Hotărîre nr.58 din 09.07.2010 cu privire la aprobarea Raportului asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raport anual 2009)

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Raportului asupra administrării

şi întrebuinţării resurselor financiare publice

şi patrimoniului public (Raport anual 2009)

nr. 58  din  09.07.2010

 (în vigoare 01.10.2010) 

Monitorul Oficial nr.191-193 art.45 din 01.10.2010

* * *

În conformitate cu art.133 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova, art.8 alin.(1) lit.b), art.15 alin.(2) şi (4) şi art.16 lit.h) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raport anual 2009) şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raport anual 2009) se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.58 din 9 iulie 2010

RAPORTUL

asupra administrării şi întrebuinţării resurselor

financiare publice şi patrimoniului public

(Raport anual 2009)

Cuvînt înainte

Auditul finanţelor publice constituie un element de bază al unui stat democratic, al unei bune guvernări a societăţii – numai un audit eficient şi performant poate asigura gestionarea corectă a fondurilor publice, remedierea neregularităţilor, lupta împotriva corupţiei, fenomene care afectează grav toate economiile lumii.

Curtea de Conturi, în calitatea sa de Instituţie Supremă de Audit, are un rol important în procesul de îmbunătăţire a gestiunii financiare în sectorul public, de promovare a transparenţei şi asumare a responsabilităţii.

Raportul anual al Curţii de Conturi prezintă o sinteză analitică a constatărilor şi concluziilor misiunilor de audit realizate pe parcursul unui an, obiectivele cărora au fost: evaluarea regularităţii, conformităţii, eficienţei, eficacităţii şi economicităţii administrării şi utilizării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public. Totodată, drept obiectiv Curtea şi-a propus promovarea standardelor recunoscute la nivel internaţional privind transparenţa şi responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice.

Respectînd cadrul legal, Curtea de Conturi a realizat audite financiare, audite ale performanţei şi audite ale sistemelor informaţionale, ţinînd cont de mandatul legal şi atribuţiile acordate, angajamentele asumate la nivel internaţional, politicile, obiectivele şi priorităţile guvernamentale pe termen mediu, evoluţia social-economică a ţării, precum şi de cadrul de cheltuieli pe termen mediu.

Pentru a garanta un audit eficient şi de calitate, Curtea de Conturi şi-a propus ralierea la cele mai bune standarde şi practici de specialitate, continuînd reformele în domeniile consolidării instituţionale, dezvoltării personalului şi asigurării unei comunicări eficiente a activităţii sale. Astfel, obiectivul primar al Curţii de Conturi continuă să fie sporirea impactului auditelor realizate prin utilizarea optimă a resurselor de care dispune.

Curtea de Conturi îşi exprimă convingerea că constatările, concluziile şi recomandările din Raport vor fi relevante pentru societate şi Parlament şi vor oferi pîrghii suplimentare la exercitarea controlului parlamentar în domeniul utilizării mijloacelor financiare publice.

INTRODUCERE

Raportul abordează constatările şi concluziile ce rezultă din misiunile ciclului anual de audit, realizate de Curtea de Conturi în conformitate cu Programele activităţii de audit pe anii 2009 (semestrul II) – 2010 (semestrul I). Pentru o percepere mai bună a modului în care Curtea de Conturi şi-a realizat mandatul său legal şi pentru o informare cît mai obiectivă asupra modului de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare publice şi a patrimoniului public, Raportul are următoarele scopuri de bază:

- reflectarea rezultatelor auditelor Rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciţiul bugetar expirat a:

a) bugetului de stat;

b) bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

- prezentarea modului în care au fost gestionate mijloacele financiare publice şi patrimoniul public, atît sub aspectul regularităţii, cît şi sub aspectul eficienţei, economicităţii şi eficacităţii, de către unele autorităţi publice şi instituţii din subordine – executori de buget;

- exprimarea opiniei Curţii de Conturi asupra corectitudinii şi fiabilităţii raportării financiare, funcţionalităţii sistemelor de management financiar şi control (control intern, audit intern etc.);

- promovarea conceptului şi a principiilor de bază ale managementului finanţelor publice, a responsabilităţii, transparenţei şi eficienţei la toate nivelurile de executare a bugetelor;

- reflectarea situaţiei şi a tendinţelor în domeniul managementului finanţelor publice, controlului financiar public intern (CFPI) pe fundalul reformelor realizate în procesul de implementare a Proiectului “Managementul Finanţelor Publice”, gestionat de Ministerul Finanţelor;

- concentrarea asupra punctelor slabe din raportarea asupra modului în care Guvernul şi autorităţile publice au implementat cerinţele şi recomandările de control/audit.

Reieşind din obiectivele şi raţionamentele expuse mai sus, Raportul este structurat în următoarele capitole:

Rezumat – este o sinteză a principalelor constatări şi concluzii privind regularitatea şi performanţa gestionării mijloacelor financiare publice în cadrul entităţilor auditate şi impactul acestora asupra managementului financiar public.

Capitolul I – reflectă progresele înregistrate la implementarea reformelor în domeniul managementului financiar public, precum şi unele probleme la zi în realizarea reformelor iniţiate.

Capitolul II – include constatări şi concluzii asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice – executarea bugetului public naţional, în baza rezultatelor auditelor celor trei Rapoarte ale Guvernului: privind executarea din exerciţiul bugetar al anului 2009 a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, pe care Curtea de Conturi le efectuează în baza art.31 alin.(2) din Legea Curţii de Conturi, pus în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2010; ale auditelor executării bugetelor unor UAT şi UTA Găgăuzia. Constatările şi concluziile din acest compartiment se referă mai mult la legalitatea, regularitatea şi conformitatea efectuării tranzacţiilor financiare în procesul utilizării mijloacelor financiare publice, dar şi la corectitudinea şi conformitatea reflectării situaţiilor financiare şi patrimoniale.

Capitolul III – prezintă constatările de audit privind regularitatea utilizării mijloacelor financiare publice de către unele autorităţi publice în exerciţiile bugetare anterioare anului 2009 (MAI, MAIA, Î.S. “Fintehinform”), precum şi constatările ce vizează utilizarea resurselor financiare destinate lichidării consecinţelor inundaţiilor din anul 2008.

Capitolul IV – include principalele constatări privind modul de gestionare a patrimoniului public de către unele entităţi în domeniile resurselor naturale, silviculturii, deetatizării patrimoniului statului şi asigurării activităţii postprivatizare, precum şi de către alte entităţi, precum S.A. “Moldova-Film”, IPNA “Teleradio-Moldova”, S.A. “Cereale-Flor”.

Capitolul V – prezintă rezultatele misiunilor de audit al performanţei, realizate în unele domenii de interes public: acordarea ajutorului social, asistenţa medicală primară, restabilirea şi dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei, implementarea proiectelor investiţionale de către unele întreprinderi vinicole, gestionarea deşeurilor menajere solide. Aceste audite au avut ca obiective de bază evaluarea utilizării mijloacelor financiare publice sub aspectul economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, fiind orientate spre eliminarea unor cheltuieli ineficiente şi sporirea eficacităţii rezultatelor în raport cu obiectivele stabilite.

Capitolul VI – reflectă, în sinteză, constatările şi concluziile care rezultă din cele 3 misiuni de audit TI (audite ale Sistemelor Informaţionale Automatizate – SIA) la unele autorităţi publice care aplică aceste sisteme atît la elaborarea rapoartelor financiare, cît şi pentru prestarea serviciilor către populaţie. Au fost supuse auditului SIA ale CNAS (“Protecţia socială”), CNAM (“Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală”), Ministerului Finanţelor (“DMFAS” – implementat în gestionarea datoriei publice). Aceste audite, precum şi auditele performanţei au fost realizate cu suportul experţilor străini în domeniul auditului performanţei şi auditului TI.

Capitolul VII – include rezultatele activităţii de monitorizare a executării cerinţelor şi recomandărilor de audit ale Curţii de Conturi şi o sinteză a măsurilor întreprinse de entităţile auditate în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii, precum şi unele concluzii privind impactul activităţii de audit asupra unor domenii de interes public sporit.

În Anexele nr.1 şi nr.2 se prezintă Lista hotărîrilor adoptate de către Curtea de Conturi şi opiniile de audit, exprimate de auditori în rezultatul misiunilor de audit la entităţile auditate în perioada noiembrie 2009-iulie 2010.

REZUMAT

1. În al patrulea an de implementare a Proiectului “Managementul Finanţelor Publice” au fost obţinute unele progrese la fiecare din componente, cele mai importante fiind: aprobarea noilor instrucţiuni metodologice privind elaborarea bugetului, modificarea Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, testarea noii clasificaţii bugetare şi a noului plan de conturi, elaborarea proiectului manualului de executare a bugetului, semnarea contractului de achiziţionare şi instalare a SIMF. Au fost realizate unele activităţi în vederea îmbunătăţirii metodologiei de formare a bugetului public naţional, ca instrument de planificare strategică. Odată cu implementarea conceptului de CFPI s-a perfecţionat cadrul normativ-legal în domeniul controlului şi auditului intern. În unele autorităţi publice centrale au fost create UAI şi au fost instruiţi angajaţii subdiviziunilor create. Totodată, pregătirea auditorilor interni rămîne a fi insuficientă.

Pe fundalul progreselor înregistrate se evidenţiază şi unele probleme care creează impedimente în realizarea întregului proces de reformare a MFP, precum: neelaborarea de către Ministerul Finanţelor (MF) a tuturor actelor normative necesare pentru aplicarea integrală a Legii contabilităţii în sectorul public; implementarea lentă a CFPI şi a componentelor acestuia (auditul intern şi sistemul de MFC) în cadrul autorităţilor publice atît la nivel central, cît şi local ş.a.

Deşi în unele autorităţi publice au fost create UAI, acestea, din cauza neimplementării sistemului de MFC în cadrul lor, continuă să efectueze revizii financiare, pe cînd menirea acestora este de a contribui la îmbunătăţirea activităţii operaţionale prin evaluarea proceselor şi oferirea recomandărilor conducerii. Neconformarea activităţii UAI existente SNAI şi NMIAISP duce la tergiversarea implementării sistemului de control financiar public intern în cadrul autorităţilor publice şi creează unele impedimente în realizarea întregului proces de reformare a MFP. Prin urmare, situaţia în domeniul MFP la nivelul autorităţilor administrative centrale şi locale rămîne neschimbată şi nu înregistrează evoluţii pozitive în ceea ce priveşte respectarea disciplinei bugetar-fiscale şi a cadrului normativ-legislativ în domeniul utilizării mijloacelor financiare publice şi a patrimoniului public.

Misiunile de audit public extern efectuate de către Curtea de Conturi în cadrul unor autorităţi publice centrale şi locale au relevat prezenţa multiplelor deficienţe privind disciplina financiar-contabilă şi au concluzionat că cea mai mare parte a entităţilor auditate nu dispun de proceduri de control intern, ceea ce duce la o gestionare neconformă a resurselor financiare publice. Responsabili şi executori din cadrul autorităţilor publice nu posedă cunoştinţe despre CFPI şi componentele acestuia şi nu conştientizează importanţa şi necesitatea implementării sistemului de MFC şi a auditului intern în autorităţile publice.

În contextul celor menţionate, Curtea de Conturi optează pentru urgentarea procesului de implementare a sistemului de MFC şi a auditului intern în vederea sporirii responsabilităţii executorilor de buget pentru buna guvernare a mijloacelor financiare publice la nivel de administraţie publică centrală şi locală.

2. Potrivit datelor Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009, execuţia de ansamblu a bugetului de stat pe anul 2009 s-a stabilit la nivel de 105,0% – la venituri (13833,0 mil.lei), cu o depăşire în cifre absolute de 655,9 mil.lei, şi la cheltuieli – la nivel de 96,5% (17203,0 mil.lei), acestea fiind mai mici în cifre absolute cu 629,4 mil.lei. Exerciţiul bugetar s-a încheiat cu un deficit bugetar de 3370,0 mil.lei, sau mai puţin cu 1285,3 mil.lei faţă de nivelul precizat. În rezultatul executării bugetului de stat, soldurile de mijloace băneşti la conturile bugetului, pe toate componentele, la 31.12.2009, au constituit 1934,6 mil.lei, majorîndu-se cu 443,9 mil.lei, comparativ cu situaţia din 31.12.2008.

Constatările rezultate din verificările efectuate în cadrul auditului denotă că indicatorii privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 2009 la partea de venituri şi la partea de cheltuieli, sub toate aspectele semnificative, prezintă o imagine fidelă pentru anul bugetar încheiat la 31.12.2009 şi sînt în conformitate cu datele evidenţei sistemului trezorerial, fiind exprimată opinie fără rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009, la componenta executarea de casă.

În cadrul auditării executorilor primari de buget au fost constatate unele abateri şi neregularităţi la formarea şi utilizarea mijloacelor financiare publice şi la gestionarea patrimoniului public. Pentru nerespectarea disciplinei financiare la executarea efectivă a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat urmează să fie responsabilizaţi executorii de buget, iar faţă de abaterile şi încălcările admise de aceştia, Ministerul Finanţelor urmează să ia atitudine, prin prisma competenţelor, întru elaborarea şi implementarea politicii statului în domeniul finanţelor publice, în special privind acumularea veniturilor la bugetul public naţional, gestionarea finanţelor publice, controlul utilizării conform destinaţiei a finanţelor publice, administrarea datoriei de stat şi a garanţiilor de stat, asigurarea monitoringului economico-financiar al activităţii întreprinderilor de stat şi societăţilor economice cu capital public sau majoritar public etc.

Colectarea veniturilor la bugetul de stat constituie o problemă, avînd în vedere majorarea restanţelor agenţilor economici la finele anului, faţă de cele înregistrate la începutul anului, ceea ce denotă necesitatea fortificării capacităţilor organelor cu atribuţii de administrare fiscală în acumularea veniturilor prin sporirea eficacităţii măsurilor de administrare fiscală, monitorizarea sumei restanţelor, urmărirea şi reducerea riscurilor de evaziune fiscală.

Totodată, Guvernul urmează să audieze sistematic rapoartele executorilor primari de buget privind utilizarea banilor publici în condiţii de bună guvernare, cu accent asupra îmbunătăţirii disciplinei financiare prin implementarea controlului financiar public intern şi asigurarea principiului transparenţei, precum şi ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală privind regularitatea asigurării colectării resurselor necesare pentru executarea prevederilor bugetare.

3. Veniturile administrate de SFS, în anul 2009, au constituit 13667,4 mil.lei, sau mai puţin cu 279,9 mil.lei (2,0%) faţă de veniturile anului 2008 (13947,3 mil.lei). În timp ce veniturile la BASS, FAOAM administrate de SFS au sporit, veniturile bugetelor UAT şi cele ale bugetului de stat au înregistrat o scădere de 150,3 mil.lei (5,7%) şi, respectiv, de 523,9 mil.lei (10,9%).

Neexecutarea părţii de venituri fiscale a bugetului de stat a fost cauzată, în special, de: unele tendinţe negative la nivel macroeconomic, generate de efectele crizei financiare, problemele ce ţin de prognozarea corectă a impozitelor; managementul neadecvat din partea unor organe cu atribuţii de administrare fiscală; nerespectarea de către agenţii economici a obligaţiunilor prevăzute în actele normative privind executarea veniturilor în aspect bugetar; reducerea bazei impozabile, inclusiv prin majorarea scutirilor şi restituirilor; manevrarea unor agenţi economici cu venitul, prin eschivarea de la plata impozitelor, implicarea în pseudoactivităţi, comiterea evaziunilor fiscale.

SFS, contribuabilii şi alte organe publice centrale s-au confruntat cu probleme ce ţin de asigurarea încasării veniturilor administrate pentru executarea indicilor stabiliţi prin legea bugetară anuală, care limitează eficacitatea procesului de colectare a veniturilor în bugetul public naţional, admiţînd, totodată, şi unele nereguli şi încălcări în administrarea veniturilor.

Instabilitatea actelor normative, condiţionată de modificarea frecventă a cadrului legal de domeniu, la planificarea şi executarea veniturilor în aspect bugetar, conlucrarea insuficientă a organelor fiscale cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale la determinarea datelor raportate au influenţat negativ asupra încasării veniturilor în bugetele de toate nivelurile.

Controlul ineficient şi măsurile neadecvate întreprinse de către unele IFST privind regularitatea încasării veniturilor de la taxa pe valoarea adăugată, deşi acestea dispun de suficiente instrumente şi pîrghii de monitorizare prin intermediul sistemului tehnologiilor informaţionale, precum şi nerespectarea obligaţiunilor fiscale de către unii contribuabili, imperfecţiunea, neclaritatea unor norme tratate în legislaţie au generat probleme, nereguli şi încălcări în domeniul încasării veniturilor de la TVA.

Lipsa în legislaţia fiscală a noţiunilor de relaţii cu firmele “fantomă”/ delicvente şi mecanismul existent de scoatere de la deduceri a sumei TVA au dat posibilitate agenţilor economici, prin adresarea în instanţele judecătoreşti, să obţină cîştig de cauză, SFS fiind obligat să restituie sau să restabilească în contul agentului economic TVA obţinută în urma acestor relaţii. Analiza înfăptuită în baza de date a IFPS de către echipa de audit la numai 38 de agenţi economici a relevat că volumul de procurări efectuate de aceştia de la firmele “fantomă” a însumat 842,5 mil.lei, ca rezultat diminuînd TVA prin trecerea în cont a circa 140,4 mil.lei.

4. Veniturile administrate de Serviciul Vamal, colectate la bugetul de stat, în anul 2009, comparativ cu planul aprobat, au fost executate cu o depăşire de 432,6 mil.lei (5,9%), datorită precizării la finele anului a planului veniturilor totale spre micşorare cu 1986,3 mil.lei. Principalii factori care au influenţat în anul 2009 asupra scăderii încasărilor de venituri la bugetul de stat, în comparaţie cu perioada precedentă de gestiune, au fost:

- scăderea bruscă a importurilor cu 1589,8 mil.dolari SUA (-46,0%), datorită efectelor crizei economice care au influenţat negativ colectarea veniturilor vamale; acordarea scutirilor şi facilităţilor la TVA, accize şi taxe vamale, care în perioada de gestiune au constituit 2511,8 mil.lei, sau 32,6 la sută în volumul total al veniturilor;

- vămuirea de către organele vamale a mărfurilor introduse în regim vamal de import cu valoarea în vamă diminuată, anunţată de brokeri şi controlul intern neadecvat privind supravegherea valorii în vamă a mărfurilor plasate în regim vamal de import;

- neîncasarea integrală a obligaţiilor vamale (veniturilor), calculate în baza actelor constatatoare întocmite de către organele vamale cu motive neargumentate, contestate în contenciosul administrativ, soldate cu corectarea valorii în vamă şi anularea veniturilor calculate în baza actelor constatatoare (52,0 mil.lei);

- neestimarea valorii tuturor mărfurilor, mijloacelor de transport şi a altor bunuri reţinute sau confiscate şi exercitarea de către agenţii economici a tranzacţiilor prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore (20,6 mii declaraţii de import/export cu valoarea mărfurilor în vamă de 2,4 miliarde lei) şi altele.

5. Conform datelor raportate de Ministerul Finanţelor privind datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat pe anul 2009, la 31.12.2009, volumul datoriei publice a constituit 17355,6 mil.lei (1410,8 mil. dolari SUA) şi s-a majorat, comparativ cu începutul anului 2009, cu 3456,7 mil.lei, fapt condiţionat preponderent de majorarea datoriei de stat cu 3018,0 mil.lei şi a datoriilor întreprinderilor din sectorul public cu 326,8 mil.lei.

În anul 2009, datoria de stat a înregistrat o tendinţă de creştere a ponderii ei în PIB şi s-a majorat, în raport cu anul 2008, cu 6 puncte procentuale, constituind, la situaţia din 31.12.2009, 14622,4 mil.lei (1188,6 mil.dolari SUA). Soldul datoriei de stat externe în valută naţionala a înregistrat o creştere cu 1423,0 mil.lei, în timp ce în valută străină s-a diminuat cu 4,6 mil.dolari SUA. Datoria de stat internă în anul 2009 a fost în creştere, în comparaţie cu începutul anului, cu 1595,0 mil.lei.

În rezultatul exerciţiului bugetar 2009, datoria de stat externă şi datoria de stat internă s-au încadrat în limitele aprobate prin legea bugetară anuală.

Deşi datoria de stat externă s-a diminuat în valoare absolută, pe fundalul descreşterii PIB şi veniturilor bugetului de stat, comparativ cu anul 2008, a avut loc creşterea indicatorilor principali ai datoriei de stat externe a Republicii Moldova.

Cheltuielile bugetului de stat pentru deservirea datoriei de stat au constituit 1397,3 mil.lei, în acest scop fiind utilizate mijloace cu 10,0 mil.lei mai puţin decît limita planificată.

Datoriile faţă de Ministerul Finanţelor ale instituţiilor nefinanciare şi ale bugetelor de alt nivel din cadrul proiectelor investiţionale recreditate din surse interne şi externe, la 31.12.2009, au constituit 1321,3 mil.lei, inclusiv datoria cu termenul de achitare expirat – circa 608,3 mil.lei, sau 46,0% din suma totală a datoriei.

6. Auditele regularităţii utilizării mijloacelor financiare publice de către unele autorităţi publice în exerciţiul bugetar al anului 2009, dar şi în exerciţiile bugetare anterioare au constatat unele abateri şi neregularităţi la formarea şi utilizarea mijloacelor financiare publice şi la gestionarea patrimoniului public, cum ar fi: nerespectarea disciplinei financiar-bugetare, admiterea de supracheltuieli, utilizarea mijloacelor bugetare contrar destinaţiilor aprobate, organizarea ţinerii evidenţei contabile şi raportării financiare cu unele abateri de la cadrul normativ-legislativ; efectuarea formală a inventarierii patrimoniului, neînregistrarea drepturilor asupra tuturor bunurilor imobile şi raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale; efectuarea achiziţiilor publice cu abateri de la cadrul legal prin admiterea livrărilor de bunuri pînă la înregistrarea contractelor şi pînă la realizarea procedurilor de achiziţie, divizarea unor achiziţii, încheierea contractelor de efectuare a lucrărilor în lipsa limitelor bugetare aprobate; precum şi încălcări stabilite la volumele şi lucrările executate în cadrul reparaţiilor curente şi capitale.

Avînd în vedere caracterul semnificativ al abaterilor şi denaturărilor constatate, în majoritatea cazurilor Curtea de Conturi a exprimat Opinii cu rezerve şi contrare privind rapoartele financiare pe anul 2009 şi regularitatea utilizării mijloacelor financiare publice (Opiniile de audit, exprimate de auditori în rezultatul misiunilor de audit la entităţile auditate, se prezintă în Anexa nr.2 la Raport).

7. La gestionarea finanţelor publice pentru investiţii şi reparaţii capitale în anul 2009 la Ministerul Finanţelor şi unii beneficiari (Ministerul Sănătăţii; Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale; Cancelaria de Stat; Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”) s-a constatat existenţa neregularităţilor şi încălcărilor legislaţiei, care au fost condiţionate de nivelul scăzut al responsabilităţii angajaţilor din sistemul instituţional al fiecărei entităţi în ce priveşte exercitarea atribuţiilor şi competenţelor beneficiarilor de investiţii şi reparaţii capitale. De asemenea, monitorizarea la un nivel scăzut de către Ministerul Finanţelor a alocării, utilizării, valorificării şi raportării mijloacelor publice destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale a determinat admiterea multiplelor nereguli.

Nu s-au respectat cerinţele şi principiile legale ale transparenţei şi concurenţei la efectuarea procedurilor de achiziţii publice, care se exprimă prin: achiziţia de lucrări în lipsa documentaţiei de proiect, verificată şi expertizată în modul stabilit; lipsa mijloacelor publice aprobate pentru aceste scopuri; admiterea la desfăşurarea achiziţiilor publice a agenţilor economici care înregistrau datorii faţă de bugetul public naţional; neparticiparea reprezentantului Ministerului Finanţelor la procedurile de achiziţii publice etc.

La etapa de contractare şi valorificare a mijloacelor publice alocate pe domenii n-a fost monitorizată pe deplin executarea clauzelor contractelor încheiate cu antreprenorii pentru obiectivele prevăzute în legea bugetară anuală, ceea ce a determinat riscul neasigurării calităţii lucrărilor şi a durabilităţii lor.

8. Conform datelor Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, exerciţiul bugetar s-a încheiat la venituri în sumă de 7581,7 mil.lei, iar la cheltuieli – de 7607,2 mil.lei, ceea ce constituie 101,5% şi, respectiv, 99,2% faţă de nivelul precizat, cu un deficit bugetar de 25,5 mil.lei, sau 13% din nivelul stabilit (197,0 mil.lei). Soldul disponibilităţilor băneşti, la 31.12.2009, a constituit 576,8 mil.lei, sau cu 171,5 mil.lei mai mult decît s-a stabilit.

Indicatorii raportaţi privind executarea BASS în anul 2009 corespund normelor aprobate, însă nu oferă o imagine completă a situaţiilor privind: veniturile calculate de către contribuabili în perioada de gestiune; datoriile faţă de BASS, formate la 31.12.2009, şi datoriile BASS către contribuabili; executarea cheltuielilor pe fonduri.

Neonorarea obligaţiilor de către contribuabili a favorizat formarea, la 31.12.2009, a datoriilor faţă de BASS în sumă de 638,6 mil.lei, cu 14,8 mil.lei mai mult faţă de cele înregistrate la 31.12.2008, iar neprezentarea în modul stabilit a declaraţiilor trimestriale de către contribuabili a favorizat formarea, la 31.12.2009, a datoriilor BASS faţă de contribuabili în sumă de 103,3 mil.lei, majorîndu-se cu 21,9 mil.lei faţă de anul 2008.

Auditul asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, efectuat la Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), a relevat necesitatea: îmbunătăţirii planificării bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) la partea de venituri, ţinîndu-se cont de posibilele încasări anuale; elaborării unor reglementări şi criterii distincte de echilibrare a veniturilor şi cheltuielilor şi stabilirii exacte a deficitului BASS acoperit prin transferurile de la bugetul de stat; armonizării cadrului normativ privind unificarea informaţiilor organelor abilitate (CNAS şi IFPS), precum şi efectuării cheltuielilor pentru întreţinerea CNAS ţinîndu-se cont de indicatorii de performanţă.

9. În cadrul auditului Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009, au fost constatate unele nereguli, probleme şi abateri la formarea FAOAM, cum ar fi: descreşterea numărului de persoane asigurate individual, creşterea datoriilor contribuabililor faţă de FAOAM de 2,7 ori faţă de anul 2008, care la 01.01.2010 constituiau 10,6 mil.lei, în urma neîntreprinderii măsurilor eficiente de administrare fiscală de către Serviciul Fiscal de Stat; admiterea de către unii agenţi economici a abaterilor de la normele legale, care generează necalcularea şi nevirarea în cuantumul şi în termenele stabilite a plăţilor cuvenite la buget.

Cheltuielile FAOAM în anul 2009 au fost executate în mărime de 3071,4 mil.lei, ceea ce reprezintă o creştere de 19,4%, în raport cu anul 2008. În rezultatul verificărilor şi testărilor de fond efectuate, se atestă unele deficienţe şi disfuncţionalităţi ale sistemului de gestionare şi utilizare a mijloacelor FAOAM, care se exprimă prin: contractarea serviciilor medicale cu 15 IMSP neacreditate, valoarea contractelor constituind 161,0 mil.lei; înregistrarea executării scăzute a cheltuielilor pe structură ale Fondului măsurilor de profilaxie la nivel de 63,1%, ceea ce în cifre absolute constituie 21,1 mil.lei, concomitent cheltuielile acestuia fiind în descreştere şi faţă de anul 2008; nevalorificarea mijloacelor destinate medicamentelor compensate cu 6,5 mil.lei; abordări diferite faţă de IMSP de acelaşi nivel la contractarea serviciilor medicale din contul fondului de bază, aceasta generînd plasarea IMSP în condiţii diferite, astfel încît unele încheie anul de gestiune cu profit net, iar altele înregistrează pierderi nete; neexercitarea la nivelul cuvenit a funcţiei de control al gestionării mijloacelor financiare alocate instituţiilor medico-sanitare din FAOAM; achiziţia materialelor de protecţie individuală pentru combaterea gripei A(H1N1) cu abateri privind calitatea şi cu încălcarea termenelor prevăzute; carenţe în funcţionarea sistemului de control intern al CNAM şi al IMSP (lipsa procedurilor scrise la implementarea sistemului de control intern, precum şi neidentificarea riscurilor ce ar putea afecta activitatea acestora etc.).

Misiunile de audit efectuate la 9 IMSP au constatat deficienţe şi probleme ce ţin de: utilizarea ineficientă a utilajului medical performant şi costisitor achiziţionat de către acestea, precum şi primit centralizat de la Ministerul Sănătăţii; efectuarea procedurilor de achiziţii publice cu nerespectarea cadrului legal; ţinerea evidenţei contabile etc.

Deficienţele şi iregularităţile constatate au fost determinate de nivelul scăzut de monitorizare din partea Ministerului Sănătăţii a realizării politicilor în sănătate, perfecţionării şi ajustării continue a cadrului normativ de domeniu pentru instituţiile medico-sanitare publice, de lipsa controlului din partea Ministerului Sănătăţii şi a Consiliului municipal Chişinău asupra activităţii instituţiilor medico-sanitare.

10. Ca o caracteristică generală rezultată din acţiunile de audit efectuate la unele autorităţi ale administraţiei publice locale şi instituţii finanţate de la bugetul municipal Chişinău şi bugetul raional Căuşeni s-a constatat faptul că managementul financiar al execuţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetului nu a avut tendinţe de îmbunătăţire, persistînd un număr însemnat de nereguli şi abateri de la normele legale, menţionate şi în cadrul auditelor/ controalelor anterioare.

Deşi faţă de perioada anterioară supusă auditării s-a constatat o sporire a responsabilităţii manageriale a executorilor de buget de diferite niveluri din UTA Găgăuzia, auditul efectuat a constatat un şir de nereguli, care au avut un impact negativ asupra execuţiei bugetului autonomiei.

Neregulile şi abaterile constatate la execuţia celor trei bugete auditate, precum şi misiunea de audit asupra utilizării resurselor financiare publice pentru investiţii capitale din bugetul raional Dubăsari au rezultat în nerealizarea integrală a veniturilor proprii la bugetele UAT, stabilite suplimentar de audit în sumă totală de 48,3 mil.lei, efectuarea unor cheltuieli neregulamentare în sumă de 5,5 mil.lei, inclusiv în domeniul investiţiilor şi construcţiilor capitale, unele ducînd la formarea unor datorii creditoare neasigurate financiar, gestionarea ineficientă a patrimoniului public, nerespectarea prevederilor legale la ţinerea evidenţei contabile, raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale în sumă totală 246,0 mil.lei.

În viziunea auditorilor aceste nereguli şi abateri au fost condiţionate de preocuparea insuficientă a factorilor responsabili de asigurarea unui management financiar guvernat de buna gestiune a banilor publici, de disfuncţionalităţile care existau în organizarea controlului intern, precum şi de lipsa de claritate şi de caracterul interpretabil al unor acte normative.

În acest context, se impun măsuri urgente de revigorare şi promovare a procesului de descentralizare administrativă şi fiscală, care constituie obiective strategice în consolidarea autonomiei locale, precum şi care duc la sporirea responsabilităţilor de acumulare şi administrare a fondurilor publice.

11. Managementul economico-financiar, precum şi gestionarea patrimoniului de către entităţile auditate (S.A. “Moldova-Film”, IPNA Compania “Teleradio-Moldova”, S.A. “Cereale-Flor”) au fost afectate de nivelul scăzut al disciplinei financiare şi responsabilităţii executorului la gestionarea creanţelor şi datoriilor; ţinerea evidenţei contabile cu deficienţe, care în unele situaţii a dus la denaturarea semnificativă a Rapoartelor financiare ale instituţiilor, de exercitarea ineficientă a controlului şi auditului intern, de nerespectarea prevederilor legale şi a procedurilor de achiziţii publice etc. Multiple nereguli admise la gestionarea patrimoniului public ţin de imperfecţiunile şi ambiguităţile cadrului normativ existent şi de necorelarea acestuia cu actele legislative în vigoare. Auditul la Agenţia “Moldsilva” şi la 9 întreprinderi subordonate în perioada anilor 2008-2009 au scos în evidenţă cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, care au afectat calitatea gestiunii patrimoniului public, inclusiv a fondurilor forestier şi cinegetic, precum şi a mijloacelor provenite din activitatea economico-financiară a entităţilor auditate. Neregularităţile şi abaterile constatate se datorează lipsei unui control intern eficient în cadrul ramurii silvice, precum şi la întreprinderi, imixtiunii conducerii Agenţiei “Moldsilva” în activitatea întreprinderilor din subordine, precum şi lipsei responsabilităţii din partea unor factori de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

La gestiunea resurselor naturale subterane în anii 2007-2008 au fost identificate multiple iregularităţi, ce determină riscuri de utilizare ineficientă şi neasigurarea unei folosiri durabile a resurselor naturale subterane: gestiunea ineficientă a resurselor naturale subterane, neexercitarea conformă a competenţelor stabilite prin lege atît la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, cît şi locale, precum şi neexercitarea funcţiilor de control în domeniu, care au dus la prejudicierea mediului înconjurător şi a bugetului public naţional; imperfecţiunea cadrului legislativ-normativ, nedefinirea exhaustivă a competenţelor organelor autorităţilor administraţiei publice centrale în materie de politici în domeniul gestiunii resurselor naturale subterane, care au dus la exploatarea necontrolată a resurselor naturale subterane, necoordonarea mecanismelor de evidenţă, reglementare şi control ş.a;

Deetatizarea şi activitatea postprivatizare derulează în lipsa strategiei şi a unor programe de activitate, care ar determina politica statului în acest domeniu, fapt ce condiţionează riscul nerealizării în măsură deplină a scopului principal al acestora.

Obiectivele şi direcţiile investiţionale prevăzute în programul investiţional, incluse în contractele de vînzare-cumpărare a patrimoniului public, n-au fost realizate pe deplin şi în termenele stabilite, fiind prolongate prin acorduri adiţionale cu modificarea, în unele cazuri, şi a direcţiilor de investire, toate acestea fiind acceptate de Comisia de concurs, ceea ce a determinat apariţia litigiilor şi a riscurilor de pierdere a patrimoniului public.

12. Curtea de Conturi a realizat 5 audite ale performanţei la 39 de entităţi, finalizate cu rapoarte de audit, ale căror constatări, concluzii şi recomandări au fost înaintate Parlamentului, Guvernului şi autorităţilor publice centrale şi locale implicate. Trei din cele cinci audite ale performanţei realizate au rezultat din asumarea de către Republica Moldova a unor angajamente faţă de Comisia Uniunii Europene, precum şi din angajamentele asumate de către Curtea de Conturi faţă de INTOSAI şi partenerii de dezvoltare strategică şi vizează următoarele domenii de interes public: sistemul asistenţei sociale; sistemul de asistenţă medicală primară; mediul ambiant (gestionarea deşeurilor menajere solide). Alte 2 audite ale performanţei au vizat domeniul vitivinicol, care reprezintă un sector important al economiei naţionale.

Auditul performanţei ajutorului social a constatat că, deşi în implementarea Legii cu privire la ajutorul social s-au realizat progrese, mai există oportunităţi pentru îmbunătăţirea ulterioară a acestuia şi pentru a face sistemul de asistenţă socială mai eficient şi mai eficace. Urmare auditului, au fost identificate unele probleme cu privire la organizarea modului de stabilire şi plată a ajutorului social, acordarea ajutorului social beneficiarilor cu statut de şomer, precum şi unele impedimente în beneficierea de ajutor social, corectarea cărora se poate solda cu îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii programului de ajutor social.

Auditul performanţei sistemului de asistenţă medicală primară denotă că, în pofida nivelului insuficient de asigurare cu resurse necesare (umane, tehnico-materiale, tehnologice etc.), s-a reuşit realizarea unor paşi importanţi în crearea unui mediu favorabil pentru medicina de familie şi pentru reformele în acest domeniu. Medicina de familie a devenit o specialitate prin lege, iar asistenţa medicală primară, care are cel mai mare impact asupra indicatorilor de sănătate, este considerată prioritară şi se situează pe prima poziţie în sistemul de sănătate. Totodată, lipsa autonomiei prestatorilor de asistenţă medicală primară este cea mai semnificativă barieră în dezvoltarea asistenţei medicale primare, care continuă să se confrunte cu o serie de probleme.

Auditul performanţei gestionării deşeurilor menajere solide a constatat că sistemul actual pentru reglementarea şi gestionarea colectării şi eliminării deşeurilor solide din Republica Moldova nu este eficace şi nu minimizează efectele negative asupra mediului în urma eliminării deşeurilor. Pentru redresarea situaţiei, sînt necesare acţiuni concrete şi imediate: actualizarea cadrului legal-normativ, armonizîndu-l cu directivele bunelor practici europene; elaborarea strategiei privind gestionarea deşeurilor, cu identificarea surselor de finanţare pentru implementarea acesteia; delimitarea exhaustivă a responsabilităţilor sistemului instituţional de reglementare şi gestionare a deşeurilor; determinarea cadrului instituţional privind organizarea serviciilor de salubrizare a localităţilor rurale; reglementarea condiţiilor (posibilităţile) de colectare separată a deşeurilor şi de transmitere spre prelucrare a acestora etc.

Auditul performanţei privind realizarea Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2008 a constatat că Programul a soluţionat într-o măsură apreciabilă problema restituirii unor cheltuieli, asigurînd pentru un număr însemnat de viticultori particulari şi gospodării ţărăneşti posibilitatea de procurare a materialului săditor. Efecte pozitive au fost resimţite şi la agenţii economici mai mari, producători de vinuri, care au reuşit, cu suportul alocaţiilor din Fondul pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, să-şi recupereze o parte din cheltuielile efectuate la plantarea viilor, menite ulterior să asigure cu materie primă fabricile pe care le administrează. Totodată, pentru redresarea situaţiei privind realizarea Programului, sînt necesare eforturi susţinute din partea Guvernului pentru: sporirea responsabilităţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în vederea administrării adecvate a ramurii vitivinicole; ajustarea indicatorilor de progres prevăzuţi la situaţia şi condiţiile actuale ale pieţei de desfacere; identificarea resurselor materiale şi financiare suficiente pentru realizarea obiectivelor Programului etc.

Auditul performanţei implementării Programelor investiţionale şi îndeplinirii clauzelor specifice, negociate la cumpărarea unor societăţi vinicole a avut drept obiectiv de a determina gradul de realizare a acestora, a stabili dacă au fost obţinute beneficiile aşteptate, precum şi pentru a evalua eficacitatea monitorizării procesului de postprivatizare de către vînzător. Referitor la realizarea obiectivelor preconizate prin privatizarea a patru societăţi, auditul menţionează că Programele investiţionale nu şi-au atins în totalitate obiectivele propuse la iniţiere, fiind necesar ca contractele de vînzare-cumpărare ce vor fi încheiate cu alte companii care urmează a fi privatizate să conţină în mod obligatoriu criterii bine determinate şi clar definite, indicatori economico-financiari concreţi în vederea urmăririi şi monitorizării eficienţei şi eficacităţii implementării contractelor investiţionale încheiate.

13. Cu suportul Băncii Mondiale şi al altor donatori, al partenerilor străini, Curtea de Conturi a făcut primii paşi în auditul TI, care reprezintă un proces de obţinere şi de evaluare a probelor pentru a stabili dacă un anumit sistem TI protejează activele organizaţiei, utilizează resursele în mod eficient, asigură securitatea şi integritatea datelor şi realizează eficient obiectivele operaţionale. Au fost efectuate 3 audite-pilot TI la Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi la Ministerul Finanţelor. Au fost auditate, respectiv, Sistemele Informaţionale Automatizate: “Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală” (SIA “AOAM”), “Protecţia Socială” (SPIS) şi “Managementul şi Analiza Financiară a Datoriei Publice” (SI “DMFAS”), care au avut un obiectiv comun: Asigură controalele generale TI existente în cadrul acestor autorităţi şi controalele aplicaţiei acurateţea, integritatea şi fiabilitatea datelor, precum şi securitatea şi disponibilitatea sistemelor?

În rezultatul auditelor s-au constatat unele deficienţe similare implementării sistemelor, precum şi specifice acestora, fiind înaintate recomandări entităţilor în vederea remedierii deficienţelor.

14. Deşi în domeniul managementului financiar public se constată prezenţa unor probleme şi neregularităţi care persistă practic din an în an, în anul 2009, prin eforturile depuse în vederea realizării unei strînse colaborări cu entităţile auditate, Curtea de Conturi a reuşit să responsabilizeze executorii de buget în ajustarea activităţii economico-financiare a entităţii la reglementările în vigoare şi la înaltele standarde de calitate, conformitate şi transparenţă, precum şi să contribuie la îmbunătăţirea sistemelor de control intern ale entităţilor, obţinînd asigurarea neadmiterii pe viitor a problemelor şi neregulilor identificate.

Urmare recomandărilor înaintate de către Curtea de Conturi, autorităţile şi instituţiile publice au întreprins măsuri de lichidare a abaterilor de la reglementările legale, constatate de misiunile de audit. Măsurile întreprinse au fost orientate spre: încasarea veniturilor la buget; îmbunătăţirea procesului de administrare a veniturilor bugetului de stat; înregistrarea în evidenţa contabilă a patrimoniului public; gestionarea eficientă a mijloacelor financiare alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale; înregistrarea la OCT a bunurilor imobile; îmbunătăţirea managementului finanţelor publice; responsabilizarea executorilor de buget; prestarea unor servicii calitative; instruirea angajaţilor privind aplicarea noilor proceduri în domeniul achiziţiilor publice şi privind implementarea sistemului de management financiar şi control şi auditului intern.

Deşi au fost întreprinse unele eforturi modeste de optimizare a cadrului legislativ şi normativ, în majoritatea cazurilor, Guvernul nu a întreprins măsuri privind aducerea actelor normative în concordanţă cu legislaţia în vigoare (de exemplu: soluţionarea, prin elaborarea cadrului normativ, a problemelor ce se referă la remunerările suplimentare primite de către funcţionarii publici – membri ai organelor de conducere şi ai comisiei de cenzori ale agenţilor economici cu capital majoritar de stat; reglementarea procedurilor de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor naturale subterane, în vederea eliminării contradicţiilor, incertitudinilor şi golurilor din cadrul legal existent şi multe altele). Persistenţa ambiguităţilor şi lacunelor în cadrul normativ-legislativ lasă loc pentru interpretări greşite şi eludarea de la prevederile acestuia în procesul de gestionare a mijloacelor financiare publice şi a patrimoniului public.

Capitolul I

MANAGEMENTUL FINANŢELOR PUBLICE

Rezumat

Pentru al patrulea an de realizare a proiectului “Managementul Finanţelor Publice” au fost stabilite ca obiective de bază: consolidarea metodologiilor de planificare şi de executare a bugetului public naţional, implementarea unui sistem integrat modern de management financiar, crearea Unităţilor de Audit Intern (UAI) în autorităţile publice centrale şi locale, promovarea implementării sistemului de management financiar şi control (MFC) în instituţiile publice, elaborarea şi aprobarea cadrului legal privind Controlul Financiar Public Intern (CFPI), instruirea funcţionarilor publici în domeniile tematicii MFP, care pe ansamblu urmează să asigure un management financiar public mai bun.

Au fost obţinute unele progrese la fiecare din componentele proiectului, şi anume: elaborarea noilor instrucţiuni metodologice privind elaborarea bugetului, modificarea Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, elaborarea proiectului manualului de executare a bugetului, a proiectului de Lege privind controlul financiar public intern, a noii Strategii de dezvoltare a CFPI, a unor ghiduri metodologice întru implementarea sistemului de MFC în instituţiile publice. În unele autorităţi publice centrale au fost create unităţi de audit intern, fiind instruiţi angajaţii subdiviziunilor create.

Au fost operate unele modificări în cadrul legislativ privind reglementarea CFPI atît la nivelul autorităţilor publice centrale, cît şi al celor locale.

Noua Lege a contabilităţii a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008, aceasta, însă, nu este pe deplin aplicată în aspectul ce ţine de sectorul public, motivul fiind că Ministerul Finanţelor nu a elaborat toate actele normative necesare, termenul legal de elaborare a acestora nefiind expirat.

Concomitent cu unele progrese se evidenţiază şi probleme în implementarea unor componente ale Proiectului, care limitează reuşita procesului de reformare a MFP. În special, se relevă implementarea lentă a CFPI per ansamblu şi a componentelor acestuia (crearea UAI şi instituţionalizarea sistemului de MFC) în cadrul autorităţilor publice. Din acest motiv, situaţia în domeniul utilizării mijloacelor financiare publice şi a patrimoniului public nu evoluează pozitiv, Curtea de Conturi constatînd an de an multiple abateri de la cadrul normativ-legislativ, deficienţe privind disciplina financiar-contabilă ş.a., acestea fiind cauzate şi de nivelul insuficient al responsabilităţii executorilor de buget pentru asigurarea unei bune guvernări. În acest context, menţionăm că implementarea CFPI trebuie să devină o prioritate pentru MF, ca promotor al reformelor în domeniul MFP şi o preocupare primordială a autorităţilor publice atît la nivel central, cît şi local.

Unele progrese şi deficienţe în implementarea reformelor în domeniul MFP:

→ La componenta – Planificarea şi executarea bugetului

Au fost realizate activităţi în vederea îmbunătăţirii metodologiei de formare a bugetului public naţional, ca instrument de planificare strategică:

• MF a început elaborarea CCTM pe anii 2010-2012 în conformitate cu anii bugetari şi cu procedurile în vigoare;

• La elaborarea bugetului pentru anul 2010 a fost aplicat modelul de prognoză macroeconomică – un instrument de estimare a resurselor pe termen mediu.

• Pentru anul 2009, în componenţa bugetului de stat au fost aprobate 5 fonduri speciale, cu 2 fonduri mai puţin faţă de anul 2008, iar bugetul pentru anul 2010 a inclus doar 4 fonduri speciale.

• A fost pus în aplicare mecanismul contului unic trezorerial, în timp ce Trezoreria de Stat a devenit participant direct la sistemul automatizat de plăţi interbancare al BNM. Totodată, au fost conectate la sistemul automatizat şi Trezoreriile teritoriale.

→ La componenta – Controlul şi auditul intern

Activităţile de reformare s-au axat pe 3 domenii: perfecţionarea cadrului legislativ-normativ privind controlul financiar public intern; transformarea controlului financiar (de conformitate) în funcţia de audit intern; extinderea funcţiei de audit intern către ministerele de ramură şi entităţile subnaţionale.

- Cadrul legislativ-normativ privind controlul şi auditul intern s-a perfecţionat odată cu implementarea conceptului de CFPI de către instituţiile publice în baza Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar.

Conceptul CFPI este bazat pe implementarea sistemului de MFC, care este pus în sarcina executorilor de buget responsabili pentru buna guvernare în instituţiile publice. Modul de organizare al sistemului de MFC este supus evaluării auditului intern şi auditului extern. Executorul de buget asigură funcţia de audit intern, instituind o unitate de audit intern în structura organizatorică a instituţiei, care are ca scop să contribuie la îmbunătăţirea operaţiunilor efectuate de către instituţiile publice prin evaluarea proceselor şi oferirea recomandărilor în acest aspect.

În perioada anului 2009, s-au înregistrat următoarele progrese:

• La 1 ianuarie 2009 a intrat în vigoare Titlul IX1 al Legii privind sistemul şi procesul bugetar, care stabileşte cadrul juridic de reglementare a CFPI, precum şi responsabilităţile executorilor de buget întru implementarea sistemului de MFC şi instituirea obligatorie în instituţiile autorităţilor centrale a UAI.

• A fost reglementat CFPI şi la nivelul autorităţilor publice locale prin operarea modificărilor în Capitolul XIII din Legea privind administraţia publică locală, care obligă conducătorul instituţiei să organizeze sistemul de MFC şi îi oferă dreptul de a crea UAI.

• S-au aprobat Standardele naţionale de control intern în sectorul public.

• S-a elaborat proiectul Legii privind controlul financiar public intern.

• S-a elaborat un nou proiect al Strategiei de dezvoltare a CFPI.

• Întru facilitarea implementării de către executorii de buget a sistemului de MFC, DASCFPI din cadrul Ministerului Finanţelor a elaborat proiectele unor ghiduri metodologice, pentru punerea în aplicare a SNCI în sectorul public.

- Transformarea controlului financiar (de conformitate) în funcţia de audit intern

În perioada de raportare au fost lansate audite-pilot la Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) – audit bazat pe sistem; la IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Sănătăţii Mamei şi Copilului – audit al performanţei şi la Biroul Naţional de Statistică – audit bazat pe sistem, echipele de audit fiind formate din angajaţi ai DASCFPI, CNAM şi ai SCFR.

Pe parcursul anului 2009, s-au efectuat trei misiuni-pilot de implementare a sistemului de MFC la trei instituţii publice – Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (în prezent – Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei), precum şi la Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor.

Urmare acestor misiuni-pilot, în cadrul CNAS, Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului au fost identificate şi descrise principalele procese, au fost stabilite obiectivele strategice şi operaţionale pentru fiecare proces identificat, au fost stabilite riscurile legate de aceste procese, precum şi s-a elaborat un plan de acţiuni cu privire la activităţile ce ţin de implementarea sistemului de MFC, ceea ce a reprezentat realizarea primilor paşi în vederea implementării sistemului de MFC în instituţiile publice.

- Extinderea auditului intern către autorităţile publice centrale şi locale

La sfîrşitul anului 2009, în autorităţile publice centrale activau 15 unităţi de audit intern. Deşi au fost operate modificări la Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar prin introducerea unui titlu cu privire la CFPI, precum şi la Legea privind administraţia publică locală, implementarea CFPI (crearea UAI şi implementarea sistemului de MFC) continuă să fie un proces lent.

Datorită acestui fapt, UAI le este dificil să evalueze procesele din cadrul instituţiilor publice şi de cele mai multe ori sînt implicate în implementarea sistemului de MFC, ceea ce nu corespunde standardelor, deoarece responsabilitatea pentru implementarea sistemului de MFC revine conducătorului entităţii.

Totodată, pregătirea auditorilor din cadrul UAI rămîne a fi insuficientă şi urmează a fi consolidată prin instruirea şi certificarea ulterioară a acestora.

Evaluările activităţii specialiştilor UAI, efectuate de DASCFPI de pe lîngă MF, au constatat ca unii din aceştia, deşi au participat de numeroase ori la seminare de instruire în perioada anilor 2007-2009, pînă în prezent continuă să efectueze revizii/controale financiare şi nu-şi planifică misiunile de audit intern conform SNAI şi NMIAISP.

Din punctul de vedere al contribuţiei UAI la îmbunătăţirea sistemului de MFC, doar cîteva UAI din cadrul autorităţilor contribuie la procesul de management al riscurilor, ajutînd entitatea în menţinerea unui sistem eficient de MFC şi la perfecţionarea acestuia, precum şi oferă recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii entităţii. Astfel, din cele 14 UAI evaluate, doar 6 UAI efectuează misiuni de audit intern.

Neconformarea activităţii UAI existente SNAI şi NMIAISP duce la tergiversarea implementării sistemului de control financiar public intern în cadrul autorităţilor publice şi creează unele impedimente în realizarea întregului proces de reformare a MFP.

