Hotărîre nr.66 din 07.10.2011 cu privire la aprobarea Raportului asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raport anual 2010)

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Raportului asupra administrării şi întrebuinţării

resurselor financiare publice şi patrimoniului public

(Raport anual 2010)

nr. 66  din  07.10.2011

 (în vigoare 16.12.2011) 

Monitorul Oficial nr.222-226 art.62 din 16.12.2011

* * *

În conformitate cu art.133 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova, art.8 alin.(1) lit.b), art.15 alin.(2) şi (4) şi art.16 lit.h) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raport anual 2010) şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raport anual 2010) se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

CUVÎNT ÎNAINTE

Curţii de Conturi a Republicii Moldova, în calitate de instituţie supremă de audit, îi revine un rol important în procesul de îmbunătăţire continuă a gestiunii finanţelor publice, inclusiv a fondurilor alocate de donatorii externi, în promovarea unei bune guvernări a entităţilor publice, în consolidarea disciplinei financiare, în prevenirea şi combaterea evaziunilor şi fraudelor.

Unul dintre obiectivele principale ale instituţiei este de a apropia Curtea de Conturi de cetăţenii Republicii Moldova, acesta fiind şi o parte din misiunea noastră de a promova responsabilitatea şi transparenţa.

Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra activităţii Curţii de Conturi, trecînd în revistă rezultatele activităţilor obligatorii ale Curţii de Conturi, aferente exerciţiului bugetar 2010 încheiat, precum şi ale altor activităţi de audit efectuate în perioada ultimului ciclu de audit (iulie 2010 – iulie 2011).

Curtea de Conturi îşi exprimă convingerea că constatările, concluziile şi recomandările din prezentul Raport vor fi relevante pentru societate şi Parlament şi vor contribui la implementarea cu succes a sistemului de management financiar şi control în cadrul AAPC şi AAPL, precum şi la îmbunătăţirea gestiunii banului şi patrimoniului public, în vederea asigurării unei bune guvernări la nivel central şi local.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.66 din 07.10.2011

RAPORTUL

asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare

publice şi patrimoniului public (Raport anual 2010)

INTRODUCERE

Pornind de la obiectivul de bază al Curţii de Conturi – asigurarea, pentru Parlament şi, deopotrivă, pentru cetăţean şi societate, că fondurile publice sînt utilizate conform destinaţiei şi cu respectarea principiilor bunei guvernanţe financiare, iar patrimoniul public al statului este gestionat corespunzător, constatăm că activitatea Curţii de Conturi a fost susţinută şi direcţionată spre atingerea acestui obiectiv.

Raportul public pe anul 2010 cuprinde rezultatele activităţilor de audit desfăşurate de către personalul Curţii de Conturi asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului în exerciţiul financiar 2010, iar pentru unele entităţi – şi în alte perioade relevante, în conformitate cu Programele de activitate pe semestrul II al anului 2010 şi semestrul I al anului 2011, aprobate de Plenul Curţii de Conturi.

Prezentul Raport prezintă principalele constatări, concluzii şi recomandări consemnate în hotărîrile adoptate de Plenul Curţii de Conturi, prin care au fost aprobate rapoartele de audit aferente misiunilor de audit respective, efectuate de către auditorii publici externi pe parcursul ciclului anual de audit (iulie 2010 – iulie 2011), în limitele competenţelor stabilite prin legea organică a Curţii de Conturi.

Raportul este structurat în următoarele capitole:

Rezumat – prezintă o sinteză a principalelor concluzii şi constatări privind regularitatea şi performanţa gestionării mijloacelor financiare publice şi a patrimoniului public în cadrul entităţilor auditate şi impactul acestora asupra managementului financiar.

Capitolul I – oferă o viziune generală asupra progreselor înregistrate la implementarea reformelor în domeniul managementului financiar public, precum şi asupra unor probleme şi deficienţe ce condiţionează amînarea în timp a unor activităţi şi extinderea termenelor de realizare a PMFP.

Capitolul II – reprezintă un sumar de constatări şi concluzii ce rezultă din exercitarea atribuţiilor de bază obligatorii ale Curţii de Conturi, prevăzute la art.31 alin.(2) din Legea Curţii de Conturi, privind auditarea Rapoartelor Guvernului asupra executării bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Compartimentul include informaţii relevante cu privire la administrarea veniturilor de către organele abilitate, datoria de stat, investiţiile capitale, formarea şi execuţia bugetelor UAT de nivelul I şi II etc. De asemenea, se evidenţiază principalele nereguli şi deficienţe aferente legalităţii şi conformităţii efectuării tranzacţiilor economico-financiare în procesul formării şi utilizării propriilor bugete de către entităţile auditate, precum şi referitor la corectitudinea, plenitudinea şi regularitatea reflectării situaţiilor financiare şi patrimoniale.

Capitolul III – este structurat în două subcapitole ce ţin de (i) rezultatele auditelor cu scop special, efectuate la Î.S. “Registru” şi Serviciul Stare Civilă, precum şi de (ii) auditele privind respectarea angajamentelor asumate de către Guvernul Republicii Moldova faţă de Comisia Uniunii Europene şi alţi parteneri externi în vederea derulării reformelor, susţinute de organismele internaţionale şi prin suportul financiar condiţionat, acordat direct bugetului de stat.

Capitolul IV – prezintă sinteza rezultatelor auditelor efectuate de către Curtea de Conturi privind regularitatea integrităţii şi modului de gestionare a patrimoniului public de către unele întreprinderi de stat ai căror fondatori sînt Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Consiliul municipal Chişinău, precum şi privind unele aspecte ale activităţii societăţilor pe acţiuni în care ponderea acţiunilor statului este mai mare de 50%.

Capitolul V – cuprinde constatările şi concluziile auditelor performanţei, realizate în unele domenii de interes public: ştiinţă şi inovare, achiziţionarea dispozitivelor medicale, implementarea unui proiect cultural şi a unui proiect investiţional în domeniul energetic.

Capitolul VI – reflectă situaţia privind controalele generale şi controalele aplicaţiei asigurate de beneficiarii sistemelor informaţionale, constatată de Curtea de Conturi în cadrul auditelor TI la Serviciul Vamal şi la Î.S. “Cadastru”.

Capitolul VII – reprezintă o sinteză a activităţii de monitorizare privind executarea cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi de către entităţile auditate, precum şi identifică impactul activităţii de audit asupra unor domenii importante din viaţa social-economică a ţării.

În Anexele nr.1 şi nr.2 se prezintă Lista hotărîrilor adoptate de către Curtea de Conturi şi opiniile de audit la entităţile auditate în perioada de referinţă.

REZUMAT

Indicatorii bugetului de stat pe anul 2010 reflectă un nivel de realizare de 103,7% – la venituri, cu o depăşire (în cifre absolute) de 610,7 mil.lei, şi la nivel de 93,9% – la cheltuieli, sau cu 1226,8 mil.lei sub prevederile stabilite. Exerciţiul bugetar s-a încheiat cu un deficit de 1630,0 mil.lei, ceea ce constituie 2,2% în raport cu PIB, şi, respectiv, cu solduri de mijloace în sumă totală de 2651,8 mil.lei.

Datoria de stat administrată de Guvern, în condiţiile legii bugetare pe anul 2010, s-a încadrat în limitele stabilite.

Administrarea veniturilor bugetare a asigurat completarea bugetului cu resursele necesare, însă nivelul de colectare, în raport cu PIB, a înregistrat tendinţe de reducere comparativ cu anii precedenţi, acţiunile antievaziune şi antifraudă fiscală fiind ineficiente.

Resursele alocate executorilor de buget în conformitate cu priorităţile stabilite în cadrul bugetului de stat, în unele cazuri, n-au fost valorificate, iar în altele nu s-au utilizat regulamentar, acest fapt evidenţiind carenţe de planificare şi management financiar necorespunzător. Se menţionează că capacităţile instituţionale nu sînt suficient de dezvoltate pentru a asigura pe deplin absorbţia fondurilor externe.

Procesul de achiziţii din banii publici, practicat de entităţi – executori de buget, nu întruneşte rigorile prescrise de cadrul legislativ şi normativ ce ţine de domeniu, drept urmare generînd abuzuri, protecţionism şi irosire de mijloace.

Conform datelor Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, veniturile acumulate au constituit 8416,0 mil.lei, iar cheltuielile – 8629,3 mil.lei, însumînd un deficit în mărime de 213,3 mil.lei.

Auditul a identificat că ritmul creşterii transferurilor de la bugetul de stat a depăşit ritmul creşterii veniturilor proprii ale BASS cu 17,3 puncte procentuale. Totodată, restanţele faţă de BASS la 31.12.2010 au înregistrat o creştere cu 101,3 mil.lei (15%) faţă de 01.01.2010 şi a atins cifra de 740,0 mil.lei, acestea nefiind raportate către Guvern. Creşterea semnificativă a restanţelor este o consecinţă a sistemului defectuos de administrare şi supraveghere a veniturilor BASS din partea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi CNAS, precum şi a interacţiunii necorespunzătoare dintre aceste instituţii, ce nu asigură perceperea integrală a sumelor planificate şi calculate.

BASS a înregistrat datorii reprobabile către contribuabili în sumă de peste 110,0 mil.lei, care au fost cauzate de neprezentarea regulamentară de către 51% din numărul contribuabililor a declaraţiilor privind calcularea şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale la BASS, precum şi de neprezentarea de către unii contribuabili a declaraţiilor anuale ale persoanelor asigurate.

Potrivit Raportului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2010, în FAOAM au fost acumulate mijloace în sumă de 3424,4 mil.lei, sau 99,7% faţă de mijloacele precizate. Creşterea comparativă faţă de anul 2009 a veniturilor cu 545,5 mil.lei a avut loc graţie transferurilor de la bugetul de stat, sporul fiind de peste 30,0%, ce constituie 469,8 mil.lei.

Cheltuielile efectuate din FAOAM au constituit 3367,7 mil.lei, înregistrînd o creştere faţă de anul 2009 cu 9,6%. Auditarea unor instituţii medico-sanitare publice privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2010 au identificat unele neregularităţi şi discrepanţe ce ţin de planificarea, utilizarea şi raportarea mijloacelor FAOAM, de gestionarea patrimoniului public, de efectuarea achiziţiilor publice, precum şi probleme ce ţin de reglementările legislativ-normative.

În rezultatul misiunilor de audit efectuate asupra execuţiei bugetelor de nivelul al doilea ale raioanelor Anenii Noi, Călăraşi, Cimişlia, Donduşeni, Drochia, Floreşti, Orhei, Ungheni, bugetului municipal Bălţi şi ale unor primării ale satelor/comunelor, s-a constatat lipsa unei voinţe manageriale în vederea promovării politicilor fiscale şi bugetare, interacţiunea necorespunzătoare dintre deferite instituţii menite să asigure evaluarea şi completarea bugetelor locale.

Autorităţile administraţiei publice locale au admis multiple nereguli şi abateri de la normele legale, o bună parte din acestea fiind constatate şi în cadrul auditelor/controalelor anterioare, ceea ce denotă un grad scăzut de responsabilitate şi indisciplină financiară. Prin urmare, veniturile bugetare proprii realizate de UAT nu exprimă potenţialul real de acumulare, misiunile de audit constatînd rezerve nevalorificate în valoare de peste 60,0 mil.lei. Unele autorităţi ale administraţiei publice locale au ignorat normele de reglementare a exerciţiului bugetar, ceea ce a generat cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 38,7 mil.lei, gestionarea ineficientă a patrimoniului public, raportarea eronată în evidenţa contabilă a situaţiilor patrimoniale în sumă totală de 225,6 mil.lei.

În vederea consolidării responsabilităţilor bugetar-fiscale şi disciplinei financiare în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, sînt necesare acţiuni complexe ce ţin de afirmarea autonomiei decizionale şi financiare, delegarea atribuţiilor şi extinderea bazei economice, şcolarizarea funcţionarilor publici.

Auditele cu scop special au identificat: (i) probleme la eliberarea, utilizarea şi evidenţa biletelor pentru tratament al persoanelor asigurate; (II) deficienţe şi neregularităţi la gestionarea resurselor financiare şi la administrarea patrimoniului public aferente prestării serviciilor de interes public de către Î.S. “Registru”, care influenţează direct mărimea tarifelor la serviciile de documentare; (iii) aplicarea tarifelor pentru prestarea serviciilor contra plată privind înregistrarea de stat a actelor de stare civilă, aprobate de Guvern anterior aprobării metodologiei de calcul, care la momentul actual este depăşită; costul serviciilor prestate de către SSC a fost influenţat de unele tipuri de cheltuieli neincluse la stabilirea tarifelor din diferite motive. Examinarea şi evaluarea tarifelor actuale aplicate de SSC a identificat unele rezerve privind diminuarea tarifelor aprobate, care depăşesc cheltuielile suportate şi nu justifică termenele stabilite.

Curtea de Conturi a efectuat audite la solicitarea organismelor internaţionale donatoare (BM, DFID, Comisia UE etc.), care susţin promovarea reformelor în diverse domenii de importanţă publică. Verificările unor proiecte şi programe în domeniile sănătăţii şi asistenţei sociale, drumurilor, precum şi dezvoltării regionale denotă obţinerea unor anumite rezultate de către autorităţile responsabile. Totodată, se menţionează prezenţa unui mecanism nedezvoltat, iar uneori chiar ineficient, de coordonare, executare, monitorizare şi raportare între părţile implicate în procesul de valorificare a granturilor şi creditelor obţinute pentru realizarea în termenele stabilite a activităţilor distincte, al căror scop este îmbunătăţirea sănătăţii cetăţenilor, dezvoltarea infrastructurii şi promovarea reformelor economice în regiuni.

Auditele efectuate privind regularitatea gestionării patrimoniului public au elucidat tendinţe de neasigurare a integrităţii bunurilor, exprimate prin: administrarea nefuncţională şi nestabilirea componenţei şi valorii proprietăţii de stat la transmiterea de către fondator în gestiune operativă administratorului; neînregistrarea integrală a drepturilor asupra patrimoniului public; neînregistrarea regulamentară şi deplină în evidenţa contabilă a valorii activelor gestionate de entităţile auditate, inclusiv a terenurilor aferente obiectivelor acestora; nemonitorizarea strictă a activităţilor de achiziţionare, contractare, executare şi recepţionare a investiţiilor şi reparaţiilor capitale; neasigurarea activităţii economico-financiare eficiente, drept rezultat unele entităţi înregistrînd pierderi; admiterea unor neconformităţi la ţinerea evidenţei contabile etc.

Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile nu şi-a realizat obiectivele, unele situaţii nefiind raportate regulamentar Guvernului, ceea ce determină riscuri semnificative privind neasigurarea integrităţii dreptului asupra proprietăţii de stat şi private, precum şi utilizarea neeficientă a mijloacelor publice alocate în aceste scopuri. Curtea de Conturi, în anii 2002-2008, a identificat nereguli şi probleme în acest domeniu, înaintînd de multiple ori cerinţe organelor competente, însă situaţia constatată rămîne neschimbată.

În perioada raportată, Curtea de Conturi a realizat 5 audite ale performanţei, probele fiind acumulate în cadrul a 83 de entităţi, finalizate cu 5 Rapoarte de audit, ale căror constatări, concluzii şi recomandări au fost înaintate Parlamentului, Guvernului, autorităţilor centrale şi locale implicate, precum şi entităţilor auditate. Două din cele cinci audite ale performanţei efectuate au rezultat din asumarea de către Republica Moldova a unor angajamente faţă de Comisia UE ce vizează domeniul achiziţiilor publice la Ministerul Sănătăţii şi la S.A. “Apă-Canal Chişinău”. Alte 3 audite ale performanţei au vizat domeniul ştiinţei, energeticii şi culturii, care reprezintă sectoare importante ale economiei naţionale. Noile produse ale Curţii de Conturi (rapoarte de audit al performanţei) sînt percepute de către managerii entităţilor auditate ca fiind mai relevante, ţinîndu-se cont de aria de aplicabilitate mai largă a activităţilor de audit, de expunerea cauzelor problemelor identificate şi efectelor acestora, precum şi de oferirea recomandărilor oportune, menite să producă schimbări pozitive în domeniile auditate.

Auditul performanţei achiziţiei echipamentului medical de către Ministerul Sănătăţii a constatat că sistemul sănătăţii nu dispune de un cadru legal care ar reglementa domeniul dispozitivelor medicale, de un Plan strategic de dezvoltare în domeniul tehnologiilor şi dispozitivelor medicale, de standarde minime de dotare tehnică a IMSP, precum şi de un Program de dotare cu dispozitive medicale. Ca urmare, nu au fost determinate necesităţile reale de echipament medical pentru IMSP, iar repartizarea neoptimală a dispozitivelor achiziţionate a condiţionat utilizarea ineficientă a acestora. Nu sînt stabilite nici criteriile de selectare a instituţiilor care necesită modernizare, reieşind din priorităţile ramurii sănătăţii. Urmare misiunii de audit, s-a relevat că procesul de achiziţii şi de gestionare a dispozitivelor medicale s-a desfăşurat cu încălcări grave ale legislaţiei.

Auditul performanţei utilizării mijloacelor publice pentru ştiinţă şi inovare denotă că, deşi AŞM a obţinut unele realizări importante în domeniul cercetărilor ştiinţifice, acţiunile întreprinse nu au sporit în măsură deplină eficienţa utilizării mijloacelor publice alocate, din cauza imperfecţiunii sistemului de comunicare şi diseminare a rezultatelor cercetării, a mecanismului de finanţare şi de management al unităţilor din sfera CDI; neîncurajării competitivităţii; nedeterminării criteriilor de evaluare a rezultatelor în sfera CDI şi nevalorificării potenţialului inovaţional, precum şi neasigurării controlului asupra executării deciziilor adoptate.

Auditul performanţei Proiectului Energetic II a relevat că obiectivul de dezvoltare stabilit pentru componenta electrică privind îmbunătăţirea securităţii şi siguranţei sistemului de transportare şi furnizare en gros a energiei electrice nu este realizat integral, motivîndu-se prin faptul că implementarea sistemului SCADA (“Dispecerat şi comunicaţii”), cu valoarea de 17,3 mil.dolari SUA, care iniţial urma a fi implementat în anul 2008, se tergiversează, inclusiv în raport cu ultimul grafic aprobat (01.07.2011), astfel persistînd riscul anulării creditului nedebursat în mărime de 3,9 mil.dolari SUA. Funcţionarea acestui sistem este una din condiţiile de aliniere a sistemului energetic naţional la cel european, însă Compania internaţională responsabilă de implementarea acestui sistem nu-şi îndeplineşte obligaţiunile contractuale asumate.

La componenta termică a Proiectului Energetic II, cu toate că obiectivul de dezvoltare al acesteia privind sporirea eficienţei energetice la obiectele de menire socială prioritar selectate, în mare măsură, a fost realizat, misiunea de audit a relevat că factorii de decizie din cadrul unor instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale nu au dat dovadă de prudenţă şi capacitate managerială analitică la încadrarea în proiectul respectiv, la implementarea acestuia şi utilizarea sistemelor termice instalate, fapt ce a limitat atingerea performanţelor stabilite.

Cu suportul BM şi altor donatori, Curtea de Conturi a făcut primii paşi în efectuarea auditului TI începînd cu anul 2009. În perioada anilor 2010 (semestrul II) – 2011 (semestrul I), Curtea de Conturi a efectuat de sine stătător două audite TI privind realizarea controalelor generale şi controalelor aplicaţiei: la Serviciul Vamal şi la Î.S. “Cadastru”. Misiunile de audit au remarcat că Serviciul Vamal gestionează un sistem informaţional de importanţă strategică – Sistemul Informaţional Integrat Vamal, ale cărui neajunsuri pot avea consecinţe de rezonanţă şi pot afecta securitatea economică şi financiară a statului, iar Î.S. “Cadastru” gestionează date extrem de importante pentru economia ţării, informaţia utilizîndu-se de alte sisteme informaţionale, inclusiv de cel al IFPS, pentru acumulări de venituri. Stoparea funcţionării sau eventualele erori din cadrul sistemelor informaţionale ale întreprinderii pot avea urmări negative considerabile.

Deşi SI “Asycuda World” al Serviciului Vamal posedă destule funcţionalităţi şi opţiuni pentru a asigura un număr suficient de controale ale aplicaţiei pentru realizarea unui nivel acceptabil în materie de integritate şi disponibilitate a datelor, totuşi se menţionează limitarea efectului şi eficienţei acestora, determinată de controalele generale slabe, iar în unele cazuri, de evitarea conştientă a acestora. În consecinţă, disfuncţionalităţile şi suspendările frecvente ale SIIV favorizează voluntarismul şi generează riscul sporit de evaziuni şi fraude fiscale.

Sistemele informaţionale ale Î.S. “Cadastru” nu posedă suficientă flexibilitate, nu sînt integrate pe deplin, necesitînd elaborări suplimentare complicate pentru a fi ajustate la numeroasele cerinţe de securitate şi funcţionalitate, şi, drept urmare, nu pot asigura implementarea oricăror modificări importante.

În anul 2010, prin eforturile depuse în vederea realizării unei conlucrări şi comunicări suficiente cu entităţile auditate, Curtea de Conturi a reuşit să responsabilizeze executorii de buget în aspectul îmbunătăţirii modului de utilizare a resurselor financiare publice, gestionării patrimoniului public şi, implicit, protejării intereselor financiare ale statului.

Pe marginea recomandărilor înaintate de către Curtea de Conturi, autorităţile şi instituţiile publice au întreprins măsuri de lichidare a neregulilor constatate de misiunile de audit. Măsurile întreprinse au fost orientate spre: îmbunătăţirea managementului finanţelor publice; înregistrarea în evidenţa contabilă a patrimoniului public; gestionarea eficientă a mijloacelor financiare alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale; înregistrarea drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile; responsabilizarea executorilor de buget; prestarea unor servicii calitative; instruirea angajaţilor privind aplicarea noilor proceduri în domeniul achiziţiilor publice, precum şi implementarea sistemului de management financiar şi control şi a auditului intern.

Identificarea problemelor pe parcursul misiunilor de audit şi înaintarea recomandărilor respective au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legal în domeniile auditate, însă eforturile depuse în acest sens sînt infime în raport cu provocările şi importanţa problemelor abordate. Într-un şir de cazuri, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale nu au întreprins măsuri complexe şi coerente pentru ajustarea oportună a cadrului normativ şi legislativ privind: uniformizarea principiilor şi surselor de formare, de administrare şi de executare a bugetelor – componente ale BPN; gestionarea fondului forestier; gestionarea deşeurilor menajere solide; determinarea responsabilităţilor organelor de competenţă privind gestionarea şi monitorizarea deşeurilor la nivel central şi local; activitatea în zonele economice libere; completarea Codului fiscal privind impozitarea veniturilor obţinute de către persoanele juridice şi fizice de la tranzacţiile de import/export prin zonele off-shore, cu prezentarea anuală a declaraţiilor cu privire la impozitul pe venitul obţinut; modul de trecere în posesia statului a unităţilor de transport reţinute sau confiscate şi cu termenul de exploatare ce depăşeşte limitele stabilite, precum şi modul de comercializare a lor.

Neexaminarea de către Parlament a Raportului asupra modului de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare publice în exerciţiul bugetar 2009, aprobat de Curtea de Conturi prin Hotărîrea nr.58 din 9 iulie 2010 şi remis spre examinare în conformitate cu prevederile legale, nu contribuie la remedierea unor fenomene care persistă an de an. Or, sporirea nivelului responsabilităţii managementului instituţional şi corporativ la gestionarea resurselor publice şi patrimoniului public, precum şi eficientizarea auditului public extern sînt posibile numai în condiţiile conjugării eforturilor tuturor instituţiilor de resort.

Capitolul I

MANAGEMENTUL FINANŢELOR PUBLICE

Republica Moldova şi-a propus crearea unui sistem avansat de management financiar, bazat pe instrumente şi mecanisme, în spiritul standardelor europene. Modernizarea managementului finanţelor publice reprezintă un imperativ pentru a elimina carenţele şi disfuncţionalităţile în procesul gestiunii şi administrării cheltuielilor publice: incompatibilitatea şi fragmentarea bazelor de date, securitatea insuficientă a datelor şi accesul limitat la informaţiile din perioadele precedente, indisponibilitatea informaţiei sau dificultatea de a obţine informaţii la timp, posibilităţile reduse de evaluare a eficienţei cheltuielilor pentru sectorul public.

În acest context, a fost iniţiat şi se implementează Proiectul “Managementul Finanţelor Publice”, care are următoarele obiective:

• dezvoltarea capacităţii instituţionale şi modernizarea procesului de elaborare şi executare a bugetului;

• dezvoltarea şi implementarea unui sistem de control şi audit intern modern în sectorul public;

• consolidarea capacităţilor de formare şi instruire continuă în domeniul managementului financiar a funcţionarilor publici.

Autoritatea responsabilă de implementarea PMFP este Ministerul Finanţelor, care asigură managementul general, exercitînd rolul de Coordonator Executiv al proiectului. În acelaşi timp, la implementarea activităţilor prevăzute la componentele respective ale PMFP participă Ministerul Economiei şi alte instituţii. Procesul de implementare este asistat de companiile internaţionale de consultanţă, precum şi de consultanţi individuali (internaţionali şi locali).

Beneficiarii PMFP vor fi: MF, autorităţile administraţiei publice centrale (28), autorităţile administraţiei publice locale de nivelul doi (35), autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi (900), executorii de buget (2500).

Cele mai importante măsuri întreprinse în perioada anilor 2010-2011 (semestrul I) în cadrul PMFP sînt prezentate după cum urmează:

• Cele mai importante documente normative şi metodologice privind reforma managementului finanţelor publice au fost în mare parte finalizate. Noua Clasificaţie bugetară, aliniată la GFS 2001, a fost aprobată în martie 2011. Proiectele Ghidului metodologic pentru elaborarea bugetului, Metodologiei de executare a bugetului şi noului Plan de conturi sînt definitivate şi urmează a fi aprobate pînă la sfîrşitul anului 2011.

• În anul 2011, documentul CBTM a fost examinat de Comisia interministerială pentru planificare strategică şi prezentat Guvernului. Un număr de prevederi metodologice stipulate în noul set de Instrucţiuni privind elaborarea bugetului au fost aplicate în procesul de pregătire a CBTM 2012-2014.

• A fost elaborat şi aprobat cadrul legal şi metodologic privind desfăşurarea activităţilor de MFC şi AI; un număr semnificativ de unităţi de audit intern şi-au desfăşurat activitatea în cadrul instituţiilor publice.

• În cadrul AAP a fost instituţionalizată o subdiviziune specializată pentru gestionarea unui program de instruire complex pentru funcţionarii publici în domeniul managementului şi managementului finanţelor publice. Aproximativ 2100 funcţionari publici din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale au fost instruiţi.

În pofida unor realizări, este necesar de remarcat şi unele probleme şi deficienţe în implementarea anumitor componente ale PMFP, care limitează reuşita procesului de reformare a MFP.

• Problema majoră a PMFP este generată de întîrzierile admise în dezvoltarea SIMF, fapt ce a determinat compromiterea unor indicatori legaţi de lansarea utilizării operaţionale a noului sistem. Tergiversările proceselor de elaborare, testare şi punere în aplicare a SIMF riscă să submineze rezultatele obţinute în cadrul altor componente ale PMFP şi expun întregul proiect riscului de eşuare.

• Din cauza întîrzierilor admise în dezvoltarea SIMF, Calendarul de implementare a SIMF a fost revizuit şi lansarea sistemului (Modulul BPS) s-a amînat pentru decembrie 2011, cînd va fi lansat procesul de pregătire a CBTM 2013-2015. Nu pot fi implementate nici modulele de executare şi raportare a bugetului, elaborate şi aprobate în cadrul PMFP, acestea urmînd a fi utilizate doar începînd cu anul 2013.

• Se atestă o neînţelegere şi o neglijenţă din partea top-managementului autorităţilor publice privind ireversibilitatea procesului de implementare a noului sistem de control şi audit intern, fapt ce tergiversează punerea în practică a Legii nr.229 din 23.09.2010 “Privind controlul financiar public intern”. Drept urmare:

- UAI nu se instituie în subordinea directă a executorului de buget (AŞM, MTIC, BNS etc.);

- Doar circa 54% din UAI efectuează misiuni de audit intern conform cadrului legislativ şi Standardelor de audit intern (MF, ME, SV, CNAS, MMPSF, MS etc.), 6% din UAI se conformează parţial la acestea (MDRC etc.), iar 40% de UAI efectuează revizii şi controale financiare, prin ce compromit implementarea reformelor în domeniul MFP şi, în special, în domeniul CFPI (MAI, MTIC, AŞM etc.).

Curtea de Conturi, de rînd cu partenerii de dezvoltare, este profund îngrijorată de situaţia nesatisfăcătoare privind implementarea SIMF. Curtea evidenţiază drept o problemă majoră la circa 50% de beneficiari ai PMFP, din rîndul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul I, care nu dispun de echipament şi de personal calificat, capabil să implementeze reformele respective, sau, în general, nu au personal angajat la funcţia de contabil. În aceste condiţii, implementarea executării şi raportării propriilor bugete prin SIMF poate fi compromisă din start. Situaţia dată este valabilă şi pentru unele entităţi care se întreţin din contul bugetului de stat, a căror manageri nu sînt preocupaţi în măsura cuvenită de implementarea procedurilor şi activităţilor aferente MFC şi, în special, de competenţa şi instruirea continuă a personalului.

În contextul celor menţionate, Curtea de Conturi optează pentru sporirea responsabilităţii executorilor de buget pentru asigurarea respectării cadrului normativ, acurateţea situaţiilor financiare şi patrimoniale şi pentru un management financiar guvernat prudent şi eficient.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului preocuparea primordială în modernizarea managementului finanţelor publice, inclusiv:

• Modernizarea şi consolidarea cadrului legislativ în materie de management şi disciplină financiară;

• Monitorizarea implementării SIMF şi a altor activităţi conexe, conform graficului extinderii PMFP. Examinarea oportunităţii externalizării serviciilor de executare şi raportare prin SIMF a bugetelor unor entităţi mici, în special AAPL de nivelul I, care nu dispun de echipamentul tehnic şi personalul respectiv;

• Punerea în aplicare şi monitorizarea continuă a executării Legii privind controlul financiar public intern, consolidarea capacităţilor instituţionale şi suportului metodologic la implementarea sistemului de MFC şi de audit intern în cadrul autorităţilor publice. Audierea executorilor de buget privind răspunderea managerială pentru asigurarea principiilor bunei guvernări.

Capitolul II

ADMINISTRAREA ŞI ÎNTREBUINŢAREA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE –

EXECUTAREA BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL ÎN EXERCIŢIUL BUGETAR 2010

II.1. Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010

Constatările auditului:

Referitor la executarea părţii de venituri din Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2010

• În aspect de structură, veniturile la componenta de bază constituie 15125,4 mil.lei, la mijloace speciale – 1066,9 mil.lei, la proiecte finanţate din surse externe – 673,3 mil.lei, şi la fonduri speciale – 318,5 mil.lei. Ponderea majoră (83,5%) o constituie veniturile bugetare şi extrabugetare, fiscale şi nefiscale, depăşirea faţă de indicele precizat constituind 660,0 mil.lei, inclusiv din contul plăţilor în avans percepute de IFPS – 89,3 mil.lei, şi de SV – 62,6 mil.lei.

• Executarea la partea de venituri peste nivelul precizat s-a realizat la 56 tipuri de taxe şi plăţi în sumă totală de 1247,4 mil.lei, dintre care provenite din: taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate – cu 576,9 mil.lei; accizele la produsele din tutun – cu 132,4 mil.lei; fondurile speciale încasate de organul vamal – cu 41,0 mil.lei; dividendele aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni – cu 38,0 mil.lei etc. Aceste rezultate, în mare măsură, au fost condiţionate de calitatea necorespunzătoare a evaluărilor şi previziunilor la macro şi micronivel ale indicatorilor economici şi bazei impozabile.

• În acelaşi timp, la 27 tipuri de venituri execuţia s-a realizat cu peste 630,0 mil.lei sub nivelul prevăzut.

• Bugetul de stat n-a beneficiat în deplină măsură de o parte a profitului întreprinderilor cu cota statului, astfel, contrar prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1396 din 12.12.2007², bugetul fiind lipsit de venituri suplimentare de circa 19,4 mil.lei, inclusiv 9,1 mil.lei – dividende aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni, şi 10,3 mil.lei – defalcări din profitul net al întreprinderilor de stat.

