este de 78,6%, fiind urmate de taxele rutiere – 21,4%. Conform legii bugetare anuale, suma rectificată a accizelor la benzină şi motorină constituie 916,0 mil.lei. Potrivit Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010, accizele la benzină şi motorină au fost executate în mărime de 903,1 mil.lei, sau cu 12,9 mil.lei mai puţin decît suma aprobată. Din mijloacele acumulate, pentru fondul rutier au fost alocate 458,0 mil.lei, ceea ce corespunde prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2010 (art.2 lit.c)), prin care s-a aprobat cuantumul alocaţiilor din contul accizelor la produsele petroliere.

Nivelul de executare a surselor de formare a fondului rutier se prezintă în Tabelul nr.2.

Acumularea taxelor rutiere a fost executată, în medie, la nivel de 122,9% , care, în aspectul tipurilor de taxe, variază de la 70,0% pînă la 175,0%. Încasările suplimentare la 5 tipuri de taxe planificate au constituit 30,0 mil.lei. Neîncasările a 2 surse de venit au constituit 1365,8 mii lei, dintre care la taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare – 1075,1 mii lei, şi la taxa pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere – 209,7 mii lei.

În anul 2010, real au fost acumulate 403,5 mii lei, inclusiv taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj – 401,9 mii lei, şi amenzile pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor – 1,6 mii lei, care n-au fost planificate pentru încasare, deşi, potrivit cadrului legal, acestea constituie sursele de formare a fondului rutier.

Concluzii: Nivelul de execuţie a surselor fondului rutier pe anul 2010 a constituit 103,8% faţă de prevederile rectificate, inclusiv la taxele rutiere – în medie, 122,9%. Se menţionează că, în aspectul tipurilor de taxe rutiere, nivelul execuţiei variază de la 70,0% pînă la 175,0%, fapt cauzat de carenţele în modul de planificare a veniturilor fondului rutier.

Recomandări conducerii MTID şi MF:

1. Să perfecţioneze modalitatea estimării veniturilor şi cheltuielilor fondului rutier pe termen mediu şi lung, cu asigurarea necesităţilor de finanţare a lucrărilor de construcţie şi reparaţie a obiectelor (drumuri), durata de execuţie a cărora se efectuează pe parcursul mai multor ani.

3.2.1. Cu privire la execuţia taxelor rutiere

În anul 2010, taxelor rutiere percepute conform legislaţiei fiscale le revin 25,4% (153,6 mil. lei) din totalul acumulărilor fondului rutier, faţă de 21,4% (125,0 mil.lei) – conform indicilor rectificaţi. În totalul taxelor rutiere încasate la bugetul de stat în sumă de 153,6 mil.lei, mijloacele alocate din sursa respectivă pentru fondul rutier constituie 125,0 mil.lei.

Conform informaţiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS), restanţele agenţilor economici la bugetul de stat pentru taxele rutiere, la situaţia din 31.12.2010, constituie 4756,9 mii lei, cele mai semnificative fiind la: taxa de folosire a drumurilor, percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în Republica Moldova – 1035,2 mii lei (21,8% din totalul restanţelor); taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru circulaţia vehiculelor ale căror masă totală, sarcină masică pe osie şi gabarite depăşesc limitele admise – 2924,1 mii lei (61,9% din totalul restanţelor) etc.

Reieşind din nivelul de semnificaţie a taxelor rutiere (surselor de formare a fondului rutier), au fost supuse verificărilor următoarele taxe.

• Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova

Prin prisma competenţelor instituţionale în domeniul administrării taxei de folosire a drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, auditul a colectat probe de audit la: Î.S. Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru” (în continuare – Î.S. “Registru”) din subordinea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC); Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID); Agenţia Naţională Transport Auto (ANTA), precum şi la unele inspectorate fiscale de stat teritoriale din raioanele: Călăraşi, Ungheni, Orhei, Edineţ, Drochia, Floreşti, Glodeni, Şoldăneşti şi din mun.Bălţi.

Potrivit Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010, taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova a fost acumulată la bugetul de stat în sumă de 72,5 mil.lei, ce constituie 109,2% faţă de indicele rectificat de 66,4 mil.lei.

Potrivit informaţiei IFPS, la 31.12.2010 restanţa la plata în bugetul de stat pentru această taxă a constituit 1,0 mil.lei, concomitent fiind înregistrată supraplata în sumă totală de 60,4 mil.lei, care, comparativ cu începutul anului, s-a majorat cu 57,0 mil.lei. Verificările selective la unele inspectorate fiscale de stat teritoriale au relevat că formarea supraplăţilor este condiţionată de modul neadecvat al raportării de către contribuabili la capitolul taxei respective şi, în aceste condiţii, de neîntreprinderea acţiunilor de administrare fiscală de către organele de competenţă.

Conform prevederilor legale, subiecţii impunerii acestei taxe sînt persoanele fizice şi juridice – posesori de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova, iar obiectul impunerii sînt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în Republica Moldova, cu excepţia unor mijloace de transport expuse în art.338 alin.(2) din Codul fiscal.

Evidenţa unităţilor de transport înmatriculate se ţine de către Registrul de stat al transporturilor⁸ (în continuare – RST), iar achitarea taxei se efectuează la data apariţiei obligaţiei de achitare a acesteia. Prevederile legale⁹ stipulează că obligaţia apare înainte de efectuarea testării tehnice obligatorii, prin prezentarea obligatorie expertului a chitanţelor de plată a taxelor de testare şi de folosire a drumurilor.

__________________________

⁸ Legea nr.131-XVI din 07.06.2007 “Privind siguranţa traficului rutier” (cu modificările ulterioare).

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.1047 din 08.11.1999 “Cu privire la reorganizarea Sistemului informaţional automatizat de căutare “Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor şi introducerea testării autovehiculelor şi remorcilor acestora”” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1047 din 08.11.1999).

Conform normelor Codului fiscal¹⁰, organele şi întreprinderile care efectuează testarea tehnică obligatorie a autovehiculelor sînt obligate să ţină în mod computerizat evidenţa autovehiculelor care au fost supuse testării tehnice obligatorii şi să transmită MTIC informaţia necesară pentru completarea Registrului de stat al transporturilor (conturul “G” – “Evidenţa executării legislaţiei fiscale”), iar MTIC urmează să asigure accesul organelor Serviciului Fiscal de Stat (în continuare – SFS) la datele RST.

__________________________

¹⁰ Art.342 alin.(3) şi alin.(4) din Codul fiscal.

Verificările auditului denotă următoarele:

♦ Î.S. “Registru”, contrar prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1047 din 08.11.1999, n-a completat conturul “G” – “Evidenţa executării legislaţiei fiscale” (în continuare – conturul “G”) din Registrul de stat al transporturilor, totodată nefiind asigurat accesul la informaţia respectivă a organelor SFS. La acest capitol, se menţionează şi neexecutarea cerinţei Curţii de Conturi, înaintată prin Hotărîrea nr.24 din 22.05.2008¹¹.

__________________________

¹¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.24 din 22.05.2008 “Privind Rapoartele asupra auditului regularităţii efectuat la Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi la unele instituţii si întreprinderi din subordine pe perioada anului 2007”.

Necompletarea şi neactualizarea conturului “G” se explică de către Î.S. “Registru” prin prezenţa deficienţelor în Sistemul informaţional automatizat de căutare “Automobilul”, deţinut de ANTA (în continuare – SIA “Automobilul”), precum şi în procesul de transmitere a informaţiei către Î.S. “Registru”, fiind condiţionate şi de lipsa de conlucrare între Î.S. “Registru”, ANTA şi organele SFS. Astfel, Î.S. “Registru” nu dispune de informaţia completă pe perioada anterioară auditului, iar pe anul 2010 lipseşte integral. La 16.12.2009, ANTA a transmis Î.S. “Registru” masivul informaţional privind testarea tehnică a autovehiculelor pe perioada a.2008 – 16.12.2009, prin act de primire/predare, copiat pe flaşh-drives, în format InterBase, care, ulterior, la 02.02.2010, a fost transmis IFPS fără completarea conturului “G” al RST.

S-au admis nereguli în procesul înmatriculării şi certificării unor mijloace de transport, exprimate prin necompletarea unor parametri tehnici ce ţin de capacitatea cilindrică a motorului, masa proprie, numărul de locuri pentru pasageri şi altele, acestea constituind baza de impozitare, ceea ce a condiţionat deficienţe privind plenitudinea informaţiei din RST. Conform datelor RST, la 31.12.2010, erau înmatriculate, în total, 675890 unităţi de transport, inclusiv 625976 unităţi care, conform cadrului legal, obligatoriu urmează să fie supuse testării tehnice, cu achitarea taxelor corespunzătoare. Auditul relevă că, din totalul unităţilor înregistrate de 625976 unităţi, la 49472 unităţi (7,9%), în procesul înmatriculării, n-au fost completaţi parametrii tehnici necesari. Î.S. “Registru” motivează această situaţie prin faptul că pînă în anul 2000 nu au existat norme unice privind completarea cîmpurilor cu datele tehnice ale vehiculelor. De asemenea, în acea perioadă nu exista nici un sistem automatizat de verificare a corectitudinii şi completării depline cu informaţie a cîmpurilor informaţionale de date.