Urmare acestui fapt, situaţia în domeniul MFP la nivelul autorităţilor administrative centrale şi locale nu înregistrează evoluţii pozitive în ceea ce priveşte respectarea disciplinei bugetar-fiscale şi a cadrului normativ-legislativ în domeniul utilizării mijloacelor financiare publice şi a patrimoniului public.

Misiunile de audit public extern efectuate de către Curtea de Conturi în cadrul unor autorităţi publice centrale şi locale au relevat prezenţa multiplelor deficienţe privind disciplina financiar-contabilă şi au concluzionat că cea mai mare parte a entităţilor auditate nu dispun de proceduri de control intern, ceea ce duce la gestionarea neconformă a resurselor financiare publice. Responsabili şi executori din cadrul autorităţilor publice nu posedă cunoştinţe despre CFPI şi componentele acestuia şi nu conştientizează importanţa şi necesitatea implementării sistemului de MFC şi a auditului intern în autorităţile publice. Ca o caracteristică generală misiunile de audit au scos în evidenţă per ansamblu o insuficientă preocupare a executorilor de buget pentru asigurarea acurateţei situaţiilor financiare şi patrimoniale şi pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiară.

În contextul celor menţionate, Curtea de Conturi optează pentru intensificarea procesului de implementare a sistemului de MFC şi a auditului intern în vederea sporirii responsabilităţii executorilor de buget pentru buna guvernare a mijloacelor financiare publice la nivel de administraţie publică centrală şi locală.

MF, ca promotor al reformelor în domeniul MFP, trebuie să promoveze mai insistent implementarea CFPI (auditul intern şi sistemul de MFC) în cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, subliniind în permanenţă beneficiile şi necesitatea reformelor.

→ La componenta – Capacitatea de instruire în domeniul managementului financiar şi şcolarizarea

În anul 2009, activităţile de instruire au fost puse în aplicare de către MF cu sprijinul SIPU International. În această perioadă au fost elaborate şi prezentate 5 module de instruire, acestea fiind puse în aplicare în trei etape: prezentarea modulului şi a materialelor elaborate; formarea formatorilor din rîndul participanţilor prezenţi la prima etapă; pilotarea cursului de către formatorii selectaţi. Au fost instruiţi peste 240 de funcţionari publici din autorităţile publice centrale şi locale şi au fost pregătiţi 40 de formatori în modulele vizate.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- promovarea şi implementarea în mod prioritar a reformelor în domeniul managementului finanţelor publice, inclusiv:

▪ definitivarea elaborării cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Legii contabilităţii;

▪ urgentarea promovării Legii privind controlul financiar public intern;

▪ promovarea implementării sistemului de MFC şi audit intern în cadrul autorităţilor publice;

▪ dezvoltarea capacităţilor de formare şi instruire în domeniul managementului finanţelor publice.

Capitolul II

ADMINISTRAREA ŞI ÎNTREBUINŢAREA RESURSELOR

FINANCIARE PUBLICE – EXECUTAREA BUGETULUI

PUBLIC NAŢIONAL DIN EXERCIŢIUL

BUGETAR AL ANULUI 2009

II.1. Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat

Rezumat

Bugetul de stat pe anul 2009 a fost aprobat iniţial prin Legea bugetului de stat pe anul 2009¹, pe toate componentele, la venituri în sumă de 17734,9 mil.lei şi la cheltuieli – în sumă de 18308,7 mil.lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor de 573,8 mil.lei. În legea menţionată au fost operate modificări şi completări², care au rezultat din tendinţele negative de neacumulare a veniturilor aprobate şi necesare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, acestea fiind generate de efectele crizei economice, de nevirarea integrală la bugetul de stat a dividendelor aferente cotei de participare a statului la societăţi pe acţiuni şi a defalcărilor din profitul net al întreprinderilor de stat etc. Urmare modificărilor, parametrii bugetului de stat, precizaţi definitiv, s-au stabilit: la venituri – în sumă de 13177,1 mil.lei şi la cheltuieli – în sumă de 17832,4 mil.lei, înregistrînd un deficit de 4655,3 mil.lei.

____________________

¹ Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21.11.2008 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea 244-XVI).

² Legea nr.82-XVIII din 03.12.2009 “Pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21 noiembrie 2008”.

Potrivit datelor din Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009, prevederile definitive ale bugetului de stat au fost realizate la nivel de 105,0% – la venituri (13833,0 mil.lei), cu o depăşire în cifre absolute de 655,9 mil.lei, şi la nivel de 96,5% (17203,0 mil.lei) – la cheltuieli, acestea fiind mai mici în cifre absolute cu 629,4 mil.lei.

În condiţiile în care bugetul de stat pe anul 2009 a fost prevăzut cu un deficit iniţial aprobat de 573,8 mil.lei şi precizat de 4655,3 mil.lei, exerciţiul bugetar s-a încheiat cu un deficit de 3370,0 mil.lei, ceea ce constituie 72,4%, sau cu 1285,3 mil.lei mai puţin faţă de nivelul precizat. Deficitul bugetului de stat a rezultat din depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor pe 2 componente (componenta de bază şi proiecte finanţate din surse externe) în sumă de 3523,7 mil.lei şi din excedentul – de 153,7 mil.lei la mijloace speciale şi fonduri speciale.

În rezultatul executării bugetului de stat, soldurile de mijloace băneşti la conturile bugetului, pe toate componentele, la 31.12.2009, au constituit 1934,6 mil.lei, majorîndu-se cu 443,9 mil.lei, comparativ cu situaţia din 31.12.2008.

Constatările rezultate din verificările efectuate în cadrul auditului denotă că datele Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 prezintă execuţia de ansamblu a bugetului de stat pe anul 2009 în conformitate cu datele evidenţei sistemului trezorerial, iar indicatorii privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 2009 la partea de venituri şi partea de cheltuieli, sub toate aspectele semnificative, prezintă o imagine fidelă pentru anul bugetar încheiat la 31.12.2009.

Totodată, auditul a constatat unele abateri de la cadrul legislativ şi normativ, nereguli şi incorectitudini la efectuarea cheltuielilor, la raportarea veniturilor şi cheltuielilor, precum şi la ţinerea evidenţei trezoreriale etc.

Constatările auditului:

→ Principalele abateri constatate în urma verificărilor efectuate la partea de venituri din Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 denotă următoarele:

▪ În aspectul componentelor, veniturile la componenta de bază constituie 11551,8 mil.lei, la proiecte finanţate din surse externe – 636,8 mil.lei, la fonduri speciale – 295,1 mil.lei şi la mijloace speciale – 1349,3 mil.lei. Ponderea majoră de 83,5% revine veniturilor la componenta de bază, care au fost acumulate cu 423,7 mil.lei mai mult decît volumul precizat.

▪ În timp ce partea de venituri în ansamblu a fost executată peste prevederile precizate, neîncasările la 25 de tipuri de venit ale bugetului de stat, executate sub nivelul indicilor bugetari definitivi (pe toate componentele), au constituit 201,0 mil.lei. Totodată, partea de venituri a mai fost lipsită de posibile încasări din dobînzi, penalităţi şi dobînzi suplimentare calculate unor întreprinderi în sumă de 23,6 mil.lei şi 0,3 mil.dolari SUA, care au fost anulate prin Legea nr.2-XVI din 02.02.2009³.

____________________

³ Legea nr.2-XVI din 02.02.2009 “Cu privire la măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare a unor întreprinderi din sectorul agroalimentar”.

▪ Concomitent, bugetul de stat a fost lipsit de posibile surse de venituri nefiscale, şi anume de încasări provenite din dividendele aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni şi din defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat în sumă estimativă de circa 95,0 mil.lei (inclusiv 82,7 mil.lei – dividende şi 12,3 – defalcări din profitul net) ca urmare a redirecţionării parţiale, potrivit indicaţiei prim-viceprim-ministrului nr.0204-943 din 07.08.2009, a profitului net obţinut de întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni în perioada anului 2008 pentru dezvoltarea acestora, prin ce n-au fost respectate prescripţiile Hotărîrii Guvernului nr.1396 din 12.12.2007⁴.

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1396 din 12.12.2007 “Cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al întreprinderilor de stat şi al societăţilor pe acţiuni cu cota de participare a statului”.

▪ Nivelul de executare, în aspectul tipurilor de venituri, a fost influenţat de atribuirea şi reflectarea incorectă a transferurilor efectuate de către S.A. “Moldtelecom” în sumă de 100,0 mil.lei ca plată achitată în avans din profitul anului 2009, dar înregistrată la contul special al Ministerului Finanţelor “Mijloace băneşti de asistenţă financiară – acordarea de diferite ajutoare”, ulterior transferate la venituri, la capitolul 411.00 “Granturi interne”. Conform clasificaţiei bugetare, aceste mijloace urmau a fi reflectate la capitolul 121.03 “Defalcări din profitul net al întreprinderilor de stat”.

▪ Atribuirea şi reflectarea neregulamentară a unor încasări de mijloace a influenţat nesemnificativ nivelul total de executare, inclusiv în aspectul tipurilor de venituri. Astfel, incorect s-a raportat la capitolul 121.11 “Dobînzi la creditele acordate de la bugetul de stat” suma de 9,5 mil.lei, care regulamentar urma a fi reflectată la partea de cheltuieli, la grupa 23 “Creditarea netă” şi suma de 4,0 mil.lei, reflectată la grupa 19 “Alte servicii legate de activitatea economică” cu semnul “minus”, care regulamentar urma a fi reflectată la partea de venituri, la capitolul 122.40 “Alte încasări”.

▪ Restanţele agenţilor economici la bugetul de stat, la începutul anului bugetar 2009, au constituit 325,6 mil.lei, iar la situaţia din 31.12.2009 – 358,9 mil.lei, majorîndu-se, faţă de cele înregistrate la începutul anului, cu 33,3 mil.lei, sau cu 10,2%.

→ Principalele constatări efectuate referitor la partea de cheltuieli din Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 denotă următoarele:

▪ Cheltuielile totale ale bugetului de stat au constituit 17203,0 mil.lei, înregistrînd un grad de execuţie faţă de prevederile definitive de 96,5%, fiind în creştere cu 737,0 mil.lei faţă de cheltuielile anului 2008. În aspectul componentelor, cheltuielile s-au executat: proiecte finanţate din surse externe – la nivel de 83,0%, mijloace speciale – 83,4%, fonduri speciale – 93,2%, componenta de bază – 98,7%.

▪ Gradul executării de casă, în comparaţie cu prevederile definitive pe fiecare grupă principală de funcţie, a fost cuprins între 73,9% şi 99,5%, ca rezultat nefiind utilizate alocaţiile în limitele aprobate în sumă totală de 629,4 mil.lei.

▪ În acelaşi timp, de către unii executori de buget au fost executate cheltuieli efective cu depăşirea limitelor de alocaţii aprobate, acest fapt influenţînd formarea datoriilor creditoare. Astfel, s-au constatat depăşiri ale limitelor de alocaţii aprobate în sumă de 172,7 mil.lei, din care admise de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – 127,1 mil.lei, Ministerul Apărării – 20,6 mil.lei, Serviciul Grăniceri – 10,7 mil.lei etc.

▪ Pe parcursul anului 2009 a continuat practica alocării de mijloace financiare unor executori de buget în lipsa limitelor de alocaţii aprobate şi cu depăşirea nivelului preconizat, fapt ce a dus la dezafectarea mijloacelor din contul veniturilor generale ale bugetului de stat, cu rectificarea ulterioară a acestuia. Astfel, în anul 2009, în baza a 7 Hotărîri ale Guvernului, din care una cu parafa “secret” (ulterior desecretizată), au fost alocate mijloace în sumă totală de circa 137,3 mil.lei, aceste alocaţii fiind ulterior incluse la rectificarea legii bugetare anuale. De asemenea, Ministerul Finanţelor a alocat, în baza unei note de serviciu, mijloace în mărime de 49,5 mil.lei pentru deservirea datoriei de stat.

▪ În decursul anului 2009, Ministerul Finanţelor, în lipsa reglementărilor distincte în legea bugetară anuală, a dezafectat temporar mijloace de la bugetul de stat pentru acordarea unor împrumuturi bugetelor de alt nivel. Astfel, pentru acoperirea decalajului temporar de casă în executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, au fost acordate împrumuturi în sumă totală de 685,0 mil.lei şi Consiliului raional Ungheni – 2,5 mil.lei, acestea fiind restituite pînă la finele anului.

▪ În anul 2009, bugetul de stat a suportat cheltuieli în sumă de 823,9 mil.lei pentru acoperirea deficitului BASS, mijloacele fiind incluse la rectificarea legii bugetare anuale în mărimea integrală a calculului prezentat de CNAS, auditul relevînd denaturarea necesităţilor de cheltuieli, fiind estimat un surplus de mijloace în sumă de 405,3 mil.lei. La finele anului, CNAS a format un sold disponibil de mijloace în mărime de 576,8 mil.lei, preponderent sursa de formare constituind-o mijloacele alocate de la bugetul de stat.

▪ În lipsa operării modificărilor, în modul stabilit, în Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.312-XVI din 25.12.2008⁵, Guvernul, prin Hotărîrea nr.98 din 09.02.2009⁶, a majorat cu 50,0 mil.lei alocaţiile pentru subvenţionarea producătorilor agricoli la livrarea pe teritoriul ţării a producţiei agricole de fabricaţie proprie, efectuată prin intermediul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Abia la 21.12.2009, prin Hotărîrea Parlamentului nr.114-XVIII din 18.12.2009⁷, mijloacele prevăzute iniţial pentru acest scop au fost modificate de la 50,0 mil.lei la 220,0 mil.lei, deşi la acel moment deja erau alocate cu 106,6 mil.lei mai mult faţă de limita aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.312-XVI şi cu 56,6 mil.lei mai mult faţă de cea prevăzută în Hotărîrea Guvernului nr.98 din 09.02.2009.

____________________

⁵ Hotărîrea Parlamentului de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli nr.312-XVI din 25.12.2008 (cu modificările ulterioare).

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.98 din 09.02.2009 “Cu privire la repartizarea pe tipuri de destinaţii a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli” (cu modificările ulterioare).

⁷ Hotărîrea Parlamentului nr.114-XVIII din 18.12.2009 “Pentru modificarea articolului 1 din Hotărîrea Parlamentului nr.312-XVI din 25 decembrie 2008 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli”.

▪ N-a fost respectat gradul de finanţare a alocaţiilor aprobate potrivit planului de repartizare lunară. Astfel, cel mai ridicat nivel de finanţare se atestă în trimestrul IV, iar în aspect lunar – în luna decembrie, în sumă de 2742,5 mil.lei, sau 15,9% din totalul cheltuielilor anuale. Acest fapt s-a datorat rectificării legii bugetare anuale şi alocării de mijloace la sfîrşitul anului, care nefiind utilizate pe deplin de executorii de buget au contribuit la formarea soldurilor disponibile (în special, se menţionează situaţia BASS cu transferul de mijloace la 24.12.2009), iar în altele – la formarea de datorii debitoare.

▪ Se atestă ca problematică situaţia vizînd creşterea continuă a cheltuielilor suportate de la bugetul de stat pentru achitarea titlurilor executorii în sume considerabile. În anul 2009 au fost executate 43 de hotărîri, emise de CEDO, în sumă de 114,3 mil.lei (acestea fiind în creştere faţă de anul 2008 cu 64,2 mil.lei, sau de 2,3 ori mai mult), şi 79 de titluri executorii, emise în baza hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, în sumă de 4,2 mil.lei. Comparativ cu anul 2008, cheltuielile în aceste scopuri s-au majorat de circa 1,8 ori, sau cu 51,7 mil.lei.

Din titlurile executorii emise în baza hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, 58 sînt emise în temeiul Legii nr.1545-XIII din 25.02.1998⁸. Ministerul Finanţelor a sesizat Procuratura Generală pe 28 de cazuri, acesta fiind informat de către Procuratura Generală despre refuzul începerii urmăririi penale în 8 cazuri.

____________________

⁸ Legea nr.1545-XIII din 25.02.1998 “Privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti” (cu modificările ulterioare).

▪ Fondul de rezervă al Guvernului pe anul 2009 a fost aprobat iniţial în sumă de 71,8 mil.lei, fiind micşorat la rectificarea legii bugetare anuale cu 37,4 mil.lei, constituind 34,4 mil.lei. Conform situaţiei de la finele anului, prin hotărîrile Guvernului au fost repartizate 24,3 mil.lei şi finanţate 20,8 mil.lei (inclusiv 15,2 mil.lei – executate prin intermediul instituţiilor finanţate de la bugetul de stat şi 5,6 mil.lei – prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale). Auditul relevă alocarea mijloacelor ce nu corespund destinaţiilor concrete stabilite regulamentar pentru utilizarea mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului⁹ în sumă totală de 9,7 mil.lei şi nerestituirea la finele anului a mijloacelor alocate, dar rămase nevalorificate de unii beneficiari, în sumă totală de 693,9 mii lei.

____________________

⁹ Legea nr.1228-XIII din 27.06.1997 “Despre Regulamentul privind utilizarea mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului” (cu modificările ulterioare).

▪ Nivelul de executare a bugetului la partea de cheltuieli, urmare raportării incorecte a unor mijloace la “Alte servicii legate de activitatea economică” şi la “Creditarea netă”, a condiţionat majorarea totalului la partea de cheltuieli a bugetului de stat cu 5,5 mil.lei.

▪ Datoriile debitoare, la 31.12.2009, au constituit 210,4 mil.lei (din care 35,7 mil.lei – cu termenul de achitare expirat), majorîndu-se, faţă de 31.12.2008, cu 72,0 mil.lei. Formarea unor datorii debitoare a fost condiţionată de efectuarea transferurilor de mijloace în avans unor agenţi economici la finele anului bugetar.

▪ Datoriile creditoare, înregistrate la situaţia din 31.12.2009, au constituit 666,0 mil.lei (din care 137,4 mil.lei – cu termenul de achitare expirat), majorîndu-se, faţă de 31.12.2008, cu 176,4 mil.lei. Formarea datoriilor creditoare a fost condiţionată atît de cheltuielile efective executate cu depăşirea limitei, cît şi de neutilizarea alocaţiilor prevăzute de legislaţie.

▪ Ministerul Finanţelor n-a asigurat identicitatea datelor reflectate privind soldul de mijloace la grupa 76.6 “Drepturile de import-export achitate în avans” şi grupa 76.3 “Contribuţiile fiscale ale agenţilor economici amplasaţi în localităţile din stînga Nistrului şi în mun.Bender”, care în Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 constituie 8,9 mil.lei (cu semnul “minus”) şi 20,5 mil.lei, pe cînd conform informaţiei Serviciului Vamal, care este responsabil de administrarea acestor contribuţii constituie 122,0 mil.lei şi, respectiv, 0,3 mil.lei. Aceste diferenţe se datorează modalităţilor diferite de ţinere a evidenţei şi de reflectare a acestor plăţi de către Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal şi nu au influenţat rezultatul executării bugetului de stat pe anul 2009.

▪ Mijloacele speciale la partea de venituri au fost executate în sumă de 1358,5 mil.lei, sau cu 14,4 mil.lei mai puţin faţă de nivelul definitivat, iar cheltuielile – în sumă de 1303,4 mil.lei, sau cu 259,4 mil.lei mai puţin, fapt ce relevă planificarea ireală a cheltuielilor, condiţionînd, astfel, neplanificarea şi, respectiv, nevirarea de către instituţiile publice la componenta de bază a bugetului a veniturilor de mijloace speciale ce depăşesc necesităţile de cheltuieli.

▪ Urmare, exerciţiul bugetar s-a încheiat cu un excedent de 55,1 mil.lei faţă de deficitul în mărime de 189,9 mil.lei, contribuind la creşterea soldului de mijloace la finele anului pînă la 417,8 mil.lei. O majorare semnificativă de 260,6% s-a constatat la categoria “Granturi, sponsorizări/filantropie şi donaţii, care a fost condiţionată de primirea unui grant în valoare de 138,1 mil.lei de la Federaţia Rusă de către Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare.

▪ Veniturile din fondurile speciale au fost executate în sumă de 295,1 mil.lei, sau la nivel de 115,0% faţă de prevederile definitive, în timp ce cheltuielile fondurilor speciale au fost executate în sumă de 196,6 mil.lei, sau la nivel de 93,2% faţă de prevederile definitive. Exerciţiul bugetar s-a încheiat cu un excedent de 98,5 mil.lei faţă de excedentul definitivat în mărime de 45,5 mil.lei. Deficienţele stabilite la înregistrarea în evidenţă a veniturilor provenite din taxa de închiriere la “Fondul de manuale” relevă că acestea se înregistrează în aceeaşi mărime la momentul încasării taxei, dar nu la momentul apariţiei obligaţiilor şi, respectiv, nu se înregistrează datoriile debitoare şi/sau creditoare aferente acestor obligaţii. Totodată, transferurile de mijloace de la “Fondul ecologic local” la “Fondul Ecologic Naţional”, care au acelaşi scop şi acelaşi cadru instituţional, atrag după sine multiple tranzacţii inutile între conturile trezoreriale, precum şi deficienţe la efectuarea operaţiunilor de consolidare a bugetului de stat atît la venituri, cît şi la cheltuieli. Aceste deficienţe relevă necesitatea examinării oportunităţii de consolidare a acestor fonduri prin formarea unui singur fond ecologic.

▪ Toate transferurile preconizate UAT au fost executate integral, cu excepţia transferurilor cu destinaţie specială pentru investiţii şi reparaţii capitale, care au fost executate cu 6,8 mil.lei mai puţin. Nefinanţarea acestor mijloace a fost cauzată de neprezentarea de către UAT a actelor necesare pentru finanţare.

▪ În anul 2009, pentru recuperarea averii persoanelor reabilitate, în baza deciziilor comisiilor speciale ale autorităţilor administraţiei publice locale şi a titlurilor executorii ale instanţelor judecătoreşti, au fost executate cheltuieli din contul bugetului de stat în mărime de 18,5 mil.lei, în timp ce din contul veniturilor proprii ale bugetelor UAT nu au fost efectuate astfel de cheltuieli.

→ Concluzii generale asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 şi Opinia de audit la componenta executarea de casă

Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 a fost elaborat în conformitate cu prevederile acceptate şi prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial şi consolidarea datelor rapoartelor executorilor de buget. Concomitent, conţine, prin totalitatea sistematizată de indicatori, date ce caracterizează situaţia privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat în perioada de gestiune, explică mişcările mijloacelor băneşti în conturi, totalitatea cheltuielilor sistematizate în aspectele clasificaţiei bugetare.

Reieşind din scopul şi abordarea de audit, precum şi fiind limitaţi în resursele necesare, echipa de audit a Curţii de Conturi s-a expus asupra executării principalilor indicatori pentru anul bugetar 2009. Auditul, bazîndu-se pe activităţile efectuate şi avînd în vedere responsabilitatea Ministerului Finanţelor pentru executarea bugetului de stat prin metoda de casă, concluzionează că indicatorii privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 2009, la partea de venituri şi partea de cheltuieli, sub toate aspectele semnificative, prezintă o imagine fidelă pentru anul bugetar încheiat la 31.12.2009, fiind în conformitate cu datele evidenţei sistemului trezorerial şi exprimă Opinie fără rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009, la componenta executarea de casă.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- examinarea oportunităţilor de îmbunătăţire a capacităţilor de prognozare şi colectare a veniturilor la bugetul de stat, necesare pentru acoperirea totală a obligaţiilor bugetare ale statului, inclusiv prin sporirea eficacităţii măsurilor de administrare fiscală, monitorizarea sumei restanţelor, urmărirea şi reducerea riscurilor de evaziune fiscală;

- audierea sistematică a rapoartelor executorilor primari de buget privind utilizarea banilor publici în condiţii de bună guvernare, cu accent asupra îmbunătăţirii disciplinei financiare prin implementarea controlului financiar public intern şi asigurarea principiului transparenţei;

- examinarea oportunităţilor de integrare a unor tipuri de mijloace speciale şi fonduri speciale la componenta de bază a bugetului, întru asigurarea implementării principiilor bugetare, în special a unităţii şi universalităţii.

II.1.1. Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat

Rezumat

Veniturile colectate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public naţional în anul 2009 au constituit 13667,4 mil.lei, asigurînd un grad de executare de 100,7% faţă de planul stabilit. Comparativ cu veniturile colectate în anul 2008 (13947,3 mil.lei), acestea constituie mai puţin cu 279,9 mil.lei (sau 2,0%).

În perioada de raportare 2009, SFS a administrat: 58,1% din veniturile încasate la bugetul public naţional, inclusiv 31,2% (4305,0 mil.lei) din veniturile încasate la bugetul de stat, 91,7% (2448,0 mil.lei) din veniturile încasate la bugetele UAT, 99,3% (5575,3 mil.lei) din veniturile încasate la BASS şi 94,2% (1339,2 mil.lei) din veniturile FAOAM.

În timp ce veniturile administrate şi colectate de SFS la BASS şi FAOAM au sporit, veniturile bugetelor UAT şi cele ale bugetului de stat au înregistrat o scădere de 150,3 mil.lei (5,7%) şi, respectiv, de 523,9 mil.lei (10,9%).

Neexecutarea părţii de venituri a BS a fost cauzată în special de: problemele ce ţin de prognozarea corectă a impozitelor; tendinţele negative la nivel macroeconomic, generate de efectele crizei economice; managementul neadecvat din partea unor organe cu atribuţii de administrare fiscală; nerespectarea de către agenţii economici a obligaţiunilor prevăzute în actele normative privind executarea veniturilor în aspect bugetar; tendinţele neconstante de dezvoltare a veniturilor agenţilor economici; reducerea bazei impozabile, inclusiv prin majorarea scutirilor şi restituirilor; manevrarea unor agenţi economici cu venitul, prin eschivarea de la plata impozitelor, implicarea în pseudoactivităţi, comiterea evaziunilor fiscale etc.

Auditul a fost efectuat la IFPS şi la 8 inspectorate fiscale de stat teritoriale (IFST), care în anul 2009 au administrat 78% din totalul veniturilor fiscale în sumă de 13667,4 mil.lei.

Constatările auditului

În perioada auditată, SFS, contribuabilii şi alte organe publice centrale s-au confruntat cu probleme ce ţin de asigurarea încasării veniturilor administrate pentru executarea indicilor stabiliţi prin legea bugetară anuală, care limitează eficacitatea procesului de colectare a veniturilor în bugetul public naţional, admiţînd şi unele nereguli şi încălcări în administrarea veniturilor, exprimate prin următoarele:

▪ Instabilitatea actelor normative la planificarea şi executarea veniturilor în aspect bugetar, conlucrarea insuficientă a organelor fiscale cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale la determinarea datelor raportate care au influenţat negativ asupra încasării veniturilor în bugetele de toate nivelurile.

▪ Prelucrarea întîrziată a informaţiilor privind declaraţiile persoanelor fizice, erorile admise la completarea declaraţiilor de către persoanele juridice, administrarea neadecvată din partea unor IFST, precum şi facilităţile acordate în perioada anilor 2008-2009, conform art.15 lit.b) şi lit.c) din Codul fiscal (impozitarea la cota “0”) care au influenţat negativ asupra încasării veniturilor de la sursa impozitului pe venit. Planul impozitului pe venit s-a executat la nivel de 97,8%, fiind în scădere, faţă de anul 2008, cu 289,4 mil.lei.

▪ Controlul ineficient şi măsurile neadecvate întreprinse de către unele IFST privind regularitatea încasării veniturilor de la taxa pe valoarea adăugată, deşi acestea dispun de suficiente instrumente şi pîrghii de monitorizare prin intermediul sistemului tehnologiilor informaţionale, precum şi nerespectarea obligaţiunilor fiscale de către unii contribuabili.

Problemele menţionate au generat nereguli şi încălcări în domeniul încasării veniturilor de la TVA, după cum urmează:

▪ La înregistrarea ca subiect al impunerii cu TVA, unii contribuabilii, efectuînd livrări mai mari decît suma stabilită, nu s-au înregistrat ca plătitori de TVA, iar SFS nu şi-a realizat dreptul de a efectua vizite fiscale la/şi după înregistrarea agenţilor economici ca plătitori TVA. În unele cazuri unor agenţi economici le-au fost atribuite mai multe coduri TVA, în alte cazuri la înregistrare s-au acceptat contractele de locaţiune şi actele de primire-predare a încăperilor, întocmite neregulamentar.

▪ La anularea înregistrării contribuabililor în calitate de plătitori TVA, s-a constatat că indicaţiile interne elaborate şi aprobate de IFPS nu sînt ajustate la prevederile Codului fiscal şi nu în toate cazurile s-au efectuat vizite fiscale la agenţii economici cărora li s-a anulat înregistrarea. Unele organe ale SFS nu examinau regulamentar toate circumstanţele pentru a decide anularea înregistrării ca plătitor TVA.

▪ Contribuabilii au efectuat livrări pe facturi fiscale rămase în sold după anularea lor ca plătitori TVA, iar măsurile întreprinse de SFS nu în toate cazurile sînt eficiente şi poartă un caracter întîrziat. În baza de date a SFS au fost înregistrate asemenea livrări în sumă totală de 35,9 mil.lei, cu trecerea în cont a TVA în sumă de 5,9 mil.lei. Echipa de audit a stabilit în 7 cazuri, din 12 cazuri examinate, livrări în sumă de 26,1 mil.lei, cu trecerea în cont a TVA în sumă de 4,4 mil.lei, care, conform sistemului informaţional al SFS, nu au fost anulate şi retrase din cont.

▪ Pînă la momentul actual nu este elaborat la nivel central un act normativ privind depistarea firmelor cu pseudoactivitate (“fantomă”), argumentarea fictivităţii operaţiunilor şi excluderea de la decontări cu bugetul a tranzacţiilor efectuate, precum şi responsabilitatea părţilor pentru tranzacţiile efectuate. Lipsa cadrului legal referitor la tranzacţiile firmelor cu pseudoactivitate, precum şi cîştigul de cauză în instanţele de judecată îi motivează pe unii agenţi economici credibili să efectueze tranzacţii cu contribuabilii care practică pseudoactivitate, formînd un precedent pentru menţinerea şi efectuarea în continuare a tranzacţiilor fictive în valoare sporită, ce condiţionează frecvenţa trecerii unilaterale în cont a TVA, cu ulterioara fraudare a bugetului prin restituirile TVA.

▪ Imperfecţiunea cadrului normativ privind relaţiile cu firmele “fantomă”/ delicvente, precum şi mecanismul de scoatere de la deduceri a sumei TVA a dat posibilitate agenţilor economici, prin adresarea în instanţele judecătoreşti, să obţină cîştig de cauză, SFS fiind obligat să restituie sau să restabilească în contul agentului economic TVA obţinută în urma acestor relaţii.

▪ Analiza informaţiilor din baza de date a IFPS referitor la numai 38 de agenţi economici a relevat că volumul procurărilor efectuate de aceştia de la firmele “fantomă” a însumat 842,5 mil.lei, ca rezultat diminuînd TVA prin trecerea în cont a circa 140,4 mil.lei.

▪ În rezultatul estimărilor indirecte efectuate de către IFPS, pe parcursul anului 2009 s-au stabilit 209 cazuri de evaziuni fiscale admise de firme neidentificate (“fantomă”/delicvente), suma obligaţiunilor estimate constituind 3,8 mlrd.lei, din care TVA în sumă de 3,7 mlrd.lei, ceea ce constituie 27,2% din veniturile bugetului public naţional. Materialele analizate în cadrul Direcţiei antifraudă a IFPS au fost transmise, conform registrului ţinut de aceasta, organelor de drept. În prezent, IFPS nu cunoaşte care este starea materialelor transmise.

▪ Situaţia actuală privind sancţionarea de către SFS a contribuabililor implicaţi în schemele frauduloase aplicate de către aceştia pentru sustragerea mijloacelor financiare prin evaziuni fiscale nu asigură stoparea sau înlăturarea fenomenului propriu-zis.

▪ Problema majoră la executarea veniturilor prognozate spre încasare la bugetul public naţional o constituie soldul cumulativ al restanţelor contribuabililor la obligaţiunile fiscale, care, la situaţia din 31.12.2009, au constituit 1050,3 mil.lei, fiind în creştere cu 163,4 mil.lei faţă de 31.12.2008.

▪ Au existat mai multe rezerve privind asigurarea stingerii obligaţiunilor fiscale prin suspendarea acţiunilor de pe conturile bancare ale contribuabililor, care de fapt au fost ratate în urma unor deficienţe admise de unele subdiviziuni ale SFS.

▪ Modul de lichidare a restanţelor la obligaţiunile fiscale prin sechestrarea bunurilor, la momentul actual, a devenit neeficient, fiind acumulate bunuri în urma aplicării sechestrului în sumă de 155,5 mil.lei, care nu sînt comercializate din mai multe motive, din care lipsa unei conlucrări adecvate între SFS şi organele cu drept de comercializare a bunurilor.

▪ SFS, pe lîngă funcţiile de bază, i s-au atribuit şi funcţiile de comercializare a bunurilor confiscate, care, în condiţiile existenţei multiplelor probleme ce ţin de procesul de primire-predare, depozitare, păstrare, verificare şi, ulterior, comercializare a acestora, nu pot fi executate pe deplin şi cu maximă eficienţă, nedispunîndu-se de suficiente capacităţi structurale. Totodată noile funcţii atribuite creează un şir de probleme ce ţin, în special, de: neglijarea de către unele IFST a evaluărilor bunurilor confiscate, efectuate de organele competente şi împuternicite; neconlucrarea SFS cu organele cu drept de confiscare a bunurilor, inclusiv neverificarea datelor; evidenţa şi documentarea necorespunzătoare a procesului de transmitere-predare; controlul neadecvat şi insuficient asupra calităţii şi integrităţii bunurilor confiscate; confiscarea bunurilor care n-au nici o valoare; transmiterea cu titlu gratuit unor organe de stat a bunurilor confiscate; neclarităţile în unele acte normative referitor la problema respectivă.

▪ Reieşind din resursele disponibile, SFS se axează preponderent pe efectuarea verificărilor camerale şi tematice, şi mai puţin pe verificări totale. Urmare analizei actelor de control ale organelor SFS, auditul a stabilit o atitudine diferită a colaboratorilor, unele acte fiind întocmite superficial, iar în altele nefiind identificate real problemele existente în activitatea contribuabililor. Prin deciziile adoptate, nu în toate cazurile au fost aplicate sancţiuni corespunzător încălcărilor stabilite.

▪ Măsurile întreprinse de SFS faţă de contribuabilii care în mod sistematic admit încălcarea prevederilor legale privind prezentarea şi întocmirea dărilor de seamă nu sînt adecvate pentru a reduce fenomenul de evaziune fiscală şi de eschivare de la achitarea în termen a obligaţiunilor fiscale, ceea ce duce la micşorarea veniturilor.

▪ Se relevă neconlucrarea corespunzătoare a unor IFST cu autorităţile administraţiei publice locale. Astfel, perceptorii fiscali din cadrul primăriilor, precum şi contribuabilii nu sînt familiarizaţi cu prevederile legale ce ţin de calcularea şi achitarea impozitelor şi taxelor locale. Nivelul neadecvat al controalelor fiscale asupra corectitudinii şi plenitudinii calculării şi achitării impozitelor şi taxelor locale generează eschivarea de către unii contribuabili de la plata acestora, reducînd veniturile pasibile încasării la bugetele respective.

▪ Activitatea de antreprenoriat în bază de patentă influenţează direct şi negativ asupra încasării veniturilor la bugetele de toate nivelurile. Astfel, deşi unii titulari de patentă au cifra de afaceri în medie pe an de la cîteva mii pînă la 1,0 mil.lei, fapt care nu se încadrează în bazele juridice ale utilizării patentei, aceştia nu-şi modifică forma organizatorico-juridică, condiţionînd direct apariţia riscului de fraudă şi evaziune fiscală.

▪ Nemonitorizarea adecvată de către SFS a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior la comercializarea unor produse (carne, peşte, citrice etc.), cauzează iniţierea de către unii contribuabili a schemelor de evaziune fiscală, a căror verificare post factum, nu în toate cazurile, ar putea asigura recuperarea la buget a veniturilor ratate. Totodată, sancţiunile şi instrumentele aplicate de către SFS (posturile fiscale) nu-i demotivează pe unii agenţi economici de la încălcarea repetată a legislaţiei fiscale.

Cele menţionate denotă că una din cele mai mari probleme în acumularea veniturilor ţine de combaterea evaziunii fiscale. Fenomenul respectiv este răspîndit în ţară, iar eradicarea acestuia reprezintă o rezervă considerabilă şi o sursă potenţială de venituri suplimentare în bugetul statului.

Pentru combaterea şi reducerea fenomenului de evaziune fiscală se impune crearea unor condiţii corespunzătoare. Printre acestea pot fi: (1) stabilirea ratelor de penalizare pe tipuri concrete de evaziuni fiscale şi reexaminarea modului şi densităţii controalelor organelor fiscale; (2) eşalonarea datoriilor agenţilor economici, luînd în consideraţie caracterul obiectiv la formarea lor; (3) simplificarea procedurilor de lichidare a agenţilor economici care nu activează sau care nu prezintă dări de seamă privind activitatea desfăşurată într-o perioadă de timp; (4) înăsprirea răspunderii administrative şi penale a persoanelor cu funcţii de răspundere pentru neachitarea impozitelor; (5) asigurarea transparenţei fenomenului de evaziune fiscală; (6) elaborarea unui program orientat spre explicarea consecinţelor evaziunilor fiscale.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- elaborarea şi înaintarea unei iniţiative legislative referitor la adoptarea unei legi privind firmele cu pseudoactivitate (“fantomă”), reglementînd modul de declarare şi de evidenţă a lor, de argumentare a fictivităţii tranzacţiilor efectuate de acestea şi excluderea valorii operaţiunilor respective de la decontări cu bugetul.

II.1.2.Veniturile administrate de Serviciul Vamal

Rezumat

Veniturile vamale colectate la bugetul de stat în anul 2009, comparativ cu planul precizat prin micşorarea cu 1986,3 mil.lei, au fost executate cu o depăşire de 432,6 mil.lei (5,9%). Factorii principali care au influenţat asupra scăderii în anul 2009 a încasărilor de venituri la bugetul de stat, comparativ cu perioada precedentă de gestiune, au fost:

- scăderea bruscă a importurilor cu 46,0%, datorită efectelor crizei economice, care au influenţat negativ colectarea veniturilor vamale; acordarea scutirilor şi facilităţilor la plata TVA, accizelor şi taxelor vamale, care în perioada de gestiune au constituit 32,6% din volumul total al veniturilor;

- vămuirea de către organele vamale a mărfurilor introduse în regim vamal de import cu valoarea în vamă diminuată, anunţată de brokeri, şi controlul intern neadecvat privind supravegherea valorii în vamă a mărfurilor plasate în regim vamal de import;

- neîncasarea integrală a obligaţiilor vamale (veniturilor) calculate în baza actelor constatatoare, întocmite de către organele vamale cu motive neargumentate, contestate în contenciosul administrativ, soldate cu corectarea valorii în vamă şi anularea veniturilor calculate în baza actelor constatatoare.

- neestimarea valorii tuturor mărfurilor, mijloacelor de transport şi a altor bunuri reţinute sau confiscate şi exercitarea de către agenţii economici a tranzacţiilor prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore etc.

Constatările auditului

→ Referitor la acumularea veniturilor la bugetul de stat

▪ În anul 2009, SV a calculat venituri la bugetul de stat în sumă de 7714,9 mil.lei, cu o scădere, în raport cu anii 2007 şi 2008, de 616,7 mil.lei (7,4%) şi, respectiv, de 1980,9 mil.lei (20,4%) şi cu o depăşire a planului precizat de 432,6 mil.lei (5,9%).

▪ În structura veniturilor pe anul 2009, partea preponderentă a plăţilor vamale îi revine TVA – 71,5%, urmată de accize şi taxe vamale – respectiv, 17,0% şi 8,1%. Analiza calculării veniturilor lunare la bugetul de stat denotă că planul aprobat nu a fost executat în perioada aprilie-noiembrie 2009, veniturile administrate de organele vamale înregistrînd o descreştere cu 1739,2 mil.lei, sau în medie cîte 217,4 mil.lei lunar.

▪ Factorii care au influenţat asupra scăderii în anul 2009 a încasărilor de venituri la bugetul de stat au fost: scăderea bruscă a importurilor cu 1589,8 mil.dolari SUA, datorită efectelor crizei economice; vămuirea de către organele vamale a mărfurilor introduse în regim vamal de import cu valoarea în vamă diminuată, anunţată de brokeri, şi controlul intern neadecvat privind supravegherea valorii în vamă a mărfurilor plasate în regim vamal de import; neîncasarea integrală a obligaţiilor vamale (veniturilor) calculate în baza actelor constatatoare (52,9 mil.lei); neestimarea valorii tuturor mărfurilor, mijloacelor de transport şi a altor bunuri reţinute sau confiscate de organele vamale şi altele.

▪ Restanţele contribuabililor faţă de bugetul de stat la plăţile administrate de organele vamale, înregistrate la 31.12.2009, au constituit 106,9 mil.lei, înregistrînd o descreştere faţă de anul 2008 cu 131,4 mil.lei, datorită stingerii obligaţiilor vamale cu termenul de prescripţie expirat în sumă de 121,8 mil.lei. Restanţele contribuabililor se constituie din: obligaţii vamale estimate şi calculate în baza actelor constatatoare (54,1%), penalităţi (17,1%), datorii istorice (15,6%) şi amenzi (13,2%).

→ Referitor la respectarea legislaţiei privind calcularea drepturilor de import/export

▪ Organele vamale nu au determinat valoarea în vamă a mărfurilor, inclusiv prin aprecierea corectitudinii metodei de vămuire alese de declarant, dar au vămuit un şir de mărfuri introduse în regim vamal de import cu valoarea în vamă diminuată, anunţată de brokeri, astfel neasigurînd încasarea deplină a drepturilor de import/export şi exercitarea atribuţiilor prevăzute de art.8 alin.(3) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997¹⁰.

____________________

¹⁰ Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 “Cu privire la tariful vamal” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.1380-XIII).

▪ La determinarea valorii în vamă a mărfurilor nu au fost aplicate metodele de vămuire nr.2-5, conform prevederilor art.12-16 din legea sus-menţionată, fapt care a dus la determinarea neregulamentară a valorii în vamă a mărfurilor şi, respectiv, la neîncasarea integrală a drepturilor de import/export.

▪ La Birourile vamale auditate, completarea obligatorie a rubricilor nr.7 şi nr.8 din DVV-2, ce ţin de argumentarea alegerii metodei de apreciere a valorii în vamă a mărfurilor şi cauzei renunţării la metodele precedente, precum şi a sursei de informaţii, a fost ignorată de către colaboratorii vamali, fapt ce implică un risc major al neasigurării temeiului juridic şi regularităţii modului de declarare a valorii în vamă.

▪ Persistă riscul de determinare incorectă a valorii în vamă a mărfurilor atît la momentul declarării lor, cît şi după efectuarea auditelor postvămuire, datorită faptului că Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600¹¹ nu prevede explicit prezentarea de către declarant, la vămuirea mărfii, a declaraţiei vamale a ţării de expediere.

____________________

¹¹ Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova”.

▪ În perioada auditată, importul de carne şi produse din carne, autorizat de către Ministerul Economiei şi Comerţului, a fost monopolizat de un şir de agenţi economici, care au efectuat tranzacţii de import prin intermediul rezidenţilor zonelor off-shore.

▪ Legea nr.1380-XIII nu prevede taxe speciale şi taxe antidumping pentru asigurarea protecţiei pieţei interne la importul de carne şi produse din carne, precum şi de alte mărfuri, cu excepţia unei singure taxe speciale, prevăzută numai pentru zahăr.

→ Referitor la administrarea scutirilor şi facilităţilor vamale

Auditul a constatat că scutirile şi facilităţile acordate la plata drepturilor de import nu au un impact pozitiv asupra economiei, acestea deseori generînd o concurenţă neloială între importatori şi, respectiv, neinfluenţînd asupra scăderii preţurilor la unele categorii de mărfuri importate în regim facilitat.

Potrivit informaţiilor privind acordarea facilităţilor fiscale şi a înlesnirilor la plata TVA, accizelor şi taxei vamale la importul mărfurilor pentru anul 2009, suma scutirilor constituie 2511,8 mil.lei, sau 32,6% din volumul total al încasărilor drepturilor de import.

▪ Scutirile acordate la importul medicamentelor, precum şi al materiei prime medicamentoase au constituit 219,2 mil.lei, însă facilităţile acordate nu au contribuit la micşorarea preţurilor de realizare prin reţeaua de farmacii. La acest import, facilitat cu TVA la cotă redusă, 7 importatori deţin ponderea de 72,0% din toate scutirile, sau 143,5 mil.lei.

▪ Un contribuabil, beneficiar de facilităţi la plata drepturilor de import a zahărului în sumă de 5,2 mil.lei, n-a respectat pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului “Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb şi produse zaharoase”¹², comercializînd pe piaţa internă zahăr importat în regim facilitat.

____________________

¹² Hotărîrea Guvernului nr.563 din 10.09.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb şi produse zaharoase”.

▪ Scutirile acordate pentru 2 importatori de produse petroliere în baza Acordului de investiţii “Cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”¹³ şi prevederilor art.4 alin.(15) lit.a) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal¹⁴, conform cărora produsele petroliere destinate realizării prin unităţile de comercializare a produselor petroliere sînt scutite de TVA la introducerea acestora pe restul teritoriului Republicii Moldova din Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, au constituit 73,1 mil.lei.

____________________

¹³ Acordul de investiţii “Cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” nr.83 din 25.01.2006, aprobat prin Legea nr.7-XV din 17.02.2005, cu completările şi modificările aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1409 din 11.12.2006 “Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului”.

¹⁴ Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17.12.1997.

▪ Stimularea întreprinderilor fondate de asociaţiile obşteşti ale persoanelor cu dizabilităţi denotă o pondere redusă a angajării personalului cu handicap (5-11 persoane) la agenţii economici-beneficiari de înlesniri fiscale, iar fondarea unor astfel de întreprinderi este o metodă bine determinată de eschivare de la plata drepturilor de import, soldată cu micşorarea cu 8,1 mil.lei a încasărilor la bugetul de stat, precum şi cu crearea unei concurenţe neloiale între importatorii de mărfuri care achită TVA la import.

▪ În perioada auditată, 529 de agenţi economici au beneficiat de scutiri la plata TVA şi taxelor vamale în cadrul importului activelor materiale destinate includerii în capitalul social. Valoarea estimativă a tuturor scutirilor a alcătuit 125,9 mil.lei, din care 18,3 mil.lei – scutiri aferente importului a 301 unităţi de transport ce urmau a fi incluse în capitalul social de către 178 de agenţi economici.

▪ Diferite active materiale importate cu valoare mai mare (seturi de mobilă, aparate de joc etc.) nu în toate cazurile pot fi considerate drept active necesare în procesul de activitate. În anul 2009, bunuri de acest gen au fost scutite de TVA şi taxa vamală în sumă totală de 19,0 mil.lei, pentru includerea în capitalul social a 301 unităţi de transport.

→ Referitor la zonele economice libere

▪ Contrar prevederilor art.6 alin.(12) din Legea cu privire la zonele economice libere¹⁵, 5 rezidenţi ai ZEL “Ungheni-Business” au realizat pe restul teritoriului vamal al ţării mărfuri produse în zona liberă peste nivelul stabilit de 30%, în sumă de 9,4 mil.lei, iar administraţia zonei nu a monitorizat respectarea de către rezidenţi a limitelor de realizare a mărfurilor şi a clauzelor contractelor încheiate.

____________________

¹⁵ Legea nr.440-XV din 27.07.2001 “Cu privire la zonele economice libere”.

→ Referitor la mărfurile reţinute sau confiscate de către organele vamale

În anul 2009, organele vamale au confiscat bunuri în valoare de 4,4 mil.lei. Nerespectînd prevederile art.245 alin.(1) din Codul vamal, nu toate birourile vamale au estimat valoarea tuturor mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a altor bunuri reţinute sau confiscate în conformitate cu prevederile Codului contravenţional, din care cauză nu toate bunurile au fost transmise organului fiscal. În total, n-au fost transmise organelor fiscale mărfuri în valoare sumară de 1,0 mil.lei, 4,3 mii dolari SUA şi 1,2 mii euro. Partea preponderentă a mărfurilor reţinute, confiscate şi abandonate o constituie autoturismele.

Lipsa în legislaţie a unor reglementări privind modul de atribuire a statutului legal autoturismelor în cauză, precum şi privind comercializarea acestora, pe parcursul mai multor ani, nu permite soluţionarea transmiterii regulamentare organelor fiscale a mijloacelor de transport respective.

→ Referitor la tranzacţiile efectuate prin rezidenţii zonelor off-shore

Veniturile obţinute de către persoanele juridice şi fizice prin intermediul zonelor off-shore nu sînt impozitate, fiind admise evaziuni fiscale. Potrivit informaţiei statistice a SV, au fost selectate 20,6 mii declaraţii de import/export cu valoarea mărfurilor în vamă de 2,4 miliarde lei, tranzacţiile fiind realizate prin intermediul firmelor rezidente ale zonelor off-shore (Panama, Gibraltar, Bahamas, Belize, Seychelles, Puerto Rico etc.), care cad sub incidenţa Ordinului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007. Conform art.11 lit.h) şi lit.i) din Codul vamal, prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi neadmiterea încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală sînt atribuţiile organului vamal, însă acesta nu le-a exercitat în deplină măsură.

→ Referitor la antrepozitele vamale

În anul 2009 au activat autorizat 65 de antrepozite vamale. Verificarea respectării de către antrepozitari a prescripţiilor Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005¹⁶, denotă unele nereguli privind plasarea autorizată în antrepozite a unor mărfuri supuse accizelor în sumă de 9,1 mil.lei, care, conform legislaţiei, sînt interzise pentru plasare în regimul respectiv, iar la 2 antrepozite vamale din raza de acţiune a BV Chişinău s-au depistat mărfuri care nu figurau ca stocuri în Registrul de evidenţă a mărfurilor.

____________________

¹⁶ Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 “Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova”.

→ Sistemul de control intern

Abaterile constatate în cadrul misiunii de audit denotă existenţa unor deficienţe în modul de organizare a controlului intern la SV, fapt care impune necesitatea consolidării acestuia, prin stabilirea unor proceduri de monitorizare mai eficientă a riscurilor, a procesului de informare şi comunicare, pentru a asigura protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorilor, abuzului sau fraudei şi gestionarea mai eficientă şi regulamentară a banilor publici.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- examinarea oportunităţii modificării nomenclatorului de mărfuri în aspectul scutirilor şi facilităţilor la plata drepturilor de import, acordînd prioritate celor destinate dezvoltării activităţilor proprii de producţie, care duc la crearea locurilor de muncă.

- înaintarea propunerilor de stabilire a cuantumului taxei speciale şi taxei antidumping, prevăzute de Legea nr.1380-XIII, pentru asigurarea protecţiei pieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale, precum şi a propunerilor privind completarea Codului fiscal, în vederea impozitării veniturilor obţinute de către persoanele juridice şi fizice de la tranzacţiile de import/export prin zonele off-shore, cu prezentarea anuală a declaraţiilor cu privire la impozitul pe venitul obţinut.

- audierea Administraţiei Zonelor Economice Libere, responsabilă de controlul executării contractelor încheiate de rezidenţii zonelor economice libere care beneficiază de vacanţe fiscale şi scutiri la plata drepturilor de import.

- elaborarea propunerilor privind unele modificări în cadrul legal ce ţine de modul de trecere în posesia statului a unităţilor de transport reţinute sau confiscate şi cu termenul de exploatare ce depăşeşte limitele stabilite, precum şi de modul de comercializare a lor.