________________

² Hotărîrea Guvernului nr.1396 din 12.12.2007 “Cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al întreprinderilor de stat şi al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului”.

• Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat la începutul anului bugetar 2010 au însumat 358,9 mil.lei, iar la situaţia din 31.12.2010 – 349,9 mil.lei, reducîndu-se faţă de cele înregistrate la începutul anului doar cu 9,0 mil.lei.

Referitor la executarea părţii de cheltuieli din Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2010

• Conform Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010, prezentat de Ministerul Finanţelor, cheltuielile de casă la toate componentele s-au executat în sumă de 18797,7 mil.lei, sau la nivel de 93,9% faţă de prevederile definitive, fiind în creştere cu 1594,7 mil.lei faţă de cheltuielile din anul 2009. În aspectul componentelor, nivelul executării cheltuielilor a variat între 61,8% şi 97,5% (la proiecte finanţate din surse externe – 61,8%; la mijloace speciale – 87,2%; la fonduri speciale – 87,5%, şi la componenta de bază – 97,5%).

• La grupa bugetară 23 “Creditarea netă” nu au fost reflectate mijloacele restituite la bugetul de stat de către Agenţia Rezerve Materiale în sumă de 11,7 mil.lei, ceea ce a condiţionat majorarea în aceeaşi mărime a cheltuielilor totale ale bugetului de stat.

• Unor executori de buget, în baza a 9 hotărîri ale Guvernului, le-au fost alocate mijloace în sumă totală de circa 7,6 mil.lei din contul special “Mijloace băneşti de asistenţă financiară – acordarea diferitelor ajutoare”. Ulterior, la rectificarea legii bugetare anuale, acestor executori le-au fost precizate limitele de alocaţii bugetare.

• Potrivit legii bugetare anuale, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor i-au fost prevăzute la grupa 15.01 “Gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe”, articolul 241 “Investiţii capitale”, mijloace în sumă totală de 103,5 mil.lei de la componenta de bază a bugetului de stat şi de 12,0 mil.lei – de la contul special “Mijloace băneşti de asistenţă financiară – acordarea diferitor ajutoare”. Astfel, cheltuielile de casă la această grupă urmau a fi executate în sumă de 115,5 mil.lei, de facto acestea constituind 119,2 mil.lei, sau cu 3,7 mil.lei mai mult decît limitele aprobate.

• Ministerul Finanţelor, la demersul Comisiei Electorale Centrale, din contul limitelor aprobate pentru această instituţie, a alocat Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene 2,5 mil.lei, pentru desfăşurarea referendumului şi a alegerilor parlamentare peste hotarele republicii, acţiune care contravine prevederilor art.19 din Legea bugetului de stat pe anul 2010;

• În aspectul clasificaţiei organizaţionale, nici un executor de buget nu a utilizat pe deplin limitele de alocaţii aprobate. Astfel, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor n-a utilizat alocaţiile aprobate în sumă de 290,8 mil.lei (26,3% din mijloacele prevăzute); Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – 140,6 mil.lei (40,8% din mijloacele prevăzute); Ministerul Mediului – 117,2 mil.lei (32,5% din mijloacele prevăzute); Ministerul Economiei – 96,7 mil.lei (24,4% din mijloacele prevăzute); Biroul Naţional de Statistică – 72,1 mil.lei (57,4% din mijloacele prevăzute) etc.

• Cheltuielile pentru achitarea titlurilor executorii din contul bugetului de stat, analogic anilor precedenţi, rămîn a fi considerabile. Pe parcursul anului 2010, Ministerului Finanţelor i-au fost înaintate, spre achitare, 53 hotărîri emise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (faţă de 43 hotărîri – în anul 2009), şi 107 titluri executorii emise de instanţele judecătoreşti, sau cu 28 titluri mai mult faţă de perioada precedentă. Astfel, din bugetul de stat au fost compensate cheltuieli în sumă de 11,9 mil.lei.

• Fondul de rezervă al Guvernului pe anul 2010 a fost aprobat în sumă de 50,0 mil.lei, la rectificare fiind micşorat cu 8,0 mil.lei. În temeiul hotărîrilor Guvernului, au fost repartizate 40,6 mil.lei (inclusiv 2,5 mil.lei – 9 hotărîri ale Guvernului, emise în anii 2008-2009 şi neexecutate), din care s-au finanţat 38,6 mil.lei. De menţionat că, din suma totală finanţată, 1,9 mil.lei constituie mijloacele repartizate prin 9 hotărîri ale Guvernului din anii precedenţi (2008-2009), în timp ce Regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului³ prevede că din fondul de rezervă al Guvernului se finanţează cheltuieli care survin pe parcursul anului bugetar în exerciţiu. Contrar normelor regulamentare (Legea nr.1228-XIII din 27.06.1997), s-a admis alocarea mijloacelor ce nu corespund destinaţiilor stabilite în sumă totală de 3,8 mil.lei, din care 1,4 mil.lei – utilizate pentru procurări de mijloace fixe şi construcţia/reparaţia clădirilor, şi 2,4 mil.lei – pentru reparaţia sistemelor de alimentare cu apă. S-a constatat că Consiliului raional Ştefan Vodă i-au fost alocate 217,8 mii lei pentru construcţia sistemului de alimentaţie cu apă din satul Ermoclia, care nu s-au valorificat şi, respectiv, au rămas la contul beneficiarului, în timp ce, potrivit pct.18 din Regulamentul aprobat prin Legea nr.1228-XIII din 27.06.1997, soldul neutilizat urma a fi restituit în bugetul de stat.

________________

³ Legea nr.1228-XIII din 27.06.1997 “Despre Regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului” (cu modificările ulterioare; în continuare – Regulamentul aprobat prin Legea nr.1228-XIII din 27.06.1997).

• Potrivit sintezei executării bugetare, la situaţia din 31.12.2010, datoriile debitoare au constituit 203,4 mil.lei (dintre care 49,1 mil.lei – cu termenul de achitare expirat), micşorîndu-se faţă de situaţia din 31.12.2009 cu 7,0 mil.lei, iar datoriile creditoare – 474,4 mil.lei (dintre care 137,3 mil.lei – cu termenul de achitare expirat), fiind în descreştere faţă de 31.12.2009 cu 191,5 mil.lei.

• Mijloacele speciale la partea de venituri au fost definitivate în sumă de 1093,5 mil.lei, la cheltuieli – de 1227,0 mil.lei, cu un deficit de 133,5 mil.lei.

Potrivit Raportului de execuţie bugetară, la componenta mijloace speciale, partea de venituri s-a realizat în sumă de 1066,9 mil.lei, iar partea de cheltuieli – de 1070,3 mil.lei. Comparativ cu anul precedent, veniturile date au înregistrat o descreştere cu 291,7 mil.lei, iar cheltuielile – cu 233,1 mil.lei. Exerciţiul bugetar la componenta menţionată s-a încheiat cu un deficit de 3,5 mil.lei, fapt determinat de planificarea necorespunzătoare a cheltuielilor.

• Pentru anul 2010, în componenţa bugetului de stat, au fost aprobate 4 fonduri speciale, ale căror venituri s-au executat în sumă de 318,8 mil.lei, sau la nivel de 112,6% faţă de prevederile definitive, în timp ce cheltuielile au fost executate în sumă de 254,7 mil.lei, sau la nivel de 87,5% faţă de prevederi. Se menţionează că în anul 2010, ca şi în anii precedenţi, de la fondurile ecologice locale au fost transferate la Fondul ecologic naţional mijloace prevăzute sub formă de transferuri în sumă totală de 2,1 mil.lei. Viramentele între aceste fonduri au acelaşi scop şi acelaşi cadru instituţional, atrag după sine multiple tranzacţii inutile între conturile trezoreriale, precum şi deficienţe la efectuarea operaţiunilor de consolidare a bugetului de stat atît la venituri, cît şi la cheltuieli. Deficienţele relevă necesitatea examinării oportunităţii de consolidare a fondurilor prin unificarea acestora într-un singur fond.

• Toate transferurile preconizate bugetelor UAT au fost executate integral, cu excepţia transferurilor cu destinaţie specială, care s-au executat cu 29,4 mil.lei mai puţin. Nealocarea acestor mijloace este consecinţa neprezentării de către unele UAT a justificărilor necesare pentru finanţare.

Concluzii generale asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010 şi Opinia de audit la componenta executarea de casă

Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010 a fost elaborat în conformitate cu prevederile acceptate şi prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial şi rapoartelor consolidate ale executorilor de buget.

Indicatorii privind executarea de casă, la partea de venituri şi partea de cheltuieli, sînt perfectaţi în conformitate cu datele evidenţei sistemului trezorerial. Curtea de Conturi a exprimat Opinia fără rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010, la componenta executarea de casă.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• îmbunătăţirea bazei de date şi a modelelor analitice de evaluare şi planificare bugetară pe domenii de activitate şi tipuri de impozite şi taxe în raport cu PIB, estimînd şi ajustînd baza impozabilă conform procedurilor standardizate;

• implementarea şi monitorizarea măsurilor ferme şi complexe de eficientizare a managementului administrării veniturilor publice, pentru asigurarea perceperii integrale a obligaţiilor fiscale curente şi restante către toate componentele BPN;

• organizarea audierilor executorilor primari de buget privind utilizarea banilor publici în condiţii de bună guvernare, avînd drept obiectiv îmbunătăţirea disciplinei financiare prin implementarea controlului financiar public intern şi asigurarea principiului transparenţei;

• integrarea mijloacelor speciale şi fondurilor speciale la componenta de bază a bugetului, întru asigurarea uniformizării principiilor bugetare.

II.1.1. Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat

Constatările auditului:

Auditul a constatat un cumul de reglementări neconsolidate şi un management instituţional precar, care servesc drept impedimente pentru o administrare fiscală capabilă să asigure colectarea integrală a impozitelor şi taxelor, să evalueze şi să extindă baza impozabilă, inclusiv prin instrumente antievaziune şi antifraudă fiscală. În această ordine de idei, se atrage atenţia asupra unor nereguli şi neconformităţi, în special:

La formarea veniturilor bugetare provenite din TVA:

• Practicarea plăţilor în avans s-a soldat cu majorarea încasărilor calculate şi planificate în sumă de 89,3 mil.lei.

• Nemonitorizarea agenţilor economici noi înregistraţi ca plătitori TVA, prin neefectuarea regulamentară a vizitelor fiscale, iar în unele cazuri anularea înregistrării agenţilor economici ca plătitori TVA, fără efectuarea controlului fiscal la faţa locului, sporeşte riscul de evaziune şi fraudă.

• Anularea blanchetelor facturilor fiscale rămase în stoc la contribuabilii anulaţi ca plătitori TVA permite eliberarea acestor facturi fiscale altor contribuabili înregistraţi ca subiecţi ai impunerii cu TVA şi, respectiv, creează premise pentru evaziuni fiscale.

• Neeliminarea activităţilor practicate de firmele-fantomă a prejudiciat statul cu circa 260,0 mil.lei. Auditul a constatat 63 de firme-fantomă, din care 48 au fost înregistrate anterior ca plătitori TVA, majoritatea (peste 70%) avînd reşedinţă în mun.Chişinău.

La crearea şi funcţionarea posturilor fiscale:

• Regimul posturilor fiscale, în calitate de instrument de evaluare şi extindere a bazei impozabile, din lipsa cadrului normativ departamental şi datorită acţiunilor administrative incoerente şi contradictorii, practic a fost compromis.

• Unele decizii de instituire a posturilor fiscale nu conţin informaţii despre data instituirii, nu în toate se indică obiective clare de realizare; în unele cazuri, acestea nu corespund celor reflectate în Nota informativă privind activitatea postului respectiv.

• Se atestă o atitudine superficială asupra întocmirii notelor privind activitatea posturilor fiscale. Acestea nu reflectă corect toate livrările şi procurările efectuate de agentul economic în perioada de acţiune a postului fiscal.

• S-au constatat cazuri cînd unii agenţi economici la care a fost suspendată anticipat activitatea posturilor fiscale au efectuat procurări de la firme care au devenit firme-fantomă în scurt timp după efectuarea tranzacţiei.

• Sînt prezente cazuri de nerespectare a termenelor de restituire a TVA, prevăzute de legislaţia în vigoare⁴. Într-un caz, asemenea neregularităţi au generat cheltuieli bugetare nejustificate în sumă de 1,9 mil.lei, care au fost dezafectate incontestabil în beneficiul unui agent economic.

________________

⁴ Codul fiscal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 “Codul fiscal”. Hotărîrea Guvernului nr.287 din 11.03.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată” (Abrogat la 01.11.2010) (cu modificările ulterioare).

La executarea silită a obligaţiilor fiscale:

După cum a constatat auditul, SFS nu gestionează reguli şi proceduri consistente privind executarea silită de asigurare necondiţionată a obligaţiilor fiscale.

• Se atestă o atitudine selectivă şi aplicarea neuniformă a normelor privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor rău-platnici. Numai înaintarea ordinelor de incaso, fără suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, nu a avut efecte pozitive în vederea încasării restanţelor contribuabililor faţă de buget, real fiind încasate de la 0,002% pînă la 2,6% din suma înaintată spre încasare.

• În unele cazuri, nu au fost suspendate toate conturile bancare ale contribuabililor deschise în diferite instituţii financiare. Totodată, unii contribuabili, avînd conturile bancare suspendate, au deschis, cu suportul SFS, conturi bancare noi.

• Se relevă cazuri de anulare neîntemeiată a dispoziţiei privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor restanţieri.

La sechestrarea şi confiscarea bunurilor şi comercializarea lor:

• Măsurile inconsecvente de comercializare a bunurilor confiscate, întru recuperarea restanţelor fiscale, nu-şi ating scopul, o parte din bunuri se comercializează anevoios, iar altele, fiind expuse la licitaţie de 3 şi de mai multe ori, practic nu pot fi realizate.

• Carenţele şi problemele procesului de comercializare a bunurilor confiscate sînt cauzate, în special, de: (i) preţurile ireale stabilite la unele bunuri, (ii) neevaluarea bunurilor sau evaluarea într-un termen îndelungat, (iii) păstrarea bunurilor în condiţii neadecvate, (iiii) nivelul insuficient de informare a societăţii despre bunurile confiscate etc., care, luate în ansamblu, determină formarea unor stocuri imense în cadrul SFS, fiind suportate cheltuieli la organizarea comercializării sau nimicirii unor bunuri. Astfel, cheltuielile respective în anul 2010 numai pe mun.Chişinău au constituit 444,2 mii lei, sau 59,6% din mijloacele obţinute de la comercializarea bunurilor confiscate.

• Se atestă lipsa voinţei şi a sistemului de supraveghere în cazul reţinerii bunurilor firmelor declarate firme-fantomă, în scopul executării silite a obligaţiei fiscale.

La monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior:

Examinarea modului în care au fost monitorizate de către SFS tranzacţiile comerciale de import şi lanţul valoric în comerţul interior denotă că această procedură nu s-a efectuat la nivelul cuvenit. Astfel, numai în cazurile menţionate de audit, suma riscului privind eschivarea de la achitarea obligaţiilor fiscale constituie circa 1067,0 mii lei. Suma totală a devierilor, determinată ca diferenţă dintre valoarea totală a mărfurilor importate şi suma totală a livrărilor impozabile în aceeaşi perioadă de gestiune la situaţia respectivă, constituie 8254,2 mii lei, fapt ce presupune riscul existenţei evaziunii fiscale din partea unor importatori din cei selectaţi.

• Verificările detaliate ale unor tranzacţii au scos în evidenţă faptul că SFS, în unele cazuri, a aplicat incorect sancţiunile fiscale aferente lipsei/neutilizării maşinii de casă şi control la comercializarea florilor.

În activitatea pe bază de patente:

• Unele IFST, la prelungirea patentelor, n-au solicitat documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

• Au fost constatate nereguli prin verificările efectuate asupra modului de desfăşurare a comerţului în bază de patente.

La exercitarea controalelor fiscale şi adoptarea deciziilor:

Deşi în urma controalelor fiscale efectuate în anul 2010 au fost calculate suplimentar la buget impozite, taxe şi alte plăţi cu 20,0 mil.lei mai mult, comparativ cu anul 2009, la buget s-au încasat cu 2,0 mil.lei mai puţin.

Verificările efectuate de audit asupra unor acte de control şi asupra deciziilor adoptate denotă următoarele:

• Persistă cazuri de nerespectare a normelor interne privind aplicarea procedurilor de control.

• În timpul controalelor nu se supun inventarierii mărfurile procurate; nu sînt examinate cazurile ce ţin de diferenţele stabilite în urma controalelor repetate.

• În baza unor scrisori explicative ale SFS, au fost modificate şi/sau anulate unele decizii privind aplicarea sancţiunilor, luate în urma efectuării controalelor fiscale. Uneori decizia modificată este diametral opusă celei iniţiale.

Neexecutarea părţii de venituri a BS şi alte deficienţe menţionate au fost cauzate, în special, de: controlul intern necorespunzător constatat la unele organe fiscale şi, în unele cazuri, interacţiunea ineficientă a acestora cu autorităţile administraţiei publice locale la determinarea datelor raportate; iresponsabilitatea unor contribuabili în teritoriu şi lipsa analizei permanente şi detaliate a riscurilor parvenite în rezultatul unor activităţi ce întrunesc indici de evaziune fiscală, precum şi a unor obiective clare de colectare a restanţelor; cadrul metodologic necorespunzător de executare a controlului fiscal; neutilizarea tuturor pîrghiilor pentru prevenirea evaziunilor fiscale; măsurile neadecvate întreprinse în scopul colectării veniturilor din încasări nefiscale; în unele cazuri, interpretarea extensivă a legislaţiei fiscale.

Pentru combaterea şi eliminarea neregulilor constatate este necesară intensificarea controlului asupra procesului de colectare a veniturilor la BPN, interacţiunea cu organele de drept, identificarea operativă a persoanelor care desfăşoară activitate ilicită/ilegală, intensificarea operativităţii efectuării controalelor, cu examinarea tuturor circumstanţelor cauzei, înaintarea urgentă a propunerilor privind modificările legislaţiei în contextul încălcărilor şi neajunsurilor constatate de audit, implementarea măsurilor eficiente de menţinere a unui sistem de management şi control intern adecvat, capabil să asigure o administrare fiscală eficientă, modernizarea sistemului informaţional al SFS, cu utilizarea unui sistem mai eficient de gestiune a bazelor de date, optimizarea controlului fiscal în scopul conformării benevole a contribuabililor.

II.1.2. Veniturile administrate de Serviciul Vamal

Constatările auditului:

Referitor la colectarea veniturilor bugetare

• În perioada anului 2010, veniturile administrate de către SV au fost executate în sumă de 9750,3 mil.lei (107,0%), sau cu o depăşire de 639,0 mil.lei faţă de planul indicativ (cifra de control) stabilit de către MF. Faţă de anul 2009 a fost înregistrat un spor în sumă totală de 2035,4 mil.lei (26,4%), preponderent influenţat de majorarea cotelor accizelor.

• S-au admis restanţe cumulative la plăţile către buget de peste 100,0 mil.lei, inclusiv o treime din contul anului 2010.

• Întocmirea actelor constatatoare şi efectuarea recalculelor nu se efectuează prin SI “Asycuda World”, datorită faptului că modulul “Economist” pînă în prezent nu este integrat în sistemul nominalizat.

Referitor la respectarea legislaţiei privind calcularea drepturilor de import/export

• La determinarea valorii în vamă a mărfurilor, nu au fost aplicate metodele de vămuire nr.2-nr.5, conform prevederilor art.12-16 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997⁵, fapt care generează riscul perceperii drepturilor vamale neconforme.

________________

⁵ Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 “Cu privire la tariful vamal” (cu modificările şi completările ulterioare).

• Încălcarea de către colaboratorii vamali a cadrului regulator, ce se exprimă prin completarea necorespunzătoare a unor declaraţii vamale, fără caracteristica detaliată a mărfii; lipsa preţurilor la unele poziţii tarifare stabilite de SV pentru a servi drept călăuză la declararea valorii în vamă a mărfurilor; atribuirea eronată a codurilor tarifelor, a generat evaziunea fiscală la taxarea automobilelor în sumă de 0,6 mil.lei, precum şi ratarea încasărilor de 1,9 mil.lei.

• La SV lipseşte cadrul normativ privind criteriile de determinare a preţurilor de referinţă ale unor mărfuri, urmare cărui fapt deciziile arbitrare ale managementului sînt subiective şi discredibilizează instituţia.

Referitor la administrarea scutirilor şi facilităţilor vamale

• La acordarea facilităţilor fiscale şi a înlesnirilor la plata TVA, accizelor şi taxei vamale la importul mărfurilor pentru anul 2010, suma scutirilor constituie 2997,3 mil.lei, sau 30,7% din volumul total al încasărilor drepturilor de import, fiind în creştere cu 485,5 mil.lei (19,3%) faţă de anul 2009.

• Declaraţiile vamale cu coduri eronate (41 de cazuri) privind regimul vamal au condiţionat scoaterea de sub supraveghere vamală şi punerea în circulaţie liberă a unor active materiale destinate includerii în capitalul social în sumă de 19,6 mil.lei, cu scutiri de plăţi în valoare de 4,3 mil.lei.

• Scutirile la importul de autoturisme şi autovehicule au redus veniturile bugetare cu 234,3 mil.lei (7,8%); scutirile de TVA la produsele petroliere introduse pe restul teritoriului Republicii Moldova din Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” – cu 124,2 mil.lei (4,1%); scutirile pentru activele materiale destinate includerii în capitalul social – cu 284,9 mil.lei (9,5%), sau cu 159,0 mil.lei mai mult faţă de anul 2009 etc.

Referitor la tranzacţiile efectuate prin rezidenţii zonelor off-shore

• Potrivit informaţiei statistice a SV, în anul 2010, prin intermediul zonelor off-shore, au fost perfectate 21,2 mii declaraţii de import/export, cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,8 miliarde lei, tranzacţiile fiind exercitate prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore (Panama, Gibraltar, Bahamas, Belize, Seychelles, Puerto Rico, Panama, Uruguay, Insulele Marshal etc.), care cad sub incidenţa Ordinului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007.

Referitor la zonele economice libere

• În procesul desfăşurării auditului, au fost examinate declaraţiile vamale de plasare în regim vamal “Zona Liberă”, precum şi declaraţiile vamale de încheiere a destinaţiilor respective. Verificarea aleatorie a declaraţiilor vamale la import şi export, perfectate la 2 rezidenţi ai subzonei “Sud Est”, a constatat 7 cazuri de diminuare a valorii facturale a mărfurilor la export aflate în tranzit în sumă totală de 4,3 mil.lei.

Referitor la evidenţa contabilă a veniturilor administrate de către Serviciul Vamal

• Serviciul Vamal nu a întreprins măsurile necesare pentru a coopera cu Ministerul Finanţelor în domeniul evidenţei contabile a veniturilor administrate de către organele vamale, fapt care a determinat neelaborarea normelor unice şi, respectiv, neeliminarea diferenţelor la sumele calculate şi neachitate, precum şi a soldurilor înregistrate pe conturile agenţilor economici.

• S-au admis denaturări în evidenţa financiară, avînd drept consecinţă raportarea neveridică la Ministerul Finanţelor a costului facilităţilor acordate în anul 2010 la drepturile de import/export cu suma de 384,0 mil.lei; raportarea neveridică a soldurilor creditoare ale agenţilor economici cu 93,5 mil.lei; raportarea neveridică cu 50,2 mil.lei a soldului restanţelor contribuabililor faţă de bugetul de stat cu termen mai mare de 6 ani; denaturarea Raportului privind controlul asupra valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import (plasate în liberă circulaţie) cu suma de 286,5 mil.lei.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• revizuirea criteriilor de acordare a scutirilor şi facilităţilor fiscale şi tarifare, în scopul creării unui mediu concurenţial echitabil şi sprijinirii unor domenii din sectorul real al economiei, care generează plusvaloare şi venituri publice;

• revizuirea cadrului legislativ privind activitatea în zonele economice libere şi asigurarea audierii administraţiei zonelor economice libere, care este responsabilă de controlul executării contractelor încheiate cu rezidenţii zonelor economice libere ce desfăşoară activitate de antreprenoriat şi beneficiază de vacanţe fiscale şi scutiri la plata drepturilor de import;

• consolidarea cadrului regulator departamental în materie de transparenţă a actului managerial-decizional al SV, implementarea necondiţionată a sistemului informaţional-tehnologic privind fluxurile mărfurilor import/export.

II.1.3. Datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat

Constatările auditului:

Soldul datoriei publice, la situaţia din 31 decembrie 2010, a constituit 22945,0 mil.lei, inclusiv datoria de stat administrată de Guvern – 18870,8 mil.lei, datoria administrată de BNM – 2482,3 mil.lei, datoria întreprinderilor din sectorul public – 1522,8 mil.lei, şi datoria unităţilor administrativ-teritoriale – 69,1 mil.lei. În evoluţie, ponderea datoriei publice în PIB înregistrează o majorare cu 2,9 puncte procentuale faţă de anul precedent şi constituie 31,9%.

Soldul datoriei de stat administrată de Guvern, la 31.12.2010, a constituit 18870,8 mil.lei, din care datoria de stat externă – 13565,9 mil.lei, şi datoria de stat internă – 5304,9 mil.lei. În anul 2010, plăţile efectuate pentru deservirea datoriei de stat administrată de Guvern au înregistrat o scădere, faţă de anul 2009, cu 284,1 mil.lei, acestea constituind suma totală de 1113,2 mil.lei, din care pentru datoria de stat externă – 745,8 mil.lei, şi pentru datoria internă – 367,4 mil.lei. La finele anului 2010, ponderea datoriei de stat administrată de Guvern în PIB a constituit 26,3%, înregistrînd o majorare, faţă de anul 2009, cu 2,0 puncte procentuale.

Pe anul 2010, datoria de stat internă a însumat 5304,9 mil.lei, nedepăşind plafonul stabilit prin legea bugetară anuală.

Ponderea datoriei de stat interne în PIB, la sfîrşitul anului 2010, a constituit 7,4%, fiind în scădere faţă de anul 2009 cu 1,1 puncte procentuale, pe fundalul creşterii PIB.

La 31.12.2010, soldul datoriei de stat externe constituia 1116,2 mil.dol.SUA, majorîndu-se, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009, cu 342,5 mil.dol. SUA. În aspectul structurii datoriei de stat administrată de Guvern, ponderea datoriei de stat externe în PIB, la sfîrşitul anului 2010, a constituit 18,9%, înregistrînd o majorare, faţă de anul 2009, cu 3,1 puncte procentuale. Datoria de stat externă pe cap de locuitor în valută naţională şi în dolari SUA a înregistrat o creştere faţă de anul 2009, constituind în anul 2010 circa 3806,7 lei şi, respectiv, 313,2 dol. SUA.

Datoria întreprinderilor din sectorul public, la 31.12.2010, potrivit datelor rectificate de Ministerul Finanţelor, constituie 1522,8 mil.lei (inclusiv datoria faţă de creditorii externi – 330,0 mil.lei), care s-a majorat, comparativ cu începutul anului 2010, cu 590,4 mil.lei.

Datoria UAT, la 31.12.2010, a constituit 69,1 mil.lei, care, comparativ cu începutul anului 2010, s-a diminuat cu 47,1 mil.lei.

Conform datelor Registrului garanţiilor de stat, la finele anului 2010, soldul garanţiilor de stat externe a constituit 6,4 mil.dol.SUA, nefiind depăşit plafonul stabilit prin legea bugetară anuală (6,4 mil.dol.SUA). Potrivit datelor Subregistrului garanţiilor de stat externe, soldul garanţiilor de stat externe se constituie integral din datoria S.A. “Apă-Canal Chişinău” faţă de BERD.

Datoria totală a agenţilor economici faţă de bugetul de stat, la 31.12.2010, a constituit 3024,0 mil.lei (înregistrînd o micşorare cu 13,7 mil.lei faţă de anul 2009), din care datoria pentru împrumuturile recreditate agenţilor economici şi autorităţilor UAT din surse externe şi interne – 1291,4 mil.lei. Astfel, imobilizarea continuă de către agenţii economici a mijloacelor provenite din împrumuturi publice (3024,0 mil.lei) lipseşte Guvernul de surse semnificative pentru finanţarea unor proiecte vitale de dezvoltare şi, respectiv, generează dezechilibre macrofinanciare.

La 31.12.2010, soldul debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor pentru împrumuturile interne şi externe acordate constituia 439,04 mil.lei, din care sold expirat – 295,28 mil.lei, sau 67,3% .

Pe parcursul anului 2010, din contul bugetului de stat au fost dezafectate mijloace financiare pentru onorarea garanţiilor de stat în sumă de 34,0 mil.lei. Concomitent, au fost încasate la buget de la debitorii garantaţi pentru garanţiile de stat externe mijloace în sumă totală de 53,9 mil.lei.

N-au fost întreprinse măsurile necesare faţă de agenţii economici care au admis restanţe la împrumuturile recreditate, în vederea identificării soluţiilor de rigoare pentru rambursarea mijloacelor la bugetul de stat. La finele anului 2010, soldul beneficiarilor recreditaţi constituia 1489,0 mil.lei, 78,9 mil.dol.SUA şi 8,4 mil.euro (echivalentul a 2585,0 mil.lei), din care soldul datoriei expirate este de 324,9 mil.lei şi 19,6 mil.dol.SUA. Astfel, în anul 2010, prin aplicarea acestor măsuri, a fost încasată suma de 2,5 mil.lei, care, comparativ cu anul 2009, s-a majorat cu 0,2 mil.lei.

Concluzii:

Datele privind datoria de stat internă şi datoria de stat externă, reflectate în Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010, corespund informaţiei din Subregistrul datoriei de stat interne şi din Subregistrul datoriei de stat externe.

Nereglementarea sistemului complex de interconexiune, control şi verificare între nivelurile de management al datoriei publice, ca părţi responsabile şi interdependente în procesul de monitorizare şi raportare a datoriei publice, relevă un risc de apariţie a deficienţelor în cadrul raportării situaţiei în domeniul datoriei publice.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• asigurarea valorificării surselor externe destinate implementării proiectelor investiţionale, precum şi a monitorizării implementării în termen şi utilizării conforme a surselor pentru realizarea obiectivelor stabilite;

• aprobarea Strategiei de management al datoriei de stat şi intensificarea procedurilor de restabilire la bugetul de stat a mijloacelor imobilizate pentru împrumuturile recreditate agenţilor economici în perioadele precedente.

II.1.4. Utilizarea mijloacelor financiare publice de către unele

autorităţi publice şi instituţii subordonate

JUSTIŢIE

II.1.4.1 Curtea Supremă de Justiţie

Constatările auditului:

• Efectuarea unor cheltuieli cu depăşirea limitelor totale aprobate în sumă de 160,2 mii lei şi generarea unei datorii creditoare cu termenul de achitare expirat în sumă de 42,3 mii lei.

• Organizarea, în unele cazuri, a achiziţiilor publice cu nerespectarea prescripţiilor legale, care se exprimă prin neasigurarea întocmirii şi prezentării în termen a dării de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică, semnate şi înregistrate în perioada de referinţă în sumă totală de 178,2 mii lei, şi a depunerii de către antreprenor a garanţiei de bună execuţie a lucrărilor în mărimea cuantumului minim de 178,8 mii lei.

• Neînregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile cu suprafaţa de 4063,2 m² în sumă totală de 19686,61 mii lei, precum şi asupra terenului aferent acestuia cu suprafaţa de 2880 m².

Concluzii:

Neregularităţile identificate au generat formarea datoriilor creditoare cu termenul de achitare expirat; organizarea şi efectuarea, în unele cazuri, a achiziţiilor publice şi executarea lucrărilor de reparaţii capitale cu nerespectarea prescripţiilor legale; precum şi neînregistrarea drepturilor asupra unor bunuri administrate.

II.1.4.2. Consiliul Superior al Magistraturii

Constatările auditului:

• Efectuarea unor cheltuieli cu depăşirea limitelor alocaţiilor aprobate în sumă totală de 297,2 mii lei, fapt ce a cauzat şi formarea unor datorii cu termenul de achitare expirat. A fost admisă calcularea şi achitarea ajutoarelor materiale şi premiilor în lipsa alocaţiilor financiare aprobate în modul stabilit, cu atribuirea lor eronată la cheltuielile pentru salariul funcţiei şi la alte plăţi, ca urmare fiind denaturate datele raportate.