Conform prevederilor legale¹², MTID îi sînt atribuite funcţiile de autorizare, gestionare, monitorizare şi control al staţiilor de testare tehnică, sistemului centralizat unic de testare tehnică a autovehiculelor şi remorcilor acestora, la executarea cărora s-au constatat unele neregularităţi. Astfel, procedura de autorizare a staţiilor de testare tehnică se efectuează în lipsa unor reglementări, care ar specifica exhaustiv modalitatea de autorizare şi monitorizare a activităţii staţiilor de testare, inclusiv obligaţiunile staţiilor de testare ce ţin de asigurarea ţinerii şi transmiterii informaţiei privind autovehiculele testate, precum şi a evidenţei rapoartelor de verificare tehnică a vehiculelor şi ecusoanelor. Actualmente, autorizaţiile se acordă în baza procesului-verbal “Lista obiectelor de control la staţia de testare tehnică”, care se întocmeşte în urma efectuării de către colaboratorii ANTA a unui control privind corespunderea staţiei de testare cerinţelor stabilite¹³.

__________________________

¹² Art.8 lit.e) din Legea nr.131-XVI din 07.06.2007 şi pct.4 al Hotărîrii Guvernului nr.1047 din 08.11.1999.

¹³ Anexa nr.3 “Regulile de testare tehnică a autovehiculelor şi remorcilor acestora” la Hotărîrea Guvernului nr.1047 din 08.11.1999.

Conform informaţiei MTID, în anul 2010 au activat 59 staţii de testare tehnică autorizate (agenţi economici privaţi), cărora Î.S. “Registru” le-a eliberat 415500 ecusoane şi rapoarte de verificare tehnică a vehiculelor.

În urma verificărilor efectuate la unele staţii de testare în comun cu colaboratorii ANTA, s-au relevat următoarele:

- Contrar pct.14 din Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.1047 din 08.11.1999, staţiile de testare nu sînt dotate cu un complex tehnic şi de program unic, care să asigure realizarea accesului la banca centrală de date a RST;

- Informaţia transmisă prin e-mail pe adresa ANTA de către staţiile de testare, în unele cazuri, nu este completă, inclusiv lipseşte numărul de înmatriculare a unităţii de transport şi numărul raportului de verificare eliberat. În afară de aceasta, informaţia nu conţine codul IDNP – pentru persoanele fizice, şi codul IDNO – pentru persoanele juridice, ceea ce face imposibil de verificat corectitudinea achitării şi încasării acestei taxe de către organele SFS şi reduce nivelul de administrare a SIA “Automobilul”;

- În cazurile cînd în documentele de înmatriculare a mijloacelor de transport este indicată valoarea “0” la parametrii tehnici, parametrii respectivi se determină de către expert, luînd ca bază valoarea parametrilor unităţilor de transport analogice după marcă şi model, precum şi călăuzindu-se de diferite materiale privind datele tehnice ale mijloacelor de transport;

- Contrar pct.20 din Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.1047 din 08.11.1999, staţiile de testare tehnică, în cazul depistării unor defecţiuni tehnice, eliberează rapoarte de verificare tehnică a vehiculului imprimate în cadrul staţiilor de testare, fără indicarea defecţiunilor tehnice şi neajunsurilor depistate în urma testării. În total, în anul 2010 au fost eliberate 25028 de asemenea rapoarte. În aceste condiţii, eliberarea unor astfel de rapoarte contribuie la denaturarea situaţiei reale de testare a unităţilor de transport şi care de facto au achitat taxa.

Potrivit informaţiei ANTA, în anul 2010, 59 staţii de testare autorizate au supus testării tehnice 394955 unităţi de transport cărora le-au fost eliberate ecusoane şi 17772 unităţi la care nu au fost eliberate ecusoane, datorită necorespunderii parametrilor tehnici (în total, 412727 unităţi). Datele solicitate de către audit denotă că aceleaşi staţii de testare (59), pentru aceeaşi perioadă, au testat 386516 unităţi de transport cărora li s-au eliberat ecusoane şi rapoarte originale de verificare şi 25028 unităţi la care n-au fost eliberate ecusoane (în total, 411544 unităţi). Acest fapt conturează o diferenţă de 1183 unităţi de transport testate între datele deţinute de ANTA şi cele ale staţiilor de testare, ca rezultat al neconlucrării între părţi şi lipsei monitorizării regulamentare de către MTID, prin intermediul ANTA.

Conform datelor RST, la 31.12.2010, în Republica Moldova erau înmatriculate 625976 unităţi de transport care urmau să fie testate, rata unităţilor de transport care au trecut testarea tehnică şi, respectiv, au achitat taxa pentru folosirea drumurilor constituind 65,7%.

În opinia auditului, situaţia constatată este o consecinţă şi a prezenţei unor neconcordanţe ale normelor de drept în cadrul legal existent, precum şi a lipsei reglementărilor expres privind situaţiile ce ţin de obligativitatea şi/sau neobligativitatea testării mijloacelor de transport neexploatate provizoriu, scoase din circulaţie, nefolosite etc., care nu sînt radiate din RST.

Concluzii: Exercitarea neadecvată a obligaţiunilor de către MTID şi Î.S. “Registru” a cauzat admiterea iregularităţilor la completarea şi actualizarea conformă a conturului “G” – “Evidenţa executării legislaţiei fiscale” al RTS, astfel neasigurînd cu informaţia necesară organele SFS, în scopul impozitării.

Neregularităţile constatate denotă că MTID şi ANTA n-au efectuat monitorizarea conformă a activităţii staţiilor de testare tehnică, acestea neasigurînd plenitudinea ţinerii evidenţei mijloacelor de transport supuse testării tehnice, precum şi transmiterea informaţiei privind testarea lor, pentru completarea conturului “G” – “Evidenţa executării legislaţiei fiscale” al RST.

Lipsa obligativităţii raportării sau declarării de către subiecţii impozitării a mijloacelor de transport neexploatate provizoriu, scoase din circulaţie, nefolosite etc., care nu sînt radiate din RST, prezintă impedimente la plenitudinea calculării şi încasării acestei taxe şi, respectiv, la estimarea bazei impozabile.

Recomandări conducerii MTID, IFPS, ANTA, MTIC şi a Î.S. “Registru”:

2. În comun, să reglementeze, prin prisma cadrului regulator, raporturile de activitate ce ar asigura utilizarea conturului “G” al RST în scopurile determinate de legislaţie, racordînd actele normative interne la legislaţia în vigoare, în vederea îmbunătăţirii procesului de administrare a taxei de folosire a drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova.

3. Să asigure o administrare mai bună a procesului de înmatriculare a unităţilor de transport, conformînd completarea parametrilor tehnici ai unităţilor de transport la cerinţele prescrise şi revizuind situaţia existentă la acest capitol.

Recomandări conducerii MTID:

4. Să reglementeze procedura de autorizare a staţiilor de testare a transportului, care ar specifica expres modalitatea de autorizare şi monitorizare a activităţii acestora, fiind determinate obligaţiunile şi responsabilităţile părţilor.

• Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise

Conform Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010, taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise a fost încasată în sumă de 11,9 mil.lei, ce constituie 175,0% faţă de indicele planificat de 6,8 mil.lei, inclusiv încasată prin intermediul organelor vamale, pentru autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova – 8,4 mil.lei, şi al organelor fiscale de stat – 3,5 mil.lei.

Potrivit art.349 şi art.350 din Codul fiscal, subiecţii impunerii acestei taxe sînt persoane fizice şi juridice posesoare de autovehicule a căror masă totală, sarcina masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise, iar obiectul impunerii sînt autovehiculele înmatriculate şi cele neînmatriculate în RM, a căror masă totală, sarcina masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise şi care folosesc drumurile RM.

În conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1073 din 01.10.2007, circulaţia pe drumurile publice a transporturilor cu greutăţi şi/sau care depăşesc dimensiunile speciale de transport se efectuează cu autorizarea organului abilitat al administraţiei publice centrale în domeniu. În anul 2010, MTID a eliberat 8 autorizaţii speciale de transport.

Potrivit Ordinului Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr.63 din 04.05.2009¹⁴, controlul pe drumurile publice al transporturilor cu greutăţi ce depăşesc limitele admise se efectuează de echipele mobile, care activează în cadrul S.A. “Drumuri”: Soroca, Rîşcani, Sîngerei, Orhei, Ungheni, Străşeni, Ialoveni, Căuşeni, Cimişlia şi Cahul. Din informaţia prezentată de Î.S. “ASD”, pe parcursul anului 2010 au fost supuse controlului privind sarcina pe osie şi masa totală 17349 automobile, dintre care 2691 unităţi de transport s-au depistat cu suprasarcină. Taxa calculată conform prevederilor art.351 alin.(4) din Codul fiscal a constituit 4091,1 mii lei. În acest context, auditul relevă că finanţarea activităţii echipelor mobile se efectuează în cadrul Programelor anuale de repartizare a mijloacelor fondului rutier, la capitolul administrarea drumurilor, care în anul 2010 a constituit 4062,5 mii lei.