II.1.3. Datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat

Rezumat

Soldul datoriei publice, la 31.12.2009, a constituit 17355,6 mil.lei (1410,8 mil.dolari SUA), inclusiv datoria de stat – 14622,4 mil.lei, şi s-a majorat, comparativ cu începutul anului 2009, cu 3456,7 mil.lei, datorită majorării datoriei de stat cu 3018,0 mil.lei şi a datoriilor întreprinderilor din sectorul public cu 326,8 mil.lei.

Datoria de stat a înregistrat o tendinţă de creştere, pe cînd PIB s-a diminuat, ceea ce a cauzat majorarea ponderii datoriei de stat în acesta, constituind 24,4% la finele anului 2009, şi s-a mărit, în raport cu anul 2008, cu 6 puncte procentuale (p.p.) şi cu anul 2007 – cu 1,2 p.p. Soldul datoriei de stat externe în valută naţională a înregistrat o creştere, în timp ce în valută străină s-a diminuat. Totodată, indicatorii principali care caracterizează sustenabilitatea datoriei de stat externe sînt mai mici decît cei stabiliţi pentru Republica Moldova. Datoria de stat internă la finele anului 2009 s-a majorat, comparativ cu începutul anului, şi s-a menţinut la limita stabilită prin Legea bugetului de stat pe anul 2009.

Raportarea datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat s-a efectuat cu respectarea cadrului legal şi celui contractual existente. Datele raportate privind datoria de stat internă şi datoria de stat externă corespund informaţiei din Subregistrul de stat al datoriei de stat interne şi din Subregistrul de stat al datoriei de stat externe, cu excepţia datoriilor UAT.

Constatările auditului

▪ Potrivit Notei explicative la Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2009, soldul datoriei publice, la 31.12.2009, a constituit 17355,6 mil.lei (1410,8 mil.dolari SUA), inclusiv datoria de stat – 14622,4 mil.lei, datoria Băncii Naţionale a Moldovei – 1886,2 mil.lei, datoria întreprinderilor din sectorul public – 747,9 mil.lei şi datoria unităţilor administrativ-teritoriale – 99,1 mil.lei. Comparativ cu începutul anului 2009, soldul datoriei publice s-a mărit cu 3456,7 mil.lei, datorită majorării datoriei de stat cu 3018,0 mil.lei şi a datoriilor întreprinderilor din sectorul public – cu 326,8 mil.lei. De asemenea, datoria publică a fost majorată cu 3,0 mil.lei din cauza reflectării eronate a datoriilor UAT.

▪ Limita datoriei de stat externe (841,4 mil.dolari SUA), stabilită prin Legea nr.244-XVI, nu a fost depăşită, soldul datoriei de stat externe, la 31.12.2009, constituind 773,7 mil.dolari SUA (9517,5 mil.lei), cu 4,6 mil.dolari SUA mai puţin, comparativ cu soldul din 31.12.2008, însă evaluat în valută naţională – cu 1423,0 mil.lei mai mult.

▪ Deşi datoria de stat externă s-a diminuat în valoare absolută, pe fundalul descreşterii PIB şi veniturilor bugetului de stat, comparativ cu anul 2008, a avut loc creşterea indicatorilor principali ai datoriei de stat externe a Republicii Moldova. Astfel, ponderea datoriei de stat în PIB, la 31.12.2009, a constituit 24,4% şi s-a majorat, în raport cu anul 2008, cu 6,0 p.p. şi cu anul 2007 – cu 1,2 p.p., fiind determinată de scăderea valorii PIB, comparativ cu anul precedent, şi de creşterea concomitentă a soldului datoriei de stat. În comparaţie cu anul precedent, ponderea datoriei de stat externe în PIB s-a majorat cu 3,0 p.p. şi ponderea datoriei de stat interne în PIB – cu 2,9 p.p.

▪ Gradul de îndatorare externă a înregistrat o creştere de 3,0 p.p. faţă de anul 2008 şi o micşorare neesenţială de 0,3 p.p. faţă de anul 2007. Concomitent, s-a majorat cu 0,1 p.p. raportul dintre cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat externe şi PIB (în a.2008 acest indicator a înregistrat o reducere de 0,3 p.p faţă de a.2007).

▪ La 31.12.2009, datoria de stat internă a constituit 5104,9 mil.lei, ceea ce nu depăşeşte nivelul stabilit prin art.16 din Legea nr.244-XVI. În comparaţie cu începutul anului 2009, datoria de stat internă s-a majorat cu 1595,0 mil.lei, inclusiv din emisiunea VMS prin licitaţie – 1145,0 mil.lei şi din plasarea VMS prin subscriere – 450,0 mil.lei, acestea fiind un nou instrument financiar pentru finanţarea deficitului bugetar.

▪ Pentru deservirea datoriei de stat au fost utilizate 1397,3 mil.lei, inclusiv: pentru deservirea datoriei de stat externe – 767,4 mil.lei şi pentru deservirea datoriei de stat interne – 629,9 mil.lei. Majorarea cu 196,1 mil.lei, sau cu 34,3% a cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat externe a fost cauzată atît de creşterea cheltuielilor pentru rambursarea datoriilor (cu 155,1 mil.lei), cît şi de achitarea dobînzilor la împrumuturile externe (cu 41,0 mil.lei).

▪ Potrivit datelor Raportului privind situaţia conturilor extrabilanţiere, la 31.12.2009, datoria totală a agenţilor economici faţă de Ministerul Finanţelor constituia 3037,7 mil.lei.

▪ La 31.12.2009, datoriile pentru împrumuturile recreditate agenţilor economici din surse interne şi externe, prin intermediul Ministerului Finanţelor, erau înregistrare după 89 de beneficiari, în sumă de 428,9 mil.lei, 60,5 mil.dolari SUA şi 8,5 mil.euro, echivalent cu 1212,6 mil.lei, din care datorii cu termenul expirat – 352,5 mil.lei şi 20,8 mil.dolari SUA (echivalent cu 608,3 mil.lei).

▪ La 31.12.2009, datoria externă garantată de stat a agenţilor economici constituia 8,4 mil.dolari SUA, inclusiv datoria pentru împrumuturile externe acordate sub garanţie de stat a S.A. “Apă-Canal” mun.Chişinău – 7964,3 mii dolari SUA şi a S.A. “Termocom” – 462,6 mii dolari SUA pentru creditele obţinute de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

▪ Datoria pentru împrumuturile contractate de agenţii economici direct de la instituţiile financiare externe, garantate de stat şi activate, la situaţia din 31.12.2009, a însumat 13,3 mil.dolari SUA (163,6 mil.lei) şi s-a diminuat faţă de perioada similară a anului precedent cu 2,2 mil.dolari SUA.

▪ Datoriile faţă de bugetul de stat ale agenţilor economici beneficiari de împrumuturi externe, formate în rezultatul onorării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor pentru plata garanţiilor externe, la 31.12.2009, au constituit 52,3 mil.dolari SUA. La achitarea obligaţiunilor pentru garanţiile de stat activate au fost dezafectate mijloace în valoare de 39,3 mil.lei, însă pentru restabilirea mijloacelor dezafectate întru onorarea garanţiilor de stat de la agenţii economici au fost încasate 15,5 mil.lei.

▪ Datoriile faţă de bugetul de stat ale agenţilor economici beneficiari de împrumuturi interne, formate în rezultatul onorării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor pentru plata garanţiilor interne, la situaţia din 31.12.2009, au constituit 4,9 mil.lei. Pe parcursul anului 2009, plăţi întru restabilirea mijloacelor bugetare nu au fost efectuate.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- elaborarea strategiei managementului datoriei de stat, stabilind obiectivele de bază, realizarea cărora ar contribui la finanţarea executării bugetului în conformitate cu un nivel acceptabil al riscului şi asumarea costurilor minime pe termen mediu şi lung.

II.1.4. Utilizarea mijloacelor financiare publice de către unele autorităţi publice

Rezumat

Auditele regularităţii la autorităţile publice menţionate în acest compartiment au avut drept obiectiv oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare pentru exerciţiul bugetar al anului 2009 nu conţin denaturări semnificative şi prezintă o imagine reală şi fidelă asupra situaţiilor financiare şi patrimoniale, iar operaţiunile financiare s-au efectuat legal şi regulamentar. Executarea mijloacelor bugetare s-a realizat cu unele abateri şi neregularităţi la formarea şi utilizarea mijloacelor financiare publice şi la gestionarea patrimoniului public, cum ar fi: nerespectarea disciplinei financiar-bugetare; admiterea de supracheltuieli; utilizarea mijloacelor bugetare contrar destinaţiilor aprobate; organizarea ţinerii contabilităţii şi raportării financiare cu unele abateri de la cadrul normativ-legislativ; efectuarea formală a inventarierii patrimoniului; neînregistrarea drepturilor asupra tuturor bunurilor imobile şi raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale; efectuarea achiziţiilor publice cu abateri de la cadrul legal, prin admiterea livrărilor de bunuri pînă la înregistrarea contractelor şi pînă la realizarea procedurilor de achiziţie, divizarea unor achiziţii, încheierea contractelor de efectuare a lucrărilor în lipsa limitelor bugetare aprobate; încălcări admise la lucrările şi volumele lor executate în cadrul reparaţiilor curente şi capitale.

Avînd în vedere caracterul semnificativ al abaterilor şi denaturărilor constatate, în majoritatea cazurilor, Curtea de Conturi a exprimat Opinii diferite privind situaţiile financiare raportate pe anul 2009 şi regularitatea utilizării mijloacelor financiare publice (Lista hotărîrilor adoptate de către Curtea de Conturi şi opiniile de audit, exprimate de auditori în rezultatul misiunilor de audit la entităţile auditate, se prezintă în Anexele nr.1 şi nr.2 la Raport).

Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor

Constatările auditului

▪ Inventarierile anuale la MTIC au fost efectuate cu nerespectarea cadrului legal, invocînd riscul neasigurării veridicităţii rezultatelor inventarierii şi a plenitudinii raportării valorii patrimoniale. Pînă în prezent ministerul nu a înregistrat la organul cadastral un imobil cu valoarea de bilanţ de 2 lei, compus dintr-o clădire administrativă cu suprafaţa de 745,7 m² şi o clădire auxiliară cu suprafaţa de 253,1 m², inclusiv terenul aferent cu suprafaţa de 1,4214 ha, amplasat în or. Vatra, estimat, conform preţurilor de piaţă, cu circa 3362,7 mii lei. Totodată, raportul prezentat Agenţiei Proprietăţii Publice de către MTIC nu conţine date referitor la suprafeţele imobilului şi terenului respectiv, astfel nefiind asigurată autenticitatea datelor raportate.

▪ MTIC şi Ministerul Justiţiei n-au efectuat transmiterea-predarea Serviciului Stare Civilă şi Î.S. “Camera Înregistrării de Stat” în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995¹⁷.

____________________

¹⁷ Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcţiilor, mijloacelor fixe şi altor active”.

▪ Ca şi în anii precedenţi, contrar prevederilor art.6 alin.(4) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994¹⁸, MTIC a intervenit în activitatea întreprinderilor subordonate, impunîndu-le efectuarea de cheltuieli în interesele fondatorului, prin ce a influenţat indicatorii economico-financiari ai entităţilor respective. Astfel, în anul 2009, ministerul a beneficiat neîntemeiat de mijloace financiare suplimentare pentru achitarea deplasărilor colaboratorilor săi şi a bunurilor cu titlu gratuit în valoare totală de 496,3 mii lei.

____________________

¹⁸ Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 “Cu privire la întreprinderea de stat”.

▪ Reprezentanţii statului nu şi-au îndeplinit obligaţiunile regulamentare, iar ministerul n-a asigurat monitorizarea activităţii acestora în întreprinderile al căror fondator este, mijloacele întreprinderilor fiind utilizate neeficient pentru remunerarea reprezentanţilor statului cu suma totală de 846,3 mii lei. Cu toate că Î.S. “Poşta Moldovei” a înregistrat în anul 2009 pierderi în sumă de 3850,7 mii lei, plăţile pentru reprezentanţii statului au fost calculate şi achitate integral în sumă de 187,2 mii lei.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- asigurarea monitorizării bunurilor imobile proprietate publică a statului şi înregistrării de către MTIC a drepturilor patrimoniale asupra imobilelor cu terenul aferent amplasat în or.Vatra, mun.Chişinău, precum şi examinarea oportunităţii de revizuire a listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile”.

- monitorizarea activităţii reprezentanţilor statului în întreprinderile ai căror fondatori sînt în vederea sporirii rolului acestora în asigurarea unei activităţi economico-financiare eficiente, precum şi monitorizării întocmirii şi prezentării regulamentare de către aceştia a rapoartelor privind îndeplinirea funcţiilor delegate.

Agenţia Rezerve Materiale¹⁹

____________________

¹⁹ Pînă la 22.09.2009 – Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare, care, în temeiul Legii nr.21-XVIII din 18.09.2009 “Pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern”, a fost reorganizată în Agenţia Rezerve Materiale.

Constatările auditului

▪ Agenţia Rezerve Materiale (Agenţia), în procesul de executare a mijloacelor bugetului de stat pe anul 2009, a admis unele încălcări ale legislaţiei, erori şi neregularităţi la componenta formarea şi administrarea rezervelor materiale de stat şi de mobilizare, care au condus la pierderi de bunuri procurate anterior din mijloacele bugetului de stat.

▪ În anul 2009, Agenţia, conform unor Hotărîri ale Guvernului, a achiziţionat 11,2 mii tone de grîu de clasa a V-a, la preţul mediu de 1098 lei/tona, acesta ulterior fiind comercializat integral prin Bursa Universală de Mărfuri (BUM) la preţul de 950 lei/tona, formîndu-se o diferenţă faţă de preţul de achiziţionare în sumă totală de 1661,4 mii lei. Totodată, pentru păstrarea acestuia (perioada martie-decembrie 2009), au fost efectuate cheltuieli din contul mijloacelor speciale în sumă de 1305,3 mii lei. Ca rezultat, de la efectuarea acestei operaţiuni au fost admise cheltuieli neeficiente ale mijloacelor bugetului de stat în sumă totală de 2966,7 mii lei.

▪ În scopul stimulării producătorilor agricoli, eliberarea motorinei a fost efectuată conform Regulamentului cu privire la eliberarea gratuită a unor bunuri materiale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.400 din 02.07.2009. Neexecutarea integrală a prevederilor acestei Hotărîri a condiţionat şi nesusţinerea producătorilor agricoli care gestionează terenuri cu suprafaţa de pînă la 50 ha, care urmau să beneficieze de mijloace băneşti, obţinute de la comercializarea motorinei cuvenite, pentru a fi direcţionate la acoperirea impozitului funciar al acestora.

▪ Agenţia n-a aplicat neîntîrziat, în termenele stabilite, pîrghiile reglementate de legislaţie în vederea încasării datoriilor, ceea ce duce la pierderi reale de surse financiare pentru suplimentarea bugetului de stat. Cele mai mari datorii debitoare le constituie datoriile pentru bunurile eliberate din rezervele materiale de stat cu titlu de împrumut, inclusiv cu termenul de achitare expirat – 31,4%.

▪ Datoriile CPC “Cereale-Flor” S.A. faţă de Agenţie constituie în total 20,7 mil.lei, inclusiv datorii formate din plăţile pentru bunurile primite în perioada anilor 2000-2009 cu titlu de împrumut şi de deblocare, precum şi plăţi achitate în avans (servicii de păstrare efectiv neacordate), în aşa mod fiind dezafectate mijloace ale bugetului de stat.

▪ Întru executarea unor Hotărîri ale Guvernului, s-au eliberat bunuri materiale din rezervele de stat cu încălcarea Regulamentului cu privire la rezervele materiale de stat, iar Agenţia n-a monitorizat executarea contractelor de restituire a bunurilor eliberate cu titlu de împrumut pe termen scurt, ceea ce a dus la formarea datoriilor debitoare.

▪ Recepţionarea şi distribuirea ajutoarelor umanitare s-a efectuat netransparent, cu nerespectarea prevederilor legale şi a principiilor de acordare a ajutoarelor umanitare, acestea prioritar fiind acordate întreprinderilor şi organizaţiilor scopul activităţii cărora este obţinerea de profit.

▪ Agenţia n-a asigurat un control deplin asupra bunurilor din rezervele materiale de stat, precum şi n-a participat în cadrul procedurilor de stocare şi inventariere, prin ce nu se exclude apariţia riscului de eroare sau fraudă în activitatea sa, precum şi de neveridicitate a datelor raportate. Astfel, la efectuarea controlului disponibilului şi condiţiilor de păstrare a bunurilor din rezervele materiale, la CPC “Cereale-Flor” S.A. s-au depistat lipsuri de grîu alimentar, grîu furajer, porumb, seminţe de floarea soarelui valoarea cărora constituie în total 14,3 mil.lei; la S.A. “Cereale-Prut” Ungheni – de grîu alimentar în cantitate de 266,4 tone; la SC “Parstat-Petrol” S.R.L. – a întregii cantităţi de 2970 litri de benzină, aflată la păstrare.

▪ La 31.12.2009, Agenţia înregistra faţă de Ministerul Finanţelor o datorie în sumă de 110,0 mil.lei pentru împrumutul acordat în anul 2008, în baza Hotărîrii Guvernului, din contul mijloacelor generale ale bugetului de stat, fără dobîndă, cu termenul de rambursare expirat, ceea ce a dus la dezafectarea mijloacelor bugetului de stat.

▪ Lipsa sistemului informaţional automatizat nu permite eficientizarea activităţii în domeniul ţinerii evidenţei şi asigurării integrităţii bunurilor, precum şi întreprinderea măsurilor operative de încasare a datoriilor etc.

▪ Rămîne problematică situaţia referitor la aspectul ce ţine de achiziţionarea bunurilor materiale în rezervele de stat de la agenţii economici plătitori de TVA şi de comercializarea (eliberarea) acestora din rezervele materiale de stat de către Agenţie (care nu este plătitor de TVA), fapt ce permite Agenţiei să-şi motiveze pierderile formate din diferenţa de preţuri, starea de lucruri respectivă fiind condiţionată de nereglementarea juridică.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- examinarea situaţiilor create în domeniul rezervelor materiale de stat şi de mobilizare, cu stabilirea măsurilor concrete pentru gestionarea eficientă a rezervelor materiale de stat şi de mobilizare, neadmiterea consumurilor şi pierderilor neautorizate, stoparea creşterii datoriilor Agenţiei Rezerve Materiale, cu asigurarea restituirii la bugetul de stat a împrumutului acordat acesteia (avînd termenul de rambursare expirat), precum şi gestionarea eficientă a ajutoarelor umanitare.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului

Constatările auditului

▪ Consiliul Coordonator al Audiovizualului în anul 2009 a admis unele neconformităţi la desfăşurarea achiziţiilor publice: nepublicarea invitaţiei de prezentare a ofertelor, în modul stabilit de legislaţie, la licitaţia pentru procurarea bunurilor în sumă de 3,0 mil.lei; achiziţionarea unor lucrări în sumă de 94,4 mii lei în lipsa limitelor de alocaţii aprobate în acest scop şi executarea acestora în lipsa contractului de achiziţii înregistrat în modul stabilit; executarea contractului de achiziţionare a benzinei la preţuri fluctuante, ce generează un risc de nesuplinire a necesităţilor instituţiei cu combustibil.

▪ Nerespectarea prevederilor clasificaţiei bugetare şi a normelor de evidenţă contabilă la raportarea unor cheltuieli în sumă de 94,4 mii lei, inclusiv neînregistrarea în evidenţa contabilă şi nereflectarea în bilanţul contabil a valorii obiectivului nou-creat în aceeaşi valoare.

▪ Lipsa controalelor interne la gestionarea mijloacelor speciale ce a dus la necalcularea şi neînregistrarea în evidenţa contabilă a veniturilor efective provenite din taxa de reglementare, a datoriilor debitoare şi creditoare aferente acestei taxe, atribuirea incorectă a mijloacelor speciale în aspectul tipurilor de plăţi, utilizarea neregulamentară a unor mijloace ale Fondului de susţinere a radiodifuzorilor în sumă de 55,4 mii lei.

▪ Neatribuirea corectă a mijloacelor speciale în aspectul categoriilor, ceea ce a influenţat corectitudinea Raportului privind executarea mijloacelor speciale ale bugetului de stat pe anul 2009.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Consiliul Coordonator al Audiovizualului:

- determinarea exhaustivă a prevederilor regulamentare ce ţin de scopul Fondului de susţinere a radiodifuzorilor, direcţiile de utilizare şi de alocare a mijloacelor acestui Fond, modul de administrare a taxei de reglementare.

Curtea Constituţională (anul 2009 şi perioada 2007-2008)

Constatările auditului

▪ Deşi la efectuarea cheltuielilor reale Curtea Constituţională s-a încadrat în limita bugetară aprobată, în aspectul clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare, la unele alineate ale articolului “Plata mărfurilor şi serviciilor”, în anii 2007-2009 au fost efectuate supracheltuieli în sumă totală de 235,3 mii lei, astfel nefiind respectate prevederile art.9 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar²⁰, generînd datorii creditoare.

____________________

²⁰ Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 “Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.847-XIII).

▪ În anul 2008, Curtea Constituţională a contractat lucrări pentru reparaţii curente în lipsa alocaţiilor aprobate în acest scop, cu rectificarea ulterioară; a acceptat condiţii contractuale fără a prevedea penalităţi pentru neexecutarea în termen a lucrărilor contractate; a admis utilizarea alocaţiilor contrar destinaţiei aprobate, iar atribuirea incorectă a cheltuielilor în aspectul clasificaţiei economice a condiţionat denaturarea unor date ale Raportului pe anul 2009.

▪ La capitolul utilizarea mijloacelor financiare pentru reparaţii capitale şi curente au fost constatate un şir de deficienţe ce ţin de achiziţionarea lucrărilor şi respectarea limitei de alocaţii bugetare. Avînd prevăzute alocaţii în sumă de 72,0 mii lei, contractul de achiziţii a fost încheiat în valoare de 999,9 mii lei, care fiind înregistrat la Trezoreria de Stat Chişinău – bugetul de stat a fost finanţat în urma rectificării limitei bugetare anuale la finele anului. Analogic, pentru “Lucrări de reparaţie capitală a sediului Curţii Constituţionale”, avînd limita bugetară de 500,0 mii lei, contractul de achiziţii a fost încheiat în sumă de 848,9 mii lei, ulterior executarea fiind în limita bugetară aprobată.

▪ Pentru procurarea unor mijloace fixe au fost utilizate contrar destinaţiei alocaţii în sumă totală de 145,5 mii lei, totodată atribuindu-le incorect în aspectul clasificaţiei bugetare şi condiţionînd denaturarea datelor reflectate pe articole în aceeaşi sumă. Concomitent, neînregistrarea mijloacelor fixe procurate a cauzat neveridicitatea datelor bilanţului instituţiei la subcontul “Alte mijloace fixe”, influenţînd situaţia patrimonială raportată.

▪ Nu s-a asigurat organizarea ţinerii evidenţei contabile, în special privind evidenţa decontărilor, perfectarea documentelor primare, inventarierea tuturor articolelor de bilanţ, efectuarea operaţiunilor de casă şi raportarea financiară.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- să determine pentru toţi executorii de buget tipurile de lucrări aferente reparaţiilor curente şi capitale, pentru atribuirea lor corectă la cheltuieli bugetare în aspectul clasificaţiei economice, precum şi să nu admită înregistrarea de către Ministerul Finanţelor a contractelor de achiziţii publice în sume ce depăşesc limitele bugetare aprobate.

Procuratura Generală (anul 2009 şi perioada 2007-2008)

Constatările auditului

▪ Fundamentarea planificării, finanţării, executării şi raportării cheltuielilor Procuraturii exclude reglementarea în clasificaţia bugetară a cheltuielilor pentru procuraturile specializate, avînd în vedere structura Procuraturii, conform prevederilor art.22 din Legea cu privire la Procuratură²¹. Acest fapt prezintă risc pentru un proces bugetar adecvat şi transparent.

____________________

²¹ Legea cu privire la Procuratură nr.294-XVI din 25.12.2008 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea cu privire la Procuratură).

▪ Efectuarea de cheltuieli reale de la bugetul de stat cu încălcarea disciplinei financiare, admiterea de supracheltuieli (3819,6 mii lei), de cheltuieli neregulamentare şi nerespectarea limitelor bugetare aprobate, inclusiv în aspectul clasificaţiei organizaţionale şi celei economice ale cheltuielilor bugetare.

▪ Utilizarea neregulamentară de mijloace bugetare formate în rezultatul economiilor din contul unităţilor vacante, în lipsa autorizaţiilor Ministerului Finanţelor privind redistribuirea destinaţiilor alocaţiilor anuale. Numărul mediu de personal efectiv încadrat a fost mai mic faţă de numărul aprobat prin schema de încadrare cu 59,5 unităţi şi faţă de cel aprobat prin Hotărîrea Parlamentului²², respectiv, cu 303,5 unităţi.

____________________

²² Hotărîrea Parlamentului nr.609-XIV din 01.10.1999 “Privind formarea organelor Procuraturii, reşedinţa lor şi circumscripţiile de activitate, structura şi personalul”.

▪ Admiterea depăşirii limitelor de alocaţii în anul 2009 la articolul 111 “Retribuirea muncii”, neţinîndu-se cont de posibilităţile limitate ale bugetului, şi în lipsa aprobării surselor pentru aceste destinaţii, din care: “Sporuri la salariul funcţiei” – 108,9 mii lei, “Alte plăţi băneşti” – 2475,4 mii lei (achitarea indemnizaţiilor unice la concediere, a titlurilor executorii etc.). Indemnizaţia unică pentru procurorii demisionaţi în anul 2009 s-a calculat în mărime de 3317,9 mii lei, depăşind cu 1900,4 mii lei suma prevăzută în planul de finanţare (precizat – 1417,5 mii lei). Conform titlurilor executorii parvenite, în anul 2009 au fost achitate indemnizaţii unice de concediere în sumă de 472,5 mii lei la 6 procurori, din care 5 au demisionat în perioada anilor 2004-martie 2009, adică pînă la intrarea în vigoare aLegii cu privire la Procuratură.

▪ În lipsa limitei de alocaţii aprobate în aceste scopuri şi neavînd economii la fondul de retribuire a muncii, au fost efectuate neregulamentar plăţi de premii unice în sumă de 1587,2 mii lei, concomitent fiind cauzate supracheltuieli la alineatul respectiv în sumă totală de 1222,6 mii lei. Cheltuielile neregulamentare la achitarea ajutorului material în anul 2009 au constituit 34,9 mii lei faţă de limita alocaţiilor pe alţi angajaţi, iar pe angajaţii din serviciul public faţă de limita legală – 107,4 mii lei.

▪ Utilizarea mijloacelor bugetare pentru plata mărfurilor şi serviciilor şi detaşarea salariaţilor în interes de serviciu s-a efectuat cu încălcarea prevederilor legale, fiind admise supracheltuieli, în unele cazuri contrar destinaţiilor aprobate, generînd denaturarea datelor raportate. Astfel, în anul 2009, Procuratura a admis supracheltuieli pe unele alineate în mărime de 270,6 mii lei, respectiv pe aparatul central al Procuraturii Generale – 168,0 mii lei şi pe organele teritoriale – 139,2 mii lei.

▪ Contrar prevederilor art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007²³, au fost încheiate contracte de achiziţii publice în lipsa planurilor anuale şi celor trimestriale privind achiziţionarea de mărfuri, lucrări şi servicii. Membrii grupului de lucru pentru achiziţii n-au semnat declaraţii de confidenţialitate şi imparţialitate şi nu au întocmit regulamentar²⁴ procesul-verbal de deschidere a ofertelor. Totodată, de către grupul de lucru n-au fost respectate prevederile pct.6 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice²⁵, dosarele nefiind cusute pe fiecare achiziţie în parte, ştampilate şi numerotate după încheierea contractelor.

____________________

²³ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice” (în continuare – Legea nr.96-XVI).

²⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii”.

²⁵ Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.

▪ Procuratura Generală n-a efectuat inventarierea tuturor articolelor de bilanţ în modul stabilit, inclusiv a materialelor de construcţie şi nu a asigurat plenitudinea acumulării unor venituri la componenta “Mijloace speciale”.

▪ La efectuarea cheltuielilor pentru investiţii capitale alocate pentru procurarea şi renovarea clădirii nefinalizate, amplasate pe str.Alexandru cel Bun, 100, s-a constatat: utilizarea neregulamentară a mijloacelor bugetare pentru lucrările de demolare şi consolidare în mărime de 5775,8 mii lei; lipsuri ale materialelor de construcţie în valoare de 1444,4 mii lei; efectuarea lucrărilor în lipsa devizelor locale expertizate şi verificate în modul stabilit, cu acceptarea şi achitarea acestora în sumă de 4937,5 mii lei; desfăşurarea licitaţiilor publice, încheierea contractelor de antrepriză şi executarea lucrărilor de instalare în clădirea nefinalizată a reţelelor inginereşti în lipsa alocaţiilor bugetare aprobate în sumă de 8708,4 mii lei; dezafectarea mijloacelor bugetului de stat în sumă de 2216,3 mii lei; majorarea nejustificată a valorii lucrărilor în rezultatul includerii de către antreprenor în procesele-verbale a altor coeficienţi la salariu şi mecanisme cu 850,9 mii lei; neasigurarea integrităţii bunurilor în valoare de 480,6 mii lei; imposibilitatea determinării volumului şi valorii lucrărilor de construcţie real efectuate şi a stocului materialelor de construcţie aflate la antreprenor; imposibilitatea determinării veridicităţii situaţiei decontărilor cu antreprenorul, precum şi nefinalizarea lucrărilor în termenele preconizate. Procuratura Generală n-a efectuat înregistrarea dreptului asupra clădirii nefinalizate şi a terenului aferent acesteia.

▪ Achiziţionarea şi executarea lucrărilor de reparaţii curente şi capitale ale sediilor procuraturilor din raioanele Soroca, Donduşeni şi Teleneşti s-au efectuat cu admiterea mai multor neregularităţi şi abateri, care au influenţat veridicitatea şi plenitudinea situaţiei raportate. Astfel, în scopul legiferării volumelor real executate în perioadele precedente, dar care din motivul lipsei de alocaţii nu au fost acceptate de beneficiar, precum şi n-au fost înregistrate în modul stabilit în evidenţă, în anul 2009 s-au încheiat 3 contracte de achiziţii în valoare totală de 1019,4 mii lei, nefiind înregistrate regulamentar la trezoreria teritorială. Lucrările de reparaţie la procuraturile teritoriale menţionate s-au efectuat în lipsa devizelor de cheltuieli verificate în mod regulamentar, în volume ce au depăşit volumele contractate în anii precedenţi. La finalizarea lucrărilor n-au fost întocmite procesele-verbale privind recepţia finală a lucrărilor efectuate şi, respectiv, n-au fost înregistrate datoriile creditoare. Datorită acestui fapt, rămîne incert volumul de lucrări executate în realitate, volumul de lucrări neachitate, ceea ce poate duce la cheltuieli publice suplimentare.

▪ Încălcări şi abateri ce ţin de nerespectarea disciplinei financiare, similare celor menţionate, au fost admise de Procuratură şi la executarea mijloacelor financiare publice în exerciţiile bugetare ale anilor 2007-2008: depăşirea limitelor bugetare anuale precizate; admiterea supracheltuielilor la limitele alocaţiilor prevăzute pentru organele teritoriale de specialitate; admiterea supracheltuielilor neîntemeiate la salarizarea lucrătorilor şi utilizarea neregulamentară de mijloace bugetare formate în rezultatul economiilor din contul unităţilor vacante; evidenţa eronată a decontărilor, neperfectarea documentelor primare în modul stabilit care per ansamblu au afectat veridicitatea şi plenitudinea raportării financiare a Procuraturii în anii 2007-2008.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Procuraturii Generale:

- includerea în rapoartele anuale de activitate a unei informaţii ample despre utilizarea bugetului, cu anexarea copiilor rapoartelor financiare anuale prezentate Ministerului Finanţelor;

- să asigure planificarea şi executarea cheltuielilor bugetare, reglementîndu-le în aspectul structurii Procuraturii, conform prevederilor art.22 din Legea cu privire la Procuratură.

Comisia Electorală Centrală

Constatările auditului

Conform Raportului financiar al CEC la situaţia din 06.11.2009, cheltuielile efective pentru pregătirea şi desfăşurarea alegerilor Parlamentului din 05.04.2009 au constituit 49537,5 mii lei, fiind executate la nivel de 78,9% faţă de alocaţiile preconizate.

Managementul execuţiei cheltuielilor pentru desfăşurarea alegerilor Parlamentului în anul 2009 a fost afectat de nerespectarea întocmai a normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare şi de lipsa controlului intern corespunzător, ceea ce a condiţionat următoarele nereguli la utilizarea mijloacelor financiare publice:

- Lipsa unor reglementări privind utilizarea alocaţiilor bugetare pentru retribuirea muncii membrilor CEC, ai consiliilor şi birourilor electorale care a condiţionat efectuarea unor cheltuieli suplimentare în legătură cu nedescifrarea plăţilor calculate indicate în certificatele de salarizare prezentate la CEC şi la consiliile electorale de circumscripţie, precum şi în legătură cu salarizarea membrilor degrevaţi, care pe perioada degrevării se salarizează din două surse, situaţie ce persistă de la un scrutin electoral la altul, ce a condus la efectuarea unor plăţi neregulamentare unor membri CEC în sumă de 353,1 mii lei.

- Nerespectarea prevederilor legale la efectuarea achiziţiilor publice, care se exprimă prin neasigurarea calităţii dosarelor, fapt ce poate duce la posibilitatea sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care acestea le conţin, neasigurarea principiilor de transparenţă, nesemnarea declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate a membrilor grupului de lucru pentru achiziţii publice, precum şi neprezentarea dărilor de seamă privind contractele de achiziţie publică.

- Nerespectarea prevederilor regulamentare în managementul contabil care a condiţionat înregistrări neconforme ale operaţiunilor economice efectuate, deficienţe în situaţiile privind decontările, nerespectarea termenului de întocmire şi de prezentare a rapoartelor financiare, neasigurarea ţinerii unor registre contabile.

- Atît CEC, cît şi consiliile electorale de circumscripţie nu au asigurat un proces eficient de control intern şi de gestionare conformă a bunurilor materiale. Lipsa unui management eficient a cauzat trecerea la cheltuieli a bunurilor materiale în sumă totală de 1325,7 mii lei, fără documente confirmative şi în baza unor documente întocmite neregulamentar.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi unele

instituţii subordonate

Constatările auditului

Auditul regularităţii utilizării mijloacelor bugetului de stat pe anul 2009 a relevat existenţa unor nereguli la procedura de achiziţii publice, la cheltuielile pentru deplasări în interes de serviciu, de retribuire a muncii, precum şi în ţinerea şi reflectarea bunurilor în evidenţa contabilă:

▪ Deşi efectuarea de cheltuieli reale s-a încadrat în limita bugetară aprobată, în aspectul clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare, la unele articole şi alineate au fost admise depăşiri ale limitelor anuale aprobate în sumă totală de 769,9 mii lei, nefiind respectate prevederile art.9 din Legea nr.847-XIII.

▪ Nerespectarea disciplinei financiare la executarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii de către executorii de buget ai IFPS şi ai unor IFS teritoriale a rezultat în efectuarea unor cheltuieli neregulamentare în mărime de 412,4 mii lei. Totodată, se relevă lipsa monitorizării şi controlului adecvat din partea IFPS asupra utilizării de către IFS teritoriale a mijloacelor publice alocate, precum şi aprobarea unor scheme de salarizare şi încadrare a angajaţilor în contradicţie cu actele normative.

▪ Efectele ineficiente ale activităţii de bază vizînd depistarea şi lichidarea agenţilor economici, care nu au prezentat pe parcursul unui an de zile dări de seamă, au implicat cheltuirea suplimentară a banilor publici, în anul 2009, în sumă de 629,9 mii lei.

▪ IFPS, în calitate de fondator al Î.S. “Fiscservinform”, nu a întreprins măsuri pentru stabilirea tarifelor legale la serviciile acordate de aceasta, precum şi privind modul de executare şi achitare a serviciilor prestate, iar actele întocmite nu reprezintă realitatea lucrărilor şi serviciilor executate, care în anul 2009 au constituit 7283,6 mii lei.

▪ S-au stabilit cheltuieli neregulamentare pentru deplasări în interes de serviciu, precum şi deficienţe privind termenul detaşării angajaţilor.

▪ Activitatea grupurilor de lucru ale IFPS şi IFS auditate, în anul 2009, s-a desfăşurat cu nerespectarea întocmai a prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice. Astfel, nu au fost stabilite funcţiile fiecărui membru al grupului de lucru, nu au fost elaborate planurile anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor, nu au fost semnate declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate. IFS Bălţi şi Hînceşti nu au întocmit dosarele de achiziţii publice. Achiziţionarea produselor petroliere contrar prevederilor regulamentare nu s-a efectuat prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri. Au fost constatate cazuri de divizare a achiziţiilor efectuate. Stocurile de produse petroliere au generat imobilizarea mijloacelor financiare publice.

▪ Valoarea patrimoniului gestionat, reflectat în evidenţa contabilă nu relevă situaţia reală, acest fapt condiţionînd şi denaturarea bilanţului contabil cu 1014,4 mii lei. Responsabilii din cadrul inspectoratelor fiscale teritoriale au avut o atitudine formală faţă de desfăşurarea inventarierii bunurilor aflate în gestiune.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- determinarea unei posibile modalităţi de lichidare simplificată a agenţilor economici care nu prezintă în decurs de un an dări de seamă şi nu dispun de masă debitoare, pentru a nu condiţiona cheltuieli suplimentare bugetului.

Serviciul Vamal

Constatările auditului

▪ S-a admis efectuarea neregulamentară a unor cheltuieli în aspectul clasificaţiei economice, fiind constatată o depăşire a limitei de cheltuieli în valoare sumară de 5344,7 mii lei, care a condiţionat formarea datoriilor creditoare în aceeaşi mărime.

▪ BV Leuşeni n-a asigurat înregistrarea regulamentară în evidenţa contabilă a terenului cu suprafaţa de 6,9018 ha, în valoare de 96,0 mii lei, nerespectîndu-se, astfel, art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007²⁶.

____________________

²⁶ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea contabilităţii).

▪ Situaţiile financiare pe anul 2009 raportate de către Serviciul Vamal în raportul prezentat Ministerului Finanţelor, nu oferă o imagine reală şi fidelă a elementelor contabile ale entităţii, acesta fiind diminuat cu 65,6 mil.lei, inclusiv cu valoarea mijloacelor fixe de 26,6 mil.lei şi uzura în sumă de 39,0 mil.lei, care au fost reflectate în evidenţa contabilă în timpul auditului.

▪ În bilanţul contabil prezentat Ministerului Finanţelor n-au fost incluse soldurile, la situaţia din 31.12.2009, ale unor conturi bancare, în sumă de 11,4 mil.lei, formate din mijloacele intrate temporar în posesia entităţii, acestea fiind corectate în timpul misiunii de audit.

▪ Evidenţa contabilă a entităţii pe unele conturi şi subconturi este denaturată cu valoarea de 22,3 mil.lei a 12 module software şi cu valoarea de 8,7 mil.lei – a unor programe. Urmare auditului, situaţia a fost corectată, valorile respective fiind înregistrate în evidenţa contabilă.

▪ Mijloacele utilizate pentru unele lucrări de modernizare a sistemului informaţional ASYCUDA World în sumă de 11,0 mil.lei au fost trecute la cheltuieli directe, fără majorarea costului sistemului informaţional.

Serviciul Grăniceri

Constatările auditului

▪ La efectuarea achiziţiilor publice s-au admis: livrări de bunuri şi servicii pînă la înregistrarea contractelor respective la Trezoreria de Stat în sumă de 8453,7 mii lei, din care 376,1 mii lei – pînă la efectuarea procedurilor de achiziţii şi încheierea contractelor; micşorarea valorii unor contracte şi executarea altora la preţuri diferite de cele stabilite în contract şi ofertă; divizarea achiziţionării untului cu aplicarea cotei TVA cu abateri de la cadrul legal, precum şi nerespectarea clauzelor contractuale, ceea ce a condiţionat cheltuieli suplimentare din contul mijloacelor publice în sumă de 201,8 mii lei; încheierea contractelor de efectuare a lucrărilor în sumă de 272,1 mii lei în lipsa limitelor de alocaţii bugetare aprobate în aceste scopuri, precum şi semnarea acordurilor adiţionale la contracte cu depăşirea limitelor stabilite în cadrul legal în sumă de 105,6 mii lei; nedepunerea, în unele cazuri, de către membrii grupului de lucru a declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate.

▪ La gestionarea produselor alimentare şi petroliere se relevă problema lipsei normativelor de stocuri ale acestora, aceasta cauzînd imobilizarea mijloacelor financiare prin formarea stocurilor excesive.

▪ Auditul a relevat calcularea indemnizaţiei anuale băneşti pentru întărirea sănătăţii pe anul 2009, în sumă de 7016,5 mii lei, în lipsa limitelor de alocaţii aprobate, fapt ce a condiţionat majorarea datoriilor creditoare cu 6668,2 mii lei, la finele anului înregistrîndu-se datorii creditoare la garanţiile sociale şi drepturile băneşti în sumă totală de 17826,4 mii lei.

▪ La gestionarea mijloacelor speciale este problematică modalitatea de evidenţă şi raportare a veniturilor gospodăriei auxiliare, obţinute în formă naturală şi destinate consumului instituţiei la categoria 001 “Servicii cu plată” în lipsa unei reglementări juridice la acest compartiment, precum şi raportarea veniturilor şi cheltuielilor la executarea de casă prin sistemul trezorerial.

▪ Achiziţionarea şi executarea contractelor ce ţin de confecţionarea echipamentului denotă nerespectarea cadrului legal şi lipsa monitorizării restituirii materialelor neutilizate în procesul tehnologic de confecţionare în sumă totală de 1169,5 mii lei.

▪ Neexecutarea obligaţiunilor legale privind înregistrarea drepturilor asupra bunurilor publice deţinute condiţionează riscul neasigurării integrităţii patrimoniului public. Astfel, Serviciul Grăniceri n-a asigurat înregistrarea drepturilor patrimoniale la 47 (din 64) bunuri imobile şi la 77,95 (din 93,63) ha de terenuri aferente imobilelor.

▪ Neatribuirea distinctă şi reflectarea incorectă, în aspectul clasificaţiei economice, a cheltuielilor în sumă totală de 1248,6 mii lei, nereflectarea în evidenţa contabilă a obiectelor finalizate şi date în exploatare în valoare totală de 4270,7 mii lei, precum şi atribuirea incorectă a soldurilor combustibilului în tichete în sumă de 651,9 mii lei au influenţat veridicitatea datelor incluse în Bilanţul executării.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- monitorizarea determinării de către Ministerul Finanţelor, pentru toţi executorii de buget, a modalităţii de înregistrare şi raportare a sumelor ce reprezintă cote-părţi la procurarea de către instituţia publică a spaţiului locativ, precum şi a reglementărilor vizînd modalitatea de evidenţă şi raportare a veniturilor şi cheltuielilor gospodăriei auxiliare obţinute/suportate în formă naturală şi destinate consumului instituţiei;

- elaborarea normativelor de stocuri la gestionarea produselor alimentare şi petroliere, deoarece nereglementarea acestora cauzează imobilizarea mijloacelor financiare prin formarea stocurilor excesive.

Fondul Ecologic Naţional (FEN)

Rezumat

În anul 2009, cheltuielile FEN au crescut cu 73,4 mil.lei, comparativ cu anul 2008, sau de circa 2,8 ori, constituind 114,0 mil.lei, cota preponderentă a acestora fiind destinată finanţării proiectelor pentru implementarea strategiilor, programelor şi planurilor naţionale de protecţie a mediului (inclusiv aprovizionarea cu apă şi canalizarea), care în anul 2008 a constituit 34,3 mil.lei.

Verificarea activităţii de constituire şi funcţionare a FEN a relevat un şir de încălcări ale normelor legale, neregularităţi, precum şi unele probleme ce ţin de imperfecţiunea cadrului legislativ în domeniul gestionării FEN, acestea determinînd nerealizarea obiectivelor în cadrul unui şir de proiecte aprobate şi finanţate din contul mijloacelor FEN supuse auditului şi, respectiv, efectuarea cheltuielilor neîntemeiate în sume semnificative.

Constatările auditului

▪ La aprobarea spre finanţare a unor proiecte, Consiliul de administrare al FEN (în continuare – Consiliul) nu a examinat situaţia privind dreptul de proprietate asupra obiectivului finanţat din contul proiectelor, modul de transmitere a proprietăţii publice în perioada efectuării lucrărilor şi de transmitere pentru înregistrare în evidenţă a valorii lucrărilor în conformitate cu prevederile legale.

▪ La aprobarea dărilor de seamă ale beneficiarilor de proiecte, Consiliul nu solicită justificarea privind atingerea scopului implementării proiectelor şi transmiterea valorii lucrărilor executate proprietarilor.

▪ Nu sînt stabilite priorităţile utilizării resurselor financiare ale FEN, criteriile de selectare a beneficiarilor, iar în procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului lipsesc motivele care au servit drept temei pentru aprobarea sau respingerea proiectelor.

▪ La majoritatea proiectelor, expertizele specialiştilor în domeniu, care, conform normelor regulamentare, trebuie să fie specialişti de înaltă calificare din cadrul ministerului şi instituţiilor ştiinţifice în domeniu, poartă un caracter formal şi nu conţin informaţiile necesare în vederea aprecierii veridicităţii datelor despre impactul activităţii preconizate asupra mediului, perfectării documentaţiei de proiect sau completării ei conform cerinţelor stabilite.

▪ Ministerul Mediului şi Consiliul nu dispun de mecanisme eficiente de control intern privind monitorizarea executării lucrărilor de către beneficiarii de proiecte, cu evaluarea realizării scopurilor proiectelor.

▪ Cadrul normativ este imperfect, ceea ce se exprimă prin necorelarea actelor normative cu cele legislative, lipsa unor norme de drept exhaustive, coerente şi echilibrate, care să reglementeze expres şi cu precizie raporturile în domeniul utilizării mijloacelor FEN pentru protecţia mediului la nivel de autoritate publică centrală, autoritate publică locală, Consiliu şi beneficiari.

▪ Au fost constatate cazuri de acceptare a finanţării proiectelor din contul mijloacelor FEN înaintate direct de către agenţi economici, care au obţinut concomitent calitatea de beneficiar de mijloace şi cea de antreprenor la executarea lucrărilor din mijloacele FEN.

▪ În cadrul implementării a 6 proiecte, Î.S. “Staţia Tehnologică de Irigare Chişinău” (în continuare – Î.S. “STI”), în calitate de beneficiar şi de antreprenor, a beneficiat de mijloace publice în sumă de 22,9 mil.lei, în scopul aprovizionării cu apă potabilă a locuitorilor din localităţile rurale, ceea ce nu s-a realizat, pînă la 01.05.2010 populaţia nebeneficiind de apă potabilă.

▪ La finisarea lucrărilor, antreprenorul şi beneficiarul proiectelor – Î.S. “STI” nu a transmis în modul stabilit gestionarilor (Primăria or.Străşeni, Primăria or.Iargara, Primăria com.Copanca, primăria s.Olăneşti) obiectivele nominalizate şi valoarea acestora, care, respectiv, nu au fost înregistrate în evidenţă, ceea ce determină neasigurarea integrităţii mijloacelor FEN şi a proprietăţii publice în valoare de 22,9 mil.lei.

▪ La solicitarea Curţii de Conturi din 17.11.2009, Inspecţia de Stat în Construcţii a efectuat controlul volumelor şi costului lucrărilor executate de către Î.S. “STI”, constatînd exagerări în sumă totală de 155,8 mii lei, admise la implementarea proiectelor.

▪ Subantreprenorii şi Î.S. “STI”, în urma aplicării unor coeficienţi cu care a fost majorată valoarea lucrărilor executate din mijloacele FEN, au admis cheltuieli neîntemeiate în sumă de 1512,4 mii lei.

Proiectul “Restabilirea prizei de apă potabilă din s.Micăuţi şi apeductului Micăuţi-Străşeni, Etapa II”, beneficiar – Asociaţia Interraională de Producţie, Reparaţie şi Exploatare din Chişinău (în continuare – AIPRE Chişinău), avînd ca scop aprovizionarea cu apă potabilă a 37000 de locuitori ai oraşului Străşeni, n-a fost realizat pe deplin, iar modul de examinare, aprobare şi executare a proiectului a condiţionat utilizarea neeconomă şi neîntemeiată a mijloacelor publice în sumă de 1,6 mil.lei, nefiind montaţi 3500 metri de reţea a apeductului.

Proiectul “Construcţia sistemului de epurare, canalizare şi aprovizionare cu apă potabilă din or.Iargara” în valoare de 10,0 mil.lei, ale cărui obiective au fost alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor or.Iargara şi accesul la canalizare (858 de gospodării, 7 obiecte de menire social-culturală), nu s-a executat, oraşul nefiind alimentat cu apă potabilă, iar din 3 instalaţii de epurare funcţionează doar una; o instalaţie cu valoarea de circa 216,3 mii lei nu a fost montată şi cuplată la sistemul de canalizare.

Proiectul “Construcţia sistemului de apeduct din satul Copanca, r-nul Căuşeni”, obiectivul căruia a fost alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor satului Copanca (350 de gospodării, 2 obiecte de menire social-culturală, lungimea apeductului de circa 9 km), nu s-a realizat.

Proiectul “Reconstrucţia apeductului şi canalizării microraionului cu construcţii cu multe nivele din satul Olăneşti, r-nul Ştefan Vodă”, avînd ca obiective alimentarea cu apă potabilă a 600 de locuitori, sau a 220 de apartamente din s.Olăneşti, construcţia turnului de apă, restabilirea staţiei de pompare şi a sondei de apă, n-a fost realizat, iar informaţia antreprenorului despre finalizarea lucrărilor de construcţie, în urma cărora 600 de locatari beneficiază de servicii de alimentare cu apă potabilă, nu corespunde realităţii.

Proiectul “Reconstrucţia lacului de acumulare Valea Morilor” în valoare de 15,0 mil.lei, scopul cărui fiind curăţarea lacului de nămol şi adîncirea acestuia, după cum s-a constatat, a fost achitat integral, în timp ce ministerul şi beneficiarul de proiect nu au solicitat de la Inspecţia de Stat în Construcţii verificarea şi avizarea volumelor lucrărilor executate în cadrul proiectului, conform prevederilor contractului. Recepţionarea lucrărilor s-a realizat neregulamentar, menţinînd riscul neefectuării integrale a lor.

Proiectul “Efectuarea lucrărilor de îngrijire, conducere, regenerare, conservare a pădurilor şi amenajarea lor”, destinat Agenţiei pentru Silvicultură “Moldsilva”, în valoare de 3,0 mil.lei, avînd ca obiective regenerarea pădurilor şi împădurirea terenurilor fondului forestier, extinderea terenurilor împădurite şi crearea perdelelor forestiere de protecţie, a fost acceptat spre examinare, aprobare, contractare şi finanţare în condiţii neadmisibile de utilizare a mijloacelor FEN, ţinîndu-se cont de prevederile legale şi documentele prezentate de beneficiar în raport cu scopul stabilit de proiect. Se relevă nerealizarea obiectivului proiectului şi utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor FEN (3,0 mil.lei – procurarea mijloacelor de transport), inclusiv nefiind adusă şi contribuţia respectivă la protecţia mediului.

