Hotărîre nr.63 din 06.10.2011 privind Raportul auditului performanţei "Au fost realizate obiectivele Proiectului Energetic II în condiţiile de utilizare eficientă şi eficace a surselor financiare?"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului performanţei “Au fost realizate obiectivele Proiectului

Energetic II în condiţiile de utilizare eficientă şi eficace a surselor financiare?”

nr. 63  din  06.10.2011

 (în vigoare 11.11.2011) 

Monitorul Oficial nr.192-196 art.58 din 11.11.2011

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului economiei dl I.Popa, şefului Direcţiei generale datorii publice dna E.Matveeva, viceministrului sănătăţii dl Gh.Ţurcan, directorului general al Î.S. “Moldelectrica” dl G.Dimov, directorului Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii dna L.Burlui, directorului Institutului de Cardiologie dl M.Popovici, preşedinţilor raioanelor: Ştefan Vodă – dl V.Buzu, Drochia – dl A.Marian, Leova – dna E.Greţu, Făleşti – dl V.Muduc; viceprimarului or. Anenii Noi – dl V.Vdovicenco, şi primarului or.Taraclia – dl S.Filipov, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Au fost realizate obiectivele Proiectului Energetic II în condiţiile de utilizare eficientă şi eficace a surselor financiare?”.

______________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2011, cu Standardele de audit şi Manualul de audit al performanţei ale Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi şi-a propus ca obiectiv de a răspunde la următoarele întrebări:

- Mijloacele investite în cadrul Proiectului Energetic II, la componenta electrică, au fost utilizate în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate şi au contribuit la atingerea indicatorilor de performanţă stabiliţi şi la îmbunătăţirea securităţii şi siguranţei sistemului de transport al energiei electrice?

- Mijloacele investite în cadrul Proiectului Energetic II, la componenta termică, au fost utilizate în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate şi au contribuit la atingerea indicatorilor de performanţă stabiliţi şi la îmbunătăţirea disponibilităţii, calităţii şi eficienţei încălzirii şi alimentării cu apă caldă a clădirilor selectate?

Auditul a fost planificat şi s-a efectuat la Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii (în continuare – Unitatea) şi la Î.S. “Moldelectrica”. În cadrul auditului au fost efectuate vizite la faţa locului la 8 staţii electrice, 9 consilii raionale, 3 primării orăşeneşti, precum şi la 45 de obiecte de menire socială, la care a fost verificată eficienţa utilizării surselor creditelor şi echipamentelor instalate în cadrul Proiectului Energetic II (în continuare – PE II).

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi,

A CONSTATAT:

PE II se integrează în procesul reformelor din sectorul termoenergetic, iniţiat de Guvernul Republicii Moldova şi finanţat din mijloacele împrumutului extern oferit Republicii Moldova de către Banca Mondială.

Pentru implementarea PE II, Republica Moldova a obţinut credite în mărime de 32,4 mil.Drepturi speciale de tragere – circa 45,0 mil.dolari SUA, sau echivalentul a circa 540,0 mil.lei. Din suma totală a creditului, 26,0 mil.dolari SUA (57,8%) au fost destinate Î.S. “Moldelectrica”, pentru implementarea componentei electrice a PE II, şi 19,0 mil.dolari SUA (42,2%) – pentru implementarea componentei termice.

La 01.07.2011 au fost efectuate debursări din contul creditului în sumă de 40,2 mil.dolari SUA, ceea ce reprezintă 89,3% din valoarea creditului contractat.

PE II a urmărit îmbunătăţirea securităţii şi siguranţei sistemului de transportare şi furnizare en gros a energiei electrice, precum şi sporirea eficienţei energetice la obiectele de menire socială prioritar selectate.

Cît priveşte componenta electrică, se denotă că obiectivul de dezvoltare stabilit pentru PE II nu este realizat integral, misiunea de audit relevînd problemele, neregulile şi impedimentele care au limitat utilizarea eficientă şi eficace a surselor financiare, precum şi atingerea obiectivelor propuse şi a performanţelor stabilite, după cum urmează:

♦ Implementarea contractului 3833-A3 “Dispecerat şi comunicaţii” (sistemul SCADA), cu valoarea de 17,3 mil.dolari SUA (65,4% din valoarea creditului), se tergiversează, întîrziind şi în raport cu ultimul grafic aprobat (01.07.2011), astfel persistînd riscul anulării creditului nedebursat în mărime de 3,9 mil.dolari SUA. Funcţionarea acestui sistem este una din condiţiile de aliniere a sistemului energetic naţional la cel european, însă Compania suedeză “ABB Power Technologies”, responsabilă de implementarea acestui sistem, nu-şi îndeplineşte obligaţiunile contractuale asumate, care se exprimă prin:

- nepunerea în funcţiune a 170 de panouri cu RTU560 şi REF54x (cu valoarea de 30,5 mil.lei, inclusiv costul panourilor), din motiv că conţin erori substanţiale, situaţiile menţionate nefiind soluţionate nici în perioada auditului;

- neinstalarea pe parcursul a mai mult de 2 ani a 10 seturi de baterii de acumulatoare destinate alimentării staţiilor electrice în valoare totală de 8,0 mil.lei, fapt care expune acumulatoarele unui risc sporit de ieşire prematură din funcţiune;

- livrarea tehnicii de calcul de o calitate mai joasă (parametrii tehnici fiind inferiori celor contractaţi), ceea ce a determinat efectuarea unor cheltuieli nejustificate în sumă de 100,0 mii lei.

Se remarcă că neimplementarea sistemului SCADA condiţionează tergiversarea integrării sistemului energetic naţional în cel european; posibilitatea redusă de rambursare a creditului; nerealizarea unor indicatori-cheie de performanţă, precum şi a obiectivului PE II, la componenta electrică.

♦ Lipseşte argumentarea tehnico-economică a necesităţii înlocuirii încăperilor separate pentru instalarea echipamentelor de evidenţă, dispecerat şi telecomunicaţie existente cu căsuţe capitale. Conform concluziei experţilor care au efectuat studiul de fezabilitate, încăperile existente urmau a fi păstrate şi dotate suplimentar cu sisteme de condiţionare. De fapt, Î.S. “Moldelectrica” a luat o altă decizie în acest sens, proiectînd şi construind 54 de căsuţe cu valoarea de 19,1 mil.lei, destinate instalării la staţiile electrice a panourilor de evidenţă a energiei electrice şi a componentelor sistemului SCADA la preţuri exagerate (preţul de cost al 1 m² de suprafaţă fiind mai mare de 10,0 mii lei).

♦ Din contul creditului au fost efectuate unele cheltuieli ineficiente şi iraţionale pentru achiziţionarea de la Compania turcească “Areva T&D Enerji Endustrisi A.S.” a 27 de transformatoare de tensiune înaltă cu valoarea de 8,0 mil.lei, care urmează a fi înlocuite din cauza calităţii neadecvate, totodată, Î.S. “Moldelectrica” a suportat pierderi în sumă de 2,4 mil.lei în urma ieşirii din funcţiune (exploziei) a 2 transformatoare din cele achiziţionate.

♦ Î.S. “Moldelectrica” a achiziţionat, în anul 2008, de la S.R.L. “ABS” (din surse proprii) echipamente destinate modernizării SE Vulcăneşti cu valoarea de 8,9 mil.lei, care la acel moment nefiind de o necesitate stringentă, nu sînt instalate o perioadă de 3 ani şi se află sub cerul liber, în rezultatul cărui fapt întreprinderea a suportat cheltuieli ineficiente în sumă de 4,5 mil.lei (mijloace achitate în avans).

Cele menţionate se datorează schimbării frecvente a top-managementului Î.S. “Moldelectrica”; controlului intern ineficient la aceasta; monitorizării neadecvate a executării contractelor; neîntreprinderii măsurilor de rigoare faţă de furnizorii care nu execută obligaţiunile contractuale etc. Este necesar de întreprins măsuri urgente la Î.S. “Moldelectrica” privind revizuirea procedurilor de control intern în domeniul achiziţiei, recepţionării şi punerii în funcţiune utilă a bunurilor achiziţionate, implementarea unui management corelat pentru valorificarea eficientă a resurselor materiale, umane şi financiare.

Referitor la componenta termică, se remarcă că obiectivul de dezvoltare al acesteia, în mare măsură, a fost realizat, beneficiind de ameliorarea aprovizionării cu agent termic 64 instituţii de menire socială, inclusiv 7 instituţii medico-sanitare publice subordonate Ministerului Sănătăţii, precum şi 43 de blocuri locative. Totodată, misiunea de audit a relevat că factorii de decizie din cadrul unor autorităţi şi instituţii publice centrale şi locale nu au dat dovadă de prudenţă şi capacitate managerială analitică la încadrarea în proiectul respectiv, la implementarea acestuia şi la utilizarea sistemelor termice instalate, limitînd atingerea performanţelor stabilite. Astfel:

♦ Consiliile raionale nu au elaborat criterii de selectare a instituţiilor beneficiare. În consecinţă, de îmbunătăţirea aprovizionării cu agent termic au beneficiat unele instituţii care dispuneau de sisteme de încălzire funcţionale, angajînd împrumuturi şi efectuînd cheltuieli iraţionale în sumă de 2,9 mil.lei.

♦ Unele blocuri ale instituţiilor, incluse în proiect, care necesită reparaţii capitale au beneficiat de sisteme de termoficare noi, pentru care s-au cheltuit 1,4 mil.lei, dar care n-au fost utilizate nici după instalarea încălzirii, consiliile raionale efectuînd cheltuieli ineficiente pentru achitarea dobînzii.

♦ La implementarea componentei termice a PE II nu s-a ţinut cont de obiectivele Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură şi de practicile internaţionale privind sporirea eficienţei termice prin reabilitarea clădirilor. Drept urmare, din suma de 2,5 mil.dolari SUA, prevăzută iniţial pentru reabilitarea clădirilor, s-au utilizat numai 60,0 mii dolari SUA, situaţia dată fiind cauzată de procedurile complexe stabilite de către BM pentru achiziţionarea acestor servicii, precum şi de lipsa de insistenţă a factorilor de decizie.

♦ Unele autorităţi publice n-au ales cele mai optimale şi eficiente variante ale instalaţiilor, ceea ce a condiţionat cheltuieli ineficiente din sursele creditare în sumă de 4,7 mil.lei.

♦ În unele instituţii nu sînt utilizate eficient suprafeţele încălzite, acestea suportînd cheltuieli care nu au acoperire financiară. Din necesitatea de a economisi surse financiare pentru achitarea serviciilor, sau din lipsa reţelelor interne de distribuţie, precum şi datorită stării deplorabile a acestora, unele instituţii nu utilizează, sau utilizează ineficient, sistemele de producere a apei calde.

♦ Neexecutarea corespunzătoare a obligaţiilor contractuale de către unii antreprenori a dus la apariţia deficienţelor în funcţionarea unor sisteme de încălzire şi la ieşirea prematură din funcţiune a unor utilaje, fapt ce a generat cheltuieli suplimentare beneficiarilor în mărime de 0,9 mil.lei.

♦ Managementul contabil al instituţiilor care au beneficiat de împrumuturi şi de bunuri achiziţionate şi instalate din contul acestora nu a asigurat veridicitatea raportării situaţiilor financiare şi patrimoniale, fiind depistate diferite erori contabile, inclusiv nefiind reflectate în evidenţa contabilă: împrumuturile în valoare de 90,1 mil.lei la Aparatele preşedinţilor raioanelor, sau, după caz, la primăriile oraşelor; sistemele de termoficare construite cu valoarea de 73,1 mil.lei; dobînzile aferente împrumuturilor în sumă de 1,2 mil.lei la costul obiectelor instalate etc.

Deficienţele relevate sînt cauzate de: neexecutarea pe deplin de către consiliile raionale a obligaţiunilor prevăzute de Acordul de credit în ceea ce priveşte implementarea activităţilor în cadrul proiectului cu eficienţa şi consecvenţa cuvenită, în conformitate cu practicile adecvate administrative, financiare, de inginerie tehnică şi energetice; managementul necorespunzător al unor instituţii care au beneficiat de reabilitarea sistemelor de termoficare; neexecutarea pe deplin de către unii antreprenori a obligaţiunilor contractuale; lipsa mijloacelor financiare necesare pentru reabilitarea clădirilor, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor legate de achiziţionarea serviciilor de termoficare; refuzul unor instituţii de a utiliza serviciile costisitoare ale sistemelor de termoficare noi; lipsa unei conlucrări eficiente între managerii de proiect şi contabilii-şefi ai instituţiilor care au beneficiat de investiţii din credit, precum şi de nerespectarea de către factorii de decizie a actelor normative în vederea transmiterii şi înregistrării corespunzătoare a mijloacelor fixe intrate din sursele creditare.

În contextul celor expuse, se remarcă că, deşi Ministerul Economiei, conform funcţiilor atribuite, urma să participe la elaborarea şi implementarea măsurilor de asigurare a securităţii energetice a ţării, la coordonarea acţiunilor în domeniul eficienţei energetice, la monitorizarea implementării proiectelor de eficienţă energetică, precum şi să supravegheze activitatea autorităţii abilitate cu administrarea lucrărilor în acest domeniu, iar Unitatea – să pregătească şi să implementeze Proiectul Energetic II (componentele electrică şi termică), să monitorizeze şi să evalueze performanţele, să asigure realizarea eficientă a procesului de instruire a beneficiarilor proiectelor în curs de implementare, aceştia nu şi-au exercitat corespunzător obligaţiunile, în consecinţă neimplementîndu-se în termen şi calitativ unele părţi ale componentei electrice (SCADA), astfel nefiind atinse unele din obiectivele propuse şi performanţele stabilite. De asemenea, la componenta termică nu s-au utilizat eficient o parte din sursele creditare acordate, precum şi sistemele de termoficare instalate, iar în unele cazuri – opţiunile cost-minime de încălzire.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) şi alin.(6) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Au fost realizate obiectivele Proiectului Energetic II în condiţii de utilizare eficientă şi eficace a surselor financiare?”, care se anexează la prezenta hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în punctele 2.1. – 2.7. din prezenta hotărîre şi se recomandă să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului şi să întreprindă măsuri în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv, precum şi implementării recomandărilor expuse în acestea, după cum urmează:

2.1 Ministerului Economiei:

2.1.1. Să examineze Raportul de audit şi să implementeze un management eficient întru exercitarea atribuţiilor sale, precum şi să întreprindă măsuri de evitare a deficienţelor identificate în cadrul altor proiecte similare;

2.1.2. În calitatea sa de fondator al Î.S. “Moldelectrica”, să întreprindă măsuri concrete întru îmbunătăţirea sistemului de control intern, în vederea monitorizării executării lucrărilor efectuate în cadrul Proiectului Energetic II, precum şi a executării lucrărilor de instalare a echipamentelor achiziţionate din surse proprii, care sînt depozitate;

2.2. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine;

2.3. Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii, spre a aduce la cunoştinţă Comitetului de supraveghere rezultatele auditului, în scopul întreprinderii măsurilor de rigoare în vederea lichidării deficienţelor identificate în cadrul auditului respectiv;

2.4. Î.S. “Moldelectrica”, pentru examinarea rezultatelor auditului la şedinţa Consiliului de administraţie şi întreprinderea în regim de urgenţă a măsurilor în vederea implementării în termenele stabilite a componentei electrice a Proiectului Energetic II, întru eliminarea riscului de nedebursare integrală a surselor creditului;

2.5. Consiliilor raionale (Anenii Noi, Cantemir, Drochia, Făleşti, Leova, Ocniţa, Orhei, Ştefan Vodă, Taraclia), pentru examinarea Raportului de audit, în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv şi implementării recomandărilor auditului;

2.6. Ministerului Sănătăţii, pentru întreprinderea măsurilor de utilizare eficientă a sistemelor de termoficare instalate din contul surselor creditare, precum şi în vederea reflectării corespunzătoare în evidenţa contabilă a instituţiilor beneficiare a mijloacelor fixe intrate din contul creditului;

2.7. Guvernului:

2.7.1. pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru documentare şi monitorizarea realizării obiectivelor şi activităţilor prevăzute în Acordurile de credit încheiate între RM şi BM (nr.3833-MD şi nr.4541-MD);

2.7.2. pentru întreprinderea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii Comitetului de supraveghere al Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii;

2.7.3. pentru audierea Raportului Ministerului Economiei privind implementarea Proiectului Energetic II, în vederea întreprinderii măsurilor de rigoare la implementarea componentei electrice, precum şi pentru întreprinderea unor acţiuni concrete de remediere a deficienţelor relevate la implementarea Proiectului Energetic II.

3. Prezenta hotărîre şi Raportul de audit se remit Parlamentului Republicii Moldova pentru informare şi o posibilă luare de atitudine.

4. Rezultatele auditului se aduc la cunoştinţă Comisiei permanente economie, buget şi finanţe a Parlamentului, pentru o posibilă luare de atitudine.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.1 şi pct.2 din prezenta hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

6. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

RAPORTUL

auditului performanţei “Au fost realizate obiectivele Proiectului Energetic II

în condiţii de utilizare eficientă şi eficace a surselor financiare?”

INTRODUCERE

Informaţie generală despre Proiectul Energetic II

Proiectul Energetic II se integrează în procesul reformelor din sectorul termoenergetic, iniţiat de Guvernul Republicii Moldova şi finanţat din mijloacele celui mai mare credit oferit vreodată Republicii Moldova de către Banca Mondială, de circa 45,0 mil.dolari SUA. PE II are scopul de a susţine eficient şi consecvent tranziţia subsectorului electroenergetic spre o industrie modernă, orientată comercial, capabilă de a se autofinanţa şi a acorda servicii fiabile, durabile, precum şi de a contribui la tranziţia subsectorului termoenergetic spre unul mai eficient din perspective economice, bazat pe principii de utilizare raţională a resurselor energetice.

La iniţierea etapei de pregătire a PE II, Guvernul RM a solicitat AID să continue asistenţa acordată sectorului energetic atît prin intermediul Creditului de Ajustare Structurală III, cît şi prin credite investiţionale (creditul pentru dezvoltare) – PE II.

Pentru pregătirea proiectului, AID a acordat¹ RM un avans în sumă de 1,5 mil.dolari SUA. Pregătirea PE II a inclus 3 studii de fezabilitate, efectuate în anii 2000-2001, fiind utilizate mijloacele din avansul menţionat şi din grantul oferit de Guvernul Japoniei în sumă de 700,0 mii dolari SUA. Scopul studiilor de fezabilitate a fost argumentarea tehnico-economică a implementării PE II.

______________________

¹ Conform scrisorii de acord, semnată în numele Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare la 19 ianuarie, iar în numele Împrumutatului (Republica Moldova) – la 10 februarie 2000.

Conform procedurilor BM, etapele de pregătire a proiectelor de dezvoltare se finalizează cu aprobarea de către Consiliul director a Documentului de evaluare a proiectului. Documentul de evaluare a PE II a fost aprobat la 25 noiembrie 2003 şi cuprinde: descrierea proiectului, sursele şi condiţiile de finanţare, acesta fiind documentul principal în baza căruia BM monitorizează implementarea proiectului.

Proiectul Energetic II include 4 componente: A, B, C şi D.

Componenta A: Perfecţionarea sistemului energetic. De implementarea acestei componente este responsabilă Î.S. “Moldelectrica”.

Componenta B: Îmbunătăţirea livrării agentului termic şi ridicarea eficienţei termoficării în clădirile selectate. Responsabilitatea pentru implementarea acestei componente revine la 17 consilii raionale şi Ministerului Sănătăţii, cu care Ministerul Finanţelor a încheiat Acorduri de recreditare, beneficiarii implementării Componentei B a proiectului fiind, de rînd cu consiliile raionale, primăriile şi Ministerul Sănătăţii, 61 de instituţii de menire social-culturală, precum şi locatarii a 43 de blocuri.