__________________________

¹⁴ Ordinul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr.63 din 04.05.2009.

Conform informaţiei IFPS, în anul 2010 aceste taxe au fost calculate în sumă de 6255,1 mii lei, dar s-au încasat 3424,5 mii lei, ce constituie 54,7% din suma calculată în anul de gestiune. Restanţele neachitate la 31.12.2010 au constituit 2924,1 mii lei, sau 61,5% din suma totală a restanţelor taxelor rutiere (4756,9 mii lei), iar supraplăţile – de 833,6 mii lei.

Auditul la unele IFS teritoriale a relevat că:

♦ Unele din acestea nu au asigurat identitatea datelor reflectate în fişa personală a contribuabilului, la taxa menţionată, cu taxele calculate din procesele-verbale prezentate organelor fiscale de către S.A. “Drumuri”, motivînd prin faptul că efectuarea verificărilor nu este clar reglementată. Se consideră că acest fapt condiţionează situaţii neveridice la capitolul mărimea taxei calculate şi neachitarea acesteia;

♦ Nu s-au întreprins măsuri legale de încasare a taxelor calculate şi, în consecinţă, au fost admise restanţe la aceste plăţi. Astfel, IFS Orhei, din taxa calculată în sumă de 354,9 mii lei, a încasat 78,6 mii lei, fiind admisă restanţa în sumă de 275,2 mii lei; IFS Edineţ, din 89,6 mii lei, a încasat 38,0 mii lei (restanţa de 51,6 mii lei). O situaţie analogică s-a constatat şi la IFS mun.Bălţi, suma restanţei fiind de 59,2 mii lei. Conform motivaţiilor entităţii, cauza principală este refuzul agenţilor economici şi al persoanelor fizice de a accepta rezultatele măsurărilor efectuate, adresîndu-se în instanţele de judecată privind contestarea acestor măsurări;

♦ La această taxă sînt înregistrate supraplăţi, cauzate de neprezentarea de către unii contribuabili, în modul stabilit, a dărilor de seamă privind calcularea plăţilor în fondul rutier.

Concluzii: Neexercitarea la nivelul cuvenit de către organele fiscale teritoriale a controlului asupra virării în cuantum deplin şi în termen a surselor de constituire a fondului rutier a determinat formarea restanţelor la diferite plăţi în fondul rutier.

Neprezentarea dărilor de seamă de către persoanele juridice plătitoare de taxe rutiere generează riscul de neîncasare a taxelor respective şi al neveridicităţii supraplăţilor formate la bugetul de stat.

Recomandări conducerii IFPS:

5. Să intensifice întreprinderea măsurilor de rigoare, prin intermediul organelor fiscale teritoriale, în scopul încasării restanţelor formate la taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise, precum şi să asigure completarea fişelor personale ale contribuabililor, întru excluderea neîntemeiată a supraplăţilor.

• Taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale, carnetelor (carnete de drum la autorizaţiile multilaterale ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport (CEMT) )

În anul 2010, taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale a fost acumulată în sumă de 47,1 mil.lei, sau la nivel de 160,2% faţă de suma aprobată (29,4 mil.lei), revenindu-i 30,6% din totalul taxelor rutiere.

Autorizaţiile multilaterale ale CEMT se atribuie anual Republicii Moldova, conform deciziei CEMT, în vederea facilitării transporturilor auto internaţionale de mărfuri şi utilizării mai eficiente a autovehiculelor.

Conform probelor acumulate în cadrul auditului la ANTA, s-a stabilit că Republicii Moldova i-a fost repartizată cota de 1075 autorizaţii CEMT, valabile pe anul 2010, care, prin deciziile Comisiei CEMT, au fost repartizate integral operatorilor de transport. Totodată, au fost primite 358 autorizaţii CEMT pentru a fi păstrate ca rezervă, din care s-au utilizat 93.

S-au constatat cazuri de nerespectate a condiţiilor de eliberare a autorizaţiilor prevăzute în Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1430 din 16.12.2008¹⁵. Astfel, verificînd aleatoriu 51 de agenţi transportatori cu un număr total de 353 de autorizaţii CEMT, eliberate de ANTA, s-a relevat că, contrar pct.65 din Regulamentul sus-numit, din 34 agenţi transportatori (din 51) care urmau să restituie la ANTA autorizaţiile retrase, 21 agenţi au continuat să le utilizeze, dintre care 4 agenţi au obţinut de la Curtea de Apel încheieri asiguratorii privind suspendarea executării deciziilor Comisiei CEMT.

__________________________

¹⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1430 din 16.12.2008 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de eliberare, utilizare şi retragere a autorizaţiilor multilaterale ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport”.

Potrivit procesului-verbal al şedinţei Comisiei CEMT din 11.05.2010 privind examinarea încălcărilor comise de agenţii transportatori autohtoni la punctele de trecere a frontierei de stat a Federaţiei Ruse, urmau să fie retrase 26 autorizaţii care aparţineau la 10 agenţi transportatori, dar efectiv au fost retrase 4 autorizaţii de la 4 agenţi, astfel nerespectîndu-se pct.64 subpct.15 din Regulamentul menţionat.

Potrivit aceluiaşi proces-verbal, pentru necorespunderea unităţilor de transport categoriilor EURO, urmau să fie retrase 74 autorizaţii (36 agenţi transportatori), dar de facto au fost retrase 43, iar 4 agenţi transportatori cu un număr de 29 autorizaţii au obţinut încheieri asiguratorii pe cale judiciară, restul – 2 autorizaţii n-au fost retrase.

Contrar pct.64 şi pct.65 din Regulamentul nominalizat, care prevăd că agenţii transportatori cărora li s-au retras autorizaţiile pentru diferite încălcări şi n-au fost restituite în termen de 30 zile nu sînt admişi la concursul de repartizare a autorizaţiilor CEMT pe anul viitor, din 54 de agenţi transportatori cărora li s-au retras autorizaţiile din diferite motive, dar au efectuat neregulamentar curse, 19 agenţi au fost admişi la concursul pe anul 2011. De asemenea, s-a relevat că, din 154 agenţi transportatori selectaţi aleatoriu pentru verificarea achitării taxei, instituţia a eliberat autorizaţii CEMT la 45 agenţi transportatori fără achitarea taxei în prealabil, după cum prevede art.7 din Legea fondului rutier, neîncasîndu-se la fondul rutier 344,7 mii lei (248,8 mii lei – achitate în luna ianuarie 2011), din care 90,3 mii lei – restanţa formată în anul 2009. Potrivit explicaţiilor conducerii ANTA, instituţia nu dispune de o bază de date care ar permite vizualizarea on-line a informaţiei cu privire la achitarea taxei, iar informaţia de la Trezoreria de Stat se obţine cu întîrziere.

Concluzii: Nivelul redus de responsabilizare a părţilor aferente procesului de administrare a autorizaţiilor CEMT a cauzat nerespectarea actelor normative în vigoare în acest domeniu, precum şi a Regulamentului nominalizat, ceea ce a dus la neîncasarea la bugetul de stat în volum deplin şi în termenele stabilite a taxei respective.

Recomandări conducerii MTID:

6.Să asigure consolidarea acţiunilor de management şi control intern privind supravegherea activităţii ANTA în ce priveşte procesul de administrare a autorizaţiilor CEMT.

Recomandări conducerii ANTA:

7. Să asigure regularitatea şi conformitatea activităţii ce ţine de procedurile de administrare a autorizaţiilor CEMT, eliminînd faptele de încălcare a cadrului legal, precum şi încasarea la bugetul de stat a restanţei în sumă de 90,3 mii lei, formată în anul 2009.

• Taxele pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj, pentru amplasarea publicităţii exterioare; taxa pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere

Conform Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010, taxele nominalizate au fost acumulate în sumă de 5,0 mil.lei, sau la nivel de 83,3% (6,0 mil.lei). La acest capitol se referă:

1) taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj în sumă de 401,9 mii lei, aceasta nefiind planificată;

2) taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare – 3924,9 mii lei, sau 78,5% din suma planificată (5000,0 mii lei);

3) taxa pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere amplasate în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor – 709,3 mii lei.

Potrivit informaţiei MTID, în anul 2010 au fost eliberate 65 autorizaţii pentru lucrări de construcţie şi montaj, 19 autorizaţii pentru amplasarea publicităţii exterioare şi 41 autorizaţii pentru amplasarea serviciilor rutiere, suma totală a plăţilor pentru eliberarea acestora constituind 192,1 mii lei. În rezultatul verificărilor, s-au constatat unele neregularităţi ce ţin de raportare.

Deşi, potrivit art.9 alin.(3) din Legea drumurilor¹⁶, executarea diferitelor lucrări în zona de protecţie a drumurilor publice se permite numai în baza certificatului de urbanism şi cu autorizaţia administratorului drumurilor, în conformitate cu procedura şi cerinţele stabilite prin lege, s-a constatat lipsa reglementării acestui mecanism, ceea ce prezintă un risc al neconformităţii eliberării de către minister a acestor autorizaţii.