Verificarea proiectului “Amenajarea a 20 de fîntîni” în comuna Corjova, în valoare de 324,8 mii lei, al cărui scop a fost îmbunătăţirea substanţială a calităţii apei prin amenajarea fîntînilor, a relevat utilizarea neîntemeiată a mijloacelor FEN (77,0 mii lei) şi nejustificarea faptului că apa din fîntîni corespunde standardelor pentru apă potabilă, ceea ce nu confirmă contribuirea la sporirea calităţii apei şi atingerea scopului proiectului.

Proiectul “Reparaţia sistemului de apeduct şi canalizare al Staţiunii turistice Satul Moldovenesc”, în valoare de 300,0 mii lei (beneficiar – S.R.L. “Satul Moldovenesc”), al cărui scop a fost aprovizionarea cu apă potabilă, în exclusivitate a staţiei turistice, care este gestionată de către S.R.L. “Satul Moldovenesc”, s.Hîrtopul Mare, r-nul Criuleni, s-a realizat în lipsa unui studiu profund privind necesitatea proiectului, precum şi a beneficiarului, ceea ce a determinat prezenţa unor riscuri majore la realizarea şi raportarea proiectului, cu utilizarea neîntemeiată a mijloacelor FEN (201,2 mii lei).

Referitor la douăsprezece proiecte privind premierea specialiştilor, indiferent de apartenenţa departamentală, în valoare de 1,3 mil.lei, şi la şaisprezece proiecte privind achitarea cheltuielilor pentru crearea bazei tehnico-materiale în sumă de 1,6 mil.lei, s-a constatat că acestea au fost aprobate şi finanţate în lipsa unor reglementări exhaustive privind determinarea şi evaluarea aportului real adus în domeniul protecţiei mediului.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- perfecţionarea cadrului normativ, în vederea corelării acestuia cu actele legislative ce ţin de reglementarea raporturilor în domeniul utilizării mijloacelor financiare publice pentru protecţia mediului;

- la finanţarea proiectelor din contul mijloacelor FEN, să se stabilească indicatorii de performanţă măsurabili pentru monitorizarea şi evaluarea ulterioară a realizării obiectivelor.

Azilul republican pentru invalizi şi pensionari, mun.Chişinău

Constatările auditului

▪ Se relevă prezenţa unor nereguli şi carenţe la executarea cheltuielilor privind remunerarea muncii şi derivatele aferente acesteia: stabilirea neregulamentară a suplimentelor în mărime de 90% la salariul funcţiei la peste 30% din angajaţii Azilului; calcularea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă în sumă de 37,8 mii lei, în lipsa certificatelor de concediu medical, cu diminuarea în aceeaşi mărime a contribuţiilor la BASS şi majorarea nelegitimă a salariilor unor angajaţi; calcularea neregulamentară a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 18,4 mii lei aferente ajutorului material şi indemnizaţiilor, ceea ce a determinat majorarea neîntemeiată a datoriei creditoare faţă de BASS.

▪ Neconstituirea şi nedeschiderea conturilor trezoreriale corespunzătoare pentru încasarea mijloacelor speciale au avut ca urmare neîncasarea veniturilor şi, respectiv, denaturarea raportului anual al Azilului.

▪ Încălcarea clauzelor contractuale la efectuarea plăţilor anticipate către unii agenţi economici, precum şi a Legii contabilităţii la contabilizarea faptelor economice denotă nivelul scăzut al ţinerii contabilităţii la Azil, aceasta cauzînd denaturarea raportării situaţiei financiare a entităţii. Astfel, denaturările datoriilor, în aspectul clasificaţiei economice, au constituit 291,0 mii lei.

▪ Azilul n-a asigurat înregistrarea tuturor elementelor patrimoniale conform legislaţiei, prin ce nu s-a asigurat veridicitatea Bilanţului executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice pe anul 2009. Astfel, suprafaţa bunurilor imobile de 4885,2 m², înregistrată în evidenţa contabilă a Azilului, este cu 667,8 m² mai mică decît suprafaţa indicată în Lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, iar ultima, la rîndul său, este cu 812,2 m² mai mică decît cea din extrasul Î.S. “Cadastru”, conform bazei de date a acesteia.

II.1.5. Utilizarea mijloacelor financiare publice alocate

pentru investiţii şi reparaţii capitale

Rezumat

Auditul regularităţii gestionării finanţelor publice pentru investiţii şi reparaţii capitale în anul 2009 la Ministerul Finanţelor şi unii beneficiari (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Cancelaria de Stat, Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”) a constatat existenţa neregularităţilor şi încălcărilor legislaţiei, care au fost condiţionate de nivelul scăzut al responsabilizării angajaţilor sistemului instituţional al fiecărei entităţi în ce priveşte exercitarea atribuţiilor şi competenţelor beneficiarilor de investiţii şi reparaţii capitale. De asemenea, monitorizarea la un nivel scăzut de către Ministerul Finanţelor a alocării, utilizării, valorificării şi raportării mijloacelor publice destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale a determinat admiterea următoarelor nereguli:

▪ Nerespectarea cerinţelor şi principiilor legale ale transparenţei şi concurenţei la efectuarea procedurilor de achiziţii publice, care se exprimă prin: achiziţia de lucrări în lipsa documentaţiei de proiect, verificată şi expertizată în modul stabilit; lipsa mijloacelor publice aprobate pentru aceste scopuri; admiterea la desfăşurarea achiziţiilor publice a agenţilor economici care înregistrau datorii faţă de bugetul public naţional; neparticiparea reprezentantului Ministerului Finanţelor la procedurile de achiziţii publice etc.

▪ La etapa de contractare şi valorificare a mijloacelor publice alocate pe domenii n-a fost monitorizată pe deplin executarea clauzelor contractelor încheiate cu antreprenorii pentru obiectivele prevăzute în legea bugetară anuală, ceea ce a determinat riscul neasigurării calităţii lucrărilor şi a durabilităţii lor.

Constatările auditului

Ministerul Sănătăţii n-a monitorizat cu stricteţe alocarea şi valorificarea mijloacelor publice destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, fapt ce a condiţionat:

▪ efectuarea lucrărilor la obiectivul “Reconstrucţia clădirilor spitalului de boli tuberculoase din s. Vorniceni, r-nul Străşeni” cu alocarea de mijloace publice semnificative (105,6 mil.lei), unele din lucrări nefiind efectuate corespunzător cerinţelor normelor în construcţii şi angajamentelor contractuale, ceea ce a generat calitatea joasă a lucrărilor şi riscul că spitalul nu va avea posibilitatea să activeze eficient, iar după o scurtă perioadă de timp va apărea necesitatea alocării repetate a unor mijloace financiare publice pentru investiţii şi reparaţii;

▪ executarea şi recepţionarea neconformă a lucrărilor de construcţie la subobiectivul “Staţia de epurare a apelor menajere” a Spitalului de boli tuberculoase din s.Vorniceni, pentru care, în anii 2007-2009, s-au alocat mijloace financiare publice în sumă de 3,8 mil.lei (3,2 mil.lei – din bugetul de stat, şi 600,0 mii lei – din Fondul Ecologic Naţional) şi care pînă în prezent nu funcţionează şi prezintă un pericol ecologic major pentru mediul înconjurător, sănătatea personalului şi pacienţilor spitalului, precum şi a locuitorilor satului Vorniceni. Aceasta indică existenţa faptelor ce presupun fraudă, cu afectarea intereselor financiare ale statului prin prejudicierea bugetului de stat în aceeaşi sumă. Materialele auditului au fost remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pentru examinare după competenţă;

▪ executarea unor lucrări de reparaţie capitală din contul cheltuielilor curente în sumă de 521,1 mii lei;

▪ executarea lucrărilor, în unele cazuri, cu nerespectarea limitei alocaţiilor bugetare (240,5 mii lei);

▪ denaturarea unor date la înregistrarea în evidenţa contabilă a lucrărilor de construcţie a obiectivelor.

La Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale (obiectivul “Clădirea din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt nr.105”, valoarea contractului iniţial – 250,6 mil.lei; valoarea reexaminată– 200,3 mil.lei):

▪ acceptarea primirii-predării clădirii în lipsa estimării valorii de bilanţ şi a celei reziduale;

▪ transmiterea neregulamentară a cazangeriei din str.A.Coropceanu nr.10 şi utilizarea neîntemeiată a mijloacelor financiare publice;

▪ includerea neîntemeiată în procesele-verbale de executare a lucrărilor de reparaţie capitală a unor cheltuieli în sumă de 1,2 mil.lei.

La Cancelaria de Stat (obiectivul “Clădirea din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt nr.154, mun.Chişinău”, valoarea contractului iniţial – 251,2 mil.lei; valoarea reexaminată – 218,8 mil.lei):

▪ neconstituirea garanţiei de bună execuţie a contractului pentru anul 2009 (3,7 mil.lei);

▪ reflectarea eronată în evidenţa contabilă a costului lucrărilor de reparaţie capitală la majorarea valorii cu 3,2 mil.lei, precum şi reflectarea incorectă în rapoarte a situaţiilor financiare privind reparaţiile capitale.

La Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”:

▪ neexecutarea integrală (2,3 mil.lei) a lucrărilor contractate la obiectivul “Reabilitarea drumului M-3 Chişinău-Cimişlia-Vulcăneşti-Giurgiuleşti-fr.cu România, km 79-93 (Comrat-Cimişlia)”, cu admiterea efectuării lucrărilor suplimentare (2,2 mil.lei) la acest obiectiv în lipsa unui proiect elaborat şi expertizat regulamentar, a acordului adiţional la contractul de bază; înregistrarea eronată în evidenţa contabilă a valorii lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale;

▪ mijloacele publice transferate antreprenorului pentru obiectivul nominalizat (1,0 mil.lei) au fost direcţionate către un agent economic care, conform bazei de date a IFPS, în perioada auditată, n-a prezentat dări de seamă organelor de stat, n-a efectuat calcule, n-a declarat şi n-a achitat plăţi la bugetul public naţional, ceea ce determină admiterea utilizării mijloacelor financiare publice la tranzacţii cu scopuri frauduloase. Auditul a constatat că antreprenorul, în perioada anului 2009, a efectuat tranzacţii (în valoare de 3,3 mil.lei) cu 3 agenţi economici ce practică activităţi dubioase, materialele fiind remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pentru examinare după competenţă.

La consolidarea rapoartelor privind cheltuielile pentru investiţii şi reparaţii capitale ale administraţiilor publice centrale, raportate eronat Ministerului Finanţelor, a fost denaturată imaginea reală a alocaţiilor la acest capitol, cauza fiind nemonitorizarea deplină a situaţiei de către Ministerul Finanţelor şi neparticiparea acestuia, în toate cazurile, la activităţile grupurilor de lucru, ori neaplicarea dreptului de “veto”, care se exprimă prin:

▪ aprobarea planurilor de finanţare privind redistribuirea alocaţiilor destinate cheltuielilor curente pentru finanţarea investiţiilor capitale (4,3 mil.lei);

▪ nereflectarea şi neînregistrarea datoriilor şi creanţelor existente la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune, pe beneficiari şi pe obiective (18,1 mil.lei);

▪ la efectuarea plăţilor anticipate pentru lucrările de investiţii şi reparaţii capitale, cu acordul Ministerului Finanţelor, în sumă de 69,3 mil.lei, beneficiarii au depăşit limita de 10% din suma alocaţiilor prevăzute în buget;

▪ depăşirea limitei alocaţiilor bugetare la executarea şi recepţionarea lucrărilor de către beneficiari, inclusiv: la “Investiţii capitale” – 1,9 mil.lei; la articolul “Transferuri capitale pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe” – 1,4 mil.lei; la obiectivul “Clădirea din bd. Ştefan cel Mare, nr.154, mun.Chişinău” – 6,8 mil.lei;

▪ executarea lucrărilor de construcţie la etapele de contractare şi valorificare de către beneficiari în lipsa documentaţiei de proiect şi deviz, elaborată şi verificată în modul stabilit;

▪ admiterea de către unii beneficiari a dezafectării mijloacelor financiare publice (Procuratura Generală – 2,2 mil.lei).

II.2. Auditul Raportului Guvernului privind executarea

bugetului asigurărilor sociale de stat

Rezumat

Indicatorii raportaţi privind executarea BASS în anul 2009 corespund normelor aprobate, însă nu oferă o imagine completă a situaţiilor privind: veniturile calculate de către contribuabili în perioada de gestiune; datoriile faţă de BASS, formate la 31.12.2009, şi datoriile BASS către contribuabili; executarea cheltuielilor pe fonduri.

Auditul relevă necesitatea: îmbunătăţirii planificării BASS la partea de venituri, ţinîndu-se cont de încasările posibile anuale; elaborării unor reglementări şi criterii distincte de echilibrare a veniturilor şi cheltuielilor şi stabilirii exacte a deficitului BASS acoperit prin transferurile de la bugetul de stat, inclusiv a restricţiilor privind restituirea acestora, în cazul cînd veniturile fiscale ale bugetului depăşesc limitele precizate şi/sau cheltuielile neexecutate, care vor exclude situaţiile înregistrării soldului disponibil bănesc la cont în sume ce depăşesc limita precizată, precum şi micşorării deficitului BASS la finele perioadei de gestiune faţă de nivelul stabilit; armonizării cadrului normativ privind unificarea informaţiilor organelor abilitate (CNAS şi IFPS), precum şi efectuării cheltuielilor pentru întreţinerea CNAS ţinîndu-se cont de indicatorii de performanţă, economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Constatările auditului

→ Cu privire la partea de venituri:

▪ Veniturile BASS pe anul 2009, precizate în cuantum de 7469,7 mil.lei, au înregistrat o creştere cu 1053,3 mil.lei faţă de veniturile precizate pe anul 2008. Cota preponderentă în totalul veniturilor executate le revine veniturilor fiscale, ce constituie 73,8% (5595,2 mil.lei), care înregistrează o creştere de 3% (162,6 mil.lei) în raport cu anul 2008, faţă de 17,0% prognozate, şi transferurilor de la bugetul de stat – respectiv, 25,8% (1956,2 mil.lei), majorate de 2,2 ori, sau cu 1054,0 mil.lei, faţă de anul 2008.

▪ Nivelul de executare a veniturilor este cu 112,0 mil.lei (sau 1,5%) mai mare faţă de indicii precizaţi, fiind influenţat de precizarea planului la veniturile fiscale pe parcursul anului 2009.

▪ Planul precizat la veniturile de la plăţile contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii virate de persoanele fizice care au încheiat contract individual a fost diminuat neîntemeiat cu 22,1 mil.lei, ceea ce a determinat majorarea transferurilor de la bugetul de stat cu aceeaşi sumă.

▪ Neonorarea obligaţiunilor de către contribuabili a favorizat formarea, la 31.12.2009, a datoriilor faţă de BASS în sumă de 638,6 mil.lei, cu 14,8 mil.lei mai mult faţă de cele înregistrate la 31.12.2008. Astfel, cele mai semnificative majorări ale datoriilor faţă de anul 2008 au fost înregistrate la CTAS din raioanele: Taraclia – cu 34,0%, Glodeni – cu 31%, Vulcăneşti – cu 28,6%, Donduşeni – cu 26,3%, Anenii Noi – cu 24,3%, Ceadîr-Lunga – cu 23,7%.

▪ Neprezentarea în modul stabilit a declaraţiilor trimestriale de către contribuabili a favorizat formarea, la 31.12.2009, a datoriilor BASS faţă de contribuabili în sumă de 103,3 mil.lei, majorîndu-se cu 21,9 mil.lei faţă de anul 2008. Astfel, în aspect teritorial, cea mai mare parte a contribuabililor care n-au prezentat declaraţiile trimestriale sînt înregistraţi la CTAS din mun.Chişinău, cu cota de 35,7% din numărul contribuabililor înregistaţi, urmată de CTAS Cahul -23,3%, CTAS Orhei – 20,2%, CTAS Taraclia – 19,3% şi CTAS Bălţi – 16,3%.

▪ Neunificarea şi neactualizarea normelor ce reglementează procedura de transmitere a datelor privind contribuţiile la BASS, a principiilor de colaborare între CNAS şi IFPS, precum şi neîntocmirea actelor de verificare între părţi la finele perioadelor de gestiune, cu specificarea veniturilor calculate, încasate şi a restanţelor înregistrate, generează dificultăţi privind tratarea uniformă a diferenţelor în sistemele de raportare la CNAS şi IFPS.

→ Cu privire la cheltuieli:

▪ Cheltuielile BASS au fost executate în sumă de 7607,2 mil.lei, ce constituie 99,2% faţă de planul precizat, înregistrînd o economie în sumă de 59,5 mil.lei.

▪ Cheltuielile totale executate ale BASS includ drepturile plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat (85,5%, sau 6500,9 mil.lei) şi drepturile plătite de la bugetul de stat (14,4%, sau 1094,6 mil.lei), înregistrînd o creştere cu 20,5%, sau cu 1292,0 mil.lei, în comparaţie cu anul 2008, datorită unor politici sociale orientate spre indexarea pensiilor, majorarea fondului de protecţie a familiilor cu copii, fondului de indemnizaţii, precum şi a unor drepturi plătite de la bugetul de stat.

▪ Ponderea semnificativă în cheltuielile finanţate din BASS revine cheltuielilor Fondului de pensii – 5438,8 mil.lei, sau 83,2%, care au fost executate la nivel de 100%. Verificarea regularităţii şi plenitudinii calculării pensiilor, în baza unor eşantioane, n-a relevat oarecare abateri de la prevederile regulamentare.

▪ Prestaţiile sociale de stat în anul 2009 au fost distribuite prin oficiile poştale ale Î.S. “Poşta Moldovei” – în proporţie de 80,9%, şi prin intermediul S.A. “Banca de Economii” – de 19,1%. S-a constatat nerespectarea de către două centre poştale raionale a condiţiilor contractuale ce ţin de rambursarea mijloacelor băneşti neutilizate la sfîrşitul lunii.

▪ Cheltuielile pentru restabilirea sănătăţii prin tratament balneosanatorial şi reabilitare a persoanelor asigurate, executate în limita alocărilor precizate şi reflectate în Raportul privind executarea BASS pe anul 2009, referitor la executarea fondului de recuperare a sănătăţii, nu sînt confirmate prin actul de verificare cu Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) privind utilizarea biletelor. CNSM n-a prezentat raportul privind utilizarea biletelor în perioada anului 2009 şi n-a aprobat actul de verificare privind soldul biletelor de tratament la 31.12.2009, ce constituie 663 de bilete în sumă de 2590,2 mii lei.

▪ Cheltuielile pentru întreţinerea aparatului CNAS în anul 2009 au înregistrat o creştere semnificativă cu suma de 36,9 mil.lei, sau cu 38%, în raport cu anul 2008, fapt determinat preponderent de procurarea unor imobile în sect. Botanica al mun.Chişinău şi în or.Nisporeni. La procurarea acestor imobile, CNAS n-a studiat suficient piaţa imobiliară, ofertele din regiune, precum şi n-a aplicat principiul economicităţii.

Imobilul din or.Nisporeni a fost procurat cu valoarea 1 m² de 12,5 mii lei (echivalentul a 800 euro).

CNAS, la încheierea contractului de vînzare-cumpărare a imobilului din sect.Botanica, n-a specificat şi n-a delimitat bunurile ce constituie obiectul contractului, fapt ce a determinat procurarea unor imobile neautorizate (421,3 m²), care nu pot forma obiectul unui contract (acestea fiind incluse în valoarea contractului de 47,5 mil.lei), creîndu-se riscul neasigurării integrităţii patrimoniului procurat.

Situaţia implementării prevederilor Legii nr.113-XVI determină necesitatea de reglementare şi implementare a formei de raportare a executării BASS.

Lipsa criteriilor de reglementare a situaţiilor susţinerii de către bugetul de stat a BASS, prin acoperirea deficitului BASS, a determinat înregistrarea următorilor indicatori:

- majorarea soldului disponibilităţilor băneşti la finele anului;

- micşorarea deficitului BASS;

- majorarea neîntemeiată a necesităţii transferurilor de la bugetul de stat către BASS, fără a se ţine cont de unii indicatori deja executaţi ai BASS.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- prezentarea în modul stabilit, pentru aprobare, a structurii Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

II.3. Auditul Raportului Guvernului privind executarea

fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală

Rezumat

Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pe anul 2009 au fost aprobate atît la venituri, cît şi la cheltuieli în sumă de 3471,5 mil.lei, sau cu 825,3 mil.lei (23,8%) mai mult faţă de veniturile şi cheltuielile aprobate pentru anul 2008. Efectele crizei economico-financiare au impus modificarea parametrilor macroeconomici, care, la rîndul său, au condiţionat necesitatea operării unor modificări ale FAOAM. Urmare acestora, prevederile definitive la partea de venituri a FAOAM au constituit 2850,7 mil.lei, iar la partea de cheltuieli – 3101,5 mil.lei, cu un deficit bugetar aprobat de 250,8 mil.lei. Potrivit Raportului privind executarea (utilizarea) FAOAM în anul 2009, exerciţiul bugetar s-a încheiat cu un deficit de 192,5 mil.lei, acesta fiind mai mic în cifre absolute cu 58,3 mil.lei faţă de limita prevederilor precizate.

În comparaţie cu anul 2008, volumul total al cheltuielilor executate atestă o creştere de 19,4%, ceea ce în valoare absolută constituie 499,4 mil.lei, inclusiv ale fondului de bază – cu 498,6 mil.lei (20,2%), ale fondului de rezervă – cu 11,8 mil.lei (41,8%), cheltuielilor administrative – cu 1,0 mil.lei (3,4%). Totodată, cheltuielile fondului măsurilor de profilaxie s-au diminuat – cu 12,0 mil.lei (33%).

Pentru cheltuielile administrative (întreţinerea Direcţiei executive a CNAM, agenţiilor teritoriale şi pentru organizarea şi funcţionarea sistemului) au fost utilizate mijloace în sumă de 30,1 mil.lei, sau 97,1% faţă de suma prevăzută, ceea ce constituie 1% din veniturile acumulate. Potrivit prevederilor legale, plafonul maxim al cheltuielilor administrative poate atinge ponderea de 2% din totalul de venituri ale FAOAM, acumulate în anul de gestiune. Se atestă tendinţa de diminuare constantă a ponderii acestora în totalul de venituri acumulate, care s-a diminuat de la 1,7% – în anul 2004 pînă la 1,0% – în anul 2009.

Auditul a constatat prezenţa unor nereguli, probleme şi abateri la gestionarea FAOAM, şi anume: creşterea datoriilor contribuabililor faţă de FAOAM; admiterea de către unii agenţi economici a abaterilor de la normele legale, care generează necalcularea şi nevirarea în cuantumul şi în termenele stabilite a plăţilor cuvenite la buget; gradul insuficient de valorificare a mijloacelor destinate medicamentelor compensate; contractarea serviciilor medicale prestate de către IMSP neacreditate; carenţe în funcţionarea sistemului de control intern al CNAM şi al IMSP.

Concomitent, rezultatele auditelor efectuate la unele IMSP au relevat prezenţa unor neregularităţi şi deficienţe analogice, unele din ele fiind constatate şi în urma auditelor efectuate anterior de Curtea de Conturi. Astfel, s-a constatat că IMSP activează în baza diferitor acte normative: unele în baza statutelor, altele – conform regulamentelor; capitalul social al IMSP fondate de MS nu este înregistrat în statutele acestora şi nu este ajustat de la momentul înregistrării în evidenţa contabilă; unele entităţi auditate au utilizat ineficient utilajul medical performant; procedurile de achiziţii publice au fost efectuate cu nerespectarea cadrului legal.

În cadrul auditului Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009, Curtea de Conturi a auditat gestionarea mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi a altor mijloace financiare în anul 2009 la CNAM, la o agenţie teritorială a acesteia şi la 9 IMSP, avînd drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile precum că indicatorii bugetari ai parţii de venituri şi celei de cheltuieli din Raportul privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul 2009, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă la situaţia din 31.12.2009 şi referitor la faptul că operaţiunile financiare la instituţiile auditate sînt efectuate regulamentar şi legal.

În funcţie de riscurile identificate şi luînd în consideraţie obiectivele auditului, concomitent cu auditarea mijloacelor FAOAM, administrate de CNAM, au fost auditate integral*, cu exprimarea opiniilor asupra situaţiilor financiare raportate, 3 IMSP (Spitalul Clinic Republican, Institutul de Cardiologie şi SCRC “Em.Coţaga”), precum şi CNAM (aparatul administrativ), şi efectuate verificări ale unor operaţiuni legate de achiziţionarea şi utilizarea medicamentelor, utilajului, produselor alimentare, unor aspecte ce ţin de evidenţa contabilă şi de raportare în cadrul a 4 IMSP (Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină Urgentă, Staţia Zonală Asistenţa Medicală Urgentă “Centru”, Spitalul Clinic de boli infecţioase “T.Ciorbă”, Spitalul Clinic municipal “Sfânta Treime”) şi 2 Asociaţii Medicale Teritoriale – “Centru” şi “Ciocana”.

____________________

* Notă: Auditarea situaţiilor financiare raportate în dările de seamă anuale pe toate sursele: CNAM, mijloace proprii, ajutoare umanitare, granturi, sponsorizări etc.

Opiniile de audit, exprimate de auditorii Curţii de Conturi, asupra rapoartelor financiare şi regularităţii gestionării mijloacelor financiare şi a patrimoniului public de către IMSP se conţin în Anexa nr.2 la prezentul Raport.

Constatările auditului

Raportul anual prezentat Guvernului nu conţine date privind cheltuielile efective suportate de către IMSP, soldurile de mijloace băneşti rămase în conturile IMSP la finele perioadei de gestiune, valoarea stocurilor de medicamente, mărimea fondului de rezervă al IMSP format din contul mai multor surse, inclusiv din FAOAM. Aceste date se conţin în Raportul “Despre îndeplinirea devizului de venituri şi cheltuieli (business-plan) ale instituţiilor medico-sanitare din mijloacele fondurilor de asistenţă obligatorie medicală”, Formularul 1-16d, întocmit de către fiecare IMSP şi prezentat CNAM, pentru totalizarea datelor şi prezentarea acestora doar Ministerului Finanţelor şi Ministerului Sănătăţii.

În calitate de administrator al FAOAM, CNAM îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova prin intermediul a 12 agenţii teritoriale. Pentru prestarea serviciilor medicale sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în anul 2009, CNAM a încheiat contracte cu 165 de instituţii medico-sanitare.

→ Cu privire la veniturile FAOAM

Prevederile definitive la partea de venituri a FAOAM, conform Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009 nr.263-XVI din 11.12.2008, au însumat 2850,7 mil.lei, execuţia de ansamblu constituind 2878,9 mil.lei, sau cu 28,2 mil.lei (1%) peste nivelul prevederilor precizate, acestea înregistrînd o majorare, în comparaţie cu cele realizate în anul 2008, cu 7,1%, sau în cifre absolute – cu 190,2 mil.lei.

Auditul a constatat prezenţa unor probleme, nereguli şi abateri la formarea FAOAM, cum ar fi:

▪ Descreşterea numărului de persoane asigurate individual de la 35,3 mii persoane în anul 2008 pînă la 25,7 mii persoane – în anul 2009, sau cu 37,3% mai puţin, cauzată de neatragerea şi neincluderea în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală a persoanelor care urmează să se asigure în mod individual.

▪ Creşterea datoriilor contribuabililor faţă de FAOAM de 2,7 ori faţă de anul 2008, care la 01.01.2010 constituiau 10,6 mil.lei, în urma neîntreprinderii măsurilor eficiente de administrare fiscală de către Serviciul Fiscal de Stat. În unele unităţi administrativ-teritoriale restanţele contribuabililor faţă de FAOAM s-au majorat de 3-10 ori, inclusiv în: r-nul Anenii Noi – de 9,6 ori, mun.Chişinău – de 3,8 ori, mun.Bălţi – de 3,3 ori etc.

▪ Admiterea de către unii agenţi economici a abaterilor de la normele legale, care generează necalcularea şi nevirarea în cuantumul şi în termenele stabilite a plăţilor cuvenite la buget. Se exemplifică situaţia constatată la S.R.L. “Duvisil”, care a executat lucrări în volum de 10,4 mil.lei, totodată vărsînd în FAOAM prime în sumă de numai 10,7 mii lei.

→ Cu privire la cheltuielile FAOAM

Partea de cheltuieli a FAOAM în anul 2009 a fost executată în mărime de 3071,4 mil.lei, ceea ce reprezintă 99,0% din cele precizate (3101,5 mil.lei), sau cu 30,1 mil.lei mai puţin. În comparaţie cu anul 2008, volumul total al cheltuielilor executate atestă o creştere de 19,4%, ceea ce în valoare absolută constituie 499,4 mil.lei.

Mijloacele nevalorificate în sumă totală de 30,1 mil.lei au suplimentat soldul de mijloace disponibile ale FAOAM din contul cărora a fost acoperit deficitul anului 2009 în mărime de 192,5 mil.lei, acesta fiind mai mic în cifre absolute cu 58,3 mil.lei faţă de limita prevederilor precizate. Soldul de mijloace disponibile ale FAOAM, la 31.12.2009, însuma 353,1 mil.lei.

Pentru cheltuielile administrative (întreţinerea Direcţiei executive a CNAM, agenţiilor teritoriale şi pentru organizarea şi funcţionarea sistemului) au fost precizate mijloace în sumă de 31,0 mil.lei, efectiv cheltuindu-se 30,1 mil.lei, ponderea majoră revenind cheltuielilor pentru retribuirea muncii, care au constituit 57,6 % (17,3 mil.lei). Salariul mediu lunar al unui angajat din Direcţia executivă a CNAM, în anul 2009, a constituit 5,2 mii lei, micşorîndu-se cu 1,0 mii lei faţă de perioada precedentă.

Deficienţe şi disfuncţionalităţi ale sistemului de gestionare şi utilizare a mijloacelor FAOAM:

▪ contractarea serviciilor medicale cu 15 IMSP neacreditate, valoarea contractelor constituind 161,0 mil.lei;

▪ înregistrarea executării scăzute a cheltuielilor pe structură ale Fondului măsurilor de profilaxie la nivel de 63,1%, ceea ce în cifre absolute constituie 21,1 mil.lei, concomitent cheltuielile acestuia fiind în descreştere faţă de anul 2008;

▪ nevalorificarea mijloacelor destinate medicamentelor compensate cu 6,5 mil.lei;

▪ abordări diferite faţă de IMSP de acelaşi nivel la contractarea serviciilor medicale din contul fondului de bază, aceasta generînd plasarea IMS în condiţii diferite, astfel încît unele încheie anul de gestiune cu profit net, iar altele înregistrează pierderi nete;

▪ neexercitarea la nivelul cuvenit a funcţiei de control al gestionării mijloacelor financiare alocate IMS din FAOAM;

▪ carenţe în funcţionarea sistemului de control intern al CNAM şi al IMSP (lipsa procedurilor scrise la implementarea sistemului de control intern, precum şi neidentificarea riscurilor ce ar putea afecta activitatea acestora etc.);

▪ achiziţia materialelor de protecţie individuală pentru combaterea gripei A(H1N1) cu abateri privind calitatea şi cu încălcarea termenelor prevăzute.

→ Cu privire la gestionarea mijloacelor financiare de către instituţiile medico-sanitare publice auditate.

Misiunile de audit efectuate la cele 9 IMSP menţionate au constatat deficienţe şi probleme, după cum urmează:

▪ Instituţiile medico-sanitare publice activează în baza diferitor acte normative, din care:

- SCRC “Em.Coţaga”, Spitalul Clinic Republican, SCBI “Toma Ciorbă”, SZ AMU “Centru”, AMT “Centru”, AMT “Ciocana” şi SCM “Sfânta Treime” – în baza statutelor aprobate de fondatori (Ministerul Sănătăţii şi Consiliul municipal Chişinău);

- CNŞPMU şi Institutul de Cardiologie – conform regulamentelor de activitate aprobate de Ministerul Sănătăţii.

▪ Capitalul social al IMSP, fondate de MS, nu este înregistrat în statutele şi regulamentele acestora, ci doar în bilanţurile contabile. La IMSP şi la instituţiile fondate de către Consiliul municipal Chişinău capitalul social nu este ajustat de la momentul înregistrării în evidenţa contabilă, deşi în această perioadă fondatorii au transmis acestora active materiale în mărimi considerabile.

▪ Instituţiile medico-sanitare publice au constituit fonduri de rezervă doar din mijloacele financiare obţinute anual din FAOAM, totodată neformînd fonduri de dezvoltare prevăzute expres în statute. Astfel, obiectivele ce urmează a fi realizate prin crearea fondurilor de dezvoltare nu se ating, nefiind dezvoltată baza tehnico-materială a IMSP.

▪ Instituţiile medico-sanitare publice sînt înregistrate ca instituţii la autogestiune, nonprofit, totodată, unele instituţii au înregistrat în perioada de gestiune profit, iar altele pierderi, din care:

- profit: SZ AMU “Centru” – 21,8 mil.lei; Institutul de Cardiologie – 5,7 mil.lei; SCBI “Toma Ciorbă” – 1,1 mil.lei; AMT“Centru” – 2,5 mil.lei; AMT “Ciocana” – 1,0 mil.lei;

- pierderi: CNŞPMU – 3,3 mil.lei; Spitalul Clinic Republican – 0,1 mil.lei; SCM “Sfânta Treime” – 1,9 mil.lei.

▪ Unele entităţi auditate au utilizat ineficient utilajul medical performant şi costisitor achiziţionat de către acestea, precum şi primit centralizat de la Ministerul Sănătăţii, din care se exemplifică următoarele:

- instalaţiile de radiodiagnostic digitale, cu valoarea de 8,8 mil.lei, achiziţionate din sursele bugetului de stat de către MS, repartizate Spitalului Clinic Republican şi SCM “Sfânta Treime”, nu funcţionează în regim digital, iar furnizorul nu înlătură deficienţele aferente, deşi acestea sînt cunoscute încă de la testare;

- instalaţia de radiodiagnostic digitală cu valoarea de 5,3 mil.lei, achiziţionată de MS din contul surselor centralizate şi livrată Spitalului Clinic Republican, staţionează, nefiind dată în exploatare pe parcursul a 12 luni;

- aparatul pentru anestezie cu valoarea de 784,5 mii lei a fost repartizat de către Ministerul Sănătăţii Spitalului Clinic Republican în lipsa compresorului necesar pentru funcţionarea utilă a acestuia. Pentru a fi utilizat, aparatul performant a fost conectat la compresorul aparatului deja existent, nefiind posibilă utilizarea concomitentă a ambelor aparate;

- la Institutul de Cardiologie utilajul medical performant (complexul angiografic cu valoarea de 10,9 mil.lei şi sistemul radiologic cu valoarea de 3,5 mil.lei), în lipsa condiţiilor pentru instalarea şi darea în exploatare a acestuia, n-a fost utilizat timp îndelungat, iar după punerea în funcţiune, aparatele angiografice sînt folosite sub capacităţile tehnice ale acestora, din lipsa specialiştilor în domeniu.

▪ Procedurile de achiziţii publice au fost efectuate, în unele cazuri (la SCRC “Em.Coţaga”, Spitalul Clinic Republican, SCBI “Toma Ciorbă”, SCM “Sfânta Treime” CNŞPMU şi Institutul de Cardiologie), cu nerespectarea cadrului legal, inclusiv:

- fără depunerea garanţiilor de bună execuţie a contractelor de către cîştigătorii licitaţiilor. Drept urmare, aceştia nu şi-au onorat obligaţiile contractuale, iar faţă de ei n-au fost aplicate sancţiunile stabilite în contractele încheiate;

- în cadrul entităţilor nu sînt stabilite priorităţi clar definite pentru monitorizarea contractelor, îndeosebi a celor aferente achiziţiilor de produse alimentare. În consecinţă, în cadrul verificărilor documentare şi inspecţiilor efectuate la depozitele alimentare s-au constatat nereguli generate de neexecutarea conformă a clauzelor contractuale de către operatorii economici contractaţi. Majoritatea operatorilor economici cu care au fost încheiate contracte de livrare a produselor alimentare n-au respectat termenele de livrare, nomenclatura şi calitatea produselor alimentare;

- de către Spitalul Clinic Republican au fost achiziţionate medicamente cu valoarea de 463,4 mii lei, care nu sînt incluse în lista medicamentelor aprobată de MS şi nu sînt prevăzute nici în formularul farmacoterapeutic al acestuia, aprobat prin ordinul conducătorului entităţii.

▪ Ministerul Sănătăţii n-a elaborat criteriile şi normele-tip de care să se conducă instituţiile la elaborarea criteriilor individuale conform specificului instituţiei. Ca urmare, la stabilirea salariilor tarifare angajaţilor instituţiilor respective nu s-a ţinut cont de criteriile şi normele de evaluare a performanţelor profesionale individuale de calitate a muncii.

▪ Spitalul Clinic Republican a suportat cheltuieli ineficiente pentru spălarea lenjeriei în sumă de 420,0 mii lei, în rezultatul contractării serviciilor respective la preţuri majorate, precum şi pentru întreţinerea căminului în sumă de 81,2 mii lei, urmare nestabilirii unui tarif de cazare care ar permite acoperirea cheltuielilor de întreţinere a căminului.

▪ La unele instituţii auditate s-au constatat deficienţe majore la ţinerea evidenţei contabile, după cum urmează:

- la Spitalul Clinic Republican cheltuielile legate de reparaţii capitale ale încăperilor în sumă de 2,3 mil.lei n-au fost contabilizate pe obiecte. Calcularea uzurii pe unele fonduri fixe s-a efectuat neregulamentar, generîndu-se majorarea neîntemeiată a cheltuielilor instituţiei cu 1,1 mil.lei. A fost diminuată cu 2,2 mil.lei valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe, precum şi înregistrată neregulamentar valoarea activelor pe termen lung de 5,3 mil.lei. Acesta n-a înregistrat în modul stabilit de cadrul legal drepturile de proprietate asupra terenurilor aferente cu suprafaţa de 12,6 ha;

- la Institutul de Cardiologie contabilizarea eronată a unor operaţiuni a afectat exactitatea şi realitatea unor conturi contabile, concomitent producînd efecte negative asupra autenticităţii datelor din rapoartele financiare în valoare de 5,4 mil.lei. Calcularea uzurii pe unele fonduri fixe s-a efectuat neregulamentar, generîndu-se micşorarea neîntemeiată a cheltuielilor instituţiei cu 441,2 mii lei şi nereflectarea sumei menţionate în raportul statistic;

- SCM “Sfânta Treime” a majorat pierderile cu valoarea stocurilor de medicamente – de 937,8 mii lei şi cu valoarea uzurii mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit – de 733,6 mii lei;

- CNŞPMU a înregistrat la venituri bunurile intrate cu titlu gratuit cu valoarea de 9,0 mil.lei, iar la cheltuieli – doar uzura acestora, fiind influenţate rezultatele activităţii economico-financiare a instituţiei prin micşorarea pierderilor cu această sumă;

- SCBI “Toma Ciorbă” n-a înregistrat la venituri şi la cheltuieli uzura activelor pe termen lung, primite centralizat şi cu titlu gratuit, în sumă de 1,8 mil.lei, precum şi la venituri din activitatea operaţională bunurile primite cu titlu gratuit şi utilizate în sumă de 634,2 mii lei.

Concluzie generală:

Deficienţele şi iregularităţile constatate au fost determinate de nivelul scăzut de monitorizare din partea Ministerului Sănătăţii a realizării politicilor în sănătate, perfecţionării şi ajustării continue a cadrului normativ de domeniu pentru instituţiile medico-sanitare publice, de lipsa controlului din partea Ministerului Sănătăţii şi a Consiliului municipal Chişinău asupra activităţii instituţiilor medico-sanitare şi de inexistenţa unor politici de contabilitate conform specificului activităţii acestora, precum şi de lipsa unui control intern eficient în cadrul instituţiilor.

Contabilizarea eronată a unor operaţiuni a afectat exactitatea şi realitatea unor conturi contabile ale IMSP, însă ţinîndu-se cont de nivelul de materialitate, erorile comise n-au afectat veridicitatea şi realitatea Raportului privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul 2009, întocmit de CNAM şi prezentat Guvernului, spre aprobare, în toate aspectele semnificative.

Cît priveşte Raportul privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul 2009, se menţionează următoarele.

Lipsesc normele de organizare şi de ţinere a evidenţei contabile de către CNAM. Dat fiind că Ministerul Finanţelor nu a aprobat astfel de norme, după cum prevede art.26 alin.(1) din Legea contabilităţii, CNAM ţine evidenţa contabilă a executării bugetului fondurilor conform Standardelor Naţionale de Contabilitate, după cum prevede Regulamentul cu privire la politica de contabilitate a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, însă Standardele Naţionale de Contabilitate nu prevăd specificul ţinerii evidenţei contabile a FAOAM. Ca şi în anii precedenţi, structura şi formatul Raportului privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul 2009 nu sînt caracteristice unui raport financiar. Chiar dacă Guvernul, la 22.04.2010, a aprobat structura Raportului anual privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aceasta nu reflectă situaţia în toate aspectele complexităţii sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi a părţilor încadrate în acest sistem, informaţia fiind redată succint şi la general, fără elucidarea cauzelor de utilizare sub nivelul planificat a mijloacelor financiare; lipsesc datele privind creanţele şi datoriile IMS aferente mijloacelor obţinute din FAOAM, stocurile de materiale şi de medicamente, soldurile de mijloace băneşti rămase în conturile IMS la finele anului de gestiune, precum şi alte date importante pentru luarea diferitor decizii.

În opinia auditorilor, bazată pe activităţile de audit efectuate, indicatorii bugetari privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală la partea de venituri şi cea de cheltuieli*, prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă pentru anul bugetar care s-a încheiat la 31.12.2009, precum şi a rezultatelor operaţiunilor şi fluxurilor de trezorerie ale CNAM privind finanţarea IMS, aferente exerciţiului contabil încheiat la data menţionată.

____________________

* Notă: Indicatorii sînt calculaţi în baza datelor oficiale ale SFS, CNAM, MF şi reprezintă executarea de casă a părţii de venituri şi părţii de cheltuieli ale FAOAM.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- ca Raportul anual privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prezentat Parlamentului, să fie însoţit de informaţia totalizatoare prezentată CNAM de IMS în Formularul 1-16 d, pentru o posibilă utilizare la luarea unor decizii, iar nota explicativă a Raportului anual să dezvăluie cauzele ce influenţează executarea părţii de venituri şi celei de cheltuieli ale FAOAM.

II.4. Auditul bugetelor unor UAT şi UTA Găgăuzia

Rezumat

Veniturile pe ansamblu, încasate la bugetele UAT, au fost sub nivelul prevederilor definitive cu suma de 82,1 mil.lei, respectiv cu 1,3% mai mici decît cele stabilite în urma rectificărilor. Analogic, sub nivelul prevederilor definitive au fost executate şi cheltuielile pe ansamblu ale bugetelor UAT cu suma de 379,5 mil.lei (5,5%).

Gradul de autofinanţare a cheltuielilor bugetelor locale din veniturile proprii în anul 2009 a fost de 40,8%, micşorîndu-se faţă de perioada anului precedent cu 3,9 puncte. Diminuarea veniturilor proprii pentru executarea responsabilităţilor care revin autorităţilor publice locale marchează o evoluţie negativă în consolidarea autonomiei locale, precum şi denotă o stagnare a procesului de descentralizare fiscală.

Acţiunile de audit efectuate la unele autorităţi ale administraţiei publice locale şi instituţii finanţate de la bugetul municipal Chişinău şi bugetul raional Căuşeni au relevat că managementul financiar al execuţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetului nu au avut tendinţe de îmbunătăţire, persistînd un număr însemnat de nereguli şi abateri de la normele legale, menţionate şi în cadrul auditelor/controalelor anterioare.

Deşi faţă de perioada anterioară supusă auditării s-a constatat o sporire a responsabilităţii manageriale a executorilor de buget de diferite niveluri din UTA Găgăuzia, auditul efectuat a constatat un şir de nereguli care au avut un impact negativ asupra execuţiei bugetului autonomiei.

Urmare misiunilor de audit, au fost constatate deficienţe semnificative la execuţia celor trei bugete auditate (bugetul municipal Chişinău, bugetul UTA Găgăuzia şi bugetului raional Căuşeni) şi la utilizarea resurselor financiare publice pentru investiţii capitale din bugetul raional Dubăsari, printre acestea enumerîndu-se: neinventarierea materiei impozabile, precum şi nerealizarea integrală a veniturilor proprii la bugetele UAT stabilite de audit în sumă totală de 48,3 mil.lei, efectuarea unor cheltuieli neregulamentare în sumă de 5,5 mil.lei, inclusiv în domeniul investiţiilor şi construcţiilor capitale, unele ducînd la formarea unor datorii creditoare neasigurate financiar, gestionarea ineficientă a patrimoniului public, nerespectarea prevederilor legale la ţinerea evidenţei contabile, raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale în sumă totală de 246,0 mil.lei.

În viziunea auditorilor, aceste nereguli şi abateri au fost condiţionate de preocuparea insuficientă a factorilor responsabili de asigurarea unui management financiar guvernat de buna gestiune a banilor publici, de lipsa unor reglementări interne care ar asigura un control intern adecvat la componenta utilizare a mijloacelor publice, precum şi de lipsa de claritate şi de caracterul interpretabil al unor acte normative.

Constatările auditului

→ Cu privire la veniturile bugetelor UAT

▪ Verificările conturilor anuale de execuţie a bugetelor auditate denotă că, în anul 2009, veniturile bugetului municipal Chişinău au fost executate sub nivelul prevederilor bugetare definitive cu 77,4 mil.lei, iar ale bugetului raional Căuşeni – cu 2,5 mil.lei. Situaţia respectivă a fost determinată, în principal, de declinul în economia naţională în rezultatul crizei economice, precum şi de preocuparea insuficientă a autorităţilor locale atît în domeniul evaluării veniturilor la etapa de elaborare a bugetelor locale, cît şi la urmărirea încasării acestora pe parcursul execuţiei bugetare.

▪ Analogic anilor precedenţi, un impact negativ asupra acumulării veniturilor l-au avut restanţele contribuabililor faţă de bugetele locale, care, în perioada auditată, au fost în creştere permanentă. Astfel, la situaţia din 01.01.2010, restanţa la bugetul UTA Găgăuzia a constituit suma de 19,7 mil.lei, care s-a majorat, comparativ cu anul precedent, cu 4,1 mil.lei (26%). Se relevă că deşi, la situaţia din 01.01.2007, în temeiul unor prevederi legale, au fost anulate restanţele la bugetul UTA Găgăuzia în sumă de 52,7 mil.lei, peste 3 ani de la amnistia fiscală contribuabilii au acumulat restanţe în cuantum de 37% din suma restanţelor anulate.

▪ Existenţa unui management defectuos în execuţia veniturilor proprii, precum şi abaterile şi neregulile constatate de audit au generat neevidenţierea şi neîncasarea unor venituri cuvenite în bugetul municipal Chişinău în sumă totală de 46,3 mil.lei şi în bugetul UTA Găgăuzia în sumă de 2,0 mil.lei, din care se exemplifică:

• Nerealizarea veniturilor la bugetul municipal Chişinău în sumă estimată la 21,3 mil.lei, determinată de neîntreprinderea măsurilor privind încasarea plăţilor din comercializarea şi arenda terenurilor proprietate publică locală.

• Utilizarea ineficientă a terenurilor proprietate publică de către unele primării ale UTA Găgăuzia, ca urmare fiind estimate venituri nerealizate în sumă de 2,0 mil.lei.

• Neexecutarea cerinţelor din hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi de către Consiliul municipal Chişinău care a determinat neadoptarea deciziei privind majorarea cuantumului unor taxe locale, ceea ce a avut ca impact ratarea veniturilor în mărime de circa 4,7 mil.lei. Încălcarea prevederilor legale şi neasigurarea executării deciziilor Consiliului municipal Chişinău au dus la neîncasarea unor venituri pasibile în mărime de circa 4,3 mil.lei.

• Neîntreprinderea măsurilor în vederea încasării sumelor datorate pentru chiria bunurilor imobile în sumă de 7,4 mil.lei, precum şi referitor la încheierea contractelor cu chiriaşii a 6,0 mii de apartamente neprivatizate, determină neîncasarea veniturilor cuvenite la bugetul municipal. Transmiterea spaţiilor în locaţiune, în lipsa unui studiu al cuantumului mediu al chiriei existent pe piaţa imobiliară, are ca impact diminuarea veniturilor la bugetul municipal Chişinău.

• Preocuparea insuficientă a autorităţii deliberative şi celei executive din mun.Chişinău în ceea ce priveşte modul de administrare a veniturilor de la dividendele aferente cotei de participare în societăţile pe acţiuni, precum şi de la defalcările din profitul net al întreprinderilor municipale n-a făcut posibilă realizarea veniturilor în sumă de 8,6 mil.lei.

Autorităţile administraţiei publice locale ale UTA Găgăuzia nu s-au folosit în măsură deplină de drepturile acordate acţionarului majoritar, neadoptînd decizii privind cuantumul profitului net destinat pentru plata dividendelor, care urmau să se facă venituri la bugetul respectiv.

▪ La subdiviziunile Consiliului municipal Chişinău au fost constatate deficienţe la realizarea mijloacelor speciale, care au însumat 2,1 mil.lei, acestea fiind acumulate în lipsa unor tarife aprobate în modul reglementat de legislaţia în vigoare.

▪ Lipsa evidenţei şi raportării datelor privind împrumuturile angajate la finanţarea deficitului bugetar şi cele angajate de agenţi economici sub garanţia bugetului UTA Găgăuzia generează riscul ca volumul total al împrumuturilor să depăşească limita de 20% din veniturile bugetare ale autonomiei.

→ Cu privire la cheltuielile bugetelor UAT

▪ În procesul de elaborare şi aprobare a cheltuielilor bugetului municipal Chişinău şi bugetului UTA Găgăuzia nu s-au respectat prevederile legale. Prin urmare:

• Planificarea unor cheltuieli de către instituţiile subordonate Consiliului municipal Chişinău s-a efectuat în lipsa normativelor de cheltuieli pentru amenajarea teritoriului şi întreţinerea drumurilor locale.

• În bugetul UTA Găgăuzia neregulamentar au fost incluse la partea de cheltuieli mijloace pentru achitarea împrumuturilor către instituţiile financiare în sumă de 10,1 mil.lei, care urmau a fi reflectate la partea de deficit bugetar.

▪ În cadrul verificărilor efectuate asupra conturilor de execuţie bugetară ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice subordonate acestora, incluse în programul anual de audit, au fost identificate nereguli şi abateri de la normele legale, mai semnificative fiind următoarele exemple:

• La execuţia bugetului UTA Găgăuzia pe anul 2009 nu s-a reuşit menţinerea cheltuielilor angajate pentru investiţii şi reparaţii capitale în limitele maxime aprobate, ceea ce a determinat formarea unor datorii creditoare neasigurate cu suport financiar în sumă de 1,7 mil.lei.

• Lipsa unor prevederi legale în domeniul susţinerii financiare a activităţii instituţiilor teatral-concertistice şi a acţiunilor sportive la nivel de UTA Găgăuzia, precum şi nerespectarea actelor legislative republicane în domeniul respectiv au determinat efectuarea unor cheltuieli bugetare neregulamentare în sumă totală de 1,8 mil.lei.