Componenta C: Asistenţa tehnică pentru implementarea PE II şi a reformelor din sectorul energetic.

Componenta D: Managementul şi administrarea PE. Asigurarea cheltuielilor operaţionale pentru instituirea şi funcţionarea Unităţii în scopurile managementului proiectului.

Bugetul şi sursele de finanţare

Pentru implementarea PE II, AID² a acceptat să acorde Republicii Moldova un împrumut în diverse valute, cu echivalentul a 25,7 mil.DST, sau circa 35,0 mil.dolari SUA (creditul 3833-MD), iar în anul 2009 a suplinit împrumutul³ cu echivalentul a 6,7 mil.DST, sau circa 10,0 mil.dolari SUA (creditul 4541-MD). Astfel, pentru implementarea PE II, Republica Moldova a obţinut credite în mărime de 32,4 mil.DST – circa 45,0 mil.dolari SUA, sau echivalentul a circa 540,0 mil.lei. Din suma totală a creditului, 24,6 mil.dolari SUA (54,6%) au fost destinate Î.S. “Moldelectrica”, pentru implementarea componentei electrice a PE II, iar 13,6 mil.dolari SUA (30,2%) – consiliilor raionale, şi 6,8 mil.dolari SUA (15,2%) – Ministerului Sănătăţii, pentru implementarea componentei termice.

______________________

² Acordul de credit pentru dezvoltare (Proiectul Energetic II) între Republica Moldova şi Asociaţia internaţională pentru dezvoltare, semnat la 4 decembrie 2003 şi ratificat prin Legea nr.567-XV din 25.12.2003. Creditul 3833 MD.

³ Acordul cu privire la finanţarea suplimentară a Proiectului Energetic II cu 6,7 mil.DST (circa 10,0 mil.dolari SUA) (creditul 4511-MD) între Republica Moldova (Ministerul Economiei) şi AID, semnat la 16 martie 2009, ratificat prin Legea nr.22-XVII din 12.06.2009.

Din sursele creditelor 3833-MD şi 4511-MD, contractate în valoare totală de 32,4 mil.DST, în perioada anilor 2001-2010, au fost debursate 27,6 mil.DST (41,9 mil.USD, sau 85,2%), din care s-au efectuat cheltuieli de 27,4 mil.DST (41,5 mil.dolari SUA).

Sursă: Informaţia prezentată de Unitate

Datele din Diagrama nr.1 relevă că ponderea cea mai mare a debursărilor revine celor din anul 2010, pe parcursul căia s-au debursat 10,0 mil.dolari SUA (23,8% din totalul debursărilor), şi din anul 2007 – respectiv, 8,6 mil.dolari SUA (20,5%). Domeniile principale în care au fost direcţionate sursele din credite se prezintă în Tabelul nr.1.

Datele din tabel denotă că ponderea majoră în totalul cheltuielilor din credite revine cheltuielilor pentru procurarea bunurilor, care constituie 94,4%. Pentru servicii de consultanţă s-au cheltuit mijloace în sumă totală de 1,3 mil.dolari SUA (3,1%).

Din sursele creditului pentru componenta electrică a PE II s-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 21,0 mil.dolari SUA (50,6%), iar pentru componenta termică – în sumă de 18,2 mil.dolari SUA (43,8%).

Rolul Ministerului Economiei în domeniul eficienţei energetice

Conform pct.7 lit.o) din Regulamentul Ministerului Economiei⁴, pentru realizarea funcţiilor de bază ce îi revin, ME are următoarele atribuţii: (1) monitorizează implementarea concepţiilor, strategiilor şi programelor de dezvoltare a complexelor electroenergetic, termoenergetic, gazelor naturale, resurselor energetice, eficienţei energetice şi energiilor regenerabile la nivel naţional şi regional; (2) organizează elaborarea, în comun cu întreprinderile energetice şi alte organizaţii interesate, a programelor pe termen mediu şi lung şi a proiectelor investiţionale pentru dezvoltarea sectorului energetic şi a subsectoarelor lui; (3) participă la elaborarea şi implementarea măsurilor de asigurare a securităţii energetice a ţării; (4) coordonează acţiunile în domeniul eficienţei energetice, precum şi supraveghează activitatea autorităţii abilitate cu administrarea lucrărilor în acest domeniu; (5) monitorizează implementarea proiectelor de eficienţă energetică şi de energii regenerabile.

______________________

⁴ Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.690 din 13.11.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia.

Potrivit Documentului de evaluare, ME este autoritatea responsabilă de implementarea proiectului în mod eficient, în conformitate cu obiectivele proiectelor şi cu acordurile încheiate cu AID.

Rolul Unităţii consolidate pentru implementarea şi

monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii

Întru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii, conform pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.1276 din 21.12.2000⁵, a fost creată, la 21.12.2000, Unitatea consolidată în domeniul respectiv, care este o instituţie publică, avînd obligaţiunea de a prezenta MF şi ME rapoarte, inclusiv privind utilizarea mijloacelor financiare.

______________________

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1276 din 21.12.2000 “Cu privire la crearea Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1276 din 21.12.2000).

Scopul Unităţii este de a asigura implementarea eficientă a proiectelor în domeniul energeticii prin administrarea, monitorizarea şi coordonarea lucrărilor de implementare a acestor proiecte în conformitate cu cerinţele organismelor financiare internaţionale donatoare.

Unitatea este responsabilă de pregătirea şi implementarea Proiectului Energetic II (componentele electrică şi termică) şi altor proiecte cu caracter financiar, investiţional şi de asistenţă tehnică în domeniul energeticii.

Sarcinile principale ale Unităţii sînt: implementarea proiectelor BM şi ale altor donatori în domeniul energeticii; îndeplinirea sau asigurarea îndeplinirii tuturor sarcinilor stipulate în acordurile de împrumut/grant pentru proiectele implementate, inclusiv auditul anual, monitorizarea şi evaluarea performanţelor, inspectarea periodică; coordonarea şi asigurarea realizării eficiente a procesului de instruire a personalului Unităţii, a beneficiarilor proiectelor în curs de implementare; asigurarea efectuării studiilor necesare pentru implementarea proiectelor; desfăşurarea altor tipuri de activităţi necesare pentru implementarea eficace a proiectelor în sectorul energetic.

Organele de conducere ale Unităţii sînt:

• Comitetul de supraveghere, a cărui componenţă a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1276 din 21.12.2000;

• Directorul Unităţii.

Rolul Î.S. “Moldelectrica” în implementarea componentei electrice a PE II

Î.S. “Moldelectrica” a fost creată în temeiul Hotărîrii Guvernului nr.1000⁶ şi Ordinului ministrului industriei şi energeticii nr.92 din 19.10.2000, prin separarea activelor funcţionale ale Î.S. “Moldtranselectro”, şi are ca obiectiv principal de activitate – gestionarea operativă centralizată a sistemului electroenergetic la nivel de Serviciu Dispecerat Central şi transportarea energiei electrice prin reţelele electrice de tensiune înaltă etc.

______________________

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.1000 din 02.10.2000 “Cu privire la crearea unor întreprinderi de stat în sectorul electroenergetic”.

Conform Acordului de credit pentru PE II, Î.S. “Moldelectrica” execută componenta electrică a PE II cu consecvenţa şi eficienţa corespunzătoare şi în conformitate cu practicile administrative, financiare, inginereşti, energetice şi ecologice respective; întreprinde toate măsurile necesare pentru a permite Unităţii să îndeplinească responsabilităţile sale referitoare la gestionarea proiectului, inclusiv managementul financiar, raportarea referitor la proiect, aranjamentele de audit şi procurări; menţine politici şi proceduri adecvate, care îi vor permite evaluarea în bază continuă, în conformitate cu indicatorii satisfăcători pentru AID, a executării componentei electrice a PE II şi atingerii obiectivelor acesteia etc.

Rolul consiliilor raionale în implementarea componentei termice a PE II

Potrivit Acordului de credit, consiliile raionale contribuie la realizarea obiectivelor componentei termice, desemnează managerii proiectului, exploatează şi menţin instalaţiile finanţate din mijloacele creditului în modul corespunzător şi rambursează suma totală a mijloacelor creditului retrase din contul de credit.

Conform Acordurilor de împrumut subsidiar⁷/Contractelor de recreditare⁸, consiliile raionale sînt obligate să asigure utilizarea tuturor mijloacelor împrumutului numai în scopurile proiectului. Controlul şi responsabilitatea asupra utilizării şi implementării eficiente, precum şi calitatea lucrărilor efectuate se pune în sarcina ME şi a consiliilor raionale.

______________________

⁷ Acordurile de împrumut subsidiar, încheiate între Ministerul Finanţelor şi 9 consilii raionale.

⁸ Contractele de recreditare a împrumutului destinat pentru îmbunătăţirea sistemelor de încălzire la obiectele publice de menire socială încheiate între Ministerul Finanţelor şi 8 Consilii raionale.

SFERA ŞI OBIECTIVELE AUDITULUI

Auditul performanţei privind implementarea Proiectului Energetic II, în perioada anilor 2000-2011, s-a axat, în măsură semnificativă, pe evaluarea performanţelor atinse, preponderent pe eficienţa, economicitatea şi eficacitatea gestionării mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale, fiind motivat de semnificaţia creditului acordat Republicii Moldova pentru implementarea PE II, precum şi de interesul Guvernului Republicii Moldova şi al societăţii faţă de efectul şi rezultatele obţinute. Acţiunile de audit au fost iniţiate în scopul asigurării unei eficienţe mai sporite a utilizării mijloacelor pentru implementarea proiectului actual, precum şi a altor proiecte care vor fi implementate ulterior, localizării zonelor în care rezultatele activităţii manageriale au înregistrat un nivel redus, precum şi identificării cauzelor acestora, cu formularea recomandărilor, menite să îmbunătăţească managementul în domeniu şi să eficientizeze utilizarea bunurilor achiziţionate.

Obiectivul principal al auditului a constat în analiza performanţelor atinse în urma implementării PE II în sistemele electroenergetic şi termoenergetic ale RM; evaluarea contribuţiei creditorului şi a beneficiarului la realizarea proiectului, cu emiterea recomandărilor, care să asigure îmbunătăţirea proceselor aferente domeniului menţionat.

Obiectivele specifice ale auditului urmează să răspundă la următoarele întrebări:

♦ Mijloacele investite în cadrul Proiectului Energetic II, la componenta electrică, au fost utilizate în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate şi au contribuit la atingerea indicatorilor de performanţă stabiliţi şi la îmbunătăţirea securităţii şi siguranţei sistemului de transport al energiei electrice?

♦ Mijloacele investite în cadrul Proiectului Energetic II, la componenta termică, au fost utilizate în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate şi au contribuit la atingerea indicatorilor de performanţă stabiliţi şi la îmbunătăţirea disponibilităţii, calităţii şi eficienţei încălzirii şi alimentării cu apă caldă a clădirilor prioritar selectate?

Curtea de Conturi expune în acest Raport constatările şi concluziile principale ale auditului, considerîndu-le a fi relevante pentru Parlament, Guvern, BM, Î.S. “Moldelectrica”, pentru societate, precum şi pentru alte părţi interesate.

Domeniul de aplicare a auditului şi metodologia de audit.

Domeniul de aplicare a auditului şi metodologia de audit sînt expuse în Anexa nr.1.

AUDITUL COMPONENTEI ELECTRICE A PE II

Informaţie generală

Sistemul electroenergetic al Republicii Moldova include: producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice.

Î.S. “Moldelectrica”, ca parte integră a sistemului electroenergetic, asigură transportul şi dispecerizarea energiei electrice şi funcţionează în paralel cu sistemul energetic al Ucrainei (fiind interconectat prin 7 linii electrice de tensiune înaltă de 330 kV şi 14 linii – de 110 kV). În afară de aceasta, prin trei linii electrice de tensiune înaltă de 110 kV şi prin linia de 400 kV se asigură interconexiunea cu sistemul energetic al României în “regim de insulă”.

O sarcină actuală pentru Republica Moldova este integrarea sistemului electroenergetic al ţării în reţeaua europeană a operatorilor de sistem şi de transport al energiei electrice ENSTO-E (UCTE), inclusiv prin extinderea interconexiunilor cu sistemul energetic al României, ceea ce ar permite accesul la energia electrică de pe piaţa europeană.

Scopul studiului de fezabilitate a constat în argumentarea tehnico-economică a componentei electrice a PE II, fiind evaluată valoarea preliminară a acesteia de 27,8 mil.dolari SUA, precum şi stabiliţi indicatorii-cheie de performanţă.

Implementarea componentei electrice a PE II urma să asigure: îmbunătăţirea evidenţei în reţeaua de transportare a energiei electrice; implementarea unui nou sistem de telecomunicaţii şi dispecerizare; modernizarea echipamentului staţiilor electrice; restaurarea reţelei de transport. Realizarea celor menţionate urma să contribuie la integrarea sistemului electroenergetic naţional în cel european şi, împreună cu consolidarea legăturilor electrice RM – România şi RM – Ucraina, să permită creşterea substanţială a gradului de fiabilitate a procesului de transport al energiei electrice atît pentru consumatorii locali, cît şi pentru cei de pe axa est-vest.

După efectuarea de către Compania de consultanţă “FICHTNER” GmbH and Co KG, Germania (în continuare – Compania de consultanţă), în anul 2001, a studiului de fezabilitate, s-a constatat că Î.S. “Moldelectrica” nu dispune de surse financiare proprii pentru implementarea obiectivelor aferente PE II şi necesită surse externe.

Negocierile în vederea obţinerii surselor financiare externe au parcurs o perioadă de 2 ani după finalizarea studiului de fezabilitate. Ca rezultat, Acordul de credit pentru dezvoltare (PE II, creditul 3833-MD) între Republica Moldova (în calitate de împrumutat) şi AID (în calitate de împrumutant) şi Acordul de proiect între AID şi Î.S. “Moldelectrica” au fost semnate la 04.12.2003. În realitate, finanţarea componentei electrice a proiectului a fost iniţiată în anul 2005, sau după un an de la încheierea de către MF cu Î.S. “Moldelectrica” a Acordului de împrumut subsidiar (26.02.2004), perioadă în care au fost încheiate primele contracte de achiziţii.

La momentul obţinerii surselor financiare destinate PE II, studiul de fezabilitate realizat cu 3 ani în urmă oferea un sistem de dispecerat şi telecomunicaţii bazat pe o tehnologie moral învechită, care necesită actualizare. În acest context, în anul 2004, Unitatea a desfăşurat o licitaţie privind achiziţia serviciilor de consultanţă (actualizarea studiului de fezabilitate şi elaborarea documentelor de licitaţie vizînd componenta electrică a PE II). În cadrul acestei licitaţii, drept cîştigătoare a fost declarată Compania germană “Lahmeyer”⁹, care în anul 2005 a actualizat partea aferentă sistemului de dispecerat şi telecomunicaţii din primul studiu de fezabilitate, pentru ce, din contul creditului, a fost achitat echivalentul sumei de 106,0 mii dolari SUA, astfel fiind utilizate mijloace pentru efectuarea şi actualizarea studiului de fezabilitate aferent componentei electrice a PE II în sumă totală de 549,4 mii dolari SUA.

______________________

⁹ Compania Lahmeyer International, Germania.

Conform Acordului de împrumut subsidiar nr.3833-MD, Î.S. “Moldelectrica”, pentru implementarea componentei electrice a PE II, a beneficiat de un împrumut în sumă de 26,0 mil.dolari SUA, pe un termen de 20 ani, cu perioada de graţie de 5 ani. Pentru realizarea obiectivului PE II, în Acordul de împrumut subsidiar au fost stabilite următoarele direcţii de utilizare a mijloacelor creditului:

a. Îmbunătăţirea contorizării în reţeaua de transport al energiei electrice (procurarea şi instalarea: (i) contoarelor de energie în toate punctele de conexie ale reţelei de transmisie a Î.S. “Moldelectrica”, şi (ii) transformatoarelor de curent şi tensiune în punctele de măsurare);

b. Restaurarea şi modernizarea dispeceratului şi telecomunicaţiilor (punerea în funcţiune a sistemului SCADA);

c. Modernizarea echipamentului staţiilor electrice de 110 kV şi 330 kV;

d. Restaurarea prioritară a reţelei de transport (reparaţia liniilor de înaltă tensiune de 110 kV şi 330 kV deteriorate, inclusiv a celor deteriorate în urma îngheţurilor din noiembrie 2000 şi vînturilor puternice din martie 2002);

e. Atenuarea impactului asupra mediului ambiant în cadrul sistemului de transport (inclusiv: (i) înlocuirea bateriilor care conţin substanţe toxice (PCB) şi (ii) elaborarea Planului general de management al mediului pentru toate activităţile Î.S. “Moldelectrica”).

Conform condiţiilor Acordului de credit încheiat între RM şi BM, proiectul urma a fi încheiat la 30.04.2008, ulterior, prin modificările efectuate de nenumărate ori, termenul fiind prelungit pînă la 31.12.2011.

Totodată, se remarcă că în Planul de acţiuni al Guvernului RM pe anii 2011-2014 (punctele 249-250), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.179¹⁰, este prevăzut că, pentru interconectarea sistemului electroenergetic al RM la reţeaua europeană a operatorilor de sistem şi de transport al energiei electrice ENSTO-E, este necesară modernizarea sistemului de dispecerat şi comunicaţii al Î.S. “Moldelectrica” (termenul aprobat – anul 2011, trimestrul IV), iar pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie primară, este necesară reutilarea staţiei de transformare 400 kV Vulcăneşti (anul 2011, trimestrul II).

______________________

¹⁰ Hotărîrea Guvernului nr.179 din 23.03.2011 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Guvernului pe anii 2011-2014” //Monitorul Oficial nr.46-52/212, 01.04.2011.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul auditului: Mijloacele investite în cadrul Proiectului Energetic II, la componenta electrică, au fost utilizate în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate şi au contribuit la atingerea indicatorilor de performanţă stabiliţi şi la îmbunătăţirea securităţii şi siguranţei sistemului de transport al energiei electrice?

Sursele de finanţare a componentei electrice a PE II

Conform procedurilor BM stabilite pentru etapele de pregătire a proiectelor de dezvoltare, acestea se finalizează cu aprobarea de către Consiliul director a Documentului de evaluare a proiectului¹¹, care cuprinde descrierea proiectului, sursele şi condiţiile de finanţare, iar BM ulterior monitorizează implementarea acestuia.

______________________

¹¹ Documentul de evaluare a proiectului pentru creditul propus Republicii Moldova în valoare de 25,7 mil.DTS pentru implementarea Proiectului Energetic II, întocmit la 30 octombrie 2003 (în continuare – Documentul de evaluare a proiectului).

Pentru implementarea componentei electrice a PE II, conform PAD, se preconizau investiţii din sursele creditului – în valoare de 24,6 mil.dolari SUA (88,5%), şi din sursele proprii ale Î.S. “Moldelectrica” – de 3,2 mil.dolari SUA (11,5%), sau, în total, 27,8 mil.dolari SUA. Sursele respective sînt destinate pentru procurarea şi instalarea echipamentelor moderne de măsurare/contorizare a energiei electrice şi de testare a transformatoarelor de măsurare; echipamentelor pentru modernizarea a 4 staţii electrice; unui sistem modern şi performant de dispecerat şi telecomunicaţii; bunurilor şi materialelor pentru liniile electrice aeriene, precum şi pentru acţiunile de îmbunătăţire a calităţii mediului ambiant.