__________________________

¹⁶ Legea drumurilor nr.509-XIII din 22.06.1995 (cu modificările şi completările ulterioare).

Notă: Conform completărilor Legii drumurilor¹⁷, prin Anexa nr.4 la aceasta, a fost introdus Regulamentul privind condiţiile de amplasare a obiectivelor în zona drumului public şi /sau în zonele de protecţie ale acestuia.

__________________________

¹⁷ Legea nr.85 din 07.07.2011 “Pentru modificarea şi completarea Legii drumurilor nr.509-XIII din 22.06.1995”.

În conformitate cu prevederile cadrului legal şi regulator departamental¹⁸, ministerul urma să prezinte trimestrial IFPS dări de seamă fiscale privind taxele rutiere, dar s-a stabilit neprezentarea de către minister a acestor dări de seamă.

__________________________

¹⁸ Articolele 353, 361 şi 366 din Codul fiscal şi Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.289 din 07.06.2007 “Privind aprobarea formularelor tipizate ale dărilor de seamă fiscale pe taxele rutiere”.

Concluzii: Neprezentarea dărilor de seamă fiscale vizînd unele taxe condiţionează raportarea neadecvată şi riscul de neachitare şi neîncasare integră a taxelor rutiere pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor. Lipsa mecanismului de eliberare a certificatului de urbanism şi a autorizaţiilor determină eliberarea neconformă de către minister a acestor autorizaţii.

Recomandări conducerii MTID:

8. Să asigure regularitatea prezentării dărilor de seamă fiscale.

• Taxele pentru gazul lichefiat importat şi pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto au fost acumulate la bugetul de stat în sumă de 16,3 mil.lei (inclusiv încasate de către organele vamale – 12,8 mil.lei, şi de către organele fiscale – 3,5 mil.lei), faţă de 15,6 mil.lei planificate. Ponderea acestor taxe în suma totală a taxelor rutiere constituie 10,6%, deşi, conform prognozei, urma să fie de 12,5%.

• Amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor

Verificările auditului la Direcţia poliţie rutieră a Departamentului poliţie al MAI referitor la încasarea amenzilor pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor, construcţiilor si utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor, amenzi care, conform art.2 lit.d) din Legea fondului rutier, prezintă o sursă de venit a fondului rutier, au relevat următoarele.

Potrivit Raportului Direcţiei poliţie rutieră privind procesele-verbale de aplicare a contravenţiilor pe anul 2010, agenţii de circulaţie în domeniul traficului rutier au aplicat în cazul deteriorării drumurilor, pasajelor de nivel, mijloacelor tehnice de dirijare a circulaţiei rutiere, altor instalaţii rutiere 46 amenzi în sumă de 8,5 mii lei, din care s-au achitat 4,1 mii lei. Totodată, s-a constatat că, potrivit Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010, la cap.123.06 “Amenzi pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor” sînt înregistrate 1,6 mii lei, ce reprezintă transferurile unor sume din anii precedenţi.

În acest context, auditul a identificat neatribuirea integrală a sumei amenzilor real încasate, în aspectul clasificaţiei bugetare a veniturilor.

Concluzii: Neatribuirea plăţilor obţinute de la aplicarea amenzilor pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor la cap.123.06 “Amenzi pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor” denotă raportarea neveridică a acestui tip de taxe, cauzată de neincluderea în cadrul normativ al Ministerului Finanţelor¹⁹ a reglementărilor corespunzătoare.

__________________________

¹⁹ Circulara Ministerului Finanţelor 161 din 15.12.2009 “Privind modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2009”.

Recomandări conducerii Ministerului Finanţelor:

9. Să asigure excluderea neconcordanţelor privind reflectarea în evidenţă a amenzilor aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor, prin ajustarea reglementărilor.

3.3. Cu privire la regularitatea executării cheltuielilor fondului rutier

3.3.1. Referitor la execuţia de ansamblu a cheltuielilor

Potrivit Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2010, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.456 din 04.06.2010²⁰ (în continuare – Programul), alocaţiile în anul de referinţă constituie 583,0 mil.lei, care, comparativ cu anul 2009, au înregistrat o creştere cu 341,7 mil.lei (de 2,4 ori mai mult).

__________________________

²⁰ Hotărîrea Guvernului nr.456 din 04.06.2010 “Pentru aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2010” (cu modificările ulterioare operate prin Hotărîrea Guvernului nr.984 din 19.10.2010 “Pentru aprobarea modificărilor ce se operează în Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2010”).

Conform prevederilor legale²¹, în scopul asigurării transparenţei şi utilizării eficiente a mijloacelor fondului rutier, este instituit Consiliul fondului rutier (în continuare – Consiliul) cu statut consultativ, activitatea căruia este prevăzută în Regulamentul aprobat prin Anexa nr.4 la Legea fondului rutier. S-a constatat că în anul 2010 Consiliul a activat fără plan de activitate, avînd la activ 2 şedinţe, deciziile acestora nefiind supuse publicării, precum prevede Regulamentul.

__________________________

²¹ Art.3.1 din Legea fondului rutier.

Potrivit Programului, partea considerabilă a alocaţiilor este destinată pentru întreţinerea drumurilor – 377,65 mil.lei (64,8%), inclusiv a drumurilor naţionale – 255,19 mil.lei (67,6%), şi drumurilor locale – 122,46 mil.lei (32,4%). Pentru reparaţia drumurilor şi construcţiilor inginereşti s-a alocat suma de 99,83 mil.lei (17,1%); pentru procurări de maşini, autospeciale şi utilaje pentru întreţinerea şi administrarea drumurilor – 95,0 mil.lei (16,3%), şi pentru lucrări de proiectare – 10,5 mil.lei (1,8%).

Analiza executării cheltuielilor fondului rutier în anul 2010, în aspectul articolelor de cheltuieli, se prezintă în Tabelul nr.3.

Conform datelor raportate, efectiv au fost executate mijloace în sumă de 569,6 mil.lei, nefiind valorificate 9,5 mil.lei, inclusiv 3,6 mil.lei – pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă, şi 5,9 mil.lei – pentru reparaţia drumurilor şi construcţiilor inginereşti.

Conform Legii fondului rutier, responsabilitatea pentru administrarea şi utilizarea conform destinaţiei a mijloacelor fondului îi revine MTID, care, de facto, îşi exercită funcţia de beneficiar prin intermediul Î.S. “ASD”.

În anul 2010, Î.S. “ASD” i s-au transferat mijloace din fondul rutier în sumă de 483,1 mil.lei, fiind utilizate 483,2 mil.lei, din care pentru achitarea datoriilor din anul 2009 – 7,6 mil.lei, a procurărilor de utilaje – 95,1 mil.lei, a lucrărilor de proiectare – 10,5 mil.lei, precum şi pentru executarea funcţiei de beneficiar şi administrator şi acordarea altor servicii – 26,8 mil.lei. Pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere a drumurilor şi reparaţiilor capitale au fost achitate agenţilor economici 343,2 mil.lei.

Soldul mijloacelor băneşti ale fondului rutier neutilizate şi rămase în contul Î.S. “ASD” la 31.12.2010 constituie 1,5 mil.lei.

Pentru finanţarea lucrărilor de reparaţii capitale ale altor obiecte, la art.243.06 au fost alocate 93,9 mil.lei, achitările efectuîndu-se de către MTID în baza documentelor primare prezentate de Î.S. “ASD”.

În total, în anul 2010 au fost utilizate mijloace financiare din fondul rutier în sumă de 577,2 mil.lei (cheltuieli de casă), cheltuielile efective fiind de 569,6 mil.lei, formîndu-se datorii creditoare în sumă de 1,5 mil. lei.

Cu toate că, în perioada auditată, mijloacele financiare alocate din bugetul de stat au fost transferate direct la conturile trezoreriale ale ministerului, acesta a transferat mijloacele financiare Î.S. “ASD” şi agenţilor economici care au efectuat lucrări de reparaţii, construcţii şi de reabilitare a drumurilor, în lipsa reglementării transmiterii funcţiei de beneficiar, precum şi în lipsa documentelor ce confirmă executarea lucrărilor care nu sînt adresate ministerului, ci Î.S. “ASD”.

S-a relevat că ministerul nu dispune de reglementări interne referitor la întregul proces de gestionare a mijloacelor bugetare alocate pentru investiţii capitale şi reparaţii capitale, cu determinarea clară a relaţiilor interdepartamentale la toate etapele procesului bugetar, iar în evidenţa contabilă a ministerului aceste operaţiuni financiare nu şi-au găsit reflectare.

3.3.2. Referitor la regularitatea cheltuielilor fondului rutier pentru întreţinerea drumurilor

Verificările selective privind regularitatea cheltuielilor din mijloacele fondului rutier pentru întreţinerea drumurilor au relevat următoarele.

Pentru întreţinerea drumurilor au fost executate cheltuieli de casă în sumă de 377,65 mil.lei (din care 7,6 mil.lei – achitate datoriile din anul precedent), cheltuielile efective constituind 370,05 mil.lei.