• La executarea cheltuielilor curente, instituţiile auditate din subordinea Consiliului municipal Chişinău au efectuat cheltuieli nejustificate, dezafectări de mijloace băneşti, supracheltuieli şi cheltuieli ineficiente în sumă totală de 2,1 mil.lei.

• Modul de alocare şi valorificare a mijloacelor din bugetul municipal Chişinău pentru prestarea serviciilor de salubrizare, amenajarea teritoriului şi reparaţia fondului locativ nu oferă o transparenţă a utilizării lor, fiind nejustificat reflectată la cheltuieli suma de 2,0 mil.lei.

• SCGCD din subordinea Consiliului raional Căuşeni a admis utilizarea ineficientă a mijloacelor cu destinaţie specială în sumă de 0,5 mil.lei, alocate de la bugetul de stat la finanţarea investiţiilor capitale pentru construcţia unui sistem de alimentare cu apă în or.Căuşeni.

▪ La procurarea unor mărfuri şi servicii unele autorităţi executive ale UAT n-au respectat procedura legală de achiziţii publice, evitînd desfăşurarea acestora în condiţii de liberă concurenţă şi transparenţă, necontractînd unele servicii pentru necesităţile publice, neasigurînd garanţia de executare a unor contracte, integritatea şi calitatea dosarelor achiziţiilor publice. Unele din încălcările menţionate au fost consemnate la unele subdiviziuni ale Consiliului municipal Chişinău, la Secţia cultură şi la DGÎTS din subordinea Consiliului raional Căuşeni, precum şi la aparatul preşedintelui raionului Dubăsari.

→ Cu privire la gestionarea patrimoniului

▪ Urmare tergiversării procesului de examinare şi aprobare de către Consiliul municipal Chişinău a transmiterii în gestiune economică a proprietăţii publice locale, 17 IMSP gestionează mijloace fixe cu valoarea iniţială de 410,9 mil.lei, în lipsa contractelor de comodat corespunzătoare.

▪ Adunarea Populară a Găgăuziei şi Comitetul executiv al Găgăuziei nu au determinat organul administraţiei publice responsabil de exercitarea funcţiei de fondator al IMSP. Ca urmare, acestora nu le-a fost transmis regulamentar în gestiune patrimoniu în valoare de 19,8 mil.lei.

▪ Inventarierile efectuate de către autorităţile publice locale ale mun.Chişinău au identificat construcţii iniţiate în anii precedenţi şi nefinalizate pînă la momentul actual în sumă totală de 77,8 mil.lei, care au devenit inutile pentru necesităţile administraţiei publice locale.

▪ Unele entităţi din subordinea Consiliului municipal Chişinău nu au soluţionat situaţia referitor la obiectele şi lucrările recepţionate în urma investiţiilor capitale în sumă totală de 224,3 mil.lei, în vederea transmiterii acestora în posesia unor subdiviziuni ale autorităţilor publice locale, pentru utilizare conform destinaţiei.

▪ Nu au fost realizate măsurile de transmitere în capitalul social al 4 subdiviziuni din cadrul Consiliului municipal Chişinău a patrimoniului proprietate publică în valoare totală de 91,5 mil.lei.

▪ Organele administraţiei publice locale din UTA Găgăuzia nu au elaborat un program de revigorare a societăţilor pe acţiuni în care deţin pachetul majoritar, precum şi nu au întreprins măsuri de corelare a activelor nete cu capitalul social al acestora. Astfel, în trei societăţi pe acţiuni, în care acestea deţin pachetul majoritar de acţiuni, valoarea activelor nete este mai mică decît capitalul social, fapt determinat de o gestionare ineficientă a patrimoniului public al UTA Găgăuzia. Societăţile comerciale ale căror fondator este Consiliul municipal Chişinău au înregistrat un capital statutar cu o diminuare semnificativă faţă de capitalul propriu (activele nete).

▪ Sînt tardive măsurile întreprinse de către unele organe ale administraţiei publice locale în vederea înregistrării la oficiul cadastral teritorial a bunurilor imobile aflate la balanţa lor. Pînă în prezent, DGPPP n-a asigurat înregistrarea la organul cadastral a 925 de imobile cu valoarea estimativă de 172,0 mil.lei, care constituie proprietate publică a UTA Găgăuzia. O situaţie analogică s-a constatat şi la unele entităţi din subordinea Consiliului municipal Chişinău.

▪ Autorităţile publice locale din mun.Chişinău nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietatea municipală şi modul de utilizare a acestuia, ceea ce generează riscul folosirii neautorizate a terenurilor proprietate publică locală şi neîncasarea plăţilor cuvenite.

→ Cu privire la realitatea şi exactitatea datelor din evidenţa contabilă şi a situaţiilor financiare raportate

▪ Organele administraţiei publice locale nu au asigurat contabilizarea corespunzătoare a patrimoniului proprietate publică locală, precum şi raportarea veridică a situaţiilor financiare privind patrimoniul deţinut. În acest sens, exemplificăm următoarele.

• Organele administraţiei publice locale din UTA Găgăuzia, la situaţia din 31.12.2009, nu au înregistrat în evidenţa contabilă şi nu au raportat în modul corespunzător patrimoniu în valoare totală de 222,2 mil.lei, inclusiv: investiţii pe termen lung cu valoarea de 186,3 mil.lei, patrimoniu gestionat de IMSP în valoare de 34,7 mil.lei, produsele cerealiere în valoare de 1,2 mil.lei din rezerva cerealieră a UTA Găgăuzia.

• Primăria municipiului Chişinău nu a contabilizat, în perioada raportată, operaţiunea privind procurarea acţiunilor S.A. “Apă-Canal Chişinău” în sumă de 13,0 mil.lei, care a fost trecută la cheltuielile bugetare, fără a fi înregistrată la majorarea cotei-părţi a Consiliului municipal Chişinău în capitalul social al societăţii. Pe parcursul auditului, deficienţa respectivă a fost înlăturată.

• Primăria municipiului Chişinău avea înregistrat incorect în evidenţa contabilă patrimoniu în valoare de 4,5 mil.lei, asupra căruia nu deţinea dreptul de proprietate.

• Unele instituţii din subordinea Consiliului municipal Chişinău nu au asigurat înregistrarea în evidenţa contabilă a mijloacelor fixe (active nemateriale) în sumă totală de 9,3 mil.lei. Analogic, două primării din raionul Dubăsari nu au înregistrat în evidenţa contabilă mijloace fixe în sumă totală de 1,5 mil.lei.

• Neatribuirea la majorarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe a costului lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale în valoare de 14,0 mil.lei a afectat veridicitatea datelor raportate de unele instituţii publice finanţate de la bugetul raionului Dubăsari.

• DGTPCC din subordinea Consiliului municipal Chişinău a micşorat neregulamentar în evidenţa contabilă valoarea unor obiective cu suma de 32,3 mil.lei. În rezultatul necontabilizării în termen a operaţiunilor economice, au fost denaturate cu suma totală de 1,1 mil.lei situaţiile financiare raportate de Comisariatul General de Poliţie din mun.Chişinău.

▪ Ca rezultat al reflectării incorecte a cheltuielilor efective de la serviciile prestate de unele întreprinderi municipale, datele Raportului privind executarea bugetului municipal Chişinău pe anul 2009 au fost denaturate cu 2,9 mil.lei.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- ca de comun acord cu autorităţile publice locale, să întreprindă măsuri de revigorare şi promovare a procesului de descentralizare administrativă şi fiscală, care constituie obiective strategice în consolidarea autonomiei locale, precum şi duc la sporirea responsabilităţilor de acumulare şi administrare a fondurilor publice.

Capitolul III

AUDITE ALE REGULARITĂŢII LA ALTE AUTORITĂŢI PUBLICE,

AFERENTE ALTOR PERIOADE

Rezumat

În acest compartiment sînt incluse constatările de audit privind regularitatea utilizării mijloacelor financiare publice de către unele autorităţi publice în exerciţiile bugetare anterioare anului 2009: Ministerul Afacerilor Interne (perioada anilor 2002 – 9 luni ale a. 2009); Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – utilizarea mijloacelor alocate de la bugetul de stat pentru subvenţionarea producătorilor agricoli în anul 2008; Î.S. “Fintehinform” – pe anul 2008. Misiunile de audit la aceste entităţi au fost finalizate şi raportate către sfîrşitul anului 2009-începutul anului 2010, de aceea nu au fost reflectate în Raportul pentru exerciţiul bugetar al anului 2008. La utilizarea mijloacelor de către aceste autorităţi au fost admise multiple abateri şi încălcări, generate de nerespectarea normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare, a achiziţiilor publice şi a gestionării patrimoniului. De asemenea, compartimentul include principalele constatări ce vizează utilizarea resurselor financiare destinate lichidării consecinţelor inundaţiilor din anul 2008.

Ministerul Afacerilor Interne

(anii 2002-9 luni ale anului 2009)

Rezumat

Auditul legalităţii unor operaţiuni şi tranzacţii financiare, exercitat la MAI, şi unele verificări efectuate la instituţiile şi întreprinderile subordonate au constatat încălcări de la prevederile legislaţiei în vigoare, deficienţe şi neregularităţi, generate de: ignorarea cadrului legislativ şi normativ, nivelul scăzut al managementului financiar, controlul ineficient la efectuarea cheltuielilor bugetare şi la formarea mijloacelor speciale, precum şi la gestionarea patrimoniului şi achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor. Achiziţiile s-au realizat în lipsa alocaţiilor de la buget, fără efectuarea procedurii legale, ceea ce a minimalizat transparenţa şi potenţialul de a obţine cea mai bună valoare contra cost, generînd efectuarea de cheltuieli suplimentare din contul bugetului de stat. MAI a intervenit în activitatea instituţiilor şi întreprinderilor subordonate, impunîndu-le efectuarea de cheltuieli în interesele aparatului central al MAI şi conducerii acestuia, prin ce a influenţat şi indicatorii economico-financiari ai entităţilor respective.

Constatările auditului

Ministerul Afacerilor Interne nu a gestionat în mod eficace resursele de care dispune, în cadrul auditului fiind constatate următoarele probleme serioase la utilizarea banilor publici şi a patrimoniului public.

▪ În perioada anilor 2003-2009, Direcţia Generală Pază de Stat (DGPS) a procurat şi ulterior a transmis MAI şi subdiviziunilor acestuia diverse bunuri materiale în sumă totală de 13,0 mil.lei, din care: 30 de autoturisme, cu valoarea de 7,8 mil.lei, 2 seturi de mobilă (masă şi 9 scaune din piele) – 77,0 mii lei, 30 de scaune din lemn cu piele – 99,0 mii lei, 3 notebook-uri – 45,1 mii lei, 1 televizor – 32,7 mii lei, 4 telefoane mobile – 48,4 mii lei, diverse materiale de construcţie şi altele. Aceste operaţiuni financiare, nefiind reglementate de actele legislative şi normative în vigoare, au condiţionat formarea de către minister a unei surse suplimentare de venituri şi reflectarea incorectă a acestora la cheltuielile efective ale DGPS.

Achiziţionarea unor bunuri de către DGPS şi MAI s-a efectuat cu abateri semnificative de la legislaţia în vigoare. Exemplificăm, în acest sens, următoarele:

- În anul 2003, DGPS şi subdiviziunile sale, nedispunînd de mijloace aprobate în modul stabilit pentru achiziţionarea autoturismului de tip BMW 520i, eschivîndu-se de la efectuarea achiziţiei publice şi reflectarea regulamentară a cheltuielilor menţionate, a utilizat mijloacele destinate întreţinerii subdiviziunilor pentru procurarea autoturismului cu valoarea de 605,8 mii lei de la S.R.L. “East-Auto-Lada”, care nu este dealer oficial al Companiei BMW. Cheltuielile în sumă de 605,8 mii lei au fost reflectate neîntemeiat la costul materialelor pentru sistemele de semnalizare.

- În cadrul unei licitaţii deschise din anul 2005, iniţiată la cererea DGPS de către grupul de lucru pentru achiziţii al MAI, pentru subdiviziunile DGPS s-au solicitat 38 de autovehicule echivalentul – VAZ. În urma modificărilor în documentele de licitaţie, lista mijloacelor de transport solicitate de către DGPS s-a micşorat cu 14 unităţi de transport echivalentul – VAZ, fiind introdus un mijloc de transport echivalentul – Toyota LC 120. La licitaţie firma “Transatlantic” S.R.L. a fost unicul ofertant care a propus autoturismul de tip “Toyota Prado” cu preţul de 675,4 mii lei, oferta căruia a şi fost declarată cîştigătoare. În baza unui ordin al ministrului afacerilor interne, acesta a fost transmis cu titlu gratuit de la balanţa DGPS la balanţa Centrului tehnic şi transport (CTT) şi utilizat pentru deservirea ministrului.

- În cadrul altei licitaţii publice din anul 2007, MAI a achiziţionat autoturismul “LEXUS LX470 Grandi” de la firma “Transatlantic” S.R.L., cu valoarea de 1188,0 mii lei, care este cu 499,3 mii lei mai scump decît preţul cu care realiza autoturisme de acest tip Compania GABY ELIAS TRD. CO. LLC.

- Nerespectînd principiile economicităţii şi eficacităţii la utilizarea mijloacelor publice, în anii 2007-2009, DGPS a efectuat cheltuieli în sumă de 141,6 mii lei pentru procurarea a 17 telefoane mobile costisitoare din contul subdiviziunilor acesteia, inclusiv au fost procurate 4 telefoane mobile în sumă de 60,7 mii lei, din care 3 cu preţul a cîte 17,3 mii lei.

▪ MAI, în baza acordurilor încheiate cu S.R.L. “Moldasig”, şi-a format, cu nerespectarea prevederilor Legii nr.847-XIII, o sursă neautorizată de venituri în sumă totală de 4,8 mil.lei, mijloacele fiind încasate şi utilizate fără autorizarea Guvernului şi fără reflectarea la partea de venituri şi cea de cheltuieli ale bugetului de stat.

▪ Înstrăinarea de către MAI, în anul 2007, a 2 bunuri imobiliare s-a efectuat cu încălcări ale actelor legislative şi normative în vigoare, nefiind publicat în modul stabilit comunicatul informativ privind comercializarea, fără expunerea la licitaţii, prin negocieri directe şi fără ca terenurile cu suprafaţa totală de 556,0 ari, aferente imobilelor, sa fie realizate concomitent cu imobilele, ceea ce a generat neîncasări la bugetul public naţional în sumă totală de 27,5 mil.lei.

▪ În anul 2004, un executor judecătoresc al Direcţiei Centru a Departamentului de executare a deciziilor judiciare a sechestrat şi ulterior a comercializat 3 imobile ale MAI (complexul de clădiri şi construcţii de pe str.Pietrarilor 1/3; imobilul din str.Petricani 88/9 şi imobilul din str.Mazililor 34), nefiind publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova comunicatul informativ privind licitaţia, şi fără ca terenurile aferente imobilelor, cu suprafaţa totală de 384,8 ari, să fie realizate concomitent cu imobilele. Ca rezultat, la bugetul public naţional n-au fost încasate mijloace în sumă de 8,8 mil.lei.

▪ Pentru întreţinerea la Liceul de Cadeţi în cadrul Academiei “Ştefan cel Mare” a MAI a elevilor admişi peste limita stabilită, în perioada anilor 2004-2009, au fost efectuate cheltuieli suplimentare din contul componentei de bază a bugetului de stat în sumă totală de 2,3 mil.lei, inclusiv în anul 2008 – 384,3 mii lei.

▪ În urma achitării de către MAI a plăţii în sumă de 502,7 mii lei (inclusiv în anul 2008 – 226,5 mii lei), pentru închirierea încăperilor SPB “Constructorul” din str.Zelinschi 15, care, de fapt, au fost ocupate şi utilizate de către Comitetul raional Botanica al PCRM, au fost efectuate cheltuieli neîntemeiate din mijloacele alocate de la bugetul de stat pentru întreţinerea MAI.

▪ CTT al MAI, pentru întreţinerea automobilului de model RAF-2203, cu numărul de înmatriculare CMT 006, care pe parcursul anilor 2005-2009 (9 luni) a fost utilizat de către Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, neîntemeiat a suportat cheltuieli în sumă totală de 326,2 mii lei.

▪ În rezultatul realizării neregulamentare a achiziţiei unei ambulanţe de către grupul de lucru pentru achiziţii al MAI, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 912,8 mii lei.

▪ În perioada anilor 2002-2009, Direcţiei medico-militare (DMM) a MAI i-au fost transmise materiale procurate de aparatul central al MAI în sumă de 8,1 mil.lei, din care utilaje medicale cu valoarea de 5,6 mil.lei. Nici unul din operatorii economici contractaţi n-a importat utilajele medicale selectate pentru verificare, acestea fiind procurate de la firme “fantomă”.

▪ În baza ordinelor emise de către conducerea MAI în perioada anilor 2002-2009, s-au reţinut neregulamentar din salariile colaboratorilor MAI mijloace băneşti în sumă de 25,1 mil.lei, care au fost transferate DMM şi utilizate de către aceasta pentru întreţinere.

▪ În perioada anilor 2004-2008, Î.S. “Cartuş” a achitat convorbirile telefonice ale ministrului afacerilor interne de la telefonul mobil, efectuînd cheltuieli suplimentare în sumă de 110,4 mii lei.

▪ Responsabilii MAI n-au administrat şi n-au gestionat contractele de locaţiune potrivit actelor normative în vigoare. Calculele privind veniturile din transmiterea în locaţiune a patrimoniului de stat administrat de către MAI au fost efectuate incorect, fără a se ţine cont de clauzele contractelor şi de modificările acestora. În perioada anilor 2005-2008, n-au fost realizate venituri în mărime de 417,2 mii lei, în urma transmiterii în locaţiune a bazei de odihnă “Jemciujina” din Coblevo, Ucraina, neîntemeiat fiind micşorate şi datoriile debitoare cu 297,7 mii lei.

Conform testărilor efectuate în cadrul auditului regularităţii la Direcţia Generală Pază de Stat şi la Direcţia Pază de Stat mun.Chişinău, au fost înregistrate iregularităţi şi erori care au influenţat negativ asupra raportului financiar centralizator pe anul 2008, din care se exemplifică următoarele:

▪ DGPS n-a inclus în cheltuielile pentru premieri mijloacele în mărime de 296,6 mii lei, alocate pentru procurarea cadourilor de preţ cu care au fost premiaţi colaboratorii acesteia. Valoarea unor cadouri de preţ a atins cifra de 5,0 mii lei (generator, boiler, televizor, pat, fereastră şi alte bunuri casnice). Unii colaboratori au fost premiaţi cu asemenea cadouri de cîteva ori pe an, în acelaşi timp acordîndu-li-se şi premii unice în bani (pînă la 11 premii pe an), a căror valoare totală pentru unele persoane cu funcţii de răspundere a constituit pînă la 60,0 mii lei anual, de rînd cu indemnizaţia achitată lunar, care este egală cu 0,5 salarii lunare. Cheltuielile pentru procurarea cadourilor de preţ au fost efectuate neregulamentar din contul mijloacelor alocate pentru achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor neatribuite altor alineate.

▪ Sînt înregistrate eronat în raportul financiar şi cheltuielile pentru achitarea premiilor, acestea fiind diminuate cu 1,6 mil.lei, totodată fiind majorate cu această sumă cheltuielile la alte alineate ale art.111 “Retribuirea muncii”.

Abaterile constatate sînt urmare a ignorării de către factorii responsabili de la MAI şi de la unele instituţii din subordine a cadrului legislativ-normativ, a nivelului scăzut al managementului financiar, a controlului ineficient la efectuarea cheltuielilor bugetare şi la formarea mijloacelor speciale, precum şi la gestionarea patrimoniului şi achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

(anul 2008)

Rezumat

Mijloacele fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli s-au utilizat în condiţii de netransparenţă şi neconsecutivitate, cu nerespectarea, în unele cazuri, a destinaţiei şi fără determinarea impactului acestor fonduri pentru ramura agriculturii. La acordarea unor subvenţii nu s-au verificat temeinic documentele prezentate de către solicitanţi, ceea ce a condiţionat înregistrarea tranzacţiilor cu firme care nu-şi onorează obligaţiile faţă de buget, aceasta determinînd prejudicierea bugetului şi neatingerea, în unele cazuri, a scopurilor stabilite. Cele menţionate au fost cauzate, în special, de lipsa reglementărilor interne, cu stabilirea responsabilităţilor exhaustive pentru realizarea scopurilor.

MAIA, fără modificarea Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.310-XVI²⁷, cu acordul Ministerului Finanţelor, neautorizat a modificat planul de finanţare şi a redistribuit între tipurile de subvenţii suma de 20,9 mil.lei.

____________________

²⁷ Hotărîrea Parlamentului nr.310-XVI din 27.12.2007 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli” (cu modificările ulterioare; în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.310-XVI).

Specialiştii Ministerului au fost antrenaţi în activităţi de subvenţionare a producătorilor agricoli, neexercitîndu-şi pe deplin funcţiile directe în scopul eficientizării activităţii agricole.

Constatările auditului

→ La subvenţionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar şi de fertilizanţi s-au constatat încălcări comise de Grupul de lucru la primirea şi înregistrarea documentelor, o parte din mijloace fiind dezafectate pe un termen de 3-4 luni. Pentru producătorii agricoli, la procurarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, statul a compensat la 2639 de gospodării agricole din republică TVA ce ţine de aceste cheltuieli în sumă de 160,0 mil.lei.

▪ Deşi prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.310-XVI vizează toate persoanele fizice şi juridice din domeniul agricol, real de acestea au beneficiat, în mare parte, întreprinderile mari. Astfel, din 160,0 mil.lei, cota de subvenţionare a gospodăriilor mici este de 16,8 mil.lei, sau 10,5%.

→ Subvenţionarea asigurării riscurilor de producţie în agricultură (27,2 mil.lei)

▪ Documentele privind riscul asigurat se prezentau direct ministerului, fără a fi verificate şi aprobate de către Direcţiile Raionale Agricole (DRA), ceea ce denotă lipsa controlului din partea autorităţilor administraţiei publice locale, care monitorizează gospodăriile agricole şi sînt responsabile de corectitudinea întocmirii documentelor. DRA n-au prezentat ministerului informaţii în scopul prognozării subvenţiilor pentru perioada auditată.

▪ La utilizarea subvenţiilor nu s-a efectuat o analiză privind corelarea dintre valoarea subvenţiei alocate şi valoarea despăgubirilor gospodăriilor agricole, precum şi repartizarea acestora pe unităţi administrativ-teritoriale. Astfel, în perioada auditată, cota despăgubirilor gospodăriilor agricole pentru producerea riscurilor asigurate, calculată de către companiile de asigurări, a constituit 48,3%, iar în ultimii 3 ani – în medie, 44,9%, din buget cheltuindu-se mijloace financiare în sumă de 47,2 mil.lei, iar gospodăriile agricole beneficiind de despăgubiri în sumă de 21,2 mil.lei.

▪ Rezultatele auditului denotă că pentru 12 raioane care au fost protejate de căderea grindinei, cărora pentru riscul asigurat le-au revenit mijloace financiare publice semnificative (53,3 mil.lei), s-au alocat şi efectuat cheltuieli în mărime de 18,7 mil.lei din suma totală de 27,2 mil.lei, destinate asigurării de riscuri (69,0%), din care doar 56,7% constituie cheltuielile pentru asigurarea riscului de grindină.

Potrivit chestionarelor din 11 raioane, gospodăriile agricole au exprimat nemulţumiri la capitolul transparenţă şi modul de informare a lor privind posibila beneficiere de suport financiar din partea statului sub formă de subvenţionări, ceea ce determină nerealizarea scopurilor stabilite la alocarea mijloacelor publice la acest capitol.

→ În scopul stimulării creării staţiunilor tehnologice de maşini (STM), au fost repartizate mijloace financiare agenţilor economici care au creat astfel de staţiuni, pentru efectuarea lucrărilor agricole de bază.

La utilizarea mijloacelor au fost constatate următoarele abateri şi neconformităţi:

▪ Comisia de lucru a adoptat neregulamentar decizia de alocare în avans a sumei de 23,0 mil.lei, din care 17,4 mil.lei nu s-au raportat veridic.

▪ Creditul tehnic n-a fost acordat beneficiarilor în ordinea depunerii documentelor, gospodăriile agricole fiind selectate în mod arbitrar, astfel nerespectîndu-se principiul consecutivităţii. În unele cazuri, deciziile de acordare a creditului tehnic se adoptau înainte de prezentarea documentelor. În aşa mod au fost selectate neconsecutiv 6 gospodării pentru a fi finanţate cu suma de 7,7 mil.lei.

▪ Potrivit datelor Î.S. “Moldresurse”, la 31.12.2008, creanţele cu termenul expirat pentru tehnica primită ale beneficiarilor faţă de întreprindere şi, respectiv, ale acesteia faţă de buget au constituit 8,2 mil.lei, din cele pasibile rambursării (11,1 mil.lei) în perioada anilor 2007-2008 fiind achitate doar 2,9 mil.lei.

▪ Î.S. “Moldresurse” a înregistrat în rapoartele financiare la 31.12.2008 creanţe dubioase din perioadele precedente în sumă de 27,0 mil.lei, precum şi credite bancare pe termen scurt în sumă de 88,7 mil.lei, pentru care a achitat dobînzi în sumă de 14,6 mil.lei. Aceste situaţii determină agravarea situaţiei economico-financiare a întreprinderii, precum şi riscul nerambursării la buget a mijloacelor financiare în sume semnificative, care reprezintă rambursări de credite tehnice de către gospodăriile agricole pentru tehnica primită (133,0 mil.lei).

→ În scopul stimulării investiţiilor la procurarea de echipament şi utilaj pentru întreprinderile mici şi mijlocii de procesare, uscare şi congelare a fructelor şi legumelor, amplasate în localităţile rurale, şi pentru casele de ambalare şi frigidere, în anul 2008 s-au alocat 20,0 mil.lei, subvenţiile constituind 20,0% din valoarea echipamentului sau utilajului.

Subvenţionarea la acest capitol, în unele cazuri, s-a efectuat cu încălcări, fiind achitate neîntemeiat mijloace băneşti pentru unul şi acelaşi utilaj, prin folosirea diferitor scheme de circulaţie a facturilor fiscale între întreprinderile ai căror fondatori sînt unele şi aceleaşi persoane, cu prejudicierea bugetului de stat, precum şi în lipsa mecanismului de monitorizare şi control din partea MAIA asupra utilizării bunurilor subvenţionate.

▪ În perioada auditată, au fost depuse cereri de către 87 de agenţi economici, din care 32 au beneficiat de subvenţii în valoare de 7,0 mil.lei. Diferenţa de 13,0 mil.lei, planificată în aceste scopuri, a fost redirecţionată de către Minister la subvenţionarea altor capitole, fără aprobarea modificărilor în Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.310-XVI.

▪ Verificarea aleatorie a subvenţiilor acordate pentru doi agenţi economici, în documentele de constituire a cărora în calitate de directori şi fondatori sînt indicate unele şi aceleaşi persoane, a relevat că aceştia au beneficiat neîntemeiat de subvenţii pentru unul şi acelaşi utilaj frigorific în sumă de 1,5 mil.lei, folosind scheme de circulaţie a facturilor fiscale. De asemenea, la aceşti agenţi economici nu s-a confirmat existenţa echipamentului frigorific reflectat în patru facturi fiscale, prezentate Ministerului pentru subvenţionare.

→ Mijloacele financiare destinate stimulării investiţiilor în revitalizarea sectorului zootehnic în sumă de 23,0 mil.lei au fost repartizate pentru procurarea utilajului tehnologic destinat dotării şi renovării fermelor moderne.

▪ Subvenţionarea unui agent economic cu suma de 1,1 mil.lei s-a efectuat în baza actului de dare în exploatare întocmit neregulamentar, fără a fi perfectat procesul-verbal de recepţie finală a construcţiilor în modul stabilit²⁸, obiectivul subvenţionat nefiind dat în exploatare.

____________________

²⁸ Hotărîrea Guvernului nr.285 din 23.05.1996 “Cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente” (cu modificările ulterioare).

▪ Un alt agent economic, beneficiind de subvenţii în sumă de 0,5 mil.lei la procurarea utilajului pentru procesul de sacrificare a animalelor, a înregistrat procurări dubioase în proporţie de 42,2% de la firme ce nu-şi onorează obligaţiile fiscale faţă de buget.

▪ MAIA, în perioada auditată, în lipsa proceselor-verbale ale Grupului de lucru, a acordat contrar destinaţiei subvenţii în sumă de 2,5 mil.lei pentru transferarea animalelor de la o entitate la alta, deşi Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.310-XVI reglementează acordarea subvenţiei pentru procurarea vacilor primipare.

→ Pentru compensarea parţială a cheltuielilor la producerea materialului săditor pomicol şi înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi nucifere în anul 2008 au fost preconizate şi utilizate 42,7 mil.lei. La acordarea acestor subvenţii, auditul a constatat următoarele abateri de la prevederile regulamentare:

▪ În anul 2008, MAIA a acceptat acordarea subvenţiei pentru crearea bazei tehnico-materiale a pepinierelor nucifere la trei agenţi economici, în sumă de 1,1 mil.lei, de la tipul de subvenţii pentru producerea de material pomicol şi nucifer.

▪ MAIA a acordat unui agent economic subvenţii în sumă de 1,0 mil.lei, în baza unor documente dubioase, iar lucrările de construcţie reflectate în procesele-verbale prezentate nu se referă la obiectivul pentru care s-a solicitat subvenţionarea, neînregistrîndu-se regulamentar la organele cadastrale şi dreptul asupra imobilului.

▪ MAIA, cu abateri de la proiectele de plantare a pomilor, prin majorarea neîntemeiată a suprafeţelor la 7 agenţi economici şi fără a fi justificat dreptul de proprietate asupra terenului la 2 agenţi economici, a efectuat supraplăţi, respectiv, în mărime de 150,4 mii lei şi 301,1 mii lei. S-au constatat şi cazuri cînd suprafaţa plantaţiilor indicată în cerere nu coincide cu suprafaţa indicată în alte documente prezentate.

→ În scopul stimulării investiţiilor în producerea de legume pe teren protejat şi în procurarea tehnicii şi echipamentului pentru irigare, s-au aprobat şi utilizat mijloace financiare în sumă de 19,2 mil.lei, fiind compensate în proporţie de 20-30% din costul utilajului şi echipamentului achiziţionat în valoare de 79,3 mil.lei. Au fost constatate cazuri de acordare a subvenţiilor în lipsa actelor de confirmare a dreptului deţinătorului de teren agricol. Astfel, în lipsa procedurilor de control intern la MAIA, 4 agenţi economici, neprezentînd actele menţionate, au fost subvenţionaţi cu suma de 659,6 mii lei, alocată nejustificat din buget.

→ Pentru lichidarea consecinţelor secetei din contul ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova, în unele cazuri, producătorilor agricoli le-au fost alocate neregulamentar subvenţii.

▪ MAIA şi Î.S. “Moldresurse”, în scopul procurării motorinei destinate subvenţionării parţiale a cheltuielilor producătorilor agricoli din contul ajutoarelor umanitare, au încheiat un contract în valoare de 40,0 mil.lei, care nu s-a executat cu suma de 4,3 mil.lei, din care 2,6 mil.lei au fost restituite de către Minister la bugetul de stat, iar 1,7 mil.lei nu s-au restituit, fiind imobilizate.

▪ În urma neîndeplinirii condiţiilor contractului de achiziţie a produselor petroliere, încheiat între Î.S. “Moldresurse” şi o societate cu răspundere limitată, din februarie 2008 au fost dezafectate 27,1 mil.lei, ceea ce a influenţat negativ situaţia financiară a acesteia şi determină riscul nerecuperării mijloacelor.

▪ Testarea operaţiunilor de eliberare a tichetelor de motorină primăriilor raionului Hînceşti a relevat necorespunderea cantităţii motorinei livrate de către reprezentanţii DRA cu cea primită de către primării. Astfel, în 22 de acte (din 38) nu este indicat numărul tichetelor eliberate. În unele acte sînt indicate numerele tichetelor şi cantitatea, care nu corespunde cantităţii motorinei livrate şi nu este confirmată în cazul a 5 primării (2061 de litri în sumă de 22,5 mii lei).

→ Întru realizarea măsurilor antiepizootice, care au menirea să asigure sănătatea speciilor de animale, prevenirea transmiterii bolilor de la acestea la om, siguranţa produselor de origine animală destinate consumului uman, în anul 2008 au fost utilizate 8,2 mil.lei.

▪ Mijloacele financiare repartizate pentru executarea măsurilor antiepizootice s-au planificat în lipsa unor calcule concrete (numărul de animale/păsări, dozele şi costul preparatelor necesare), care ar justifica aprobarea acestora.

▪ Preparatele antiepizootice au fost achiziţionate în mod centralizat de către MAIA cu abateri de la normele legale²⁹.

____________________

²⁹ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

▪ Formarea creanţei MAIA la 01.01.2008 în sumă de 2,3 mil.lei a fost condiţionată de încheierea contractelor de achiziţie a preparatelor veterinare fără studierea posibilităţilor furnizorilor de a executa clauzele contractuale.

▪ Au fost constatate cazuri de selectare a ofertanţilor ai căror fondatori sînt unele şi aceleaşi persoane. Astfel, doi agenţi economici, fondaţi de una şi aceeaşi persoană şi înregistraţi pe aceeaşi adresă juridică, au livrat 72,0% din achiziţiile în sumă de 7,2 mil.lei.

▪ La distribuirea preparatelor veterinare, în unele cazuri, nu se asigură integritatea acestora şi respectarea termenelor de valabilitate a lor. Preparatele veterinare se păstrează nu în depozite special amenajate, ci în încăperile furnizorilor, fără delegarea responsabilităţilor în modul corespunzător. Modalitatea de distribuire a preparatelor veterinare nu este reglementată prin acte normative interne. Casarea preparatelor veterinare se efectuează la Centrul Republican de Diagnostică Veterinară în lipsa normelor de consum, o mare parte din medicamentele achiziţionate în anul 2008 (73,7%) înregistrîndu-se în stoc.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- la determinarea necesităţilor de cheltuieli pentru ramura agriculturii, să stabilească pentru fiecare domeniu indicatori măsurabili de performanţă, cu evaluarea în prealabil a impactului scontat.

Întreprinderea de Stat “Fintehinform”

(anul 2008)

Rezumat

Auditul regularităţii la Întreprinderea de Stat “Fintehinform” pe anul 2008 a relevat existenţa unor neregularităţi la gestionarea întreprinderii şi în activitatea de întreprinzător în perioada auditată, ce se exprimă prin: nerealizarea pe deplin, conform cadrului normativ, a atribuţiilor consiliului de administraţie şi ale administratorului întreprinderii; neasigurarea evaluării programelor elaborate în anul 2008 şi transmiterea acestora împreună cu documentele aferente beneficiarului; necorespunderea unor date ale raportului financiar cu datele din evidenţa contabilă automatizată, ce creează riscul neveridicităţii şi necorectitudinii datelor din rapoarte.

Î.S. “Fintehinform” îşi desfăşoară activitatea pe principiul autofinanţării şi în baza statutului aprobat de fondator (Ministerului Finanţelor), care monitorizează activitatea acesteia prin intermediul consiliului de administraţie, ca organ colegial de administrare.

Constatările auditului

▪ La 31.12.2008, valoarea capitalului statutar era de 1851,6 mii lei, sau cu 5719,2 mii lei mai mică decît cea înregistrată la data fondării, dat fiind că în anul 2006 fondatorul (Ministerul Finanţelor) şi-a retras în proprietate clădirea în care este amplasată întreprinderea, stabilind cu întreprinderea relaţii de arendă.

▪ Ponderea majoră în structura activelor Î.S. “Fintehinform”, la 31.12.2008, o deţineau mijloacele băneşti la conturile curente – 1586,8 mii lei (64,1% din valoarea de bilanţ a activelor). Cu toate că întreprinderea dispunea de mijloace băneşti la contul curent, n-a utilizat mijloace la renovarea activelor, uzura acestora fiind considerabilă.

▪ Veniturile întreprinderii au fost obţinute, în baza contractelor încheiate, de la serviciile prestate MF (acesta fiind fondatorul întreprinderii şi principalul client al entităţii) privind realizarea de programe, managementul bazelor de date, deservirea reţelei de calculatoare (6292,2 mii lei) şi de la prestarea diverselor servicii informaţionale Direcţiilor Generale Finanţe, primăriilor şi altor beneficiari (582,1 mii lei).

▪ Deţinător al sistemului informaţional integrat de gestionare a finanţelor publice, menţinut şi deservit în baza contractului de către Î.S. “Fintehinform”, este Ministerul Finanţelor, însă în evidenţa contabilă a acestuia sistemul informaţional nu este înregistrat. Specialiştii întreprinderii în anul 2008 au elaborat seturi de produse-program ale sistemului informaţional, însă acestea n-au fost evaluate. Executorii respectivi n-au întocmit şi n-au prezentat în contabilitatea întreprinderii acte de executare a lucrărilor, pentru transmiterea ulterioară a produselor-program deţinătorului sistemului informaţional.

▪ Contrar prevederilor regulamentare (pct.2.14 din Politica de contabilitate pentru anul 2008 şi pct.98 din Regulamentul privind inventarierea³⁰), întreprinderea nu a efectuat inventarierea creanţelor şi datoriilor pe termen scurt întru confirmarea soldurilor de ambele părţi, pentru asigurarea veridicităţii şi autenticităţii datelor din evidenţa contabilă şi din rapoartele financiare.

____________________

³⁰ Ordinul ministrului finanţelor nr.27 din 28.04.2004 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Regulamentului privind inventarierea”.

▪ Auditul a constatat necorespunderea datelor din raportul financiar cu datele din evidenţa contabilă automatizată.

Utilizarea resurselor financiare destinate lichidării

consecinţelor inundaţiilor din anul 2008

Rezumat

Resursele financiare destinate lichidării consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008 s-au utilizat cu unele abateri de la prevederile regulamentare, ceea ce a influenţat asupra utilizării neconforme a mijloacelor financiare pentru compensarea pierderilor sinistraţilor în sumă de 3,4 mil.lei. Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului³¹ n-a sistematizat datele la acest capitol şi n-a ţinut sub un control riguros justificarea şi documentarea conformă a alocaţiilor mijloacelor publice. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare n-a monitorizat adecvat procedura de compensare a pierderilor pricinuite persoanelor fizice ale căror terenuri au fost afectate de inundaţii, care s-a efectuat cu abateri de la prevederile regulamentare.

____________________

³¹ Pînă la 22.09.2009 – Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, care, în temeiul Legii nr.21-XVIII din 19.09.2009 “Pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31.05.1990”, a fost reorganizat în Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale.

Constatările auditului

În scopul lichidării consecinţelor calamităţilor naturale, pe contul special al Ministerului Finanţelor s-au acumulat mijloace financiare parvenite din ajutoare umanitare în sumă de 44,2 mil.lei, fiind alocate ministerelor de ramură 42,3 mil.lei, din care fostului Minister al Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – 39,4 mil.lei.

La valorificarea mijloacelor financiare, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (MCDT) n-a monitorizat cu stricteţe situaţia şi circumstanţele în care urmau a fi utilizate mijloacele financiare alocate pentru procurarea şi donaţia de locuinţe persoanelor care au suferit în urma inundaţiilor, n-a apreciat regulamentar starea tehnică a caselor sinistraţilor evaluate, iar în unele cazuri rapoartele de evaluare n-au fost semnate de către toţi membrii grupurilor de lucru, n-a asigurat transparenţa la etapa de întocmire a listelor persoanelor sinistrate, toate acestea determinînd riscul utilizării neconforme a mijloacelor financiare în sumă de circa 2,9 mil.lei.

Pentru efectuarea plăţilor la procurarea locuinţelor, a materialelor de construcţie şi la reparaţia locuinţelor avariate, în baza Hotărîrilor de Guvern, au fost precizate 28,2 mil.lei, dar cheltuielile reale au constituit suma de 28,6 mil.lei, astfel formîndu-se datoria de 388,0 mii lei.

MCDT, contrar prevederilor regulamentare, a schimbat, la latitudinea sa, modalitatea de procurare a locuinţelor pentru sinistraţi, prin încheierea unui singur contract între trei părţi: vînzător, cumpărător (sinistrat) şi plătitor (reprezentantul MCDT), neasigurîndu-şi, ca parte contractantă, păstrarea unui exemplar de contract în original.

În conformitate cu actele normative, pentru Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în scopul compensării pierderilor pricinuite persoanelor fizice ale căror terenuri au fost afectate de inundaţii, din mijloacele acumulate pe contul Ministerului Finanţelor, au fost prevăzute 11,25 mil.lei, fiind utilizate 11,16 mil.lei. Compensarea pierderilor pricinuite persoanelor fizice ale căror terenuri au fost afectate de inundaţii s-a efectuat cu abateri de la prevederile regulamentare, cum ar fi:

- în componenţa comisiilor speciale, în unele cazuri, n-au fost incluşi reprezentanţii Consiliului raional, ceea ce a generat riscul de determinare eronată a suprafeţelor afectate de inundaţii;

- comisiile speciale create de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I şi nivelul II au autorizat compensarea pierderilor cauzate în urma inundaţiilor nu numai a terenurilor de pe lîngă gospodăriile agricole, dar şi a terenurilor agricole din extravilan, proprietarii ultimelor fiind afectaţi în egală măsură de calamităţile respective, dar care, în condiţiile Regulamentului în vigoare, nu pot beneficia de compensaţii. Astfel, compensaţiile acordate sinistraţilor în sumă totală de 534,8 mii lei nu se încadrează în condiţiile regulamentare.

Totodată, lipsa prevederilor regulamentare privind modul de calculare a compensaţiei pentru pagubele pricinuite şi lipsa documentelor care au stat la baza acestor calcule au determinat imposibilitatea identificării de către audit a veridicităţii şi plenitudinii calculelor compensaţiilor achitate, ceea ce creează riscul achitării unor sume nejustificate.

Capitolul IV

AUDITELE REGULARITĂŢII PRIVIND GESTIONAREA

PATRIMONIULUI PUBLIC

Rezumat

Constatările de audit din prezentul capitol se referă la modul de gestionare a resurselor financiare şi a patrimoniului de către unele entităţi (S.A. “Moldova-Film”, IPNA Compania “Teleradio-Moldova”, Agenţia “Moldsilva”, S.A. “Cereale-Flor”) şi în unele domenii de interes public, precum gestionarea resurselor naturale şi deetatizarea patrimoniului de stat şi asigurarea activităţii postprivatizare. Misiunile de audit au fost realizate în conformitate cu Programul de audit al Curţii de Conturi şi au avut drept obiectiv evaluarea conformităţii cu prevederile legale a modului de utilizare a mijloacelor financiare şi a patrimoniului, precum şi a eficienţei gestionării acestora în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că operaţiunile şi tranzacţiile economice verificate s-au efectuat potrivit actelor legislative şi normative.

Managementul economico-financiar al entităţilor auditate, precum şi gestionarea patrimoniului de către acestea au fost afectate de: nivelul scăzut al disciplinei financiare şi responsabilităţii executorului la gestionarea creanţelor şi datoriilor; ţinerea evidenţei contabile cu deficienţe, care în unele situaţii a dus la denaturarea semnificativă a Rapoartelor financiare ale instituţiilor; efectuarea ineficientă a controlului şi auditului intern; nerespectarea prevederilor legale şi a procedurilor de achiziţii publice etc. Multiple nereguli admise la gestionarea patrimoniului ţin de imperfecţiunile şi ambiguităţile din cadrul normativ existent şi de necorelarea acestuia cu actele legislative în vigoare.

La gestionarea resurselor naturale subterane de către autorităţile administraţiei publice de toate nivelurile au fost identificate multiple iregularităţi, ce determină riscurile utilizării ineficiente şi neasigurării folosirii durabile a resurselor naturale subterane.

Deetatizarea proprietăţii publice şi activitatea postprivatizare derulează în lipsa strategiei şi a unor programe de activitate care ar determina politica statului în acest domeniu, fapt ce condiţionează riscul neatingerii în deplină măsură a scopului principal al acestora.

Deetatizarea patrimoniului statului şi asigurarea

activităţii postprivatizare

Rezumat

Conform Registrului patrimoniului public, deţinut de Agenţia Proprietăţii Publice (APP), care se prezintă anual Guvernului şi se întocmeşte în baza rapoartelor anuale înaintate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, valoarea patrimoniului public la 01.01.2010 constituie 63439,2 mil.lei, înregistrînd o creştere faţă de anul 2008 în sumă de 10774,1 mil.lei.

Înregistrarea datelor privind patrimoniul public este însoţită de riscul neautenticităţii lor, precum şi al denaturării informaţiei despre numărul real al subiecţilor ce gestionează patrimoniul public şi valoarea reală a acestuia, ceea ce condiţionează raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale Guvernului. Această situaţie este cauzată, în fond, de prezentarea neregulamentară a dărilor de seamă şi/sau de prezentarea de către autorităţile administraţiei publice a datelor eronate.

Deetatizarea proprietăţii publice şi activitatea postprivatizare derulează în lipsa strategiei şi a unor programe de activitate care ar determina politica statului în acest domeniu, elaborarea cărora a fost de competenţa fostului Minister al Economiei şi Comerţului în perioada auditată, fapt ce condiţionează riscul neatingerii în deplină măsură a scopului principal.

Cadrul normativ ce reglementează domeniul deetatizării patrimoniului statului conţine unele lacune, goluri, care exclud: responsabilităţile membrilor comisiilor de desfăşurare a concursurilor; pîrghiile de constrîngere a autorităţilor publice care nu prezintă regulamentar dările de seamă privind valoarea proprietăţii publice; determinarea criteriilor de atribuire a terenurilor aferente/adiacente, precum şi a modalităţii de evaluare şi realizare a acestor categorii de terenuri; nereglementarea listei bunurilor imobiliare nelocuibile arendate pasibile privatizării; criteriile şi obiectivele distincte şi exhaustive în politicile privind deetatizarea patrimoniului prin concurs investiţional etc.

Obiectivele şi direcţiile investiţionale prevăzute în programul investiţional, incluse în contractele de vînzare-cumpărare a patrimoniului public, n-au fost realizate pe deplin şi în termenele stabilite, acestea fiind prolongate prin acorduri adiţionale, cu modificarea, în unele cazuri, şi a direcţiilor de investire, toate acestea fiind acceptate de Comisia de concurs, ceea ce a determinat apariţia litigiilor şi a riscurilor de pierdere a patrimoniului public.

Privatizarea proprietăţii publice în perioada anilor 2007-2009 s-a efectuat prin mai multe modalităţi prevăzute de legislaţie: vînzarea la Bursa de Valori – 546,2 mil.lei (51,9%); vînzarea prin concurs comercial – 290,7 mil.lei (27,6%); vînzarea prin concurs investiţional – 36,0 mil.lei (3,4%); vînzarea terenurilor aferente – 71,7 mil.lei (6,8%); privatizarea încăperilor nelocuibile – 75,3 mil.lei (7,2%).

Constatările auditului

→ Vînzarea prin concurs comercial a pachetului de acţiuni ale statului

Pachetele de acţiuni ale statului în 6 societăţi pe acţiuni au fost vîndute cu preţul total de 189,1 mil.lei, costul nominal al acestora fiind de 82,9 mil.lei. Cele mai semnificative valori ale acţiunilor vîndute s-au înregistrat la 4 entităţi: S.A. “Mezon”; S.A. “Micron”; S.A. “Cartea Chişinău”; S.A. “Bigamos Farm”.

▪ Procedura de selectare a cîştigătorului concursului n-a fost transparentă şi obiectivă. La privatizarea S.A. “Mezon”, APP n-a creat un mediu prin care să se atragă investitori credibili, cu potenţial economico-financiar sporit.

▪ În cazul privatizării S.A. “Micron”, Comisia de concurs a dat prioritate unei firme care anterior nu a desfăşurat activitate economico-financiară şi nu dispune de potenţial investiţional, ceea ce generează riscul nerealizării scopurilor deetatizării proprietăţii publice prin restructurarea economiei naţionale şi sporirea competitivităţii acesteia, prin asigurarea unui management eficient, reglementate expres de normele legale.

▪ Comisia de concurs a acceptat realizarea pachetului de acţiuni ale statului (100%) în S.A. “Cartea Chişinău” la preţul de 28,0 mil.lei, neexaminînd posibilitatea de echilibrare a valorii acţiunilor înaintate spre privatizare cu valoarea lor de piaţă.

▪ Pachetul de acţiuni ale statului (100%) în S.A. “Bigamos Farm” (situată pe str. Iu.Gagarin 3, mun.Chişinău), cu preţul iniţial de expunere de 2,0 mil.lei, a fost vîndut prin concurs comercial, la preţul de 10,0 mil.lei, preţul 1 m² constituind 24,1 mii lei, ceea ce denotă o realizare avantajoasă a acestora.

→ Vînzarea întreprinderilor de stat prin concurs comercial

În anul 2008 au fost privatizate prin concurs comercial 10 întreprinderi de stat cu preţul de vînzare în mărime de 172,7 mil.lei, fiind încasate la buget mijloace în sumă de 136,3 mil.lei. La privatizarea întreprinderilor de stat cu valoare semnificativă – Î.S. “Complexul Hotelier Codru”; Sanatoriul “Moldova”, or.Odesa, Ucraina; Blocul nr.3 din Holercani, au fost admise următoarele neregularităţi:

▪ Privatizarea Î.S. “Complexul Hotelier Codru” s-a efectuat în detrimentul statului, care a ratat venituri semnificative (cel puţin 161,8 mil.lei).

▪ Sanatoriul “Moldova” or.Odesa, Ucraina (100% proprietate a Republicii Moldova) a fost privatizat la preţul de 73,3 mil.lei, cu condiţia achitării în rate pe parcursul a 2 ani, de către un agent economic cu capitalul social de 5400 lei, înregistrat cu doar 4 luni pînă la expunerea la privatizare (28.02.2008), în lipsa activităţii economico-financiare şi a surselor proprii, precum şi a garanţiei reale de achitare, ceea ce a condiţionat neachitarea integrală a sumei de 36,4 mil.lei. În prezent privatizarea acestui obiect se află în litigiu.

▪ La privatizarea Blocului nr.3 din Holercani cu terenul aferent (1,2099 ha), Comisia de concurs a acceptat preţul evaluatorului (3060,0 mii lei), care include şi terenul aferent în valoare de 1110,0 mii lei, stabilind preţul iniţial de realizare de 3100,0 mii lei, astfel neţinînd cont de valoarea de bilanţ (11204,8 mii lei) şi de valoarea totală a activelor (bunurilor) de 14626,3 mii lei, expuse la concurs pentru privatizare, ceea ce determină riscurile diminuării valorii patrimoniului public şi neobţinerii unor venituri posibile. Comisia de concurs a decis restituirea în mod neregulamentar a garanţiei de participare la concurs în sumă de 400,0 mii lei.

→ Vînzarea prin concurs investiţional

În perioada anilor 2007-2009, Ministerul Economiei şi Comerţului nu şi-a stabilit obiective în domeniul deetatizării patrimoniului public prin atragerea investiţiilor. Astfel, în perioada auditată, tranzacţiile de vînzare a patrimoniului public prin metoda concursului investiţional s-au realizat la un nivel scăzut, înregistrînd ponderea de 3,4% în totalul privatizărilor.

Doar 3 societăţi pe acţiuni au fost privatizate prin concurs investiţional: S.A. “Elevatorul Iargara”, r-nul Leova (60,9%); S.A. “Întreprinderea pentru colectarea cerealelor din Rediul-Mare”, r-nul Ocniţa (60,1%); S.A. “Transcon-M”, mun.Chişinău (61,5%).