Conform Acordului de împrumut subsidiar încheiat între MF şi Î.S. “Moldelectrica”, creditul a fost contractat în sumă de 26,0 mil.dolari SUA, de către RM, de la AID, cu rata dobînzii de 0,75%. Î.S. “Moldelectrica” achită MF pentru acest credit o dobîndă comercială cu rata flotantă, care în anul 2011 a atins 8,0%. În afară de aceasta, tot pentru componenta electrică a PE II, din creditul în sumă totală de circa 45,0 mil.dolari SUA, obţinut de RM, au fost achitate serviciile de consultanţă şi actualizare a studiului de fezabilitate în sumă de 608,0 mii dolari SUA, precum şi serviciile de audit anual al situaţiilor financiare ale Î.S. “Moldelectrica” în sumă de 150,0 mii dolari SUA (în total – 758,0 mii dolari SUA), suma fiind rambursată de RM prin intermediul MF, din contul veniturilor bugetului de stat.

Pentru implementarea componentei electrice a PE II, Unitatea şi Î.S. “Moldelectrica” au atribuit contracte pe 5 direcţii principale: 1) contorizare; 2) echipament pentru testarea transformatoarelor de măsurare; 3) dispecerat şi comunicaţii; 4) echipamentul de tensiune înaltă pentru reutilarea parţială a 4 staţii electrice şi 5) bunuri şi materiale pentru LEA.

Sursele reale utilizate de Î.S. “Moldelectrica” pentru implementarea PE II

Misiunea de audit a constatat că la 01.01.2011 au fost efectuate debursări din contul creditului în sumă de 21,0 mil.dolari SUA, ceea ce reprezintă 80,8% din valoarea creditului contractat (26,0 mil.dolari SUA). Î.S. “Moldelectrica” a achitat pentru acest credit o dobîndă în mărime de 4,3 mil.dolari SUA, totodată fiind rambursată şi o parte din creditul debursat în sumă de 1,7 mil.dolari SUA.

Sursele reale utilizate de Î.S. “Moldelectrica” pentru implementarea celor 5 direcţii principale, în perioada anilor 2005-2010, sînt prezentate în Diagrama nr.2.

Sursă: Analiza contractelor încheiate între Î.S. “Moldelectrica”

şi furnizorii acesteia, din toate sursele

Datele din Diagramă relevă că Î.S. “Moldelectrica” a efectuat cheltuieli, în perioada anilor 2005-2010, în sumă de 394,0 mil.lei, inclusiv din contul surselor creditare – 259,6 mil.lei (65,9%), şi din sursele proprii – 134,4 mil.lei (34,1%). Astfel, pentru realizarea a 5 direcţii au fost utilizate atît surse din credit, cît şi mijloace proprii ale întreprinderii. Doar direcţia 2 (achiziţia echipamentului pentru testarea transformatoarelor de măsurare în sumă de 4,2 mil.lei) a fost realizată integral din sursele proprii ale Î.S. “Moldelectrica”. În afară de aceasta, au fost efectuate cheltuieli din sursele proprii în sumă de 95,8 mil.lei pentru efectuarea lucrărilor de instalare a echipamentelor procurate în cadrul altor 3 direcţii, precum şi pentru proiectarea şi construcţia a 54 de clădiri (preţul de cost al 1 m² de suprafaţă fiind mai mare de 10,0 mii lei), destinate instalării panourilor de evidenţă a energiei electrice şi componentelor sistemului SCADA la staţiile electrice în sumă de 19,1 mil.lei. Se menţionează că în Raportul studiului de fezabilitate actualizat este indicat că toate staţiile electrice dispun de încăperi separate pentru plasarea componentelor SCADA/telecomunicaţii şi că suprafeţele acestora sînt suficiente, ţinîndu-se cont şi de faptul că utilajul învechit va fi scos din încăperi, fiind recomandată doar instalarea climatizoarelor pentru menţinerea temperaturii constante în acestea.

Conform Documentului de evaluare, Î.S. “Moldelectrica” urma să contribuie cu surse proprii la implementarea componentei electrice a PE II, a căror pondere urma să constituie 11,5% din cheltuielile totale. De fapt, numai pînă la 01.01.2011 ponderea acestora constituia 34,1%, ceea ce este pozitiv în cazul în care mijloacele ar fi fost utilizate în mod economicos şi eficient, însă Î.S. “Moldelectrica” a efectuat unele cheltuieli ineficiente pentru construcţia clădirilor costisitoare.

Î.S. “Moldelectrica” n-a întreprins măsurile necesare

privind realizarea unor indicatori de performanţă

Indicatorii-cheie de performanţă reprezintă baza cantitativă şi calitativă pentru evaluarea măsurii în care scopurile specifice şi obiectivele de dezvoltare a PE II au fost realizate. Analiza documentelor aferente procesului de iniţiere şi aprobare a PE II a relevat că indicatorii-cheie de performanţă au fost elaboraţi de Î.S. “Moldelectrica” şi coordonaţi de Compania de consultanţă, ulterior fiind incluşi în PAD şi Acordul de credit.

Indicatorii-cheie de performanţă au fost stabiliţi în vederea evaluării măsurii în care proiectul atinge scopurile sale specifice şi obiectivul de dezvoltare – de a îmbunătăţi securitatea şi siguranţa sistemului de transportare şi furnizare en gros a energiei electrice şi, astfel, de a facilita funcţionarea eficientă, comercial orientată, a sistemului electroenergetic, atît la nivel local, cît şi la nivel internaţional. Scopurile specifice care urmează a fi realizate în urma implementării eficiente a componentei electrice a PE II includ:

♦ furnizarea eficientă a energiei electrice;

♦ reducerea pierderilor tehnice şi comerciale;

♦ îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de dispecerat şi telecomunicaţii;

♦ îmbunătăţirea securităţii şi eficienţei livrărilor de energie electrică.

Pentru monitorizarea activităţii PE II la componenta electrică au fost elaboraţi şi monitorizaţi 4 indicatori-cheie de performanţă ai impactului, 5 – de performanţă ai rezultatului şi 3 – de performanţă financiară.

Urmare acţiunilor de audit întreprinse, s-a relevat că, în perioada implementării PE II (anii 2004-2010), Î.S. “Moldelectrica” a raportat Unităţii despre realizarea acestor indicatori, iar ultima – Băncii Mondiale. Se relevă că au fost stabiliţi unii indicatori care nu reflectă performanţele Î.S. “Moldelectrica”, iar alţii – nu sînt relevanţi (despre care se va descrie în continuare).

Realizarea indicatorilor-cheie de performanţă ai impactului:

♦ Reducerea incidenţei şi duratei întreruperilor în funcţiunea liniilor de transport de tensiune înaltă şi a staţiilor electrice cu 35% a fost atinsă doar în anii 2009 şi 2010, constituind 55,4% şi, respectiv, 36,0%. Pentru a asigura realizarea indicatorului dat, au fost organizate şi implementate la Î.S. “Moldelectrica” contractele 3833-A4 (procurarea echipamentelor pentru modernizarea a 4 staţii electrice) şi 3833-A5 (procurarea bunurilor şi materialelor pentru LEA), iar în proces de realizare se află contractul 3833-A3 (implementarea sistemului SCADA, care face posibilă colectarea operativă a informaţiei în regim on-line de la elementele sistemului de transport, analizează şi monitorizează starea sistemului, exercită controlul şi dispecerizarea fluxurilor de energie electrică). Odată cu implementarea acestui sistem, va fi posibilă înregistrarea automată în timp real a duratei întreruperilor în reţea.

♦ Reducerea pierderilor nontehnice (în urma renovării sistemului de contorizare) cu 75%. S-a relevat că, la momentul iniţierii PE II, Î.S. “Moldelectrica” nu dispunea de careva date privind pierderile nontehnice în reţeaua de transport, deoarece acestea nu pot avea loc în liniile electrice de transport, întrucît conectarea neautorizată la ele, din punct de vedere tehnic, este exclusă şi sînt caracteristice doar reţelelor de distribuţie.

Unitatea a raportat BM, la acest indicator, că nu se atestă pierderi nontehnice în perioada implementării PE II.

În contextul celor expuse, se remarcă că acest indicator nu este relevant pentru evaluarea măsurii în care proiectul îşi va atinge obiectivul de dezvoltare şi scopurile sale specifice.

♦ Reducerea energiei nelivrate cu 200 MWh pe an. Conform datelor Î.S. “Moldelectrica”, prezentate BM, indicatorul dat a fost realizat ţinîndu-se cont de faptul că n-a existat energie nelivrată consumatorului în perioada implementării PE II, însă, deoarece pînă la implementarea PE II au existat cazuri de întrerupere a energiei electrice, acest indicator a fost propus pentru monitorizare.

♦ Reducerea consumului tehnologic cu 5% (în urma renovării sistemului de dispecerat). Potrivit datelor Î.S. “Moldelectrica”, consumul tehnologic de energie electrică, în anul 2010, constituia 136,96 GWh, care, practic, este la nivelul anului 2002 (138,9 GWh), etapa iniţială de implementare a PE II, iar în perioada anilor 2003-2009 acesta a variat de la 122,6 GWh pînă la 139,6 GWh. Analizînd datele respective, se poate concluziona că acest indicator, ca şi cei precedenţi, putea fi atins doar în urma implementării unor politici manageriale şi decizionale eficiente.

Se menţionează că nivelul acestor pierderi se încadrează în cel aprobat de ANRE de 3,5% şi admis pentru a fi inclus în tarif. Cu toate acestea, valoarea lor reglementată este exagerată şi, fără eforturi sau măsuri speciale costisitoare, poate fi diminuată pînă la 2,8-2,9%, ţinîndu-se cont de faptul că în perioada anilor 2007-2009, fără a fi renovat sistemul de dispecerat, nivelul lor a variat de la 2,68% pînă la 2,9%. Totodată, se menţionează că, în anul 2010, nivelul pierderilor a constituit 3,19%, care s-a majorat faţă de anii 2007-2009. Factorii care au influenţat valoarea pierderilor de energie electrică sînt: valoarea sarcinii, puterea reactivă, componenta constantă a regimului de funcţionare a reţelei de transport, regimul de funcţionare a surselor de energie electrică etc.

Modernizarea operatorului de sistem (sistemul de dispecerat) va permite reducerea consumului tehnologic (pierderilor reglementate) de energie electrică cu 5,0-7,0 puncte procentuale suplimentar. În ţările UE, nivelul cumulat al pierderilor tehnice (transportul şi distribuţia) este de maximum 10,0%, pe cînd în RM, la momentul actual, este de aproximativ 17,0% (3,5% – în reţelele de transport, şi aproximativ 13,5% – în reţelele electrice de distribuţie), aceste pierderi fiind incluse în tariful pentru energia electrică livrată consumatorului final, deşi pierderile reale sînt mai mari (furturile).

Realizarea indicatorilor-cheie de performanţă ai rezultatului: (1) instalarea a 585 de contoare şi a unui sistem de management al contorizării; (2) instalarea echipamentului pentru CND şi de telecomunicaţii; (3) instalarea a 47 de întrerupătoare pentru 3 staţii electrice principale; (4) reparaţia LEA 330-kV: prin montarea a 40 km de conductoare, 120 de piloni, 240 km cablu; (5) reparaţia LEA 110-kV: prin montarea a 5 km de conductoare, 65 de piloni metalici, 45 km de cablu.

Patru indicatori-cheie de performanţă (din cei 5 aprobaţi) au fost realizaţi, nefiind realizat indicatorul 2 – instalarea echipamentului pentru CND şi de telecomunicaţii, acţiune care urmează a fi realizată prin implementarea sistemului SCADA.

Realizarea indicatorilor menţionaţi a contribuit şi la majorarea volumului furnizat de energie electrică. Astfel, volumul energiei electrice transportate în anul 2010 (4,2 mlrd. kWh), faţă de anul 2004 (3,6 mlrd. kWh), a crescut cu 16,7%.

Realizarea indicatorilor de performanţă financiară. Urmare acţiunilor de audit, s-a constatat că 2 indicatori (din cei 3 aprobaţi) au fost realizaţi integral, iar unul – parţial, şi anume:

♦ Deservirea datoriei (Î.S. “Moldelectrica” nu are dreptul să înregistreze datorii pînă cînd veniturile nete ale întreprinderii din anul fiscal anterior datei înregistrării acestei datorii sau din ultimele 12 luni încheiate anterior înregistrării acestei datorii nu depăşesc de cel puţin 1,5 ori cerinţele estimate de stingere a datoriilor întreprinderii în oricare din perioadele fiscale ulterioare, inclusiv datoriile care urmează a fi suportate). Conform informaţiei Î.S. “Moldelectrica” şi probelor de audit, acest indicator este realizat, ceea ce a dat posibilitate întreprinderii să achite în termenele stabilite creditul BM şi dobînda calculată pentru acest credit;

♦ Lichidităţile pe termen scurt (în scopul asigurării cu suficiente lichidităţi pe termen scurt, necesare pentru a-şi onora obligaţiile curente, Î.S. “Moldelectrica” i s-a solicitat să menţină un raport al activelor curente faţă de obligaţiunile curente nu mai mic de 1,2). Se relevă că, în perioada implementării PE II, Î.S. “Moldelectrica” a asigurat realizarea acestui indicator, cu excepţia anilor 2009-2010, în care întreprinderea nu s-a asigurat cu suficiente lichidităţi pe termen scurt, necesare ca să-şi onoreze obligaţiile curente. Astfel, raportul activelor curente către obligaţiunile curente (lichidităţile pe termen scurt) în anul 2009 a fost de 0,83, iar în anul 2010 – de 1,12, care este diminuat faţă de cel aprobat (1,2). Această situaţie se datorează faptului că: (1) începînd cu anul 2009, la datoriile curente ale Î.S. “Moldelectrica” este inclus creditul BM, care va fi scadent în următorul an fiscal; (2) valoarea activelor curente este insuficientă pentru a asigura lichiditatea pe termen scurt;

♦ Creanţe (Î.S. “Moldelectrica” trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura faptul ca creanţele la finele fiecărui an fiscal să nu depăşească echivalentul a 60 de zile de vînzări, în baza cifrelor de vînzări ale anului fiscal precedent). Se denotă că acest indicator a fost realizat, creanţele fiind de 38 – 58 zile de vînzări.

Realizarea mai detaliată a indicatorilor de performanţă este prezentată în Anexa nr.2.

Recomandări conducerii Î.S. “Moldelectrica”:

1. Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea asigurării realizării indicatorilor de performanţă aprobaţi pînă la implementarea integrală a PE II.

Recomandări conducerii Unităţii:

2. Să asigure monitorizarea şi evaluarea performanţelor întru realizarea indicatorilor de performanţă aprobaţi pînă la implementarea integrală a PE II.

Desfăşurarea procedurilor de achiziţie, precum şi livrările bunurilor

achiziţionate, de regulă, nu s-au încadrat în termenele stabilite

Atît achiziţiile, cît şi instalarea echipamentelor, de regulă, au fost tergiversate, termenele de realizare extinzîndu-se frecvent în timp. Aceste tergiversări se datorează necesităţii revizuirii studiului de fezabilitate, conlucrării ineficiente între Î.S. “Moldelectrica” şi furnizori, schimbării frecvente a managerilor de proiect, livrării de către furnizori a unor echipamente necalitative, care nu pot fi instalate şi date în exploatare. O parte din bunurile achiziţionate au fost depozitate, fără a fi instalate, iar altele la momentul instalării erau moral depăşite, acestea devalorizîndu-se. Ca urmare, n-a fost atins unul din scopurile principale ale PE II – îmbunătăţirea şi modernizarea în termenele stabilite a sistemului de dispecerat şi telecomunicaţii.

Conform Acordului de credit pentru PE II, semnat la 4 decembrie 2003, creditul acordat Î.S. “Moldelectrica” intra în vigoare la 31 martie 2004 şi debursările urmau a fi efectuate în cadrul a 7 contracte de achiziţii.

Urmare acţiunilor de audit întreprinse, s-a constatat că debursările au fost efectuate cu întîrzieri, începînd cu anul 2005 şi pînă în anul 2007, cauzate de tergiversarea în timp a achiziţionării echipamentelor.

De menţionat că achiziţia a 585 de contoare de energie electrică şi a echipamentului aferent cu valoarea de 340,0 mii dolari SUA (contractul 3833-A1) s-a tărăgănat în timp, din cauză că Compania de consultanţă nu s-a încadrat în termenele stabilite pentru elaborarea şi pregătirea caietului de sarcini, nu era flexibilă la doleanţele beneficiarului, iar beneficiarul solicita frecvent modificări. Urmare celor menţionate, contractarea pentru prima direcţie de utilizare a creditului – “Îmbunătăţirea contorizării în reţeaua de transport al energiei electrice” a durat mai mult de 1,5 ani. Misiunea BM în Republica Moldova din aprilie 2005 a atenţionat asupra necesităţii urgentării procesului de procurare a contoarelor. Cu toate acestea, contractul a fost încheiat tocmai la 11 ianuarie 2006, fiind realizat integral la 04.08.2006. Pînă la 01.01.2011, din 585 de contoare achiziţionate, Î.S. “Moldelectrica” a pus în funcţiune 535 de contoare; 45 de contoare (în sumă de 215,7 mii lei) se aflau la depozitul acesteia, iar 5 contoare au fost comercializate unor agenţi economici.

Notă: În perioada efectuării auditului, Î.S. “Moldelectrica” a pus în funcţiune utilă 45 contoare de evidenţă a energiei electrice procurate din mijloacele PE II, stocate la depozit timp îndelungat.

În mod analogic, implementarea contractului 3833-A3 “Dispecerat şi comunicaţii” (sistemul SCADA), cu valoarea de 17,3 mil.dolari SUA (65,4% din valoarea creditului), a fost prelungită de 4 ori, întîrziind şi în raport cu ultimul grafic aprobat.

Implementarea sistemului SCADA face posibilă colectarea operativă a informaţiei de la elementele sistemului de transport, analiza şi monitorizarea stării sistemului, exercitarea controlului şi dispecerizarea fluxurilor de energie electrică. Funcţionarea acestui sistem este una din condiţiile de aliniere a sistemului energetic naţional la cel european.

Încheierea contractului menţionat a decurs timp de 3 ani de la obţinerea mijloacelor creditare, aceasta datorîndu-se faptului că în perioada menţionată s-a revizuit studiul de fezabilitate, s-au selectat şi contractat consultanţii (care au acordat asistenţă la pregătirea licitaţiei şi evaluarea ofertelor), s-a pregătit şi s-a desfăşurat licitaţia respectivă, s-a semnat contractul. Drept rezultat, implementarea contractului menţionat a fost prelungită de 4 ori, dar nici pînă la momentul actual nu este finisată. Astfel, în iunie 2005 fiind aprobat Raportul actualizat al Studiului de fezabilitate privind reabilitarea sistemului de măsurare, dispecerat, comunicaţie şi transport al Î.S. “Moldelectrica”, abia după 2 ani, la 1 iunie 2007, a fost încheiat contractul între Î.S. “Moldelectrica” şi Compania “ABB Power Technologies”, Suedia (în continuare – Compania “ABB”) privind implementarea sistemului SCADA. Pînă la 31.12.2010, s-au modificat unele elemente ale obiectului contractului, precum şi termenul de finalizare a acestuia prin 5 amendamente şi 23 de cereri de schimbare, înaintate de Î.S. “Moldelectrica” şi Compania “ABB”. În urma acestor modificări, valoarea contractului (echivalentul în dolari SUA) a fost majorată, constituind 17,0 mil.dolari SUA. Suma facturilor acceptate la 31.08.2011 era de 13,4 mil.dolari SUA, sau 77,5% în raport cu suma contractată. La aceeaşi dată, s-au achitat antreprenorului 12,3 mil.dolari SUA, ce constituie 71,1% – în raport cu suma contractată, şi 91,8% – în raport cu suma facturilor acceptate.

