Hotărîre nr.6 din 09.02.99 despre controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr.1604-XIII din 17 martie 1998 "Pentru ratificarea Convenţiei Uniunii Internaţionale de Reciclare şi Susţinere a Creaţiei Jurnaliştilor"

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE despre controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr. 1604-XIII din 17 martie 1998 "Pentru ratificarea Convenţiei Uniunii Internaţionale de Reciclare şi Susţinere a Creaţiei Jurnaliştilor"* Nr.6 din 09.02.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.19-21/10 din 25.02.1999 * * * -------------------------- * M.O. nr. 36-37 din 23.04. 1998, art. 245. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa : Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecător cu participarea grefierului Tatiana Berladean, deputatului în Parlament Vlad Cubreacov, unul din autorii sesizării, reprezentantului autorilor sesizării Bogdan Ciubotaru, consilier al vicepreşedintelui Parlamentului, reprezentantului Parlamentului Ion Creangă, şef al sectorului pentru legătura cu autorităţile publice în Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, reprezentantului Guvernului Sofia Bolduratu, consultant principal în secţia probleme sociale a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, conducîndu-se după art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 16 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr.1604-XIII din 17 martie 1998 "Pentru ratificarea Convenţiei Uniunii Internaţionale de Reciclare şi Susţinere a Creaţiei Jurnaliştilor". Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor Vlad Cubreacov, Ştefan Secăreanu, Iurie Roşca, depusă la 15 septembrie 1998, în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 21 septembrie 1998, sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond. Analizînd materialele dosarului, audiind informaţia judecătorului- raportor, explicaţiile autorului sesizării, reprezentanţilor autorilor sesizării, Parlamentului şi Guvernului, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t : La 17 martie 1998 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr. 1604-XIII, prin care a ratificat Convenţia Uniunii Internaţionale de Reciclare şi Susţinere a Creaţiei Jurnaliştilor (în continuare - Convenţia Uniunii). În hotărîre a fost stabilită cota anuală a Republicii Moldova de membru al Uniunii menţionate în sumă de 12000 dolari SUA, Guvernul fiind obligat de a asigura Uniunea cu sediu şi alte mijloace necesare pentru desfăşurarea activităţii ei. Considerînd Hotărîrea Parlamentului nr. 1604-XIII din 17 martie 1998 contrară dispoziţiilor Legii Supreme, autorii sesizării solicită controlul constituţionalităţii ei. În sprijinul sesizării autorii invocă următoarele argumente: legislativul, adoptînd hotărîrea de ratificare a Convenţiei Uniunii, a încălcat prevederile art. 66 lit.g) din Constituţie. Ei afirmă că, fiind un tratat interguvernamental, Convenţia Uniunii trebuie să fie semnată de către reprezentantul Republicii Moldova, care, în conformitate cu art. 5 alin. 2 din Legea nr. 1137-XII din 4 august 1992 "Privind modul de încheiere, aplicare, ratificare şi denunţare a tratatelor, convenţiilor şi acordurilor internaţionale", trebuie să dispună de împuternicirile respective din partea Ministerului Afacerilor Externe. Autorii consideră că reprezentantul Republicii Moldova, care a semnat Convenţia Uniunii în numele Guvernului, nu a avut pentru aceasta depline puteri. Prin urmare, legislativul nu a fost în drept să ratifice Convenţia, deoarece persoana care şi-a pus semnătura pe ea nu a avut calitatea oficială de a reprezenta Republica Moldova la negocierile asupra proiectului tratatului. Totodată, autorii consideră că Guvernul nu este abilitat să înainteze legislativului pentru examinare proiecte de hotărîri. După părerea lor, Guvernul a interpretat greşit prevederile art. 44 alin. (2) din Regulamentul Parlamentului, conform cărora, în exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă, executivul