• Nerespectarea regulilor generale de organizare a evidenţei contabile, a procedurilor reglementate la casarea mijloacelor fixe, precum şi a normelor de inventariere denotă lipsa unui management financiar relevant şi un nivel scăzut al elementelor de control intern la acest compartiment, fiind condiţionată existenţa situaţiei defectuoase privind ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară eronată.

• Neasigurarea monitorizării executării de către unii furnizori a clauzelor contractuale privind achiziţiile publice, fiind admise depăşiri ale termenelor de livrare a bunurilor achitate, admiţîndu-se o creştere nejustificată a datoriilor debitoare, la finele anului, în mărime de 176,9 mii lei, ceea ce constituie 64,2% din totalul datoriilor debitoare înregistrate la finele anului 2010.

Concluzii:

Raportarea financiară eronată a cheltuielilor şi statelor de personal, concomitent cu planificarea exagerată a alocaţiilor bugetare, efectuarea neregulamentară a cheltuielilor, admiterea de supracheltuieli bugetare, nerespectarea procedurilor reglementate la casarea mijloacelor fixe şi a normelor de inventariere, unele neregularităţi la efectuarea achiziţiilor publice indică asupra necesităţii de fortificare a managementului financiar al entităţii şi al sistemului de control intern al acesteia.

II.1.4.3. Ministerul Justiţiei şi unele instituţii din subordine

Constatările auditului:

• Nivelul neregulamentar al ţinerii evidenţei contabile a influenţat corectitudinea, veridicitatea şi plenitudinea evidenţei contabile şi a raportării financiare.

• Neefectuarea inventarierii anuale în strictă conformitate cu cerinţele regulamentare a cauzat necorespunderea datelor situaţiei patrimoniale raportate, real existente şi celei înregistrate în evidenţa contabilă a ministerului şi a entităţilor din subordine, condiţionînd raportarea defectuoasă privind patrimoniul administrat, cu riscul neasigurării integrităţii acestuia. În aspectul dat, se menţionează înregistrarea în evidenţa contabilă a unui imobil cu suprafaţa de 742,5 m², fără valoarea de bilanţ, şi neînregistrarea drepturilor asupra terenurilor proprietate publică cu suprafaţa de circa 5,98 ha, aferente imobilelor administrate de Ministerul Justiţiei.

• Neregulile privind constituirea, încasarea, utilizarea şi raportarea mijloacelor speciale au cauzat denaturarea datelor raportate, comparativ cu situaţiile reale, atît la venituri, cît şi la cheltuieli, cu 9077,1 mii lei. Totodată, se relevă o situaţie confuză şi nesoluţionată în aspectul cadrului legislativ-normativ privind perceperea taxei la aplicarea apostilei în temeiul Hotărîrilor Guvernului în lipsa metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestate contra plată, ceea ce a cauzat în anul 2010 majorarea nejustificată de 2,0-4,0 ori a tarifelor pentru aplicarea apostilei.

• Monitorizarea neadecvată a procesului de lichidare a Departamentului de Executare a condiţionat admiterea unor neregularităţi în actele de transmitere ale unor oficii de executare, producînd imprecizii la capitolul transmiterea soldurilor de mijloace băneşti şi procedurilor executorii; nivelul scăzut al încasării mijloacelor băneşti în beneficiul statului de 7,3%, rămînînd neîncasate la finele anului 2010 în bugetul de stat circa 213,8 mil.lei. Lipsa unor reglementări privind evidenţa şi raportarea încasării mijloacelor băneşti (sau în altă formă) în beneficiul statului, precum şi achitării din contul mijloacelor bugetare a datoriilor creditorilor-beneficiari, cu stabilirea termenelor de raportare de către executorii judecătoreşti în condiţiile reformării sistemului judecătoresc, va avea impact asupra gradului de cunoaştere de către părţile interesate a situaţiei reale la acest capitol.

Concluzii:

Neverificarea şi neimplicarea în deplină măsură de către organele de competenţă în vederea asigurării corectitudinii şi plenitudinii executării actelor normative aferente calculării şi încasării fondurilor publice prezintă un risc al neîncasării conforme a veniturilor la bugetul public. În aspectul celor menţionate, se denotă necesitatea de rigoare privind identificarea remediilor adecvate şi eficiente pentru corectarea abaterilor constatate şi înlăturarea problemelor existente, în acest scop consolidînd managementul financiar şi sistemul de audit intern.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului, în comun cu autorităţile de competenţă:

• asigurarea monitorizării implementării conforme a reformei în sistemul justiţiei, inclusiv în sistemul de executare, în vederea realizării obiectivelor stabilite.

II.1.4.4 Curtea de Apel Chişinău, Curtea de Apel Bălţi şi Curtea de Apel Economică

Constatările auditului:

• În anul 2010, Curtea de Apel Chişinău, Curtea de Apel Bălţi şi Curtea de Apel Economică, în calitate de autorităţi contractante, au admis unele abateri de la normele legale ce reglementează domeniul achiziţiilor publice, fapt ce a condiţionat efectuarea şi raportarea de achiziţii publice cu încălcarea actelor normative şi legislative, precum şi nedepunerea garanţiilor de bună execuţie a unor contracte de achiziţii publice.

• Nerespectarea normelor de efectuare a inventarierii, de ţinere a evidenţei contabile şi de raportare financiară a condiţionat nereguli şi erori, care au afectat semnificativ corectitudinea raportării financiare şi celei patrimoniale. Astfel, efectuarea neregulamentară a inventarierii bunurilor a cauzat unele situaţii de neluare la evidenţă, de neatribuire şi de decontare incorectă a unor bunuri. Nu sînt înregistrate la organul cadastral imobilele amplasate în mun.Chişinău, str.Teilor 4, în valoare totală de 6337,0 mii lei.

• Neefectuarea inventarierii soldurilor, neprofitarea de reglementările referitoare la supravegherea administratorului, nestabilirea limitei de termen rezonabil şi a mecanismului de disponibilizare a mijloacelor intrate temporar în posesia instanţei de judecată (mijloacele mandatate) au determinat acumularea soldului în valoare de 450,9 mii lei, care reprezintă masa debitoare a persoanelor juridice aflate în proces de insolvabilitate, acumulată pe parcursul anilor 2001-2010.

• Modul de evidenţă şi de raportare a taxei de stat (sursa de venit la bugetul de stat) nu determină prezenţa exhaustivă şi relevantă a datelor raportate, ceea ce sporeşte riscul plenitudinii încasării integrale a acesteia la bugetul de stat. Actualul cadru juridic departamental ce reglementează taxa de stat este ambiguu şi nu reglementează atribuţiile şi responsabilităţile la etapele de calculare, încasare, evidenţă şi raportare a acesteia.

Concluzii:

Aspectele problematice şi de incertitudine la evidenţa şi raportarea taxei de stat în cadrul Curţilor de Apel auditate, care se motivează prin imperfecţiunea cadrului legal ce vizează acest capitol; neverificarea sistematică a corectitudinii încasării taxei de stat, precum şi a trecerii ei în termen şi integral la buget, prezintă un risc pentru corectitudinea calculării şi plenitudinea încasării acesteia la bugetul de stat, ceea ce impune examinarea situaţiei la compartimentul taxa de stat, pentru o eventuală revizuire a actualului cadru juridic privind plenitudinea încasării, evidenţei şi raportării, prin prisma eficienţei acumulărilor la buget.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului, în comun cu autorităţile de competenţă:

• elaborarea şi înaintarea propunerilor de rigoare privind înlăturarea imperfecţiunilor cadrului legal ce vizează evidenţa şi raportarea taxei de stat;

• exercitarea cu regularitate a atribuţiilor privind verificarea sistematică a corectitudinii încasării taxei de stat, precum şi a trecerii ei în termen şi integral la buget;

• stabilirea mecanismelor eficiente de monitorizare a administrării patrimoniului public, cu asigurarea respectării modului de înregistrare a drepturilor patrimoniale.

II.1.4.5. Judecătoriile Buiucani, Botanica, Centru, Ciocana, Rîşcani din mun.Chişinău,
Judecătoria Economică de Circumscripţie, Judecătoria Bălţi, Judecătoria Străşeni,
Judecătoria Orhei, Judecătoria Soroca, Judecătoria Hînceşti

Constatările auditului:

• Planificarea ineficientă la capitolul cheltuieli pentru reparaţii şi investiţii capitale generează nevalorificarea acestora în limitele bugetare aprobate şi în termenele preconizate. Astfel, se atestă modificarea neeficientă a bugetului Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău, care s-a soldat cu nevalorificarea mijloacelor în sumă de 5820,8 mii lei, preconizate pe anul 2010 pentru reparaţia capitală a noului sediu al instituţiei.

• Unele neregularităţi la efectuarea achiziţiilor publice, care se exprimă prin activitatea neadecvată a grupurilor de lucru pentru achiziţii, precum şi prin organizarea ineficientă a monitorizării de către responsabili a procedurilor de efectuare, raportare şi bună execuţie a achiziţiilor. Judecătoria Buiucani, mun.Chişinău n-a solicitat şi n-a asigurat prezentarea de către ofertant a garanţiei asigurării bunei executări a contractului, iar Judecătoria Străşeni a efectuat reparaţia capitală a clădirii în lipsa proiectului lucrărilor, elaborat şi verificat conform legislaţiei în vigoare, valoarea lucrărilor achitate constituind 1501,9 mii lei.

• Nerespectarea întocmai a regulilor generale de organizare a evidenţei contabile, încălcarea procedurilor reglementate la inventarierea bunurilor publice, la gruparea şi înregistrarea elementelor contabile au condiţionat erori la raportarea financiară a entităţilor. Unele instanţe judecătoreşti n-au asigurat veridicitatea şi plenitudinea situaţiilor ce ţin de evidenţa bunurilor aflate provizoriu în folosinţă, care, potrivit explicaţiilor prezentate de acestea, sînt bunuri personale ale judecătorilor, ale căror intrări n-au fost documentate şi înregistrate în modul stabilit.

• Lipsa instrumentelor de control intern, de administrare şi coordonare a acţiunilor ce ţin de cauţiunile depuse, inexistenţa unor prevederi normative care ar reglementa mecanismul verificării periodice a cauţiunilor au condiţionat o acumulare continuă nejustificată la conturile respective a mijloacelor băneşti, astfel creîndu-se o situaţie de incertitudine pentru veridicitatea datelor raportate. La finele anului 2010, instanţele judecătoreşti au înregistrat la contul curent al mijloacelor speciale solduri de mijloace băneşti provenite din garanţiile financiare depuse pentru înlocuirea măsurii preventive sau arestul preventiv în sumă de 543,9 mii lei.

• Neverificarea conformă de către organele de competenţă a corectitudinii şi plenitudinii încasării taxei de stat, trecerea ei în termen şi integral la buget prezintă un risc pentru regularitatea încasării veniturilor la bugetul de stat.

• Lipsa controlului intern adecvat la capitolul trecerea în contul bugetului de stat a taxei de stat, precum şi a cauţiunii depuse în caz de expirare a termenului general de prescripţie extinctivă condiţionează un risc al neregularităţii încasării veniturilor la bugetul de stat.

Concluzii:

Lipsa unor reglementări vizînd ţinerea evidenţei, plenitudinea raportării taxei de stat administrate de instanţele judecătoreşti nu permite deţinerea unei situaţii autentice a încasărilor taxei de stat la Ministerul Justiţiei (evidenţa statistică) şi Ministerul Finanţelor (evidenţa trezorerială). Totodată, neverificarea conformă de către organele de competenţă a corectitudinii şi plenitudinii încasării taxei de stat, trecerea ei în termen şi integral la buget condiţionează un risc al neregularităţii încasării veniturilor la bugetul de stat.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului, în comun cu autorităţile de competenţă:

• elaborarea şi înaintarea propunerilor de rigoare privind înlăturarea imperfecţiunilor cadrului legal ce vizează evidenţa şi raportarea taxei de stat;

• exercitarea cu regularitate a atribuţiilor privind verificarea sistematică a corectitudinii încasării taxei de stat, precum şi a trecerii ei în termen şi integral la buget.

EDUCAŢIE

II.1.4.6. Ministerul Educaţiei şi unele instituţii din subordine

Referitor la executarea veniturilor şi regularitatea cheltuielilor

• Pentru finanţarea bugetului Ministerului Educaţiei au fost alocate mijloace în sumă totală de 1587,4 mil.lei, inclusiv la: componenta de bază – 1055,5 mil.lei, componenta mijloace speciale – 455,5 mil.lei, fonduri speciale – 35,3 mil.lei, proiecte finanţate din surse externe – 38,9 mil.lei, şi din fondul de rezervă – 2,2 mil.lei.

• Lipsa unei monitorizări conforme şi controlul intern neadecvat asupra formării şi utilizării regulamentare a mijloacelor speciale au condiţionat neîncasarea veniturilor în sumă de 38,0 mil.lei şi, respectiv, formarea datoriilor debitoare în sumă de 80,2 mil.lei (70,1 mii lei – cu termenul de achitare expirat).

• Au fost admise cheltuieli cu depăşirea limitelor precizate în sumă de 1,1 mil.lei şi s-au format datorii debitoare şi creditoare cu termenul de prescripţie expirat la capitolul cheltuieli în sume, respectiv, de 371,5 mii lei şi 29,5 mii lei.

Referitor la achiziţiile publice

• Managementul achiziţiilor publice în cadrul ME este însoţit de nereguli, care au impact negativ asupra efectuării unor procurări de bunuri în condiţii de economicitate.

• Nu sînt elaborate planuri trimestriale şi anuale de achiziţii şi nu este asigurată publicarea anunţurilor de intenţie; nu se eliberează recipise operatorilor economici; nu sînt întocmite în prezenţa ofertanţilor procesele-verbale de deschidere a ofertelor.

• Autoritatea contractantă, neexecutînd prevederile regulamentare⁶, a tergiversat cu 655 de zile executarea contractului privind achiziţionarea Sistemului informaţional automatizat “Registrul de Stat al Educaţiei” în condiţiile stabilite în documentele de licitaţie şi nu a valorificat mijloacele în sumă de 5,0 mil.lei.

________________

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.1424 din 22.12.2004 “Cu privire la realizarea Programului prezidenţial “SALT” (cu modificările ulterioare). Hotărîrea Guvernului nr.270 din 13.03.2007 “Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului informaţional educaţional” (cu modificările ulterioare).

Referitor la gestionarea şi administrarea patrimoniului de stat, inclusiv la unele întreprinderi al căror fondator este Ministerul Educaţiei

• Entitatea nu a asigurat delimitarea, evaluarea şi înregistrarea regulamentară a bunurilor imobile şi drepturilor asupra lor la organele cadastrale teritoriale şi în evidenţa contabilă. În lista bunurilor imobile proprietate a statului nu au fost incluse terenuri cu suprafaţa totală de 405,0 ha, transmise în folosinţă pentru 35 de instituţii de învăţămînt auditate, şi unele clădiri în valoare de 1,8 mil.lei. În aceste circumstanţe, persistă riscul de neasigurare a integrităţii patrimoniului de stat.

• Nu au fost întocmite, împreună cu autorităţile publice locale, actele de primire-predare pe 26 de obiecte nefinalizate în valoare totală de 51,4 mil.lei, a căror construcţie urma să continue din mijloacele bugetelor locale.

• Cu derogare de la prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1019 din 13.09.2007, ministerul timp de peste 3 ani nu a reorganizat Întreprinderea de Stat Centrul Ştiinţific, Metodic şi Editorial “Univers Pedagogic” prin absorbţia Întreprinderii de Stat de Producţie şi Comerţ “Didactica”.

Referitor la evidenţa contabilă, sistemul de control intern şi audit intern

• Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice la 31.12.2010, generalizat pe ME, este denaturat cu 55,2 mil.lei, inclusiv: cu 48,9 mil.lei – valoarea investiţiilor capitale executate din contul mijloacelor speciale, nereflectată la contul “Fondul pentru dezvoltarea instituţiei”; cu 4,9 mil.lei – costul utilajului şi al lucrărilor de proiectare a SIA “Registrul de Stat al Educaţiei”; cu suma de 812,4 mii lei – valoarea mijloacelor fixe şi a inventarului de mică valoare, primită regulamentar în cadrul unor proiecte, dar neînregistrată; cu suma uzurii mijloacelor fixe de 303,6 mii lei, precum şi cu suma de 598,3 mii lei – activul nematerial (Sistemul automatizat de prelucrare a datelor), transmis în cadrul unui proiect şi neînregistrat regulamentar de către Agenţia de Evaluare şi Examinare.

• Pe parcursul a 2 ani nu au asigurat inventarierea bunurilor materiale, surselor băneşti, actelor de studii, care se află la balanţa aparatului central al ME, precum şi a decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori.

II.1.4.7. Instituţiile de învăţămînt superior subordonate Ministerului Educaţiei

Constatările auditului:

Referitor la executarea veniturilor şi cheltuielilor

• Pentru finanţarea a 11 instituţii de învăţămînt superior subordonate Ministerului Educaţiei au fost alocate mijloace în sumă totală de 682,2 mil.lei, inclusiv la componenta de bază – 320,3 mil.lei, şi la mijloace speciale – 361,9 mil.lei.

• Lipsa unei monitorizări conforme a condiţionat neîncasarea de către unele instituţii de învăţămînt superior a veniturilor preponderent de la studiile pe bază de contract, de la darea în locaţiune/arendă şi de la plata pentru cazare în cămine în sumă totală de 23,6 mil.lei şi, respectiv, formarea datoriilor debitoare în sumă de 20,7 mil.lei.

• Unele instituţii auditate nu au contabilizat datoriile debitoare la venituri în sumă de 1,8 mil.lei.

• Planificarea, executarea şi raportarea cheltuielilor s-au efectuat cu abateri de la cadrul legal, fiind admise cheltuieli neprevăzute în legea bugetară anuală în sumă de 4,9 mil.lei. S-a admis utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor speciale în sumă de 113,9 mii lei.

• Cheltuielile efectuate pentru reparaţiile capitale în sumă de 972,6 mii lei nu au fost trecute regulamentar la majorarea valorii iniţiale a clădirilor.

• La 3 instituţii de învăţămînt superior s-au efectuat cheltuieli neregulamentare la capitolul retribuirea muncii în sumă de 291,8 mii lei, prin stabilirea suplimentelor, sporurilor şi plăţilor cu caracter stimulator din contul mijloacelor speciale.

• În anul 2010, cinci instituţii de învăţămînt superior auditate au exmatriculat 1079 de studenţi. Cheltuielile calculate estimativ pentru instruirea acestora constituie 12,1 mil.lei. La acest subiect, se remarcă prezenţa în Contractul-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.923 din 04.09.2001 a unor clauze privind restituirea la buget a cheltuielilor pentru instruire în cazul exmatriculării, neaplicabile din momentul aprobării lor pînă în prezent.

Referitor la situaţia patrimonială, achiziţiile publice şi la veridicitatea raportării

• S-a constatat neînregistrarea la organele cadastrale a unor imobile în valoare de 12,9 mil.lei, neevaluarea şi nereflectarea în bilanţul contabil a valorii terenurilor transmise în folosinţă cu suprafaţa de 97,4 ha, precum şi neînregistrarea în Registrul bunurilor imobile a terenurilor cu suprafaţa de 58,1 ha.

• Managementul achiziţiilor publice în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior auditate este afectat de unele nereguli, care au impact negativ asupra efectuării unor procurări de bunuri în condiţii de economicitate.

• Contractele de achiziţie a mărfurilor au fost întocmite şi semnate în lipsa planurilor anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice, garanţiilor pentru buna executare, precum şi nu s-au executat şi gestionat în condiţiile iniţial stabilite, iar grupurile de lucru pentru achiziţii n-au asigurat în măsură deplină iniţierea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică în corespundere cu cadrul legal.

• Nerespectarea regulilor generale de reglementare a contabilităţii a cauzat raportarea eronată de către unele instituţii de învăţămînt superior a veniturilor în sumă de 1,8 mil.lei şi diminuarea cu 48,9 mil.lei a valorii investiţiilor capitale executate din contul mijloacelor speciale.

• Taxele la studiile pe bază de contract sînt în creştere, acestea fiind stabilite de către Senatul instituţiilor; pînă în prezent nu este elaborat un act normativ privind metodologia de calculare a cuantumului cheltuielilor aferente plăţii pentru studii.

Concluzii:

Neregulile şi erorile la planificarea, executarea şi raportarea mijloacelor financiare publice, precum şi la administrarea patrimoniului public de stat sînt generate, în unele cazuri, de capacităţile manageriale neconforme, precum şi de nivelul insuficient de implementare şi dezvoltare a managementului financiar şi controlului intern.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• examinarea situaţiilor privind administrarea conformă de către instituţiile de învăţămînt superior a terenurilor aferente construcţiilor şi transmise acestora în folosinţă, precum şi a gradului de înregistrare a drepturilor asupra tuturor bunurilor patrimoniale administrate.

II.1.4.8. Instituţiile de învăţămînt secundar şi mediu de specialitate
subordonate Ministerului Educaţiei

Constatările auditului:

• Pentru finanţarea instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate subordonate Ministerului Educaţiei au fost precizate mijloace în sumă totală de 198,4 mil.lei, iar cheltuielile efective, în perioada de referinţă, au constituit 192,2 mil.lei. Din cele 22 de colegii, au fost supuse verificării 8 (opt) colegii, pentru întreţinerea cărora s-au efectuat cheltuieli în sumă de 88,7 mil.lei (din 91,3 mil.lei preconizate).

• Unele instituţii de învăţămînt nu au asigurat încasarea deplină a veniturilor de la studii pe bază de contract, de la plata pentru chirie în cămine şi de la darea în locaţiune/arendă a bunurilor proprietate publică în sumă de 1,8 mil.lei, ceea ce a determinat neacoperirea cheltuielilor de întreţinere a instituţiilor.

• Încasarea ilicită a veniturilor în sumă de 111,3 mii lei de la plata pentru chirie în cămine în rezultatul majorării taxei lunare pentru un elev şi neaprobarea taxei de cazare pentru alte categorii de locatari au condiţionat ratarea veniturilor în sumă de 117,2 mii lei.

• Privatizarea spaţiilor cu titlu de apartamente (147,3 m²) în căminul pentru elevi la o instituţie de învăţămînt s-a efectuat cu încălcarea prevederilor Legii învăţămîntului.

• Nu s-au înregistrat regulamentar la organele cadastrale teritoriale bunuri imobile (15 imobile în valoare de 17,0 mil.lei), precum şi nu s-a asigurat delimitarea, evaluarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a terenurilor proprietate publică aferente construcţiilor cu suprafaţa de 22,1 ha, transmise în folosinţă instituţiilor.

• Două colegii n-au asigurat înregistrarea în evidenţa contabilă a terenurilor evaluate în valoare de 39,2 mil.lei.

• Nerespectarea prevederilor legale la efectuarea achiziţiilor publice, care se exprimă prin neîntocmirea planurilor anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice pe anul 2010 şi nepublicarea acestora în Buletinul achiziţiilor publice, neasigurarea calităţii dosarelor, poate condiţiona posibilitatea sustragerii sau înlocuirii înscrierilor pe care acestea le conţin; nestabilirea responsabilităţilor fiecărui membru al grupului de lucru pentru achiziţii; neasigurarea principiilor de transparenţă; nesemnarea declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate a membrilor grupului de lucru pentru achiziţii; neîntocmirea proceselor-verbale de deschidere a ofertelor, toate acestea relevînd abordarea formală de către entităţi a cadrului legal ce reglementează acest domeniu şi afectînd procesul de achiziţii din banii publici.

• Contractarea lucrărilor în sumă de 1102,8 mii lei fără asigurarea, pentru anul în curs, a fondurilor necesare, în vederea îndeplinirii contractului de achiziţie de lucrări, formîndu-se datorii creditoare în sumă de 330,4 mii lei.

• Nivelul scăzut al managementului contabil al instituţiilor de învăţămînt a determinat: a) denaturarea datelor bilanţului executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice (generalizat pe Ministerul Educaţiei) cu 41,1 mil.lei, inclusiv: cu 39,2 mil.lei – valoarea terenurilor proprietate publică aferente construcţiilor, nereflectate în evidenţa contabilă la contul “Terenuri”; cu 1,1 mil.lei – valoarea fondului de bibliotecă nereflectat în evidenţă; deţinerea de bunuri fără contabilizarea corespunzătoare a valorii acestora în sumă de 497,2 mii lei – ajutoare umanitare primite şi neînregistrate regulamentar; denaturarea datelor Raportului privind circulaţia mijloacelor fixe cu 342,9 mii lei; b) diminuarea datelor Raportului privind încasarea mijloacelor speciale cu 117,2 mii lei; c) înregistrări neconforme ale operaţiunilor economice efectuate cu 234,7 mii lei.

Concluzii:

Planificarea şi efectuarea cheltuielilor lipsite de fundamentarea pe anumite criterii şi norme, precum şi unele neajunsuri în managementul contabil şi sistemul de control intern au afectat situaţiile financiare şi veridicitatea valorii patrimoniale raportate.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• examinarea oportunităţii clauzelor prevăzute în Contractul-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.923 din 04.09.2001 privind restituirea mijloacelor bugetare de către elevii exmatriculaţi din instituţii, ţinînd cont de condiţiile în cadrul cărora aceştia sînt exmatriculaţi;

• reglementarea noţiunilor de cămin pentru studenţi şi cămin pentru elevi.

II.1.4.9. Auditul regularităţii încasării şi utilizării mijloacelor
Fondului special pentru manuale în anul 2010

Constatările auditului:

Cu privire la încasarea şi utilizarea mijloacelor Fondului special pentru manuale

• În anul 2010, Fondul special pentru manuale a realizat venituri totale în sumă de 20985,7 mii lei, înregistrînd un nivel de execuţie de 77,8%, iar cheltuielile executate au constituit: de casă – în sumă de 31201,5 mii lei, şi efective – în sumă de 31198,3 mii lei, sau 88,4% faţă de limita precizată. Astfel, n-au fost încasate veniturile planificate din taxele de închiriere a manualelor în sumă de 5978,5 mii lei şi nu s-au executat cheltuieli în sumă de 4095,1 mii lei.

Cu privire la achiziţiile publice, regularitatea formării stocurilor de manuale, evidenţa contabilă şi raportarea financiară

• În anul 2010, ca rezultat al efectuării achiziţiilor de manuale, s-au încheiat cu mai multe edituri 32 de contracte în valoare de 31,7 mil.lei, care au fost achitate în sumă de 29,5 mil.lei.

• Fondul special pentru manuale nu a asigurat executarea a 3 contracte în sumă de 2,2 mil.lei şi, respectiv, nu a încasat plăţi de garanţie pentru executarea contractelor, prevăzute de documentele de licitaţie, în sumă de 108,9 mii lei, sau 5% din suma contractelor neexecutate.

• Lipsa reglementărilor privind crearea rezervei de stoc a manualelor, precum şi alte circumstanţe au determinat faptul că, la 31.12.2010, Fondul special pentru manuale a înregistrat un stoc de 767,6 mii de manuale în sumă de 16,2 mil.lei, sau 15,1% din volumul total transmis în chirie.

• Nu se asigură ţinerea evidenţei contabile a datoriilor debitoare şi creditoare aferente taxei de închiriere, cu reflectarea lor în rapoartele financiare prezentate Ministerului Educaţiei.

• Nu este elaborat un mecanism care ar prevedea eliberarea documentului justificativ elevilor din învăţămîntul gimnazial şi liceal la momentul achitării plăţii în numerar pentru chiria manualelor, precum şi evidenţa acestor sume.

Concluzii:

Fondul special pentru manuale nu a asigurat estimarea argumentată a veniturilor proprii pasibile încasării şi planificarea justificată a cheltuielilor. Lipsa monitorizării procesului de execuţie a 3 contracte a determinat neexecutarea lor şi neîncasarea plăţilor de garanţie.

AGRICULTURĂ

II.1.4.10. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
şi unele instituţii din subordine

Constatările auditului:

Neregularităţile şi deficienţele constatate de audit se exprimă prin:

• efectuarea cheltuielilor neregulamentare la remunerarea muncii angajaţilor aparatului ministerului în sumă totală de 509,6 mii lei;

• nerespectarea normelor regulamentare în domeniul resurselor umane, care a generat efectuarea cheltuielilor ineficiente în sumă de 178,3 mii lei la angajarea şi disponibilizarea personalului Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice;

• achitarea neregulamentară a premiilor de către Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură în sumă totală de 92,2 mii lei;

• neasigurarea adecvată din partea MAIA a monitorizării implementării reglementărilor privind procesul de gestionare şi administrare a patrimoniului de stat, precum şi a executării responsabilităţilor sale ca fondator al întreprinderilor din subordine; numirea neregulamentară a reprezentanţilor statului în consiliile de administraţie şi comisiile de cenzori;

• neasigurarea înregistrării de către unele instituţii a drepturilor asupra imobilelor cu terenurile aferente acestora, precum şi asupra altor categorii de terenuri agricole, nefiind înregistrate pînă la finalizarea auditului 44,1% din numărul total de 1972 imobile;

• lipsa măsurilor suficiente pentru încasarea datoriilor formate de la darea în arendă a spaţiilor neutilizate şi a terenurilor agricole în sumă de 3551,8 mii lei şi, respectiv, 364,8 mii lei (din care 705,6 mii lei, datorii formate în anii precedenţi);

• situaţia de incertitudine referitor la activitatea Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică “Intehagro”ca instituţie publică subordonată MAIA, care în realitate activează pe principii de gestiune, precum şi situaţia creată referitor la Î.S. “Oraşul Vinului” şi darea în folosinţă gratuită, pe o perioadă îndelungată, unei întreprinderi a cantinei Universităţii Agrare de Stat din Moldova;

• trecerea la cheltuieli şi reflectarea în evidenţa contabilă a materialelor de uz veterinar, distribuite de către Centrul Republican de Diagnostic Veterinar Serviciilor sanitar-veterinare raionale, efectuate cu nerespectarea cerinţelor Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, admiţîndu-se o reflectare dublă în darea de seamă despre îndeplinirea devizului de cheltuieli a sumei de 369,6 mii lei;

• nereflectarea în darea de seamă privind executarea devizului mijloacelor speciale a Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer a sumei de 5151,3 mii lei, acumulată prin intermediul Î.S. “Centrul de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj şi Dezinfectare a Producţiei”.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• examinarea situaţiilor create în domeniul agriculturii, cu stabilirea măsurilor concrete pentru utilizarea eficientă a mijloacelor publice şi gestionarea patrimoniului de stat;

• monitorizarea activităţii reprezentanţilor statului în întreprinderile ai căror fondatori sînt, în vederea sporirii rolului acestora în asigurarea unei activităţi economico-financiare eficiente, precum şi monitorizării întocmirii şi prezentării regulamentare de către aceştia a rapoartelor privind îndeplinirea funcţiilor delegate.

TRANSPORT

II.1.4.11. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor
şi unele instituţii din subordine

Constatările auditului:

• Neînsuşirea pe deplin de către minister a mijloacelor financiare aprobate prin legea bugetară anuală, în aspectul surselor, nefiind valorificate limitele de alocaţii, în total pe toate sursele, în sumă de 290,8 mil.lei, ceea ce constituie 26,3% din limita precizată.

• Neregularităţi la efectuarea achiziţiilor publice, care se exprimă prin organizarea neadecvată a activităţii grupurilor de lucru pentru achiziţii, monitorizării procedurilor de efectuare, raportare şi bună execuţie a achiziţiilor.

• Nerespectarea întocmai a regulilor generale de organizare a evidenţei contabile, încălcarea procedurilor reglementate la gruparea şi înregistrarea elementelor contabile, lipsa aprobării normelor de consum de către conducătorul instituţiei au condiţionat unele abateri, dar n-au influenţat semnificativ situaţiile financiare raportate.

• Nereglementarea prescripţiilor contabile specifice anumitor ramuri, domenii şi sectoare de activitate pentru instituţiile din subordinea MTID condiţionează riscul privind incorectitudinea evidenţei contabile şi raportarea neveridică a unor situaţii financiare.

• Lipsa unui management eficient, precum şi a sistemului controlului intern privind utilizarea mijloacelor financiare a influenţat semnificativ asupra situaţiei economico-financiare a MTID şi entităţilor din subordine. Unele din acestea, în anul 2010, au înregistrat pierderi în sumă de 84,7 mil.lei, iar pînă în prezent n-au asigurat înregistrarea în măsură deplină a drepturilor asupra imobilelor şi terenurilor aferente.