Motivele principale ale tergiversării contractului 3833-A3 sînt:

√ Înlocuirea sistemului analogic SCADA cu unul digital (ţinîndu-se cont de faptul că cel analogic era moral depăşit), care a generat un şir de modificări ale contractului şi timp suplimentar pentru efectuarea lucrărilor de implementare;

Pentru efectuarea lucrărilor, antreprenorul a atras un număr mare de subcontractanţi din diferite ţări şi uneori n-a putut să organizeze lucrul eficient al subcontractanţilor săi;

√ Schimbarea frecventă de către Compania “ABB” a managerilor de proiect (de la începutul implementării contractului 3833-A3 (anul 2007), Compania “ABB“ a schimbat 3 manageri de proiect, ultimul fiind numit în funcţie la 01.07.2011);

√ La finele auditului n-a fost întocmită documentaţia de proiect necesară pentru întreg sistemul de telecomunicaţii (OPGW, WAN, PABX) şi pentru instalarea staţiilor operaţionale;

√ La finele auditului n-a fost asigurată traducerea documentaţiei. Conform clauzelor contractului, documentaţia tehnică pentru echipamentele furnizate de către antreprenor urma a fi tradusă în limba română şi/sau limba rusă. Cu toate acestea, pînă la momentul actual, este tradusă numai o parte mică a setului de documente. Lipsa traducerii documentaţiei tehnice şi a documentaţiei de proiectare generează imposibilitatea experţilor şi tehnicienilor beneficiarului de a studia, a coordona şi a accepta sistemele livrate;

√ La finele auditului n-au fost desfăşurate instruirile personalului Î.S. “Moldelectrica” privind sistemul SCADA/EMS şi sistemele pentru staţii;

√ Imposibilitatea înlăturării urgente de către furnizor şi producător a problemelor tehnice depistate la echipamentul livrat şi montat (erori la proiectarea panourilor cu RTU560 şi REF54x, la montarea internă, la asamblarea circuitelor cablurilor de control şi la asamblarea mecanică a acestora etc.), situaţia nefiind soluţionată şi în perioada auditului.

Compania “ABB”, responsabilă de implementarea sistemului SCADA, nu-şi îndeplineşte obligaţiunile contractuale asumate, prin ce se tergiversează implementarea acestuia.

√ Au fost livrate şi montate 170 panouri cu RTU560 şi REF54x, care conţin erori substanţiale.

În anii 2009-2011, Compania “ABB” a livrat 170 de panouri pe care era instalat echipament performant (cu valoarea de 30,5 mil.lei, inclusiv costul panourilor), care nu funcţionează. Se remarcă că, în cadrul testărilor efectuate în iulie-august 2009 la uzina producătoare (cu participarea reprezentanţilor Î.S. “Moldelectrica”), panourile testate erau funcţionale, iar cele livrate s-au dovedit a fi nefuncţionale. Specialiştii Î.S. “Moldelectrica” au identificat erori aferente panourilor: la proiectarea panourilor; la montarea internă; la asamblarea circuitelor cablurilor de control şi la asamblarea mecanică a acestora.

În cadrul misiunii de audit au fost efectuate vizite la faţa locului la 8 SE, în urma cărora s-a relevat că: la 7 SE echipamentul era instalat, dar nu funcţiona; la SE Anenii Noi (la 01.06.2011) nu erau nici iniţiate lucrările de montare a acestuia, deşi, conform ultimului grafic aprobat, acestea urmau a fi efectuate pînă la finele lunii mai a.c; la SE Orhei (05.05.2011) se efectuau lucrări de eliminare a erorilor admise în schemele panourilor cu REF, de către un subcontractor al Companiei “ABB”. Se menţionează că la SE Orhei astfel de lucrări s-au efectuat şi în perioada 16.03.2011-18.04.2011. Cu toate acestea, pînă la 30.06.2011, deficienţele n-au fost înlăturate şi echipamentul n-a fost pus în funcţiune. Deşi la 05.10.2010 Unitatea a informat Compania “ABB” despre existenţa deficienţelor semnificative şi despre nefuncţionarea utilajelor instalate pe panouri, ultima n-a întreprins măsuri pentru urgentarea înlăturării deficienţelor, delegînd doar două persoane care urmau să se ocupe de problema în cauză, însă deficienţele n-au fost înlăturate. În consecinţă, echipamentul în valoare de 8,0 mil.lei nu este pus în funcţiune timp de mai mult de 2 ani.

Deficienţele menţionate au generat imobilizarea pe un timp îndelungat a mijloacelor circulante din credit, imposibilitatea ME de a obţine venituri din utilizarea eficientă a mijloacelor fixe.

√ A fost livrată tehnică de calcul de o calitate mai joasă faţă de cea contractată.

În urma acţiunilor de audit efectuate, s-a constatat că, în lipsa unui control intern eficient în cadrul Î.S. “Moldelectrica”, aceasta a primit, în perioada anilor 2007-2010, de la Compania “ABB” 11 unit. de tehnică de calcul în valoare de 479,9 mii lei, cu parametrii inferiori celor contractaţi (la componentele hardware: memorie RAM, placa video, unitatea de hard disk), totodată nefiind livrate de către compania respectivă unele dispozitive de intrare (HP USB Optical 3 Button Mouse) şi dispozitive de ieşire (HP xw4400 Localization Kit), care au fost facturate de către Compania “ABB” şi achitate de către Î.S. “Moldelectrica”. Se remarcă că, potrivit preţurilor actuale ale producătorilor, valoarea tehnicii recepţionate cu parametrii respectivi este majorată cu cel puţin 100,0 mii lei, astfel fiind efectuate plăţi neîntemeiate din contul creditului.

Se concluzionează că neimplementarea sistemului SCADA determină tergiversarea integrării sistemului energetic naţional în cel european; posibilităţi reduse de rambursare a creditului; nerealizarea unor indicatori-cheie de performanţă, precum şi a obiectivului PE II la componenta electrică. În cazul în care contractul 3833-A3 nu va fi finalizat pînă la data de închidere a PE II (31.12.2011), suma restantă din credit de 3,9 mil.dolari SUA va fi anulată şi Î.S. “Moldelectrica” va fi impusă să finanţeze din mijloacele proprii activităţile rămase în cadrul contractului.

Recomandări Consiliului de administraţie şi conducerii Î.S. “Moldelectrica”:

3. Să îmbunătăţească sistemul de control intern pentru procesul de monitorizare a executării contractelor de către antreprenori, prin stabilirea clară a responsabilităţilor personalului şi prin consolidarea activităţilor de control;

4. Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea micşorării stocurilor de bunuri materiale, precum şi instalării bunurilor depozitate şi utilizării eficiente a echipamentelor achiziţionate;

5. Să ajusteze necesităţile şi priorităţile instituţionale la mijloacele disponibile, ţinînd cont de utilizarea cît mai eficientă a patrimoniului;

6. Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea implementării sistemului SCADA, cu identificarea şi gestionarea eficientă a riscurilor legate de realizarea şi punerea în funcţiune a sistemului SCADA.

7. Să ia măsurile prevăzute de clauzele contractuale faţă de furnizorul – Compania “ABB” pentru livrarea tehnicii de calcul cu parametri inferiori celor contractaţi, precum şi faţă de persoanele responsabile din cadrul întreprinderii care au admis recepţionarea tehnicii de o calitate mai joasă faţă de cea contractată şi achitată.

Tergiversarea în timp a instalării unor echipamente a generat

majorarea cheltuielilor de instalare

Verificarea selectivă a cheltuielilor efectuate de Î.S. “Moldelectrica” din surse proprii pentru instalarea echipamentului procurat din sursele creditului (contractul 3833-A4) a relevat că valoarea mijlocului fix pus în funcţiune variază semnificativ pentru utilaje de acelaşi tip (eşantionul selectat: 20 de întrerupătoare cu elegaz de tip GL311F1; 13 întrerupătoare cu elegaz de tip GL315; 12 separatoare de tip S2D2AT şi 22 de separatoare de tip S2DAT).

Se remarcă că lucrările au fost executate de S.A. “Transenergo-Reparaţie” (pentru anii 2006-2007) şi S.A. “Moldelectromontaj” (pentru anii 2008-2009), selectate în rezultatul desfăşurării procedurilor de achiziţii (licitaţii), la care au participat cîte un singur operator economic. În acest sens, exemplificăm că pentru montarea a 20 de întrerupătoare cu elegaz de tip GL311F1, în valoare de 8,5 mil.lei, au fost efectuate cheltuieli din sursele proprii ale Î.S. “Moldelectrica” în sumă de 2,3 mil.lei. Cheltuielile ce ţin de punerea în funcţiune a mijloacelor fixe respective, înregistrate în evidenţa contabilă a întreprinderii, variază de la 68,6 mii lei (sau 15,4% faţă de preţul de achiziţie) pînă la 210,2 mii lei (47,3%).

Analogic, cheltuielile ce ţin de punerea în funcţiune a 13 întrerupătoare cu elegaz de tip GL315, înregistrate în evidenţa contabilă, au variat de la 365,2 mii lei (20,9%) pînă la 699,5 mii lei (43,2%). De asemenea, cheltuielile respective la 12 separatoare de tip S2D2AT au variat de la 22,4 mii lei (5,7%) pînă la 299,8 mii lei (74,9%), iar la cele 22 de separatoare de tip S2DAT – de la 21,3 mii lei (17,9%) pînă la 0,8 mil.lei (193,4%).

Livrarea şi montarea echipamentelor la staţii se efectua pentru fiecare celulă în parte (care include, de exemplu, pentru LEA 330kV: 1 întrerupător cu elegaz de tip GL315F1; cîte 2 unităţi de separatoare de tip S2D2AT şi de tip S2DAT; precum şi 1 set de transformatoare de curent de tensiune). Conform informaţiei prezentate de persoanele responsabile din cadrul întreprinderii, această situaţie a fost determinată de faptul că lucrările de montare a echipamentului s-au contractat şi s-au raportat pe celule, pe cînd în evidenţa contabilă acestea sînt atribuite pentru fiecare tip de echipament în parte (decizie luată după efectuarea inventarierii mijloacelor fixe la finele anului 2010, deşi lucrările de instalare au avut loc în perioada anilor 2005-2010). Astfel, echipamentelor montate în lipsa documentelor justificative l-au fost atribuite diferite costuri, fapt care nu reflectă adevăratele costuri de montare şi de punere în funcţiune a unor mijloace fixe.

Situaţia descrisă a fost influenţată şi de faptul că Î.S. “Moldelectrica” n-a asigurat transparenţa şi economicitatea achiziţiilor lucrărilor respective, acestea fiind achiziţionate dintr-o singură sursă, iar neparticiparea mai multor operatori economici la procedurile de achiziţie a lucrărilor respective a influenţat raportul cost-eficienţă. Asupra majorării cheltuielilor de montare a influenţat negativ şi tergiversarea termenului de instalare a echipamentului, pe parcurs crescînd şi preţurile la lucrările de montare şi la materialele necesare.

Misiunea de audit a constatat şi faptul că Î.S. “Moldelectrica” a atribuit eronat la valoarea de bilanţ a 2 separatoare de tip S2DAT rata dobînzii calculate în mărime de 946,7 mii lei.

Notă: Î.S. “Moldelectrica” a efectuat corectările necesare în evidenţa contabilă în iulie 2011, micşorînd valoarea separatoarelor cu 946,7 mii lei.

Recomandări conducerii Î.S. “Moldelectrica”:

8. Să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea concurenţei la organizarea procedurilor de achiziţie a lucrărilor de montare a echipamentelor, în scopul sporirii potenţialului de a obţine cel mai bun raport cost-eficienţă;

9. Să planifice procedurile de achiziţie în aşa mod, încît livrările şi montările de echipamente să fie efectuate în perioade scurte de timp.

Unele bunuri achiziţionate din sursele creditului n-au fost puse în funcţiune utilă timp îndelungat

În evidenţa contabilă a Î.S. “Moldelectrica”, la 01.01.2011, sînt înregistrate stocuri de bunuri şi materiale în curs de execuţie în sumă de 152,2 mil.lei, din care 70,4 mil.lei (sau 46,2%) constituie bunurile achiziţionate în anii 2006-2009, din contul creditului.

Depozitarea pe o perioadă îndelungată a bunurilor s-a datorat, în mare măsură, prelungirii de nenumărate ori a termenului de executare a contractului 3833-A3 (decembrie 2008), ultimul termen fiind stabilit – iunie 2011, dar contractul nu este realizat nici pînă în prezent.

Compania “ABB” n-a instalat pe parcursul a mai mult de 2 ani 10 seturi de baterii de acumulatoare destinate alimentării staţiilor electrice, fapt care expune acumulatoarele unui risc sporit de ieşire prematură din funcţiune.

În cadrul contractului 3833-A3 (achiziţia sistemului de dispecerat şi comunicaţii), furnizorul – Compania “ABB” a depozitat la Î.S. “Moldelectrica”, la 23.12.2008, 4 seturi de baterii de acumulatoare model SBL-346, iar la 01.11.2009 – 6 seturi, în valoare totală de 8,0 mil.lei. Pentru montarea acestora sînt necesare stelaje speciale. Din cauză că furnizorul a livrat stelaje necorespunzătoare, pînă la momentul efectuării verificărilor (iulie 2011) bateriile n-au fost instalate. Conform instrucţiunii de exploatare, bateriile de acumulatoare puteau fi depozitate pe o perioadă de cel mult un an. Cu toate că Î.S. “Moldelectrica” a solicitat furnizorului să înlocuiască bateriile, acesta a refuzat, prezentînd o scrisoare de la producătorul acumulatoarelor, precum că durata depozitării nu are impact asupra funcţionalităţii echipamentului. Se remarcă că, potrivit instrucţiei producătorului privind instalarea şi operarea bateriilor,¹² termenul maxim de păstrare fără reîncărcare a acestora este de 12 luni de la momentul fabricării. În cazul dat, bateriile se află fără reîncărcare mai mult de 2,5 ani.

______________________

¹² Instrucţia producătorului privind instalarea şi operarea bateriilor.

Misiunea de audit a relevat că unicul set de baterii de acumulatoare montat la SE Vatra are deteriorate 37 de elemente (din 170), sau 21,8%.

În contextul celor expuse, se concluzionează că 10 seturi de baterii de acumulatoare cu valoarea de 8,0 mil.lei, achiziţionate din mijloacele creditului 3833-MD cu mult înainte de a fi instalate, au fost utilizate ineficient, ţinîndu-se cont de faptul că unele din ele şi în prezent sînt depozitate, iar la cele instalate pînă la finele auditului unele elemente erau deteriorate.

Situaţia menţionată este cauzată de imposibilitatea Î.S. “Moldelectrica” de a asimila în termene rezonabile bunurile intrate din credit; managementul decizional şi controlul intern insuficient; schimbarea frecventă a conducerii Î.S. “Moldelectrica” (în anii 2004-2010, de 5 ori a fost schimbat conducătorul întreprinderii); modificarea clauzelor contractuale de către Î.S. “Moldelectrica”; neexecutarea conformă a clauzelor contractuale de către antreprenori. În rezultat, bunurile depozitate n-au fost exploatate perioade îndelungate şi, deci, n-au contribuit la formarea valorii adăugate scontate.

Calitatea neadecvată a echipamentului a rezultat în ieşirea din funcţiune

a 2 transformatoare de tensiune înaltă cu valoarea de 2,4 mil.lei

Misiunea de audit a constatat că, în decembrie 2010, la SE Chişinău a explodat transformatorul de tensiune 330kV de modelul AT4-362, cu valoarea de 1,2 mil.lei, achiziţionat şi livrat în cadrul contractului 3833-A4, de către Compania “AREVA T&D Enerji Endustrisi A.S.”, Turcia (în continuare – Compania “AREVA”), în februarie 2006, şi montat în octombrie 2007, din sursele proprii ale Î.S. “Moldelectrica”. În iunie 2011, o situaţie similară s-a constatat la SE Bălţi, unde a ieşit din funcţiune un alt transformator similar, achiziţionat şi livrat de către firma respectivă în aprilie 2007 şi montat în februarie 2010. În contextul celor expuse, se relevă că ambele transformatoare au fost montate după expirarea termenului de garanţie (un an de zile).

În rezultatul investigaţiilor efectuate de către specialiştii Î.S. “Moldelectrica”, s-a constatat că motivul exploziei transformatorului a fost o defecţiune admisă de uzina producătoare. Ulterior, Î.S. “Moldelectrica” a transmis furnizorului materialele investigaţiilor. După analiza materialelor, furnizorul a informat întreprinderea că din informaţia prezentată nu reiese că accidentul s-a produs din cauza unei defecţiuni admise de uzină. Discuţiile între Î.S. “Moldelectrica” şi furnizor privind problemele menţionate au continuat pînă la momentul încheierii misiunii de audit, fiecare dintre părţi înaintînd argumentele sale, iar transformatoarele nefiind înlocuite.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi

Conducerea actuală a Î.S. “Moldelectrica” susţine că transformatoarele livrate de Compania “AREVA” în cadrul contractului 3833-A4 (27 unit. de transformatoare de tensiune şi curent cu costul total de livrare de 7,3 mil.lei), achitate din sursele creditului, ameninţă siguranţa aprovizionării cu energie electrică, siguranţa altor echipamente montate la staţiile electrice, precum şi siguranţa personalului, acestea urmînd a fi înlocuite. Deci, suma creditului în aceeaşi mărime s-a utilizat ineficient şi iraţional, iar transformatoarele achiziţionate au fost un impediment în realizarea obiectivului PE II, concomitent fiind utilizate ineficient şi sursele proprii ale Î.S. “Moldelectrica”, în sumă de 173,6 mii lei, pentru montarea transformatoarelor.

Se concluzionează că 2 transformatoare achiziţionate din contul creditului, care au fost în exploatare utilă timp de 3 ani şi, respectiv, 1,3 ani, au ieşit din funcţiune, generînd pierderi Î.S. “Moldelectrica” în sumă de 2,4 mil.lei, iar celelalte 25 de transformatoare rămase în exploatare pun în pericol siguranţa celuilalt utilaj livrat de furnizorul menţionat, neasigurîndu-se totodată sporirea securităţii şi siguranţei sistemului de transport al energiei electrice şi, respectiv, a procesului de aprovizionare cu energie electrică pe scară largă a consumatorilor autohtoni, impact aşteptat de la realizarea contractului 3833-A4.

Recomandări Consiliului de administraţie şi conducerii Î.S. “Moldelectrica”:

10. Să instituie un grup de lucru, cu participarea experţilor independenţi în domeniu, care să ateste starea echipamentelor livrate în cadrul contractului 3833-A4 şi, în baza rezultatelor, să întreprindă măsurile de rigoare întru soluţionarea chestiunii în cauză.

Neexecutarea clauzelor contractului privind achiziţionarea unor echipamente destinate modernizării SE Vulcăneşti 400 kV, care nu este parte componentă a PE II, a generat suportarea de către Î.S. “Moldelectrica” a cheltuielilor ineficiente în sumă de 4,5 mil.lei.

Misiunea de audit a relevat că SE Vulcăneşti 400 kV a fost propusă spre modernizare în primul studiu de fezabilitate, prin înlocuirea întrerupătoarelor existente şi a transformatorului de curent 41T. Însă, ţinîndu-se cont de faptul că suma creditului a fost limitată, aceasta n-a fost inclusă în PE II (contractul 3833-A4), ci în lista celor 32 de staţii beneficiare ale sistemului SCADA/EMS (contractul 3833-A3), care prevedea conexiunea echipamentului staţiei la sistemul SCADA/EMS, pentru a fi posibilă dirijarea acestuia de la distanţă.

Pentru modernizarea echipamentului SE Vulcăneşti 400 kV, la 16 iunie 2008, fosta conducere a Î.S. “Moldelectrica” a încheiat cu S.R.L. “ABS” 3 contracte privind livrarea întrerupătoarelor cu elegaz, a separatoarelor şi transformatoarelor în valoare totală de 8,9 mil.lei, în lipsa unui proiect privind necesitatea instalării acestora.