Cu nerespectarea prevederilor legale²², contractarea lucrărilor pentru întreţinerea drumurilor în sumă de 318,1 mil.lei s-a efectuat fără organizarea licitaţiilor.

__________________________

²² Art.2 alin.(3) lit.b) din Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

Lucrările pentru întreţinerea drumurilor se efectuează în bază de contract, prin intermediul S.A. “Drumuri”, în care pachetul de acţiuni ale statului este administrat de MTID (inclusiv S.A. “Drumuri” Briceni, în care statul nu deţine cotă, şi trei S.A. “Drumuri”, aflate în gestionarea autorităţilor publice locale ale UTA Găgăuzia), precum şi de către Î.S. “ASD”.

În anul 2010, au fost încheiate contracte de antrepriză cu 39 de întreprinderi rutiere de exploatare a drumurilor. Obiectul contractelor este “desfăşurarea activităţilor de administrare şi întreţinere a drumurilor publice” şi în acestea se reflectă volumul total al lucrărilor contractate (în lei), fără divizarea costului activităţilor de administrare şi de întreţinere a drumurilor. Totodată, Anexa nr.2 la contract specifică doar activităţile, fără indicarea costurilor acestora. Potrivit explicaţiilor responsabililor din cadrul Î.S. “ASD”, această modalitate de achiziţionare a lucrărilor rezultă din specificul activităţii acestor întreprinderi.

Distribuirea mijloacelor fondului rutier în scopul întreţinerii drumurilor regulamentar urmează a fi efectuată de către MTID, corespunzător lungimii drumurilor deservite de fiecare S.A. “Drumuri”. Auditul a relevat prezenţa Normelor cu privire la cheltuielile pentru întreţinerea şi reparaţia curentă a drumurilor de utilitate generală, aprobate în acest scop de fostul MTID şi coordonate cu Ministerul Finanţelor la 12.05.1997 (acestea nefiind actualizate, cu racordarea la situaţia reală, şi publicate în modul stabilit), care real nu se utilizează în procesul fundamentării cuantumului pentru distribuirea mijloacelor financiare după lungimea drumurilor deservite de societăţi. Astfel, în anul 2010, pentru întreţinerea unui km de drum, în medie, pe ţară au fost alocate 33,7 mii lei, sau cu 18,3 mii lei mai mult decît în anul 2009. S-a relevat că, în aspectul distribuirii S.A. “Drumuri”, aceste alocaţii variază de la 16,3 mii lei pînă 108,6 mii lei.

În anul 2010, mijloacele fondului rutier au fost distribuite S.A. “Drumuri” în scopurile menţionate de către minister, la 01.09.2010, în sumă de 333,98 mil.lei, iar după modificarea Programului, la 25.12.2010 – în sumă de 377,7 mil.lei, conform volumului lucrărilor deja efectuate.

Din contul mijloacelor pentru întreţinerea drumurilor, în anul 2010 s-au efectuat şi lucrări de reparaţie curentă în sumă totală de 77,2 mil.lei. La 3 obiecte cu valoarea lucrărilor de 16,9 mil.lei, obiectivul licitaţiei a fost construcţia lor. Î.S. “ASD”, nerespectînd prevederile SNC nr.16 “Contabilitatea materialelor pe termen lung”, n-a reflectat în evidenţa contabilă cheltuielile în sumă de 16,9 mil.lei ca “Active materiale în curs de execuţii (investiţii capitale)”, fiind trecute la cheltuieli din contul mijloacelor financiare pentru întreţinerea drumurilor. Totodată, conform Instrucţiunii aprobate prin ordinul MTID nr.01-266 din 18.08.1999²³, lucrările ce constituie obiectul contractelor menţionate nu cad sub incidenţa lucrărilor de reparaţie curentă.

__________________________

²³ Ordinul MTID nr.01-266 din 18.08.1999 “Despre aprobarea Instrucţiunilor ramurale privind clasificarea şi definirea lucrărilor de reconstrucţie, reparare şi întreţinere a drumurilor publice”.

Din contul mijloacelor fondului rutier prevăzute pentru întreţinerea drumurilor s-au finanţat şi cheltuielile Î.S. “ASD” pentru administrarea drumurilor publice, conform Normelor defalcărilor aprobate de către MTID la 11.12.2009 şi coordonate cu Ministerul Finanţelor la 21.12.2009 în mărime de 3,84% din volumul lucrărilor executate. Conform acestor norme, pe anul 2010 au fost planificate şi executate astfel de cheltuieli în sumă totală de 20,3 mil.lei, din care pentru executarea funcţiei de beneficiar – 12,1 mil.lei (pentru lucrările de reparaţie din fondul rutier – 1,0 mil.lei, lucrările de reparaţii din investiţii străine – 0,4 mil.lei, şi lucrările de întreţinere a drumurilor – 10,7 mil.lei).

Valoarea totală a contractelor încheiate cu S.A. “Drumuri” a constituit 270,9 mil.lei, dar efectiv au fost executate de către S.A. “Drumuri” lucrări în volum de 318,1 mil.lei (cu 47,2 mil.lei mai mult). Totodată, unele societăţi pe acţiuni n-au îndeplinit volumul contractat cu 45,1 mil.lei, din care S.A. “Drumuri”: Donduşeni – cu 8,0 mil.lei, Edineţ – cu 1,5 mil.lei, Floreşti – cu 1,2 mil.lei, Ocniţa – cu 4,0 mil.lei, Ungheni – cu 4,1 mil.lei, Rîşcani – cu 18,1 mil.lei etc. În acelaşi timp, alte societăţi au executat lucrări cu suma totală de 92,3 mil.lei mai mult decît prevedea valoarea contractului (S.A. “Drumuri”: Bălţi – cu 8,9 mil.lei, Cahul – cu 2,3 mil.lei, Călăraşi – cu 2,8 mil.lei etc.).

Concluzii: Incertitudinea cadrului normativ privind modalitatea de distribuire a mijloacelor fondului rutier pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a drumurilor condiţionează neuniformitatea şi netransparenţa estimării cheltuielilor pentru întreţinerea unui km de drum, precum şi repartizării lor între beneficiari.

La efectuarea lucrărilor de reparaţie şi de întreţinere a drumurilor, unele societăţi pe acţiuni n-au respectat prevederile contractelor încheiate cu Î.S. “ASD”, depăşind valoarea contractuală cu suma totală de 92,3 mil.lei, iar altele n-au îndeplinit-o cu suma de 45,1 mil.lei.

Recomandări conducerii MTID:

10. Să întreprindă măsurile de rigoare privind eliminarea deficienţelor în gestionarea mijloacelor alocate din fondul rutier pentru întreţinerea drumurilor publice, prin divizarea clară a tipurilor lucrărilor de reconstrucţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor, precum şi conformîndu-se la cerinţele de ţinere a evidenţei contabile;

11. Să se determine asupra cadrului regulator privind modalitatea de fundamentare a cheltuielilor pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a drumurilor, care să corespundă bunelor practici în domeniu.

3.4. Cu privire la regularitatea efectuării achiziţiilor şi cheltuielilor din mijloacele fondului rutier

Pe parcursul anului 2010, pentru achiziţionarea de lucrări, servicii şi bunuri din mijloacele alocate fondului rutier, Î.S. “ASD” a organizat 40 de proceduri de achiziţii publice, dintre care: 3 – prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri, 36 – prin licitaţie publică, şi 1 procedură – prin cererea ofertei de preţuri. În rezultatul acestora, au fost încheiate 44 de contracte în valoare de 268,5 mil.lei, inclusiv: 19 – privind lucrările de construcţie, reparaţie a îmbrăcămintei rutiere, aplicare a tratamentului bituminos şi marcaj orizontal pe drumurile publice; 9 – privind serviciile de proiectare şi confecţionare a indicatoarelor rutiere, 16 – de achiziţionare a materialelor, utilajului specializat, tehnicii de calcul.

Verificările auditului au constatat mai multe iregularităţi, care se exprimă prin următoarele.

♦ Achiziţionarea lucrărilor, serviciilor şi bunurilor pentru necesităţile fondului rutier s-a realizat în baza procedurilor organizate pe parcursul anului 2010 de către grupurile de lucru pentru achiziţii instituite prin ordinele Î.S. “ASD”. Contrar prevederilor regulamentare²⁴, în ordinele de formare a grupului de lucru nu sînt incluse persoanele concrete desemnate în calitate de membri din cadrul Ministerului Finanţelor şi Inspecţiei de Stat în Construcţii, fiind indicate numai denumirile instituţiilor. De asemenea, lipseşte Regulamentul intern care reglementează activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, nefiind stabilite regulamentar funcţiile fiecărui membru.

__________________________

²⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii” (cu completările ulterioare).

♦ Grupurile de lucru pentru achiziţii n-au respectat prevederile ce ţin de întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice²⁵, iar documentele privind desfăşurarea licitaţiilor nu sînt sistematizate, aflîndu-se în diferite mape.

__________________________

²⁵ Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice” (cu modificările ulterioare).