• MTID, prin acţiunile sale, a intervenit neregulamentar în activitatea unor instituţii subordonate şi unităţi economice ai căror fondator şi deţinător al cotei statului este ministerul, acest fapt fiind condiţionat de planificarea insuficientă a mijloacelor bugetare pentru unele instituţii.

• Neelaborarea regulamentului în baza căruia Autoritatea Aeronautică Civilă urma să-şi exercite funcţiile şi atribuţiile, precum şi a altor elemente necesare activităţii acesteia a cauzat incertitudini în asigurarea funcţionalităţii instituţionale a unor entităţi instituite juridic din domeniul de activitate pentru care responsabilitatea îi revine MTID, ceea ce creează riscul administrării neconforme a fondurilor publice.

• Nestabilirea unui mecanism eficient de coordonare, executare, monitorizare şi raportare între părţile implicate în procesul de organizare, achiziţionare, executare şi monitorizare a lucrărilor de construcţie şi reparaţie a obiectivelor de investiţii capitale aprobate MTID a condiţionat un nivel redus (65,5%) de absorbţie a mijloacelor publice destinate investiţiilor în infrastructura drumurilor, rămînînd nevalorificate alocaţii aprobate în bugetul de stat pentru aceste scopuri de circa 62,7 mil.lei.

• Procesul organizării şi achiziţionării lucrărilor de construcţie şi reparaţie a obiectivelor de investiţii capitale aprobate conform legii bugetare anuale, efectuat de MTID prin intermediul Î.S. “ASD”, se desfăşoară defectuos, cu nerespectarea cadrului legal, datorită şi lipsei reglementărilor exclusive ce ţin de transmiterea drepturilor de beneficiar ale ministerului către Î.S. “ASD” .

• Lipsa unei monitorizări eficiente asupra îndeplinirii obligaţiunilor contractuale de către antreprenori a condiţionat: prelungirea nefondată a termenului de executare a lucrărilor; încheierea contractului de achiziţie fără constituirea garanţiei de bună execuţie a lucrărilor; lipsa în obligaţiunile contractuale a sancţiunilor faţă de operatorii economici care nu execută în termenul contractat volumele lucrărilor şi, respectiv, neaplicarea lor; utilizarea neeficientă a mijloacelor publice alocate de la bugetul de stat în aceste scopuri. Concomitent, Î.S. “ASD”, neasigurînd monitorizarea eficientă asupra executării depline şi în termen a lucrărilor contractate, a permis contractarea şi efectuarea unor lucrări suplimentare, precum şi substituirea unor tipuri de lucrări prin altele. Nivelul insuficient de exercitare a obligaţiilor de către Î.S. “ASD”, în calitatea sa de beneficiar, a condiţionat utilizarea neeficientă a mijloacelor publice alocate de la bugetul de stat în aceste scopuri, fiind constatate exagerări în sumă totală de 2,2 mil.lei.

• Sistemul neadecvat al organizării şi ţinerii evidenţei contabile a entităţii este determinat de: neinventarierea drumurilor, a lucrărilor în curs de execuţie, a zonelor de protecţie a drumurilor etc.; neevaluarea costului drumurilor; lipsa reglementării aspectelor ce ţin de înregistrarea în evidenţa contabilă a operaţiunilor de finanţare a lucrărilor din contul mijloacelor bugetare.

• MTID n-a reglementat modul de inventariere a infrastructurii drumurilor, cu stabilirea regulilor specifice de inventariere în ramura respectivă, ceea ce denaturează în aspecte semnificative plenitudinea şi corectitudinea evidenţei contabile a întreprinderii, precum şi veridicitatea raportării situaţiilor financiar-economice, fiind condiţionat riscul neintegrităţii bunurilor statului. Totodată, ministerul n-a întreprins acţiunile necesare pentru efectuarea lucrărilor de identificare a terenurilor din zona de protecţie a drumurilor, întru obţinerea certificatului de proprietate publică, precum prevede legislaţia în vigoare.

• Valoarea de bilanţ a lucrărilor de reparaţie şi de reabilitare a drumurilor nefinisate (în curs de execuţie), efectuate din sursele fondului rutier şi ale bugetului de stat (inclusiv efectuate în perioada anilor precedenţi), la 31.12.2010, a constituit 190,7 mil.lei. Astfel, nefinisarea acestor lucrări tergiversează punerea în funcţiune a drumurilor, calcularea uzurilor, cu toate că acestea se exploatează.

Concluzii:

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în calitate de executor primar de buget, n-a asigurat întreprinderea acţiunilor necesare pentru valorificarea deplină şi eficace a mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat pentru investiţii capitale, inclusiv a celor provenite din surse externe. Neregularităţile constatate la planificarea, executarea şi raportarea utilizării mijloacelor financiare alocate de la bugetul de stat, precum şi la administrarea şi gestionarea patrimoniului public sînt o consecinţă a nerespectării cadrului legislativ şi a nestabilirii unui management financiar şi control intern eficient în cadrul ministerului şi al instituţiilor din subordine.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• audierea factorilor de decizie ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor referitor la exercitarea funcţiilor de bază în domeniul de competenţă prin prisma neregulilor şi deficienţelor constatate de auditele efectuate de Curtea de Conturi, inclusiv ce ţin de:

• nivelul redus de valorificare a surselor bugetare alocate pentru infrastructura drumurilor;

• elaborarea şi aprobarea reglementărilor privind asigurarea funcţionalităţii instituţionale a Autorităţii Aeronautice Civile;

• intervenirea neregulamentară în activitatea unor instituţii subordonate şi unităţi economice ai căror fondator şi deţinător al cotei statului este ministerul.

II.1.4.12. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Constatările auditului:

Pentru perioada auditată, MCDR, la administrarea mijloacelor publice, precum şi la ţinerea evidenţei lor, a admis unele neconformităţi, cum ar fi:

• nerespectarea limitei alocaţiilor la etapa de contractare – în sumă de 86,0 mil.lei, şi la recepţia lucrărilor de construcţie – de 13,6 mil.lei, care ulterior au fost acoperite din contul mijloacelor bugetului de stat pe anul 2011;

• admiterea formării datoriilor la 31.12.2010 în sumă de 20,3 mil.lei faţă de antreprenorii care au efectuat lucrări de construcţie a cartierelor locative pentru sinistraţi, precum şi a creanţelor în sumă de 1,8 mil.lei;

• neînregistrarea la venituri a ajutoarelor umanitare primite de la Guvernul României şi donatorii autohtoni în sumă de 76,5 mil.lei, această situaţie fiind corectată pe parcursul auditului;

• înregistrarea eronată a cheltuielilor efective la utilizarea materialelor donate pentru construcţia cartierelor locative pentru sinistraţi în sumă de 22,5 mil.lei.

Î.S. “SABOS”, ca beneficiar la construcţia drumurilor pentru cartierele locative noi pe terenurile destinate construcţiei caselor de locuit, la construcţia caselor de locuit pe terenurile preconizate în acest scop, la preluarea de la donatori a materialelor de construcţie preconizate pentru construcţia caselor de locuit şi organizarea depozitării şi distribuirii lor conform destinaţiei, nu şi-a executat în mod adecvat atribuţiile vizate, fapt care se exprimă prin înregistrarea eronată a valorii materialelor donate de Guvernul României cu 13,8 mil.lei mai puţin, precum şi a valorii materialelor de 8,9 mil.lei, eliberate antreprenorilor, dar neutilizate în perioada de raportare, acestea fiind utilizate în anul 2011 etc.

Ministerul Finanţelor, avînd responsabilitatea de gestionare şi control al utilizării conforme a finanţelor publice, a admis alocarea în lipsa prevederilor legale a mijloacelor pentru construcţia cartierelor locative pentru sinistraţi în sumă de 20,3 mil.lei.

Autorităţile administraţiei publice locale (com. Cotul Morii, r-nul Hînceşti) n-au elaborat şi n-au înaintat Guvernului propuneri privind schimbarea destinaţiei terenurilor agricole care au fost atribuite pentru construcţia caselor de locuit pentru localităţile afectate de inundaţii (711 loturi cu suprafaţa de 201 ha), ceea ce creează impedimente la acordarea titlurilor de proprietate, la recepţia finală a caselor construite, precum şi la transmiterea acestora proprietarilor. De asemenea, se constată acţiunile primarului comunei Cotul Morii privind contractarea cumpărării-vînzării a 69 de terenuri cu suprafaţa de 9,11 ha din extravilan, pe care derulau lucrările de construcţie pentru sinistraţi, în contracte fiind indicată lipsa construcţiilor pe aceste terenuri.

Autorităţile administraţiei publice competente n-au asigurat întreprinderea măsurilor de definitivare a soluţionării situaţiei privind schimbarea destinaţiei terenurilor agricole atribuite construcţiei cartierelor locative pentru sinistraţi, precum şi nu s-au determinat asupra situaţiei materialelor donate rămase în stoc în valoare de 10,3 mil.lei.

II.1.4.13. Cancelaria de Stat

Auditul regularităţii utilizării mijloacelor publice alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2010 la Cancelaria de Stat a constatat că instituţia continuă practica neregulamentară de transmitere a funcţiei de beneficiar entităţilor din subordine la balanţa cărora se află obiectele de investiţii şi reparaţii capitale, iar Ministerul Finanţelor finanţează contractele de antrepriză semnate de către alţi beneficiari decît cei menţionaţi în legea bugetară anuală.

S-au constatat abateri şi neconformităţi ce ţin de organizarea şi efectuarea de achiziţii publice, executarea lucrărilor şi reflectarea cheltuielilor de investiţii şi reparaţii capitale, care au creat unele situaţii de risc privind regularitatea faptelor economice şi situaţiilor financiare.

II.1.4.14. Comisia Naţională a Pieţei Financiare

Constatările auditului:

• În anul 2010, CNPF a realizat venituri în sumă totală de 12380,3 mii lei, înregistrînd un nivel de execuţie de 112,4% faţă de suma aprobată, care, în comparaţie cu anul 2009, s-au diminuat cu 595,4 mii lei, sau cu 4,6 puncte procentuale.

• Executarea cheltuielilor de casă a însumat 12791,4 mii lei (93,6% faţă de limita aprobată) şi a cheltuielilor efective – 12495,4 mii lei (91,5% faţă de limita aprobată). În rezultatul executării de casă, s-a înregistrat un sold de mijloace băneşti în sumă de 13614,7 mii lei.

• CNPF nu dispune de Titlul de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren, deşi la OCT Chişinău este înregistrat terenul pe care sînt amplasate cazangeria şi 3 garaje. Terenul nu este evaluat şi reflectat în evidenţa contabilă, astfel nerespectîndu-se prevederile cadrului legal⁸ şi regulatoriu⁹, precum şi nu sînt delimitate hotarele terenurilor aferente imobilelor din str.V.Alecsandri 115 şi bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 77.

________________

⁸ Art.17 alin.(4) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 şi art.5 alin.(4) lit.b) din Legea nr.989-XV din 18.04.2002 “Cu privire la activitatea de evaluare”.

⁹ Pct.40 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996 (cu modificările ulterioare), abrogată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 “Cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”.

• Deşi CNPF a prezentat Agenţiei Proprietăţii Publice (deţinător al Registrului patrimoniului public) darea de seamă privind patrimoniul public la 01.01.2010, datele raportate nu au fost incluse în listele bunurilor imobile proprietate a statului aflate în administrarea CNPF, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005¹⁰.

________________

¹⁰ Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi transmiterea unor bunuri imobile” (cu modificările ulterioare).

Concluzii:

Neregulile şi abaterile constatate sînt o consecinţă a managementului financiar ineficient şi sistemului controlului intern necorespunzător, acestea urmînd a fi consolidate în domeniul evidenţei contabile şi gestionării bunurilor publice, prin asigurarea respectării prescripţiilor cadrului legal şi regulator vizînd domeniul contabilităţii şi al înregistrării drepturilor patrimoniale asupra terenului transmis în folosinţă.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• examinarea oportunităţilor de revizuire a listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile”, asigurînd corectitudinea şi plenitudinea acestora prin prisma ţinerii evidenţei în Registrul patrimoniului public.

II.1.5. Formarea şi utilizarea mijloacelor fondului rutier

Constatările auditului:

• Încasările la tipurile de venituri care constituie surse de formare a fondului rutier au fost executate de casă în sumă de 605,1 mil.lei, gradul de execuţie fiind de 103,8% faţă de prevederile rectificate, ceea ce constituie cu 21,8 mil.lei mai mult decît indicii aprobaţi prin legea bugetară anuală.

• Evaluările necorespunzătoare de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Ministerul Finanţelor a potenţialilor contribuabili şi, respectiv, a bazei fiscale au generat erori de calcule privind planificarea mijloacelor provenite din taxele speciale pentru formarea fondului rutier. Astfel, deşi acumularea taxelor rutiere a fost executată, în medie, la nivel de 122,9%, în aspectul tipurilor de taxe, variază de la 70,0% pînă la 175,0%. Încasările suplimentare la 5 tipuri de taxe planificate au constituit suma de 30,0 mil.lei, iar neîncasările a 2 surse de venit au constituit 1365,8 mii lei.

• Se atestă nivelul nesatisfăcător în materie de administrare a veniturilor respective, admis de organele fiscale, care a rezultat în evaziuni fiscale şi restanţe considerabile la diferite plăţi aferente fondului rutier. Astfel, restanţele agenţilor economici la bugetul de stat pentru taxele rutiere, la situaţia din 31.12.2010, constituie 4,8 mil.lei, dintre care 2,9 mil.lei (61,9%) constituie taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru circulaţia vehiculelor ale căror masă totală, sarcină masică pe osie şi gabarite depăşesc limitele admise. Totodată, la unele tipuri de taxe s-au înregistrat supraplăţi (spre exemplu, taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova – 60,4 mil.lei).

• Neexercitarea adecvată a obligaţiunilor de către MTID şi Î.S. “Registru” a cauzat iregularităţi la completarea şi actualizarea conformă a conturului “G” – “Evidenţa executării legislaţiei fiscale” al Registrului de stat al transporturilor, astfel nefiind asigurat cu informaţia necesară IFPS, în scopul impozitării.

• Neregulile admise în procesul înmatriculării şi certificării unor mijloace de transport, exprimate prin necompletarea unor parametri tehnici ce ţin de capacitatea cilindrică a motorului, masa proprie, numărul de locuri pentru pasageri etc., care constituie baza de impozitare, au condiţionat deficienţe privind plenitudinea informaţiei din RST. Astfel, la 31.12.2010, conform datelor RST, erau înmatriculate în total 625976 unităţi de transport, care, conform cadrului legal, au obligativitatea testării tehnice, cu achitarea taxelor corespunzătoare, din care la 7,9%, sau la 49472 unităţi, în procesul înmatriculării, n-au fost completaţi parametrii tehnici necesari. Î.S. “Registru” motivează această situaţie prin faptul că pînă în anul 2000 nu au existat norme unice privind completarea cîmpurilor cu datele tehnice ale vehiculelor. De asemenea, în acea perioadă nu exista nici un sistem automatizat de verificare a corectitudinii şi completării depline cu informaţie a cîmpurilor informaţionale de date.

• Organele de competenţă (I.P. “ANTA”, Î.S. “Registru” şi IFPS) n-au întreprins măsurile corespunzătoare pentru o cooperare rezultativă privind funcţionalitatea conformă a sistemului deţinătorilor de transport, în vederea asigurării organelor fiscale cu informaţia necesară, avînd drept consecinţă netaxarea a circa 30% din contribuabilii – deţinători ai unităţilor respective de transport, ceea ce duce la admiterea evaziunilor fiscale.

• Neregularităţile constatate denotă că MTID şi I.P. “ANTA” n-au efectuat monitorizarea conformă a activităţii staţiilor de testare tehnică, unele din ele nu sînt dotate cu un complex tehnic şi de program unic, care să asigure realizarea accesului la banca centrală de date a RST. Această situaţie contribuie la neasigurarea plenitudinii ţinerii evidenţei mijloacelor de transport supuse testării tehnice, precum şi a transmiterii informaţiei privind testarea lor pentru completarea conturului “G” – “Evidenţa executării legislaţiei fiscale” al RST.

• Responsabilizarea redusă a părţilor implicate în procesul de administrare a autorizaţiilor multilaterale ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport a cauzat nerespectarea actelor normative în vigoare în acest domeniu, ceea ce a determinat neîncasarea la bugetul de stat în volum deplin şi în termenele stabilite a taxei pentru aceste autorităţi.

• Procesul de achiziţionare a lucrărilor de construcţie şi reparaţie a obiectelor finanţate din contul mijloacelor fondului rutier, efectuat de Î.S. “ASD”, se desfăşoară defectuos, nefiind asigurată monitorizarea adecvată, ceea ce condiţionează neexecutarea în termen a lucrărilor contractate, nesancţionarea operatorilor economici care nu respectă clauzele contractuale, prelungirea nefondată a termenului de executare a lucrărilor etc.

• Din mijloacele acumulate în fondul rutier, Ministerul Finanţelor a alocat MTID, pentru efectuarea cheltuielilor, suma de 577,0 mil.lei, faţă de 583,0 mil.lei, sau cu 6,0 mil.lei sub nivelul rectificat. Efectiv s-au executat mijloace în sumă de 569,6 mil.lei, nefiind valorificate 9,5 mil.lei, din care 3,6 mil.lei – pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă, şi 5,9 mil.lei – pentru reparaţia drumurilor şi construcţiile inginereşti.

Concluzii:

Administrarea neconformă a veniturilor ce constituie fondul rutier şi lipsa de interacţiune dintre autorităţile de specialitate, managementul instituţional şi sistemului de control intern ineficiente ale acestora, precum şi neexercitarea în deplină măsură a atribuţiilor de către organele abilitate cu funcţii de evidenţă şi control al formării şi utilizării fondului rutier au generat multiple disfuncţionalităţi şi nereguli în gestiunea fondului rutier şi, implicit, dezvoltarea redusă a infrastructurii rutiere.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• în comun cu organele de competenţă, examinarea carenţelor şi nefuncţionalităţilor instituţionale la formarea şi gestionarea fondului rutier, cu iniţierea ajustării cadrului legal şi regulator, avînd drept obiectiv uniformizarea principiilor în materie de politici şi administrare bugetar-fiscale.

II.1.6. Utilizarea mijloacelor destinate subvenţionării în agricultură

Constatările auditului:

Auditul a identificat situaţii care au limitat derularea eficientă a procesului de subvenţionare a producătorilor agricoli, constatînd următoarele:

• MAIA, în procesul de administrare a mijloacelor fondului de subvenţionare, n-a documentat modul în care au fost selectate direcţiile de subvenţionare şi baza de calcul al necesităţilor de alocaţii în aspectul acestora.

• Ministerul n-a propus spre aprobare regulamentară modul şi sursele de finanţare pentru achitarea datoriilor din anul precedent în sumă de 34,8 mil.lei, acestea fiind achitate din alocaţiile prevăzute pentru plăţile curente în anul 2010.

• Deşi, prin crearea AIPA, s-a stabilit un sistem unic de subvenţionare, în anul 2010 nu s-a reuşit funcţionarea ei teritorială în mod independent, iar perioada scurtă de activitate a ei n-a asigurat schimbarea modului de recepţionare a dosarelor. Totodată, elaborarea planurilor de afaceri ale beneficiarilor s-a efectuat şi prin unele asociaţii obşteşti contractate şi finanţate de către Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală.

• Cadrul juridic care a stat la baza subvenţionării producătorilor agricoli n-a prevăzut clar modul de subvenţionare a domeniilor, care, fiind complicat şi anevoios în procedurile de aplicare, pe parcursul anului, a fost supus unor modificări, iar anumite probleme au rămas nesoluţionate.

• La selectarea măsurilor de subvenţionare, stabilirea criteriilor de eligibilitate, recepţionarea dosarelor, examinarea documentelor prezentate s-au admis unele deficienţe privind respectarea prevederilor actelor normative, iar limita maximă stabilită la subvenţionarea unor măsuri a defavorizat beneficiarii cu investiţii valoroase.

• O problemă majoră a existat la stimularea creditării producătorilor agricoli de către Asociaţiile de Economii şi Împrumut în ce priveşte neclaritatea direcţiilor creditelor acordate de către acestea, astfel fiind acumulate şi neachitate în anul 2010 de către AIPA cererile a 222 de asociaţii.

• La stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură, în unele cazuri, au beneficiat de plăţi agenţii economici care n-au prezentat toate documentele obligatorii, astfel fiind achitate neregulamentar companiilor de asigurări subvenţii în sumă de 171,5 mii lei.

• Actele normative în vigoare limitează numărul companiilor de asigurări ale riscurilor, generează pierderea oportunităţii atragerii cît mai multor companii care oferă servicii în asigurarea produselor agricole şi, ca urmare, o posibilă reducere a mărimii primelor de asigurare.

• La subvenţionarea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat, AIPA, în 5 cazuri, n-a examinat în termenele stabilite de Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.167 din 09.03.2010¹¹ documentele depuse, ceea ce a condiţionat acordarea neregulamentară a subvenţiilor în sumă de 56,4 mii lei.

________________

¹¹ Hotărîrea Guvernului nr.167 din 09.03.2010 “Cu privire la aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli” (cu modificările ulterioare).

• Pentru obţinerea subvenţiilor în sume mai mari decît limita stabilită de Regulamentul menţionat, unele persoane au recurs la divizarea investiţiei prin crearea mai multor structuri antreprenoriale, conduse de unele şi aceleaşi persoane. Una dintre aceste structuri a beneficiat de subvenţii peste normele stabilite în sumă de 325,9 mii lei.

• Pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol, precum şi a echipamentului de irigare, MAIA a subvenţionat unii agenţi economici care dispuneau de datorii din anii 2004-2006 la creditele stimulate de stat pentru procurarea tehnicii prin intermediul Unităţii de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii Producţiei Alimentare 2 KR. Datoriile formate de diferiţi agenţi economici la astfel de credite, nestinse la 01.01.2011, constituie suma totală de 137,7 mil.lei.

• La stimularea investiţiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, 3 agenţi economici au prezentat AIPA documente neveridice, obţinînd neregulamentar subvenţii în sumă de 273,2 mii lei. În aceleaşi condiţii, un agent economic a fost subvenţionat neregulamentar cu suma de 200,0 mii lei, pentru stimularea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare.

• Alte verificări efectuate în timpul auditului, cu suportul AIPA, la 51 de beneficiari (pe 63 de dosare) au relevat (în 11 cazuri) încălcări legate de prezentarea documentelor neveridice, fapt ce s-a soldat cu utilizarea neregulamentară a mijloacelor alocate din bugetul de stat pentru subvenţionarea producătorilor agricoli în sumă de 1991,3 mii lei, iar 3 agenţi economici, avertizaţi în prealabil despre intenţia de a efectua la ei verificări, au restituit benevol în bugetul statului mijloace în sumă de 407,7 mii lei.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• reexaminarea cadrului legal şi regulator privind stabilirea unor criterii fundamentate şi proceduri de alocare a subvenţiilor; asigurarea instruirii continue a beneficiarilor de resurse publice.

ASIGURAREA SOCIALĂ

II.2. Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului

asigurărilor sociale de stat pe anul 2010

Constatările auditului:

Cu privire la partea de venituri a BASS pe anul 2010

• Datoriile contribuabililor către BASS au o tendinţă continuă de creştere. Astfel, acestea au crescut cu 101,3 mil.lei, sau cu 15,9%, la finele anului de gestiune, comparativ cu începutul anului (de la 638,6 mil.lei pînă la 740,0 mil.lei).

• Neprezentarea de către circa 50 la sută din contribuabili, conform normelor legale, a declaraţiilor privind calcularea şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale la BASS. Din 141,4 mii de contribuabili care au avut obligaţiunea de a prezenta Declaraţiile F-4 BASS, doar 72,1 mii de contribuabili le-au prezentat regulamentar.

• Neprezentarea de către contribuabili a Declaraţiilor F-4BASS în termenele stabilite şi neînregistrarea informaţiilor cu privire la calculul contribuţiilor în sistemul informaţional al CNAS au determinat înregistrarea unor datorii neverificate şi neconfirmate ale BASS către contribuabili în sumă de 111,4 milioane lei.

Cu privire la partea de cheltuieli a BASS pe anul 2010

• Cadrul legal neajustat şi social inechitabil nu oferă persoanelor asigurate condiţii uniforme la recalcularea pensiei, mai cu seamă în cazul continuării activităţii după pensionare. Astfel, unor categorii sociale li se oferă dreptul de reperfectare a pensiei la atingerea vîrstei generale, în timp ce altor categorii acest drept este îngrădit.

• CNAS nu şi-a consolidat controlul intern, care ar asigura o monitorizare operativă, la toate nivelurile, a plăţii pensiilor prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei”. Colaboratorii CNAS şi ai CTAS Centru, CTAS Botanica şi CTAS Rîşcani din mun.Chişinău nu au efectuat controale la centrele/oficiile poştale, în aspectul regularităţii plăţii pensiilor de asigurări sociale beneficiarilor, cu toate că regulamentar CNAS şi CTAS au atribuţia de a exercita controlul plăţii corecte şi în termenele stabilite a pensiilor.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• delimitarea clară a atribuţiilor autorităţilor publice în materie de evaluare şi evidenţă a bazei de formare a BASS, precum şi de administrare a veniturilor bugetului în cauză; consolidarea cadrului legal privind politicile şi procedurile bugetar-fiscale de constituire şi administrare a BASS.

SĂNĂTATE

II.3. Auditul Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării

obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2010

Constatările auditului:

Neregularităţile admise la gestionarea mijloacelor FAOAM, care, în majoritate, se datorează neactualizării şi neperfecţionării cadrului normativ din domeniu de către Ministerul Sănătăţii şi CNAM, se exprimă prin următoarele:

• În pofida faptului că mijloacele FAOAM, conform normelor legale, au fost aprobate pe programe şi subprograme, CNAM nu dispune de indicatori măsurabili stabiliţi, precum şi de evaluări privind obiectivele realizate şi impactul obţinut în domeniu.

• N-a fost reglementată exhaustiv metoda de finanţare “buget global”, care nu conţine indicatori măsurabili ai volumului serviciilor medicale spitaliceşti de lungă durată şi costului acestora, ceea ce nu permite evaluarea realizării obiectivelor de către prestatorii contractaţi.

• Nu s-au determinat indicatorii cantitativi şi calitativi, conform prevederilor Programului unic, la distribuirea mijloacelor FAOAM nevalorificate la finele anului 2010 în sumă de circa 33,0 mil.lei, ceea ce a determinat majorarea soldurilor de mijloace neutilizate ale instituţiilor medico-sanitare publice în perioada de gestiune, acestea fiind raportate Guvernului de către CNAM ca cheltuieli privind serviciile medicale acordate persoanelor asigurate în anul 2010.

• Nu s-au reglementat mărimea şi condiţiile de formare a soldurilor de către prestatorii de servicii medicale, precum şi modul de utilizare ulterioară a acestora pentru acordarea unui volum suplimentar de servicii medicale. Drept rezultat, se atestă gestionarea ineficientă a mijloacelor. Către sfîrşitul anului 2010, aproape 220,0 mil.lei arbitrar s-au realocat unor instituţii.

• Nereglementarea exhaustivă a modului de formare şi utilizare a rezervelor din contul mijloacelor FAOAM a permis instituţiilor medico-sanitare publice să utilizeze suma de 130,0 mil.lei pentru procurarea mijloacelor fixe şi efectuarea reparaţiilor, deşi a fost destinată achitării serviciilor medicale curente.

• În lipsa reglementărilor exhaustive privind criteriile şi caracteristicile “transportului sanitar specializat”, mijloacele fondului de dezvoltare şi modernizare a activităţii instituţiilor medico-sanitare publice au fost utilizate pentru procurarea autoturismelor în valoare de 1,0 mil.lei. De asemenea, în lipsa evaluării de către organele competente (Inspecţia de Stat în Construcţii) a realizării pe deplin şi calitative a lucrărilor real executate la Spitalul raional Călăraşi, au fost achitate mijloace în sumă de 9,0 mil.lei.

• Acţiunile de promovare a modului sănătos de viaţă la nivel naţional, finanţate din contul fondului de profilaxie, în sumă de 6,3 mil.lei, nu asigură continuitatea de perspectivă a obiectivelor în aceste scopuri, deoarece acestea nu sînt corelate cu măsurile realizate de către prestatorii de asistenţă medicală primară prin Centrele Medicilor de Familie şi Centrele de Sănătate.

• În Raportul Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală nu sînt reflectate soldurile mijloacelor neutilizate la conturile de decontare ale instituţiilor medico-sanitare publice în sumă de 218,4 mil.lei, precum şi direcţiile de utilizare a rezervelor formate din contul mijloacelor FAOAM în sumă de 130,0 mil.lei. Neregulile în cauză îşi au originea din anii precedenţi, însă recomandările Curţii de Conturi au fost ignorate.

Auditul regularităţii executării fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală de către 6 instituţii medico-sanitare publice în exerciţiul bugetar 2010 a constatat următoarele:

• Lipsa reglementărilor privind formarea soldurilor de către instituţiile medico-sanitare publice a permis acestora să înregistreze în conturile bancare la sfîrşitul anului 2010 soldurile semnificative în sumă de 15,6 mil.lei, care ulterior au fost utilizate în activitatea operaţională, dar nu pentru acordarea unui volum suplimentar de servicii medicale. Astfel, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală a înregistrat solduri la sfîrşitul perioadei de gestiune în sumă de 4,1 mil.lei; Spitalul Clinic de Psihiatrie – de 5,6 mil.lei; Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie – de 1,6 mil.lei; Dispensarul Dermatovenerologic Republican – de 0,6 mil.lei; Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii – de 3,4 mil.lei; Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” – de 0,3 mil.lei.

• Ministerul Sănătăţii (fondatorul IMSP) şi CNAM nu au ţinut cont de prevederile actelor normative ce ţin de procedura de formare şi utilizare a rezervelor din contul mijloacelor FAOAM, ceea ce a permis instituţiilor medicale să direcţioneze mijloacele la procurarea utilajelor, efectuarea reparaţiilor capitale, aceste atribuţii fiind exclusiv ale fondatorului. În acest scop, instituţiile medico-sanitare publice supuse auditului au utilizat mijloace destinate achitării serviciilor medicale curente, în sumă totală de 10,8 mil.lei (Centrul Republican de Diagnosticare Medicală – în sumă de 2,4 mil.lei; Spitalul Clinic de Psihiatrie – de 3,8 mil.lei; Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie – de 2,1 mil.lei; Dispensarul Dermatovenerologic Republican – de 0,4 mil.lei; Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii – de 1,7 mil.lei; Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” – de 0,4 mil.lei).

• Prevederile contradictorii şi confuze ale actelor normative referitor la includerea în costul serviciilor medicale prestate a cheltuielilor aferente plăţilor salariale suplimentare, şi anume, premii şi ajutoare materiale, au generat un tratament inechitabil pentru instituţii. Astfel, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală (340 unităţi de personal) a achitat premii şi ajutoare materiale din FAOAM în sumă totală de 2,9 mil.lei; Spitalul Clinic de Psihiatrie (862 unităţi de personal) – de 6,4 mil.lei; Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie (382 unităţi de personal) – de 1,1 mil.lei; Dispensarul Dermatovenerologic Republican (250 unităţi de personal) – de 0,3 mil.lei; Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii (170 unităţi de personal) – de 1,5 mil.lei; Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (81 unităţi de personal) – de 0,1 mil.lei.

• Pînă în prezent autorităţile administraţiei publice din domeniu nu au elaborat politici de contabilitate şi de raportare pentru instituţiile medico-sanitare publice, compatibile cu forma organizatorico-juridică a acestora, deşi Curtea de Conturi, în urma controalelor/auditelor efectuate în anii precedenţi, a înaintat astfel de cerinţe. În aceste condiţii, auditul a constatat multiple nereguli la ţinerea evidenţei contabile şi la întocmirea rapoartelor financiare.

• Acordarea serviciilor medicale din contul mijloacelor FAOAM, precum şi a serviciilor medicale contra plată se efectuează în baza tarifelor aprobate, care nu includ rentabilitatea şi nu pot genera profituri sau pierderi. Totodată, neajustarea actelor metodologice în materie de raportări financiare generează perfectarea dărilor de seamă în mod denaturat şi imprecis.