Verificarea regularităţii desfăşurării procesului de privatizare prin concurs investiţional a societăţilor pe acţiuni nominalizate nu a relevat abateri de la cadrul normativ.

→ Vînzarea la Bursa de Valori

Realizarea pachetelor de acţiuni ale statului (51-100%) în unele din cele mai mari unităţi economice din republică s-a efectuat prin Bursa de Valori, cu expunerea acţiunilor prin pachet (lot) unic, înregistrîndu-se rezultate diferenţiate. Astfel, pentru 36 de societăţi pe acţiuni valoarea de vînzare a acţiunilor (31,9 mil.lei) a fost mai mică în raport cu valoarea lor nominală (66,7 mil.lei), diferenţa diminuată a costului de realizare a acţiunilor statului constituind 34,8 mil.lei, iar pentru 6 societăţi pe acţiuni preţul de realizare a unei acţiuni a statului a fost mai mare decît preţul ei nominal. În acelaşi timp, s-a constatat că la realizarea acţiunilor statului prin Bursa de Valori statul nu deţine pîrghii de monitorizare a activităţii economice şi investiţionale, cum ar fi în cazul concursurilor investiţionale.

→ Vînzarea terenurilor aferente (adiacente) la preţuri normative, care sînt mai mici decît valoarea de piaţă, determină riscul posibilei înstrăinări ulterioare a acestora de către cumpărător la preţuri de piaţă şi exclude aducerea plusvalorii la buget. Astfel, în cazul doar a unui agent economic, diferenţa acestor valori, care a exclus obţinerea veniturilor posibile la buget, constituie 43,3 mil.lei.

→ Privatizarea încăperilor nelocuibile

În rezultatul verificărilor procesului de privatizare a fondului de imobile nelocuibile date în locaţiune, s-au constatat unele neregularităţi, cum ar fi:

▪ Pînă în prezent nu este reglementată lista obiectelor din fondul de imobile nelocuibile arendate pasibile privatizării, ceea ce determină situaţia că APP nu va dispune de informaţia şi evidenţa exhaustivă a acestui patrimoniu, cu asigurarea unui management eficient al privatizării.

▪ La privatizarea bunurilor publice, Comisia de concurs n-a ţinut cont de prevederile legale care stabilesc că încăperile nelocuibile din clădirile în care sînt amplasate autorităţi publice, întreprinderi, organizaţii şi instituţii de stat/municipale nu sînt pasibile privatizării.

▪ Darea în arendă de către autorităţile publice a spaţiilor nelocuibile nu se dă publicităţii, ceea ce exclude principiul transparenţei privatizării proprietăţii publice.

▪ Determinarea valorii imobilelor nelocuibile, neţinîndu-se cont de preţul mediu de piaţă, în 48 contracte de privatizare (din 104 contracte) a dus la neobţinerea veniturilor posibile la buget minimum în sumă de 64,0 mil.lei.

Astfel, tranzacţii semnificative la preţuri mai mici decît cele de piaţă au fost efectuate la privatizarea următoarelor obiective din mun.Chişinău: str.Alecu Russo 1, cu suprafaţa de 412,10 m² (preţul mediu de vînzare al 1 m² – 3,6 mii lei, valoarea medie de piaţă a 1 m² – de la 15,3 mii lei pînă la 20,6 mii lei); bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 73, cu suprafaţa de 1016,6 m² (preţul de vînzare al 1 m² – de 0,5 mii lei, valoarea medie de piaţă a 1 m² – de la 6,2 mii lei pînă la 6,9 mii lei); bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 124, cu suprafaţa de 250,6 m² (preţul de vînzare al 1 m² – de 1,9 mii lei, valoarea medie de piaţă al 1 m² – de la 13,7 mii lei pînă la 22,9 mii lei); str. Armenească 47, cu suprafaţa de 79,5 m² (preţul de vînzare al 1 m² – de 2,5 mii lei, valoarea medie de piaţă a 1 m² – de la 12,4 mii lei pînă la 15,5 mii lei).

▪ Nereglementarea sursei de achitare a serviciilor de evaluare condiţionează situaţiile achitării acestor servicii de către solicitanţii interesaţi de procurarea patrimoniului statului, ceea ce determină riscul major de diminuare a valorii proprietăţii publice expuse spre privatizare.

→ Activitatea postprivatizare

Pachetul de acţiuni ale statului în S.A. “Hotelul Chişinău” a fost vîndut în rate, la 12.09.1998, S.R.L. “Transimex-prim”, la preţul de 3,6 mil.lei, cu condiţia efectuării investiţiilor în sumă de 12,0 mil.dolari SUA, destinate pentru reconstrucţia şi reamenajarea hotelului în termen de pînă la 2,5 ani, care pînă în prezent nu s-au realizat.

În rezultatul neefectuării investiţiilor în perioada anilor 1998-2007, APP a înaintat cererea de chemare în judecată privind rezilierea contractului de vînzare-cumpărare a pachetului de acţiuni ale statului în S.A. “Hotelul Chişinău”, care a derulat pînă la 23.07.2009. La 21.08.2009, pe contul personal al APP în registrul acţionarilor al S.A. “Hotelul Chişinău” au fost înscrise acţiuni în număr de 290745 unităţi, ce constituie 60,179% – cota statului. Totodată, în prezent, în stare de litigiu se află subiectul referitor la anularea tranzacţiei de vînzare-cumpărare a imobilului S.A. “Hotelul Chişinău”.

Pachetul de acţiuni ale statului în S.A. “Moldova Tur” a fost vîndut Întreprinderii cu capital străin “Alfa-Engineering” S.R.L. în anul 2006, cu 2150,0 mii dolari SUA, cu condiţia efectuării investiţiilor în sumă de 33,0 mil.dolari SUA, în perioada anilor 2007-2008, destinate pentru reconstrucţia complexului şi construcţia clădirii noi, reutilarea tehnică şi dezvoltarea întreprinderii, procurarea de utilaj şi asigurarea cu programe şi soft-uri.

Comisia de concurs a acceptat modificarea termenului de efectuare a investiţiilor pînă la 21.11.2010, în legătură cu motivele invocate de către firmă privind existenţa problemelor ce ţin de obţinerea autorizaţiilor pentru demolarea imobilelor restaurantului şi hotelului “Naţional”.

Riscul neîndeplinirii de către Î.C.S. “Alfa-Engineering” S.R.L. a programului investiţional aprobat pînă în prezent rămîne sporit, dată fiind lipsa experienţei participantului în domeniul economic respectiv. De menţionat că Î.C.S. “Alfa-Engineering” S.R.L. a fost înregistrată la 07.08.2006, cu doar 4 luni pînă la încheierea cu APP a contractului investiţional.

În anul 2006, APP a permis înstrăinarea mijloacelor fixe care aparţineau S.A. “Moldova Tur” cu valoarea reziduală de 1,2 mil.lei, precum şi a trei autocare, a căror valoare lipseşte.

În prezent, contractul de vînzare-cumpărare a pachetului de acţiuni în S.A. “Moldova Tur” se află în litigiu.

Cinematograful “Columna”, or.Chişinău, la 03.05.1999, a fost vîndut în rate firmei “Trans World” S.R.L., la preţul de 1,3 mil.lei, cu condiţia efectuării investiţiilor în sumă de 7,0 mil.lei. La şedinţa din 27.05.2003, Comisia de concurs a acceptat prolongarea termenului final de efectuare a investiţiilor pînă în anul 2005. Pînă la 14.11.2005, prin deciziile Comisiei de concurs, au fost acceptate investiţii în sumă de 9,0 mil.lei, din care 8,5 mil.lei – pentru demolarea parţială a cinematografului şi efectuarea unor lucrări de construcţie suplimentare, acestea nefiind prevăzute în programul iniţial de investiţii. Cu toate că s-au efectuat investiţii mai mult decît cele planificate, lucrările de construcţie stabilite pentru anul 2005 n-au fost finisate. Actualmente, construcţiile nefinalizate ale Cinematografului “Columna” se află într-o stare de delăsare.

Recomandări Parlamentului:

- În scopul realizării politicii statului în domeniul deetatizării proprietăţii publice şi activităţii postprivatizare, să solicite Guvernului armonizarea cadrului legislativ şi normativ, în vederea excluderii golurilor în acesta; elaborarea strategiei şi programelor de activitate în acest domeniu, cu stabilirea responsabilităţii membrilor comisiilor de desfăşurare a concursurilor etc.

Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania

“Teleradio-Moldova” (anii 2006-2009)

Rezumat

Managementul economico-financiar la Compania “Teleradio-Moldova”, precum şi gestionarea patrimoniului public de către aceasta au fost afectate de nerespectarea întocmai a normelor de reglementare a disciplinei financiare, de exercitarea ineficientă a controlului şi auditului intern, de lipsa unor reglementări de ordin intern, aprobate în modul cuvenit de către organele de conducere ale instituţiei, ceea ce a condiţionat: nereguli la utilizarea mijloacelor financiare şi gestionarea patrimoniului public; efectuarea achiziţiilor publice cu nerespectarea procedurilor legale; necalcularea si neachitarea trimestrială a taxei de reglementare, admiterea unor cheltuieli neregulamentare; denaturarea semnificativă a rapoartelor financiare ale instituţiei etc.

Constatările auditului

▪ În anii 2006-2009, Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” a înregistrat venituri în sumă totală de 340,5 mil.lei, din care 278,3 mil.lei (sau 81,7%) – subvenţii de la bugetul de stat.

▪ Cheltuielile Companiei “Teleradio-Moldova”, în perioada menţionată, au constituit, 345,4 mil.lei, ponderea majoră în acestea revenind cheltuielilor pentru remunerarea muncii – 44,0% (152,0 mil.lei), urmate de cheltuielile aferente serviciilor prestate de terţi – 32,8% (113,4 mil.lei).

▪ La situaţia din 31.12.2009, în evidenţa contabilă erau înregistrate creanţe pe termen scurt privind prestarea serviciilor în sumă totală de 1319,7 mii lei, inclusiv cu termenul expirat – 48,1 mii lei, din ce rezultă neîntreprinderea măsurilor privind încasarea veniturilor şi monitorizarea insuficientă a decontărilor privind operaţiunile de prestare a serviciilor din partea conducerii Companiei “Teleradio-Moldova”, fapt care are un impact implicit asupra cuantumului veniturilor colectate din această sursă. Totodată, veniturile din serviciile de coproducţie au înregistrat o diminuare faţă de anii precedenţi, atît în valoare, cît şi la ponderea acestora, ceea ce denotă o preocupare scăzută a echipei manageriale a instituţiei faţă de acest domeniu de activitate.

În anii 2006-2009, Compania “Teleradio-Moldova” a gestionat mijloacele financiare şi patrimoniul public cu unele nereguli şi deficienţe, care se exprimă prin următoarele:

▪ Gestionarea patrimoniului public a fost afectată de nerespectarea întocmai a normelor legale, ceea ce a condiţionat efectuarea de operaţiuni economice neregulamentare.

▪ Consiliul de Observatori, ca organ de conducere al Companiei “Teleradio-Moldova”, nu a aprobat tarifele la serviciile prestate şi nici reglementările privind metodologia stabilirii acestora, ceea ce generează riscuri de efectuare incorectă a calculelor şi de neîncasare conformă a veniturilor.

▪ Raportarea eronată a modului de utilizare a mijloacelor financiare alocate din Fondul de rezervă al Guvernului, în anii precedenţi, a condiţionat nerestituirea în bugetul de stat a mijloacelor neutilizate, la situaţia din 31.12.2009, în sumă de 247,0 mii lei.

▪ Compania “Teleradio-Moldova”, nerespectînd prevederile legale, nu a calculat şi nu a achitat trimestrial taxa de reglementare în mărime de 1% din cifra de afaceri provenită din activitatea în domeniul audiovizualului pentru perioada de calcul, în sumă totală de 247,8 mii lei (în anul 2008 – 75,7 mii lei şi în anul 2009 – 172,1 mii lei), ceea ce a cauzat nereflectarea în evidenţa contabilă a datoriilor în suma menţionată, ca rezultat fiind denaturate şi datele din raportul financiar.

▪ Aprobarea neregulamentară a statelor de personal, încadrarea efectivă sub limita stabilită, menţinerea permanentă a unui număr de unităţi vacante, precum şi modificarea permanentă a nivelurilor şi treptelor de salarizare în schemele de încadrare cu încălcarea prevederilor normative, fără aplicarea criteriilor de evaluare a calităţii, complexităţii şi profesionalismului, ceea ce ar fi exclus riscul majorărilor neobiective, au generat riscul atragerii din buget a mijloacelor financiare suplimentare, aceasta condiţionînd majorarea fondului anual al salariului de funcţie stabilit iniţial (în anul 2008 – cu 353,9 mii lei şi în anul 2009 – cu 3297,3 mii lei). Totodată, nerespectarea prevederilor legale a determinat remunerarea neîntemeiată a unor angajaţi ai instituţiei, plăţile salariale achitate neregulamentar constituind 1817,5 mii lei (în anul 2007 – 38,4 mii lei, în anul 2008 – 1351,1 mii lei şi în anul 2009 – 428,0 mii lei).

▪ Modul de achiziţionare a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor de către Compania “Teleradio-Moldova” a fost afectat de admiterea neregularităţilor, cauza fiind nerespectarea pe deplin a prevederilor Legii nr.96-XVI. Compania “Teleradio-Moldova” a admis achiziţionarea şi demararea unor lucrări de reparaţie capitală în sumă de 61,7 mil.lei fără a dispune de documentaţia de proiect, însoţită de calcule de deviz, aprobate şi expertizate în modul stabilit, care ar fi permis aprecierea costului integral al lucrărilor respective. Achiziţionarea lucrărilor de reparaţie capitală, precum şi de proiectare cu încălcarea prevederilor legale, lipsa documentaţiei de proiect conforme condiţionează un risc înalt de fraudă la utilizarea mijloacelor publice.

▪ În perioada anilor 2006-2009, ca rezultat al nerespectării prevederilor legilor bugetare anuale şi transmiterii în posesiune şi folosinţă temporară a unor suprafeţe din încăperi, fără includerea acestora în contracte, Compania “Teleradio-Moldova” a ratat venituri din locaţiunea încăperilor imobilului gestionat în sumă totală de 597,5 mii lei, din care 195,7 mii lei – în anul 2009.

▪ Ambiguităţile referitor la statutul juridic al Companiei “Teleradio-Moldova”, lipsa unor reglementări exhaustive privind modul de constituire a capitalului financiar public al instituţiei şi de evidenţă a acestuia, precum şi nerespectarea prevederilor legale referitor la transmiterea în gestiune cu titlu gratuit a activelor materiale pe termen lung au condiţionat necontabilizarea activelor materiale pe termen lung prin metoda capitalului de la momentul primirii acestora de către Compania “Teleradio-Moldova” pînă la momentul actual, ceea ce a determinat denaturarea esenţială a Raportului financiar. Totodată, contrar prevederilor legale, conducerea Companiei “Teleradio-Moldova” nu a asigurat evidenţa corectă a mijloacelor financiare utilizate la reparaţia capitală, cu atribuirea ulterioară a cheltuielilor la majorarea valorii obiectului reparat. Drept rezultat, Raportul financiar al instituţiei pe anul 2009 a fost denaturat cu 6,0 mil.lei.

▪ Nivelul scăzut al disciplinei financiare şi responsabilităţii executorului a determinat menţinerea la un nivel înalt a creanţelor şi datoriilor. Compania “Teleradio-Moldova” n-a efectuat inventarierea creanţelor şi datoriilor pe termen scurt întru confirmarea soldurilor de ambele părţi, pentru asigurarea veridicităţii şi autenticităţii datelor din evidenţa contabilă şi din rapoartele financiare.

▪ Lipsa unei politici de contabilitate bine determinată şi exhaustivă, precum şi ţinerea evidenţei contabile cu deficienţe. Denaturarea rapoartelor financiare ale Companiei “Teleradio-Moldova”, exprimată prin raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale în anul 2006 în sumă totală de 2,0 mil.lei, în anul 2007 – de 3,5 mil.lei, în anul 2008 – de 1,9 mil.lei şi în anul 2009 –de 19,2 mil.lei.

Recomandări Parlamentului:

- Să solicite Guvernului studierea bunelor practici, întru aprecierea exhaustivă a statutului juridic al Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”, precum şi stabilirea unor reglementări exhaustive privind modul de constituire a capitalului financiar public al instituţiei şi de evidenţă a acestuia.

S.A. “Moldova – Film” (anii 2005-2009)

Rezumat

Prin Legile bugetare anuale pe anii 2005-2009, Ministerului Culturii şi Turismului (MCT) – beneficiar, i-au fost alocate mijloace bugetare pentru susţinerea cinematografiei şi reparaţiile capitale ale edificiilor S.A. “Moldova-Film” în mărime de 25,2 mil.lei, din care: 9,8 mil.lei au fost utilizate pentru producerea şi tirajarea filmelor; 9,0 mil.lei – pentru procurarea utilajului cinematografic destinat Societăţii şi 6,4 mil.lei – pentru reparaţiile capitale ale edificiilor Societăţii, aceasta achitînd, în perioada respectivă, impozite şi taxe la bugetul de stat şi la bugetul local în mărime de numai 1,2 mil.lei.

Auditul a constatat prezenţa unor nereguli, deficienţe şi încălcări la gestionarea mijloacelor financiare alocate de la bugetul de stat Ministerului Culturii şi Turismului pentru susţinerea cinematografiei şi pentru investiţii capitale destinate reparaţiilor capitale ale încăperilor S.A. “Moldova-Film”, precum şi la gestionarea mijloacelor financiare şi a patrimoniului societăţii, şi anume: neelaborarea de către organul central de specialitate a cadrului normativ privind folosirea mijloacelor financiare de stat în domeniul cinematografiei; nerespectarea procedurilor de achiziţii la contractarea producţiei cinematografice; utilizarea ineficientă a investiţiilor capitale; neajustarea capitalului social al societăţii; stabilirea unor garanţii sociale neargumentate persoanelor cu funcţii de răspundere.

Situaţiile raportate de S.A. “Moldova-Film” nu sînt veridice sub toate aspectele semnificative, iar unele tranzacţii şi operaţiuni financiare nu sînt conforme reglementărilor în vigoare.

Constatările auditului

▪ Contractarea de către MCT a producerii producţiei cinematografice (comanda de stat), precum şi a tirajării unor filme a fost efectuată cu nerespectarea prevederilor Legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30.04.1997 şi ale Legii nr.96-XVI, fără desfăşurarea procedurii de achiziţii publice, prin încheierea contractelor directe cu S.A. “Moldova-Film”, neasigurînd, astfel, economicitatea şi eficacitatea achiziţiilor, participarea largă a antreprenorilor la procedurile de achiziţie.

▪ MCT, consiliul şi conducerea societăţii n-au întreprins măsuri eficiente de promovare a filmelor realizate. Astfel, deşi de la bugetul de stat au fost alocate mijloace în sumă de 9,4 mil.lei pentru producerea producţiei cinematografice, în perioada auditată, au fost realizate venituri în sumă de numai 11,3 mii lei. În anii 2005-2009, Societatea a produs din veniturile proprii doar 3 filme, suportînd cheltuieli în mărime de 139,4 mii lei.

▪ Conducerea societăţii n-a restituit MCT soldul de mijloace băneşti de 1,6 mil.lei, care s-a format din cauza neexecutării de către societate a clauzelor contractuale la producerea producţiei cinematografice planificate în anul 2009, pentru a fi transferat la bugetul de stat, deşi acesta a solicitat returnarea soldului menţionat.

▪ De regulă, grupul de lucru pentru achiziţii publice al societăţii a organizat şi a desfăşurat procedurile de achiziţii publice privind achiziţionarea utilajului şi a lucrărilor de reparaţii capitale în sumă de 15,4 mil.lei înainte de obţinerea dreptului de beneficiar al banilor publici. Ulterior, MCT, prin ordinele ministrului, a transmis societăţii dreptul de beneficiar al mijloacelor bugetare în scopul sporirii nivelului de responsabilitate privind gestionarea mijloacelor bugetare.

▪ Urmare transmiterii de către autoritatea publică centrală societăţii a dreptului de beneficiar al mijloacelor publice, prin trecerea în cont a sumei TVA de la procurarea bunurilor materiale şi a lucrărilor de reparaţii capitale, societatea a micşorat suma TVA spre achitare de la serviciile prestate ulterior de către aceasta cu 2,3 mil.lei. Ca rezultat, la finele fiecărui an s-au înregistrat datorii ale bugetului faţă de societate privind decontările cu bugetul, care au constituit de la 0,6 mil.lei pînă la 2,1 mil.lei.

▪ MCT şi conducerea societăţii n-au oferit o imagine de ansamblu asupra volumului necesităţilor entităţii în investiţii capitale şi gradului de prioritate a acestora, ceea ce a condiţionat achiziţionarea unor lucrări care nu erau strict necesare desfăşurării activităţii curente a autorităţii contractante în defavoarea altora, indispensabile realizării activităţii, precum şi imobilizarea de fonduri financiare.

▪ Consiliul şi conducerea societăţii, MCT n-au întreprins măsuri de ajustare a capitalului social al societăţii ţinînd cont de utilajul cinematografic, achiziţionat din contul mijloacelor publice, destinat Societăţii.

▪ MCT n-a executat pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.241 din 03.03.2008³² prin includerea valorii patrimoniului Î.S. “Autoservice” (4,3 mil.lei), comasată cu societatea, şi prin excluderea valorii blocului locativ depus în capitalul social al societăţii de 3,2 mil.lei.

____________________

³² Hotărîrea Guvernului nr.241 din 03.03.2008 “Cu privire la reorganizarea unei întreprinderi”.

▪ În urma includerii în contractul individual de muncă al directorului general dl I.Şiman a unor garanţii sociale neargumentate (a compensaţiei suplimentare egale cu 50 de salarii fixe lunare), fără a se ţine cont de situaţia economico-financiară a societăţii, luării de către adunarea generală şi consiliul societăţii a unor decizii cu încălcarea cadrului legal la eliberarea din funcţie a directorului general, precum şi în rezultatul calculării unor plăţi nejustificate acestuia, societatea a fost prejudiciată, în perioada auditată, cu 502,6 mii lei.

▪ Nerespectarea actelor normative în vigoare a condiţionat trecerea nejustificată la cheltuieli a 7,7 tone de combustibil în sumă de 85,5 mii lei.

▪ Conducerea societăţii n-a dirijat activitatea serviciilor şi specialiştilor în vederea asigurării unei funcţionări efective a Societăţii, reducerii cheltuielilor materiale şi de muncă, precum şi sporirii rentabilităţii. Ca urmare, societatea a înregistrat pierderi în toată perioada auditată, nefiind respectate principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate la gestionarea mijloacelor financiare şi a patrimoniului.

Problemele, încălcările şi deficienţele constatate sînt o consecinţă a neelaborării de către organul central de specialitate a cadrului normativ privind folosirea mijloacelor financiare de stat în domeniul cinematografiei, a procedurilor de întocmire şi aprobare a devizului de cheltuieli pentru producerea unui film, a lipsei unui control riguros din partea acestuia asupra utilizării mijloacelor alocate de la bugetul de stat pentru susţinerea cinematografiei şi reparaţiile capitale, precum şi a unui management financiar scăzut al societăţii, a gestionării ineficiente de către aceasta a resurselor financiare şi a patrimoniului, toate în ansamblu influenţînd negativ asupra activităţii economico-financiare a societăţii pe parcursul anilor 2005-2009, care s-a soldat cu pierderi neacoperite.

Combinatul de produse cerealiere “Cereale-Flor” S.A.

Rezumat

Auditul regularităţii gestionării patrimoniului public la Combinatul de produse cerealiere “Cereale-Flor” S.A. (CPC “Cereale-Flor” S.A., sau societatea) a relevat că, ani la rînd, activitatea economico-financiară a CPC “Cereale-Flor” S.A. s-a soldat cu pierderi, fapt care a influenţat negativ asupra eficienţei tuturor activităţilor desfăşurate de entitate. Nerealizînd indicatorii ce caracterizează rentabilitatea vînzărilor, a activelor, cea economică şi cea financiară, societatea şi-a redus posibilităţile în vederea asigurării unei activităţi durabile, astfel utilizînd ineficient mijloacele materiale şi financiare prevăzute pentru desfăşurarea activităţii sale.

Managementul economico-financiar la CPC “Cereale-Flor” S.A., precum şi gestionarea patrimoniului public de către acesta au fost afectate de nerespectarea întocmai a normelor de reglementare a disciplinei financiare, ceea ce a condiţionat: încheierea neregulamentară a contractelor de credit şi a contractelor de ipotecă (gaj), precum şi a unor contracte în dezavantajul societăţii; crearea condiţiilor de înstrăinare forţată a patrimoniului; formarea unor datorii considerabile, cu un risc sporit de nerambursare a acestora; generarea incapacităţii de plată; ţinerea evidenţei contabile cu deficienţe, toate acestea cauzînd denaturarea situaţiilor patrimoniale raportate.

Constatările auditului

La gestionarea resurselor financiare publice şi a patrimoniului public CPC “Cereale-Flor” S.A. a admis unele nereguli şi deficienţe:

▪ Nerespectarea întocmai a normelor legale, ceea ce a condiţionat nerealizarea indicatorilor economici şi efectuarea de operaţiuni economice neregulamentare.

▪ Prin nerealizarea indicatorilor ce caracterizează rentabilitatea vînzărilor, a activelor, cea economică şi cea financiară, societatea şi-a redus posibilităţile reale în vederea asigurării unei activităţi durabile şi a demonstrat utilizarea ineficientă a mijloacelor materiale şi financiare prevăzute pentru desfăşurarea activităţii sale, capacitatea scăzută de a utiliza eficient capitalul propriu, toate acestea fiind condiţionate de managementul ineficient din partea organelor de conducere ale CPC “Cereale-Flor” S.A.

▪ Analiza evoluţiei indicatorilor economico-financiari denotă creşterea semnificativă a datoriilor pe termen scurt, aceasta diminuînd capacitatea reală a societăţii de a-şi onora obligaţiunile faţă de creditori şi sporind riscul de pierdere a patrimoniului.

▪ Consiliul societăţii şi-a depăşit atribuţiile legale adoptînd decizia de a solicita credite şi de a pune în gaj proprietatea CPC “Cereale-Flor” S.A. cu valoarea mai mare de 50% din valoarea activelor societăţii. Drept rezultat, încheierea cu BC “FinComBank” S.A. a contractelor de credit în sumă totală de 19,5 mil.lei şi a contractelor de ipotecă (gaj) în sumă totală de 26,2 mil.lei s-a realizat în lipsa hotărîrii adunării generale a acţionarilor, astfel fiind încălcate normele legale. Totodată, contractarea creditelor fără o analiză economico-financiară exhaustivă a determinat faptul că societatea nu a fost în stare să-şi onoreze obligaţiunile de rambursare a creditelor, rămînînd datoare BC “FinComBank” S.A. cu 14,5 mil.lei pentru credite, plus dobînda aferentă acestora, ceea ce generează riscul înstrăinării patrimoniului societăţii.

▪ Prin depunerea în gaj a activelor în sumă totală de 2,1 mil.lei, în scopul asigurării îndeplinirii obligaţiunilor asumate de către S.R.L. “Roma” pentru creditul contractat de la BC “FinComBank” S.A., conducerea CPC “Cereale-Flor” S.A. a creat riscul privind înstrăinarea patrimoniului societăţii.

▪ În urma încheierii contractelor cu condiţii dezavantajoase, CPC “Cereale-Flor” S.A. a suportat cheltuieli suplimentare sub formă de amenzi, penalităţi şi taxă de stat în sumă totală de 2,0 mil.lei şi n-a obţinut unele venituri de la realizarea produselor agricole în sumă de 1,6 mil.lei, ceea ce a influenţat negativ asupra situaţiei economico-financiare a societăţii. Totodată, încheierea contractelor în dezavantajul societăţii a condiţionat înaintarea unei acţiuni în instanţa de judecată, soldată cu aplicarea sechestrului asupra unor imobile ale CPC “Cereale-Flor” S.A., aceasta generînd riscul înstrăinării patrimoniului acesteia.

▪ Politicile de reglementare, precum şi modalitatea de executare a cerinţelor de înlăturare a neregulilor constatate anterior n-au asigurat o gestionare eficientă a tehnicii agricole din dotarea Î.S. “Servmecanagro-R”, neutilizată de această întreprindere de sine stătător, dar transmisă în arendă CPC “Cereale-Flor” S.A., ceea ce a dus la formarea unor datorii considerabile în sumă totală de 27,5 mil.lei, cu un risc sporit de nerambursare a acestora Agenţiei Rezerve Materiale, şi a contribuit la generarea incapacităţii de plată atît a CPC “Cereale-Flor” S.A., cît şi a Î.S. “Servmecanagro-R”.

▪ Nerespectarea prevederilor regulamentare în managementul contabil a condiţionat înregistrări neconforme ale operaţiunilor economice efectuate, deficienţe în situaţiile privind decontările, fapt care a determinat denaturarea situaţiilor patrimoniale raportate cu suma totală de 4,7 mil.lei.

Agenţia “Moldsilva” (anii 2008-2009)

Rezumat

Auditul gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi 9 întreprinderi subordonate, în perioada anilor 2008-2009, au scos în evidenţă cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, care au afectat calitatea gestiunii patrimoniului public, inclusiv a fondurilor forestier şi cinegetic, precum şi a mijloacelor provenite din activitatea economico-financiară a entităţilor auditate. Neregularităţile şi abaterile constatate se datorează lipsei unui control intern eficient în cadrul ramurii silvice, precum şi la întreprinderi, imixtiunii conducerii Agenţiei “Moldsilva” în activitatea întreprinderilor din subordine, precum şi lipsei responsabilităţii din partea unor factori de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale. Multiplele nereguli admise la gestionarea patrimoniului public ţin şi de imperfecţiunile în cadrul normativ existent, care reglementează neuniform atribuirea drepturilor de gestionar al terenurilor fondului forestier. Ca urmare, fondul forestier a fost gestionat în paralel de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile silvice, ceea ce a determinat diminuarea responsabilităţilor manageriale ale ambelor părţi.

Constatările auditului

▪ Nerealizarea pe deplin a tuturor măsurilor prevăzute în Planul general de acţiuni privind implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, precum şi lipsa unei monitorizări şi evaluări a rezultatelor obţinute la implementarea per ansamblu a Strategiei, fapt ce condiţionează apariţia riscului de neasigurare a durabilităţii sectorului forestier.

▪ Pe parcursul anilor 2008-2009, gospodăria silvică, prin intermediul Agenţiei “Moldsilva”, a beneficiat de mijloace publice în valoare de 83,0 mil.lei, acestea fiind alocate de la bugetul de stat cu încălcarea prevederilor legale, fără o previziune clară privind direcţiile de utilizare, în lipsa programelor investiţionale în domeniul fondurilor forestier si cinegetic, inclusiv în ce priveşte regenerarea şi extinderea acestora. De facto, deficitul financiar pe ramură a fost acoperit cu mijloace bugetare, ceea ce condiţionează deficienţe în vederea verificării legalităţii şi eficienţei gestionării mijloacelor publice.

▪ În timp ce gospodăria silvică beneficia de alocaţii bugetare, Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile silvice nu administrau eficient procesul de acumulare a veniturilor proprii. La nivel de ramură, a lipsit un control eficient asupra procesului de punere în valoare şi de recoltare a masei lemnoase, fapt care a creat premise de fraudă şi, implicit, de neîncasare deplină a veniturilor. Verificările efectuate asupra unor volume de masă lemnoasă au relevat o diminuare de circa 2 ori a volumelor respective, faţă de cele real existente pe parchetele destinate exploatării, ceea ce, ulterior, permitea recolectarea ilicită a masei lemnoase.

Managementul ineficient în domeniul prelucrării masei lemnoase, precum şi deţinerea şi utilizarea unui utilaj învechit în procesul dat au avut ca rezultat suportarea pierderilor în sumă totală de 5,3 mil.lei.

▪ Verificările efectuate la 7 întreprinderi silvice asupra legalităţii şi plenitudinii încasării plăţilor de la arenda terenurilor fondului forestier au relevat lacune majore, care au avut ca impact nerealizarea veniturilor de la arenda terenurilor fondului forestier în sumă totală de 2,4 mil.lei, inclusiv la Î.S. “Bălţi” – 1,2 mil.lei. Concomitent, la Î.S. “Bălţi” au fost constatate elemente de fraudă, prin perfectarea de către factorii responsabili din cadrul întreprinderii a unor contracte neautentice privind rezilierea contractelor de arendă, în scopul omiterii veniturilor pasibile încasării.

▪ Nerespectarea procedurii reglementate la transmiterea în arendă a terenurilor fondului forestier, la monitorizarea terenurilor forestiere şi a executării contractelor de arendă a generat cazuri de gestionare neconformă a acestora, inclusiv prin edificarea unor construcţii neautorizate, astfel de deficienţe fiind constatate la Î.S. “Orhei”, Î.S. “Soroca”, Î.S. “Glodeni” şi Î.S. “ Hînceşti”.

Într-un mod defectuos au fost atribuite în arendă terenuri forestiere S.R.L. “Biotex-Com”, fără ca aceasta să prezinte planurile de management privind gestionarea lor, precum şi fără o inventariere a construcţiilor edificate anterior de alt arendaş, cu transmiterea regulamentară a acestora în arendă societăţii. Conducerea Î.S. “Orhei” a încălcat modul prestabilit la acordarea permisiunii S.R.L. “Biotex-Com” privind edificarea “Gospodăriei Vînătorului” pe terenul fondului forestier în trupul de pădure “Ţiganca”.

▪ Agenţia “Moldsilva”, în calitate de autoritate publică de specialitate, finanţată de la bugetul de stat, a acumulat şi a administrat venituri din arenda patrimoniului statului, fără a determina statutul lor potrivit politicilor specifice procesului bugetar şi fără a le raporta ca mijloace speciale, fapt condiţionat de carenţele şi reglementările incomplete existente în actele normative referitor la statutul acestor mijloace. Ca urmare, Agenţia “Moldsilva” nu a înaintat propuneri referitor la includerea veniturilor în sumă de 11,3 mil.lei la componenta bugetului de stat, ceea ce i-a permis să le utilizeze la latitudinea sa, ca venituri provenite din activităţi de antreprenoriat. O parte din aceste mijloace, în sumă de 1,3 mil.lei, au fost direcţionate la suplimentarea cheltuielilor Agenţiei “Moldsilva”, inclusiv pentru: achitarea nelegitimă a unor ajutoare materiale angajaţilor, efectuarea unor cheltuieli neregulamentare pentru întreţinerea transportului, procurarea autoturismelor, desfăşurarea măsurilor culturale etc.

▪ Nu a existat o preocupare la nivel decizional pentru utilizarea eficientă a mijloacelor la extinderea plantaţiilor forestiere, inclusiv pe terenurile altor deţinători, ceea ce a determinat:

- valorificarea fondurilor publice şi veniturilor proprii pentru extinderea suprafeţelor cu vegetaţie forestieră în lipsa unei politici investiţionale bine determinate, cu elaborarea anuală a unor programe care ar fi definit atît costurile implicate la extindere, cît şi delimitarea clară a surselor de finanţare în acest scop;

- utilizarea neeficientă a mijloacelor în sumă totală de 2,9 mil.lei, inclusiv pentru plantarea unor terenuri care aparţineau unor persoane fizice şi juridice – 1,6 mil.lei, precum şi a terenurilor agricole care nu necesitau ameliorare prin împădurire – 1,3 mil.lei;

- neînregistrarea în evidenţa contabilă a mijloacelor în sumă de 97,7 mil.lei ca cheltuieli pentru investiţii capitale, fapt condiţionat şi de neprevederea acestor aspecte în politicile de contabilitate ale întreprinderilor silvice. Restituirea către AAPL a terenurilor fără valoarea nou-creată diminuează responsabilitatea acestora pentru integritatea şi gestionarea lor legală şi duce la o risipă de mijloace financiare ale întreprinderilor, inclusiv a mijloacelor bugetare. Astfel, verificările în teren denotă că unele suprafeţe extinse cu vegetaţie forestieră şi restituite AAPL în realitate nu mai existau, fiind devastate, iar altele erau utilizate ca păşuni;

- lipsa unor reglementări referitor la procedura de trecere la pierderi a culturilor silvice, inclusiv pe terenurile altor deţinători. Nu au fost evaluate riscurile care au generat pierderi ale culturilor silvice, acestea, în total pe ramură, fiind estimate în sumă de 37,4 mil.lei, sau 14,9% din suma totală a cheltuielilor.

▪ Nejustificarea corespunzătoare a beneficiilor obţinute din acţiunile iniţiate în domeniul dezvoltării sectorului cinegetic, precum şi ilegalităţile admise de factorii responsabili din cadrul întreprinderilor silvice au condiţionat cheltuieli ineficiente în sumă totală de 5,6 mil.lei, în urma acţiunilor de repopulare cu mistreţi, şi de 1,8 mil.lei – în urma repopulării cu fazani. Au fost constatate cazuri de procurare ilegală a mistreţilor de la persoane fizice, cu eliberarea acestora în natură.

▪ Lipsa unor proiecte investiţionale argumentate financiar la utilizarea mijloacelor în sumă totală de 3,4 mil.lei de către Î.S. “Silva-Sud” şi Î.S. “Bălţi” pentru construcţia obiectivelor de menire vînătorească “Casa Vînătorului”, ceea ce creează premise de apariţie a riscului că întreprinderile vor suporta pierderi de la exploatarea acestora.

▪ Imixtiunea conducerii Agenţiei “Moldsilva” în activitatea întreprinderilor subordonate, prin emiterea de ordine, în baza cărora acestea au efectuat cheltuieli filantropice şi de sponsorizare (cu masă lemnoasă şi mijloace băneşti) în sumă totală de 4,8 mil.lei.

▪ S-au constatat cazuri de fraudă în sumă totală de 150,2 mii lei la Î.S. “Orhei”, prin achitarea unor lucrări care nu au fost executate, precum şi prin eliberarea mijloacelor băneşti în lipsa documentelor justificative, acestea fiind restituite pe parcursul auditului.

▪ Lipsa unor norme contabile specifice ramurii silviculturii, precum şi a unei politici de contabilitate bine determinate şi exhaustive, precum şi unele abateri de la normele contabile prestabilite au avut ca rezultat raportarea incorectă a rezultatelor activităţii economico-financiare a întreprinderilor silvice, precum şi neînregistrarea în evidenţa contabilă a patrimoniului public.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

- elaborarea propunerilor privind ajustarea legislaţiei silvice, în vederea asigurării gestionării conforme şi dezvoltării durabile a sectorului forestier;

- neadmiterea alocării fondurilor publice de la bugetul de stat pentru gospodăria silvică în lipsa programelor investiţionale în domeniul fondurilor forestier şi cinegetic.

Gestiunea resurselor naturale subterane în anii 2007-2008

Rezumat

Auditul gestiunii resurselor naturale subterane la autorităţile administraţiei publice de toate nivelele a identificat multiple iregularităţi, ce determină riscuri de utilizare ineficientă şi neasigurarea unei folosiri durabile a resurselor naturale subterane:

- gestiunea ineficientă a resurselor naturale subterane, neexercitarea conformă a competenţelor stabilite prin lege, atît la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, cît şi locale, precum şi neexercitarea funcţiilor de control în domeniu, care au dus la prejudicierea mediului înconjurător şi a bugetului public naţional;

- imperfecţiunea cadrului legislativ-normativ, nedefinirea exhaustivă a competenţelor organelor autorităţilor administraţiei publice centrale în materie de politici în domeniul gestiunii resurselor naturale subterane, care au dus la exploatarea necontrolată a resurselor naturale subterane, necoordonarea mecanismelor de evidenţă, reglementare şi control;

- neconlucrarea între autorităţile administraţiei publice de toate nivelele la gestiunea resurselor naturale subterane care a dus la crearea unui cadru de activitate în acest domeniu ce favorizează extragerea ilegală a substanţelor minerale utile şi determină riscul de poluare a apelor subterane;

- excluderea continuă a terenurilor din circuitul agricol şi silvic şi lipsa reglementărilor şi a controlului la capitolul recultivare a terenurilor, fapt ce determină diminuarea permanentă a suprafeţelor de terenuri cu destinaţie agricolă.

Constatările auditului

Probele de audit acumulate de la 4 autorităţi ale administraţiei publice de nivel central, 17 autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul II şi 17 subdiviziuni ale IES, 84 de AAPL de nivelul I, 103 agenţi economici (inclusiv 59 beneficiari ai subsolului şi 44 ai apelor subterane) denotă prezenţa următoarelor abateri şi deficienţe în procesul de gestionare a resurselor naturale subterane.

→ În domeniul substanţelor minerale utile

1. Realizarea atribuţiilor de control şi monitorizare a autorităţilor centrale de specialitate la un nivel redus şi cu abordări contradictorii a generat multiple abateri

▪ În perioada anilor 2007-2008, activitatea de control a gestiunii substanţelor minerale utile, în contextul existenţei unui cadru legal incert, s-a caracterizat prin eludarea autorităţilor abilitate (MERN, IES, AGeoM, Inspecţia minier-tehnică) de la îndeplinirea atribuţiilor legale, ce a generat lipsa verificării modului de folosire a subsolului în anii 2007-2008.

▪ Statul n-a deţinut, în perioada auditată, propuneri elaborate cu privire la strategia de dezvoltare durabilă a ramurii de extragere a substanţelor minerale utile. Organele abilitate (MERN, AAPL) nu au stabilit limitele şi condiţiile de folosire a substanţelor minerale utile, ceea ce condiţionează riscul de utilizare iraţională a acestora.

▪ Deşi în perioada auditată prevederile legale³³ nu permiteau proiectarea şi exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile pe sectoare aparte, mai multe zăcăminte se exploatează de către 2, 3 sau chiar 7 agenţi economici, ce determină riscul de exploatare ineficientă a acestor zăcăminte.

____________________

³³ Art.27 din Codul subsolului nr.1511-XII din 15.06.1993 (cu modificările ulterioare; în continuare – Codul subsolului). Abrogat la 17.07.2009 prin Legea nr.3-XVI din 02.02.2009.

▪ În prezent sînt mai multe perimetre miniere care nu se exploatează timp îndelungat, iar Ministerul şi AGeoM n-au aplicat normele existente privind iniţierea retragerii acestora.

▪ Datele autorităţilor centrale de specialitate diferă esenţial una de alta, ceea ce nu permite oferirea unor informaţii veridice. Astfel, potrivit informaţiei prezentate de către IES, la 31.12.2008, erau înregistrate oficial 43 de mine şi 107 cariere, iar conform informaţiei prezentate de Inspecţia minier-tehnică, la aceeaşi dată erau înregistrate 163 de perimetre miniere valabile, 20 de perimetre miniere eliberate de către AAPL şi 22 de perimetre miniere pentru exploatarea excavaţiilor în alte scopuri.

▪ Datele înregistrate în Fondul de stat de informaţii privind subsolul şi cadastrul de stat ale obiectivelor de folosire a subsolului nu corespund realităţii, deoarece în perioada anilor 2007-2008, contrar prevederilor legale³⁴, unii beneficiari ai subsolului n-au prezentat dările de seamă necesare. Fondurile de informaţii privind subsolul sînt ţinute de către AGeoM în lipsa unui sistem informaţional automatizat şi a reglementărilor privind tipul şi modul de înregistrare a acestor date şi nu sînt accesibile altor autorităţi publice (IES, AAPL, SFS), acestea fiind obligate să ţină o evidenţă paralelă, ce determină dublarea activităţii organelor respective, iar datele din aceste evidenţe diferă unele de altele.

____________________

³⁴ Art.14 alin.(3) lit.f); art.31 alin.(1) lit.f) din Codul subsolului şi cerinţele ce derivă din Hotărîrea Guvernului nr.418 din 17.04.2007.

▪ Majoritatea agenţilor economici supuşi auditului nu reflectă în rapoartele financiare valoarea substanţelor minerale utile aflate în gestiunea lor. Ca rezultat, valoarea patrimoniului de stat (zăcămintelor de substanţe minerale utile), gestionat de agenţi economici, nu este cunoscută.

▪ Explorările geologice se efectuează fără ca beneficiarul să deţină dreptul de posesie şi folosinţă asupra terenurilor şi în lipsa capacităţii acestuia de a efectua exploatarea substanţelor minerale utile, ce duce la extragerea neraţională a substanţelor minerale utile şi la apariţia unor conflicte între posesorii perimetrelor miniere şi/sau proprietarii terenurilor. Astfel de situaţii au fost constatate în raionul Ungheni, acestea fiind determinate de atitudini neconforme ale organelor abilitate în domeniu (Comisia de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile şi Î.S. “EHGeoM”).

▪ Efectuarea explorării subsolului din sursele agenţilor economici şi procurarea de către aceştia a terenurilor, înainte de începerea explorării subsolului, exclude posibilitatea transmiterii zăcămîntului pentru exploatare industrială în bază de concurs.

▪ Folosirea neautorizată a terenurilor aferente carierelor la majoritatea întreprinderilor miniere auditate.

▪ Utilizarea terenurilor în scopuri miniere se face fără a efectua schimbarea destinaţiei terenurilor şi fără a achita pierderile cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, iar autorităţile abilitate cu monitorizarea acestei situaţii nu deţin informaţii veridice la acest capitol şi nu întreprind măsuri pentru curmarea acestor ilegalităţi.

▪ Recultivarea terenurilor afectate de extragerea mineralelor utile se efectuează sporadic. Din suprafaţa de 885,24 ha de terenuri pe care la 31.12.2008 s-a finalizat exploatarea substanţelor minerale utile, pentru perioada anilor 2007-2008, de către beneficiari au fost planificate spre recultivare 231,53 ha, însă s-au recultivat doar 78,57 ha, sau 34% din suprafaţa planificată.

▪ Nu este determinată instituţia responsabilă de gestiunea excavaţiilor miniere (minelor) după extragerea substanţelor minerale utile. Astfel, nu sînt aprobate reglementări ale modului de conservare şi transmitere pentru gestionare ulterioară a minelor. La 31.12.2008, suprafaţa excavaţiilor miniere în care s-a terminat exploatarea substanţelor minerale utile constituia 250,9 ha.

▪ Deşeurile de la întreprinderile miniere, care trebuiau utilizate la recultivarea terenurilor, sînt stocate pe terenurile adiacente minelor şi carierelor, ocupînd suprafeţe de teren fertil, ceea ce generează poluarea continuă a resurselor acvatice, degradarea solurilor şi utilizarea neraţională a resurselor funciare. Nefiind stabilite cerinţe clare faţă de agenţii economici privind utilizarea deşeurilor, nu poate fi realizat Programul naţional de valorificare a deşeurilor. Volumul deşeurilor de producţie acumulate de întreprinderile miniere, la 31.12.2008, constituia 43861,5 mii m³.

▪ Lipsa unei abordări univoce din partea organelor centrale de specialitate (MERN şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor) a dus la extragerea neautorizată a 186,4 mii m³ de nisip din rîurile Prut şi Nistru de către Î.S. “Portul Fluvial Ungheni”, în valoare de 9,0 mil.lei, pentru care n-au fost calculate taxe pentru extragerea substanţele minerale utile în sumă de 393,2 mii lei. Calculele denotă că intermediarul S.R.L. “Sampdoria”, în anii 2007-2008, a obţinut de la realizarea nisipului procurat de la Î.S. ”Portul Fluvial Ungheni” un venit absolut exprimat prin diferenţa de preţ la procurare şi realizare în sumă de 2093,5 mii lei, în timp ce Î.S. “Portul Fluvial Ungheni”, în anul 2007, în urma comercializării nisipului, a activat în pierderi.

▪ Î.S. “Calea Ferată din Moldova” a efectuat extragerea substanţelor minerale utile cu nerespectarea legislaţiei în vigoare. Astfel, la construcţia tronsonului de cale ferată “Cahul-Giurgiuleşti”, la decizia consiliilor locale din raionul Cahul (s.Crihana Veche, com.Manta, s.Vadul lui Isac, s.Colibaşi, s.Cîşliţa Prut, s.Brînza, s.Slobozia Mare), au fost exploatate cariere de “grunt” pe o suprafaţă de 40,13 ha. AAPL, la atribuirea acestor terenuri pentru extracţia substanţelor minerale utile, şi-au depăşit atribuţiile existente, iar Î.S. “Calea Ferată din Moldova” n-a respectat procedurile existente pentru obţinerea legală a dreptului de exploatare a acestor substanţe. Î.S. “Calea Ferată din Moldova” a extras neautorizat substanţe minerale utile (circa 1,9 mil. m³) şi nu a calculat şi achitat, în anii 2007-2008, taxe pentru extragerea resurselor naturale, iar organele abilitate cu gestiunea resurselor naturale (Ministerul, IES) n-au întreprins măsuri pentru neadmiterea acestor neregularităţi.

Datele referitor la situaţia privind recultivarea acestor terenuri sînt contradictorii. Astfel, Agenţia Ecologică Cahul consideră că terenurile carierelor utilizate au fost recultivate şi sînt folosite ca păşuni, iar Serviciul Relaţii Funciare şi Cadastru al Consiliului raional Cahul a prezentat informaţii ce atestă că aceste terenuri nu au fost recultivate.

▪ Deşi legislaţia în vigoare prevede obligativitatea înregistrării proiectelor de explorări geologice, cu prezentarea ulterioară a rezultatelor acestora către AGeoM, în perioada auditată, filiala din Moldova a Companiei “Redeco” LTD (SUA) nu a prezentat asemenea rapoarte pe proiectele de explorări geologice înregistrate la AGeoM, termenul de executare a cărora a fost depăşit încă în anii 1999-2008. La solicitările înaintate de organele abilitate rapoartele aşa şi n-au fost prezentate.

Neajustarea Acordului de concesiune dintre Guvernul Republicii Moldova şi Compania de exploatare a resurselor “Redeco” LTD în vederea cercetării şi exploatării resurselor de ţiţei şi gaze în Republica Moldova la cadrul legal existent³⁵, la recomandările Curţii de Conturi³⁶ au condiţionat faptul ca Companiile “Redeco” LTD şi S.R.L. “Valiexchimp” au activat incert. De asemenea, Acordul de concesiune întruneşte clauze ce nu se regăsesc în Codul fiscal, Legea cu privire la concesiuni şi Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului³⁷ în ce priveşte scutirea de alte taxe, impozite şi plăţi.

____________________

³⁵ Legea nr.534-XIII din 13.07.1995 “Cu privire la concesiuni” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea cu privire la concesiuni).

³⁶ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.4 din 11.01.2002 “Privind rezultatele controlului asupra nivelului de executare a obligaţiunilor contractuale, prevăzute în Acordul de concesiune, încheiat la 06.07.95 între Guvernul Republicii Moldova şi Compania de explorare şi exploatare a resurselor “REDECO” L.T.D. (SUA) în vederea cercetării şi exploatării resurselor de ţiţei şi gaze în Republica Moldova”.

³⁷ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 “Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1308-XIII).

Acordul de concesiune nu a stabilit clar modalitatea de calculare, achitare şi raportare a plăţii de arendă pentru utilizarea subsolului, precum şi modul de calculare a termenului de exploatare a petrolului şi gazelor, care serveşte ca bază pentru stabilirea mărimii cotei plăţii de arendă pentru utilizarea subsolului.

Guvernul n-a ţinut cont de aceste incertitudini şi prin Hotărîrea Guvernului nr.1102 din 10.10.2007 a acceptat transmiterea în cesiune de către Compania “Redeco” LTD către “Valiexchimp” S.R.L. a tuturor drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din Acordul de concesiune, cu excepţia drepturilor şi obligaţiilor privind prospecţiunea şi explorarea resurselor de ţiţei şi gaze, fără a ajusta Acordul respectiv la condiţiile actuale.