♦ Contrar prevederilor art.13 şi art.19 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, Î.S. “ASD” n-a elaborat planul anual integral de achiziţii şi, respectiv, n-a publicat anunţul de intenţie în Buletinul Achiziţiilor Publice (BAP) privind valoarea totală, reieşind din mijloacele alocate, valoarea lucrărilor, serviciilor şi bunurilor. Astfel, anunţul de intenţie publicat în BAP din 22.06.2010, nr.47-06, a indicat valoarea de 160,0 mil.lei, pe cînd în realitate valoarea contractelor încheiate în anul 2010 constituie 268,5 mil.lei, din care 20,7 mil.lei – valoarea lucrărilor contractate în condiţiile de forsmajor.

♦ Cu încălcarea prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007 şi Hotărîrii Guvernului nr.352 din 05.05.2009²⁶, pentru contractarea serviciilor de proiectare a lucrărilor au fost încheiate 9 contracte în sumă de 2,2 mil.lei, în lipsa procedurilor de achiziţii publice, din care 2 contracte (1,4 mil.lei) au fost încheiate în baza demersului MTID. Astfel, potrivit recomandărilor Consiliului fondului rutier, MTID a permis procurarea din contul mijloacelor fondului rutier a serviciilor de modificare a proiectului reabilitării drumului M3 Chişinău – Giurgiuleşti (tronsonul Comrat-Ciumai, km 96,8-151,2, finanţat din surse externe) în sumă de 950,0 mii lei, prin negocieri directe cu o companie străină.

__________________________

²⁶ Hotărîrea Guvernului nr.352 din 05.05.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea achiziţiilor publice de servicii de proiectare a lucrărilor”.

♦ O situaţie analogică s-a admis la procurarea serviciilor de asistenţă tehnică şi consultanţă la elaborarea proiectului Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră pentru Republica Moldova, prin încheierea contractului din 07.09.2010 cu S.C. “ING Tehno Proiect” S.R.L., în valoare de 28,0 mii euro (442,89 mii lei), fără organizarea procedurii de achiziţie. Se atestă faptul că, în scopul elaborării proiectului Strategiei respective, prin Dispoziţia Guvernului nr.43-d din 28.05.2010²⁷, a fost instituit un grup de lucru cu participarea reprezentanţilor ministerelor abilitate, care urma să elaboreze şi să prezinte Guvernului proiectul nominalizat pînă la 15.07.2010, Strategia naţională pentru siguranţă rutieră fiind aprobată de Guvern la 27.12.2010²⁸.

__________________________

²⁷ Dispoziţia Guvernului nr.43-d din 28.05.2010 “Cu privire la crearea Grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Strategiei naţionale în domeniul siguranţei traficului rutier”.

²⁸ Hotărîrea Guvernului nr.1214 din 27.12.2010 “Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră”.

♦ Î.S. “ASD”, la desemnarea cîştigătorului licitaţiei publice pentru achiziţionarea lucrărilor, utilizează criteriul de bază “cel mai mic preţ”, neutilizînd criteriul ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic”, cu specificarea în caietul de sarcini a aspectelor legate de calitate, termenele de executare a lucrărilor, experienţa operatorului economic, tehnologia utilizată, dotarea tehnică etc. Evaluarea ofertelor, exclusiv în baza acestui criteriu, a condiţionat neexecutarea în termen a lucrărilor contractate de către unii operatori desemnaţi cîştigători. Astfel, din 8 participanţi la licitaţia din 13.05.2009 privind construcţia obiectului Drumul R30 “Anenii Noi-Căuşeni-Ştefan Vodă-frontieră cu Ucraina, ocolirea oraşului Căuşeni”, cu “cel mai mic preţ”, a fost desemnată drept cîştigătoare “Magic Integral N.C.” S.R.L. Verificările auditului au relevat că, potrivit documentelor de licitaţie, cîştigătorul licitaţiei nu avea experienţă de efectuare a lucrărilor în domeniu, ci în construcţii civile. În aceste condiţii, cu acest operator, la 29.05.2009, a fost încheiat contractul de antrepriză în sumă de 26,4 mil.lei, cu finanţare din sursele investiţiilor capitale.

Pe parcursul anilor 2009-2010, “Magic Integral N.C.” S.R.L. a executat lucrări la acest sector de drum în sumă de 6,3 mil.lei, ceea ce constituie 23,8% din valoarea contractului (26,4 mil.lei). Dat fiind această situaţie, operatorul economic nominalizat a participat la o altă licitaţie – din 03.09.2010, privind achiziţionarea lucrărilor de construcţie a unui drum de acces finanţat din contul mijloacelor fondului rutier prevăzute pentru întreţinerea drumurilor. Astfel, din 2 participanţi, acesta a fost desemnat drept cîştigător, fiind încheiat contractul din 08.09.2010, în valoare de 7,45 mil. lei. Analogic, aceste lucrări s-au executat la nivel de 79,2%, sau în sumă de 5,9 mil.lei.

În aceleaşi condiţii, la 20.07.2010, a fost încheiat contractul pentru execuţia lucrărilor de aplicare a tratamentului bituminos pe drumul M1 Chişinău-Leuşeni – frontieră cu România (km 6-99), în valoare de 25,8 mil.lei (la “cel mai mic preţ”, din 5 ofertanţi), cu operatorul economic SC “Neledimpex” S.R.L., care a participat la licitaţie în asociere cu S.C. “SVAM” S.R.L. – nerezident, prin repartizarea fizică, valorică şi procentuală, respectiv, de 23% şi 77%. La setul documentelor de licitaţie nu este anexat documentul prin care S.C. “SVAM” S.R.L. ar atesta împuternicirile atribuite S.C. “Neledimpex” S.R.L. spre a o prezenta în cadrul licitaţiei. Se menţionează că iniţial, conform Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2010, în scopul executării lucrărilor la acest obiectiv, au fost prevăzute mijloace în sumă de 30,0 mil.lei, ulterior, prin modificarea Programului, fiind precizate la nivel de 2,6 mil.lei, în limita lucrărilor efectuate, ceea ce constituie 10,0% din valoarea contractului.

♦ În anul 2010, Î.M. “Badprim” S.R.L. a executat lucrări de reparaţie a drumului R 30 Viişoara-Purcari (km 0-6,4) în sumă de 17,4 mil.lei, finanţate din contul mijloacelor fondului rutier. În anul 2009, pentru reparaţia acestui sector de drum, au fost alocate surse în mărime de 6,1 mil.lei din contul investiţiilor capitale. Auditul relevă că contractul de antrepriză din 30.06.2009, în valoare de 23,3 mil.lei, conform căruia se desfăşoară lucrările respective, a fost încheiat în urma licitaţiei publice din 15.07.2009, care s-a desfăşurat cu încălcarea legislaţiei. Astfel, la evaluarea ofertelor, grupul de lucru pentru achiziţii nu s-a folosit de dreptul de a respinge oferta, conform pct.114 lit.f) din Regulamentul cu privire la achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 15.09.2003, valoarea ofertei (23,3 mil.lei) fiind cu 22,3% mai mică decît costul orientativ de deviz aprobat. În procesul executării lucrărilor, antreprenorul a efectuat unele lucrări neprevăzute în devizul-ofertă în sumă de 1,6 mil.lei, care ulterior au fost legalizate prin întocmirea a 2 acorduri adiţionale.

♦ În cazurile existenţei proiectelor şi devizelor de cheltuieli pentru reparaţia unor obiecte, Î.S. “ASD” a scos la licitaţii lucrările de reparaţie doar a sectoarelor de drum, acestea fiind parte a obiectului, fără a dispune de devize separate pe acestea. Conform Raportului de verificare nr.1089-09-10 din 02.11.2010, efectuat de către Serviciul de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor (în continuare – SSVEPC), asupra obiectului reparaţia îmbrăcămintei rutiere pe drumul R1 Chişinău-Ungheni – Sculeni – frontieră cu România (km 5,4-9,7), costul orientativ de deviz a constituit 36,2 mil.lei (fără TVA). Astfel, s-a relevat că în cadrul licitaţiei publice din 14.09.2010 au fost achiziţionate lucrări pentru executarea lucrărilor la acest obiect, fără indicarea porţiunii/lungimii concrete de drum şi în lipsa devizului separat, care ar justifica valoarea contractată de 9,1 mil.lei.

O situaţie analogică s-a constatat şi la achiziţionarea lucrărilor de reparaţie a drumului “M14 Brest – Briceni – Chişinău – Tiraspol – Odesa, km 760-763”. Pentru finanţarea acestui obiectiv, în anul 2010 au fost alocate din fondul rutier 10,7 mil.lei (în anul 2009 s-au alocat 5,2 mil.lei din contul investiţiilor capitale). Costul devizului verificat de SSVEPC al obiectului constituie 27,9 mil.lei, lucrările de reparaţie fiind contractate în sumă de 15,75 mil.lei. Conform documentaţiei de proiect, urmau a fi reparate 3 construcţii (poduri) şi 2 sectoare de drum. Conform caietului de sarcini, s-a efectuat achiziţionarea reparaţiei a 3 construcţii şi a unui sector de drum, în lipsa unui deviz separat, cu includerea lucrărilor enumerate.