• Neracordarea actelor normative ce reglementează formarea şi utilizarea rezervelor la prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate a determinat nereflectarea în evidenţa contabilă de către IMSP a rezervelor utilizate în anul 2010.

• Lipsa principiilor, regulilor şi procedurilor de reflectare în evidenţa contabilă a cheltuielilor pentru reparaţia mijloacelor fixe, care sînt bunuri publice, a condiţionat reflectarea echivocă a acestora. Astfel, Spitalul Clinic de Psihiatrie, efectuînd lucrări de reparaţii capitale la blocurile curative în valoare de 3,5 mil.lei, a înregistrat la majorarea valorii acestora doar suma de 0,2 mil.lei; Centrul Republican de Diagnosticare Medicală a efectuat reparaţia utilajelor medicale prin schimbul unor componente de bază în valoare de 2,2 mil.lei, care au fost integral reflectate la cheltuieli.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• realizarea unor măsuri pentru consolidarea cadrului normativ departamental de natură economico-bugetară şi stabilirea indicatorilor de performanţă în domeniu, ceea ce ar spori rezultatul şi eficienţa mijloacelor alocate;

• asigurarea executării recomandărilor Curţii de Conturi înaintate către autorităţile centrale de specialitate, în vederea neadmiterii continue a neregularităţilor şi a raportării neconforme a mijloacelor FAOAM.

II.4. Auditul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale

Aspectele constatate în urma verificărilor efectuate la UAT au scos la iveală:

• un management defectuos asupra mijloacelor financiare publice, precum şi un grad necorespunzător de cunoaştere de către funcţionari a normelor şi procedurilor în materie de proces bugetar, contabilitate şi raportări publice;

• desfăşurarea unor activităţi fără repere sau performanţe notabile, prin interpretarea şi/sau aplicarea eronată a unor prevederi din actele normative incidente domeniului.

Au fost constatate cazuri de nerespectare a normelor legale, ce au condus la abateri şi nereguli, care au generat: nerealizarea integrală a veniturilor proprii la bugetele UAT, cuantificate de audit în sumă totală de 61,4 mil.lei (inclusiv restanţele – 55,7 mil.lei); efectuarea unor cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 38,7 mil.lei; gestionarea ineficientă a patrimoniului public; nerespectarea prevederilor legale la ţinerea evidenţei contabile şi raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale în sumă totală de 225,6 mil.lei.

O bună parte din aceste deficienţe au fost elucidate şi în cadrul auditelor/controalelor anterioare, ceea ce atestă iresponsabilitate şi disciplină financiară precară în cadrul administraţiei publice locale. Concomitent, implicarea destul de susţinută a bugetului de stat în asigurarea resurselor locale explică preocuparea insuficientă a autorităţilor locale în evaluarea veniturilor proprii şi în urmărirea încasării acestora pe parcursul execuţiei bugetare.

Constatările auditului:

Cu privire la veniturile bugetelor UAT

• Ca şi în anii precedenţi, un impact negativ asupra acumulării veniturilor l-au avut restanţele contribuabililor faţă de buget, care în perioada auditată au înregistrat o creştere continuă. Aceasta situaţie se datorează faptului că executorii principali de buget (preşedinţii raioanelor, primarii) nu contribuie pe măsură la încasarea veniturilor şi extinderea bazei impozabile, nu asigură o interacţiune a instituţiilor de specialitate în acest sens. Ca rezultat, la situaţia din 01.01.2011, restanţele contribuabililor din mun.Bălţi au însumat 29,4 mil.lei; raionale Drochia – 8,7 mil.lei; Orhei – 6,8 mil.lei; Anenii Noi – 3,9 mil.lei; Cimişlia – 3,0 mil.lei; Ungheni – 2,5 mil.lei; Călăraşi – 1,3 mil.lei.

• Neexercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de către direcţiile generale finanţe, precum şi lipsa unui mecanism de evaluare a bazei impozabile în procesul bugetar au avut ca impact diminuarea capacităţii de mobilizare a veniturilor proprii.

• Urmare acţiunilor de verificare, au fost constatate abateri de la legalitate şi regularitate, care au condus la nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege a unor venituri bugetare în sumă totală de 5,7 mil.lei. În această ordine de idei, se constată:

• În mun.Bălţi nu este elaborat un mecanism privind defalcările în bugetul local din profitul net al întreprinderilor municipale. La elaborarea statutelor a 20 de întreprinderi municipale, primăria mun.Bălţi, ca fondator al acestora, nu a asigurat respectarea prevederilor legale referitor la includerea în statutul întreprinderilor a aspectelor privind cota-parte şi metoda de repartizare a profitului net în bugetul local. Ca urmare, bugetul mun.Bălţi a ratat venituri în sumă totală de 1,9 mil.lei.

• Măsurile întreprinse de către Primăria Bălţi pentru conformarea ratei impozitelor şi taxelor locale de la prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiului s-au dovedit a fi neeficiente. Deşi au fost întreprinse măsuri în vederea conformării cotelor impozitelor şi taxelor locale la cele aprobate prin Decizia CMB, inclusiv prin intermediul IFS pe mun.Bălţi, toţi agenţii economici care au prestat servicii de transport auto de călători, cu autoturisme cu capacitatea de pînă la 8 locuri (taxi), au ignorat decizia respectivă, calcularea bazei impozabile fiind efectuată la un tarif redus pentru o unitate de transport, ceea ce a lipsit bugetul municipal de venituri estimate la suma de 0,6 mil.lei.

• Lipsa unui mecanism eficient de monitorizare a amplasării obiectelor de publicitate, precum şi a controlului corespunzător din partea AAPL din mun.Bălţi asupra legalităţii desfăşurării activităţii comerciale de către agenţii economici, a generat diminuarea nejustificată a resurselor financiare ale bugetului municipal cu suma totală de 0,4 mil.lei.

• CMB şi primăria mun.Bălţi nu au asigurat o administrare adecvată a veniturilor de la arenda/locaţiunea patrimoniului public. Lipsa unui control eficient asupra corectitudinii calculelor plăţii pentru arendă/locaţiune a condiţionat ratarea veniturilor la bugetul municipal în sumă totală de 0,2 mil.lei.

• AAPL din raionul Cimişlia nu au întreprins toate măsurile întru încasarea taxei pentru patenta de întreprinzător, veniturile neîncasate din această sursă fiind estimate la suma de 0,6 mil.lei. Nu au fost calculate şi încasate regulamentar plăţile pentru folosirea terenurilor proprietate publică, ceea ce a cauzat venituri ratate în sumă totală de 0,2 mil.lei.

Cu privire la cheltuielile bugetelor UAT

• În procesul de elaborare şi aprobare a angajamentelor de cheltuieli, unele AAPL nu au respectat prevederile legale. Prin urmare:

• AAPL din raionul Orhei, în rezultatul planificării incorecte a cheltuielilor ce ţin de asigurarea activităţii unităţilor de personal din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, au majorat nejustificat volumul cheltuielilor pentru asigurarea activităţii personalului autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea (pus în relaţii pe anul 2010) cu suma totală de 1,0 mil.lei, totodată fiind micşorat volumul cheltuielilor pentru asigurarea activităţii personalului autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi cu 0,4 mil.lei.

• AAPL din raionul Anenii Noi au efectuat planificarea unor cheltuieli pentru întreţinerea instituţiilor din domeniul învăţămîntului, fără confirmarea prin documentele şi calculele corespunzătoare a cheltuielilor pentru reparaţii capitale şi a rezervelor pentru cheltuielile în legătură cu majorarea tarifelor la gazele naturale, ca urmare fiind admisă majorarea neargumentată a cheltuielilor pentru 3 licee teoretice cu suma de 2,6 mil.lei. Cazuri de nerespectare a planificării unor cheltuieli pentru retribuirea muncii au fost evidenţiate în raionul Floreşti.

• La executarea părţii de cheltuieli, unele AAPL nu au reuşit să menţină cheltuielile efective în limitele maxime aprobate, conform prevederilor legale. Astfel, numai adoptarea de către CMB a deciziilor privind acordarea compensaţiilor pentru energia termică, fără indicarea sursei de acoperire a costului realizării acestora, a generat depăşirea planului rectificat pentru achitarea compensaţiilor, la situaţia din 01.01.2010, cu 10,2 mil.lei şi, la 01.01.2011 – cu 3,4 mil.lei, ceea ce a determinat formarea unor datorii creditoare neasigurate cu suport financiar, inclusiv 5,3 mil.lei – cu termenul de prescripţie expirat, care la început de an nu au fost raportate. Nu au reuşit menţinerea cheltuielilor în limitele aprobate şi unii executori secundari de buget din raionul Anenii Noi.

• AAPL din raioanele auditate şi mun.Bălţi nu au asigurat respectarea legislaţiei în stabilirea drepturilor salariale ale personalului angajat, fapt ce a dus la efectuarea unor plăţi necuvenite în sumă totală de 2,0 mil.lei, inclusiv: Călăraşi (643,5 mii lei), Cimişlia (269,5 mii lei), Donduşeni (137,3 mii lei), Drochia (130,1 mii lei) etc. Prin urmare, contabilitatea DÎTS a CMB nu a asigurat un management contabil prudent, ca rezultat fiind admisă gestionarea frauduloasă a banilor publici pentru cheltuielile privind remunerarea muncii, care s-a soldat cu cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 648,5 mii lei.

• În cadrul verificărilor efectuate asupra modului de acordare a diferitor compensaţii păturilor social-vulnerabile ale populaţiei au fost identificate nereguli şi abateri de la normele legale, mai semnificative fiind următoarele exemple:

• DASPF a Consiliului raional Orhei a stabilit şi a achitat compensaţia pentru călătorii în transportul auto comun/urban în sumă totală de 1,3 mil.lei, în lipsa documentelor confirmative de atribuire a gradului de invaliditate, precum şi de atribuire a solicitanţilor la categoria de beneficiari ai compensaţiei.

• Lipsa unor politici clare, precum şi a unui control intern corespunzător asupra modului de acordare păturilor social-vulnerabile a compensaţiei la energia termică în perioada rece a anilor 2007-2010 a cauzat încălcări grave ale disciplinei financiare, ceea ce s-a soldat cu cheltuieli neregulamentare din contul bugetului mun.Bălţi în sumă totală de 0,9 mil.lei.

• Ca rezultat al ignorării normelor legale la distribuirea ajutorului umanitar persoanelor care au suferit în urma calamităţilor naturale, AAPL din raionul Ungheni au admis distribuirea a 63,1% (0,5 mil.lei) din ajutorul umanitar altor categorii de beneficiari.

• Ca urmare a unei gestionări frauduloase a mijloacelor financiare publice şi abuzurilor admise de către persoanele cu funcţii de răspundere ale DGASPF a Consiliului raional Drochia, Comisariatul raional de poliţie a preluat, spre examinare, 40 de cauze penale referitor la prejudiciul cauzat în sumă totală de 0,5 mil.lei.

• Cu un risc sporit de fraudă au fost repartizate beneficiarilor amestecurile lactate pentru copii în raionul Floreşti.

• AAPL din mun.Bălţi nu au asigurat un control eficient şi nu au întreprins măsuri de rigoare privind optimizarea mijloacelor financiare ale bugetului local pentru asigurarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale autorităţilor. Această situaţie, precum şi nerespectarea limitelor aprobate de actele normative în vigoare au condiţionat efectuarea cheltuielilor neregulamentare (pentru serviciile de telefon, întreţinerea autoturismelor şi cheltuielile de protocol) în sumă totală de 0,6 mil.lei. Astfel de deficienţe au fost evidenţiate şi în raioanele Donduşeni, Drochia şi Floreşti.

• Pe parcursul a mai multor ani, UAT nu au exclus practica de utilizare neregulamentară a mijloacelor din fondul de rezervă, această situaţie fiind condiţionată de lipsa de claritate în actele normative ale administraţiei publice locale referitor la categoriile de cheltuieli care pot fi efectuate din contul fondurilor de rezervă, ceea ce permite asimilarea tuturor cheltuielilor la cele cu “caracter excepţional şi imprevizibil”. Astfel de nereguli au fost constatate la toate AAPL supuse auditului, cele mai semnificative cheltuieli neregulamentare, care nu se asimilează celor cu caracter imprevizibil şi excepţional, fiind constatate în mun.Bălţi (1,4 mil.lei) şi raioanele Floreşti (0,9 mil.lei), Donduşeni (0,5 mil.lei), Orhei (0,5 mil.lei).

• Consiliile raioanelor nu au elaborat strategii în domeniul investiţiilor şi renovărilor, ca rezultat, pe fundalul multiplelor obiecte nefinalizate, se practică iniţierea unor noi obiecte. Asemenea cazuri de irosire a banilor publici s-au depistat în raioanele: Ungheni, Anenii Noi, Călăraşi, Cimişlia, Drochia, Orhei.

• Nerespectarea actelor normative în domeniul investiţiilor/reparaţiilor capitale a cauzat: executarea lucrărilor în lipsa proiectului şi a calculelor de deviz, elaborate şi verificate regulamentar, a licenţelor în domeniu, precum şi fără efectuarea procedurilor de achiziţie publică; majorarea neîntemeiată a valorii lucrărilor executate; nerespectarea procedurii de recepţie a lucrărilor; neînregistrarea regulamentară în evidenţa contabilă a unor bunuri şi servicii; trecerea neregulamentară a mijloacelor financiare la cheltuieli; suportarea cheltuielilor pentru reparaţia capitală a mijloacelor fixe din gestiunea unor autorităţi publice centrale. Situaţia menţionată a generat cheltuieli neregulamentare, care au însumat: în raionul Călăraşi – 10,6 mil.lei; în raionul Orhei – 9,0 mil.lei; în raionul Drochia – 7,0 mil.lei, în raionul Floreşti – 4,6 mil.lei; în raionul Ungheni – 2,0 mil.lei etc. Totodată, neregulile evidenţiate au condiţionat neînregistrarea regulamentară în evidenţa contabilă a aparatului preşedintelui raionului Drochia a bunurilor şi serviciilor în sumă totală de 14,3 mil.lei.

• Autorităţile executive ale UAT auditate nu au asigurat respectarea pe deplin a procedurilor de achiziţii publice de mărfuri, lucrări şi servicii, fiind admise multiple încălcări şi neajunsuri, care au afectat buna gestiune a mijloacelor publice şi au dus la: evitarea desfăşurării achiziţiilor în condiţii de liberă concurenţă şi transparenţă; achiziţionarea de bunuri la preţuri majorate; neasigurarea garanţiei de executare a contractelor.

Cu privire la gestionarea patrimoniului public

• Misiunile de audit denotă că sistemul de management al gestionării patrimoniului public al AAPL nu a fost conformat prevederilor legale, astfel fiind afectat de un şir de deficienţe şi lacune, ce se exprimă prin: lipsa unei evidenţe corespunzătoare a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului de proprietate la organul cadastral; neîncheierea contractelor de comodat privind transmiterea patrimoniului în gestiune. Prin urmare:

• Un handicap reprezintă şi neînregistrarea la organul cadastral a patrimoniului proprietate publică locală, fapt ce poate genera riscul integrităţii acestuia. Prin urmare, AAPL din raionul Ungheni deţin proprietate neînregistrată în modul stabilit în valoare de 130,5 mil.lei, iar din raionul Călăraşi – de 30,0 mil.lei. Deşi AAPL îşi argumentează inacţiunile prin lipsa mijloacelor financiare, nu au fost găsite şi propuse Guvernului soluţii alternative relevante în vederea depăşirii situaţiei create (ca exemplu, decizia Guvernului privind înregistrarea bunurilor fără plată etc.). Situaţii analogice au fost constatate şi în raioanele Anenii Noi, Cimişlia, Donduşeni, Drochia, Orhei. Totodată, nu toate AAPL au întreprins măsuri în vederea înregistrării conforme a suprafeţelor de terenuri aferente construcţiilor.

• În mun.Bălţi sînt necesare îmbunătăţiri semnificative în ce priveşte evidenţa contabilă, întreţinerea şi protecţia corespunzătoare a mijloacelor fixe care aparţin municipiului. Ca rezultat al faptului că municipalitatea nu deţine o informaţie exhaustivă, s-a pierdut urma a miliarde de lei, sub formă de mijloace fixe, care au fost transmise neregulamentar în gestiunea ÎM şi IMSP. Totodată, AAPL din mun.Bălţi nu au întreprins măsuri eficiente pentru soluţionarea situaţiilor referitor la patrimoniul public neutilizat în procesul de activitate a municipiului, cu valoarea de bilanţ de 5,7 mil.lei, acesta continuînd să degradeze rapid.

• Este imperioasă, la nivel naţional, soluţionarea problemei privind proprietatea UAT – reţelele de gaze, edificate din mijloacele bugetului de stat şi din contul bugetelor UAT, care în realitate sînt gestionate de întreprinderile de gaze ale S.A. “Moldovagaz”, fără ca statul sau UAT să obţină beneficiile de rigoare. În acest context, se menţionează că numai la balanţa aparatului preşedintelui raionului Ungheni sînt înregistrate 13 reţele de gaze în valoare de 78,6 mil.lei, care de fapt sînt exploatate de S.A. “Ungheni-Gaz”.

• În cadrul UAT nu au fost elaborate şi adoptate politici de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local, fapt ce nu asigură un management eficient în domeniul respectiv, lipsind bugetele locale de o sursă suplimentară de venituri. Unele AAPL nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietatea sa şi modul de utilizare al acestuia, ceea ce generează riscul folosirii neautorizate a terenurilor proprietate publică locală şi neîncasarea plăţilor cuvenite.

Cu privire la evidenţa contabilă şi situaţiile financiare raportate

• Misiunile de audit efectuate au confirmat o stare defectuoasă a managementului contabil la entităţile supuse auditului, care se datorează nerespectării prevederilor regulamentare, ceea ce a condiţionat înregistrări neconforme ale operaţiunilor economice efectuate, deţinerea de bunuri materiale fără contabilizarea corespunzătoare a valorii acestora, deficienţe în situaţiile privind decontările, toate acestea generînd denaturarea situaţiilor patrimoniale raportate în raionul Călăraşi (105,4 mil.lei), în raionul Orhei (49,2 mil.lei), în mun.Bălţi (29,8 mil.lei), în raionul Anenii Noi (21,7 mil.lei), în raionul Floreşti (7,3 mil.lei), în raionul Donduşeni (6,6 mil.lei), în raionul Drochia (4,1 mil.lei), în raionul Ungheni (1,3 mil.lei). Prin urmare:

• Deşi în cadrul auditelor/controalelor anterioare, Curtea de Conturi a menţionat despre erorile şi deficienţele stabilite la contabilizarea patrimoniului proprietate publică locală, inclusiv a valorilor nou-create, această situaţie perpetuează an de an. Astfel, AAPL din raionul Călăraşi nu au asigurat înregistrarea corespunzătoare în datele evidenţei contabile a patrimoniului proprietate publică locală în sumă totală de 46,5 mil.lei, precum şi au admis diferite erori ce ţin de raportarea valorilor nou-create, rezultate din cheltuieli capitale în valoare de 58,9 mil.lei.

• Urmare monitorizării ineficiente a modului de gestionare a patrimoniului public transmis de la consiliile raionale IMSP din raion, a fost admisă o diferenţă semnificativă a valorii mijloacelor fixe gestionate de ambele părţi: în mun.Bălţi – cu 24,5 mil.lei, în raionul Anenii Noi – cu 8,0 mil.lei, în raionul Donduşeni – cu 4,7 mil.lei. O situaţie analogică a fost constatată şi în raionul Floreşti.

• AAPL din raionul Orhei nu au asigurat reflectarea în rapoartele financiare a patrimoniului în sumă totală de 25,2 mil.lei, totodată admiţînd denaturări ale datelor din evidenţa contabilă şi dările de seamă referitor la valoarea patrimoniului public raional, care au însumat 16,0 mil.lei. AAPL din raionul Donduşeni au admis raportarea eronată a patrimoniului gestionat în sumă totală de 1,9 mil.lei. Cazuri de necontabilizare conformă au fost evidenţiate şi în raionul Floreşti.

• AAPL din raionul Drochia au admis diminuarea valorii clădirilor aflate în proprietate publică cu 4,0 mil.lei.

• Urmare lipsei unor reglementări exhaustive privind planificarea, acordarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a execuţiei bugetului a împrumuturilor contractate, în baza contractelor de recreditare (încheiate între Ministerul Finanţelor şi Consiliul raional Anenii Noi), destinate pentru îmbunătăţirea sistemelor de încălzire la obiectele publice de menire socială şi gestionate de Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii, mijloacele primite de raionul Anenii Noi în scopul menţionat în sumă totală de 13,0 mil.lei nu au fost incluse în Raportul privind executarea bugetului raional pe anul 2010, astfel fiind denaturate situaţiile patrimoniale. O situaţie analogică s-a constatat şi în raionul Orhei, suma totală fiind de 7,9 mil.lei.

• Lipsa unei metodologii de evidenţă valorică şi cantitativă a bunurilor muzeale, elaborată de Ministerul Culturii şi Turismului, a determinat situaţia cînd 6630 de bunuri muzeale aflate în muzeul din s.Selemet nu sînt reflectate în evidenţa contabilă nici la Secţia cultură a Consiliului raional Cimişlia, nici la primăria s.Selemet.

Cauzele care au condiţionat încălcările şi abaterile constate de audit sînt următoarele:

• Evaluările inconsistente şi planificarea nefundamentală a indicatorilor economico-financiari din teritoriu pentru formarea veniturilor bugetare.

• Administrarea fiscală necorelată la atingerea unor obiective şi lipsită de o interacţiune cu administraţiile locale.

• Lipsa interacţiunii dintre structurile responsabile de acumularea impozitelor, taxelor şi altor plăţi destinate bugetului, care funcţionează independent.

• Nerespectarea prevederilor legale la efectuarea cheltuielilor finanţate din mijloacele financiare publice, la efectuarea achiziţiilor publice, precum şi la stabilirea drepturilor salariale ale personalului angajat.

• Încălcarea prevederilor legale referitoare la administrarea şi gestionarea patrimoniului public. Neacordarea atenţiei cuvenite integrităţii patrimoniale şi, în special, bunurilor care aparţin domeniului public.

O mare parte din abaterile constatate sînt urmarea unui management incorect şi defectuos al banilor publici, a necunoaşterii prevederilor legale privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea mijloacelor bugetare/fondurilor publice.

Recomandări Parlamentului:

• alocarea mijloacelor bugetului de stat pentru finanţarea investiţiilor locale în baza unui concept bine determinat privind politica investiţională;

• reiterarea propunerii referitor la întreprinderea măsurilor de revigorare şi promovare a proceselor de descentralizare administrativă şi fiscală, care constituie obiective strategice în consolidarea autonomiei locale, precum şi duc la sporirea responsabilităţilor de acumulare şi administrare a fondurilor publice;

• solicitarea de la Guvern a inventarierii valorii reţelelor de gaze – proprietate publică locală şi, în comun cu administraţia locală, deciderea oportunităţii transmiterii lor în capitalul social al S.A. “Moldovagaz”, ţinîndu-se cont de faptul că acestea sînt gestionate de întreprinderile de gaze, fără ca statul sau UAT să obţină beneficiile de rigoare.

Capitolul III

AUDITE ALE REGULARITĂŢII

III.1. Audite cu scop special

Curtea de Conturi a realizat o serie de audite ale regularităţii şi audite cu scop special în unele domenii de interes public, pentru a constata dacă: (i) repartizarea şi utilizarea biletelor pentru tratament balneoclimateric persoanelor asigurate, procurate din contul mijloacelor BASS, în anii 2008-2009, a fost efectuată regulamentar; (ii) tarifele aplicate de către entităţile de profil abilitate cu dreptul de prestare a serviciilor de interes public corespund costurilor serviciilor prestate; (iii) pot fi identificate unele rezerve posibile de optimizare a tarifelor respective.

III.1.1. Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova

Constatările auditului:

• Potrivit Statutului, Confederaţia Sindicatelor din Republica Moldova este un centru sindical naţional-interramural, care întruneşte pe principii benevole Centre sindicale naţional-ramurale. În anul 2008 în componenţa CNSM intrau 31 de Centre sindicale naţional-ramurale şi 2 agenţi economici, iar în anul 2009 – 28 de asemenea centre.

Conform cadrului legal, CNSM participă la realizarea dreptului asiguraţilor la prestaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă prin tratament balneoclimateric.

• CNSM şi CSNR, pentru perioada supusă auditului, nu au ţinut regulamentar evidenţa contabilă a biletelor pentru tratament balneoclimateric potrivit Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, ceea ce a determinat o raportare neveridică şi eronată a acestora.

• Raportarea repartizării biletelor pentru tratament s-a efectuat în condiţii de neconfirmare a datelor privind numărul de bilete şi valoarea acestora între organele sindicale la toate nivelurile, între CNSM şi CNAS, ceea ce reprezintă un risc de utilizare neconformă a mijloacelor publice alocate din BASS în aceste scopuri.

• Sistemul instituţional al organelor sindicale nu dispune de reglementări de responsabilizare la toate nivelurile vizînd repartizarea biletelor pentru tratament balneoclimateric, procurate din bani publici, evidenţa şi raportarea valorii acestora, ceea ce determină un sistem de control intern instituţional insuficient şi o raportare neconformă şi neveridică.

• Sistemul instituţional nu dispune de pîrghii ale proceselor sistemelor de control intern ce ar exclude situaţiile neregulamentare de eliberare a biletelor pentru tratament persoanelor asigurate în lipsa deciziei comune a comitetului sindical şi administraţiei agentului economic; de nejustificare/neconfirmare a utilizării biletelor pentru tratament, cu anexarea cupoanelor detaşabile, precum şi de admitere a eliberării biletelor pentru tratament uneia şi aceleiaşi persoane asigurate mai mult decît o dată la 3 ani.

• În urma verificării documentelor în temeiul cărora au fost eliberate biletele pentru tratament în perioada anilor 2008-2009 (semestrul I), la 14 organizaţii sindicale primare membre ale CSNR, auditul a constatat unele neregularităţi la eliberarea, utilizarea şi ţinerea evidenţei acestora. Astfel, au fost admise cazuri de:

• eliberare a biletelor pentru tratament persoanelor asigurate în lipsa deciziei comune a comitetului sindical şi administraţiei agentului economic;

• ţinere neconformă a evidenţei biletelor pentru tratament, care se exprimă prin lipsa cupoanelor detaşabile la bilet, ceea ce determină riscul utilizării biletelor pentru tratament de către alte persoane decît cele cărora li s-a repartizat biletul;

• eliberare a 61 de bilete pentru tratament uneia şi aceleiaşi persoane asigurate mai mult decît o dată la 3 ani la 11 organizaţii sindicale primare.

III.1.2. Î.S. “CRIS “Registru””

Constatările auditului:

• Ambiguităţile existente în actele legislative şi normative în vigoare ce reglementează domeniul prestării serviciilor de documentare a populaţiei şi activitatea de fapt a instituţiei responsabile de prestarea serviciilor de interes public în acest domeniu, au cauzat confuzii şi interpretări în materie de atribuţii instituţionale.

• Conform prevederilor regulamentare, competenţele ce ţin de stabilirea şi aprobarea costului paşaportului, altor acte şi servicii prestate în cadrul Sistemului Naţional de paşapoarte şi Registrului de stat al populaţiei, au fost atribuite Comisiei guvernamentale pentru elaborarea şi introducerea Sistemului naţional de paşapoarte, Registrului de stat al populaţiei şi altor sisteme de importanţă statală, însă, aceasta a fost nefuncţională. Ca urmare, aprobarea tarifelor la serviciile prestate din domeniul documentării populaţiei a fost lăsată tacit la latitudinea Î.S. “Registru” şi MTIC. Deşi, în anul 2011, au fost efectuate ajustări la cadrul legislativ privind calcularea tarifelor la serviciile prestate de perfectare a actelor de identitate în conformitate cu metodologia stabilită de Guvern, în afara cadrului legal a rămas stabilirea şi aprobarea tarifelor la certificatele de înmatriculare a transportului auto, la permisele de conducere şi la alte documente legate de acestea.

• Preocuparea necorespunzătoare a conducerii Î.S. “Registru”, la nivel decizional, în materie de management corporativ, bazat pe eficienţă economică, a influenţat negativ asupra rezultatelor întreprinderii şi, respectiv, asupra tarifelor la serviciile de interes public. Prin urmare:

• În anul 2010, Î.S. “Registru” a efectuat cheltuieli în sumă totală de 17,0 mil.lei, care nu ţin de procesul de documentare a populaţiei şi condiţionează majorarea neargumentată a tarifelor pentru serviciile prestate. Concomitent, Î.S. “Registru” nu a monitorizat activitatea subdiviziunilor sale în vederea asigurării unei activităţi eficiente. Numai activitatea filialei întreprinderii din or.Odesa a generat pierderi în sumă de 3,3 mil.lei.

• Sistemul de salarizare a administratorului şi a angajaţilor întreprinderii Î.S. “Registru” nu corespunde rigorilor, nefiind axat pe rezultatele activităţii economico-financiare a întreprinderii. Totodată, în cadrul Î.S. “Registru” angajaţilor le-au fost stabilite sporuri la salariul funcţiei şi adaosuri personale, inclusiv pentru lucrul cu documentele secrete în sumă totală de 7,6 mil.lei, fără a se ţine cont de faptul că acestea nu erau reglementate de actele departamentale respective. La fel, întreprinderea a suportat cheltuieli ineficiente în sumă de 2,8 mil.lei la contractarea nejustificată a unor persoane pentru exercitarea unor activităţi care nu erau necesare procesului de documentare a populaţiei sau dublau activitatea angajaţilor întreprinderii.

• Au fost ignorate cerinţele hotărîrilor anterioare ale Curţii de Conturi referitor la angajarea în cadrul întreprinderii a personalului pentru exercitarea unor atribuţii ale ministerului de resort, această situaţie condiţionînd cheltuieli iraţionale în sumă de 9,4 mil.lei.

• O altă încălcare, care se perpetuează an de an, şi nefiind eliminată conform recomandărilor Curţii de Conturi, este imobilizarea, contrar profilului de activitate a întreprinderii, a mijloacelor pentru sponsorizări în sumă de 3,6 mil.lei. Nu au fost întreprinse măsurile de rigoare privind recuperarea creanţelor în sumă de 7,9 mil.lei de la Serviciul Stare Civilă, formate în rezultatul finanţării reconstrucţiei Palatului căsătoriilor din mun.Chişinău.

• Necalificarea Î.S. “Registru”, ca autoritate contractantă, precum şi neconformarea normelor interne la cadrul legislativ ce vizează domeniul achiziţiilor publice au determinat eschivarea acesteia de la desfăşurarea achiziţiilor publice. În anul 2010, ponderea mărfurilor şi serviciilor procurate prin intermediul procedurii de achiziţie a constituit numai 10,6% din suma totală a procurărilor (121,1 mil.lei).

• Managementul financiar n-a asigurat veridicitatea dărilor de seamă şi a rapoartelor, ca rezultat, pentru datoriile în sumă totală de 66,4 mil.lei nu există o evidenţă analitică.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului restructurarea operaţională a întreprinderii şi redefinirea statutului acesteia, cu stabilirea clară a competenţelor şi responsabilităţilor.

III.1.3. Serviciul Stare Civilă

Constatările auditului:

Auditul tematic privind serviciile de interes public prestate de Serviciul Stare Civilă şi oficiile stare civilă a identificat existenţa unor probleme ce ţin de metodologia existentă de calcul a tarifelor şi normelor de timp pentru prestarea serviciilor contra plată şi a constatat unele rezerve privind diminuarea tarifelor aplicate. În această ordine de idei, se menţionează:

• Aprobarea de către Guvern a tarifelor pentru prestarea serviciilor contra plată s-a efectuat în lipsa unei metodologii de calcul, care a fost elaborată şi aprobată de Ministerul Dezvoltării Informaţionale abia peste 5 luni după aprobarea acestora. De asemenea, tarifele n-au fost stabilite în baza veniturilor şi cheltuielilor suportate de SSC în perioadele anterioare de activitate, după cum prevede metodologia elaborată, ca bază servind cheltuielile planificate pentru întreţinerea SSC şi oficiilor stare civilă numai pentru anul 2006. Pe parcursul perioadei analizate, tarifele nu s-au actualizat, deşi metodologia prevede astfel de reevaluări.