Contractele privind achiziţionarea separatoarelor şi transformatoarelor prevăd doar livrarea echipamentului respectiv de către furnizor, fără a fi pus în funcţiune de către acesta, iar contractul privind achiziţia întrerupătoarelor cu elegaz (nr. CUABB08-06 din 11.06.2008, în sumă de 3,4 mil.lei) prevede atît livrarea, cît şi instalarea.

Se menţionează că Î.S. “Moldelectrica” a prevăzut în contractele încheiate în sumă de 8,9 mil.lei achitarea în avans a 50,0% din valoarea acestora, iar restul sumei – în termen de 10 zile de la momentul livrării echipamentului, fără a se ţine cont de faptul că, potrivit clauzelor contractului (nr.CUABB08-06 din 11.06.2008), furnizorul urma, după livrare, să efectueze lucrările de instalare a întrerupătoarelor.

Î.S. “Moldelectrica” a achitat avansul prevăzut în cele 3 contracte în iunie 2008, în sumă de 4,5 mil.lei. S.R.L. “ABS” a livrat echipamentele în noiembrie – decembrie 2008, solicitînd transferul integral al sumei rămase, fără a efectua lucrări de instalare a întrerupătoarelor.

Pe parcursul a 3 ani n-au fost întreprinse măsurile de rigoare atît din partea furnizorului, în vederea instalării întrerupătoarelor, cît şi din partea Î.S. “Moldelectrica”, privind achitarea integrală a echipamentelor, părţile aflîndu-se în litigiu, iar echipamentul în valoare de 8,9 mil.lei se află sub cerul liber la SE Vulcăneşti 400 kV, nefiind instalat (vezi Imaginile nr.2 şi nr.3). Se relevă că termenul de garanţie a echipamentului a expirat în decembrie 2010.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi.

Cauza principală a neexecutării condiţiilor contractuale este neîntreprinderea de către top-managementul Î.S. “Moldelectrica” a măsurilor de rigoare în vederea aplanării conflictului cu furnizorul privind achitarea echipamentului şi instalarea acestuia.

Se menţionează că nepunerea în funcţiune utilă a echipamentului achiziţionat pentru SE Vulcăneşti 400 kV a contribuit la neexecutarea în termenul stabilit a Planului de acţiuni al Guvernului pe anii 2011-2014, în ce priveşte realizarea acţiunii “Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie primară” (acţiune care urma a fi realizată prin reutilarea SE Vulcăneşti 400kV), precum şi nu aduce valoare adăugată Î.S. “Moldelectrica”.

Recomandări Consiliului de administraţie şi conducerii Î.S. “Moldelectrica”:

11. Să întreprindă măsuri de revizuire a procedurilor controlului intern în domeniul achiziţiei, recepţionării şi punerii în funcţiune utilă a bunurilor achiziţionate, pentru a evalua şi a minimaliza pe viitor riscurile aferente;

12. Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea punerii în funcţiune utilă a echipamentelor de la SE Vulcăneşti 400 kV, cu luarea măsurilor legale faţă de persoanele vinovate.

CONCLUZIE GENERALĂ

♦ Generalizînd cele relatate, se poate concluziona că obiectivul de dezvoltare stabilit pentru PE II la componenta electrică – de a îmbunătăţi securitatea şi siguranţa sistemului de transportare şi furnizare en gros a energiei electrice şi, astfel, de a facilita funcţionarea eficientă, comercial orientată, a sistemului electroenergetic, atît la nivel local, cît şi la nivel internaţional, nu s-a realizat pe deplin, cauza fiind neimplementarea contractului 3833-A3 “Dispecerat şi comunicaţii” (sistemul SCADA), în sumă de 17,3 mil.dolari SUA (65,4% din valoarea creditului), care se tergiversează, inclusiv în raport cu ultimul grafic aprobat (01.07.2011), iniţial fiind prevăzută realizarea acestuia în anul 2008. Funcţionarea acestui sistem este una din condiţiile de aliniere a sistemului energetic naţional la cel european, însă Compania suedeză “ABB Power Technologies”, responsabilă de implementarea acestui sistem, nu-şi îndeplineşte obligaţiunile contractuale asumate.

Au fost efectuate unele cheltuieli ineficiente şi iraţionale pentru achiziţionarea a 27 de transformatoare de tensiune înaltă din contul creditului, cu valoarea de 8,0 mil.lei, care urmează a fi înlocuite din cauza calităţii neadecvate (totodată, întreprinderea suportînd pierderi în sumă de 2,4 mil.lei în urma ieşirii din funcţiune a 2 transformatoare din cele achiziţionate). De asemenea, au fost efectuate unele cheltuieli ineficiente şi iraţionale pentru achiziţionarea de către Î.S. “Moldelectrica”, în anul 2008 (din sursele proprii), a unor echipamente destinate modernizării SE Vulcăneşti 400 kV (care nu este parte componentă a PE II), în valoare de 8,9 mil.lei (fiind achitată suma de 4,5 mil.lei), care la acel moment nu erau de o necesitate stringentă şi, ca urmare, acestea nu sînt instalate o perioadă de 3 ani, aflîndu-se sub cerul liber. Persistă riscul anulării sumei restante din credit în mărime de 3,9 mil.dolari SUA în cazul neimplementării pînă la 31.12.2011 a PE II (îndeosebi, sistemul SCADA). În perioada analizată, au fost raportaţi unii indicatori de performanţă care nu reflectă performanţele Î.S. “Moldelectrica”, alţii – nu sînt relevanţi, iar cei realizaţi nu pot să evalueze măsura în care proiectul şi-a atins obiectivul de dezvoltare şi scopurile sale specifice propuse. Toate acestea sînt condiţionate de: tergiversarea în timp a realizării componentei electrice a PE II, schimbarea frecventă a managementului decizional, controlul intern ineficient, monitorizarea neadecvată a executării contractelor, neîntreprinderea măsurilor de rigoare faţă de furnizorii care nu execută obligaţiunile contractuale etc.

Sînt necesare măsuri urgente pentru revizuirea procedurilor de control intern în domeniul achiziţiei, recepţionării şi punerii în funcţiune utilă a bunurilor achiziţionate, implementarea unui management corelat pentru valorificarea eficientă a resurselor materiale, umane şi financiare.

AUDITUL COMPONENTEI TERMICE A PE II

Informaţie generală

Misiunea statului în domeniul termoenergeticii este de a asigura alimentarea fiabilă şi calitativă a consumatorilor cu energie la tarife rezonabile şi cu impact admisibil asupra mediului.

Sectorul naţional termoenergetic reprezintă o componentă a complexului energetic al Republicii Moldova, care are ca sarcină producerea, transportarea şi distribuţia energiei termice, şi se constituie din sisteme centralizate de alimentare cu energie termică, sisteme descentralizate (instalaţii autonome de alimentare cu căldură) şi sisteme locale. La începutul anilor 2000, sectorul termoenergetic naţional trecea printr-o criză acută, generată de faptul că o parte din sistemele sectoriale de alimentare cu căldură nu erau exploatate, iar altă parte se exploata la un nivel redus, utilajul înregistrînd uzură fizică şi morală, fără a fi exploatat. Acest fapt era resimţit în cea mai mare măsură de instituţiile publice, sociale din localităţile urbane (şcoli, grădiniţe, instituţii medicale), care nu dispuneau de mijloace financiare pentru achitarea serviciilor necesare. Sistemele existente erau moral uzate, funcţionau ineficient, generînd pierderi substanţiale de căldură, fiind necesară o tranziţie spre descentralizarea încălzirii, în condiţiile în care consumatorii finali ar fi putut să controleze nivelul de serviciu şi să se adapteze la bugetul disponibil. Toate acestea impuneau găsirea în regim de urgenţă a oportunităţilor alternative de alimentare cu căldură, în primul rînd a instituţiilor menţionate, prin implementarea tehnologiilor energetice eficiente, precum şi a măsurilor de conservare a energiei pentru minimalizarea consumurilor, cu un impact minim asupra mediului, respectîndu-se principiul de cost-eficienţă. În contextul celor expuse, reabilitarea sistemelor de termoficare a unor clădiri prioritar selectate a fost inclusă în partea B – Componenta termică a Proiectului Energetic II.

Anterior semnării acordului de credit (anul 2003), AID a acordat un avans din contul creditului în valoare de 1,1 mil.dolari SUA pentru pregătirea proiectului, din care 0,7 mil.dolari SUA s-au direcţionat pentru implementarea proiectului-pilot, în scopul renovării sistemelor de aprovizionare cu energie termică a 5 obiecte de menire socială şi 8 blocuri locative din or.Ungheni.

Scopurile componentei termice a proiectului sînt îmbunătăţirea livrării agentului termic şi sporirea eficienţei acestuia în clădirile prioritar selectate, precum şi creşterea eficienţei proceselor de livrare şi de consum al încălzirii. Pentru atingerea acestor scopuri, a fost acordat un credit în valoare de 19,0 mil.dolari SUA, din care s-au debursat, la 01.01.2011, mijloace în sumă de 18,2 mil.dolari SUA. Din aceste surse, au fost reabilitate sistemele de termoficare a 64 de instituţii publice de menire socială cu 209 clădiri, precum şi a 43 de blocuri locative.

Proiectul Energetic II a urmărit sporirea eficienţei energetice la obiectele de menire socială prioritar selectate. În acest sens, investiţiile au fost direcţionate spre achiziţionarea şi instalarea cazanelor performante, a reţelelor externe de distribuţie, utilizînd ţevi preizolate, care minimizează pierderile de agent termic, precum şi, în majoritatea cazurilor, a reţelelor interne.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul auditului: Mijloacele investite în cadrul Proiectului Energetic II, la componenta termică, au fost utilizate în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate şi au contribuit la atingerea indicatorilor de performanţă stabiliţi şi la îmbunătăţirea disponibilităţii, calităţii şi eficienţei încălzirii şi alimentării cu apă caldă a clădirilor selectate?

Sursele de finanţare a componentei termice a PE

Din creditele destinate implementării PE II (45,0 mil.dolari SUA), pentru componenta termică au fost direcţionate mijloace financiare în sumă de 19,0 mil.dolari SUA (42,2%), fiind semnate 18 Acorduri de refinanţare (împrumut subsidiar) între Ministerul Finanţelor şi 17 consilii raionale, în sumă totală de 12,2 mil.dolari SUA. În afară de aceasta, MF a încheiat, în perioada anilor 2004-2006, cu Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi 3 Acorduri de implementare, în sumă totală de 6,8 mil.dolari SUA.

Din sursele alocate în sumă totală de 19,0 mil.dolari SUA, la 01.01.2011, au fost debursate mijloace financiare în sumă de 18,2 mil.dolari SUA, adică 95,8 %.

Pentru implementarea componentei termice a proiectului, au fost utilizate mijloace din trei granturi acordate de SIDA în perioada anilor 2002-2009, în sumă totală de 12,7 mil.SEK (echivalentul a circa 1,8 mil.dolari SUA). Astfel, în cadrul acestui proiect, SIDA a acordat, în anul 2002, un grant în sumă de 6,4 mil.SEK (echivalentul a 0,9 mil.dolari SUA), pentru asistenţă tehnică la implementarea componentei termice. Ulterior, pentru continuarea asistenţei tehnice în vederea implementării componentei termice a PE II în curs de desfăşurare, în baza Acordului de grant¹³ din 04.12.2003, SIDA a acordat încă 2,0 mil.SEK (echivalentul a 0,3 mil.dolari SUA). Pentru suportul extins, destinat implementării în anul 2009, SIDA a mai acordat un grant¹⁴ în sumă de 4,3 mil.SEK (echivalentul a 0,6 mil.dolari SUA), real fiind debursate mijloace financiare în sumă de 1,5 mil.SEK (echivalentul a 0,2 mil.dolari SUA).

______________________

¹³ Acordul specific încheiat între Guvernul Suediei şi Guvernul Republicii Moldova referitor la susţinerea sectorului energetic al Republicii Moldova în anii 2006-2010 (SIDA, contribuţia nr.71001672) din 28.09.2006.

¹⁴ Acordul specific încheiat între Guvernul Suediei şi Guvernul Republicii Moldova (SIDA, contribuţia nr.71002249) din 22.04.2009.

Se remarcă că consiliile raionale sînt obligate să asigure utilizarea tuturor mijloacelor împrumutului numai în scopurile proiectului, să ramburseze împrumutul şi să prezinte toată informaţia solicitată de Ministerul Finanţelor şi Unitate cu privire la utilizarea mijloacelor împrumutului şi executarea obligaţiilor împrumutatului conform acordurilor.

Nu au fost elaborate de către consiliile raionale criteriile

de selectare a instituţiilor ce urmau a fi incluse în proiect

După semnarea, în anul 2003, a acordului de credit destinat implementării componentei termice a PE II, Unitatea a informat consiliile raionale despre posibilitatea înaintării unor instituţii pentru a fi incluse în lista preliminară a beneficiarilor PE II.

Se remarcă că consiliile raionale, fără a elabora unele criterii de selectare a instituţiilor, au prezentat Unităţii listele instituţiilor selectate care urmau să beneficieze de reabilitarea sistemelor de termoficare.

Misiunea de audit, ieşind la faţa locului, a relevat că de îmbunătăţirea aprovizionării cu agent termic au beneficiat unele instituţii care dispuneau de sisteme de încălzire autonomă funcţionale sau necesitau investiţii suplimentare pentru punerea în funcţiune a acestora. Totodată, au beneficiat de ameliorarea sistemelor de termoficare şi unele blocuri care nu se utilizează perioade îndelungate.

În contextul celor expuse, exemplificăm că:

♦ Grădiniţa nr.3 din or. Anenii Noi dispunea de centrala termică construită în perioada anilor 2006-2008 din mijloacele publice, cu valoarea de 201,8 mii lei, care nu era pusă în funcţiune. Centrala termică, are şi două cazane (anul producerii 2002), care nu au fost exploatate. Pentru punerea acesteia în funcţiune mai erau necesare mijloace în sumă de 20,0 mii lei. Cu toate acestea, au fost efectuate cheltuieli din contul creditului pentru conectarea Grădiniţei nr.3 la centrala termică comună, în valoare de 896,2 mii lei.

Se menţionează că recomandarea experţilor Companiei de consultanţă, de asemenea, a fost de a nu include în proiect Grădiniţa nr.3, ţinîndu-se cont de faptul că aceasta dispunea de centrală termică. La momentul auditului, centrala termică construită din sursele consiliului raional nu era dată în exploatare.

În consecinţă, sursele investite de consiliul raional, în sumă de 201,8 mii lei, au fost utilizate ineficient.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi

♦ Centrul de Sănătate Publică Anenii Noi, de asemenea, dispunea de o centrală termică autonomă, amplasată la parterul instituţiei (instalată în anul 1999, în acelaşi an fiind înlocuite şi reţelele de distribuţie a agentului termic). Cu toate acestea, din contul creditului, pentru Centrul de Sănătate Publică Anenii Noi au fost efectuate cheltuieli ce ţin de instalarea punctului termic şi a reţelelor externe în sumă de 750,8 mii lei, acest fapt fiind motivat prin necesitatea reutilării sau înlocuirii în următorii 2-3 ani a cazanelor existente. Se relevă că pentru înlocuirea cazanelor şi instalarea pompelor aferente sistemului de încălzire, conform preţurilor medii de pe piaţă, ar fi fost necesare 110,0 mii lei.

Astfel, în cazul menţionat, au fost efectuate cheltuieli ineficiente în valoare de 640,0 mii lei.

♦ În mod analogic s-au inclus în proiect Centrul Medicilor de Familie şi Centrul de Sănătate Publică din oraşul Taraclia, care anterior dispuneau de încălzire autonomă. Pentru conectarea acestora la centrala termică nouă, din sursele creditului, s-au efectuat cheltuieli în sume, corespunzător, de 491,7 mii lei şi 394,6 mii lei. Urmare procedurilor de audit, s-a constatat că Centrul de Sănătate Publică, deşi a fost conectat la centrala termică nouă, în sezonul de încălzire 2010-2011 nu s-a folosit de serviciile acesteia, iar Centrul Medicilor de Familie, după primul sezon de încălzire, intenţionează să refuze noul sistem de termoficare.

De asemenea, în anul 2008, a fost inclusă în PE II şi Universitatea de Stat din oraşul Taraclia, fiind efectuate cheltuieli din sursele de credit în sumă de circa 497,0 mii lei, pentru conectarea acesteia la centrala termică nouă. De menţionat că, anterior includerii în PE II, instituţia dispunea de un proiect privind instalarea centralei termice autonome, pentru care au fost efectuate cheltuieli de la bugetul de stat în sumă de 150,0 mii lei.

Se concluzionează că pentru instituţiile menţionate nu au fost identificate soluţiile optime de utilizare eficientă a surselor creditare, nefiind justificată pe deplin necesitatea angajării surselor creditare în sumă de 2,9 mil.lei, ţinîndu-se cont şi de costul de rambursare a surselor. Aceste surse puteau fi direcţionate pentru reabilitarea sau instalarea sistemelor de termoficare la alte instituţii, care în realitate necesitau îmbunătăţire.

Recomandări consiliilor raionale:

13. La angajarea altor credite investiţionale, să elaboreze criterii de selectare a instituţiilor care necesită investiţii, identificînd soluţiile optime de utilizare eficientă a surselor împrumutate, precum şi a bunurilor instalate.

Recomandări Centrului Medicilor de Familie şi Centrului de Sănătate Publică din oraşul Taraclia:

14. Să determine soluţiile optime de utilizare a sistemelor de termoficare noi, construite din sursele creditare.

Eficienţa mijloacelor investite în instalarea sistemelor de încălzire noi putea fi sporită

Unul din obiectivele Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură¹⁵, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.189 din 20.02.2003, este crearea în ţară a unui sistem capabil să asigure alimentarea consumatorilor cu energie termică calitativă, la preţuri cît mai mici, cu un consum specific minim de combustibil şi un impact cît mai redus asupra mediului. Conform Concepţiei, la realizarea obiectivului menţionat, politica statului urmează să se axeze pe utilizarea unor soluţii eficiente propuse de specialiştii în domeniu, Guvernul urmînd să susţină soluţiile elaborate, care permit reducerea cantităţii de combustibil folosite pentru alimentarea cu căldură, fiind necesară elaborarea, adoptarea şi asistarea financiară a programelor naţionale de conservare a energiei şi de implementare a tehnologiilor avansate energoeficiente.

______________________

¹⁵ Hotărîrea Guvernului nr.189 din 20.02.2003 “Despre aprobarea Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură”.

Totodată, potrivit prevederilor Documentului de evaluare a proiectului, îmbunătăţirea aprovizionării cu încălzire şi apă caldă include investiţii cu participarea beneficiarilor, constînd în reabilitarea eficienţei energetice a exteriorului clădirilor (izolaţie, ferestre) şi reabilitarea sistemelor interne de distribuţie a încălzirii şi a apei calde ale clădirilor, pentru a reduce pierderile de căldură.

Conform practicilor internaţionale, soluţiile cele mai eficiente şi rentabile pentru economisirea energiei termice şi, corespunzător, pentru micşorarea cheltuielilor respective sînt: izolarea pereţilor exteriori şi a acoperişului şi instalarea ferestrelor de termopan, deoarece energia termică se pierde: prin geamuri – 10%; prin uşă – 15%; prin podea – 15%; prin acoperiş – 25% ; şi prin pereţi – 35%.

Sursă: Programul de reabilitare termică aplicat la Berlin¹⁶.

______________________

¹⁶ Programul de reabilitare termică aplicat la Berlin, Peter Wollschlager, membru al Consiliului Departamentului de Dezvoltare Urbană din Berlin.