♦ Se relevă că contractele de antrepriză nu sînt întocmite în conformitate cu prevederile legale. Astfel, motivîndu-se caracterul sezonier al lucrărilor de reparaţie a drumurilor, în contractele respective se stipulează că termenul de executare a lucrărilor poate fi modificat în funcţie de condiţiile climaterice. În unele cazuri, o astfel de stipulare a termenului de executare a lucrărilor a dus la nerespectarea lor, nevalorificîndu-se pe deplin şi sursele alocate. Prezenţa acestei clauze generează modificarea ulterioară a termenului de executare a lucrărilor. De asemenea, contractele nu prevăd clauze pentru aplicarea sancţiunilor în caz de neexecutare în termen a lucrărilor. Unele contracte sînt încheiate pentru reparaţia selectivă a unei porţiuni de drum, fără indicarea concretă a sectoarelor pasibile reparaţiei, ceea ce prezintă o dificultate în cadrul verificării corectitudinii executării acestor lucrări în conformitate cu documentaţia de proiect.

Concluzii: Procesul de achiziţionare a lucrărilor de construcţie şi reparaţie a obiectelor finanţate din contul mijloacelor fondului rutier, efectuat de Î.S. “ASD”, se desfăşoară defectuos. Modalitatea de evaluare a ofertelor doar în baza criteriului “cel mai mic preţ” a cauzat neexecutarea în termen de către unii operatori – cîştigători a lucrărilor contractate, iar nestipularea în contracte a modului de sancţionare a operatorilor economici care nu respectă clauzele contractuale limitează autoritatea contractantă în pîrghii eficiente asupra executării conforme. Totodată, lipsa unei monitorizări adecvate asupra îndeplinirii de către antreprenori a obligaţiunilor contractuale a condiţionat prelungirea nefondată a termenului de executare a lucrărilor. În aceste condiţii, Î.S. “ASD” a permis contractarea şi efectuarea unor lucrări suplimentare, precum şi substituirea unor tipuri de lucrări cu altele, limitînd transparenţa procesului de achiziţionare.

Nivelul scăzut al managementului la planificarea şi organizarea activităţii de achiziţionare, precum şi al monitorizării executării a condiţionat gradul neadecvat de valorificare a mijloacelor fondului rutier în scopurile şi priorităţile stabilite. Totodată, în viziunea ministerului, se consideră inoportun termenul reglementat de desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice ale acestor tipuri de lucrări, termenul de examinare a ofertelor şi cel de desfăşurare a licitaţiilor, luîndu-se în consideraţie specificul şi condiţiile climaterice necesare pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie a drumurilor.

Recomandări conducerii MTID:

12. Să asigure excluderea practicii defectuoase de desfăşurare a procesului de achiziţii publice de către Î.S. “ASD”, cu conformarea la prevederile cadrului legal şi consolidarea managementului la acest compartiment.

Recomandări conducerii MTID şi MF:

13. MTID, în comun cu MF, să înainteze propuneri pentru modificarea cadrului legal privind reglementarea termenelor rezonabili care ar asigura achiziţionarea lucrărilor de reparaţie a drumurilor.

Recomandări conducerii Î.S. “ASD”:

14. Să elaboreze planurile anuale privind achiziţionarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie a drumurilor publice, materialelor şi utilajului specializat, precum şi publicarea conformă a anunţului de intenţie.

15. Să implementeze un proces eficient al monitorizării executării obligaţiunilor contractuale de către antreprenori, cu includerea în clauzele contractuale a prevederilor ce ţin de nerespectarea termenelor de execuţie a volumelor de lucrări contractate.

16. La desemnarea cîştigătorului licitaţiei publice după criteriul “cel mai mic preţ”, în caietul de sarcini să specifice: termenul de execuţie a lucrărilor, asistenţa tehnică, experienţa operatorului economic şi alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor.

3.5. Privind procurarea de maşini, autospeciale şi utilaje pentru întreţinerea drumurilor

Conform Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2010, pentru procurarea de maşini, autospeciale şi utilaje pentru întreţinerea drumurilor au fost preconizate 95,0 mil.lei, cheltuielile efective constituind 95,1 mil.lei. Din mijloacele menţionate au fost procurate unităţi de tehnică rutieră, care au fost repartizate la S.A. (Î.S.) “Drumuri”, cu majorarea ulterioară (în anul 2011) a cotei statului în capitalul social al întreprinderii, inclusiv 31 autogredere, în valoare de 48,7 mil.lei, şi 33 maşini combinate KM 800C KAMAZ 65115-848-62, în valoare de 41,6 mil.lei.

Achiziţionarea autogrederelor a fost efectuată prin intermediul Bursei de Mărfuri a Moldovei, la licitaţia din 04.08.2010. Conform Dării de seamă privind achiziţionarea bunurilor, prezentată Agenţiei Achiziţii Publice, documentele de licitaţie au fost oferite la 15 agenţi economici, către termenul-limită fiind depuse 4 oferte. Cîştigător a fost desemnat ofertantul S.R.L. “Microcel”, cu care s-a încheiat contractul pentru achiziţionarea a 30 autogredere de model “CHANLIN PY165”, în valoare 47,16 mil.lei (inclusiv TVA). Ulterior, prin acordul adiţional din 10.09.2010, valoarea contractului a fost majorată pînă la 48,7 mil.lei, pentru achiziţionarea încă a unei unităţi (în total – 31).

Deşi oferta (Anexa nr.3 la documentele obligatorii de calificare) prevede oferirea unui termen de garanţie de 2 ani şi “i) asigurarea cu piese de schimb gratis în perioada de garanţie, j) deservirea pe perioada garanţiei şi post-garanţiei”, în contractul de achiziţii din 04.08.2010 este specificată clauza privind termenul de garanţie de 2 ani, indiferent de complexitatea defecţiunii tehnice, fără specificarea listei pieselor de schimb. Totodată, la 23.12.2010, cu unul din contractanţi a fost încheiat contractul de garanţie şi deservire tehnică, care prevedea garanţia doar asupra unităţii tehnice procurate, iar deservirea tehnică – contra valoare, fără ca garanţia să se răsfrîngă asupra pieselor cu uzură rapidă.

Prin intermediul Bursei de Mărfuri a Moldovei, la 24.08.2010, au fost achiziţionate 30 maşini rutiere multifuncţionale KM 800C KAMAZ 65115-848-62 de la SC “Ruta-Prim Service“ S.R.L., desemnată drept cîştigătoare (din 4 ofertanţi), la “cel mai mic preţ”, în valoare de 37,8 mil.lei. Ulterior, prin Acordul adiţional din 10.09.2010, Î.S. “ASD” a procurat suplimentar 3 maşini, valoarea contractului majorîndu-se cu 3,8 mil.lei, constituind în total 41,6 mil.lei.

Concluzii: Efectuarea achiziţiilor publice prin încheierea unor contracte de către Î.S. “ASD”, cu nespecificarea în clauzele contractuale a condiţiilor obligatorii care rezultă din ofertă, poate condiţiona cheltuieli suplimentare din contul mijloacelor fondului rutier.

Recomandări conducerii MTID şi Î.S. “ASD”:

17. Să conformeze încheierea contractelor de achiziţii publice la condiţiile obligatorii care rezultă din ofertă.

3.6. Privind cheltuielile pentru reparaţia capitală (drumuri şi construcţii inginereşti)

În conformitate cu Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2010, pentru reparaţia capitală a drumurilor iniţial s-a aprobat suma de 134,0 mil.lei, care, după modificarea acestuia prin Hotărîrea Guvernului nr.984 din 19.10.2010²⁹, a constituit 99,8 mil.lei, diminuîndu-se cu 34,2 mil.lei alocaţiile pentru reparaţiile capitale ale 15 sectoare de drumuri şi construcţii inginereşti, cu aceeaşi sumă majorîndu-se alocaţiile pentru întreţinerea drumurilor. În anul 2010, din contul mijloacelor fondului rutier, au fost executate şi finanţate lucrări de reparaţii capitale în valoare de 93,94 mil.lei (pe o lungime de 142,8 km), ce constituie 94,1%, neasigurînd valorificarea a 5,9 mil.lei. Situaţia privind valorificarea mijloacelor fondului rutier, în aspectul obiectelor, se prezintă în Tabelul nr.4

__________________________

²⁹ Hotărîrea Guvernului nr.984 din 19.10.2010 “Pentru aprobarea modificărilor ce se operează în Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier” (cu modificările ulterioare).

Reieşind din totalul cheltuielilor, costul reparaţiei unui km de drum al diferitor sectoare variază de la 161,3 mii lei pînă la 3585,4 mii lei. Obligaţiunile contractuale nu au fost îndeplinite la 2 obiective, nefiind valorificate mijloace în sumă de 5,66 mil.lei (la drumul R42 “Ungheni – Măcăreşti – Bărboieni”, km 28-31 lucrările au fost executate la nivel de 10,1%, suma nevalorificată constituind 4,41 mil.lei, şi la drumul L266 “Prepeliţa – Pepeni – Bălăşeşti”, km 5-8, au fost executate lucrări la nivel de 86,3%, nevalorificîndu-se 1,25 mil.lei).