• Costul serviciilor a fost influenţat de unele tipuri de cheltuieli neincluse la stabilirea tarifelor din diferite motive, care au afectat costul serviciilor prestate de SSC în anul 2009 cu 18%, iar în anul 2010 – cu 19%.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• examinarea oportunităţii modificării unor tarife la serviciile prestate, care depăşesc cheltuielile suportate şi nu justifică termenele stabilite, precum şi a excluderii unor servicii din Nomenclatorul în vigoare.

III.2. Audite conform Matricelor de politici şi audite ale unor proiecte/programe

Pe parcursul ultimilor 3 ani, Curtea de Conturi tot mai frecvent este antrenată în auditarea unor domenii de interes public în care Guvernul promovează reforme susţinute de către Comisia Uniunii Europene şi alţi parteneri internaţionali. În această ordine de idei, ISA – Curtea de Conturi, în calitate de auditor extern, este responsabilă de a prezenta donatorilor, Parlamentului Republicii Moldova, Guvernului şi societăţii civile rezultatele obiective privind situaţia reală în domeniile auditate. Prin aceste activităţi de audit, Curtea de Conturi îşi aduce contribuţia directă la obţinerea tranşelor respective de suport bugetar în domeniul sănătăţii, aprovizionării cu apă, dezvoltării regionale etc.

III.2.1. Î.M. “Gospodăria de Alimentare cu Apă şi Canalizare Nisporeni”
şi Î.M. “Apă-canal Edineţ”

Constatările auditului:

• Politica tarifară promovată de autorităţile publice locale la aprobarea tarifelor pentru servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare nu a fost conformată cadrului regulator şi, prin urmare, nu a permis întreprinderilor să-şi acopere cheltuielile operaţionale. În acest aspect, se menţionează că Consiliul orăşenesc Nisporeni, nerespectînd actele normative cu incidenţă în domeniul respectiv, a aprobat tarife diminuate pentru populaţie şi unele instituţii publice, fără a identifica sursele de acoperire a pierderilor suportate de Î.M. “GAAC Nisporeni”. La fel, tarifele pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare prestate de către Î.M. “Apă-canal Edineţ” au fost aprobate de către Consiliul orăşenesc Edineţ în lipsa justificării economice a acestora.

• Administratorii întreprinderilor nu au fost preocupaţi de implementarea unor sisteme de management care să asigure o activitate eficientă şi, respectiv, o bună gestiune a patrimoniului public local. În acest context, se menţionează următoarele:

• Suportarea de către întreprinderi a unor pierderi enorme de apă, care au fost în continuă creştere. Astfel, la Î.M. “Apă-canal Edineţ” ponderea volumului de pierderi de apă în totalul apei captate a crescut de la 46% – în anul 2001, pînă la 68% – în anul 2009. Este relevant faptul că întreprinderea a înregistrat pierderi de apă peste normativul aprobat încă în anul 2000 (27,4%), valoarea cărora se cifrează la circa 11,0 mil.lei. O situaţie similară s-a constatat şi la Î.M. “GAAC Nisporeni” (ponderea pierderilor – 66,0%), cu toate că, în perioada anilor 2006-2009, au fost executate unele lucrări de reconstrucţie a sistemului de alimentare cu apă.

• Monitorizarea inadecvată a volumului lunar de apă livrat consumatorilor, avînd drept consecinţă administrarea necorespunzătoare a veniturilor (la Î.M. “GAAC Nisporeni” – citite doar datele la 66% din numărul total al consumatorilor care dispun de echipamente de măsurare).

• Ignorarea prevederilor legale referitor la încheierea contractelor cu clienţii (beneficiari de servicii). La Î.M. “GAAC Nisporeni” a fost constatată lipsa contractelor cu circa 76% din totalul de consumatori, astfel întreprinderea nedispunînd de un instrument de bază la încasarea datoriilor consumatorilor, ceea ce, respectiv, duce la formarea creanţelor.

• Eschivarea de la procedura de achiziţii publice la procurarea bunurilor şi serviciilor, ceea ce contribuie la un management ineficient al costurilor serviciilor.

• Lipsa unui sistem de salarizare a angajaţilor întreprinderii, axat pe rezultate.

• Prezenţa unui management contabil defectuos, care a denaturat veridicitatea raportatelor financiare.

• Este important de menţionat şi faptul că calitatea şi fiabilitatea serviciilor de alimentare cu apă la entităţile auditate sînt precare. Astfel, apa livrată de către Î.M. “GAAC Nisporeni”, conform indicilor sanitaro-chimici, nu corespundea cerinţelor normelor sanitare privind calitatea apei potabile.

Concluzii:

Gestiunea serviciilor publice de apă şi canalizare necesită ajustări şi schimbări de fond, care constau în: roluri şi responsabilităţi clar divizate între APL, în calitate de fondator, şi entităţile prestatoare de utilităţi publice; cadrul instituţional adecvat privind reglementarea politicii tarifare, precum şi promovarea dezvoltării parteneriatului public-privat; implementarea în cadrul entităţilor a unor sisteme de management performant, bazat pe politici, aspecte tactice şi operaţionale eficiente.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• iniţierea măsurilor de ajustare a cadrului regulator, care ar permite entităţilor să recupereze integral cheltuielile aferente, precum şi de încurajare a parteneriatului public-privat.

III.2.2. Auditul achiziţiilor bunurilor şi serviciilor ce ţin de dezvoltarea
bazei tehnico-materiale la S.A. “Apă-canal Chişinău”

Constatările auditului:

ACC, în lipsa mijloacelor financiare, a achiziţionat preponderent bunuri şi servicii doar de necesitate stringentă. Astfel, în perioada anilor 2009-2010, au fost achiziţionate bunuri, lucrări şi servicii în valoare de 446,5 mil.lei, inclusiv energie electrică, termică şi gaze naturale – 305,3 mil.lei (68,4%), lucrări de reparaţie şi servicii de transport – 86,5 mil.lei (19,4%), mijloace fixe – 54,7 mil.lei (12,2%), din care utilaj tehnologic şi reţele de apă şi canalizare – 24,0 mil.lei, o staţie electrică de cogenerare – 25,0 mil.lei, alte mijloace fixe – 5,7 mil.lei.

• ACC nu este calificată drept autoritate contractantă, care ar fi avut obligaţia de a efectua achiziţii conform Legii privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007, deşi cadrul legal permite calificarea în calitate de autoritate contractantă a ACC la dorinţă sau la decizia organelor de conducere competente.

• La 27.04.2010, ACC a aprobat Regulamentul “Cu privire la organizarea şi desfăşurarea licitaţiei de achiziţionare a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor în cadrul S.A. “Apă-Canal Chişinău””, în care este specificat că acesta este elaborat în baza actelor normative ale Republicii Moldova în vigoare. Totodată, unele norme contravin prevederilor cadrului legal în domeniu. În consecinţă, n-a fost asigurată economicitatea şi eficienţa achiziţiilor, tratamentul egal al potenţialilor ofertanţi şi lichidarea riscurilor de neexecutare a contractelor.

• Organizarea activităţii de achiziţii nu este bine cunoscută de persoanele implicate, de la etapa comenzii şi pînă la livrare. N-au fost aprobate Regulamente interne de funcţionare a Comisiei de licitaţie. Ca rezultat, membrilor Comisiei nu le-au fost repartizate adecvat obligaţiunile şi n-au fost stabilite norme interne bine definite privind desfăşurarea procedurilor de achiziţie.

• Achiziţionarea reală a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor diferă de cererile de achiziţii programate. Deşi ACC anual elabora şi aproba planuri de achiziţii, de fapt, se achiziţionau alte bunuri, lucrări şi servicii decît cele aprobate, ca urmare a insuficienţei mijloacelor financiare necesare pentru achiziţionarea planificată.

• Avînd o stare financiară precară şi lipsită de lichidităţi şi surse, ACC a achiziţionat, în mod păgubos, la 30.12.2010, o staţie electrică de cogenerare de la BC “Banca Socială”. ACC nu s-a conformat cerinţelor Consiliului privind selectarea unei companii de evaluare a preţului de piaţă al staţiei respective, precum şi privind încheierea unui contract cu S.A. “Termocom” în vederea livrării energiei termice produse la staţie. ACC a achiziţionat staţia respectivă la un preţ arbitrar, condiţionat de bancă în valoare de 25,0 mil.lei, contractînd de la aceasta un credit în sumă de 17,4 mil.lei. Staţia n-a fost exploatată pînă la finele auditului, negenerînd veniturile scontate, deşi, conform argumentării economice, urma să producă energie electrică de la momentul achiziţionării şi să obţină venituri anuale de 7,2 mil.lei.

• Ignorarea licitaţiilor publice limitează participarea unor potenţiali furnizori şi influenţează direct aspectul cost-eficienţă. Această situaţie a avut drept consecinţă nerespectarea principiilor transparenţei şi a liberei concurenţe în derularea procesului de achiziţie. În această conjunctură, unii furnizori cu care ACC, prin încredinţare directă a achiziţiei a încheiat contractele respective, au aplicat adaosuri comerciale de pînă la 70,0%, ceea ce a condiţionat majorarea cheltuielilor pentru achiziţia acestor bunuri.

• Unele bunuri sînt procurate fără efectuarea procedurilor de achiziţii publice, inclusiv a celor prevăzute de propriul Regulament. O situaţie deosebită a fost constatată la procurarea îmbrăcămintei şi a încălţămintei speciale. Fără a se conforma prevederilor Regulamentului aprobat, ACC n-a desfăşurat procedurile de achiziţii publice, procurînd îmbrăcăminte şi încălţăminte specială, în valoare de 1,4 mil.lei, fără a încheia contracte cu furnizorii.

Concluzii:

Politicile manageriale ce ţin de achiziţionarea bunurilor şi serviciilor şi, respectiv, principiile eficienţei, economicităţii şi eficacităţii, precum şi responsabilităţile personalului implicat în aceste procese, nu numai că sînt reglementate şi implementate insuficient, dar şi nerespectate. Disfuncţionalităţile în procesul de achiziţii generează majorarea preţurilor de cost ale bunurilor, lucrărilor şi serviciilor la nivelul ACC şi, în final, conduc, implicit, şi la majorarea costurilor incluse în tariful pentru serviciile de alimentare cu apă a consumatorilor.

Reieşind din constatările auditului, au fost înaintate recomandări Consiliului şi executivului S.A. “Apă-Canal” ce ţin de îmbunătăţirea procesului de achiziţie şi de gestionarea eficientă a bunurilor achiziţionate.

III.2.3. Auditul operaţional “Servicii de sănătate şi asistenţă socială”

Constatările rezultate din verificările efectuate în cadrul auditului şi relatate în Raportul de audit au relevat:

• Un nivel scăzut de debursare şi de valorificare a mijloacelor creditului acordat Guvernului Republicii Moldova de către Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare/Banca Mondială. Astfel, la finele anului 2010, din totalul creditului au fost utilizate mijloace în sumă de 6376,4 mii dolari SUA, sau la nivel de 37,5%. În aspectul autorităţilor responsabile, utilizarea surselor pentru implementarea Proiectului a fost executată de către MS la nivel de 50,4%, iar de către MMPSF – de 6,6%.

• Deşi Ministerul Sănătăţii a obţinut anumite rezultate pozitive la implementarea Proiectului SSAS pentru Modernizarea sistemului de sănătate, fiind realizate cu succes un şir de activităţi în aspectul tuturor subcomponentelor Proiectului, concomitent, nedisponibilitatea unor capacităţi bine dezvoltate şi suficiente ale MS a condiţionat şi unele întîrzieri la implementarea rezultativă a Proiectului, unele obiective nefiind pe deplin atinse în termenele prestabilite şi înregistrînd un nivel scăzut de valorificare a surselor creditului. Monitorizarea neadecvată a executării lucrărilor de construcţie/reconstrucţie a centrelor de sănătate a condiţionat, în unele cazuri, efectuarea lucrărilor suplimentare, cu aprobarea ulterioară a acestora. Astfel:

• Deşi nivelul de utilizare de MS a surselor creditare totale în perioada celor 3 ani de implementare a Proiectului a atins în total 50,4%, în aspectul unor activităţi ale subcomponentelor acesta variază de la 2,2% pînă la 100%. Cel mai redus nivel de valorificare a surselor, în aspectul subcomponentelor, se evidenţiază la Evaluarea capacităţii spitalelor şi modernizarea acestora (19,4%), Finanţarea sistemului de asistenţă medicală şi a prestatorilor (20,6%), precum şi la Dezvoltarea capacităţii şi reglementarea sectorului (29,5%).

• Sursele creditare preconizate la subcomponenta Dezvoltarea capacităţii şi reglementarea sectorului, pe perioada de 3 ani, au fost executate la nivel scăzut – în sumă de 131,2 mii dolari SUA, sau de 29,5%, acest fapt fiind condiţionat preponderent de neexecutarea la timp a serviciilor, cu extinderea termenului de elaborare şi implementare a Conturilor Naţionale de Sănătate.

• Obiectivele specifice ale subcomponentei Dezvoltarea asistenţei medicale primare au ca scop perfecţionarea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară la nivel rural, prin adoptarea unor standarde la nivel naţional pentru instituţiile de asistenţă medicală primară, precum şi prin finanţarea lucrărilor de reconstrucţie a centrelor de sănătate existente sau de construcţie a altora noi. Preponderent, din totalul surselor preconizate la această subcomponentă, circa 92,0%, sau 5490,4 mii dolari SUA au fost preconizate pentru construcţia/reconstrucţia a 65 de sedii ale centrelor de sănătate.

De la începutul Proiectului şi pînă la 31.12.2010 au fost încheiate contracte privind efectuarea lucrărilor de construcţie/reconstrucţie pentru 38 de centre de sănătate. La 31.12.2010, au fost executate lucrări în sumă de 3896,9 mii dolari SUA (44815,4 mii lei) şi achitate în sumă de 3735,2 mii dolari SUA (43007,4 mii lei). Potrivit informaţiei prezentate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, la solicitarea Curţii de Conturi, verificarea volumelor şi costurilor la 4 centre de sănătate (din cele 15 solicitate) a constatat exagerări de circa 230,5 mii lei.

La situaţia din 31.12.2010, conform actelor de recepţie, lucrările au fost finalizate la 20 de centre de sănătate, iar la 18 erau în derulare.

Insuficienţa controlului intern din partea MS în ce priveşte monitorizarea executării lucrărilor de construcţie/reconstrucţie a centrelor de sănătate a făcut posibilă efectuarea de lucrări suplimentare neprevăzute în devizele iniţiale în sumă de 1255,5 mii lei.

• Neasigurarea de către MMPSF a executării activităţilor ce ţin de implementarea Proiectului, ceea ce a tergiversat procesul de valorificare a surselor creditare întru realizarea obiectivului de bază al acestuia. Astfel:

• Pentru implementarea Proiectului SSAS în domeniul asistenţei şi protecţiei sociale, MMPSF i-au fost preconizate surse în sumă de 5000,0 mii dolari SUA, din care pentru implementarea Componentei II. Îmbunătăţirea sistemului de protecţie şi asistenţă socială – 4753,5 mii dolari SUA şi a Componentei III. Managementul proiectului – 246,5 mii dolari SUA.

• Pe parcursul a 3 ani de implementare, mijloacele creditare au fost valorificate de către MMPSF la nivel de 6,6%, respectiv, activităţile planificate pentru anii 2008-2010 n-au fost executate pe deplin, uneori fiind parţial înlocuite cu alte activităţi.

• La subcomponenta Asistenţă şi protecţie socială nivelul de executare constituie 5,3% (254,4 mii dolari SUA), iar la subcomponenta Suport instituţional – 31,4% (77,5 mii dolari SUA). Circa 74,2% din totalul acestor cheltuieli au fost direcţionate pentru procurarea a 124 de calculatoare şi 55 de printere în sumă totală de 186,2 mii dolari SUA, a unui automobil – 25,0 mii dolari SUA, a blanchetelor – 35,1 mii dolari SUA. Ulterior, din echipamentul tehnic procurat, organelor teritoriale de asistenţă socială le-au fost repartizate 82 de calculatoare şi 41 de printere în sumă totală de 124,8 mii dolari SUA.

• Nestabilirea unui mecanism eficient de coordonare, executare, monitorizare şi raportare între părţile implicate în procesul de implementare a grantului, destinat îmbunătăţirii sănătăţii şi statutului nutriţional al păturilor vulnerabile. Acest fapt a condiţionat nevalorificarea mijloacelor în sumă de circa 903,0 mii dolari SUA din grantul acordat Republicii Moldova de Banca Mondială la 15.08.2008, din care, sub aspectul responsabililor de implementare a componentelor respective întru susţinerea obiectivelor grantului, de către MMPSF – 775,6 mii dolari SUA şi MS – 127,4 mii dolari SUA.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• Examinarea cauzelor nivelului scăzut de debursare şi valorificare a mijloacelor, în special creditare, evidenţiind necesitatea fortificării monitorizării eficiente şi dezvoltării capacităţilor manageriale ale autorităţilor responsabile de implementarea Proiectului “Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială”, precum şi a responsabilizării acestora pentru implementarea în termen a Proiectului şi valorificarea eficace a fondurilor externe.

III.2.4. Implementarea Programului de Stat de creare a cadastrului bunurilor imobile

Cu privire la Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile:

Indicatorii pentru implementarea Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile (înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile) în anii 2008-2009 nu au fost susţinuţi prin date şi informaţii justificative credibile.

În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998, înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile pe întreg teritoriul ţării urma a fi încheiată în anul 2010, fiind stabiliţi indicatorii cantitativi privind numărul de bunuri imobile (cu destinaţie locativă, industrială, comercială, agricolă ş.a.), care trebuiau înregistraţi.

• Potrivit Planului de acţiuni şi volumului de mijloace financiare necesare pentru realizarea Programului de stat pe anii 2008-2011, s-a stabilit a fi executate lucrări cadastrale şi înregistrări primare masive în perioada anilor 2008-2010 la 610 mii de bunuri imobile, inclusiv în anii 2008-2009 – la 450 mii de bunuri imobile. Valoarea lucrărilor preconizate spre executare (finanţate din buget) în anii 2008-2011 trebuia să constituie 103,5 mil.lei, inclusiv în anii 2008-2009 – 66,6 mil.lei.

• Conform informaţiei prezentate auditului de către Agenţie, la baza proiectelor de hotărîri ale Guvernului nu au stat date veridice (exacte), prezentate de AAPL, despre numărul real al imobilelor ce urmau a fi înregistrate, iar volumul mijloacelor alocate a fost stabilit în baza calculelor aproximative, în lipsa elaborării unor indicatori întemeiaţi.

• OCT auditate nu au prezentat auditului indicatorii cantitativi pentru raza lor de activitate, reieşind din indicatorii stabiliţi, repartizaţi pe ani şi tipuri de imobile, deoarece astfel de indicatori nu au fost stabiliţi nici de Agenţie, nici de Î.S. “Cadastru”.

• Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, în calitate de instituţie specializată a Guvernului, nu deţine informaţii veridice şi complete privind tipurile de terenuri existente, suprafaţa acestora şi deţinătorii lor, precum şi nu asigură monitoringul funciar la nivel naţional, nu dispune de mecanisme de conlucrare cu AAPL, ceea ce determină riscul neimplementării integrale şi relevante a Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, precum şi al folosirii iraţionale a resurselor funciare ale statului.

• Programul de delimitare a terenurilor proprietate publică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1528 din 29.12.2007 “Despre aprobarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică”, n-a fost implementat, ceea ce condiţionează tergiversarea înregistrării primare masive a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aceasta fiind un impediment în executarea integrală a Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile.

• Conform informaţiei prezentate auditului, Agenţia consideră necesară finanţarea lucrărilor cu mijloace financiare în sumă de 125,4 mil.lei, inclusiv: pentru determinarea terenurilor proprietate publică a statului – 85,0 mil.lei şi pentru determinarea terenurilor proprietate publică a UAT – 40,4 mil.lei. Totodată, auditul a relevat că Agenţia nu dispune de calcule bazate pe informaţii justificative privind denumirea localităţii (UAT ale republicii), suprafaţa şi tipul terenului proprietate publică a statului sau proprietate a UAT, termenul executării acestor lucrări etc., ceea ce determină riscul neautenticităţii mijloacelor solicitate.

• Organele cadastrale şi AAPL n-au realizat pe deplin măsuri pentru urgentarea procesului de împroprietărire, reglementat în Hotărîrea Guvernului nr.984 din 21.09.1998 “Cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de împroprietărire”, care a avut ca scop realizarea prevederilor art.11 din Codul funciar şi a lucrărilor de înregistrare primară masivă a terenurilor de pe lîngă casele de locuit particulare, conform Programului de stat.

• Sistemul de evaluare în masă a bunurilor imobile în scopuri fiscale nu şi-a atins pînă în prezent obiectivele orientate spre asigurarea realizării intereselor statului. Metoda de evaluare folosită nu asigură evaluarea bunurilor imobile la preţurile de piaţă, ceea ce determină diminuarea bazei impozabile şi, în consecinţă, neobţinerea veniturilor în bugetele locale.

• Contractarea, justificarea şi raportarea lucrărilor finanţate din bugetul de stat (27,5 mil.lei) pentru crearea cadastrului bunurilor imobile de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru şi Î.S. “Cadastru” în anii 2008-2009 s-au efectuat cu unele lacune. Analiza realizării obiectivelor contractelor încheiate relevă că acestea au reflectat doar suma totală alocată din buget, nefiind stabilite tipul lucrărilor, volumul şi valoarea acestora (potrivit tarifelor existente pe fiecare tip de lucrări), ceea ce n-a permis auditului să se expună asupra executării condiţiilor contractuale, precum şi asupra utilizării eficiente şi conform destinaţiei a mijloacelor publice.

Situaţia privind implementarea acestui Program de stat a fost în atenţia Curţii de Conturi începînd cu anii 2001-2002, pînă în prezent fiind adoptate 3 hotărîri. Astfel, în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.22 din 27.03.2002 privind rezultatele controlului asupra unor aspecte ale activităţii Agenţiei Naţionale Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie şi a unor întreprinderi subordonate în cadrul Primului Proiect de Cadastru, finanţat din contul creditului extern, s-au constatat aşa nereguli, cum ar fi: neasigurarea realizării integrale a tuturor măsurilor de înregistrare primară masivă, preconizată pentru prima etapă; executarea formală a lucrărilor cadastrale de către firmele contractate, care încasau banii transferaţi la cont, în cea mai mare parte, în numerar; nedelimitarea terenurilor proprietate publică; abateri de la prevederile regulamentare la înregistrarea bunurilor imobile şi la delimitarea terenurilor în mun.Chişinău etc.

În februarie 2004 a fost adoptată Hotărîrea Curţii de Conturi nr.9 din 12.02.2004 privind rezultatele controlului asupra realizării politicii statului în domeniul administrării fondului funciar şi reglementării relaţiilor funciare în municipiul Chişinău în anul 2002 şi semestrul I al anului 2003, în care, de asemenea, au fost reflectate nereguli ce ţin de înregistrarea condiţionată a dreptului de proprietate asupra terenurilor, neefectuarea în măsură deplină a monitoringului fondului funciar al mun.Chişinău, a supravegherii şi prognozei stării fondului funciar, precum şi de lipsa planurilor de sistematizare în scopul determinării direcţiilor principale ale folosirii terenurilor din intravilan pentru construcţia caselor şi a altor obiecte etc.

În anul 2008, prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 12.03.2008 privind raportul asupra executării reglementării de stat a regimului proprietăţii funciare, ţinerii Cadastrului funciar de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru şi unele întreprinderi din subordine în perioada anilor 2006-2007 (9 luni), s-au constatat următoarele: datele din Cadastrul funciar republican privind unele categorii de terenuri, la 01.01.2007, nu corespundeau datelor din Cadastrele funciare ale unităţilor administrativ-teritoriale; unele schimbări efectuate în categoriile de terenuri nu erau argumentate; terenurile agricole cu construcţiile amplasate pe acestea nu erau evaluate regulamentar; preţurile normative n-au fost echilibrate cu cele de piaţă; unele titluri de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberate (finanţate în cadrul proiectului) nu erau veridice etc.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• un plan de măsuri în vederea responsabilizării managerilor ce monitorizează sau administrează patrimoniul public;

• intensificarea controlului privind realizarea obiectivelor Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile.

III.2.5. Proiectul de susţinere a Programului în sectorul drumurilor
pentru perioada derulării Proiectului (2007-2010)

Constatările auditului:

• Nivelul redus de debursare şi valorificare a mijloacelor creditare. Astfel, din toate sursele disponibile de finanţare (113,2 mil.dol. SUA), MTID, prin intermediul Î.S. “ASD”, a asigurat absorbţia a numai 33,2% din resurse. Acest fapt poate genera precedente referitor la realizarea termenului de implementare a Proiectului, fapt ce relevă necesitatea fortificării capacităţilor instituţionale ale autorităţilor responsabile de implementarea Proiectului, precum şi a responsabilizării de către acestea a executorilor de lucrări în cadrul Proiectului.

• Tergiversarea de către Comitetul de evaluare din cadrul Î.S. “ASD” a procesului de desemnare a cîştigătorilor licitaţiei de achiziţionare a lucrărilor de reabilitare a drumurilor a condus la anularea de către creditorii externi (Banca Mondială, BERD) a unei tranşe a creditelor în sumă totală de 20,3 mil.euro. Totodată, din contul împrumutului acordat de BERD în sumă de 30 mil.euro nu s-a efectuat nici o debursare, iar grantul în sumă de 12,0 mil.euro acordat de către Comisia Europeană nu a fost valorificat.

• Costurile pentru reabilitarea reţelei rutiere urmau să deţină o pondere de circa 90% din resursele Proiectului, fiind planificate 90,99%, real executarea constituind 83,4%. Î.S. “ASD” nu a reuşit să reabiliteze 2 din 3 porţiuni de drumuri selectate, fiind reabilitaţi 14,2 km din 57,1 km preconizaţi.

• Comitetul de supraveghere al PSPSD, de la constituirea lui şi pînă la momentul efectuării auditului, s-a convocat doar o singură dată. De asemenea, acesta n-a examinat şi n-a aprobat rapoartele semestriale şi anuale privind evaluarea implementării Proiectului, n-a prezentat semestrial în adresa Guvernului rapoartele şi procesele-verbale ale şedinţelor Comitetului de supraveghere.

Concluzii:

Deşi autorităţile publice centrale responsabile de implementarea Proiectului de susţinere a Programului în sectorul drumurilor au obţinut anumite rezultate, valorificarea fondurilor externe predestinate implementării acestuia înregistrează un nivel scăzut. În aceste condiţii obiectivul propus al Proiectului de a reduce costurile transportului rutier pentru utilizatorii drumurilor din Republica Moldova, prin îmbunătăţirea condiţiilor/stării şi calităţii reţelei de drumuri, precum şi a modului de administrare a drumurilor, la momentul actual, nu poate fi considerat realizat pentru perioada aferentă desfăşurării.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului, prin intermediul Comitetului de supraveghere a Proiectului de susţinere a Programului în sectorul drumurilor:

• intensificarea supravegherii şi monitorizării implementării Proiectului, cu luarea deciziilor corespunzătoare referitor la nivelul scăzut de debursare şi valorificare a fondurilor externe la implementarea Proiectului.

III.2.6. Auditul regularităţii gestionării resurselor Fondului naţional
pentru dezvoltare regională din exerciţiul bugetar 2010

Constatările auditului:

• Conlucrarea ineficientă între părţile implicate în proces (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Agenţiile de Dezvoltare Regională, Ministerul Finanţelor, Agenţia Achiziţii Publice şi Consiliile regionale pentru dezvoltare) a generat nevalorificarea mijloacelor destinate FNDR, în consecinţă nefiind implementate obiectivele politicii statului de dezvoltare regională, ceea ce poate avea un impact negativ şi asupra transferării la bugetul de stat de către Comisia Uniunii Europene a suportului bugetar în domeniul stimulării economice a zonelor rurale.

• Se relevă nereguli şi deficienţe la organizarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice, cauzate de lipsa unui control intern eficient asupra activităţii grupului de lucru pentru achiziţii, precum şi de organizarea inadecvată a activităţii acestora.

• Incertitudinile şi neclarităţile asupra modului de executare a cheltuielilor din contul FNDR, prevăzut diferit în cadrul legal şi regulatoriu, au avut efecte negative şi la raportarea de către MDRC şi Agenţiile de Dezvoltare Regională: Nord; Centru şi Sud a datelor consolidate anuale privind alocarea şi utilizarea resurselor FNDR.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• perfecţionarea cadrului legal ce reglementează formarea şi utilizarea Fondului naţional pentru dezvoltare regională în vederea aprecierii statutului acestuia, cu înaintarea propunerilor de ajustare a unor prevederi normative ambigue existente.

Capitolul IV

AUDITELE REGULARITĂŢII PRIVIND GESTIONAREA PATRIMONIULUI PUBLIC

IV.1. Construcţia liniei de cale ferată “Cahul-Giurgiuleşti”

(în perioada anilor 2007-2009 şi semestrul I al anului 2010)

Constatările auditului:

• Prin Hotărîrea Guvernului nr.581 din 24.05.2007, construcţia liniei de cale ferată “Cahul-Giurgiuleşti” a fost declarată obiect de importanţă naţională, iar funcţiile de beneficiar al construcţiei au fost puse în sarcina Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor. Însă, în realitate, funcţiile de beneficiar şi antreprenor au fost îndeplinite de CFM, finanţarea construcţiei fiind realizată, inclusiv prin alocări din bugetul de stat pentru majorarea capitalului social al acesteia.

• Conform Legilor bugetelor de stat pe anii 2007-2008, de la bugetul de stat au fost alocate mijloace financiare în sumă de 192,0 mil.lei şi, respectiv, 136,1 mil.lei, din care 100,0 mil.lei – în baza Hotărîrilor secretizate ale Guvernului (ulterior desecretizate), în vederea construcţiei liniei de cale ferată “Cahul-Giurgiuleşti”.

• CFM, deţinînd funcţiile de beneficiar (neregulamentar), antreprenor, autoritate contractantă şi monopolistă în domeniul prestării serviciilor de transport feroviar, a demarat lucrările de construcţie a liniei de cale ferată “Cahul-Giurgiuleşti” fără a dispune de documentaţia de proiect, însoţită de calcule de deviz, aprobate şi expertizate în modul stabilit, care ar fi permis aprecierea costului integral real al lucrărilor respective.

• Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului a eliberat permisiunea de executare a lucrărilor paralel cu proiectarea şi expertizarea lor, fapt ce a determinat situaţia că nici pînă în prezent nu există documentaţia de proiect elaborată şi expertizată regulamentar, precum şi nu există un deviz general de cheltuieli, ceea ce nu permite determinarea costului real al lucrărilor de construcţie, precum şi a volumului de lucrări necesare pentru finalizarea acestui obiectiv, nefiind posibilă confirmarea costului final de deviz al lucrărilor de construcţie.

• Serviciul de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor a recomandat documentaţia de proiect şi devizul general care conţinea unele sume neargumentate (107,1 mil.lei) şi exagerate (67 mil.lei), ceea ce a determinat riscul de aplicare neconformă a costurilor pentru lucrările de construcţie a liniei de cale ferată şi, respectiv, de utilizare neconformă a mijloacelor financiare, costul iniţial de deviz al construcţiei fiind în sumă totală de 832,1 mil.lei.

• Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru nu a asigurat executarea integrală a acţiunilor în vederea procurării terenurilor din proprietatea privată în proprietatea statului, înregistrarea acestora în Registrul bunurilor imobile, autentificarea contractelor, formarea şi înregistrarea terenurilor parcelate ca urmare a amplasării obiectivului “Linia de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti” şi perfectării materialelor de modificare a destinaţiei terenurilor. Ca rezultat, pînă la momentul actual, nu sînt întocmite documentele respective referitor la atribuirea terenurilor pentru construcţia obiectivului dat. Nesoluţionarea conformă şi în termen a situaţiei privind terenurile a condiţionat cheltuieli suplimentare şi iraţionale în legătură cu a) necesitatea operării modificărilor în documentaţia de proiect, preponderent din cauza schimbării direcţiei tronsonului (1,3 mil.lei), b) demontarea şi montarea ulterioară a liniei de cale ferată pe o altă axă (2,0 mil.lei) şi cu c) lucrările de atribuire şi organizare a procesului de procurare a terenurilor rămase nefolosite pentru construcţia liniei (0,2 mil.lei).