2. Autorităţile administraţiilor publice locale au gestionat resursele naturale cu o capacitate redusă

▪ AAPL de nivelul I şi II, în perioada anilor 2007-2008, nu au efectuat controale asupra folosirii şi protecţiei subsolului, nu au eliberat perimetre miniere (inclusiv pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile larg răspîndite), nu au supravegheat lucrările de exploatare a subsolului, nu au verificat respectarea limitelor de folosire a acestora.

▪ AAPL nu dispun de informaţii oficiale şi veridice privind:

- existenţa zăcămintelor de substanţe minerale utile şi apelor subterane pe teritoriul acestora;

- cadastrul resurselor subsolului, evidenţa extracţiei şi prelucrării zăcămintelor;

- aprobarea limitelor de depozitare a deşeurilor de producţie sau menajere;

- cavităţile naturale şi artificiale existente pe teritoriul acestora;

- compensarea de către beneficiarii subsolului a pierderilor privind excluderea din circuitul agricol a terenurilor pe care sînt amplasate carierele şi minele;

- existenţa proiectelor de restabilire a fertilităţii terenurilor pe care sînt amplasate cariere.

▪ Neonorîndu-şi obligaţiile privind protecţia subsolului, unele AAPL de nivelul I, prin deciziile adoptate, au facilitat exploatarea neautorizată a carierelor, permiţînd extragerea substanţelor minerale utile fără ca beneficiarul să dispună de perimetru minier şi licenţă.

3. În timp ce în unele ţări taxele pentru folosirea resurselor naturale reprezintă venituri importante în buget, în Republica Moldova acestea sînt nesemnificative, constituind cca 0,15% din veniturile încasate în bugetul consolidat.

▪ La încasarea veniturilor din taxele pentru folosirea resurselor naturale există rezerve, care pot fi valorificate prin modificarea bazei de calcul a acestor taxe. În anul 2008, doar o întreprindere minieră a obţinut profit brut de la extracţia substanţelor minerale utile de 44,1 mil.lei (înregistrînd un profit net de 36,2 mil.lei), pe cînd încasările totale la buget din taxa pentru extragerea mineralelor utile au constituit 9,8 mil.lei.

▪ Stabilirea taxelor pe unitate de volum extras şi pe suprafaţa excavaţiilor miniere folosite în alte tipuri de antreprenoriat ar facilita administrarea fiscală a acestor taxe şi ar înlătura necesitatea unor noţiuni ca “valoarea de bilanţ a construcţiilor subterane exploatate” şi “costul mineralelor utile extrase” care, din lipsa unei metodologii de determinare a acestora, generează interpretări diferite din partea agenţilor economici şi le permit să se eschiveze de la achitarea taxelor în buget. Astfel, s-a constatat că costul unei unităţi de măsură a substanţelor minerale utile extrase diferă esenţial de la o întreprindere la alta. De exemplu, în anul 2008, costul unui metru cub de nisip pentru construcţie varia de la 17,4 lei pînă la 135,9 lei; de piatră spartă – de la 20,0 lei pînă la 137,0 lei; piatră brută – de la 3,9 lei pînă la 204,6 lei; piatră de calcar tăiată (coteleţ) – de la 47,2 lei pînă la 375,4 lei; prundiş – de la 9,5 lei la 75,6 lei.

▪ Suma taxelor pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, încasate în buget, nu corespunde valorii patrimoniului de stat utilizat de aceşti beneficiari, existînd rezerve pentru încasarea taxei respective (conform calculelor echipei de audit) în sumă de circa 8 mil.lei. Astfel, din 24 de beneficiari ai perimetrelor miniere valabile (cu suprafaţa de 618,4 ha), acordate pentru exploatarea construcţiilor subterane, au declarat şi au achitat taxe numai 7 beneficiari, din care doar un agent economic care deţine 2% din perimetrele acordate, sau 12,2 ha, a calculat taxe în sumă de 167,8 mii lei, sau 98% din suma taxelor calculate în anul 2008.

→ În domeniul apelor subterane

▪ Organele împuternicite cu evidenţa şi controlul stării apelor subterane (AGeoM, IES, AAPL) nu conlucrează şi nu confruntă informaţiile deţinute, ce determină lipsa unor date veridice privind utilizarea sondelor, nivelul de asigurare cu apă a populaţiei şi starea apelor subterane la toate autorităţile responsabile. Astfel, inventarierea sondelor arteziene de captare a apei subterane din republică a început în anul 1999 şi continuă pînă în prezent. Rezultatele inventarierii şi alte informaţii deţinute privind starea sondelor de captare a apei nu sînt înregistrate într-o bază de date şi nu sînt sistematizate pentru a putea fi folosite şi de alte autorităţi interesate (IES, Agenţia “Apele Moldovei”, AAPL, CMP). AAPL nu înregistrează regulamentar în evidenţa contabilă sondele de captare a apei.

▪ De către subdiviziunile IES controlul privind captarea apelor subterane se efectuează, de regulă, la momentul solicitării autorizaţiei pentru folosirea specială a apei, iar starea tehnico-ecologică a sondelor neexploatabile şi la care lipseşte autorizaţia de folosire specială a apei nu este monitorizată cu regularitate de IES.

▪ Subdiviziunile IES nu au aplicat, conform competenţelor atribuite legal, pîrghiile de sancţionare administrativă pe fapte contravenţionale în domeniul de folosire specială a apei. În anul 2008, din 2195 de sonde exploatate în republică, autorizaţie de folosire specială a apei aveau 1159 de sonde, sau 52,8%.

▪ Nu sînt pe deplin implementate reglementările, conform cărora, la baza politicii statului în domeniul alimentării cu apă potabilă se află satisfacerea necesităţilor de apă potabilă prin dezvoltarea preponderentă a sistemelor centralizate, iar forarea de noi sonde arteziene pentru utilizarea apelor subterane se interzice fără acordul organizaţiilor ce prestează servicii de alimentare centralizată cu apă.

▪ Conform prevederilor Codului fiscal, stabilirea taxei pentru apă se face în funcţie de modul de utilizare a apei (destinată îmbutelierii, folosită de hidrocentrale, alte scopuri), ceea ce nu se coroborează cu modul de evidenţă a zăcămintelor de ape subterane existent la AGeoM, după sursele de captare (de suprafaţă sau subterane) şi/sau după calităţile acesteia (potabilă, tehnică, naturală şi minerală), determinînd utilizarea ineficientă a resurselor de apă şi diminuarea taxei pentru apă pentru agenţii economici care utilizează apa la producerea băuturilor alcoolice şi nealcoolice în comparaţie cu cei care îmbuteliază ape naturale şi de masă.

Ca rezultat al acestor inexactităţi, Serviciul Fiscal de Stat a aplicat prevederile Codului fiscal privind calcularea taxei pentru apă folosită pentru îmbutelierea apei cu adaos de zahăr şi îndulcitori sau arome, diferenţiat pentru diferiţi agenţi economici, ce provoacă riscul neîncasării veniturilor în bugetul public naţional. Astfel, S.R.L. “Gelibert”, în anii 2007 şi 2008, a diminuat taxa spre plată în mărime de 236,0 mii lei.

▪ Calcularea şi achitarea taxei pentru apă s-a efectuat, în unele cazuri, cu abateri de la prevederile legale (art.302-305 din Codul fiscal). Ca rezultat, auditul a constatat diminuarea taxei pentru apă în sumă de 86,6 mii lei.

Recomandări Parlamentului:

- să reexamineze legislaţia în domeniu ce reglementează administrarea (prospecţiunea, explorarea şi exploatarea) resurselor naturale subterane (substanţelor minerale utile şi apelor subterane) în vederea eliminării contradicţiilor, incertitudinilor şi golurilor din cadrul legal existent;

- să modifice baza de calcul a taxei pentru resursele naturale în funcţie de volumul de substanţe minerale utile extrase, coroborat cu preţul de piaţă al acestora, precum şi în funcţie de suprafaţa de utilizare a excavaţiilor subterane;

- să monitorizeze activitatea Guvernului în acest domeniu, cu solicitarea elaborării unui program de utilizare durabilă a resurselor naturale subterane.

Capitolul V

AUDITE ALE PERFORMANŢEI

Auditul performanţei este o extindere recentă a domeniului de aplicare a auditului financiar. Potrivit standardelor INTOSAI, auditul performanţei reprezintă o evaluare independentă a măsurii în care o activitate, un program sau o instituţie funcţionează în mod eficient şi eficace, cu respectarea principiului economicităţii.

Scopul auditului performanţei este de a oferi informaţii relevante în ceea ce priveşte modalitatea de implementare şi consecinţele activităţilor publice. Astăzi nu mai este suficient ca banii publici să fie cheltuiţi conform prevederilor legale. Aceştia trebuie utilizaţi şi în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Avînd un mandat clar prevăzut de legea sa organică, Curtea de Conturi implementează, pe parcursul ultimilor 2 ani, cele mai moderne practici de auditare a performanţei, utilizate pe plan internaţional, venind în întîmpinarea necesităţilor societăţii moldoveneşti de a utiliza optim mijloacele publice, inclusiv fondurile provenite din asistenţa financiară a Uniunii Europene şi a altor organisme internaţionale.

În perioada de raportare, Curtea de Conturi a realizat 5 audite ale performanţei la 39 de entităţi, finalizate cu rapoarte de audit, ale căror constatări, concluzii şi recomandări, după ce s-au discutat şi clarificat în cadrul entităţilor respective, precum şi în cadrul şedinţelor plenare ale Curţii de Conturi, au fost înaintate Parlamentului, Guvernului şi autorităţilor publice centrale şi locale implicate. Trei din cele cinci audite ale performanţei realizate au rezultat din asumarea de către Republica Moldova a unor angajamente faţă de Comisia Uniunii Europene, precum şi din angajamentele asumate de către Curtea de Conturi faţă de INTOSAI şi partenerii de dezvoltare strategică şi vizează următoarele domenii de interes public:

→ sistemul asistenţei sociale;

→ sistemul de asistenţă medicală primară;

→ mediul ambiant (gestionarea deşeurilor menajere solide).

Alte 2 audite ale performanţei au vizat domeniul viti-vinicol, care reprezintă un sector important al economiei naţionale.

V.1. Auditul performanţei sistemului de asistenţă socială:

“Mai există oportunităţi pentru a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea

procesului de acordare a ajutorului social”

Asistenţa socială este o componentă a sistemului naţional de protecţie socială, în cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să limiteze sau să înlăture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate.

Conform Legii asistenţei sociale³⁸, dreptul la asistenţă socială se acordă cetăţenilor Republicii Moldova în funcţie de nivelul venitului global al unei persoane.

Sistemul de acordare a asistenţei sociale a fost şi încă este unul bazat pe principiul categorial (circa 13 tipuri de prestaţii sociale băneşti), fără a se ţine cont de nivelul de venituri şi al bunăstării, nivelul de trai şi de necesităţile specifice ale beneficiarilor.

____________________

³⁸ Legea asistenţei sociale nr.547-XV din 25.12.2003.

Pentru a asigura înlăturarea inechităţii sociale prin reorientarea resurselor către cele mai nevoiaşe pături ale populaţiei, precum şi în scopul realizării angajamentelor asumate în cadrul Programului de reforme pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei în Moldova, susţinut de Banca Mondială, Guvernul a adoptat Concepţia eficientizării sistemului de asistenţă socială şi Programul de eficientizare a sistemului de asistenţă socială pe anii 2008-2010.

Elaborarea şi implementarea noului mecanism de plată a ajutorului social, bazat pe evaluarea venitului global mediu lunar, calculat pentru o familie, şi a venitului lunar minim garantat, au servit drept temei pentru adoptarea de către Parlament, la 13 iunie 2008, a Legii cu privire la ajutorul social.

Legea cu privire la ajutorul social³⁹ reglementează cadrul legal privind garantarea posibilităţilor egale pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social la un nivel garantat de stat. Scopul acestei legi este asigurarea unui venit lunar minim garantat pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al fiecărei familii şi cu necesitatea acesteia în asistenţă socială.

____________________

³⁹ Legea cu privire la ajutorul social nr.133-XVI din 13.06.2008 (în continuare – Legea cu privire la ajutorul social).

Stadiul de implementare a legii

Legea cu privire la ajutorul social prevede trecerea treptată la noul sistem de asistenţă socială, după cum urmează:

a) pentru familiile cu cel puţin un membru încadrat într-un grad de invaliditate – de la 01.10.2008;

b) pentru familiile cu unul sau mai mulţi copii – de la 01.01.2009;

c) pentru celelalte familii – de la 01.07.2009.

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), care dirijează procesul de elaborare şi implementare a politicii statului în domeniul asistenţei sociale, a înregistrat progrese considerabile în implementarea legii menţionate:

• În decembrie 2008 au fost alocaţi din bugetul de stat, ca ajutor social, 50,0 mii lei. Pentru anul 2009, de la bugetul de stat a fost preconizată suma de 116,1 mil.lei, pentru achitarea de ajutor social beneficiarilor.

• În perioada octombrie 2008–octombrie 2009, au fost înregistrate 51170 de cereri, din care 33260 (sau aproximativ 65%) au fost aprobate spre achitare.

• Ministerul a promovat angajarea şi instruirea asistenţilor sociali, care au un rol important în sistemul de asistenţă socială, inclusiv în implementarea legii.

• Au fost elaborate şi aprobate actele normative necesare pentru implementarea legii.

• Au fost întreprinse acţiuni de popularizare a noului sistem de asistenţă socială, orientat spre cele mai nevoiaşe pături ale populaţiei etc.

În pofida eforturilor depuse, implementarea legii a demarat neuniform în aspect administrativ-teritorial.

Motivaţia acţiunii de audit

Efectuarea de către Curtea de Conturi a auditului performanţei în sistemul asistenţei sociale, axat în exclusivitate pe evaluarea performanţei procesului de implementare a Legii cu privire la ajutorul social, a fost motivată de semnificaţia acesteia privind implementarea noului tip de asistenţă socială acordată doar în rezultatul testării veniturilor reale şi nivelului de bunăstare ale familiei solicitantului, pentru a fi asigurată obţinerea unei eficienţe mai sporite a mijloacelor utilizate pentru acordarea asistenţei sociale. Ţinînd cont de cele menţionate, precum şi de angajamentele asumate conform Matricei indicatorilor de performanţă, Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană, semnat la Chişinău în data de 2 iulie 2008, pentru obţinerea mijloacelor de susţinere bugetară, Curtea de Conturi şi-a propus drept obiective de a determina dacă există probleme care împiedică implementarea legii şi, dacă există, atunci ce acţiuni sînt necesare pentru a soluţiona problemele respective.

Constatările auditului

Curtea de Conturi constată că deşi în implementarea Legii cu privire la ajutorul social s-au realizat progrese, mai există oportunităţi pentru îmbunătăţirea ulterioară a acesteia şi pentru a face sistemul de asistenţă socială mai eficient şi mai eficace. Urmare auditului, au fost identificate unele probleme, corectarea cărora poate rezulta în îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii programului de ajutor social:

→ Cu privire la organizarea modului de stabilire a ajutorului social

▪ Potrivit art.18 alin.2 lit.c) din Legea cu privire la ajutorul social, Guvernul, în timp de 6 luni (pînă în ianuarie 2009), urma sa elaboreze cadrul legal şi să creeze condiţiile necesare pentru instituirea în subordinea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a Inspecţiei sociale, care va evalua şi va monitoriza procesul de implementare a Legii cu privire la ajutorul social. Deşi prin Hotărîrea Guvernului nr.1178 din 17.10.2008 în lista instituţiilor din subordinea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a fost inclusă Inspecţia socială, de fapt aceasta n-a fost constituită.

▪ Sistemul de asistenţă socială nu dispune de personal suficient pentru implementarea Legii cu privire la ajutorul social. Cu toate că în medie pe ţară unei funcţii ocupate de asistent social îi revin în medie 3078 de locuitori, în aspect teritorial se constată că nu se dispune de personal suficient pentru implementarea legii respective, iar volumul prea mare de lucru poate împiedica exercitarea la timp şi calitativă a activităţilor necesare.

▪ Majoritatea asistenţilor sociali nu au studiile respective. Din diferite motive, inclusiv al salarizării, respectarea acestei cerinţe este complicată. Calificarea asistenţilor sociali este afectată şi de nivelul mare de fluctuaţie a acestora.

▪ Cele 6 DAS/SAS din 7 auditate nu au clar delimitate obligaţiile şi responsabilităţile Astfel, deşi unii angajaţi efectuează procesarea cererilor pentru acordarea ajutorului social, obligaţiile şi responsabilităţile respective nu sînt stabilite în fişele postului ale acestora.

Din cauza nedefinirii exacte a atribuţiilor şi responsabilităţilor, nu este clar cine ar trebui sa efectueze supervizarea şi asigurarea calităţii în implementarea Legii cu privire la ajutorul social. Drept urmare, auditele şi verificările efectuate anterior de alte autorităţi au identificat: cereri incomplete, neînsoţite de toate documentele prevăzute în mod regulamentar; cereri cu corectări, fără semnătura solicitantului; cereri aprobate care conţin date eronate. Cele menţionate confirmă verificarea insuficientă de către asistentul social a datelor declarate de solicitant, iar în unele cazuri asistentul social nu dispune de instrumente şi pîrghii care permit o verificare deplină.

▪ Deşi Regulamentul cu privire la modul de plată a ajutorului social prevede că verificarea la domiciliu se efectuează de către reprezentantul Direcţiei/Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei, această procedură a fost aplicată în mod limitat. Astfel, de către entităţile auditate, în perioada octombrie 2008-octombrie 2009, au fost întocmite la domiciliu 688 de anchete sociale, ce constituie doar 10,1% din totalul de cereri depuse de solicitanţi şi acceptate pentru plată.

▪ DAS/SAS nu asigură verificarea listelor beneficiarilor de ajutor social cu lista persoanelor decedate. La verificarea selectivă a listelor de plată a ajutorului social (ţinînd cont de perioada neridicării sumei de ajutor social transferat) au fost constatate cazuri de neexcludere din listele respective a persoanei decedate. Lipsa controalelor adecvate la nivel de Direcţii/Secţii asistenţă socială şi protecţie a familiei contribuie la formarea soldurilor neridicate şi aflate în conturile instituţiei financiare.

▪ Asistentul social are un rol dublu: este responsabil de identificarea persoanelor care au nevoie de ajutor social, acordarea suportului la întocmirea cererii pentru acordarea ajutorului social, precum şi de evaluarea situaţiei/verificarea datelor comunicate de solicitant în cerere, în cadrul vizitei la domiciliu, şi de întocmirea anchetei sociale. În lipsa procedurilor de control adecvate şi a unui sistem de monitorizare bine stabilit, acest fapt condiţionează prezenţa riscului de fraudare a sistemului.

→ Cu privire la plata ajutorului social

▪ Plata ajutorului social se efectuează de către CNAS prin intermediul subdiviziunilor Băncii de Economii. Cu toate că achitarea ajutorului social a fost efectuată în medie la nivel de 98,3%, soldurile de mijloace la finele lunii fluctuează şi au tendinţa de a se acumula la bancă. Aceste mijloace nu sînt ridicate de beneficiari în termen cît mai aproape de data transferării lor la bancă. Motivele identificate sînt diverse. Astfel, la 31.10.2009, soldul de ajutor social neridicat de către 1870 de beneficiari constituia 1493,5 mii lei.

→ Cu privire la acordarea ajutorului social beneficiarilor cu statut de şomer

▪ Deşi Direcţiile/Secţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei verifică iniţial dacă solicitanţii care depun cerere pentru a primi ajutor social (inclusiv membrii familiilor acestora) sînt înregistraţi ca şomeri, nu verifică în fiecare lună dacă aceste persoane figurează în lista şomerilor, existînd posibilitatea de a efectua plăţi persoanelor care nu mai sînt eligibile. În cele 6 raioane auditate s-au depistat 68 de cazuri de plată a ajutorului social beneficiarilor, care nu se mai regăseau în lista şomerilor, suma achitată constituind 97,0 mii lei.

→ Cu privire la unele impedimente în beneficierea de ajutor social

▪ Modalitatea de calcul a venitului de la utilizarea terenurilor agricole necesită a fi revizuită, deoarece nu determină venitul real obţinut şi are un impact direct asupra deciziei privind acordarea ajutorului social. Deşi pentru determinarea veniturilor obţinute din folosirea terenului agricol se utilizează calculul venitului net calculat în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.514 din 10.05.2007⁴⁰, acesta nu asigură o evaluare a veniturilor reale. Auditul efectuat în 5 raioane a constatat că o parte din terenurile agricole sînt prelucrate de gospodăriile agricole mari, care arendează terenurile de la persoanele fizice.

____________________

⁴⁰ Hotărîrea Guvernului nr.514 din 10.05.2007 “Privind aprobarea unor acte normative”.

▪ Nu este definită noţiunea de “angajat pe cont propriu în agricultură”, în scopul excluderii posibilităţii de descurajare a unor persoane de a capătă un loc de muncă în schimbul obţinerii ajutorului social. La depunerea cererilor pentru acordarea ajutorului social, statutul ocupaţional al familiei deţinătoare de teren pe lîngă casă (cîte 1-2 membri adulţi) a fost determinat ca “angajat pe cont propriu în agricultură”. De fapt, nu există nici un act normativ, care ar defini noţiunea de “angajat pe cont propriu în agricultură”.

▪ La determinarea “gospodăriei comune” şi “gospodăriei separate”, precum şi la aplicarea corectă a acestor definiţii, asistentul social, în procesul de examinare a cererilor de acordare a ajutorului social se confruntă cu probleme legate de componenţa, reşedinţă şi domiciliul familiei. Certificatul despre componenţa familiei nu întotdeauna corespunde situaţiei reale a membrilor familiei. În prezent o mare parte din asistenţii sociali stabilesc componenţa familiei numai pe baza certificatului privind componenţa familiei şi pe criteriul locuinţei comune, pe cînd veniturile s-ar putea să nu fie gospodărite în comun.

▪ Unele autorităţi ale administraţiei publice locale limitează neîntemeiat dreptul la obţinerea ajutorului social prin refuzul de a elibera solicitanţilor restanţieri la plata impozitelor locale certificatele necesare pentru obţinerea autorului social.

▪ Asistenţii sociali au opinii diferite asupra utilizării indicatorilor de bunăstare. Unii au afirmat ca aceştia nu sînt utili la evaluarea corectă şi obiectivă a solicitanţilor, alţii dimpotrivă au declarat că indicatorii de bunăstare sînt relevanţi pentru a determina nivelul de trai al solicitantului, iar unii îi consideră un obstacol în posibilitatea de a beneficia de ajutor social. În unele cazuri nu este echitabil că unii solicitanţi nu indică în cerere deţinerea în proprietate a tehnicii agricole, în unele cazuri obiectele durabile sînt înregistrate după alt proprietar.

▪ Au fost depistate erori în stabilirea ajutorului social, fiind depistate cazuri cînd unor beneficiari de ajutor social le-au fost acordate şi plătite neregulamentar 127,5 mii lei.

▪ Persistă problema imposibilităţii verificării informaţiei declarate de solicitant privind veniturile obţinute, inclusiv a informaţiei despre veniturile ocazionale şi sezoniere, transferurile de peste hotare, economiile în bani în bancă sau în orice altă instituţie financiară.

V.2. Auditul performanţei sistemului de asistenţă medicală primară

Restructurarea reţelei sistemului de sănătate în Republica Moldova a fost orientată spre dezvoltarea prioritară a asistenţei medicale primare prin delimitarea de serviciul spitalicesc şi specializat de ambulator. Reforma serviciului de asistenţă medicală primară este confirmată şi promovată prin Politica Naţională de Sănătate a Republicii Moldova⁴¹ şi Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada anilor 2008-2017⁴². În pofida nivelului insuficient de asigurare cu resurse necesare (umane, tehnico-materiale, tehnologice etc.), s-a reuşit realizarea unor paşi importanţi în crearea unui mediu favorabil pentru medicina de familie şi pentru reformele în acest domeniu. Medicina de familie a devenit o specialitate prin lege, iar asistenţa medicală primară este considerată prioritară şi se situează pe prima poziţie în sistemul de sănătate. Asistenţa medicală primară (AMP) oferă accesibilitate şi continuitate şi are cel mai mare impact asupra indicatorilor de sănătate. Totodată, lipsa autonomiei prestatorilor de asistenţă medicală primară este cea mai semnificativă barieră în dezvoltarea asistenţei medicale primare, care continuă să se confrunte cu o serie de probleme.

____________________

⁴¹ Hotărîrea Guvernului nr.886 din 06.08.2007 “Cu privire la aprobarea Politicii Naţionale de Sănătate”.

⁴² Hotărîrea Guvernului nr.1471 din 24.12.2007 “Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada anilor 2008-2017”.

Primul pas în restructurarea sistemului de AMP, întreprins de Ministerul Sănătăţii, autorităţile publice locale şi de alte autorităţi, a fost delimitarea juridică a asistenţei medicale primare la nivel raional, cu începere din 01.01.2008, fiind fondate Centre ale Medicilor de Familie (CMF), cu statut de persoană juridică şi autonomie financiară. Următorul pas, întreprins în rezultatul deciziilor luate de autorităţile administraţiei publice locale, a fost evaluarea corespunderii instituţiilor de asistenţă medicală primară criteriilor de activitate în condiţii de autonomie, cu delimitarea juridică de CMF, prin fondarea Centrelor de Sănătate (CS).

Motivaţia acţiunii de audit

Efectuarea de către Curtea de Conturi a auditului performanţei sistemului de asistenţă medicală primară s-a axat pe evaluarea performanţei procesului de implementare şi dezvoltare a instituţiilor de asistenţă medicală primară după delimitarea juridică a acestora de instituţiile de asistenţă medicală spitalicească şi a fost motivată de importanţa sporirii rolului şi autorităţii asistenţei medicale primare în cadrul sistemului de ocrotire a sănătăţii, precum şi a autonomiei prestatorilor de servicii de asistenţă medicală primară în managementul resurselor financiare ale acestui sistem. Ţinînd cont de aceasta, precum şi de angajamentele asumate potrivit Matricei de Politici, conform Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană, semnat la Chişinău în data de 25 februarie 2009, pentru obţinerea mijloacelor finanţate prin mecanismul de suport bugetar, în scopul asigurării procesului de implementare a Programului “Asistenţa reformei sectorului de ocrotire a sănătăţii în Moldova”, Curtea de Conturi a iniţiat auditul performanţei sistemului de asistenţă medicală primară pentru a stabili dacă există probleme care limitează eficacitatea sistemului şi, dacă există, atunci ce acţiuni sînt necesare pentru a aborda aceste probleme şi cum organele centrale de resort şi fondatorii monitorizează sistemul de asistenţă medicală primară.

Constatările auditului

Guvernul a decis separarea asistenţei medicale primare de asistenţa medicală spitalicească, pentru a asigura o accesibilitate mai mare a populaţiei la serviciile de asistenţă medicală primară. Primele acţiuni întreprinse de Ministerul Sănătăţii, autorităţile publice locale şi alte autorităţi în descentralizarea sistemului de asistenţă medicală primară la nivel raional au început la 01.01.2008, cînd au fost instituite CMF raionale, cu statut de persoană juridică şi autonomie financiară. Deşi s-au realizat multe prin descentralizarea sistemului de asistenţă medicală primară, mai există oportunităţi pentru a îmbunătăţi sistemul şi a-l face mai eficient şi mai eficace. În special, s-a constatat că:

• Insuficienţa personalului medical limitează eficacitatea sistemului de asistenţă medicală primară. De exemplu, numărul actual de personal medical (medici şi asistente medicale) nu corespunde normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii. În general, există un surplus de medici în localităţile urbane, în timp ce în localităţile rurale situaţia este inversă, iar cît priveşte asistentele medicale, numărul lor în localităţile urbane este insuficient, iar în unele localităţi rurale este mai mare decît prevăd normele stabilite. Insuficienţa actuală a medicilor în localităţile rurale este agravată de descreşterea numărului medicilor de familie antrenaţi în cîmpul muncii, dar şi de numărul mare de medici care se apropie de vîrsta pensionării. Cele mai afectate de gradul scăzut de asigurare cu medici de familie sînt raioanele: Cantemir – 40,3%; Cimişlia – 44,8%; Hînceşti – 43,3%; Nisporeni – 46,3%; Rezina – 50,7%, ceea ce duce la depăşirea limitei de deservire a pacienţilor în unele cazuri pînă la 5,5 ori, sau 8500 de pacienţi la 1 medic de familie.

Graficele privind vizitele medicului de familie în mai multe localităţi rurale nu exclud suprapunerea acestora, iar medicul nu poate asigura fizic primirea pacienţilor concomitent în mai multe localităţi.

• Cu toate că sînt stabilite facilităţi pentru a atrage tinerii specialişti cu studii medicale în localităţile rurale, nu s-au obţinut rezultatele scontate. În perioada anilor 2008-2009, au primit facilităţi în sumă de 2995,7 mii lei 89 de tineri specialişti, din care 13 persoane au abandonat sistemul, restituind suma de 114,3 mii lei. Mecanismul de asigurare a tinerilor specialişti cu locuinţă gratuită nu funcţionează. În anii 2008-2009 nici o persoană nu a beneficiat de locuinţă.

• Unii conducători de instituţii nu solicită de la Ministerul Sănătăţii repartizarea numărului necesar de personal medical, menţinînd cumularea de funcţii, remunerarea pentru aceasta, în unele cazuri, constituind de la 5,2 mii lei pînă la 10,2 mii lei.

• Deşi pentru instruirea medicilor au fost alocate mijloace financiare, utilizarea lor în acest scop este limitată. Insuficienţa personalului medical şi utilizarea limitată a mijloacelor pentru instruire afectează eficacitatea sistemului de asistenţă medicală primară. Acest indice, în anii 2008 şi 2009, în medie pe republică a constituit doar 0,9% şi, respectiv, 0,81% din fondul de salarizare, ceea ce limitează eficacitatea sistemului de asistenţă medicală primară.

• Unul din scopurile principale ale creării sistemului de AMP a fost de a asigura un acces mai mare pentru cetăţeni la serviciile medicale. Cu toate că au fost stabilite standarde în ceea ce priveşte accesibilitatea, mai există oportunităţi pentru a îmbunătăţi semnificativ accesul la serviciile de AMP. În unele localităţi, de exemplu, persoanele trebuie să parcurgă distanţe mari pentru a beneficia de serviciile de AMP, deşi acestea pot fi obţinute în instituţiile mult mai apropiate din unităţile administrativ-teritoriale limitrofe. Situaţia respectivă se creează din cauza neutilizării mecanismelor de contractare a serviciilor de AMP pentru unele localităţi amplasate într-o unitate administrativ-teritorială de la instituţiile din alte unităţi administrativ-teritoriale care, din punct de vedere geografic, sînt amplasate mai aproape pentru pacienţi.

• Urmează a fi asigurate mai pe larg acţiuni de profilaxie, vizite ale medicilor, îngrijiri şi tratamente la domiciliul pacienţilor, precum şi servicii medicale de înaltă performanţă, stabilite în Programul unic. Astfel, deşi numărul vizitelor cu scop profilactic este în creştere, numărul cetăţenilor care au efectuat examen profilactic este în descreştere, iar volumul serviciilor de înaltă performanţă pentru anul 2009, acordate de IMSP Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, nu a fost executat cu suma de 2221,8 mii lei din cauza mecanismului defectuos de distribuire şi redistribuire a volumelor de servicii programate pe raioane, condiţionînd neasigurarea accesului populaţiei la serviciile garantate.

• Unele instituţii de AMP, în afară de distribuirea medicamentelor compensate, parţial compensate şi pentru cazurile tratate, mai comercializează produse farmaceutice, ceea ce sustrage personalul medical mediu de la executarea atribuţiilor de bază.

• O modalitate formală rămîne a fi alegerea medicului şi înregistrarea pacientului la medicul de familie în baza cererii de înregistrare, acest lucru bazîndu-se mai mult pe principii administrative şi teritoriale.

• Multe din edificiile instituţiilor de AMP neautonome nu corespund standardelor de funcţionare, sînt complet uzate sau se află într-o stare deplorabilă, fapt condiţionat de următorii factori: (i) unele autorităţi ale administraţiei publice locale nu contribuie la renovarea unor edificii; (ii) autorităţile administraţiei publice locale se abţin să repare sau să renoveze edificiile care nu sînt în proprietatea lor; (iii) rezervele preconizate a fi utilizate pentru reabilitarea şi dotarea cu echipament a edificiilor instituţiilor de AMP nu sînt folosite la destinaţie.

Soluţionarea tuturor problemelor instituţiilor de AMP neautonome necesită implicarea administraţiei CMF raionale, prin ce se reduce operativitatea soluţionării lor.

Întreţinerea unor spaţii ce depăşesc normativele stabilite duce la cheltuieli neeficiente.

În perioada auditată, veniturile sistemului de AMP au fost în descreştere nesemnificativă, în timp ce nivelul de executare a cheltuielilor a înregistrat o creştere de aproximativ 20%. Auditul a stabilit că IMSP de AMP urmează să-şi îmbunătăţească modul de planificare, gestionare şi evidenţă a resurselor financiare, elaborînd şi adoptînd în acest scop politicile de contabilitate şi business-planurile respective. Necesită rezolvare şi problemele ce ţin de constituirea capitalurilor sociale ale IMSP de AMP, de optimizarea cheltuielilor legate de personalul administrativ şi auxiliar, precum şi de creanţe şi datorii. Auditorii recomandă, de asemenea, consolidarea controlului intern, în special, asupra acordării serviciilor medicale contra plată, precum şi în domeniul achiziţiilor publice.

• Există exemple bune de eficacitate în activitatea unor instituţii de asistenţă medicală primară, care trebuie promovate, dacă se doreşte de a încuraja delimitarea juridică a sistemului de asistenţă medicală primară de IMSP CMF raionale la nivel comunitar.

• Deşi există CS care întrunesc criteriile pentru delimitarea juridică, în anul 2009 n-a fost instituit nici un CS autonom, ceea ce se argumentează prin 3 cauze principale: (i) capacitatea managerială insuficientă şi nedorinţa în asumarea responsabilităţilor; (ii) insuficienţa informaţiei referitor la avantajele autonomiei şi la procedura de delimitare juridică din componenţa CMF raionale; (iii) unii conducători ai CS nu înţeleg scopul reformei şi sînt satisfăcuţi de condiţiile actuale de activitate, fără a avea mai multe responsabilităţi.

• Stabilirea situaţiei cînd 21 de CMF raionale şi 4 CS autonome gestionează bunurile fondatorilor în sumă de 289,0 mil.lei, neavînd întocmit un contract de comodat conform prevederilor regulamentare, relevă un risc înalt privind posibilitatea înstrăinării, gajării, lichidării, distrugerii bunurilor fondatorilor.

• Ministerul Sănătăţii a obţinut rezultate în procesul de standardizare a serviciilor medicale, elaborînd 20 de protocoale standardizate şi 92 de protocoale clinice.

În acelaşi timp, există oportunităţi pentru îmbunătăţirea monitorizării sistemului de AMP de către organele centrale de resort, precum şi de către fondatori. De exemplu, s-a identificat că există două instituţii de AMP care activează fără acreditarea necesară, unele instituţii nu sînt incluse în organigramele aprobate.

De asemenea, s-a constatat că Ministerul Sănătăţii nu a determinat mecanismul de selectare şi de numire a managerilor unităţilor structurale din cadrul CMF raionale, iar indicatorii de performanţă stabiliţi de Minister şi CNAM nu reflectă, de fapt, performanţa sistemului de asistenţă medicală primară.

Rămîne a fi insuficient dezvoltat parteneriatul public-privat în prestarea serviciilor de asistenţă medicală primară.

• Pentru sporirea eficacităţii sistemului de asistenţă medicală primară, ar fi trebuit ca tehnologiile informaţionale să fie utilizate de către medicii de familie mai pe larg. Nu toate IMSP de AMP au întreprins măsuri pentru a asigura accesul medicilor de familie la IA “AOAM”, ceea ce sporeşte enorm riscul acordării serviciilor medicale persoanelor neasigurate, precum şi înregistrării pacientului la doi şi mai mulţi medici de familie. Totodată, au fost evidenţiate principalele motive ale neutilizării tehnologiilor informaţionale de către personalul medical:

1) nu dispun de calculatoare;

2) nu au acces la internet;

3) nu dispun de competenţele necesare. IMSP CMF dispun de suficiente pîrghii atît administrative, cît şi financiare (rezervele IMSP) pentru a soluţiona problema respectivă.

Dezvoltarea infrastructurii sistemului de AMP şi obţinerea progreselor au fost determinate prioritar de menţinerea şi dezvoltarea infrastructurii doar la nivel raional, în mun.Chişinău şi în localităţile din preajmă. În acelaşi timp, în sectorul rural s-au înregistrat progrese destul de modeste.

Recomandări Parlamentului:

- să solicite Guvernului monitorizarea şi realizarea, în comun cu autorităţile publice locale, a procesului de restructurare a sistemului de sănătate în Republica Moldova, aprobat şi promovat prin Politica Naţională de Sănătate a Republicii Moldova şi Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada anilor 2008-2017.

V.3. Auditul performanţei în domeniul mediului – gestionarea deşeurilor

menajere solide “Sînt necesare îmbunătăţiri în reglementarea

sistemului de gestionare şi eliminare a deşeurilor

menajere solide din Republica Moldova”

Mediul înconjurător, sau mediul ambiant, este un domeniu ce prezintă interes pentru întreaga societate, deoarece condiţionează viaţa în general şi cea a omului în special. Deşeurile menajere solide reprezintă un factor ce influenţează direct asupra mediului, iar gestionarea neadecvată a lor determină poluarea tuturor componentelor mediului – sol, apă, aer, faună, floră etc. În Republica Moldova, problema importantă ce ţine de mediu este impactul în urma creşterii cantităţii de deşeuri formate şi a suprafeţelor de depozitare.

Monitorizarea calităţii componentelor mediului, asigurarea protecţiei mediului înconjurător şi reglementarea folosirii resurselor naturale sînt de competenţa Ministerului Mediului, iar controlul ecologic de stat privind respectarea legilor şi actelor normative ce ţin de protecţia mediului înconjurător, inclusiv gestiunea deşeurilor, este exercitat de Inspectoratul Ecologic de Stat, ca structură subordonată. Supravegherea de stat asupra cerinţelor sanitaro-epidemiologice în domeniul gestionării deşeurilor este efectuată de Ministerul Sănătăţii, prin intermediul structurilor Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă. Rolul principal în administrarea deşeurilor la nivel local revine autorităţilor administraţiei publice locale.

Motivaţia auditului

Deficienţele sistemului de gestionare a deşeurilor al unei ţări este o chestiune de importanţă naţională şi, prin urmare, de interes pentru ISA. Iată de ce Curtea de Conturi, urmînd bunele practici internaţionale şi exemplul statelor vecine, a iniţiat prima misiune de audit al mediului, selectînd domeniul deşeurilor menajere solide. Obiectivul auditului a fost evaluarea eficienţei sistemului de gestionare şi de reglementare, colectare şi eliminare a deşeurilor menajere solide şi contribuţiei acestuia la minimizarea efectelor adverse asupra mediului în urma eliminării deşeurilor, precum şi înaintarea recomandărilor de remediere a situaţiei. Misiunea de audit s-a desfăşurat la Ministerul Mediului, cu acumularea probelor de la autorităţile care fac parte din sistemul instituţional de administrare a deşeurilor.

Constatările auditului

▪ Conform datelor înregistrate, în anul 2009, numărul total al depozitelor de deşeuri menajere solide (gunoişti) a crescut cu 109 depozite, comparativ cu anul 2008, constituind 1868 de depozite, din care doar 55% (1026) sînt depozite autorizate (cu 45 mai mult decît în anul 2008).

Suprafaţa ocupată de gunoişti în anul 2009 a crescut cu 312,3 ha, comparativ cu anul 2001, constituind 1415,0 ha, din care 971,7 ha – gunoişti autorizate, şi 443,3 ha – gunoişti neautorizate. Această situaţie este reflectată în Diagrama 1.

Sursă: Anuarul IES pe anul 2009 “Protecţia mediului în Republica Moldova”

▪ Volumul deşeurilor menajere acumulate în anul 2009 pe platformele/rampele de depozitare autorizate şi neautorizate a crescut, comparativ cu anul 2001, cu 39,7 mil.m³, la finele anului 2009 constituind 45,7 mil.m³. Situaţia este prezentată în Diagrama 2.

Sursă: Anuarul IES pe anul 2009 “Protecţia mediului în Republica Moldova”

▪ Una din problemele fundamentale este modificarea structurii morfologice a deşeurilor în ultimii 10 ani, în care s-a majorat cota deşeurilor fabricate din plastic, sticlă etc. Astfel, deşeurile depozitate includ şi deşeurile cu o perioadă îndelungată de descompunere, cum ar fi: pungile de plastic (100-1000 ani), recipientele de sticlă (1000-4000 ani). Depozitarea acestor deşeuri, care nu se descompun în timp, determină poluarea solului şi neutilizarea timp îndelungat a terenurilor respective.

Cu toate că, conform Programului naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere⁴³, au fost prevăzute măsuri de colectare separată a deşeurilor, acestea nu s-au realizat.

____________________

⁴³ Hotărîrea Guvernului nr.606 din 28.06.2000 “Privind aprobarea Programului naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere”.

Proiectele finanţate din FEN în anii 2008-2009 (40 proiecte) în valoare totală de 7415,2 mii lei au fost destinate creării unor rampe de depozitare a deşeurilor, procurării mijloacelor de transport, construcţiei unor platforme de precolectare a deşeurilor, precum şi procurării containerelor, nefiind finanţate proiecte privind implementarea colectării separate, cu prelucrarea ulterioară a deşeurilor.

▪ Un risc major pentru mediul înconjurător în Republica Moldova reprezintă depozitarea pe sol a deşeurilor (metoda cea mai utilizată pentru eliminarea lor), deoarece, în rezultatul descompunerii, acestea devin periculoase, cauzînd prejudiciu mediului, prin infiltrarea toxinelor în sol şi emisiile de gaze în atmosferă. În acelaşi timp, depozitarea se efectuează în lipsa unor reglementări procedurale aprobate privind selectarea, construirea (amenajarea) şi autorizarea terenurilor (locurilor) pentru eliminarea deşeurilor, fapt ce determină crearea unor rampe de deşeuri neadecvate.

▪ Majoritatea autorităţilor administraţiei publice locale nu dispun de servicii care ar colecta, transporta şi depozita deşeurile menajere solide, din care cauză deşeurile se evacuează în mod dezorganizat (în unele cazuri, de către populaţie de sine stătător), în locuri neautorizate, creîndu-se numeroase gunoişti stihiinice. Anual se identifică peste 3000 de astfel de gunoişti, cu suprafaţa de peste 400 ha.

▪ O problemă a fost identificată şi în mun.Chişinău, referitor la Gunoiştea municipală, s.Ţînţăreni, r-nul Anenii Noi, al cărei termen de exploatare expiră la finele anului 2010, iar Consiliul municipal Chişinău nu dispune de soluţii la acest capitol.

Una din intenţiile de soluţionare a acestei probleme a fost contractarea construcţiei uzinei de ardere a deşeurilor, dar pentru care nu există reglementări în ce priveşte construirea, valoarea-limită pentru emisii, precum şi autorizarea de funcţionare a acesteia.

▪ Trezeşte îngrijorări problema deşeurilor medicale, pentru care nu s-au creat condiţii de incinerare şi crematorii. Lipsa crematoriilor şi cuptoarelor de incinerare agravează situaţia în domeniul depozitării deşeurilor, deoarece persistă riscul contaminării solurilor şi apelor în urma depozitării unor deşeuri infecţioase. Astfel, spitalele sînt puse în situaţia de a transporta deşeurile generate, inclusiv cele infecţioase, la depozitele de deşeuri menajere. La unele spitale există cuptoare de incinerare, însă, din lipsa unor reglementări şi cerinţe faţă de acestea, nu poate fi evaluat impactul funcţionării acestora asupra mediului, precum şi nu poate fi analizat raportul dintre avantajul şi prejudiciul adus mediului. Totodată, spitalele din localităţile unde nu există servicii funerare nu pot organiza înhumarea deşeurilor pato-morfologice, practicîndu-se transmiterea lor la persoane fizice, care urmează să le înhumeze.

Auditul denotă că cauzele ce determină existenţa problemelor în acest domeniu au fost:

• Cadrul juridic la capitolul reglementarea deşeurilor menajere solide conţine mai multe carenţe, goluri, imperfecţiuni ale normelor de drept, care sînt lipsite de precizie, sau depăşite.

• La nivel naţional, nu există o strategie generală cu privire la gestionarea deşeurilor şi modul de optimizare a spaţiilor de eliminare a deşeurilor, nu au fost efectuate oarecare evaluări oficiale privind necesităţile statului, situaţia actuală şi posibilităţile de remediere.

• Sistemul de monitorizare nu asigură prevenirea şi lichidarea la timp a consecinţelor impactului negativ al deşeurilor menajere solide asupra mediului, cauzele fiind: neprecizarea exhaustivă a responsabilităţilor pentru autorităţile publice de toate nivelurile şi pentru toate domeniile şi ramurile de activitate, lipsa pîrghiilor şi metodologiilor de realizare, precum şi a criteriilor reglementate.

• Statul nu dispune de o capacitate tehnologică suficientă pentru colectarea, reciclarea sau recuperarea deşeurilor, precum şi pentru utilizarea lor ca materie primă secundară în alte procese tehnologice, ceea ce determină faptul că majoritatea deşeurilor generate ajung la gunoişti, care conţin materii utile, precum sticlă, metal, hîrtie, plastic, inclusiv deşeuri medicale potenţial infecţioase etc.

• Nu există politici de reglementare a preţurilor de evacuare a deşeurilor, care să includă şi costurile pentru întreţinerea depozitelor şi recultivarea ulterioară a acestora. Nu au fost determinate procedurile de elaborare a normativelor de depozitare a deşeurilor, precum şi nu s-au stabilit limitele de depozitare a acestora, deşi sînt prevăzute de lege.

• Nu în ultimul rînd, este necesar de menţionat şi lipsa responsabilităţii unei mari părţi a populaţiei de toate vîrstele, care nu conştientizează pericolul degradării continue a mediului şi afectării directe a sănătăţii întregii societăţi.

Concluzii şi recomandări

Sistemul actual pentru reglementarea şi gestionarea colectării şi eliminării deşeurilor solide din Republica Moldova nu este eficace şi nu minimizează efectele negative asupra mediului în urma eliminării deşeurilor. Pentru redresarea situaţiei, sînt necesare acţiuni concrete şi imediate: actualizarea cadrului legal-normativ, armonizîndu-l cu directivele bunelor practici europene; elaborarea strategiei privind gestionarea deşeurilor, cu identificarea surselor de finanţare pentru implementarea acesteia; delimitarea exhaustivă a responsabilităţilor sistemului instituţional de reglementare şi gestionare a deşeurilor; determinarea procedurilor pentru amenajarea depozitelor de deşeuri, cu stabilirea cerinţelor de proiectare şi construcţie, de autorizare a funcţionării (exploatării) depozitelor de deşeuri, precum şi de evidenţă ulterioară a locurilor de depozitare; elaborarea metodologiei stabilirii plăţilor pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de colectarea şi depozitarea deşeurilor, care să prevadă şi acumularea mijloacelor pentru închiderea şi activităţile post-tratare a depozitului de deşeuri; determinarea cadrului instituţional privind organizarea serviciilor de salubrizare a localităţilor rurale; reglementarea condiţiilor (posibilităţilor) de colectare separată a deşeurilor şi de transmitere spre prelucrare a acestora; determinarea, sub aspect teritorial (localităţi, obiective), a priorităţilor în domeniul gestionării deşeurilor, care necesită a fi susţinute din contul mijloacelor financiare ale FEN; reglementarea cerinţelor faţă de incineratoarele de deşeuri; stabilirea măsurilor concrete privind susţinerea instituţiilor medico-sanitare publice în domeniul tratării adecvate a deşeurilor medicale.

V.4. Auditul performanţei Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii

şi vinificaţiei în anii 2002-2020, inclusiv a creării şi utilizării Fondului

pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole

Viticultura este o ramură strategică pentru Republica Moldova, o sursă importantă pentru export şi formarea bugetului de stat. Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1313 din 07.10.2002, are ca scop principal restabilirea şi crearea unei ramuri performante a produselor vitivinicole de calitate superioară, competitive pe pieţele de desfacere şi cu eficienţă economică sporită. Obiectivul Programului este frînarea agravării crizei şi reducerii catastrofale a suprafeţelor de vii, recoltei de struguri, volumului de fabricare şi comercializare a produselor vinicole. În Program s-a prevăzut plantarea şi, concomitent, defrişarea aceleiaşi suprafeţe cu vii degradate.

Conform Programului, la nivel naţional, Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin” (din anul 2004 – Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin”) a fost organul central de stat împuternicit să elaboreze cadrul legislativ necesar pentru activitatea eficientă a agenţilor economici; să coordoneze şi să dirijeze dezvoltarea durabilă a complexului vitivinicol la nivel macroeconomic; să asigure asistenţa tehnico-ştiinţifică, susţinerea producătorilor (inclusiv financiar) şi gestionarea Fondului extrabugetar de stat pentru revitalizarea viticulturii. Totodată, Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin”a fost abilitată cu funcţiile: de promovare a politicii statului în domeniul viticulturii, vinificaţiei, fabricării şi circulaţiei alcoolului etilic şi producţiei alcoolice; de revitalizare a viticulturii şi industriei vinicole în corespundere cu cerinţele pieţei şi politica statului în domeniu; de implementare a programelor de dezvoltare a ramurii vitivinicole; de creare şi implementare a mecanismelor de atragere a resurselor financiare naţionale şi străine pentru soluţionarea problemelor cardinale ale ramurii.

Stadiul implementării Programului

În conformitate cu Programul respectiv, pentru perioada anilor 2002-2020, drept prag economic minim pentru dezvoltarea eficientă a sectorului vitivinicol a fost considerată suprafaţa viilor de circa 100,0 mii ha, cu necesarul de mijloace calculat de 814,6 mil.dolari SUA. Totodată, s-a prevăzut că 50 % din investiţii vor fi efectuate din contul creditelor, iar alte 50% – din contul surselor proprii şi investiţiilor străine.

Un aport considerabil la înfiinţarea plantaţiilor viticole noi urmau să-l aducă mijloacele acumulate la un cont trezorerial special al Departamentului Agroindustrial “Moldova-Vin”, în urma plăţilor pentru dreptul de utilizare a mărcilor-proprietate a statului (pînă în anul 2006, ulterior – taxa pentru revitalizarea viticulturii), precum şi alte mijloace prevăzute de legislaţie. Mijloacele acumulate urmau să fie utilizate pentru compensarea parţială a cheltuielilor la înfiinţarea plantaţiilor viticole, prin acordarea lor persoanelor juridice şi persoanelor fizice care au înfiinţat plantaţii viticole, precum şi plantaţii portaltoi cu viţe portaltoi (înscrise în Registrul soiurilor de plante). Compensaţia a fost stabilită în mărime de 25,0-35,0 mii lei pentru un hectar-suprafaţă utilă, în funcţie de soiul viţei de vie.