Notă: Pe parcursul auditului, Curtea de Conturi a solicitat Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale să efectueze verificări de specialitate ale volumelor lucrărilor executate pe 7 obiective, sursa de finanţare fiind mijloacele fondului rutier. Pînă la definitivarea auditului nu au fost prezentate careva rezultate.

Concluzii: Conducerea MTID n-a asigurat exercitarea adecvată a funcţiilor de către responsabilii din cadrul ministerului şi Î.S. “ASD” privind gestionarea eficientă a mijloacelor publice destinate lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a drumurilor.

Administratorul Î.S. “ASD” n-a asigurat monitorizarea executării contractelor de antrepriză de către operatorii contractaţi, ceea ce a cauzat nevalorificarea mijloacelor alocate în aceste scopuri (5,66 mil.lei).

Recomandări conducerii MTID şi Î.S. “ASD”

18. Să implementeze un mecanism coerent privind organizarea achiziţionării lucrărilor de întreţinere, reparaţie a drumurilor, precum şi monitorizarea executării acestor lucrări în termenul stabilit şi calitativ, excluzînd cazurile de nevalorificare a mijloacelor alocate.

19. Să întreprindă acţiunile de rigoare întru asigurarea calităţii lucrărilor de reparaţie a obiectivelor prevăzute în Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier.

4. Alte constatări

Unele societăţi pe acţiuni n-au asigurat plenitudinea şi continuitatea înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economice şi atribuirii veniturilor la perioada gestionară, precum şi prezentarea facturilor fiscale la momentul apariţiei obligaţiei fiscale. Astfel, lucrările de întreţinere a drumurilor efectuate în luna decembrie a anului de gestiune se transmit prin procese-verbale şi facturi fiscale în luna ianuarie a anului viitor, denaturîndu-se în aşa mod volumul veniturilor şi cheltuielilor din anul de raportare, astfel nerespectîndu-se prevederile pct.13 şi pct.14 din Standardul Naţional de Contabilitate nr.18 “Venitul”³⁰ şi pct.14 din Standardul Naţional de Contabilitate nr.3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”³¹. În evidenţa contabilă aceste cheltuieli se reflectă ca “Producţia în curs de execuţie”. Conform rapoartelor financiare pe anul 2010 ale S.A. “Drumuri”, la situaţia din 31.12.2010 soldul acestor cheltuieli constituia 9,7 mil.lei.

__________________________

³⁰ Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997, Standardul Naţional de Contabilitate nr.18 “Venitul”.

³¹ Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997, Standardul Naţional de Contabilitate nr.3 “ Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”.

MTID n-a executat pe deplin cerinţele din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.21 din 20.04.2007³² şi nr.17 din 09.03.2010³³, ce ţin de: efectuarea inventarierii drumurilor publice şi atributelor acestora, inclusiv a zonelor de protecţie a drumurilor, cu înregistrarea reglementară la organele cadastrale a bunurilor aflate în gestiune; stabilirea normativelor de întreţinere a drumurilor; examinarea, în comun cu organele de resort, a situaţiei vizînd existenţa decalajelor între numărul total al unităţilor de transport înmatriculate în republică şi al unităţilor de transport care au susţinut testarea tehnică, cu determinarea modalităţii de conservare a celor ce nu susţin testarea tehnică. Nu s-a executat pe deplin nici cerinţa din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.24 din 22.05.2008³⁴ referitor la asigurarea formării, înregistrării, actualizării şi utilizării informaţiilor conturului “G” al Registrului de stat al transporturilor, conform prevederilor regulamentare.

__________________________

³² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.21 din 20.04.2007 “Privind raportul asupra corectitudinii formării şi eficienţei utilizării fondului rutier în perioada anilor 2005-2006 (9 luni)”.

³³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.17 din 09.03.2010 “Despre aprobarea Raportului auditului mijloacelor alocate de la bugetul de stat în exerciţiul bugetar 2008, conform unor hotărîri secrete ale Guvernului, desecretizate în perioada 13.11.2009-25.02.2010”.

³⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.24 din 22.05.2008 “Privind Rapoartele asupra auditului regularităţii efectuat la Ministerul Dezvoltării Informaţionale si la unele instituţii si întreprinderi din subordine pe perioada anului 2007”.

Pe parcursul anului 2010, ministerul a efectuat delimitarea terenurilor ocupate de drumurile publice naţionale, ce constituie un element din inventarierea drumurilor publice şi atributelor acestora.

Concluzii: Conducerea Î.S. “ASD” n-a asigurat un management eficient al raportării conforme a volumelor lucrărilor efectuate, ceea ce cauzează încălcarea disciplinei financiare, politicile contabilităţii nefiind racordate la prevederile legale.

Se relevă executarea nedeplină a cerinţelor din unele Hotărîri ale Curţii de Conturi, ceea ce condiţionează prezenţa neregularităţilor cu acelaşi caracter, constatate şi de prezentul audit.

Recomandări conducerii MTID şi Î.S. “ASD”:

20. Să întreprindă măsuri oportune privind asigurarea unui management financiar eficient la gestionarea conformă a mijloacelor alocate din fondul rutier, cu racordarea distinctă a elementelor politicii de contabilitate la cadrul legal.

21. Să identifice soluţii şi pîrghii pentru asigurarea executării cerinţelor înaintate de Curtea de Conturi, inclusiv a celor ce ţin de înaintarea propunerilor privind modificarea şi completarea cadrului legal.

Concluzii generale de audit

În perioada auditată, nefuncţionalitatea interacţiunii dintre organele de administrare a plăţilor în fondul rutier, precum şi neexercitarea în plină măsură a atribuţiilor de către organele abilitate cu funcţii de evidenţă şi control al formării şi utilizării fondului rutier au condiţionat admiterea neregularităţilor la acumularea şi administrarea mijloacelor fondului rutier, acest fapt fiind cauzat de carenţe în modul de planificare a veniturilor şi cheltuielilor fondului rutier. Astfel, nivelul de execuţie a surselor fondului rutier pe anul 2010 a constituit 103,8% faţă de prevederile rectificate, inclusiv la taxele rutiere – în medie, 122,9%, iar în aspectul tipurilor a variat de la 70,0% pînă la 175,0%.

Exercitarea neadecvată a obligaţiunilor de către MTID şi Î.S. “Registru”, precum şi neexecutarea cerinţelor Curţii de Conturi înaintate prin hotărîrile anterioare au cauzat admiterea iregularităţilor la buna funcţionalitate a conturului “G” – “Evidenţa executării legislaţiei fiscale” al RTS, nefiind asigurat cu informaţia necesară şi IFPS, în scopul impozitării. Această neregularitate se datorează şi faptului că ANTA n-a efectuat monitorizarea conformă a activităţii staţiilor de testare tehnică, acestea neasigurînd plenitudinea ţinerii evidenţei mijloacelor de transport supuse testării tehnice, cu raportarea acestei informaţii în modul stabilit.

Rămîne problematică şi situaţia privind nereglementarea obligativităţii raportării sau declarării de către subiecţii impozitării a mijloacelor de transport neexploatate provizoriu, scoase din circulaţie, nefolosite etc., care nu sînt radiate din RST, ceea ce implică impedimente la plenitudinea calculării şi încasării acestei taxe şi, respectiv, la estimarea bazei impozabile. Totodată, neprezentarea de către aceştia a dărilor de seamă fiscale generează riscul de neîncasare a taxelor respective, precum şi al neveridicităţii supraplăţilor formate la bugetul de stat. În acest context, se atestă şi nivelul redus al controlului de competenţă de către organele fiscale asupra virării depline şi în termen a surselor de constituire a fondului rutier, ceea ce a determinat formarea restanţelor la diferite plăţi aferente fondului rutier.

Nivelul redus de responsabilizare a părţilor aferente procesului de administrare a autorizaţiilor CEMT a cauzat nerespectarea actelor normative în vigoare în acest domeniu, fapt ce a dus la neîncasarea la bugetul de stat în volum deplin şi în termenele stabilite a taxei nominalizate.

Neincluderea în cadrul regulator al Ministerului Finanţelor a reglementărilor corespunzătoare a condiţionat raportarea neveridică la cap.123.06 “Amenzi pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor”.

Actuala modalitate de distribuire a mijloacelor fondului rutier pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a drumurilor condiţionează neuniformitatea şi netransparenţa estimării cheltuielilor pentru întreţinerea unui km de drum.

Procesul de achiziţionare a lucrărilor de construcţie şi reparaţie a obiectelor finanţate din contul mijloacelor fondului rutier, efectuat de Î.S. “ASD”, se desfăşoară defectuos, ca urmare nefiind asigurată monitorizarea adecvată, ceea ce condiţionează neexecutarea în termen a lucrărilor contractate, nesancţionarea operatorilor economici care nu respectă clauzele contractuale, prelungirea nefondată a termenului de executare a lucrărilor etc.

Conducerea Î.S. “ASD” n-a asigurat un management eficient al raportării conforme a volumelor lucrărilor efectuate, ceea ce cauzează încălcarea disciplinei financiare, politicile contabilităţii nefiind racordate la prevederile legale.