• Ca rezultat al neperfectării materialelor de modificare a destinaţiei terenurilor preconizate pentru construcţia liniei de cale ferată “Cahul-Giurgiuleşti”, nu s-a asigurat compensarea de către CFM la bugetul de stat a pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, estimate la sumă totală de peste 119,7 mil.lei.

• Modul stabilit de alocare a mijloacelor bugetare pentru majorarea capitalului social al CFM, precum şi necalificarea CFM drept autoritate contractantă pentru efectuarea achiziţiilor publice, conform prevederilor legale, a permis acesteia să nu aplice procedurile de achiziţii publice la contractarea lucrărilor de construcţie a liniei de cale ferată “Cahul-Giurgiuleşti”. Totodată, lipsa de prudenţă, manifestată de CFM la perfectarea documentelor în legătură cu o singură licitaţie publică pentru achiziţia de bunuri materiale necesare construcţiei, a avut drept urmare suportarea unor cheltuieli suplimentare în sumă totală de 1,7 mil.lei.

• Existenţa deficienţelor la executarea lucrărilor de construcţie a liniei de cale ferată “Cahul-Giurgiuleşti” a generat exagerări şi majorări ale valorii lucrărilor în sumă de aproximativ 22,0 mil.lei (inclusiv: Asociaţia Republicană de Stat pentru Protecţia Solurilor – 8,2 mil.lei; filiala CFM Coloana Mecanizată nr.15 – 7,1 mil.lei; S.A. “Aqua Prut” – 3,8 mil.lei; S.R.L. “Construm” – 0,9 mil.lei; Secţia de întreţinere a căii ferate nr.3 – 0,8 mil.lei etc.).

• Urmare lucrărilor necalitative executate la construcţia terasamentului, în rezultatul inundaţiilor din vara anului 2010, au fost efectuate lucrări şi suportate cheltuielile respective, în legătură cu transferarea porţiunii de cale ferată pe o axă temporară, estimate la suma de 1,2 mil.lei. Totodată, la construcţia liniei de cale ferată “Cahul-Giurgiuleşti” au fost utilizate diferite articole din beton şi lemn foste în exploatare pe parcursul multor ani (traverse, ţevi şi blocuri, acestea fiind învechite), ceea ce afectează considerabil construcţia respectivă.

• La situaţia din 01.08.2010, valoarea lucrărilor executate la construcţia liniei de cale ferată “Cahul-Giurgiuleşti”, conform proceselor-verbale recepţionate, a însumat 502,3 mil.lei, construcţia obiectului nefiind finalizată nici pînă la momentul actual.

Concluzii:

Este de subliniat că abaterile şi încălcările constatate pornesc de la faptul că la nivelul autorităţilor centrale şi al CFM nu a fost:

- organizată o documentare conformă a construcţiei şi un sistem eficient de monitorizare a achiziţiilor de mărfuri, lucrări şi servicii;

- asigurată urmărirea derulării lucrărilor în concordanţă cu devizele şi clauzele contractuale, precum şi monitorizarea conformă asupra garanţiei de bună execuţie a lucrărilor, pe parcursul executării acestora;

- efectuată verificarea respectării preţurilor din devizul-ofertă, precum şi decontarea lucrărilor înscrise în situaţiile de plată, fără a efectua o verificare faptică a executării integrale a acestora;

- efectuată verificarea realităţii şi legalităţii datelor incluse în situaţiile de lucrări primite spre decontare;

- urmărită atingerea rezultatelor şi obiectivelor specifice construcţiei şi investiţiei, cu respectarea criteriilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• investigarea, în aspect de securitate ecologică şi protecţie a mediului, precum şi în aspect economico-financiar, a situaţiei create la construcţia liniei de cale ferată “Cahul-Giurgiuleşti”, cu responsabilizarea autorităţilor şi factorilor decizionali implicaţi în acest proces, precum şi determinarea corespunderii construcţiei cerinţelor de calitate şi exploatare.

IV.2. Gestionarea patrimoniului public de către Î.S.

“Calea Ferată din Moldova” în anii 2009-2010

Constatările auditului:

• Gestionarea patrimoniului public de către Î.S. “Calea Ferată din Moldova” în perioada auditată s-a efectuat neregulamentar, aceasta fiind condiţionată de următorii factori:

• Nestabilirea componenţei şi valorii proprietăţii de stat la transmiterea de către fondator în gestiune operativă administratorului.

• Neînregistrarea deplină a dreptului asupra bunurilor statului, inclusiv asupra terenurilor administrate de către întreprindere. Astfel, din 11367,6 ha au fost înregistrate la organele cadastrale 1057,6 ha, sau 9,3%.

• Neînregistrarea regulamentară şi deplină în evidenţa contabilă a valorii activelor gestionate de întreprindere, inclusiv a terenurilor aferente obiectivelor ei.

• Datele din listele bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 în număr de 1565 de clădiri şi completate în anul 2009 pînă la numărul de 1767 de clădiri, nu prezintă situaţia reală a clădirilor şi construcţiilor legate solid de pămînt, gestionate de Î.S. “CFM”, care, conform ultimelor date, sînt în număr de 1919 clădiri.

• Pînă la 31.12.2010 nu s-a determinat modul de înregistrare a construcţiilor speciale legate solid de pămînt, care constituie 29,4% din valoarea mijloacelor fixe (elementele infrastructurii: fîntîni arteziene, linii de cale ferată, platforme pentru încărcări în vrac, rampe de încărcare, linii de transport al energiei electrice, cabluri, transformatoare electrice etc.).

• Majoritatea indicatorilor de bază ce caracterizează activitatea economico-financiară a întreprinderii în anii 2009 şi 2010, conform rapoartelor financiare, au fost în descreştere.

• Veniturile din transportul de mărfuri şi călători s-au redus în anul 2010 cu 56,5% faţă de venitul obţinut în anul 2008. Astfel, dacă în anul 2008 rezultatul activităţii economico-financiare a Î.S. “CFM” s-a soldat cu profit în sumă de 6,2 mil.lei, anul 2009 a fost încheiat cu pierderi în sumă de 3,7 mil.lei, iar în anul 2010 n-au fost obţinute nici pierderi, nici profit.

• Diminuarea indicatorilor activităţii economico-financiare a Î.S. “CFM” a fost influenţată de consecinţele crizei economico-financiare, scăderea traficului tarifar de mărfuri cu 67,7%, micşorarea traficului de pasageri cu 17,9%, lipsa tracţiunii electrice, costul înalt al unităţilor convenţionale, scăderea concurenţei Î.S. “CFM” faţă de căile ferate ale ţărilor vecine, insuficienţa investiţiilor capitale în ramură, uzura fizică şi morală înaltă ce depăşeşte 70%, politica tarifară inflexibilă şi inoportună etc.

• Sistemul de administrare a veniturilor este unul multifuncţional şi implică multe servicii şi subdiviziuni.

• Veniturile şi cheltuielile, datorită rulajului intern între subdiviziunile Î.S. “CFM”, au fost majorate pentru perioada anului 2009 cu 51,0 mil.lei şi pentru perioada anului 2010 – cu 51,5 mil.lei.

• În anii 2009-2010 (5 luni) Î.S. “CFM” nu a efectuat revizii financiare în toate subdiviziunile structurale, ceea ce a generat riscuri esenţiale în procesele de control al corectitudinii aplicării tarifelor, efectuării cheltuielilor, precum şi al gestionării uniforme a proprietăţii întreprinderii.

• În ultimii 5 ani s-a micşorat esenţial, şi anume de 2 ori, cota mărfurilor transportate prin calea ferată în structura mărfurilor total transportate de întreprinderile republicii.

• Această situaţie a determinat diminuarea veniturilor de la transportarea mărfurilor în anul 2010 cu 51,2%, comparativ cu anul 2008.

• În anii 2006-2010 se relevă o scădere de 5,7 ori a traficului mărfurilor de tranzit pe calea ferată din Moldova.

• Politica tarifară realizată de conducerea Î.S. “CFM” prin Comisia tarifară a fost inflexibilă şi inoportună, neconformă cu cerinţele pieţei.

• Comisia tarifară a Î.S. “CFM” activează în lipsa unui regulament aprobat, nefiind reglementate sarcini, drepturi, funcţii, competenţe şi modul de constituire, reieşind din competenţele profesionale ale membrilor Comisiei.

• De către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Î.S. “CFM” nu s-a iniţiat procedura de legalizare şi anunţare, conform normelor internaţionale, a staţiei de cale ferată Giurgiuleşti Port, ceea ce condiţionează situaţii incerte la aplicarea tarifelor pentru Î.S. “CFM”.

• Pînă la situaţia din 01.03.2011 nu a fost aprobat proiectul Regulamentului de transportare a mărfurilor pe calea ferată, conform prevederilor art.166 din Codul transportului feroviar.

• Transportul de călători rămîne nerentabil, întreprinderea suportînd pierderi: în anul 2009 – de 163,5 mil.lei şi în anul 2010 – de 157,3 mil.lei. Compensarea pierderilor rezultate din traficul de călători s-a efectuat din contul veniturilor din traficul de mărfuri.

• Aceasta s-a datorat neindexării de către fondator a coeficienţilor de indexare a tarifelor din anul 2006, deşi Î.S. “CFM” a înaintat solicitări Ministerului.

• Tarifele traficului de călători suburban, aplicate de către întreprindere din anul 2002, pînă în prezent nu sînt racordate, fiind cu 15% mai mici decît cele aprobate de Ministerul Economiei şi Reformelor.

• Veniturile de la darea în arendă a vagoanelor şi containerelor în anul 2010 s-au redus de 18,3 ori, în comparaţie cu anul 2008.

• Acest fapt a fost determinat de rezilierea unilaterală de către întreprindere, la finele anului 2008 a contractelor de locaţiune încheiate în anii 2003-2008, precum şi de neîncheierea unor noi contracte.

• În urma neexecutării contractelor de dare în locaţiune a vagoanelor, întreprinderea a înregistrat, la 01.01.2009, creanţe, formate din anii 2003-2008, de la 5 agenţi economici în sumă de 4,8 mil.lei, iar pentru perioada auditată acestea au înregistrat o creştere de pînă la 7,3 mil.lei, ceea ce a influenţat neîncasarea plăţilor la acest capitol.

• Nestabilirea în contracte a părţii ce va suporta cheltuielile pentru întoarcerea vagoanelor pe calea ferată a Moldovei a determinat suportarea acestor cheltuieli în sumă de 2,6 milioane lei de către Î.S. “CFM” şi formarea litigiilor cu arendaşii vagoanelor de marfă.

• Conducerea Î.S. “CFM” nu a asigurat integritatea patrimoniului public şi a admis pierderea a 43 de vagoane, astfel prejudiciind patrimoniul întreprinderii cu suma de 406,4 mii lei la preţuri de bilanţ.

• Controlul şi auditul intern insuficient al subdiviziunilor întreprinderii au determinat admiterea sustragerii de mijloace financiare în sumă de 2154,5 mii lei de la contul bancar al întreprinderii, acestea fiind trecute la creşterea neîntemeiată a preţului de cost al transporturilor de mărfuri şi călători ale Î.S. “CFM”.

• La alocarea mijloacelor financiare pentru finanţarea activităţii Serviciului de pază militarizată de către Direcţia Î.S. “CFM” nu au fost supuse controlului sumele solicitate pentru decontările cu BASS şi FAOAM, remunerarea muncii salariaţilor, precum şi pentru achitarea serviciilor bancare.

• La generalizarea Declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi Rapoartelor privind calcularea primelor de asigurări obligatorie de asistenţă medicală n-a fost verificată veridicitatea datelor reflectate în ele.

• Verificarea extraselor bancare la Serviciul pază militarizată a identificat că filiala, în perioada ianuarie 2008 – octombrie 2010, în baza a 39 de ordine de plată, semnate de şeful Serviciului pază militarizată şi contabilul-şef, neîntemeiat, în lipsa documentelor justificative, a transferat unor unităţi economice mijloace în sumă de 2154,5 mii lei.

• Conform informaţiilor solicitate de Curtea de Conturi, aceste mijloace financiare au fost ridicate ulterior în numerar de la instituţiile financiare.

Transferurile ilegale au fost determinate de alocarea mijloacelor financiare pentru finanţarea activităţii Serviciului pază militarizată cu depăşirea cheltuielilor reale ale acestuia şi denaturarea datelor privind datoriile faţă de BASS cu 906,1 mii lei şi faţă de FAOAM – cu 447,9 mii lei.

• Achiziţionarea netransparentă şi neregulamentară a materialelor, utilajului, pieselor de schimb determină pentru întreprindere factori de risc.

• Majoritatea contractelor încheiate de Serviciul de aprovizionare tehnico-materială (în continuare – Serviciul ATM), supuse verificării selective, au fost întocmite în mod arbitrar, cu nerespectarea prescripţiilor legale privind forma contractului, specificarea obiectului, nomenclatorului sortimentelor, cantităţii şi calităţii bunurilor; stipulării termenelor de executare a angajamentelor etc.

• La schimbarea condiţiilor livrărilor, în unele cazuri, n-au fost încheiate acorduri adiţionale la marfa nelivrată şi livrată, lipsind monitorizarea executării contractelor încheiate.

• În anii 2008-2010, de către conducerea Serviciului ATM, în unele cazuri, au fost încheiate contracte de procurare a utilajului, pieselor de schimb şi altor materiale, neautorizate de directorul general al Î.S. “CFM”.

• S-au procurat mărfuri cu depăşirea prevederilor contractuale, totodată admiţindu-se procurarea mărfurilor în lipsa contractelor încheiate şi autorizate de Comisia de preţuri a întreprinderii.

• Potrivit Regulamentului Serviciului ATM, acesta urma să încheie contracte de livrare a producţiei cu destinaţie tehnică doar cu întreprinderile producătoare. În realitate, procurările utilajului, pieselor de schimb şi altor bunuri s-au efectuat, de regulă, nu direct de la producător, dar prin firme intermediare.

• Tranzacţiile economice s-au efectuat într-un cerc constant determinat, agenţii economici nominalizaţi, de regulă, nu sînt importatori şi producători ai producţiei nominalizate. Întreprinderile respective au livrat Serviciului ATM producţie tehnică în sumă de 55,2 mil.lei, concomitent înregistrînd importul acestor mărfuri în sumă de numai 12,7 mil.lei, sau cu 42,6 mil.lei mai puţin. De asemenea, acestea au avut relaţii cu firme anulate de Inspectoratul Fiscal de Stat ca plătitori TVA, din cauza neonorării obligaţiunilor fiscale, fiind calificate ca delincvente sau fantomă.

• Procesul de procurare a producţiei tehnice la Î.S. “CFM” s-a efectuat netransparent, controlul intern la contractarea procurării mărfurilor fiind la un nivel insuficient, nestudiind-se credibilitatea agenţilor contractaţi, ceea ce determină riscul de majorare a costului de mărfuri, cu suportarea cheltuielilor suplimentare de către întreprindere la aprovizionarea subdiviziunilor Î.S. “CFM” cu piese de schimb, materiale şi utilaj.

• Producţia cu destinaţie tehnică în cazurile supuse verificării, inclusiv piesele de schimb pentru reparaţia vagoanelor şi locomotivelor, procurate de la furnizorii autohtoni, nu este însoţită regulamentar de Certificatele de provenienţă, Certificatele de conformitate, precum şi de altă documentaţie tehnico-normativă, prin ce nu este garantată calitatea, provenienţa acestor mărfuri şi starea pieselor de schimb şi a materialelor folosite în procesul de reparaţie a mijloacelor fixe ale Î.S. “CFM”.

• Casarea şi trecerea la cheltuieli a pieselor de schimb s-a efectuat în lipsa actelor de recepţie a lucrărilor.

IV.3. Gestionarea patrimoniului public de către “Banca

de Economii” S.A. pe perioada anilor 2009-2010

Constatările auditului:

Cu privire la patrimoniul administrat:

Neînregistrarea regulamentară a drepturilor asupra unor bunuri imobile deţinute de către Bancă; a unor contracte de locaţiune a imobilelor preluate pe o perioadă mai mare de trei ani; lipsa perfectării pentru unele încăperi ale subdiviziunilor a contractelor de folosinţă sau de locaţiune determină riscul neasigurării continuităţii activităţii lor.

• Pentru 8 imobile, cu suprafaţa totală de 1219,8 m², Banca nu are înregistrate regulamentar drepturile asupra acestora, procedurile respective fiind în acţiune. Totodată, Banca nu a înregistrat regulamentar la organele cadastrale contractele de locaţiune ale unui imobil situat în mun.Chişinău, precum contractele de preluare în locaţiune (de către filiala Cimişlia) a altor încăperi cu suprafaţa totală de 141,3 m² .

• Pentru 5 imobile în care sînt amplasate reprezentanţele filialei din r-nul Teleneşti n-au fost încheiate contracte de folosinţă sau de locaţiune.

• Achitarea în avans a locaţiunii pe anii viitori (de la 3 la 5 ani) pentru unele imobile preluate în locaţiune determină imobilizarea pe termen îndelungat a mijloacelor financiare ale Băncii, precum şi influenţează negativ asupra eficienţei gestionării patrimoniului public.

• Banca, pentru extinderea amplasării subdiviziunilor, a contractat locaţiunea unor imobile în mun.Chişinău, acceptînd, în unele cazuri, achitarea în avans a plăţii de locaţiune (21,8 mil.lei şi, respectiv, 9,6 mil.lei). La situaţia din 31.12.2010, Banca dispunea de 430 de imobile preluate în locaţiune, cu suprafaţa totală de 9364,7 m². Cheltuielile aferente preluării în locaţiune a imobilelor, pentru perioada anilor 2009-2010, au constituit 38 mil.lei.

Cu privire la cheltuieli de sponsorizare:

În lipsa unor prevederi exhaustive referitor la modul de monitorizare a utilizării mijloacelor financiare alocate în scopuri filantropice şi de sponsorizare conform destinaţiei, precum şi în contextul neprezentării unor documente, auditul n-a putut să se expună asupra rezultatului final unor acţiuni de sponsorizare.

• În perioada anilor 2009-2010, Banca a oferit donaţii şi a organizat diverse programe de susţinere financiară (41,1 mil.lei) a unor autorităţi publice, organizaţii obşteşti, instituţii de cult, entităţi sociale, persoane fizice etc., care au avut ca destinaţie desfăşurarea activităţilor culturale, educaţionale, proiectelor civice, de asistenţă socială etc.

• “Banca de Economii” S.A., în calitatea sa de sponsor, nu deţine informaţii confirmative cu privire la modul de utilizare a mijloacelor financiare alocate pentru unele sponsorizări în valoare de 35,0 mil.lei., acestea constituind ajutoare filantropice şi de sponsorizare alocate unor instituţii publice.

Cu privire la activităţile de creditare:

Deficienţele constatate în procesul de acordare a unor credite poate determina riscul incapacităţii de rambursare a acestora, iar modul de administrare şi monitorizare a bunurilor gajate, din oficiu, de către Bancă nu oferă asigurare privind integritatea bunurilor gajate.

• Analiza şi verificarea informaţiilor din dosarul de credit al unei întreprinderi de stat ce activează în domeniul transportului auto de pasageri a constatat eliberarea creditului (care este clasificat ca dubios) în condiţiile lipsei de constituire corespunzătoare a garanţiilor, a unui plan de afaceri bine fundamentat, precum şi fără o evaluare şi cuantificare obiectivă a riscului de credit.

În aceste condiţii, auditul a remarcat riscul incapacităţii de rambursare a creditului acordat acestei întreprinderi, care nu deţine patrimoniu propriu suficient, precum şi disponibilităţi băneşti suficiente de a acoperi obligaţiile de plată, aceasta dispunînd de un capital propriu în valoare de minus 12,9 mil.lei (la 31.12.2009).

• Analiza altor două credite eliberate de o filială a Băncii a constatat o probabilitate redusă de rambursare a acestora, cu posibilitatea de înregistrare a pierderilor (23,2 mil.lei şi 500,0 mii dolari SUA) în mărimea mijloacelor nerambursate la finele anului 2010. Astfel, ca rezultat al eliberării creditelor, în perioada anilor 2004-2007, unei întreprinderi de stat ce produce şi realizează băuturi alcoolice şi răcoritoare (45,0 mil.lei), Banca se confruntă cu probleme la rambursarea mijloacelor în sumă de 23,2 mil.lei, întreprinderea de stat fiind declarată la 10.06.2010 în proces de insolvabilitate. Raportarea neveridică a situaţiilor economico-financiare ale debitorului, precum şi a datoriilor acestuia a determinat gajarea unor bunuri atît la “Banca de Economii” S.A., cît şi la altă bancă privată. Astfel, mijloacele fixe în valoare de 1,0 mil.lei (conform informaţiei prezentate de Bancă), gajate la “Banca de Economii” S.A., au fost gajate şi transmise în posesia altei bănci, ceea ce determină riscul de neobţinere a dreptului asupra acestor bunuri şi de nerambursare a creditului în aceeaşi sumă.

Cu privire la creditul angajat de la Banca Naţională a Moldovei:

Criza de insolvenţă şi riscurile de integritate a activelor BC “Investprivatbank” S.A. (în proces de lichidare), precum şi lipsa capacităţilor suficiente de onorare a obligaţiilor de către aceasta s-au răsfrînt direct asupra “Băncii de Economii” S.A., care s-a angajat în preluarea gestionării obligaţiilor asumate de către BC “Investprivatbank” S.A.

• O parte semnificativă (589,9 mil.lei) din mijloacele angajate de către Banca de Economii de la Banca Naţională a Moldovei (pe un termen de 3 ani, cu scadenţa la 30.06.2012, rambursarea efectuîndu-se în opt tranşe egale, începînd cu 30.09.2010) a fost direcţionată pentru intenţiile de preluare a activelor şi obligaţiilor BC “Investprivatbank” S.A. Ţinînd cont de prevederile Acordului de intenţii privind încheierea contractului/contractelor de vînzare şi/sau predarea activelor şi obligaţiilor BC “Investprivatbank” S.A., aceasta, prin intermediul lichidatorului, a fost obligată să restituie integral Băncii suma primită, nefiind stabilită scadenţa. La situaţia din 08.02.2011, potrivit informaţiei prezentate auditului, au fost recuperate 102,1 mil.lei., suma datorată Băncii de Economii S.A. de către BC “Investprivatbank” S.A. constituind 487,8 mil.lei. “Banca de Economii” S.A., la rîndul său, datorează Băncii Naţionale a Moldovei 442,4 mil.lei, rambursînd din surse proprii 45,4 mil.lei.

IV.4. Gestionarea patrimoniului public de către

Î.S. “Poşta Moldovei” în anii 2009-2010

Constatările auditului

• Întreprinderea gestionează bunuri depuse în capitalul social în valoare de 49,7 mil.lei, în lipsa documentelor confirmative privind structura şi valoarea acestora, totodată nedispunînd de o informaţie centralizată privind suprafeţele tuturor terenurilor aferente aflate în folosinţă sau deţinute.

• Pînă la finele anului 2010, nu erau înregistrate în mod regulamentar 38 de imobile din 454 transmise în folosinţă Î.S. “Poşta Moldovei”. Din bunurile înregistrate în evidenţa contabilă a întreprinderii, 3 imobile erau privatizate (209,8 mii lei), însă continuau a fi înregistrate în bilanţul întreprinderii. Auditul a constatat divergenţe ale suprafeţelor imobilelor, conform datelor organului cadastral, datelor înregistrate în evidenţa contabilă şi celor din actele normative.

• La transmiterea în gestiune Centrelor de Poştă Hînceşti, Străşeni şi Ştefan Vodă a 4 imobile, n-a fost efectuată inventarierea regulamentară pentru a determina starea reală şi valoarea estimativă a obiectelor. Conform informaţiilor prezentate de primăriile acestor localităţi, aceste bunuri nu există în realitate, deoarece au fost demolate înainte de transmiterea la balanţele oficiilor poştale.

• În perioada auditată, unele suprafeţe ale imobilului deţinut de întreprindere au fost înstrăinate în baza deciziei Agenţiei Proprietăţii Publice. Preţul mediu de privatizare a unui metru pătrat al acestor imobile a constituit 2,0 mii lei, pe cînd valoarea medie a unui metru pătrat de încăperi amplasate în sectorul centru al mun.Chişinău, în scopul impozitării, potrivit informaţiilor organelor centrale de specialitate în domeniul cadastral, constituie 11,0 mii lei. Acţiunile autorităţii de competenţă la înstrăinarea acestor încăperi au determinat ratarea veniturilor de către întreprindere şi de către bugetul de stat în sumă de 3,5 mil.lei.

• În anul 2009, întreprinderea, în bază de contract, a transmis neregulamentar cu titlu gratuit valori materiale şi băneşti persoanelor fizice şi juridice în valoare semnificativă, fără coordonarea în formă scrisă cu ministerul. De asemenea, fără autorizaţia ministerului, cu încălcarea prevederilor contractului încheiat între fondator şi administrator, întreprinderea a realizat valori materiale (revolvere şi cartuşe), care pînă în februarie 2009 nu au fost evaluate şi înregistrate în evidenţa contabilă.

• Întreprinderea a acordat în anul 2009 sponsorizări sub formă de contribuţii băneşti şi sub formă de bunuri fără a ţine cont de prevederile regulamentare, cheltuielile întreprinderii fiind majorate cu 679,2 mii lei.

• În situaţia cînd întreprinderea a activat în pierderi, aceasta a înregistrat cheltuieli de reclamă semnificative de 2,3 mil.lei, nedispunînd de politici interne privind reglementarea unor tipuri de publicitate costisitoare.

• În anul 2009, aparatul întreprinderii, dispunînd de personal în cadrul biroului juridic şi Direcţiei comerţ şi marketing, care a fost remunerat, a suportat suplimentar cheltuieli privind servicii externe juridice şi de efectuare a studiului şi elaborare a strategiilor de dezvoltare a sectorului poştal, situaţie caracteristică şi în cadrul suportării cheltuielilor pentru servicii de organizare şi desfăşurare a training-urilor şi seminarelor şi, respectiv, a cheltuielilor pentru prestarea de servicii sportive. S-au constatat situaţii de achitări ale lucrărilor şi procurărilor de bunuri, în lipsa contractelor, de depăşire a preţului unitar la achiziţionare faţă de preţul iniţial propus în ofertă, de contractare după data facturării, în lipsa examinării de către comisie, de achiziţionare pe etape, cu dispersarea în mai multe contracte, ceea ce a dus la necoordonarea lor în modul stabilit.

• A fost admisă achitarea suplimentară a salariului mediu pentru zilele de sărbători nelucrate în sume semnificative de pînă la 1,7 mil.lei, nefiind prestate ore de muncă în aceste zile şi cu toate că s-a păstrat regulamentar salariul mediu pentru zilele respective.

• Auditul a stabilit unele nereguli la capitolul ţinerea evidenţei contabile, determinate de lipsa în politica de contabilitate a specificului tranzacţiilor între aparatul central al Î.S. “Poşta Moldovei” şi filialele acesteia.

IV. 5. Gestionarea patrimoniului public de către Î.M. “Regia Transport

Electric Chişinău” şi Î.M. “Parcul urban de autobuze”

Constatări auditului:

• Modul de funcţionare şi gestiune a întreprinderilor de transport urban se constată ca fiind necompetitiv şi, respectiv, necesită o altă abordare în materie de management corporativ, inclusiv prin delimitarea clară a responsabilităţilor între fondator şi manager, precum şi în aspect de politici economice tarifare şi de dezvoltare.

• Deşi, pe parcursul perioadei auditate, s-a redus semnificativ fluxul de călători şi, respectiv, coeficientul de utilizare a capacităţii unităţilor de transport public urban, administraţia publică locală s-a eschivat de la exercitarea adecvată a competenţelor care îi revin în vederea eficientizării activităţii întreprinderilor de transport prin optimizarea şi raţionalizarea continuă a reţelei de rute deservite. Prin urmare, entităţile respective au ratat posibilitatea de economisire a unor mijloace financiare semnificative (doar în într-un singur caz – ajustarea itinerarului privind rutele deservite de către Î.M. “Regia Transport Electric” ar fi condiţionat economisirea de către întreprindere a mijloacelor financiare de 4,8 mil.lei).

• Cadrul regulator privind politica tarifară în sectorul respectiv conţine un şir de ambiguităţi şi neclarităţi, care nu permit aprecierea corectă a preţului de cost al unei călătorii şi, respectiv, a transferurilor de la bugetul municipal pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi de tarif.

• Nu s-au implementat prevederile Strategiei de dezvoltare a transportului public urban în mun.Chişinău în aspectul asigurării priorităţii circulaţiei transportului public faţă de cel privat, renovării parcului de transport urban. Totodată, întreprinderile nu au dispus de mijloace circulante pentru efectuarea unor reparaţii capitale şi curente potrivit normativelor la unităţile de transport. Toate acestea au afectat activitatea întreprinderilor, fiind ratate venituri impunătoare din staţionarea unităţilor de transport, inclusiv în ambuteiaje, pierderi de carburanţi şi energie electrică, precum şi fiind defavorizate călătoriile cu transportul public faţă de alte tipuri de transport public privat.

• Managementul corporativ al întreprinderilor nu a întrunit rigorile necesare de eficienţă întru atingerea de către subiecţii economici a unor obiective de ordin economico-financiar. Prin urmare, se constată că:

• Factorii de decizie din cadrul entităţilor au ignorat prevederile legale la achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor, acestea fiind cu preferinţă procurate dintr-o singură sursă, deşi partea preponderentă urma a fi achiziţionată cu desfăşurarea licitaţiilor publice. Drept exemplu poate servi situaţia constatată la Î.M. “PUA”, care a achiziţionat motorină de la un agent economic cu preţuri mai mari decît de la alţii amplasaţi în raza municipiului Chişinău, ceea ce, numai în anul 2009, a generat întreprinderii cheltuieli suplimentare de 0,8 mil.lei. Î.M. “Regia Transport Electric”, procurînd bunuri materiale în valoare de 5,3 mil.lei, prin intermediari, a ratat posibilitatea de a economisi mijloacele întreprinderii în sumă de 1,45 mil.lei.

• Nu au fost implementate proceduri de evaluare a necesarului de bunuri materiale care urmau a fi achiziţionate pentru buna funcţionare a întreprinderii, ceea ce a condiţionat imobilizarea mijloacelor financiare circulante şi formarea unor stocuri de materiale neutilizate.

Concluzie:

În vederea sporirii eficienţei sistemului public de transport urban din mun. Chişinău, este necesară elaborarea şi aprobarea la nivel de Consiliu municipal a Strategiei de dezvoltare durabilă şi consolidare a capacităţilor transportului public municipal, ţinîndu-se cont şi de necesitatea prioritizării acestuia faţă de alte tipuri de transport public privat. Un instrument de bază în vederea eficientizării domeniului dat îl constituie elaborarea sistemului indicatorilor de performanţă privind evaluarea rezultatelor, precum şi a unei politici tarifare fundamentate în funcţie de costuri raţionalizate la serviciile publice.

Recomandări Parlamentului:

• examinarea oportunităţii ajustării cadrului legislativ în domeniul respectiv, cu identificarea organului regulatoriu responsabil de elaborarea, aprobarea şi monitorizarea politicii tarifare în domeniul transportului public urban, organ care ar oferi şi soluţii de eficientizare a domeniului vizat.

IV.4. S.A. “Termocom”

Constatările auditului:

• Lipsa unei strategii de eficientizare a sectorului termoenergetic în mun.Chişinău în ansamblu, precum şi la nivelul Societăţii – în perspectivă a determinat utilizarea neraţională de către S.A. “Termocom” a capacităţilor de producţie, ceea ce generează costuri supradimensionale. Totodată, managementul corporativ imprudent şi neeconom impune tarife exagerate la energia termică livrată.

• Implementarea neconsistentă a acţiunilor din cadrul Planului de reorganizare a Societăţii, a cauzat:

• Acumularea, la situaţia din 31.12.2011, a datoriilor curente în sumă totală de 1687,2 mil.lei, sau de 1,7 ori mai mari decît cele îngheţate în anul 2001 (1001,2 mil.lei), fapt ce determină riscul neîndeplinirii procedurii Planului şi denotă gestionarea ineficientă a Societăţii de către Comitetul creditorilor şi administratorul procedurii Planului.

• Apariţia unor creanţe cu risc înalt de nerecuperare în sumă de 111,1 mil.lei, din care: pentru creanţe în sumă de 55,7 mil.lei a fost format un provizion, iar creanţele în sumă de 55,4 mil.lei rămîn neacoperite, cu un risc sporit de generare a pierderilor. Totodată, creanţele cu risc înalt de neîncasare, înregistrate după gestionarii fondului locativ şi formate în rezultatul diferenţei între volumul de energie termică livrată consumatorilor casnici (conform datelor S.A. “Termocom”) şi volumul de energie termică înaintată spre plată (de către Î.M. “Infocom”) au constituit 180,5 mil.lei.