În contextul celor expuse, în scopul sporirii eficienţei energetice, în Documentul de evaluare a proiectului (planul de procurări¹⁷) iniţial erau prevăzute mijloace în valoare de 2,5 mil.dolari SUA, pentru reabilitarea clădirilor care urmau să beneficieze de îmbunătăţirea aprovizionării cu agent termic, totodată fiind prevăzută şi contribuţia locală pentru finanţarea acestor tipuri de lucrări. Cu toate acestea, din contul creditului, s-au efectuat astfel de lucrări doar la Grădiniţa nr.3 Cantemir şi la Şcoala nr.1 Străşeni, în sumă de 60,0 mii dolari SUA.

______________________

¹⁷ Anexa nr.6 “Aranjamente de procurări şi debursări” la Documentul de elaborare a proiectului pentru creditul propus Republicii Moldova în valoare de 25,7 mil.DTS pentru implementarea Proiectului Energetic II, întocmit la 30 octombrie 2003.

Situaţia dată este cauzată de procedurile complexe stabilite de către BM pentru toate etapele procesului de achiziţionare, inclusiv faţă de ofertanţi. Ca urmare, la procedurile de achiziţie organizate în anul 2004, pentru 4 loturi, s-au prezentat ofertanţi doar pentru două loturi, în cadrul cărora au fost atribuite 2 contracte, care prevedeau reabilitarea clădirilor Grădiniţei nr.3 Cantemir şi a Şcolii nr.1 Străşeni.

Ţinîndu-se cont de situaţia creată, la etapa negocierii acordării suplimentare a creditului, destinat integral implementării componentei termice (anul 2008)¹⁸, nu au fost prevăzute mijloace din credit pentru reabilitarea termică a clădirilor.

______________________

¹⁸ Memorandumul Băncii Mondiale din 17.10.2008.

Luîndu-se în considerare faptul că majoritatea consiliilor raionale nu dispuneau de surse financiare

 destinate reabilitării clădirilor, la momentul instalării sistemelor de termoficare clădirile nu au fost reabilitate.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi

Se remarcă că, în cazul în care clădirile incluse în proiect ar fi fost reabilitate termic, era posibilă şi instalarea unor centrale termice de o capacitate mai mică, ceea ce ar fi generat economia surselor creditare la achiziţionarea acestora, precum şi, ulterior, în procesul de utilizare a sistemelor, economisirea atît a surselor energetice, cît şi a mijloacelor financiare.

În consecinţă, în clădirile nereabilitate, pentru a asigura confortul termic necesar, consumurile de energie sînt mai mari, iar instituţiile suportă cheltuieli suplimentare.

Notă: După instalarea sistemelor de termoficare, unele instituţii, în limita alocaţiilor prevăzute în devizele de cheltuieli, au efectuat lucrări de reabilitare termică a clădirilor.

Recomandări consiliilor raionale:

15. Să prevadă în bugetul instituţiilor, în limita posibilităţilor, mijloace financiare pentru reabilitarea clădirilor în care au fost instalate staţii termice noi, în scopul sporirii eficienţei energetice şi economisirii surselor.

Realizarea indicatorilor de performanţă

Indicatorii-cheie de performanţă au fost stabiliţi în vederea evaluării măsurii în care proiectul atinge scopurile sale specifice şi obiectivul de dezvoltare ce ţine de îmbunătăţirea disponibilităţii, calităţii şi eficienţei încălzirii în clădirile publice prioritar selectate.

Scopurile specifice care urmau a fi realizate în urma implementării eficiente a componentei termice sînt:

♦ creşterea disponibilităţii încălzirii în instituţiile sociale de importanţă majoră şi în clădirile rezidenţiale;

♦ creşterea eficienţei proceselor de livrare şi consum al încălzirii (prin îmbunătăţirea eficienţei termice, reducerea semnificativă a pierderilor, datorită folosirii tehnologiilor moderne cu performanţă înaltă şi mecanisme de reglare autonomă).

Indicatorii-cheie de performanţă pentru componenta termică au fost elaboraţi de către RM, negociaţi¹⁹ cu BM şi incluşi în Documentul de evaluare a proiectului²⁰. Astfel, potrivit acestuia, pentru componenta termică a PE II, au fost stabiliţi 2 indicatori de performanţă ai impactului şi 3 indicatori ai rezultatului.

______________________

¹⁹ Memorandumul Băncii Mondiale din 16 mai 2002.

²⁰ Documentul de evaluare a Creditului propus Republicii Moldova pentru Proiectul Energetic II, din 30.10.2003, elaborat de către experţii Băncii Mondiale.

Potrivit acordurilor de credit, RM, în calitate de împrumutat, urmează să menţină politicile şi procedurile adecvate, care îi vor permite să monitorizeze şi să evalueze continuu, în conformitate cu indicatorii acceptabili pentru AID, implementarea Proiectului şi atingerea obiectivelor acestuia. Conform prescripţiilor Hotărîrii Guvernului nr.1276 din 21.12.2000, una din sarcinile Unităţii este de a evalua şi a monitoriza performanţele proiectelor. De asemenea, şi în Documentul de evaluare a proiectului este prevăzut că Unitatea monitorizează progresul implementării proiectului în baza indicatorilor de performanţă stabiliţi.

Urmare aplicării procedurilor de audit, s-a relevat că în perioada implementării proiectului (anii 2004-2010), Unitatea a monitorizat un indicator al impactului şi cei trei indicatori ai rezultatului, iar aprecierea unuia dintre indicatori se poate efectua doar teoretic (subiect desfăşurat în continuare).

Realizarea indicatorilor de performanţă ai impactului:

- Sporirea disponibilităţii serviciilor de încălzire în clădirile selectate, de la 0-30 zile pînă la 120 zile pe an, în timpul sezonului de încălzire.

Indicatorul respectiv reflectă realizarea subobiectivului aferent disponibilităţii încălzirii calitative în instituţiile prioritar selectate.

Analiza rapoartelor²¹ prezentate BM şi ME de către Unitate relevă că instalarea centralelor termice autonome noi şi reabilitarea sistemelor au permis realizarea indicatorului respectiv pentru fiecare din obiectele finalizate, deoarece aprovizionarea cu agent termic şi, după caz, cu apă caldă este posibilă pe parcursul întregului an, conectarea la serviciile de termoficare fiind la dispoziţia beneficiarului.

______________________

²¹ Rapoartele de progres prezentate trimestrial Băncii Mondiale de către Unitatea pentru monitorizarea şi implementarea proiectelor în domeniul energeticii.

Valoarea-ţintă a fost stabilită în baza datelor sondajelor sociale incluse în raportul²² întocmit în anul 2000 de către expertul contractat de către BM. De menţionat că, conform normelor în vigoare²³, durata medie a perioadei de încălzire pentru Republica Moldova este de 162 zile. Astfel, valoarea-ţintă a indicatorului menţionat a fost stabilită sub nivelul cerinţelor normative. Mai mult decît atît, specificul sistemelor de termoficare autonome este asigurarea disponibilităţii agentului termic la discreţia gestionarului pe întreaga perioadă a anului.

______________________

²² Raportul de evaluare socială a încălzirii şi utilităţilor publice în Republica Moldova din septembrie 2000.

²³ Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la furnizarea şi utilizarea energiei termice” nr.434 din 09.04.1998; SNIP 23-01-99.

Se remarcă, ca un risc, că lipsa surselor financiare la instituţiile publice gestionare ale sistemelor de termoficare, aprobate la articolul “Energia termică”, afectează disponibilitatea serviciilor calitative de încălzire pentru perioada stabilită.

- Consumul energiei termice specifice (încălzirea spaţiilor) în clădirile reabilitate [W/m²] înainte şi după implementarea proiectului, în condiţiile designului (temperatura în interiorul clădirii +18°, C/afara – 16°C); economii de circa 30%.

Indicatorul respectiv urma să reflecte realizarea subobiectivului aferent calităţii şi eficienţei încălzirii după implementarea proiectului în instituţiile prioritar selectate.

Economiile de 30% reprezintă expresia financiară a reducerii consumurilor de combustibil şi a cheltuielilor de întreţinere a sistemelor, fiind influenţate pozitiv şi de beneficiile financiare obţinute de la Fondul de Carbon pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Deşi Unitatea solicită şi acumulează informaţia respectivă (consumul resurselor energetice şi combustibilului atît cantitativ, cît şi valoric, cheltuielile de mentenanţă a sistemelor de termoficare noi), pînă la momentul actual nu au fost calculate şi generalizate economiile obţinute din perspectiva evaluării realizării indicatorului respectiv nici pentru sistemele de termoficare instalate în perioada anilor 2004-2006.

În anul 2010, experţii Companiei de consultanţă, în Raportul privind impactul asupra mediului²⁴, au inclus un tabel, în care este prezentat consumul specific înainte şi după implementarea proiectului. Aprecierea nivelului de realizare a indicatorului se efectuează în baza unor calcule estimative fundamentate pe experienţa anterioară a experţilor, fapt ce implică o oarecare marjă de eroare, precum şi induce riscul aprecierii neobiective a realizării acestui indicator. Din aceste considerente, echipa de audit concluzionează că, din cauza complexităţii, acest indicator poate fi evaluat doar teoretic.

______________________

²⁴ Raportul privind impactul asupra mediului pentru PE II din 19.03.2010, întocmit de experţii Companiei de consultanţă FVB din 19.03.2010.

Evaluarea realizării indicatorului respectiv, conform relatărilor responsabililor de la Unitate, va fi evaluată după încheierea proiectului.

Indicatorii rezultatului:

- Numărul clădirilor incluse în proiect.

Au fost stabilite 127 clădiri beneficiare. În cadrul componentei termice, de reabilitarea sistemelor de termoficare au beneficiat 64 de instituţii de menire socială şi 43 de blocuri locative (în total, 252 de clădiri), astfel indicatorul menţionat fiind realizat.

- Numărul de studenţi, cadre didactice şi copii din învăţămînt care beneficiază de încălzire calitativă pe parcursul a 120 de zile în timpul sezonului de încălzire.

În cadrul componentei termice a PE II, s-a preconizat că de îmbunătăţirea încălzirii calitative şi eficiente vor beneficia 13,2 mii de elevi, profesori din şcoli şi copii din grădiniţe. Indicatorul menţionat a fost realizat, beneficiind de încălzire la necesitate şi, după caz, de apă caldă pe parcursul anului 27,0 mii de profesori, elevi şi copii.

- Numărul de pacienţi internaţi, personalul medical şi ambulatoriu, care beneficiază de încălzire calitativă pe parcursul a 120 de zile, sau în timpul sezonului de încălzire.

Valoarea-ţintă a indicatorului la finalizarea proiectului a fost de 1,2 mil. persoane. Potrivit datelor preluate din informaţia misiunii de supraveghere a BM, numărul de pacienţi, inclusiv deserviţi în policlinică, precum şi al personalului medical care beneficiază pe an de încălzire calitativă şi eficientă este de 2,0 mil. de persoane, indicatorul respectiv fiind realizat. Depăşirea valorii-ţintă se datorează faptului că în proiect iniţial se preconiza includerea obiectelor de menire socială din raioane, ulterior fiind incluşi şi pacienţii instituţiilor medico-sanitare publice (Spitalul Clinic Republican şi Institutul Oncologic).

Recomandări Unităţii:

16. Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea urgentării procesului de colectare şi generalizare a datelor necesare pentru evaluarea indicatorului de performanţă “Consumul energiei termice specifice (încălzirea spaţiilor) în clădirile reabilitate [W/m²] înainte şi după implementarea proiectului, în condiţiile designului (temperatura în interiorul clădirii +18°, C/afara – 16°C); economii de circa 30% pînă la finele implementării PE II.

La unele instituţii de acelaşi tip au fost proiectate sarcini termice diferite, care au determinat dimensionarea diferenţiată a capacităţilor centralelor termice

În urma acţiunilor de audit la faţa locului, s-a constatat că, în perioada anilor 2004-2006, la centralele termice ale instituţiilor incluse în proiect se instalau, de regulă, cîte două cazane destinate producerii agentului termic şi, după caz, a apei calde menajere, pe cînd în perioada anilor 2007-2011 la centralele termice se instalau cîte 3 cazane. Verificările la faţa locului au relevat că, din cele trei cazane instalate, unul, de regulă, nu funcţiona, fiind de rezervă.

Analiza comparativă a sarcinilor proiectate a relevat că pentru clădirile incluse în proiect capacităţile centralelor termice proiectate diferă:

Sursă: Informaţiile prezentate de către IMSP

Datele din Diagramă relevă că sarcina termică minimală pentru încălzirea 1 m³ al încăperilor este de 0,016 – la Spitalul raional Ocniţa, şi maximală de 0,038 – la Spitalul raional Orhei, sau de 2,4 ori mai mare. Acest fapt a influenţat preţul de cost al sistemelor de termoficare, generînd cheltuieli suplimentare din mijloacele creditului pentru achiziţionarea şi instalarea acestora, totodată determinînd şi un grad scăzut de utilizare a capacităţilor centralelor termice instalate.

Se remarcă că capacităţile termice au fost calculate de către instituţiile de proiectare în baza informaţiilor privind sarcinile termice pe obiecte, elaborate de către consultanţii locali, ulterior proiectele fiind expertizate de către Direcţia verificare şi expertizare a proiectelor de construcţii din cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională fără obiecţii. De asemenea, s-a constatat că la instituţiile preşcolare şi şcolare au fost proiectate sarcini diferite pentru apă caldă la un elev/copil, deşi cantitatea necesară de apă caldă a fost stabilită în baza aceloraşi standarde şi norme de proiectare.

Sursă: Informaţiile prezentate de către instituţiile respective

Datele din Diagramă denotă că sarcinile termice proiectate pentru apă caldă la un elev variază de la 0,44 (Liceul “Mihai Eminescu” din or. Anenii Noi) pînă la 0,72 (Liceul “Ştefan cel Mare” din or.Drochia), ceea ce reprezintă o sarcină proiectată de 1,6 ori mai mare.

S-a constatat, de asemenea, că şi sarcina termică proiectată pentru apă caldă menajeră ce revine unui copil la unele grădiniţe este diferită.

Sursă: Informaţiile prezentate de către instituţiile respective

Datele prezentate în Diagramă denotă că sarcina termică proiectată pentru apă caldă la un elev variază între 0,53 (Grădiniţa nr.5 din or.Drochia) şi 1,01 (Grădiniţa nr.9 din aceeaşi localitate), ceea ce în raport reprezintă o sarcină de 2 ori mai mare. Acest fapt a generat costuri suplimentare la achiziţionarea şi instalarea utilajului necesar pentru producerea apei calde menajere.

Totodată, în unele instituţii gradul de utilizare a capacităţilor instalate atît pentru încălzire, cît şi pentru apă caldă este redus. Se remarcă că, potrivit concluziei expertului în audit energetic, doctor în tehnică, puterile termice, îndeosebi pentru apă caldă menajeră, sînt supradimensionate, aceasta fiind şi una din cauzele utilizării reduse a capacităţii instalaţiilor.

Se menţionează, de asemenea, că capacităţile respective sînt calculate ţinîndu-se cont atît de suprafeţele instituţiilor (inclusiv cele neutilizate), cît şi de numărul de elevi conform proiectului, însă, în realitate, completarea cu elevi a instituţiilor de învăţămînt este la un nivel scăzut. Ca urmare, în unele instituţii nu sînt utilizate eficient suprafeţele încălzite, instituţiile suportînd cheltuieli, care nu au acoperire financiară, ţinîndu-se cont de faptul că cheltuielile pentru întreţinerea instituţiilor sînt stabilite reieşind din numărul de elevi înmatriculaţi. Din aceeaşi cauză, şi capacităţile termice pentru apă caldă nu sînt utilizate la nivelul stabilit. În acest context, se exemplifică că nivelul mediu de completare cu elevi a capacităţilor de proiect la 10 instituţii şcolare incluse în PE II este de 46,3%, inclusiv pentru 4 licee indicele dat este mai mic de 35%, ceea ce influenţează şi gradul de utilizare a capacităţilor instalate.

Recomandări consiliilor raionale:

17. Să întreprindă măsuri de utilizare eficientă a suprafeţelor instituţiilor de învăţămînt, inclusiv privind optimizarea cheltuielilor destinate întreţinerii acestora.

Investiţiile efectuate în sistemele de termoficare ale

unor instituţii nu aduc beneficiile scontate

Misiunea de audit a constatat că, datorită managementului necorespunzător al unor instituţii care au beneficiat de reabilitarea sistemelor de termoficare, lipsei mijloacelor financiare necesare pentru reparaţia clădirilor, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor legate de achiziţionarea surselor de termoficare, nu se utilizează eficient atît spaţiile, cît şi utilajul instalat, în rezultat acesta, aflîndu-se în condiţii nefavorabile, se deteriorează. Totodată, bugetul suportă cheltuieli pentru achitarea creditelor şi a dobînzilor aferente, iar pentru o parte din utilajul instalat şi neutilizat se calculează şi uzura.

În contextul celor expuse, se exemplifică că:

♦ Blocul atelierului Liceului “Ştefan Vodă” nu se utilizează din anul 2005, deoarece necesita investiţii substanţiale pentru reparaţia capitală. Cu toate acestea, blocul a fost inclus în proiect şi s-au efectuat cheltuieli, în anul 2010, în sumă de 300,0 mii lei, pentru instalarea punctului termic şi a reţelelor acestuia, utilajul nefiind utilizat.

♦ În aceeaşi ordine de idei, Blocul C al Liceului “Boiarniţchii” din oraşul Drochia a fost inclus în proiect în anul 2009, deşi nu era şi nu este exploatat, necesitînd reparaţii capitale. Valoarea mijloacelor investite pentru conectarea blocului menţionat la centrala termică constituie 373,0 mii lei.

♦ Deşi Blocul curativ 2 al Spitalului raional Leova nu era utilizat de la începutul anilor 2000 şi necesita reparaţie capitală, acesta a fost inclus în proiect în anul 2005, fără a fi reparat, fiind utilizate surse creditare în sumă de 402,2 mii lei pentru instalarea punctului termic şi a reţelelor externe de distribuţie.

♦ Pe parcursul a mai mult de 5 ani de la instalarea sistemelor termice noi (anul 2006), la Grădiniţa nr.10 din oraşul Făleşti nu se utilizează un bloc cu suprafaţa totală de 1330 m², pentru care au fost efectuate investiţii în valoare de 312,0 mii lei.

♦ Punctele termice individuale cu valoarea de 150,4 mii lei, destinate blocurilor Bibliotecii şi Centrului de creaţie din or.Făleşti, nu se utilizează pe parcursul a mai mult de 4 ani, blocurile menţionate fiind asigurate cu agent termic prin conectarea directă la centrala termică, fără utilizarea punctelor termice respective.

Ţinîndu-se cont de faptul că punctele termice nu sînt utilizate, se pune la îndoială necesitatea angajării creditului în vederea instalării acestora, luîndu-se în calcul faptul că creditul urmează a fi rambursat, inclusiv dobînda calculată.

♦ În majoritatea instituţiilor vizitate, sistemele de producere a apei calde se utilizează la un nivel redus, cauzele fiind lipsa surselor financiare pentru achitarea serviciilor respective şi lipsa sau starea deplorabilă a reţelelor interne de distribuţie a apei calde la unele instituţii, astfel capacităţile sistemelor instalate în acest scop fiind utilizate ineficient.

N-au fost alese cele mai optimale şi eficiente variante ale instalaţiilor,

care ar fi generat economii ale surselor creditare

♦ Pentru implementarea componentei termice a PE II, îmbunătăţirea alimentării cu energie termică a 4 instituţii medico-sanitare publice (Spitalul Clinic Republican, Institutul de Cardiologie, Institutul Oncologic şi Centrul pentru Plasarea şi Reabilitarea Copiilor de Vîrstă Fragedă), MF a încheiat cu Ministerul Sănătăţii, în anul 2005, un acord privind alocarea mijloacelor financiare în sumă de 3,3 mil.dolari SUA.