prezintă legislativului proiecte de legi, extinzînd această prevedere şi asupra proiectelor de hotărîri avansate legislativului. Astfel, în opinia autorilor, Parlamentul a încălcat dispoziţiile art. 64 alin. (1) şi art. 72 alin. (3) lit. c) din Constituţie. Curtea Constituţională menţionează că după dezmembrarea U.R.S.S., la 27 august 1991 Republica Moldova şi-a declarat independenţa*, fiind ulterior recunoscută de către statele comunităţii internaţionale şi obţinînd calitatea de participant la raporturile juridice guvernate de normele dreptului international şi de titular de drepturi şi obligaţii în cadrul acesteia. Ca rezultat al recunoaşterii sale ca stat, Republica Moldova a obţinut dreptul de a stabili relaţii diplomatice cu statele care au recunoscut-o şi de a încheia tratate internaţionale. ------------------------ * Legea privind Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova nr. 691-XII din 27 august 1991, Monitor, 1991 nr. 6.2. Constituţia conţine dispoziţii generale cu privire la încheierea şi modificarea tratatelor internaţionale, precum şi cu privire la organele statale competente de a participa la perfectarea lor. În virtutea normelor constituţionale, modul şi termenele de încheiere a tratatelor internationale se stabilesc prin lege. Conform art. 86 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului. În ceea ce priveşte competenţa Guvernului în sfera relaţiilor externe, dispoziţiile constituţionale poartă un caracter general, statuînd că Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului (art. 96 alin. (1) din Constituţie). Dispoziţiile constituţionale sînt concretizate în Legea nr. 64-XII din 31.05.90 "Cu privire la Guvern"** , care prevede că Guvernul promovează o politică externă în conformitate cu competenţa sa, asigură promovarea politicii interne şi externe a Republicii Moldova (art. 3 alin. 15) şi art. 10 alin. 6). Iar referitor la tratatele internaţionale, aceeaşi Lege stipulează că Guvernul încheie tratate cu statele străine şi cu organizaţiile internaţionale, asigură îndeplinirea lor şi reprezintă Republica Moldova în relaţiile internaţionale (art. 18 alin. (1) şi (4). ----------------------------- ** Veştile nr. 8, 1990. Conform prevederilor Legii nr. 1137-XII din 4 august 1992 "Privind modul de încheiere, aplicare, ratificare şi denunţare a tratatelor, convenţiilor şi acordurilor internaţionale"***, Preşedintele Republicii Moldova, Prim-ministrul şi ministrul afacerilor externe reprezintă statul în relaţiile internaţionale şi, în această calitate, încheie tratate în numele Republicii Moldova fără a prezenta depline puteri. Potrivit art. 3 al Legii nominalizate, Guvernul poate negocia şi încheia tratate internaţionale, iar art. 4 alin. 2 din această Lege prevede că negocierea şi încheierea tratatelor internaţionale se efectuează pe baza împutenicirilor eliberate de Prim-ministru. -------------------------- *** Monitor, 1992, nr. 8, art. 197. Examinînd materialele dosarului, Curtea Constituţională a constatat că la 11 aprilie 1996, prin scrisoarea nr. 0701-51, Prim-ministrul Republicii Moldova l-a împuternicit pe dl Iurie Tăbîrţă să reprezinte statul la negocierea şi semnarea actelor de constituire a Uniunii Internaţionale de Reciclare a Cadrelor şi Susţinere a Creaţiei Jurnalistilor. Totodată, prin Hotărîrea nr. 20 din 15 ianuarie 1997, Guvernul a aprobat proiectul de Hotărîre a Parlamentului "Privind ratificarea Convenţiei Uniunii Internaţionale de Reciclare a Cadrelor şi Susţinere a Creaţiei Jurnaliştilor", hotărîre contrasemnată de ministrul afacerilor externe, care ulterior a fost avansată pentru examinare Parlamentului. Astfel, reprezentantul Republicii Moldova, care a participat la negocierea şi semnarea Convenţiei Uniunii, deţinea pentru aceasta depline puteri. Prin urmare, Parlamentul a fost în drept să examineze şi să ratifice, în conformitate cu art. 66 lit. g) din Constituţie, Convenţia Uniunii, semnată de către reprezentantul ţării. Analizînd