Hotărîre nr.58 din 09.11.99 privind controlul constituţionalităţii pct. 5 din Hotărîrea Guvernului nr.153 din 3 martie 1995 şi pct.1 alin. trei din Hotărîrea Guvernului nr.122 din 1 martie 1996

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE privind controlul constituţionalităţii pct. 5 din Hotărîrea Guvernului nr. 153 din 3 martie 1995* şi pct.1 alin. trei din Hotărîrea Guvernului nr. 122 din 1 martie 1996** Nr.58 din 09.11.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.128-129/69 din 17.11.1999 * * * ----------------------------------- * M.O., 1995, nr. 15-16, art. 115. ** M.O., 1996, nr. 16, art. 110. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător-raportor Ion VASILATI -judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, avocatului parlamentar Alexei Potîngă, autorul sesizării, reprezentantului Guvernului Griceanîi Zinaida, şef al Departamentului buget şi finanţe al Ministerului Finanţelor, călăuzindu-se după art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii pct. 5 din Hotărîrea Guvernului nr. 153 din 3 martie 1995 "Cu privire la indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei" şi pct. 1 alin. trei din Hotărîrea Guvernului nr.122 din 1 martie 1996 "Cu privire la indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei". Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea avocatului parlamentar Alexei Potîngă, depusă la 14 iunie 1999, în conformitate cu prevederile art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 27 iulie 1999 sesizarea a fost acceptată spre examinare şi înscrisă în ordinea de zi. În procesul examinării preliminare au fost solicitate puncte de vedere Preşedintelui Republicii Moldova, Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Economiei şi Reformelor, Consiliului Federaţiei Generale a Sindicatelor din Moldova. Analizînd materialele dosarului, audiind raportul judecătorului- raportor şi argumentele părţilor, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: 1. În sesizarea sa avocatul parlamentar solicită controlul constituţionalităţii prevederilor pct.5 din Hotărîrea Guvernului din 3 martie 1995 "Cu privire la indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei" şi pct. 1 alin. trei din Hotărîrea Guvernului nr. 122 din 1 martie 1996 "Cu privire la indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei" pentru următorul motiv: prin refuzul de a indexa pensiile cetăţenilor angajaţi în cîmpul muncii, Guvernul a încălcat unul din drepturile fundamentale ale omului garantate de Constituţie - egalitatea cetăţenilor în faţa legii. 2. În procesul examinării acestui caz, Curtea Constituţională consideră necesar să ţină cont de următoarele prevederi ale Constituţiei: - art. 1 alin. (3), care stabileşte că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate; - art. 8 alin. (1), conform căruia Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte; - art. 15, care prevede că cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi; - art.16, care stipulează că respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului şi că toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială; - art. 43 alin. (1), care stabileşte că orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă; - art. 47, care prevede că statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare şi că cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor; - art. 54, conform căruia exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrîns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea siguranţei naţionale, a ordinei, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea anchetei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori avarii şi că restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii; - art. 72 alin. (3) lit. j), care stabileşte că Parlamentul, prin lege organică, reglementează regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială; - art. 96 alin. (2), conform căruia, în exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament; - art. 102 alin. (2), care prevede că hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului se emit prin organizarea executării legilor. 3. Curtea Constituţională consideră că, prin obligaţia statului de a lua măsuri, pentru ca orice om că aibă un nivel de trai decent (art. 47 din Constituţie), legiuitorul constituant a consfinţit dreptul cetăţeanului la condiţii normale de viaţă, care să-i asigure lui şi familiei lui un trai civilizat şi decent. Acest drept prevede ameliorarea continuă a condiţiilor de existenţă, inclusiv asigurarea dreptului la hrană, îmbrăcăminte şi locuinţă satisfăcătoare. Totodată, traiul decent se realizează prioritar prin munca cetăţeanului şi a familiei sale, iar statul, la rîndul său, trebuie să contribuie efectiv la ameliorarea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor săi pentru a se ralia standardelor general recunoscute. 4. Conform art. 7 şi art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului* , toţi oamenii sînt egali în faţa legii şi au dreptul, fără deosebire, la protecţie în faţa legii. Toţi oamenii au dreptul la protecţie egală împotriva oricărei discriminări şi împotriva oricărei provocări la o astfel de discriminare şi orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii; toţi oamenii au dreptul, fără nici o discriminare, la salariu egal pentru muncă egală. ----------------------------- * Adoptată şi proclamată de Adunarea Generală a ONU prin rezoluţia 217A (III) din 10 decembrie 1948, în vigoare pentru Republica Moldova din 28 iulie 1990. Totodată, Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale**, stipulează în art. 6 că statele aderente recunosc dreptul la muncă ce cuprinde dreptul pe care îl are orice persoană de a obţine posibilitatea să-şi cîştige existenţa, printr-o muncă liber aleasă sau acceptată şi vor lua măsuri potrivite pentru garantarea acestui drept. ------------------------------ ** Adoptat de Adunarea Generală a ONU la 16 decembrie 1966, în vigoare pentru Republica Moldova din 26 aprilie 1993. 5. Legea privind indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei nr. 824-XII din 21.01.1991*** stipulează că se indexează toate veniturile băneşti ale cetăţenilor în formă de remunerare a muncii lucrătorilor instituţiilor şi organizaţiilor bugetare, precum şi ai întreprinderilor şi organizaţiilor ce vînd producţia la preţuri fixe, pensiile, bursele, indemnizaţiile şi alte venituri, ce nu au un caracter unic, veniturile băneşti ale populaţiei în formă de depuneri în instituţiile sistemului financiar şi de credite. ------------------------------ *** Monitor, 1991, nr. 8, p. 1. Curtea Constituţională relevă că prin această lege legiuitorul nu a stabilit nici o restricţie pentru indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei, depreciate ca urmare a majorării preţurilor şi tarifelor, în general, şi pentru indexarea pensiilor cetăţenilor, inclusiv a celor încadraţi în cîmpul muncii, în special. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) lit. a), art. 140 din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 6 alin. (3) şi art. 62 lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Declară neconstituţionale prevederile pct. 5 din Hotărîrea Guvernului nr. 153 din 3 martie 1995 "Cu privire la indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei" şi sintagma "cu excepţia pensiilor pensionarilor încadraţi în cîmpul muncii" din pct. 1 alin. trei din Hotărîrea Guvernului nr. 122 din 1 martie 1996 "Cu privire la indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei". 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 9 noiembrie 1999. Nr. 58.