În urma acţiunilor de audit întreprinse, s-a relevat că au fost utilizate ineficient mijloace în sumă de 2,9 mil.lei pentru achiziţionarea şi instalarea cazanelor de aburi. Conform probelor obţinute în cadrul auditului, cele 4 instituţii subordonate Ministerului Sănătăţii, incluse în PE II, în anul 2004, au înaintat demersuri Ministerului Sănătăţii, solicitînd instalarea unor centrale termice autonome, care ar produce încălzire, apă caldă şi abur tehnologic. Necesitatea instalării centralelor autonome era justificată prin faptul că, începînd cu anii 1996-1997, S.A. “Termocom” nu mai livra acestora apă caldă menajeră, iar încălzirea clădirilor se începea toamna tîrziu şi se sista primăvara devreme, din care cauză temperatura în încăperile spitalelor şi ale Centrului pentru Plasarea şi Reabilitarea Copiilor de Vîrstă Fragedă era sub normele stabilite. Reţelele interne şi externe de distribuţie ale Spitalului Clinic Republican şi Institutului Oncologic erau deteriorate şi necesitau a fi înlocuite.

Comisia guvernamentală, analizînd solicitările instituţiilor şi argumentele aduse de S.A. “Termocom”, care era împotriva debranşării de la încălzirea centralizată a instituţiilor nominalizate (a celor mai mari consumatori ai Centralei termice “Sud”, din sectorul “Malina Mică”, deoarece aceasta condiţiona creşterea bruscă a tarifelor pentru consumatorii particulari), a decis că prioritară pentru instituţiile respective este asigurarea cu apă caldă şi abur, iar pentru Spitalul Clinic Republican şi Institutul Oncologic este necesară şi înlocuirea reţelelor externe şi sistemelor interne de distribuţie. Comisia a propus instalarea la Spitalul Clinic Republican (inclusiv Institutul de Cardiologie), Institutul Oncologic şi la Centrul pentru Plasarea şi Reabilitarea Copiilor de Vîrstă Fragedă a 3 centrale termice cu cazane de aburi pentru producerea apei calde şi a aburului în scopuri tehnologice.

Tot din sursele creditare, la Spitalul Clinic Republican şi Institutul Oncologic au fost înlocuite reţelele interne de distribuţie.

Varianta instalării a 2 centrale termice dotate cu cazane de abur pentru Spitalul Clinic Republican şi Institutul Oncologic a fost găsită cea mai optimală în baza studiului de fezabilitate realizat de către experţii Companiei de consultanţă, decizia finală fiind luată de către Comitetul de Supraveghere al Unităţii la 11.03.2005.

Centralele termice ale Spitalului Clinic Republican şi Institutului Oncologic, dotate cu cîte 3 cazane de abur, au fost prevăzute în scopul producerii aburului pentru necesităţi tehnologice (spălătorii şi sterilizare) şi apei calde menajere, precum şi pentru a servi ca rezervă de alimentare cu agent termic pentru încălzire.

Potrivit menţiunilor experţilor care au asistat misiunea de audit, pierderile specifice de energie la transformarea aburului în agent termic şi apă caldă sînt de 1,5 ori mai mari decît în cazul cazanelor de apă, generînd corespunzător consumuri şi cheltuieli mai mari. Cazanele de abur se instalează numai daca este necesar aburul pentru consumatorii tehnologici, sau pentru deservirea gospodăriei de păcură (cînd cazanele ard păcura), şi sînt mai costisitoare decît cele de apă fierbinte, necesitînd surse suplimentare la deservire, precum şi mai periculoase în exploatare.

Instituţiile menţionate utilizează în scopuri tehnologice doar 20% din capacităţile cazanelor pentru producerea aburului (Spitalul Clinic Republican – numai pentru sterilizare, iar Institutul Oncologic – pentru spălătorie şi sterilizare), iar restul – pentru producerea apei calde şi, după caz, încălzire de rezervă. Atît în opinia experţilor, cît şi a şefilor serviciilor tehnice de la instituţii, cea mai optimală variantă ar fi fost instalarea a cîte un cazan cu capacitatea de cel mult 2 tone aburi/oră şi a cîte 2 cazane de apă pentru producerea apei calde şi a încălzirii de rezervă.

Se remarcă că aprecierea incorectă a tipului cazanelor (inclusiv a procesului de transformare a aburului în agent termic şi apă caldă menajeră) a implicat costuri suplimentare pentru achiziţionarea cazanelor de aburi şi a utilajelor aferente, care sînt mai costisitoare faţă de cele de apă, precum şi consumuri excesive de energie.

În condiţiile în care, pentru a asigura necesarul de abur tehnologic la centralele termice ale Spitalului Clinic Republican şi Institutului Oncologic, se instalau cîte un cazan de aburi, iar pentru producerea apei calde şi a agentului termic de rezervă – cîte două cazane de apă de aceeaşi capacitate, din sursele creditului destinat implementării PE II puteau fi economisite mijloace financiare în sumă de 2,9 mil.lei, numai din diferenţa de preţuri ale cazanelor, iar ţinînd cont de faptul că cazanele de aburi înregistrează consumuri de gaze mai mari, puteau fi economisite surse şi din micşorarea consumurilor.

Se denotă că centrala termică a Spitalului Clinic Republican (dată în exploatare în anul 2008) a fost prevăzută şi pentru aprovizionarea cu aburi în scopuri tehnologice şi cu apă caldă menajeră a Clinicii Institutului de Cardiologie. În scopul conectării acesteia la centrala termică respectivă, din sursele creditului au fost efectuate cheltuieli în sumă de 1,4 mil.lei, pentru instalarea reţelelor externe de distribuţie şi a punctului termic individual. Utilajul respectiv practic nu a fost utilizat, din cauza că Institutul de Cardiologie a refuzat, încă de la etapa iniţială, primirea aburului pentru producerea apei calde menajere, deoarece preţul acesteia este de circa 2,5 ori mai mare faţă de preţul apei încălzite la boilerele electrice de care dispunea institutul. În consecinţă, Institutul de Cardiologie obţine anual economii de mijloace financiare de circa 0,8 mil.lei.

♦ De asemenea, Azilul pentru persoanele cu dezabilităţi în etate din or.Leova, amplasat într-un bloc al Spitalului raional Leova, care a fost asigurat cu agent termic de la centrala acestuia în perioada anilor 2005-2007, a refuzat serviciile respective, deoarece spitalul, în scopuri de economie, începea sezonul de încălzire tîrziu şi îl sista devreme, precum şi din motivul lipsei apei calde menajere.

Se remarcă că pentru reabilitarea sistemului de termoficare a Azilului au fost utilizate ineficient surse creditare în sumă de 214,3 mii lei, care sînt rambursate de către Consiliul raional Leova, inclusiv dobînda calculată, iar Consiliul raional a mai efectuat cheltuieli suplimentare pentru instalarea încălzirii autonome în blocul Azilului în sumă de 43,1 mii lei.

♦ În scopul aprovizionării cu agent termic a 33 de apartamente din or. Ştefan Vodă (din 56 de apartamente amplasate în 2 blocuri de locuit, 23 apartamente dispuneau de încălzire autonomă), incluse în PE II, au fost prevăzute sarcini termice cu capacitatea centralei termice de 955 kW. De asemenea, s-au construit reţele externe de distribuţie şi 2 puncte termice. Pentru toate acestea au fost utilizate surse din credit în sumă de 1,8 mil.lei, ceea ce, în medie, constituie cîte 55,0 mii lei pentru fiecare apartament, nefiind prevăzută înlocuirea sistemelor interne de aprovizionare cu încălzire şi apă caldă.

Se remarcă că consiliul raional n-a ţinut cont de faptul că un număr impunător de apartamente dispunea de încălzire autonomă şi că puteau fi instalate cazane autonome şi în celelalte apartamente (preţul de piaţă al cărora este de circa 16,0 mii lei). Astfel, în cazul luării deciziei de către consiliul raional privind implementarea ultimei opţiuni, din sursele creditare s-ar fi putut economisi circa 1,0 mil.lei (fără a fi luate în calcul şi dobînzile aferente).

Deficienţele în funcţionarea sistemelor de încălzire

au generat cheltuieli suplimentare beneficiarilor

♦ Numai după 4 sezoane de exploatare, un cazan instalat (în anul 2005) din sursele creditare la Spitalul raional Leova s-a defectat şi nu mai poate fi exploatat. Astfel, investiţia din credit în valoare de circa 170,0 mii lei, destinată procurării şi instalării cazanului respectiv, termenul de exploatare a căruia este de cel puţin 10 ani, n-a adus beneficiile scontate. Nefiind stabilită cauza şi fără a fi calculată uzura, bunul a fost scos din uz. În luna septembrie 2010, din sursele consiliului raional a fost procurat şi instalat un cazan nou, în schimbul celui defectat, pentru care s-au efectuat cheltuieli în sumă de 183,9 mii lei.

Pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemului de termoficare respectiv, era necesară instalarea unui punct termic suplimentar, astfel Spitalul raional Leova, în anul 2009, fiind nevoit să contracteze proiectarea şi instalarea unui punct termic suplimentar, pentru care au fost efectuate cheltuieli în sumă de 291,1 mii lei, inclusiv din contul Consiliului raional Leova – 256,3 mii lei, şi din sursele proprii – de 34,8 mii lei.

În acest context, sursele creditare în sumă de 170,0 mii lei au fost utilizate ineficient, iar ţinînd cont de dobînda aferentă (25,5 mii lei), suma totală utilizată ineficient constituie 195,5 mii lei. Concomitent, din contul bugetului public naţional, pentru înlăturarea deficienţelor din sistemul de încălzire au fost cheltuite suplimentar mijloace în sumă totală de 475,0 mii lei.

♦ Consorţiul condus de S.A. “Horus”, care era responsabil de instalarea centralelor termice în anul 2008 la Spitalul Clinic Republican şi la Institutul Oncologic, nu şi-a îndeplinit corespunzător obligaţiile contractuale, centralele termice nefiind testate şi puse în exploatare utilă în termenele stabilite de contract. S.A. “Horus” a refuzat să execute lucrările restante şi să remedieze defecţiunile depistate în perioada de garanţie, din cauza că Unitatea a aplicat, în temeiul clauzelor contractuale, sancţiuni pentru nefinalizarea în termen a lucrărilor, prin reţinerea ultimei plăţi în mărime de 10% din valoarea contractului, ceea ce a constituit 106,8 mii euro şi 96,9 mii USD.

Din aceste considerente, instituţiile au fost nevoite să contracteze lucrările respective cu alţi executori, achitînd din cont propriu mijloace financiare în sumă de 390,3 mii lei. Se remarcă că Unitatea a informat MS despre necesitatea activării garanţiei bancare, în scopul acoperirii cheltuielilor care urmau a fi suportate, însă acesta nu a întreprins măsurile de rigoare.

Şedinţele Comitetului de supraveghere al Unităţii nu au avut un caracter regulat

Potrivit pct.16 şi pct.22¹ din Hotărîrea nr.1276 din 21.12.2000, Comitetul de supraveghere este responsabil de: promovarea politicii şi principiilor generale care reglementează activitatea Unităţii; examinarea şi aprobarea rapoartelor semestriale şi anuale ale Unităţii privind evaluarea implementării proiectelor şi a dărilor de seamă ale directorului Unităţii; direcţionarea generală a implementării proiectului; apărarea intereselor beneficiarilor de proiect; asigurarea transparenţei la utilizarea fondurilor. Şedinţele Comitetului de supraveghere se convoacă cel puţin o dată în semestru.

Analiza proceselor-verbale ale Comitetului de supraveghere au relevat faptul că, în perioada implementării PE II, şedinţele Comitetului nu au avut caracter regulat, acesta întrunindu-se în 7 ani de 8 ori, iar în anii 2006, 2007 şi 2009 n-au avut loc astfel de şedinţe, astfel Comitetul neexecutîndu-şi responsabilităţile de supraveghere a Unităţii. Nici în una din şedinţele desfăşurate n-au fost examinate şi aprobate rapoartele semestriale şi anuale ale Unităţii privind evaluarea implementării proiectelor, precum şi dările de seamă ale directorului Unităţii. Ca urmare, n-a fost asigurat un control permanent asupra utilizării eficiente a mijloacelor creditului şi monitorizării implementării Proiectului Energetic II.

Managerii de proiect n-au monitorizat corespunzător implementarea contractelor

Potrivit ACD²⁵, municipiile-participante (beneficiarii) desemnează managerul proiectului, cu termenii de referinţă, calificările şi experienţa acceptabile pentru AID, care este responsabil de administrarea activităţilor ce urmează a fi îndeplinite la Partea B a Proiectului. Condiţiile generale ale contractelor încheiate în cadrul PE II, conform normelor stabilite de BM, stipulează că în atribuţiile managerului de proiect intră verificarea şi coordonarea documentaţiei de proiect, precum şi verificarea executării şi recepţionării lucrărilor.

______________________

²⁵ Punctul 1 al Părţii C “Condiţiile pentru implementare” din Acordul de credit pentru dezvoltare (Proiectul Energetic II) dintre Guvernul Republicii Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare, semnat la 04 decembrie 2003. Creditul 3833 MD.

Misiunea de audit a relevat că la unele dintre obiectele de menire socială vizitate nu a fost respectată procedura de acceptare a lucrărilor, certificatele de finalizare a lucrărilor fiind semnate fără efectuarea inspecţiei de rigoare, fapt confirmat de depistarea la faţa locului a abaterilor de la documentaţia de proiect pe componenta termomecanică. Cauza acceptării lucrărilor nefinalizate se datorează: (i) calificării neadecvate a unor manageri de proiect; (ii) lipsei unor contracte de executare a lucrărilor în limba oficială (inclusiv în perioada anilor 2009-2011); şi (iii) executării necorespunzătoare a obligaţiilor stabilite.

Astfel, din cei 11 manageri de proiect numiţi pentru monitorizarea implementării proiectului la instituţiile supuse auditului, 3 nu deţin calificarea necesară.

Se relevă faptul că contractele de executare a lucrărilor au fost prezentate beneficiarilor în limba engleză, fapt care, în unele cazuri, nu a permis managerilor de proiect cunoaşterea exhaustivă a drepturilor şi îndatoririlor acestora.

E necesar de menţionat că la obiectele de menire socială a 5 raioane din cele 9 vizitate, au fost depistate abateri de la executarea lucrărilor potrivit documentaţiei de proiect, deşi certificatele de finalizare a lucrărilor erau semnate de către managerii de proiect. În acest context, exemplificăm că:

♦ centralele termice de la: Liceele “V.Boiarniţchii” şi “Ştefan cel Mare” din or.Drochia, precum şi cele instalate la Grădiniţa nr.3 şi Liceul “Ştefan Vodă” au fost puse în exploatare fără sisteme antiincediu;

♦ la centrala termică a Liceului “Ştefan cel Mare” din or.Drochia nu a fost construit grupul sanitar prevăzut de proiect;

♦ la centrala termică a Liceului “ I.Vazov” din or.Taraclia şi la centrala veche a Spitalului raional Drochia nu au fost instalate sistemele de încălzire;

♦ la centralele termice ale Spitalului raional Leova şi Liceului “L.Tolstoi”, date în exploatare în anul 2005, lipsesc contoarele termice;

♦ la majoritatea instituţiilor contoarele termice au fost instalate după darea în exploatare a centralelor termice;

♦ la unele puncte termice nu au fost instalate sistemele de ventilare prevăzute de proiect;

♦ la punctele termice ale unor instituţii nu au fost livrate, instalate sau lipseau pompe de drenaj, de alimentare pe linia de adaos şi de recirculare: or.Taraclia – 5 pompe (livrate la 06.09.2011, după vizita misiunii de audit); or. Ştefan Vodă – 6 pompe; or. Anenii Noi – 8 pompe (livrate la 30.06.2011, după vizita misiunii de audit);

♦ la unele din obiectele vizitate lipsesc ventile, presostate, supape de siguranţă, atenuatoare de vibraţii etc.

Se relevă că managerii de proiect au acceptat sistemele de termoficare fără a documenta şi a cere de la antreprenori să înlăture deficienţele, fapt ce a generat, în unele cazuri, achitarea integrală a sumelor contractate, fără ca antreprenorii să-şi execute unele obligaţiuni contractuale, prin ce consiliile raionale n-au contribuit pe deplin la asigurarea fiabilităţii sistemelor de termoficare.

Recomandări consiliilor raionale:

18. Să instituie o comisie care să verifice lucrările executate în corespundere cu documentaţia de proiect coordonată, în scopul depistării neajunsurilor, şi să ceară de la antreprenor remedierea tuturor deficienţelor constatate.

Recomandări Unităţii:

19. Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea traducerii contractelor care sînt în stadiu de executare, în scopul cunoaşterii de către managerii de proiect a drepturilor şi obligaţiilor acestora.

Înregistrarea în evidenţa contabilă a creditului şi a bunurilor instalate

din sursele creditare s-a efectuat cu nerespectarea cadrului legal

Legea contabilităţii²⁶ interzice deţinerea activelor şi surselor fără reflectarea acestora în contabilitate.

______________________

²⁶ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, art.17 “Reguli generale privind contabilitatea elementelor patrimoniale”.

În cadrul auditului s-a relevat că:

♦ mijloacele împrumutate de către 7 consilii raionale pentru implementarea componentei termice a PE II, în sumă de 90,1 mil.lei (Orhei – 7,9 mil.lei, Ocniţa – 8,6 mil.lei, Cantemir – 3,7 mil.lei, Taraclia – 14,6 mil.lei, Anenii Noi – 13,3 mil.lei, Drochia – 27,7 mil.lei, Ştefan Vodă – 14,3 mil.lei), sînt înregistrate numai în evidenţa contabilă a Direcţiilor generale finanţe ale consiliilor raionale, nefiind reflectate în evidenţa Aparatelor preşedinţilor raioanelor, sau, după caz, a primăriilor oraşelor. Ultimele n-au reflectat în evidenţă bunurile şi lucrările executate din mijloacele creditului pe parcursul recepţionării acestora de către managerii de proiect, urmare acestui fapt nefiind formată corespunzător valoarea mijloacelor fixe. În consecinţă, sistemele de termoficare instalate din contul creditului n-au fost transmise şi înregistrate corespunzător în evidenţa gestionarilor, totodată necalculîndu-se corect uzura. Dobînzile achitate nu sînt atribuite la valoarea mijloacelor fixe achiziţionate şi instalate din contul creditului. Bunurile intrate din credit şi transmise în gestiune economică entităţilor n-au fost depuse în capitalul social al acestora, respectiv nefiind majorată cota de participare a autorităţilor locale fondatoare.

♦ MS, Aparatele preşedinţilor raioanelor şi primăriile care au beneficiat de împrumuturi nu au respectat cadrul normativ²⁷ ce ţine de reflectarea în evidenţa contabilă a mijloacelor fixe achiziţionate şi instalate din contul creditului. Bunurile intrate din sursele creditare urmau a fi înregistrate prin formarea obiectelor de inventar separate pentru centralele termice, precum şi pentru reţelele externe de distribuţie, iar valoarea reţelelor interne şi punctelor termice individuale urma a fi reflectată la majorarea valorii clădirilor în care au fost instalate. De regulă, suma totală a investiţiilor s-a înregistrat la un singur obiect de inventar – centrala termică. În mod similar, în valoarea de intrare a clădirii centralei termice a Institutului Oncologic au fost incluse cheltuielile de montare, instalare, transport ale tuturor obiectelor de inventar, în consecinţă, valoarea de intrare a acesteia fiind neîntemeiat majorată cu 9,0 mil.lei. De asemenea, suma de 583,4 mii lei aferentă cheltuielilor de transport, asigurare, instalare a utilajului destinat sistemului de termoficare a Centrului pentru Plasarea şi Reabilitarea Copiilor de Vîrstă Fragedă a fost înregistrată neîntemeiat la majorarea valorii clădirii fostului punct termic în care a fost amplasată noua centrală termică. Cele menţionate se datorează faptului că MS n-a transmis valoarea bunurilor separat pe obiecte de inventar, cu includerea corespunzătoare şi a cheltuielilor aferente.