obiectul sesizării şi din perspectiva dreptului internaţional, Curtea apreciază că Parlamentul a acţionat şi în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena cu privire la dreptul tratatelor, încheiată la 23 mai 1969* . ------------------------------ * Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova "Despre aderarea Republicii Moldova la convenţiile internaţionale" nr. 1135-XII din 4 august 1992 (Tratate internaţionale, 1998, vol. 4, pag. 53-85). Practica internaţională privind dreptul tratatelor cunoaşte trei faze: negocierea, semnarea şi exprimarea consimţămîntului statelor de a fi parte la tratat. Astfel, prin participarea la tratativele asupra proiectului final al Convenţiei Uniunii şi semnarea ei, reprezentantul Republicii Moldova a îndeplinit condiţiile prevăzute de primele două faze ale dreptului tratatelor stipulate în Convenţia de la Viena (art. 7 şi 10). Cea de-a treia fază, ultima, exprimarea consimţămîntului statului de a deveni parte la tratat, este validată prin mijloace juridice prevăzute de dreptul intern. În cazul dat este vorba de ratificarea tratatului internaţional încheiat, care, potrivit art. 11 din Convenţia de la Viena, este recunoscută ca formă a consimţămîntului statului de a se alătura la tratat. O atribuţie de bază a Parlamentului, conferită prin art. 66 lit. g) din Constituţie, constă în ratificarea, denunţarea, suspendarea şi anularea acţiunii tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova. Prin această dispoziţie dreptul intern instituie regula, potrivit căreia nici un tratat internaţional încheiat de Republica Moldova nu are valoare juridică dacă nu este ratificat. Prin Hotărîrea nr. 1604-XIII din 17 martie 1998 Parlamentul a ratificat Convenţia Uniunii, conferindu-i validitate. Prin urmare, au fost respectate atît normele dreptului internaţional (art. 11 din Convenţia de la Viena), cît şi normele dreptului intern (art. 66 lit. g) din Constituţie). Pentru considerentele expuse, Curtea Constituţională nu poate reţine argumentele autorilor sesizării prin care se afirmă că Parlamentul a încălcat dispoziţiile constituţionale ale art. 66 lit. g). Înaintarea iniţiativei legislative de către Guvern, aşa cum prevede art. 73 din Constituţie, constituie una din atribuţiile lui de bază, excepţionale, ce asigură şi permite realizarea politicii interne şi externe a statului, a sarcinilor prevăzute de Programul de activitate, acceptat de Parlament. Actele normative în vigoare nu conţin prevederi de natură să limiteze activitatea Guvernului, îndreptată spre realizarea obiectivelor stabilite, prin interdicţia de a avansa proiecte de hotărîri Parlamentului, indispensabile, în viziunea Guvernului, pentru formarea relaţiilor social-economice. Asupra acestor aspecte ale problemelor ridicate de autorii sesizării Curtea Constituţională s-a pronunţat în Hotărîrea nr.39 din 15 decembrie 1998 "Pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr. 744 din 6 iulie 1998 "Despre aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii privind investiţiile străine" şi pentru controlul constituţionalităţii Legii nr. 114-XIV din 29 iulie 1998 "Pentru modificarea Legii privind investiţiile străine"**. ----------------------------- ** M.O. nr. 116-118 din 30 decembrie 1998, art. 45. Aşadar, este de competenţa discreţionară a Parlamentului de a accepta sau de a respinge proiectul de hotărîre propus de Guvern. Prin urmare, adoptarea Hotărîrii nr. 1604-XIII din 17 martie 1998 nu contravine art. 64 alin. (1) şi art. 72 alin. (3) lit. c) din Constituţie. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 140 din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 62 lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Recunoaşte constituţională Hotărîrea Parlamentului nr. 1604-XIII din 17 martie 1998 "Pentru ratificarea Convenţiei Uniunii Internaţionale de Reciclare şi Susţinere a Creaţiei Jurnaliştilor". 2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 9 februarie 1999. Nr. 6.