Motivaţia acţiunii de audit

Curtea de Conturi a efectuat auditul performanţei privind realizarea Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2008, pentru a constata dacă au existat probleme la realizarea acestui Program şi a identifica cauzele care le-au generat, precum şi pentru a evalua rezultatele obţinute în raport cu sursele utilizate şi a determina ce acţiuni urmează să întreprindă Guvernul întru îmbunătăţirea performanţei. În special, Curtea de Conturi a fost interesată să constate cum s-au gestionat resursele financiare ale Programului, să evidenţieze punctele slabe, care pot avea un efect advers asupra economicităţii, eficacităţii şi eficienţei dezvoltării ramurii vitivinicole. Auditul s-a efectuat la Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin”, Ministerul Finanţelor, Institutul Naţional al Viei şi Vinului, Agenţia Proprietăţii Publice şi la 3 Consilii raionale. În cadrul auditului au fost solicitate şi opiniile a 34 de beneficiari ai mijloacelor Fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole (Fondul), precum şi opiniile unor conducători ai asociaţiilor din ramura vitivinicolă.

Constatările auditului

În perioada anilor 2002-2008, au fost obţinute unele beneficii ale Programului de revitalizare a viticulturii, prognozat pe anii 2002-2020, s-au restituit parţial cheltuielile efectuate pentru procurarea materialului săditor în sumă totală de 400,5 mil.lei la 963 de beneficiari, pentru plantarea viţei de vie pe suprafaţa de 15,4 mii ha. În acelaşi timp, dincolo de aceste realizări, în procesul de elaborare, aplicare practică, control şi evaluare a Programului, au fost constatate şi o serie de probleme şi deficienţe, dintre care se exemplifică următoarele:

▪ Conform Programului, în perioada anilor 2002-2008 urmau să se planteze 25,2 mii ha de viţă de vie, Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin” (Agenţia) raportînd Guvernului despre realizarea planului de plantare – de 25,7 mii ha, pe cînd, potrivit informaţiilor Direcţiilor agricultură şi alimentaţie ale Consiliilor raionale, suprafaţa totală a plantaţiilor înfiinţate a constituit doar 15,5 mii ha, iar conform datelor Cadastrului funciar – s-au plantat 17,6 mii ha. Agenţia, în forma sa de raportare, în lipsa unui criteriu de evidenţă a suprafeţelor înfiinţate, a încercat să convingă atît organele centrale de stat, cît şi societatea de reuşita realizării Programului.

▪ Programul, fiind elaborat pe un termen de 19 ani, n-a fost modificat în funcţie de condiţiile curente ale pieţei de desfacere, ţinîndu-se cont şi de embargoul impus, care a avut ca urmare scăderea bruscă a exportului. N-au fost promovate politici investiţionale eficiente în domeniul respectiv.

▪ Iniţial, în primii 2 ani de realizare, Programul n-a fost susţinut financiar din partea organelor centrale de stat şi nu au fost determinate sursele de formare a Fondului.

▪ Realizarea Programului a fost iniţiată în lipsa unui suport suficient din partea statului, nefiind stabilită o limită a compensaţiilor acordate din buget, în cazul acumulării insuficiente a mijloacelor în Fond. Corespunzător, sursele acumulate în Fond au acoperit cheltuielile beneficiarilor doar la nivel de 56,8%.

▪ Iniţiativa de accelerare a realizării obiectivelor Programului, bazată pe Concepţia privind dezvoltarea sectorului vitivinicol prin metoda ipotecară, s-a soldat cu eşec, cauzele fiind lipsa resurselor necesare de finanţare, precum şi imperfecţiunea mecanismului ipotecar aplicat. În consecinţă, au fost utilizate ineficient mijloace ale bugetului de stat în sumă de 4,5 mil.lei, iar Concepţia plantării viilor prin implementarea mecanismelor ipotecare a fost recunoscută ineficientă de către conducerea Agenţiei tocmai peste 2 ani de la elaborare.

▪ Nu s-au realizat prevederile Programului în aspectul defrişării treptate a plantaţiilor neproductive, fiind casate plantaţii viticole cu suprafaţa de 15,0 mii ha, sau cu 28,5 mii ha mai puţin decît s-a preconizat, ceea ce generează ocuparea suprafeţelor noi, favorabile pentru alte culturi.

▪ La realizarea Programului, nu s-au stabilit relaţii de colaborare între pepinierele viticole şi plantatori, precum şi între ultimii şi fabricile de vin, ca urmare viticultorii nefiind asiguraţi cu material săditor autohton, ceea ce i-a determinat să apeleze la importul acestuia, iar producătorii de struguri (mici şi mijlocii), după efectuarea unor investiţii considerabile în plantaţiile de viţă de vie, s-au confruntat cu probleme de realizare a strugurilor.

▪ Nu s-au relevat tendinţe de plantare a soiurilor de selecţie nouă, ca urmare a neaprobării de către Agenţie a recomandărilor necesare faţă de plantatori, neconlucrării în această direcţie cu autorităţile locale, necoordonării activităţii instituţiilor ştiinţifice special create pentru dezvoltarea acestei ramuri, ceea ce în continuare va impune consumatorului producţie de import.

▪ Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie, fiind finanţat pentru realizarea obiectivelor de bază în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, în perioada anilor 2004-2008, cu mijloace în sumă de 12,9 mil.lei, dispunînd de specialişti şi de patrimoniul respectiv, n-a realizat scopurile şi sarcinile trasate în Program. Activitatea de cercetare ştiinţifică n-a fost evaluată şi monitorizată corespunzător, iar mijloacele alocate pentru cercetările ştiinţifice nu s-au utilizat conform destinaţiei, ceea ce generează în continuare o degradare a loturilor şi poligoanelor experimentale, a plantaţiilor destinate producerii de material săditor viticol liber de viroze.

▪ Au fost constatate nereguli la compensarea cheltuielilor pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole, care ţin de înregistrarea şi examinarea documentelor aferente, achitarea compensaţiilor cu mari întîrzieri, achitarea de compensaţii întreprinderilor vinicole privatizate. Astfel, deşi, conform clauzelor contractelor investiţionale încheiate cu 4 întreprinderi privatizate (S.A. “Călăraşi Divin”, S.A. “Vismos”, S.A. “Nis-Struguraş” şi S.A. “Fabrica de vin Cojuşna”), au fost prevăzute investiţii în sumă de 6,9 mil.dolari SUA pentru plantarea cu viţă de vie a suprafeţei de 1550,0 ha, Consiliul de administrare a Fondului, în perioada anilor 2004-2006, a acceptat compensarea din contul bugetului de stat a unei părţi din cheltuielile efectuate pentru plantare, întreprinderile beneficiind neîntemeiat de mijloace în sumă de 12,7 mil.lei, motivîndu-se prin faptul că legea nu prevedea exhaustiv interzicerea compensaţiilor. Totodată, Consiliul de administrare a Fondului nu a luat în consideraţie faptul că în astfel de cazuri se aplică principiul obligativităţii contractuale, potrivit căruia contractul are putere de lege între părţi şi urmează a fi executat, despre ce a fost informată Agenţia la 02.05.2007, de către Comisia parlamentară pentru agricultură şi industria alimentară.

Concluzii şi recomandări

Programul a soluţionat într-o măsură apreciabilă problema restituirii unor cheltuieli, asigurînd pentru un număr însemnat de viticultori particulari şi gospodării ţărăneşti posibilitatea de procurare a materialului săditor. Efecte pozitive au fost resimţite şi la agenţii economici mai mari, producători de vinuri, care au reuşit, cu suportul alocaţiilor din Fond, să-şi recupereze o parte din cheltuielile efectuate la plantarea viilor, menite ulterior să asigure cu materie primă fabricile pe care le administrează. Totodată, pentru redresarea situaţiei privind realizarea Programului, este necesar să se asigure: sporirea responsabilităţii Direcţiei politici de piaţă în sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în vederea administrării adecvate a ramurii vitivinicole; examinarea de către Guvern a eventualei realizări a Programului; acordarea resurselor materiale şi financiare suficiente pentru realizarea obiectivelor Programului; corectarea indicatorilor de progres prevăzuţi la situaţia şi în condiţiile actuale ale pieţei de desfacere; elaborarea unui sistem complex de indicatori, care să permită aprecierea eficienţei Programului şi stabilirea unor termene pentru raportare, analiză, aplicarea unor măsuri de perfecţionare; coordonarea activităţilor cu Direcţiile agricole raionale, prin sporirea gradului de implicare a acestora la colectarea datelor şi raportarea indicatorilor de performanţă realizaţi; examinarea principiilor de restituire a cheltuielilor şi analiza posibilităţilor de finanţare şi a altor activităţi decît cele legate de plantarea viilor; coordonarea direcţiilor de cercetare ale instituţiilor ştiinţifice şi direcţionarea activităţii acestora spre formarea bazei cu material săditor autohton şi a soiurilor europene moderne.

V.5. Auditul performanţei implementării proiectelor investiţionale

la întreprinderile vinicole

Ramura vinicolă reprezintă un sector important al economiei naţionale. În Republica Moldova industria vinului este considerată coloana vertebrală a sectorului agrar, ce constituie 18%-20% din PIB, şi care cuprinde circa 27% din forţa aptă de muncă a ţării. Acestei ramuri i se acordă o atenţie deosebită şi datorită faptului că reprezintă şi un sector strategic al economiei naţionale, deoarece 90-95% din tot volumul vinului produs se exportă.

Drept temei pentru privatizarea societăţilor vinicole au servit Programul de privatizare pentru anii 1997-1998, aprobat prin Legea nr.1217-XIII din 25.06.1997, şi Legea nr.1309-XIV din 19.10.2000 “Cu privire la privatizarea întreprinderilor din industria tutunului şi industria vinificaţiei”.

Actualmente, Agenţia Proprietăţii Publice (APP) este unicul organ care realizează politica Guvernului în domeniul privatizării şi efectuează, împreună cu alte organe de specialitate şi cu autorităţile administraţiei publice locale, monitoringul şi supravegherea executării de către cumpărători a obligaţiilor asumate în contractele de vînzare-cumpărare a bunurilor proprietate de stat, cu care, din numele statului, au şi fost încheiate contracte de vînzare-cumpărare.

În rezultatul desfăşurării concursurilor investiţionale, în perioada anilor 2002-2005, au fost privatizate 4 companii vinicole, la care deţinător al pachetului de acţiuni, în majoritate, a fost statul. Beneficiul scontat din privatizarea întreprinderilor urma a fi realizat în baza clauzelor contractuale şi Programelor investiţionale, elaborate individual pentru fiecare cumpărător.

Informaţia privind investitorii, costul pachetelor de acţiuni şi perioada de realizare a Programelor investiţionale se prezintă în Tabel.

Potrivit contractelor de vînzare-cumpărare, au fost trasate direcţiile investiţionale în:

• dezvoltarea bazei de materie primă, cu investirea mijloacelor în sumă de 7,1 mil.dol. SUA prin plantarea a 1,55 mii ha de viţă de vie;

• dezvoltarea bazei tehnice – de 3,1 mil.dol. SUA;

• suplimentarea mijloacele circulante ale societăţilor cu 4,3 mil.dol. SUA.

În total, conform Programelor investiţionale, cumpărătorii s-au angajat să plaseze investiţii în societăţile privatizate sub formă de mijloace băneşti şi patrimoniale în mărime de 14,55 mil.dol. SUA. Toate contractele de vînzare-cumpărare au stabilit angajamente pentru cumpărători privind achitarea integrală a datoriilor societăţilor privatizate faţă de bugetele de toate nivelurile care constituiau 62,0 mil.lei.

Se menţionează că contractele investiţionale încheiate între APP şi cumpărătorii S.A. “Nis-Struguraş” şi S.A. “Fabrica de vin Cojuşna” au prevăzut investirea mijloacelor din surse proprii, iar pentru cumpărătorii S.A. “Vismos” şi S.A. “Călăraşi Divin” asemenea condiţii n-au fost stabilite. Pentru cumpărătorul S.A. “Călăraşi Divin” s-a stabilit că va fi considerat ca investiţii şi profitul net al societăţii, care va fi reinvestit de către investitor, şi care deja la momentul privatizării alcătuia 14,9 mil.lei.

Pe lîngă aceasta, contractele de vînzare-cumpărare au prevăzut o serie de clauze suplimentare asumate de cumpărători pentru perioada postprivatizare, cum sînt: protecţia mediului; menţinerea obiectului de activitate; menţinerea numărului de personal; stingerea datoriilor societăţilor privatizate către buget şi terţi, precum şi alte clauze specifice.

Motivaţia acţiunii de audit

Curtea de Conturi a iniţiat auditul performanţei implementării Programelor investiţionale şi îndeplinirii clauzelor specifice, negociate la cumpărarea unor societăţi vinicole, pentru a determina gradul de realizare a acestora, a stabili dacă au fost obţinute beneficiile aşteptate, precum şi pentru a evalua eficacitatea monitorizării procesului de postprivatizare de către vînzător. Ca rezultat – de a determina ce acţiuni urmează să întreprindă Guvernul, în persoana Ministerului Economiei, pentru a eficientiza realizarea obiectivelor de investiţii. Misiunea de audit a fost exercitată la APP, cu efectuarea vizitelor în teritoriu, la societăţile vinicole privatizate. Informaţii suplimentare au fost solicitate de la IFPS, ARFC şi de la BNS.

Constatările auditului

Atît investitorii, cît şi APP nu au realizat integral obiectivele propuse prin privatizările efectuate, iar beneficiile realizate n-au fost egale cu cele scontate. În special, s-au constatat următoarele.

▪ Condiţia obligatorie a angajamentelor investiţionale privind plantarea viţei de vie, în situaţia cînd societăţile privatizate nu deţineau terenuri proprii, nu avea suport juridic, ţinîndu-se cont de faptul că Legea nr.1308-XIII prevedea că dreptul de vînzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului, precum şi persoanelor fizice şi juridice autohtone. În contextul celor expuse, se exemplifică că deşi investitorii străini au încheiat contracte care prevedeau plantarea viţei de vie, acestea nu puteau fi îndeplinite. Ca urmare, pe parcursul realizării Programelor investiţionale, în baza deciziilor Comisiei pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice, s-au operat modificări la condiţiile stabilite, prin suplimentarea sintagmei “plantarea viţei de vie” cu “procurarea viţei de vie”. Problemele identificate au influenţat negativ realizarea obiectivului respectiv, totodată fiind extinse şi termenele de execuţie a acestuia. Un aspect important al acestei probleme îl constituie înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie prin intermediari, modalitate care s-a soldat cu acceptarea în calitate de investiţii a unor cheltuieli neîntemeiate, impuse de darea în arendă a pămîntului de sub plantaţii, pe cînd plantaţiile propriu-zise au fost vîndute sau transmise investitorilor ca mijloace patrimoniale.

▪ Deşi în Programul de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002–2020⁴⁴ era prevăzut că pentru înfiinţarea 1 ha de plantaţii viticole pînă la intrarea lor în rod sînt necesare mijloace în sumă de 8,0-10,0 mii dol. SUA, în contractele de vînzare-cumpărare a fost stabilit neargumentat şi diferenţiat, pentru diferiţi investitori, costul pentru plantarea unui hectar de la 3,2 mii dol. SUA/1ha pentru S.A. “Vismos” pînă la 10,0 mii dol. SUA/1ha – pentru S.A. “Nis-Struguraş, prin ce a fost pusă la îndoială de la bun început realizarea obiectivelor asumate pentru compartimentul respectiv. Astfel, deşi investitorul S.A.T.Î. “Torgovîi Dom ”Aroma”, cumpărătorul S.A. “Vismos”, a realizat investiţiile prevăzute pentru plantarea viţei de vie în mărime de 1,6 mil.dol. SUA, acesta n-a plantat suprafaţa prevăzută în contract de 500 ha, ci doar de 266,6 ha, sau cu 233,4 ha mai puţin.

____________________

⁴⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1313 din 07.10.2002 “Cu privire la aprobarea Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020”.

▪ Consiliul de administrare al Fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, în perioada anilor 2004-2006, neargumentat a acceptat compensarea din contul bugetului de stat a 1,2 mil.dol. SUA pentru acoperirea cheltuielilor efectuate la înfiinţarea plantaţiilor viticole prevăzute în Programul investiţional, motivînd aceasta prin faptul că legea nu prevedea exhaustiv interzicerea compensaţiilor pentru investitori. Astfel, Consiliul de administrare al Fondului nu a luat în calcul faptul că în astfel de cazuri se aplică principiul obligativităţii contractuale, potrivit căruia contractul are putere de lege între părţi şi urmează a fi executat, despre ce a fost informată Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin” de către Comisia parlamentară agricultură şi industrie alimentară.

▪ Planul de investiţii pentru dezvoltarea bazei tehnice n-a stabilit clauze clare şi concrete privind dezvoltarea bazei tehnice a întreprinderilor, dîndu-i posibilitate cumpărătorului să folosească sursele şi în alte scopuri decît cele prevăzute în caietele de sarcini. Ca rezultat, investirea mijloacelor la acest compartiment nu în toate cazurile s-a efectuat în scopurile prevăzute iniţial.

▪ Urmare nedeterminării surselor de investiţii pentru suplimentarea mijloacelor circulante, de către unele întreprinderi (S.A. “Nis-Struguraş” şi S.A. “Călăraşi Divin”) investiţiile au fost efectuate din împrumuturi şi credite în mărime de 398,1 mil.lei, calculîndu-se şi trecîndu-se la cheltuieli dobînzi în sumă de 54,0 mil.lei. În consecinţă, toate acestea au avut un impact negativ care a generat majorarea, în anul 2009, a costului producţiei finite cu 33,8%, comparativ cu anul 2003.

▪ Activitatea investiţională n-a fost orientată suficient spre sporirea performanţelor întreprinderilor şi n-a contribuit îndeajuns la susţinerea principiului de bază al investiţiilor – obţinerea profitului. Nu toate întreprinderile privatizate au asigurat majorarea volumului de producţie, nu au obţinut profituri, iar cele care le-au obţinut, n-au rezultat din activitatea de bază. Nu s-au înregistrat succese apreciabile nici în realizarea aspectelor sociale ale angajamentelor investiţionale, un impediment fiind consecinţa embargoului impus la export, precum şi managementul investiţional neadecvat care a mizat numai pe exportul producţiei în Rusia, nefiind orientat şi pe alte pieţe de desfacere, inclusiv autohtone.

▪ Activităţile de urmărire a modului de realizare a Programelor investiţionale de către investitori, întreprinse de APP, n-au fost cele mai eficiente, datorită lipsei criteriilor privind măsurarea beneficiilor scontate, ceea ce a contribuit şi la nerealizarea obiectivelor de investiţii.

▪ Monitorizarea respectării clauzelor specifice s-a executat mai mult formal, în condiţii cînd şi clauzele au fost stabilite în acelaşi mod. Analiza executării gradului de realizare a clauzelor suplimentare ale contractelor de vînzare-cumpărare nu s-a efectuat prin prisma evenimentelor, tranzacţiilor, schimbărilor economice care afectează semnificativ veniturile din activitatea de bază. Activităţile economico-financiare ale întreprinderilor privatizate, eficienţa managementului investiţional sau beneficiile obţinute din privatizare n-au fost examinate la şedinţele Comisiei de concurs.

Concluzii şi recomandări

Referitor la realizarea obiectivelor preconizate prin privatizarea celor patru companii, se menţionează că Programele investiţionale nu şi-au atins în totalitate obiectivele propuse la iniţiere, fiind necesar ca contractele de vînzare-cumpărare ce vor fi încheiate cu alte companii care urmează a fi privatizate să conţină în mod obligatoriu criterii bine determinate şi clar definite, indicatori economico-financiari concreţi, în vederea urmăririi şi monitorizării eficienţei şi eficacităţii implementării contractelor investiţionale încheiate. Este necesar ca grupurile de lucru, APP şi Comisiile de concurs să analizeze şi să monitorizeze realizarea contractelor nu numai prin prisma executării integrale a obligaţiilor contractuale, dar şi prin prisma eficienţei şi eficacităţii investiţiilor.

Capitolul VI

AUDITE ALE SISTEMELOR INFORMAŢIONALE (AUDITE TI)

Tehnologiile informaţionale sînt parte indispensabilă a vieţii contemporane. Posibilităţile şi avantajele pe care le oferă sînt principalele premise care fac ca ele să-şi găsească o aplicare largă în cadrul sectorului guvernamental. În limita resurselor disponibile, autorităţile publice implementează diferite soluţii ale tehnologiilor informaţionale pentru a-şi eficientiza procesele de lucru.

Valorificarea posibilităţilor oferite de TI presupune acceptarea unor riscuri specifice, cum ar fi: securitatea informaţională, dependenţa prea mare de gradul de calificare a persoanelor responsabile, veridicitatea datelor, costurile mari de întreţinere, nedorinţa unor angajaţi de a accepta schimbările. Luînd în considerare consumul de resurse umane şi financiare la dezvoltarea unui sistem informaţional automatizat, este necesar să se desfăşoare anumite activităţi care ar asigura realizarea obiectivului propus la timp, cu nivelul de calitate stabilit şi în limita bugetului alocat. Una din aceste activităţi, deosebit de importantă pentru realizatori, dar mai ales pentru utilizatori, este auditul tehnologiilor informaţionale.

Auditul TI reprezintă un proces de obţinere şi de evaluare a probelor pentru a stabili dacă un anumit sistem TI protejează activele organizaţiei, utilizează resursele în mod eficient, asigură securitatea şi integritatea datelor şi realizează eficient obiectivele operaţionale.

Auditul sistemelor informaţionale reprezintă o provocare la care Curtea de Conturi trebuie să facă faţă.

Cu suportul Băncii Mondiale şi altor donatori, al partenerilor străini, Curtea de Conturi a făcut primii paşi în acest domeniu, efectuînd 3 audite-pilot TI la Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi la Ministerul Finanţelor. Au fost auditate, respectiv, Sistemele Informaţionale: “Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală” (în continuare – SIA “AOAM”), “Protecţia Socială” (în continuare – SPIS) şi “Managementul şi Analiza Financiară a Datoriei Publice” (în continuare – SI “DMFAS”).

Pe parcursul auditelor respective, echipele de audit ale Curţii de Conturi au revizuit controalele generale TI existente în cadrul entităţilor nominalizate, precum şi cele ale aplicaţiei, fiind stabilit un obiectiv comun:

Asigură controalele generale TI existente în cadrul acestor autorităţi şi controalele aplicaţiei acurateţea, integritatea şi fiabilitatea datelor, precum şi securitatea şi disponibilitatea sistemelor?

Constatările auditului

În rezultatul auditelor exercitate la autorităţile publice menţionate, s-au constatat unele deficienţe similare la capitolul controale TI, după cum urmează:

▪ nu există documente strategice în domeniul TI;

▪ nu sînt elaborate standarde, politici şi proceduri în domeniul TI;

▪ managementul de vîrf nu manifestă o atenţie suficientă în problemele de management TI;

▪ nu în toate cazurile protecţia fizică şi de mediu a TI corespunde cu bunele practici internaţionale;

▪ nu se analizează riscurile legate de TI;

▪ nu este evaluată şi monitorizată respectarea politicilor, standardelor şi procedurilor, acest fapt fiind un motiv de îngrijorare privind aplicarea lor;

▪ nu se utilizează eficient resursele existente;

▪ există o fluctuaţie mare a personalului TI, instituţia fiind prea dependentă de cîteva persoane;

▪ TI se elaborează şi se dezvoltă separat de alte subdiviziuni;

▪ nu se iau în consideraţie necesităţile utilizatorilor.

În afară de aceasta, misiunile de audit au constatat la entităţile auditate şi alte deficienţe, din care se exemplifică următoarele:

→ Compania Naţională de Asigurări în Medicină:

▪ Nivelul de utilizare a SIA “AOAM” nu corespunde sarcinilor formulate iniţial şi nu poate satisface cerinţele propuse de automatizare.

▪ Proiectarea, dezvoltarea şi implementarea SIA “AOAM” nu se conformează bunelor practici internaţionale şi acesta are un şir de neajunsuri, care subminează calitatea şi integritatea datelor, precum şi eficacitatea, fiabilitatea, securitatea, stabilitatea şi disponibilitatea sistemului.

▪ Un defect serios în programare împiedică utilizarea programelor informatice de securitate de o importanţă majoră. Se exemplifică, în acest context, că SIA “AOAM” nu funcţionează dacă pe servere sînt instalate programe-antivirus. Lipsa programului-antivirus compromite serios SIA “AOAM” şi toate celelalte sisteme sau aplicaţii, precum şi calculatoarele utilizatorilor acestuia, iar lipsa unei copii de rezervă a bazei de date a SIA “AOAM” în afara sistemului poate duce la pierderea totală a datelor în caz de accidente sau calamităţi.

▪ Pe unele calculatoare sînt instalate versiuni-pirat ale programelor-antivirus.

▪ Deşi există un jurnal al activităţilor în reţea, acestea nu sînt revizuite şi analizate în mod sistematic, în scopul detectării şi prevenirii unor eventuale activităţi care ar putea submina securitatea şi viabilitatea sistemului.

▪ Nu este asigurată delimitarea drepturilor utilizatorilor astfel încît să asigure securitatea sistemului. Numerele de identificare şi parolele sînt schimbate frecvent între utilizatori, ceea ce împiedică depistarea şi urmărirea acţiunilor utilizatorilor, chiar dacă ele pot cauza fraude sistemului.

→ Casa Naţională de Asigurări Sociale:

▪ Nu au fost implementate toate modulele SPIS nici pînă la finele perioadei de garanţie(29.03.2010), acordată de către furnizor.

▪ Există un exces de dependenţă de furnizor la suportul SPIS şi infrastructurii acestuia.

▪ Nu se dispune de competenţe adecvate pentru a sprijini sistemul informaţional, fără ajutorul furnizorului.

▪ Nu există un plan privind abordarea problemei de suport sau dezvoltării capacităţilor interne.

▪ Există problema fluctuaţiei personalului calificat, motivul fiind nivelul relativ scăzut de salarizare.

▪ Lipseşte o procedură scrisă privind crearea rapoartelor, extragerea datelor din sistem.

▪ Nu există rapoarte generate automat sau registrele tranzacţiilor (loguri) nu se examinează în mod regulat/periodic.

▪ Se utilizează un singur tip de copii de rezervă, deci nu este utilizat raţional spaţiul pe purtătorii de informaţie. Copiile nu sînt testate sau validate, deci nu pot garanta recuperarea datelor.

▪ Utilizarea parolelor include insuficiente politici de schimbare periodică, confidenţialitate şi format al parolei (de exemplu, lungimea parolei, conţinutul alfanumeric).

▪ Există unele deficienţe la etapa generării corespunzătoare a rapoartelor din SPIS.

→ Ministerul Finanţelor:

▪ Nu au putut fi identificate documente care ar desemna valoarea sistemului şi dreptul de proprietate asupra acestuia, SI “DMFAS” nefiind reflectat în evidenţa contabilă a ministerului.

▪ Deşi insuficienţa controalelor generale TI din cadrul Ministerului Finanţelor nu manifestă o îngrijorare semnificativă privind SI “DMFAS”, deoarece ultimul nu este considerat un sistem de o importanţă majoră, acestea pot afecta alte sisteme informaţionale existente, precum şi Sistemul Integrat de Management Financiar, care la momentul actual este în proces de implementare.

▪ Utilizatorii SI “DMFAS” corespund fişelor postului şi regulamentelor subdiviziunilor în care activează, totuşi unii din ei nu au beneficiat de instruire în domeniul operării sistemului.

▪ Nu este utilizată o procedură de verificare, testare şi validare a copiilor de rezervă.

▪ Nu în toate cazurile a fost respectat Regulamentul “Privind asigurarea securităţii informaţionale în cadrul Ministerului Finanţelor”, la capitolul complexitatea parolelor, periodicitatea modificării şi formatul acestora.

▪ Persistă cazuri cînd un cont de utilizator este folosit de cîteva persoane sau o persoană utilizează contul alteia.

▪ Există drepturi privilegiate acordate în mod necorespunzător (utilizatorii pot instala şi dezinstala programe, pot modifica setările şi politicile locale).

▪ La staţiile de lucru, de obicei, nu se efectuează actualizarea sistematică a sistemului de operare, astfel nefiind înlăturate vulnerabilităţile acestuia, fiind expuse unui risc iminent de a fi infectate de viruşi.

▪ SI “DMFAS” dispune de suficiente controale integrate care verifică automat dacă introducerea datelor a fost efectuată cu acurateţe, pentru a fi validată, însă persistă unele îngrijorări în ceea ce priveşte posibilitatea operatorilor de a introduce date în clasificatorii sistemului şi în alte tabele de sistem, lucru care poate afecta acurateţea şi integritatea datelor prin dublarea înregistrărilor sau ştergerea lor.

▪ Generarea rapoartelor reprezintă o procedură destul de complicată care poate fi afectată de factorul uman.

▪ Deficienţele şi iregularităţile constatate au fost determinate de nivelul insuficient de monitorizare din partea autorităţilor publice auditate privind dezvoltarea, gestionarea şi menţinerea sistemelor informaţionale.

Capitolul VII

REZULTATELE ACTIVITĂŢII DE MONITORIZARE A EXECUTĂRII

CERINŢELOR ŞI RECOMANDĂRILOR CURŢII DE CONTURI

VII.1. Sinteza acţiunilor/măsurilor întreprinse în vederea

executării cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi

Rezumat

Autorităţile şi instituţiile publice, urmare recomandărilor înaintate de către Curtea de Conturi, în vederea promovării responsabilităţii manageriale pentru utilizarea mijloacelor publice în mod regulamentar, cu maximă eficienţă, economicitate şi eficacitate, precum şi pentru corectitudinea gestionării patrimoniului public, au întreprins măsuri de lichidare a abaterilor de la reglementările legale, constatate la formarea şi utilizarea finanţelor publice, precum şi la gestionarea patrimoniului public. Măsurile întreprinse au fost orientate spre: încasarea veniturilor la buget; îmbunătăţirea procesului de administrare a veniturilor bugetului de stat; înregistrarea în evidenţa contabilă a patrimoniului public; gestionarea eficientă a mijloacelor financiare alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale; înregistrarea la OCT a bunurilor imobile; îmbunătăţirea managementului finanţelor publice; responsabilizarea executorilor de buget; prestarea unor servicii calitative; instruirea angajaţilor privind aplicarea noilor proceduri în domeniul achiziţiilor publice şi privind implementarea sistemului de management financiar şi control şi auditului intern.

Ministerul Finanţelor (MF) a efectuat o analiză a restanţei faţă de bugetul public naţional înregistrată la finele anului 2009, remarcînd reducerea acesteia pe parcursul anului 2010 (25%).

În acest sens, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, întru stingerea obligaţiilor fiscale ale contribuabililor restanţieri, a aplicat modalităţi de executare silită, prevăzute de Codul fiscal, prin care s-au încasat la bugetul de stat 81,8 mil.lei şi au fost sechestrate bunuri în valoare de 46,9 mil.lei, după comercializarea cărora sumele încasate vor fi direcţionate la stingerea datoriilor faţă de buget.

Serviciul Vamal, în urma măsurilor întreprinse în vederea reducerii restanţelor la obligaţiile vamale faţă de bugetul de stat, a asigurat stingerea creanţelor plătitorilor vamali faţă de bugetul de stat, pe parcursul anului 2009, în sumă de 173,0 mil.lei.

MF, în urma examinării oportunităţii unor fonduri speciale şi trecerii lor la componenta de bază, a integrat Fondul naţional de ştiinţă în buget, iar în procesul elaborării proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative s-a propus lichidarea fondurilor ecologice locale, prin fuziunea acestora în Fondul Ecologic Naţional.

Ca organ de control al utilizării conform destinaţiei a finanţelor publice, MF a elaborat modalitatea de prognozare şi determinare a conformităţii fiecărei investiţii şi reparaţii capitale la etapa de elaborare şi executare a programelor investiţionale anuale.

De asemenea, a solicitat autorităţilor administraţiei publice centrale să organizeze corespunzător procesele de administrare şi executare a funcţiilor de beneficiar al investiţiilor şi reparaţiilor capitale, cu suspendarea, în caz de neconformitate, a finanţării investiţiilor şi reparaţiilor capitale preconizate acestora în anexele respective la Legea bugetului de stat.

În scopul lichidării încălcărilor şi neajunsurilor constatate la formarea şi utilizarea bugetelor raioanelor Ungheni, Orhei, Teleneşti, Cantemir, Ştefan Vodă, Ocniţa, Glodeni, Edineţ pe anul 2008, primăriile satelor din raionul Ştefan Vodă (Caplani, Olăneşti, Popeasca, Ermoclia, Carahasani, Antoneşti) au atribuit la majorarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe costul lucrărilor de construcţie şi reparaţii capitale de 565,7 mii lei.

Urmare corectării erorilor admise în evidenţa contabilă privind costul unor lucrări de reparaţii capitale atribuit la majorarea valorii mijloacelor fixe, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Academia de Ştiinţe a Moldovei au ajustat valoarea mijloacelor fixe la suma cheltuielilor pentru reparaţii capitale în mărime de 436,1 mii lei.

Întru asigurarea monitorizării şi controlului îndeplinirii de către beneficiarii de mijloace din împrumuturile de stat a obligaţiunilor contractuale, MF solicită, trimestrial, IFPS să prezinte ordine incaso, în mod prioritar, la conturile agenţilor economici care au datorii cu termen expirat la împrumuturile menţionate, în vederea întreprinderii măsurilor de percepere forţată a datoriilor, pentru rambursarea acestora. În acest sens, au fost expediate cereri de plată a datoriilor scadente la agenţii economici beneficiari de împrumuturi recreditate din surse externe prin intermediul MF şi de împrumuturi externe acordate sub garanţia statului. În rezultat, s-au efectuat achitări la buget în sumă de 62,5 mil.lei.

Conducerea CNAM a intensificat procedurile de control asupra respectării de către prestatorii de servicii medicale a clauzelor contractuale şi asupra veridicităţii volumelor de servicii executate şi facturate. Astfel, a fost evaluată activitatea unui şir de IMSP, iar în comun cu Camera Înregistrării de Stat, Oficiile teritoriale fiscale şi primăriile, întru asigurarea executării veniturilor în mărimea indicilor aprobaţi de Parlament, s-au efectuat controale la contribuabili şi, după caz, s-au blocat conturile bancare ale celor mai mari datornici la FAOAM pînă la achitarea integrală a tuturor restanţelor.

A fost revizuită procedura de contractare a IMS pentru prestarea serviciilor în cadrul FAOAM, ţinîndu-se cont de prevederile cadrului legal în acest domeniu.

În scopul asigurării securităţii informaţionale în cadrul CNAM, au fost elaborate proceduri de lucru pentru angajaţii responsabili de activitatea SIA “AOAM”, în vederea asigurării funcţionalităţii sistemului informaţional, precum şi ghidul şi registrul riscurilor pentru acesta.

Casa Naţională de Asigurări Sociale, întru asigurarea achitării în termen şi integrale a contribuţiilor de asigurări sociale de stat, precum şi reducerii restanţelor, a efectuat controale la agenţii economici, în rezultat fiind aplicate amenzi şi penalităţi în sumă de 29,6 mil.lei (achitate – 11,0 mil.lei).

Pentru informarea contribuabililor referitor la respectarea de către ei a termenelor stabilite pentru prezentarea Declaraţiilor persoanelor asigurate, CNAS a organizat seminare la această temă, a prezentat informaţiile necesare în mass-media, accentuîndu-se asupra necesităţii îndeplinirii corecte şi în termen de către contribuabili a acestor declaraţii.

Ministerul Economiei, în scopul eficientizării procesului de gestionare a patrimoniului public, prin monitorizarea conformităţii şi regularităţii administrării patrimoniului de stat transmis în gestiunea întreprinderilor de stat din subordine, a procedat la elaborarea politicii în domeniul administrării patrimoniului public.

Întru remedierea situaţiei economico-financiare dificile înregistrate la întreprinderile din subordinea ministerului, au fost întreprinse următoarele măsuri:

Î.S. “Fabrica de sticlă” a iniţiat procedura de stabilire şi delimitare a terenurilor aferente, a aprobat regulamente privind efectuarea în regie a lucrărilor de construcţie, achiziţiile, salarizarea angajaţilor, activitatea filantropică şi de sponsorizare, precum şi privind activitatea de investiţii.

• Î.S. Uzina de bijuterii din Chişinău “Giuvaier” a efectuat inventarierea bunurilor materiale, activelor financiare, creanţelor şi datoriilor; a iniţiat procedura de corelare a valorii capitalului social cu valoarea activelor nete conform normelor stabilite, de reevaluare a patrimoniului la valoarea de piaţă, precum şi procedura de achitare a datoriilor faţă de bugetul consolidat (3,9 mil.lei).

• Î.S. “Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie” a înregistrat în evidenţa contabilă suma de 409,1 mii lei, care reprezintă diferenţa dintre valoarea lucrărilor de reparaţii capitale, transmisă de Serviciul Standardizare şi Metrologie, şi valoarea lucrărilor executate de către antreprenor.

În rezultatul auditelor efectuate de către Curtea de Conturi, întru executarea recomandărilor înaintate, a fost optimizat cadrul legislativ şi normativ:

- Prin Hotărîrea Guvernului nr.304 din 22.04.2010, a fost aprobată structura Raportului anual privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

- Conform Ordinului Ministerului Finanţelor nr.43 din 21 mai 2009, au fost operate modificări şi completări în Clasificaţia bugetară.

Totodată, într-un şir de cazuri, Guvernul şi unele autorităţi publice centrale nu au întreprins măsuri privind ajustarea actelor normative şi legislative, şi anume:

- nu a reexaminat, întru soluţionare, prin intermediul elaborării cadrului normativ, problemele ce se referă la remunerările suplimentare (cu excepţia indemnizaţiei lunare), primite de către funcţionarii publici – membri ai organelor de conducere şi ai comisiei de cenzori a agenţilor economici cu capital majoritar de stat, în vederea ajustării cadrului normativ la actele legislative în vigoare;

- nu a reexaminat legislaţia în domeniu ce reglementează procedurile de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor naturale subterane (substanţele minerale utile şi apele subterane), în vederea eliminării contradicţiilor, incertitudinilor şi golurilor din cadrul legal existent;

- nu a reexaminat oportunitatea menţinerii valabilităţii prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1102 din 10.10.2007⁴⁵;

____________________

⁴⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1102 din 10.10.2007 “Cu privire la acceptarea cesiunii drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din Acordul de concesiune în vederea cercetării şi exploatării resurselor de ţiţei şi gaze în Republica Moldova”.

- nu a examinat posibilitatea determinării exhaustive în cadrul legal a prevederilor referitor la exercitarea funcţiilor de beneficiar la utilizarea mijloacelor publice destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale alocate din buget, care ar crea condiţii juridice şi economice egale în activitatea de antreprenoriat;

- Ministerul Economiei, în comun cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii şi Turismului, nu a elaborat şi nu a înaintat, spre aprobare în ordinea stabilită, Concepţia de pregătire a cadrelor pentru economia naţională a Republicii Moldova, cu stabilirea criteriilor şi necesităţilor exhaustive pentru fiecare treaptă a învăţămîntului în ţară;

- Ministerul Educaţiei nu a examinat oportunitatea descentralizării funcţiilor Contabilităţii Centralizate, direcţie prevăzută de politicile managementului financiar public, în vederea responsabilizării executorilor de buget la gestionarea mijloacelor publice;

Conform situaţiei din 01.06.2010, din 1188 cerinţe şi recomandări formulate, n-au fost executate 281 de cerinţe şi recomandări (23,6%), inclusiv de către Guvern – 10; Ministerul Culturii – 17; Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor – 7; Academia de Ştiinţe a Moldovei şi instituţiile din subordine – 85; Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale – 3; bugetele UAT – 13; instituţiile din subordinea Ministerului Economiei – 6; IFPS – 16; alte autorităţi – 124.

VII.2. Impactul activităţii de audit asupra unor domenii importante

din viaţa social-economică a ţării

Rezumat

Impactul activităţii de audit desfăşurate de Curtea de Conturi poate fi sesizat prin performanţele obţinute în rezultatul implementării recomandărilor înaintate.

Deşi în domeniul managementului financiar public se constată prezenţa unor probleme şi neregularităţi, care practic persistă an de an, în anul 2009, prin eforturile depuse în vederea realizării unei strînse colaborări cu entităţile auditate, Curtea de Conturi a reuşit să responsabilizeze executorii de buget în ajustarea activităţii economico-financiare a entităţii la reglementările în vigoare şi la înaltele standarde de calitate, conformitate şi transparenţă, precum şi să contribuie la îmbunătăţirea sistemelor de control intern ale entităţilor, obţinînd asigurarea neadmiterii pe viitor a problemelor şi neregulilor identificate.

Principalele nereguli şi deficienţe constatate, clasificate după sumele estimate, frecvenţa numărului de cazuri şi sumele restituite, sînt reflectate în următorul tabel:

Alte abateri constatate:

▪ transmiterea funcţiilor de beneficiar de către autorităţile administraţiei publice centrale unor întreprinderi de stat şi societăţi pe acţiuni a influenţat asupra diminuării plăţilor la buget, restituirii şi/sau trecerii în cont a TVA, astfel bugetul suportînd cheltuieli duble;

▪ includerea şi finanţarea obiectivelor în lipsa documentelor de proiect, elaborate şi expertizate regulamentar; nerespectarea prevederilor legale la executarea şi recepţionarea lucrărilor de construcţie şi reparaţii capitale, inclusiv executarea lucrărilor în lipsa autorizaţiei de activitate şi a devizului de cheltuieli aprobat în modul stabilit;

▪ nerespectarea prevederilor legale la efectuarea cheltuielilor, fiind admise cheltuieli neprevăzute de legislaţia în vigoare, plăţi cu schimbarea destinaţiei, plăţi fără documente justificative, cheltuieli ce ţin de achitarea neregulamentară a salariilor şi premiilor;

▪ formarea veniturilor neautorizate;

▪ reflectarea incorectă a veniturilor la bugetul de stat, precum şi nerespectarea Clasificaţiei bugetare la înregistrarea unor venituri au condiţionat neveridicitatea datelor din Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2008;

▪ nerespectarea reglementărilor legale privind achiziţiile publice;

▪ gestionarea patrimoniului public de către întreprinderile de stat, cu:

- nerespectarea prevederilor legale referitor la închirierea/arenda patrimoniului statului;

- diminuarea nelegală a valorii patrimoniului şi/sau a capitalului social.

Probleme majore au fost constatate în domeniul achiziţiilor publice, precum şi în rezultatul auditului efectuat la Institutul Oncologic. În vederea înlăturării neregulilor depistate, îmbunătăţirii modului de gestionare a mijloacelor financiare publice şi a patrimoniului public, precum şi în scopul consolidării managementului financiar şi sporirii responsabilităţii executorilor de buget la utilizarea mijloacelor publice, Curtea de Conturi a înaintat spre executare entităţilor auditate cerinţe şi recomandări, implementarea cărora va produce un impact benefic asupra gestionării eficiente a finanţelor publice.

În domeniul achiziţiilor publice, cele mai semnificative nereguli ţin de:

▪ lipsa unui studiu al pieţei şi a planurilor anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice;

▪ întocmirea şi păstrarea neadecvată a documentelor aferente achiziţiilor, lipsa declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate şi a unor informaţii suficiente şi relevante în invitaţia pentru ofertă;

▪ evaluarea incorectă a ofertelor, anularea nefondată a licitaţiilor şi monitorizarea neadecvată a realizării contractelor;

▪ pregătirea profesională slabă a personalului implicat în activitatea de achiziţii publice, lipsa regulamentelor interne care ar specifica divizarea clară a sarcinilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor membrilor grupului de lucru.

Identificarea principalelor probleme din acest domeniu a contribuit la îmbunătăţirea cadrului legal, prin:

▪ elaborarea de către Agenţia Achiziţii Publice a proiectului Hotărîrii Guvernului “Privind modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008”, în scopul diferenţierii anunţului de intenţie de planul de achiziţii;

▪ modificarea de către Ministerul Finanţelor a pct.2.4.2. din Modul de finanţare a investiţiilor şi reparaţiilor capitale prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2010, cu introducerea prevederii referitor la necesitatea respectării condiţiei elaborării, aprobării şi expertizării documentaţiei de proiect pentru argumentarea finanţării investiţiilor capitale.

Totodată, pe parcursul anului 2009, au fost organizate, cu suportul Academiei de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, 59 seminare de instruire în domeniul achiziţiilor publice, la care au participat 1672 de persoane din cadrul instituţiilor publice şi operatori economici.

Auditul efectuat la Institutul Oncologic a identificat unele probleme, care se caracterizează prin:

▪ neacreditarea sectorului spitalicesc şi controlul neadecvat asupra procurării, distribuirii şi utilizării medicamentelor;

▪ utilizarea neuniformă a capacităţilor instituţionale, precum şi ineficienţa programului pentru aranjamentele de finanţare a sferei ştiinţei;

▪ nerespectarea prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice, precum şi gradul înalt de uzură a mijloacelor fixe.

În vederea eficientizării eforturilor Institutului Oncologic în lupta împotriva cancerului, au fost elaborate şi aprobate unele regulamente şi strategii, cum ar fi:

▪ Regulamentul cu privire la modul de selectare a pacienţilor pentru tratament costisitor şi organizarea bunei activităţi a acestora, aprobat prin Ordinul nr.91 din 09.04.2009;

▪ proiectul Normelor metodologice cu privire la formarea devizului de venituri şi cheltuieli (business-plan) şi gestionarea surselor financiare de către IMSP încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care a fost remis pentru coordonare MF şi CNAM;

▪ emiterea Ordinului nr.238 din 31.07.2009, în baza căruia s-a eficientizat asistenţa medicală acordată pacienţilor spitalizaţi, prin organizarea alimentaţiei pacienţilor conform normelor stabilite şi asigurarea ritmică a IMSP cu produse alimentare procurate conform cerinţelor unice;

▪ în scopul soluţionării problemelor de gestiune a cadrelor medicale, a fost elaborată şi aprobată Strategia de planificare, formare, dezvoltare şi înlocuire a personalului medical pe perioada anilor 2009-2014.

În anul 2009, Institutul Oncologic şi-a orientat activitatea ştiinţifică spre efectuarea profilaxiei primare şi secundare, diagnosticării precoce, tratamentului complex contemporan şi reabilitării bolnavilor oncologici, iar la şedinţa din 09.12.2009, Consiliul Ştiinţific al IMSP IO a apreciat ca executat planul de activitate ştiinţifică şi obiectivele pe anul 2009, în volumul planificat şi în termenele stabilite. Totodată, în rezultatul îndeplinirii planului de măsuri propus pentru acreditare, la 07.10.2009, Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate a emis decizia de acreditare a Institutului Oncologic.

Ţinîndu-se cont de abaterile depistate de Curtea de Conturi şi de măsurile întreprinse de entităţi întru remedierea lor, în anul 2009, valoarea totală a mijloacelor restituite la bugetul de stat, bugetele UAT, precum şi a patrimoniului înregistrat aflat în gestiune a constituit 39,7 mil.lei. Comparativ cu anii precedenţi (2007, 2008), această sumă este mult mai mică. Situaţia dată a fost condiţionată de mai mulţi factori, şi anume:

▪ în anul 2009 au fost efectuate 4 audite ale performanţei, 2 audite TI şi doar 3 audite referitor la gestionarea patrimoniului de stat;

▪ la 5 hotărîri, din 41 adoptate de Curtea de Conturi, încă n-a expirat termenul de executare;

▪ unii executori de buget nu s-au responsabilizat şi nu au întreprins măsuri concrete în vederea înlăturării neregulilor depistate.

Totodată, avînd în vedere faptul că, în perioada anilor 2007-2008, în cadrul controalelor/auditelor efectuate, au fost depistate mai multe cazuri de neînregistrare în evidenţa contabilă a mijloacelor băneşti, precum şi cazuri de neluare la evidenţă a patrimoniului aflat în gestiune (în rezultat, mijloacele restituite la bugetul de stat şi patrimoniul luat la evidenţă au constituit 271,7 mil.lei), în cadrul auditelor efectuate în anul 2009 aceste neregularităţi nu au persistat, ceea ce denotă impactul benefic al activităţii Curţii de Conturi asupra responsabilizării executorilor de buget în gestionarea banilor publici şi asupra asigurării utilizării eficiente a mijloacelor financiare publice şi a patrimoniului public.

Principalii indicatori ai activităţii de audit şi de monitorizare a executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi, pe parcursul anului 2009, se prezintă în tabelul următor:

ÎNCHEIERE

Raportul asupra modului de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar al anului 2009 reprezintă un prilej de a constata rolul Curţii de Conturi în domeniul gestionării resurselor financiare publice, care prin recomandările formulate contribuie la îmbunătăţirea modului de utilizare corectă şi performantă a acestora şi, implicit, la protejarea intereselor financiare ale statului. Ca şi în anii precedenţi, Curtea de Conturi a constatat prezenţa multiplelor deficienţe şi abateri în utilizarea mijloacelor financiare publice – în achiziţiile publice, investiţiile capitale şi reparaţiile capitale, în gestionarea patrimoniului public, precum şi privind respectarea legislaţiei şi disciplinei financiar-contabile etc.

Auditele regularităţii exercitate de Curtea de Conturi au scos în evidenţă, per ansamblu, preocuparea insuficientă a entităţilor auditate de asigurarea acurateţei datelor din situaţiile financiare şi pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiară. De rînd cu unele nereguli care au condus la prejudicii, s-au produs multiple nereguli care nu au produs prejudicii, dar care s-au produs cu o frecvenţă semnificativă în activitatea entităţilor şi care reprezintă surse generatoare de risipă, avînd la origine aceleaşi disfuncţionalităţi, incoerenţe sau neclarităţi ale prevederilor legale şi, nu în ultimul rînd, neaplicarea întocmai a reglementărilor în domeniu.

Patrimoniul public al statului şi al UAT nu este gestionat şi administrat corespunzător de către cei abilitaţi în acest scop, fapt care se manifestă prin lipsa de interes în clarificarea situaţiei privind bunurile proprietate publică, prin gestionarea defectuoasă a bunurilor aflate în patrimoniul public al entităţilor, inclusiv închirierea acestuia în condiţii dezavantajoase şi neurmărirea încasării plăţilor aferente bunurilor închiriate.

Calitatea execuţiei bugetare, precum şi utilizarea eficientă a mijloacelor financiare publice se poate consolida prin: sporirea responsabilităţii la nivelul conducerilor executive pentru un management financiar contabil corespunzător, orientat spre identificarea soluţiilor menite să prevină fenomenul risipei şi folosirea neregulamentară; implementarea sistemului de management financiar şi control şi a auditului intern, a căror misiune este de a identifica, diminua şi/sau elimina riscurile privind proasta gestionare a resurselor financiare publice şi a patrimoniului public. În acest sens, realizarea cu succes a reformelor iniţiate în domeniul managementului financiar public trebuie să devină o prioritate pentru Guvern.

Exprimăm convingerea că constatările, concluziile şi recomandările din prezentul Raport vor veni în suportul Parlamentului în procesul de exercitare eficientă a funcţiei sale de supraveghere în asigurarea unei bune guvernări şi de susţinere de către Parlament a iniţiativelor Curţii de Conturi în încurajarea acţiunilor potrivite de corectare de către entităţile auditate.

Curtea de Conturi este ferm hotărîtă să continue realizarea activităţilor sale într-un mod care să asigure beneficii societăţii, punînd în continuare accentul pe calitate, profesionalism şi impact, mizînd mult pe puterile proprii, sprijinul Parlamentului şi al altor autorităţi interesate, precum şi pe suportul donatorilor şi al partenerilor de cooperare.