______________________

²⁷ Ordinul Ministerului Finanţelor cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin ordinul MF nr.93); Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.338 din 21 martie 2003

♦ Majoritatea bunurilor instalate nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă a beneficiarilor la momentul punerii în funcţiune utilă a acestora, fapt ce a condiţionat, în unele cazuri, necalcularea uzurii, iar în altele – calcularea incorectă a acesteia.

♦ Se exemplifică că, deşi sistemele de termoficare ale beneficiarilor Consiliilor raionale: Orhei – în valoare de 7,9 mil.lei, Ocniţa – de 8,6 mil.lei, Cantemir – de 4,4 mil.lei, Taraclia – de 14,6 mil.lei, Anenii Noi – de 13,3 mil.lei, Drochia – de 27,7 mil.lei şi Ştefan Vodă – de 14,3 mil.lei au funcţionat în perioada de încălzire 2010-2011, valoarea acestora nu s-a înregistrat în evidenţa contabilă a beneficiarilor la bilanţul cărora se numără blocurile incluse în proiect. Pentru perioada de exploatare menţionată n-a fost calculată uzura acestora. În contextul celor expuse, rapoartele financiare ale instituţiilor menţionate nu oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiilor financiare.

♦ Unele instituţii nu au asigurat respectarea normelor²⁸ ce ţin de reflectarea la costul obiectelor a dobînzilor aferente împrumuturilor, care reglementează că dobînzile aferente împrumuturilor (la capitalizarea acestora) se includ în costul obiectelor. De fapt, n-au reflectat la costul obiectelor dobînda achitată, după cum urmează: Consiliul raional Cantemir – în sumă de 466,4 mii lei; Aparatul preşedintelui raionului Făleşti – 287,0 mii lei; Consiliul raional Leova – 237,0 mii lei; primăria or.Făleşti – 407,0 mii lei. Neatribuirea dobînzii achitate la valoarea obiectelor fixe formate din investiţiile efectuate din credit generează micşorarea cheltuielilor reale ce ţin de formarea acestora, a valorii de bilanţ a mijloacelor fixe, precum şi necalcularea uzurii corespunzător sumelor respective.

______________________

²⁸ pct.196 alin.(3) din Instrucţiunea aprobată prin ordinul MF nr.93.

♦ N-a fost aplicată corect rata de schimb valutar la calcularea echivalentului în valută naţională al valorii sistemelor de termoficare instalate la Gimnaziul “M.Eminescu” şi Grădiniţa de copii nr.3 ale Primăriei or.Cantemir, ceea ce a condiţionat diminuarea neîntemeiată a valorii de bilanţ a acestora cu 358,1 mii lei.

Cele menţionate sînt cauzate de faptul că factorii de decizie n-au respectat actele normative care reglementează domeniul vizat şi că n-a existat o conlucrare eficientă între managerii de proiect şi contabilii-şefi în vederea înregistrării corespunzătoare a mijloacelor fixe.

Recomandări consiliilor raionale:

20. Să adopte decizii privind transmiterea către instituţiile beneficiare a bunurilor achiziţionate şi instalate din sursele creditului, care să fie însoţite de documentele corespunzătoare, cu indicarea bunurilor pe tipuri, conform Clasificatorului mijloacelor fixe.

21. Să elaboreze proceduri ale controlului intern în domeniul înregistrării în evidenţa contabilă a bunurilor pe obiecte separate, după cum prevede cadrul normativ, inclusiv ce ţine de conlucrarea eficientă între managerii de proiect şi contabilii-şefi.

Consiliile raionale nu dispun de mijloace pentru

rambursarea creditelor contractate din PE II

Acordul de credit pentru dezvoltare (Proiectul Energetic II) a fost încheiat între RM (în persoana MF) şi AID, MF fiind responsabil de rambursarea creditului contractat.

În Acordul de credit este prevăzut că MF şi municipiile beneficiare urmează să încheie Acorduri de recreditare, conform cărora ultimele urmau să achite creditul şi dobînzile din sursele de venituri proprii în aşa mod, ca bugetul de stat să-şi recupereze cheltuielile efectuate pentru rambursarea datoriei externe. Conform condiţiilor contractelor de recreditare încheiate între MF şi consiliile raionale, drept garanţie de rambursare a împrumutului servesc defalcările sumelor din veniturile generale de stat pentru bugetul raional şi transferurile din fondul de susţinere financiară a bugetului respectiv.

În cadrul auditului s-a relevat că, de fapt, în perioada anilor 2006-2010, plăţile aferente rambursării creditului şi dobînzii pentru componenta termică a PE II au fost efectuate direct de la bugetul de stat – pentru instituţiile din cadrul MS, iar pentru consiliile raionale – prin defalcările sumelor din veniturile generale de stat pentru bugetul raional (mijloacele au fost prevăzute expres prin calcule la stabilirea rapoartelor între bugetul de stat şi bugetele UAT, ca cheltuieli de bază). Astfel, în aceste scopuri, de la bugetul de stat au fost alocate mijloace în sumă de 14,4 mil.lei, inclusiv pentru plata dobînzilor – 5,8 mil.lei, şi pentru rambursarea creditului – 8,6 mil.lei. În contextul celor expuse, bugetul de stat nu şi-a recuperat cheltuielile efectuate pentru rambursarea datoriei externe, după cum prevăd Acordurile de recreditare.

În cadrul auditului s-a relevat că consiliile raionale nu dispun de surse pentru plata dobînzilor şi a creditului, ţinîndu-se cont de faptul că veniturile proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale în structura acestora, pentru ultimii 3 ani, constituie 15-25%.

Recomandări consiliilor raionale:

22. Să întreprindă măsuri în vederea sporirii veniturilor UAT, precum şi optimizării cheltuielilor în scopul asigurării capacităţilor de rambursare a creditelor şi dobînzilor aferente.

CONCLUZIE GENERALĂ

Generalizînd cele expuse la componenta termică a PE II, se poate menţiona că obiectivul de dezvoltare al acesteia privind îmbunătăţirea disponibilităţii, calităţii şi eficienţei încălzirii şi alimentării cu apă caldă a clădirilor prioritar selectate prin reconstrucţia complexă a sistemelor de producere, distribuţie şi consum al energiei termice, folosind tehnologii moderne, în mare parte, a fost atins. Astfel, în 53 de instituţii preşcolare, de învăţămînt şi medicale, incluse în proiect etc., s-a îmbunătăţit simţitor calitatea aprovizionării cu agent termic, iar unele dintre acestea au beneficiat şi de apă caldă. Implementarea PE II în localităţile în care sistemele vechi funcţionau pe bază de cărbune, mazut sau păcură a fost utilă şi din punct de vedere ecologic, avînd ca rezultat reducerea emisiilor de substanţe nocive în atmosferă.

Totodată, se relevă că au fost cheltuite iraţional surse creditare în sumă de 8,4 mil.lei pentru înlocuirea sistemelor de termoficare la instituţiile care dispuneau de sisteme funcţionabile, sau care necesitau investiţii nesemnificative pentru darea în exploatare a celor existente, precum şi din cauza neselectării celor mai optimale şi eficiente variante ale instalaţiilor. Instalarea sistemelor performante de termoficare în clădiri nereabilitate termic afectează capacitatea acestora de a produce agent termic în condiţii de eficienţă, iar includerea în proiect a unor clădiri neutilizate care necesită reparaţii capitale a generat neexploatarea utilajului în valoare de 1,5 mil.lei, investiţiile respective neaducînd beneficiile scontate. În unele instituţii nu sînt utilizate eficient suprafeţele încălzite, acestea suportînd cheltuieli care nu au acoperire financiară. Din necesitatea de a economisi surse financiare pentru achitarea serviciilor, sau din lipsa reţelelor interne de distribuţie, precum şi datorită stării deplorabile a acestora, unele instituţii nu utilizează sau utilizează ineficient sistemele de producere a apei calde. N-a fost respectat cadrul legal ce ţine de reflectarea în evidenţa contabilă a creditelor şi a mijloacelor fixe achiziţionate şi instalate din sursele creditului.

În contextul celor expuse, se relevă că consiliile raionale cărora le revine responsabilitatea asupra utilizării şi implementării eficiente şi conform destinaţiei a împrumutului recreditat, precum şi asupra asigurării calităţii lucrărilor efectuate, nu şi-au exercitat corespunzător atribuţiile respective.

NOŢIUNI PRINCIPALE

Cerere de tragere a mijloacelor – cerere înaintată în adresa AID de către UCIMPE, cu solicitarea transferării mijloacelor la contul indicat în ea.

Debursare – cheltuire.

Disponibilitate – probabilitatea ca la un anumit moment un dispozitiv să se găsească în stare de funcţionare.

Drepturi Speciale de Tragere – instrument monetar internaţional ce serveşte ca Etalon monetary, care constituie un mijloc de echilibrare a lichidităţii internaţionale, de evitare atît a deflaţiei, cît şi a inflaţiei.

EMS – sistem de instrumente asistate de calculator, utilizate de către operatorii de reţele electrice pentru a monitoriza, a controla şi a optimiza performanţele de producţie şi /sau de transport şi de sistem.

Fiabilitate – proprietatea unui dispozitiv de a îndeplini o funcţie impusă în condiţii date, într-un interval de timp dat.

Gestiunea energiei termice – totalitatea activităţilor de înregistrare şi urmărire a livrărilor de agenţi termici (abur, apă fierbinte şi apă caldă) la consumatorii finali, cu referire la cantitate, calitate, grad de asigurare.

Indicatori de performanţă – parametrii ale căror niveluri de realizare se stabilesc.

Instalaţie de alimentare cu energie termică – totalitatea instalaţiilor de producere, transport şi distribuţie a energiei termice executate în scopul asigurării consumatorului cu aceasta.

Instalaţie de producere a energiei termice – totalitatea instalaţiilor care produc abur, apă fierbinte sau apă caldă.

Instalaţie de transport şi distribuţie a energiei termice sau reţele termice – ansamblul de conducte, instalaţii de pompare şi de alte instalaţii auxiliare, cu ajutorul cărora se transportă, continuu şi în regim controlat, energia termică de la producători la consumatori.

Monitorizare – măsurare/determinare continuă a unor indicatori şi raportarea acestora la un set de valori prestabilite, în scopul de a identifica deviaţii sau excepţii de la rezultatele normale sau anticipate.

MMS – efectuează stocarea şi managementul datelor pe termen lung, care sînt livrate de sistemele de contorizare.

Reabilitarea clădirilor – operaţiuni efectuate asupra unor clădiri, după o perioadă de exploatare, cu scopul de a restabili caracteristicile tehnice şi de eficienţă ale acestora.

Reţea termică – ansamblu de conducte, instalaţii de pompare şi de alte instalaţii auxiliare, cu ajutorul cărora se transportă continuu şi în regim controlat energia termică.

RTU – realizează conexiunea cu echipamentele supravegheate, citesc starea acestora (cum ar fi poziţia deschis/închis a unui releu sau a unei valve), citesc mărimile măsurate, cum ar fi: presiunea, debitul, tensiunea sau curentul; pot controla echipamentele, trimiţînd semnale, cum ar fi cel de închidere a unui releu sau a unei valve;

REF54x – terminalele din Seriile REF 541, REF 543 şi REF 545 (denumite în continuare în funcţie de numărul de intrări/ieşiri) sînt concepute pentru a exercita funcţiile de securitate, control local şi la distanţă, de semnalizare, de măsurare şi monitorizare (control) de diferite tipuri de conexiuni în reţeaua de 6 ... 35 kV, la staţii de clasă de înaltă de tensiune de 110 ... 500 kV, precum şi la staţii de distribuţie auxiliară, ca o protecţie primară sau de back-up.

SCADA – sistem informaţional modern de colectare, înregistrare a datelor, destinat urmăririi şi conducerii operative a proceselor industriale, în baza datelor achiziţionate online.

Studiu de fezabilitate – documentaţia tehnico-economică, care stabileşte principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii, pe baza fundamentărilor făcute în studiul de prefezabilitate asupra necesităţii şi oportunităţi realizării acestuia, şi cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi economice ce urmează a fi supuse aprobării.

Anexa nr.1

Domeniul de aplicare a auditului şi metodologia

▪ Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2011, a iniţiat auditul performanţei Proiectului Energetic II, pentru a evalua dacă s-au atins obiectivele şi s-au realizat indicatorii de performanţă ale acestuia în condiţii de utilizare eficientă şi eficace a surselor creditului destinat implementării PE II. Auditul s-a realizat la Unitate, Î.S. “Moldelectrica”, la 9 consilii raionale şi 4 instituţii medico-sanitare publice.

Auditul efectuat oferă informaţii privind modul în care s-au utilizat sursele alocate şi ce rezultate s-au obţinut şi determină cît de economicos şi eficient au administrat sursele şi utilizează bunurile obţinute factorii de decizie, precum şi ce acţiuni urmează să întreprindă beneficiarii de credit pentru a remedia situaţia creată în acest domeniu.

▪ Metodologia

În scopul obţinerii probelor de audit, am aplicat următoarea metodologie şi proceduri:

◊ Pentru a analiza cum Unitatea, Î.S. “Moldelectrica”, MS şi Unităţile administrativ-teritoriale au implementat PE II, am studiat Acordul de credit pentru dezvoltare între RM şi AID, din 04.12.2003; Acordul de proiect între Î.S. “Moldelectrica”şi AID, din 04.12.2003; Acordul de recreditare între Î.S. “Moldelectrica” şi MF; Acordurile de împrumut subsidiar între MF şi 3 consilii raionale (Cantemir, Făleşti, Leova); Contractele de recreditare între MF şi 6 consilii raionale (Orhei, Drochia, Anenii Noi, Ocniţa, Ştefan Vodă, Taraclia); Studiile de fezabilitate, cu actualizările şi ajustările ulterioare; deciziile şi alte documente ale împrumutaţilor; Rapoartele de progres ale Unităţii privind realizarea Proiectului Energetic II; Memorandumurile şi scrisorile BM aferente realizării proiectului; Contractele 3833-A1 – 3833-A5 la componenta electrică, încheiate între Î.S. “Moldelectrica” şi cîştigătorii licitaţiilor organizate de Unitate, precum şi executarea unor contracte atribuite de Î.S. “Moldelectrica” şi contractelor 3833-B.1, B.3, B.5, B.6 şi 4541-B.8, B.9, B.10, la componenta termică, încheiate între MS, consiliile raionale, primării şi cîştigătorii licitaţiilor; Rapoartele financiare ale Î.S. “Moldelectrica” pe anii 2004-2010; Corespondenţa Î.S. “Moldelectrica” şi a Unităţii cu Compania “ABB” şi Compania “AREVA”; Contribuţiile Î.S. “Moldelectrica” la implementarea proiectului; Documentele contabile aferente înregistrării împrumuturilor, intrării bunurilor, rulajelor şi soldurilor bunurilor, actele de verificare şi alte informaţii din evidenţa contabilă, astfel determinînd nivelul de realizare a PE II şi a procedurilor de monitorizare.

◊ Am purtat discuţii cu conducerea Unităţii, a Î.S. “Moldelectrica” şi a instituţiilor beneficiare pe componenta termică, precum şi am consultat opinia a 2 experţi independenţi privind implementarea PE II, precum şi privind evaluarea şi raportarea indicatorilor de performanţă aprobaţi.

◊ Pentru a evalua activitatea de monitorizare a Unităţii, am examinat realizarea obiectivelor generale ale PE II şi a indicatorilor de performanţă stabiliţi; după caz, am determinat motivele care au influenţat devierile şi rezultatele.

◊ Pentru a obţine asigurarea rezonabilă că implementarea proiectului a fost monitorizată rezonabil, am identificat responsabilii de monitorizare şi dacă aceştia au elaborat politici şi proceduri aferente, precum şi am studiat procesele-verbale ale şedinţelor Comitetului de supraveghere al Unităţii.

◊ Pentru a determina reflectarea corespunzătoare a sumelor creditelor şi a bunurilor achiziţionate din contul creditului, precum şi posibilitatea consiliilor raionale, primăriilor, Î.S. “Moldelectrica” de a rambursa creditul BM şi a achita dobînzile aferente, pentru a evalua indicatorii financiari de performanţă aprobaţi (pentru Î.S. “Moldelectrica”), am examinat rapoartele financiare pe anii 2004-2010.

◊ Pentru a stabili dacă mijloacele din credit au fost gestionate eficace şi dacă au contribuit la ameliorarea sistemului energetic şi la îmbunătăţirea livrării agentului termic, am identificat starea anterioară implementării proiectului, ce ameliorări se presupuneau şi care era aria de acoperire conform studiului de fezabilitate efectuat pentru PE II; am analizat cum s-au selectat beneficiarii surselor de credit la componenta termică; am constatat ce urma să fie realizat în urma implementării contractelor finanţate din credit, selectate pentru analiză şi testare; am identificat cum se utilizează sistemele după instalare şi testare; ce utilaje principale urmau a fi instalate (ce componente) şi ce lucrări urmau a fi executate; am verificat dacă contractorii au executat corespunzător şi în termenele stabilite clauzele contractuale; am analizat eficienţa şi randamentul utilizării bunurilor obţinute din credite.

◊ Pentru a evalua dinamica consumurilor de gaze şi energie electrică comparativ cu perioada de pînă la implementarea proiectului, ca să putem aprecia eficienţa centralelor şi instalaţiilor, am analizat aceste consumuri ale beneficiarilor de credite.

◊ Pentru a identifica ce surse au utilizat beneficiarii (împrumutaţii) pentru a înlătura deficienţele apărute în funcţionarea sistemelor, am analizat documentele contabile ale acestora.

◊ Pentru a obţine informaţii aferente rambursării creditului BM şi achitării ratei dobînzii aferente, am efectuat o vizită la MF.

◊ Pentru a obţine informaţii generale şi a identifica cauzele deficienţelor constatate, au fost intervievate 48 de persoane (inclusiv: 14 manageri de proiect, 8 conducători de instituţii, 1 primar, 1 preşedinte de raion, 16 responsabili tehnici, 8 contabili-şefi).

◊ Pentru a formula concluzii, am efectuat analize, întocmind calcule privind evoluţia, ponderea şi gradul de executare a diferitor indicatori.

◊ Pentru a evalua nivelul implementării PE II şi pentru a constata la faţa locului funcţionalitatea bunurilor procurate din sursele utilizate pentru implementarea proiectului, am efectuat vizite la 8 SE ale Î.S. “Moldelectrica”, 9 consilii raionale, 3 primării orăşeneşti, precum şi la 45 obiecte de menire socială (unde am examinat 20 centrale termice şi 62 puncte termice).

Anexa nr.2

Urmare acţiunilor de audit întreprinse, s-a relevat că, în perioada implementării PE II (anii 2004-2010), Î.S. “Moldelectrica” a raportat Unităţii despre realizarea acestor indicatori, iar ultima – BM. Se relevă că au fost stabiliţi unii indicatori care nu reflectă performanţele Î.S. “Moldelectrica”, iar alţii – nu sînt relevanţi.

Se remarcă că realizarea indicatorilor menţionaţi a contribuit şi la majorarea volumului de energie electrică transportată, care în anul 2010 (4,2 mlrd. kWh), faţă de anul 2004 (3,6 mlrd. kWh), a crescut cu 16,7%.