• Nerealizarea măsurilor în vederea micşorării pierderilor de energie termică în reţea pînă la nivelul de 18%, generînd, astfel, costuri suplimentare de 15,5 mil.lei în anul 2009 şi de 35,3 mil.lei – în anul 2010. Totodată, această situaţie a fost influenţată de lipsa unei metodologii exhaustive de stabilire a mărimii maxime admisibile a pierderilor de energie termică în reţea, care ar determina Societatea să micşoreze volumul acestor pierderi şi, respectiv, costul de distribuţie a energiei termice.

• Lipsa unui cadru regulator intern privind modul de determinare a volumului de energie termică livrată pentru fiecare categorie de consumator, precum şi nerespectarea reglementărilor aprobate de Guvern, au determinat majorarea cantităţii de energie termică livrată consumatorilor pentru încălzirea apei menajere. Ca urmare, în anul 2009, Societatea a calculat neregulamentar venituri în sumă totală de 14,7 mil.lei, iar în anul 2010 – de 19,9 mil.lei, acestea fiind înaintate spre plată consumatorilor.

• Neutilizarea îndelungată în procesul de producţie a activelor materiale ale Societăţii în valoare de 107,5 mil.lei a dus la imobilizarea activelor circulante, uzarea fizică şi morală a lor şi, respectiv, la diminuarea valorii acestora. Totodată, Societatea suportă cheltuieli ineficiente pentru păstrarea şi întreţinerea acestora, astfel, numai în perioada anilor 2009-2010, cheltuielile privind uzura mijloacelor fixe au constituit 3,6 mil.lei.

• Deficienţele în gestionarea şi administrarea bunurilor imobile au cauzat neînregistrarea la organele cadastrale a drepturilor asupra unor bunuri imobile cu valoarea iniţială în sumă totală de 139,3 mil.lei, precum şi asupra terenurilor cu suprafaţa de 18,5 ha.

• Managementul financiar defectuos a cauzat:

• Acordarea angajaţilor Societăţii a diferitor sporuri la salariu, în lipsa unor reglementări privind criteriile de performanţă pentru stabilirea acestor sporuri, precum şi a surselor financiare pentru acoperirea acestor cheltuieli, prin ce, în perioada anilor 2009-2010, au fost suportate cheltuieli suplimentare în sumă de 24,6 mil.lei. Totodată, neregulamentar au fost acordate sporuri salariale membrilor Consiliului Societăţii şi administratorului Societăţii.

• Cheltuieli iraţionale (în anii 2009-2010) în legătură cu calcularea în folosul gestionarilor fondului de locuinţe a primelor în sumă de 12,0 mil.lei pentru asigurarea de către aceştia a perceperii creanţelor consumatorilor casnici, în lipsa analizei contribuţiei gestionarilor fondului de locuinţe la majorarea încasărilor şi reducerea datoriilor fondului locativ.

• Cheltuieli ineficiente (în anii 2009-2010) în sumă totală de 2,6 mil.lei, care, ţinînd cont de perioada de insolvabilitate a întreprinderii, nu sînt argumentate din punct de vedere economic şi determină micşorarea masei debitoare a Societăţii.

Capitolul V

AUDITE ALE PERFORMANŢEI

Auditul performanţei este o extindere mai recentă a domeniului de aplicare a auditului financiar. Astăzi nu mai este suficient ca banii publici să fie cheltuiţi conform prevederilor legale. Aceştia trebuie utilizaţi şi în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Instituţionalizarea auditului performanţei în cadrul Curţii de Conturi a început în anul 2008, prin efectuarea, cu suportul şi implicarea experţilor internaţionali, a unor audite-pilot ale performanţei în domenii de interes public – sănătate; protecţie socială; achiziţii publice. Începînd cu 1 ianuarie 2009, Curtea de Conturi are un mandat clar prevăzut de legea sa organică, care îi permite să dezvolte şi să consolideze capacităţile de realizare a auditelor performanţei, prin implementarea practicilor moderne stipulate în standarde, ghiduri şi manuale ale auditului performanţei aplicabile pe plan internaţional.

V.1. Auditul performanţei achiziţiei echipamentului medical de către

Ministerul Sănătăţii în perioada anilor 2008-2010

Motivaţia acţiunii de audit

Efectuarea de către Curtea de Conturi a auditului performanţei achiziţiei de dispozitive medicale importate în perioada anilor 2008-2010, axat în măsură semnificativă pe evaluarea performanţei procesului de achiziţie şi de utilizare a dispozitivelor medicale de către IMSP, a fost motivată de semnificaţia acestora în contextul îmbunătăţirii calităţii serviciilor medicale prestate, precum şi de neregulile constatate în domeniile respective în urma auditelor anterioare, desfăşurate de către Curtea de Conturi la MS şi la unele IMSP, în scopul asigurării obţinerii unei eficienţe mai sporite a mijloacelor utilizate pentru procurarea dispozitivelor medicale, localizării zonelor în care rezultatele activităţii de achiziţii publice au înregistrat un nivel redus şi identificării cauzelor acestora, formulînd recomandări menite să îmbunătăţească managementul în domeniul achiziţiilor de dispozitive medicale şi folosirii eficiente a acestora.

Includerea auditului respectiv în Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2010 a fost motivat şi de angajamentele asumate conform Matricei de politici a Guvernului privind Acordul de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană din 25.02.2009 în sectorul sănătăţii, pentru obţinerea mijloacelor nerambursabile de susţinere bugetară, Curtea de Conturi fiind responsabilă de realizarea şi prezentarea obiectivă a rezultatelor acestui audit.

Constările auditului:

• În perioada auditată, pentru achiziţionarea dispozitivelor medicale, de la componenta de bază a bugetului de stat au fost executate cheltuieli în sumă de 92,8 mil.lei, inclusiv utilizate în mod centralizat de minister în sumă de 80,7 mil.lei, sau 87,0%.

• La achiziţionarea dispozitivelor medicale de necesitate stringentă, MS n-a ţinut cont de solicitările IMSP, o pondere majoră de 59,5% (48,0 mil.lei) din mijloacele băneşti alocate fiind utilizate pentru procurarea a 13 instalaţii de radiodiagnostic. În afară de acestea, alte 8 instalaţii în sumă de 35,6 mil.lei au fost achiziţionate la finele anului 2007, fiind instalate începînd cu anul 2008.

• MS n-a asigurat economicitatea achiziţiilor publice, condiţionată de lipsa unui studiu de fezabilitate şi a unui control managerial adecvat. Ca urmare, la unele dispozitive medicale de către furnizori au fost aplicate adaosuri comerciale de pînă la 100%. Astfel, unii furnizori de dispozitive medicale au obţinut profituri excesive.

• MS, deşi a desfăşurat procedura de achiziţii publice şi a contractat dispozitivele medicale, funcţia recepţionării acestora a transmis-o IMSP, care nu dispun de specialişti competenţi în domeniu, ministerul neasigurînd în mod rezonabil participarea unor experţi calificaţi şi nemonitorizînd acest proces. În consecinţă, 8 instalaţii performante de radiodiagnostic model “Duo Diagnost Digital”, cu preţul mediu pentru o unitate de 4,5 mil.lei, cu valoarea totală de 35,6 mil.lei, nu funcţionează în regim digital, ci doar în regim simplu (deşi a fost achitat costul instalaţiilor digitale). Ca urmare, doza de radiaţie administrată de pacienţi este mult mai mare, iar personalul medical este impus să prelucreze pelicula radiologică cu reagenţi chimici, fapt ce implică costuri adiţionale şi expune personalul unui grad înalt de nocivitate.

• Instalaţii de radiodiagnostic performante şi costisitoare, cîte două la număr, au fost repartizate spitalelor raionale, la serviciile acestora avînd acces doar pacienţii internaţi în spital. Centrele medicilor de familie, care deservesc întreaga populaţie a raionului, n-au beneficiat de instalaţii performante, prestînd servicii şi în continuare la echipamentele radiologice învechite care emit o doză de radiaţie de 8-10 ori mai mare în comparaţie cu instalaţiile noi, totodată nefiind asigurat în mod echitabil accesul egal al pacientului asigurat la servicii calitative, indiferent de statutul clinic al acestuia.

• Deşi cadrul normativ actual pune în sarcina MS responsabilitatea exercitării controlului asupra folosirii eficiente şi raţionale a patrimoniului de stat aflat în gestiunea IMSP subordonate acestuia, precum şi a monitorizării utilizării dispozitivelor medicale distribuite raioanelor incluse în proiectul-pilot de dotare cu dispozitive medicale, ministerul n-a exercitat în mod adecvat funcţia respectivă. Ca urmare, majoritatea instalaţiilor de radiodiagnostic sînt utilizate la nivel de pînă la 30%, la altele din ele, de la momentul achiziţionării (anul 2008), n-a fost efectuată nici o investigaţie.

Concluzii:

Deşi cadrul legal privind achiziţia bunurilor asigură posibilitatea aplicării bunelor practici în domeniul de referinţă, procesul de achiziţii, de gestionare a dispozitivelor medicale, în perioada auditată, a avut loc cu încălcări grave ale legislaţiei. Ca rezultat, MS n-a asigurat economicitatea achiziţiilor publice, n-a monitorizat recepţionarea dispozitivelor medicale şi utilizarea eficientă a acestora. În consecinţă, statul, cheltuind mijloace financiare importante, n-a asigurat achiziţia de dispozitive medicale de cea mai stringentă necesitate şi de calitatea corespunzătoare, iar cele achiziţionate au fost folosite la un nivel foarte redus.

Cele menţionate sînt cauzate de neasigurarea unui control managerial adecvat asupra proceselor aferente achiziţiilor publice, nereglementarea plafonării de către stat a adaosului comercial la dispozitivele medicale destinate sistemului de sănătate, de favorizarea în procesul de achiziţionare a dispozitivelor medicale a unor ofertanţi, care obţin venituri impunătoare, ceea ce nu exclude şi riscul de fraudă.

Recomandări Parlamentului:

• întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea urgentării adoptării Legii “Cu privire la dispozitivele medicale”;

• Solicitarea de la Guvern a aducerii în concordanţă a prescripţiilor Hotărîrii Guvernului nr.1128 din 28.08.2002 la prevederile art.9 din Legea nr.10-XVI din 03.02.2009¹³ referitor la aprobarea tarifelor la serviciile contra cost din sfera sănătăţii publice, prestate persoanelor fizice şi juridice, şi examinarea posibilităţii urgentării aprobării acestora întru evitarea staţionării dispozitivelor, ratării veniturilor de către IMSP şi îngrădirii accesului pacienţilor la servicii performante.

________________

¹³ Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 “Privind supravegherea de stat a sănătăţii publice”.

V.2. Auditul performanţei utilizării mijloacelor publice pentru ştiinţă şi inovare

Pentru ca beneficiile scontate să fie realizate, sînt necesare îmbunătăţiri în politicile şi procedurile Academiei de Ştiinţe a Moldovei de alocare şi monitorizare a fondurilor destinate cercetărilor ştiinţifice

Motivaţia acţiunii de audit:

În cadrul auditelor financiare, Curtea de Conturi a identificat un şir de probleme ce vizează eficienţa, economicitatea şi eficacitatea utilizării banilor publici pentru ştiinţă şi inovare de către AŞM şi instituţiile din subordine.

Ţinînd cont de acestea, precum şi luînd în consideraţie că Parlamentul a fost interesat de ideea efectuării unui audit al performanţei acestui domeniu, Curtea de Conturi a iniţiat auditul performanţei politicilor şi procedurilor elaborate de AŞM la alocarea şi monitorizarea fondurilor destinate cercetărilor ştiinţifice, pentru a aprecia dacă beneficiile scontate s-au realizat, pentru a evalua eficacitatea măsurilor întreprinse de Consiliul Suprem al AŞM privind administrarea banilor publici, precum şi pentru a determina ce acţiuni urmează să fie înfăptuite în vederea eficientizării utilizării acestora. Auditul a fost efectuat pentru perioada anilor 2004-2010.

Constatările auditului:

În perioada anilor 2004-2010, din bugetul de stat s-au alocat 86,3 mil.lei pentru 25 de programe de stat, în cadrul lor fiind realizate 271 de proiecte.

Pentru realizarea a 120 de proiecte de transfer tehnologic, au fost alocate mijloace publice în volum de 37,0 mil.lei şi utilizate mijloace proprii ale investitorilor – de 32,4 mil.lei, iar pentru crearea infrastructurii de inovare au fost alocate de la buget mijloace în sumă de 17,4 mil.lei.

Misiunea de audit a identificat că AŞM a obţinut unele realizări importante în domeniul cercetărilor ştiinţifice, totodată, acţiunile întreprinse nu au sporit în măsură deplină eficienţa utilizării mijloacelor publice alocate, din cauza imperfecţiunii sistemului de comunicare şi diseminare a rezultatelor cercetării, a mecanismului de finanţare şi de management al unităţilor din sfera CDI, neîncurajării competitivităţii, nedeterminării criteriilor de evaluare a rezultatelor în sfera CDI şi nevalorificării potenţialului inovaţional, precum şi neasigurării controlului asupra executării deciziilor adoptate.

Verificarea şi testarea a 91 de proiecte în cadrul a 11 programe de stat au relevat unele probleme şi deficienţe, care pot fi generalizate în modul următor:

• Consiliul Suprem al AŞM nu are elaborată o Strategie naţională în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării pentru o perioadă îndelungată.

• Ritmul de creştere a alocaţiilor bugetare destinate programelor de stat, în perioada auditată, a fost în diminuare, în timp ce volumul total de mijloace alocat sferei CDI a înregistrat o creştere, această situaţie fiind cauzată de modalitatea dezavantajoasă de finanţare a programelor de stat.

• Au fost distribuite mijloace financiare pentru un număr mare de proiecte în volume mult mai mici faţă de costurile estimate ale acestora şi faţă de limitele stabilite şi, ca rezultat, în lipsa mijloacelor necesare, nu se ating obiectivele scontate.

• Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică n-a stabilit criterii de evaluare a rezultatelor proiectelor, din care motiv comisia de monitorizare n-a evaluat rezultatele obţinute.

• N-a fost determinată corespunzător procedura de desemnare a experţilor independenţi pentru expertizarea proiectelor.

• Unele programe de stat au avut o durată de executare mult mai mare decît termenele stabilite, alte programe au fost sistate, fără a fi atinse toate obiectivele scontate, acestea pe parcurs fiind finanţate cu mijloace în sumă de 11,9 mil.lei, o parte din proiecte nu s-au realizat în termenele stabilite, pentru ce s-au alocat suplimentar mijloace în sumă de 3,4 mil.lei. Toate acestea au fost cauzate de nestructurarea priorităţilor pe domenii de activitate.

Cele menţionate sînt condiţionate de faptul că Consiliul Suprem este responsabil şi implicat în toate etapele de derulare a programelor de stat: elaborare, finanţare, executare şi monitorizare, precum şi de lipsa unor criterii adecvate de evaluare a rezultatelor obţinute.

Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic n-a monitorizat, n-a coordonat şi n-a implementat suficient mecanismele de realizare a activităţilor de inovare.

AITT are rolul de coordonare, stimulare şi de implementare a mecanismelor activităţii de inovare şi transfer tehnologic, precum şi de monitorizare a acestor activităţi.

Cu toate acestea, activităţile de inovare şi transfer tehnologic n-au fost monitorizate eficient de către aceasta, unele din cauze fiind condiţionate de modificările operate în statutul entităţii, de nesusţinerea iniţiativelor de către Guvern, iar altele – de coordonarea necorespunzătoare a activităţilor întreprinse. În final, nu se valorifică pe deplin potenţialul inovaţional al sectorului privat.

Misiunea de audit a constatat unele probleme, deficienţe în cadrul activităţilor de inovare şi de transfer tehnologic, după cum urmează:

• Lipsa competitivităţii la concursurile de transfer tehnologic şi incapacitatea de absorbţie a inovaţiilor de către sectorul economic au determinat finanţarea activităţilor respective doar în cuantum de 1,0-4,1% faţă de 10,0% prevăzute.

• Mijloacele pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic se utilizau în lipsa unui control riguros al banilor publici alocaţi, ca rezultat, s-au folosit ineficient mijloace în sumă de 547,0 mii lei, s-au efectuat cheltuieli neprevăzute de deviz în volum de 308,2 mii lei şi s-au dezafectat mijloace în sumă de 190,0 mii lei.

• N-au fost acordate facilităţi fiscale rezidenţilor parcurilor şi incubatorului, prevăzute de cadrul legal, din cauza mecanismului dificil de administrare, care prevede implicarea concomitentă a mai multor organe de stat în acest proces şi, ca urmare:

• n-au fost acumulate de către administratorii infrastructurilor de inovare veniturile preconizate de la asocierea rezidenţilor în parcuri şi incubator în volum de 3,8 mil.lei, iar cheltuielile pentru dezvoltarea infrastructurii inovaţionale au fost suportate integral de stat;

• n-au fost acumulate de către AITT mijloacele în cuantum de 453,1 mii lei, destinate stimulării activităţii de inovare;

• n-au fost respectate condiţiile de eligibilitate de către rezidenţii parcurilor şi incubatorului, unii din ei menţinînd şi dezvoltînd şi alte activităţi economice în paralel cu cele inovatoare.

• Riscul sistării proiectelor de transfer tehnologic urmează a fi bine gestionat, astfel încît numărul de proiecte sistate şi pierderile de mijloace financiare să descrească, deoarece în anii 2005-2010 au fost sistate 17 proiecte de transfer tehnologic, din motiv că nu au avut cofinanţare. Totodată, 4 din proiectele sistate au derulat pe parcursul unui an, utilizîndu-se ineficient mijloace bugetare în sumă de 1,1 mil.lei, fără a fi obţinute unele rezultate.

• Majoritatea angajaţilor Agenţiei sînt executori ai lucrărilor în mai multe proiecte şi, concomitent, exercită funcţiile de control şi monitorizare a acestora, astfel, creîndu-se conflicte de interese şi, totodată, au fost relevate un şir de deficienţe în cadrul realizării proiectelor:

• nu sînt respectate condiţiile de eligibilitate a rezidenţilor parcului ştiinţifico-tehnologic şi ai incubatorului de inovare;

• plasarea rezidenţilor în parcuri şi incubatoare nu este bine definită;

• informaţia privind volumul producţiei inovaţionale nu este justificată documentar, fiind transmisă AITT de rezidenţi prin telefon şi care, de fapt, nu indică volumul producţiei inovaţionale, dar reprezintă volumul total al producţiei fabricate şi realizate de rezidenţi.

Concluzii:

Fiind determinate de către Consiliul Suprem atribuţii şi responsabilităţi, aprobate proceduri şi măsuri corespunzătoare, dirijarea activităţilor în cadrul programelor de stat n-a asigurat realizarea deplină a obiectivelor stabilite. Deşi, începînd cu anul 2004, Consiliul Suprem s-a preocupat de restructurarea sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare, uneori măsurile întreprinse au fost superficiale, alteori – cu reţineri majore de timp. În perioada analizată, indicatorii privind activitatea AŞM, în mare parte, sînt în creştere cantitativă, şi mai puţin calitativă.

Acordul de parteneriat al Guvernului cu AŞM indică avantajele acordate comunităţii ştiinţifice de către Guvern, dar nu şi ale AŞM faţă de societate. Astfel, ar fi benefic să fie identificate clar şi concret şi angajamentele acesteia.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• elaborarea şi aprobarea unei Strategii naţionale în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării pentru o perioadă îndelungată;

• stabilirea unor angajamente AŞM în Acordul de parteneriat încheiat între Guvern şi AŞM privind dezvoltarea sferei de cercetare, dezvoltare şi inovare, în scopul creşterii competitivităţii economiei naţionale şi îmbunătăţirii calităţii sociale;

• acordarea facilităţilor fiscale rezidenţilor parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi ai incubatorului, prevăzute de actele legislative şi normative în vigoare, în scopul stimulării activităţii acestora.

V.3. Performanţa utilizării mijloacelor bugetare alocate pentru

susţinerea proiectului “Caravela Culturii” în anii 2005-2009

Motivaţia acţiunii de audit:

Curtea de Conturi a efectuat auditul performanţei utilizării mijloacelor bugetare alocate pentru susţinerea proiectului “Caravela Culturii” în anii 2005-2009, pentru a determina rezultatele reale ale proiectului, precum şi pentru a evalua economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării mijloacelor financiare bugetare alocate.

Misiunea de audit s-a desfăşurat la Ministerul Culturii, precum şi la Asociaţia “Euro-Moldova Art”. Pentru a determina rezultatele proiectului şi a le evalua, au fost remise chestionare autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea din 26 de raioane în care s-au desfăşurat acţiuni culturale.

Constatările auditului:

Proiectul “Caravela Culturii” a fost iniţiat în anul 2005, în lipsa obiectivelor, indicatorilor de performanţă şi planului de implementare. Pentru realizarea proiectului “Caravela Culturii”, au fost alocate mijloace financiare în sumă de 9,8 mil.lei, în lipsa unor calcule justificative.

Auditul a constatat că proiectul s-a desfăşurat în lipsa unor reglementări normative privind modalitatea finanţării unui astfel de proiect din contul bugetului de stat, precum şi privind determinarea responsabilului de implementarea proiectelor culturale, ceea ce a generat situaţii de incertitudine şi riscuri la utilizarea conformă a mijloacelor financiare, fiind stabilite un şir de probleme şi nereguli ce ţin de aprobarea şi implementarea proiectului “Caravela Culturii”:

• S-a admis finanţarea din bugetul de stat a unor activităţi ce nu au fost desfăşurate, fiind alocaţi şi, respectiv, prejudiciat bugetul cu 1,3 mil.lei.

• Au fost utilizate contrar destinaţiei mijloace publice în sumă de 3,5 mil.lei ca urmare, a unui control ineficient din partea autorităţilor centrale de specialitate.

Concluzii:

Ministerul Culturii nu a monitorizat activitatea proiectului, precum şi nu a verificat corectitudinea efectuării cheltuielilor, Asociaţia “Euro-Moldova Art” a utilizat o parte din mijloacele financiare pentru acoperirea cheltuielilor administrative, precum şi a altor cheltuieli, ceea ce a dus la supracheltuirea mijloacelor bugetare. Astfel, din suma totală a cheltuielilor de 8,3 mil.lei, suportate în această perioadă, numai 4,8 mil.lei (58%) s-au utilizat pentru organizarea acţiunilor culturale, restul sumei a fost utilizată pentru cheltuieli administrative şi alte tipuri de cheltuieli, fapt ce a determinat utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare în sumă de 3,5 mil.lei.

Aceste nereguli au fost cauzate şi de influenţa din partea factorilor externi de impunere şi de unele neajunsuri la nivel de organ central de specialitate. Astfel, Ministerul Culturii, fiind abilitat cu funcţiile de bază de elaborare, de monitorizare şi de evaluare a impactului implementării politicilor naţionale în domeniul culturii, de evaluare şi monitorizare a calităţii serviciilor culturale, precum şi de gestionare eficientă a mijloacelor financiare publice alocate în scopul implementării politicii statului în acest domeniu, ca beneficiar de mijloace publice, nu a asigurat monitorizarea adecvată a desfăşurării proiectului auditat, urmare cărui fapt mijloacele publice alocate au fost utilizate neeconom, neeficient, iar unele – contrar destinaţiei şi nejustificat, ceea ce a determinat neeficacitatea acestora.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• la aprobarea proiectelor finanţate din contul mijloacelor publice, să fie stabiliţi indicatori de performanţă, precum şi termene de realizare.

V.4. Auditul performanţei Proiectului Energetic II

Auditul performanţei “Au fost realizate obiectivele Proiectului Energetic II în condiţiile de utilizare eficientă şi eficace a surselor financiare?”

Motivaţia acţiunii de audit:

Efectuarea auditului performanţei privind implementarea Proiectului Energetic II, în perioada anilor 2000-2011, a fost motivată de semnificaţia creditului acordat Republicii Moldova pentru implementarea PE II, precum şi de interesul Guvernului Republicii Moldova şi al societăţii faţă de efectul şi rezultatele obţinute. Acţiunile de audit au fost iniţiate în scopul asigurării unei eficienţe mai sporite a mijloacelor utilizate pentru implementarea proiectului actual, precum şi a altor proiecte care vor fi implementate ulterior, localizării zonelor în care rezultatele activităţii manageriale au înregistrat un nivel redus, precum şi a identificării cauzelor acestora, cu formularea recomandărilor menite să îmbunătăţească managementul în domeniu şi să eficientizeze utilizarea bunurilor achiziţionate.

Constatările auditului:

PE II se integrează în procesul reformelor din sectorul termoenergetic, iniţiat de Guvernul Republicii Moldova şi finanţat din mijloacele împrumutului extern oferit Republicii Moldova de către Banca Mondială.

Pentru implementarea PE II, Republica Moldova a obţinut credite în mărime de 32,4 mil.lei. Drepturi Speciale de Tragere – circa 45,0 mil.dolari SUA, sau echivalentul a circa 540,0 mil.lei. Din suma totală a creditului, 26,0 mil.dolari SUA (57,8%) au fost destinate Î.S. “Moldelectrica”, pentru implementarea componentei electrice a PE II, şi 19,0 mil.dolari SUA (42,2%) – pentru implementarea componentei termice.

PE II a urmărit îmbunătăţirea securităţii şi siguranţei sistemului de transportare şi furnizare en gros a energiei electrice, precum şi sporirea eficienţei energetice la obiectele de menire socială prioritar selectate.

La componenta electrică se menţionează că obiectivul de dezvoltare stabilit pentru PE II nu este realizat integral, misiunea de audit relevînd problemele, neregulile şi impedimentele care au limitat utilizarea eficientă şi eficace a surselor financiare, precum şi atingerea obiectivelor propuse şi a performanţelor stabilite, după cum urmează:

• Implementarea contractului 3833-A3 “Dispecerat şi comunicaţii” (sistemul SCADA), cu valoarea de 17,3 mil.dolari SUA (65,4% din valoarea creditului), se tergiversează, întîrziind şi în raport cu ultimul grafic aprobat (01.07.2011), astfel persistînd riscul anulării creditului nedebursat în mărime de 3,9 mil.dolari SUA. Funcţionarea acestui sistem este una din condiţiile de aliniere a sistemului energetic naţional la cel european, însă Compania suedeză “ABB Power Technologies”, responsabilă de implementarea acestui sistem, nu-şi îndeplineşte obligaţiunile contractuale asumate, care se exprimă prin:

• nepunerea în funcţiune a 170 de panouri cu RTU560 şi REF54 × (cu valoarea de 30,5 mil.lei, inclusiv costul panourilor), din motiv că conţin erori substanţiale, situaţiile menţionate nefiind soluţionate nici în perioada auditului;

• neinstalarea pe parcursul a mai mult de 2 ani a 10 seturi de baterii de acumulatoare destinate alimentării staţiilor electrice în valoare totală de 8,0 mil.lei, fapt care expune acumulatoarele unui risc sporit de ieşire prematură din funcţiune.

• Din contul creditului au fost efectuate unele cheltuieli ineficiente şi iraţionale pentru achiziţionarea de la Compania turcească “Areva T&D Enerji Endustrisi A.S.” a 27 de transformatoare de tensiune înaltă cu valoarea de 8,0 mil.lei, care urmează a fi înlocuite din cauza calităţii neadecvate (totodată, Î.S. “Moldelectrica” a suportat pierderi în sumă de 2,4 mil.lei în urma ieşirii din funcţiune (explozie) a 2 transformatoare din cele achiziţionate).

• N-au fost realizaţi integral indicatorii de performanţă stabiliţi.

• Î.S. “Moldelectrica” a achiziţionat, în anul 2008, de la S.R.L. “ABS” (din surse proprii) echipamente destinate modernizării Staţiei electrice Vulcăneşti, cu valoarea de 8,9 mil.lei, care la acel moment nu erau de o necesitate stringentă şi, ca urmare, acestea nu sînt instalate o perioadă de 3 ani, aflîndu-se sub cerul liber, în rezultatul cărui fapt întreprinderea a suportat cheltuieli ineficiente în sumă de 4,5 mil.lei (mijloace achitate în avans).

Cele menţionate la componenta electrică se datorează schimbării frecvente a top-managementului Î.S. “Moldelectrica”; controlului intern ineficient la aceasta; monitorizării neadecvate a executării contractelor; neîntreprinderii măsurilor de rigoare faţă de furnizorii care nu execută obligaţiunile contractuale etc. Sînt necesare măsuri urgente la Î.S. “Moldelectrica” privind revizuirea procedurilor de control intern în domeniul achiziţiei, recepţionării şi punerii în funcţiune utilă a bunurilor achiziţionate, implementarea unui management corelat pentru valorificarea eficientă a resurselor materiale, umane şi financiare.

La componenta termică, se remarcă că obiectivul de dezvoltare al acesteia, în mare măsură, a fost realizat, beneficiind de ameliorarea aprovizionării cu agent termic 64 de instituţii de menire socială, inclusiv 7 instituţii medico-sanitare publice subordonate Ministerului Sănătăţii, precum şi 43 de blocuri locative. Totodată, misiunea de audit a relevat că factorii de decizie din cadrul unor autorităţi şi instituţii publice centrale şi locale nu au dat dovadă de prudenţă şi capacitate managerială analitică la încadrarea în proiectul respectiv, implementarea acestuia şi utilizarea sistemelor termice instalate, care, în ansamblu, au limitat atingerea performanţelor stabilite. Astfel:

• Consiliile raionale nu au elaborat criterii de selectare a instituţiilor beneficiare. În consecinţă, de îmbunătăţirea aprovizionării cu agent termic au beneficiat unele instituţii care dispuneau de sisteme de încălzire funcţionale, angajînd împrumuturi şi efectuînd cheltuieli iraţionale în sumă de 2,9 mil.lei.

• Unele blocuri ale instituţiilor, incluse în proiect, care necesită reparaţii capitale au beneficiat de sisteme de termoficare noi, pentru ce s-au cheltuit 1,4 mil.lei, dar care n-au fost utilizate nici după instalarea încălzirii, consiliile raionale efectuînd cheltuieli ineficiente pentru achitarea dobînzii.

• La implementarea componentei termice a PE II nu s-a ţinut cont de obiectivele Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură şi de practicile internaţionale privind sporirea eficienţei termice prin reabilitarea clădirilor. Drept urmare, din suma de 2,5 mil.dolari SUA, prevăzută iniţial pentru reabilitarea clădirilor, s-au utilizat numai 60,0 mii dolari SUA, situaţia dată fiind cauzată de procedurile complexe stabilite de către BM pentru achiziţionarea acestor servicii, precum şi de lipsa de insistenţă a factorilor de decizie.

• Unele autorităţi publice n-au ales cele mai optimale şi eficiente variante ale instalaţiilor, ceea ce a generat cheltuieli ineficiente din sursele creditare în valoare de 4,7 mil.lei.

• Neexecutarea corespunzătoare a obligaţiilor contractuale de către unii antreprenori a dus la apariţia deficienţelor în funcţionarea unor sisteme de încălzire şi la ieşirea prematură din funcţiune a unor utilaje, fapt ce a generat cheltuieli suplimentare beneficiarilor în mărime de 0,9 mil.lei.

• Managementul contabil al instituţiilor care au beneficiat de împrumuturi şi de bunuri achiziţionate şi instalate din contul acestora nu a asigurat veridicitatea raportării situaţiilor financiare şi patrimoniale, fiind depistate diferite erori contabile, inclusiv nefiind reflectate în evidenţa contabilă: împrumuturile în valoare de 90,1 mil.lei la aparatele preşedinţilor raioanelor, sau, după caz, la primăriile oraşelor; sistemele de termoficare construite cu valoarea de 73,1 mil.lei; dobînzile aferente împrumuturilor în sumă de 1,2 mil.lei la costul obiectelor instalate etc.

Deficienţele relevate sînt cauzate de: neexecutarea pe deplin de către consiliile raionale a obligaţiunilor prevăzute de Acordul de credit în ceea ce priveşte implementarea activităţilor în cadrul proiectului cu eficienţa şi consecvenţa cuvenită, managementul necorespunzător al unor instituţii care au beneficiat de reabilitarea sistemelor de termoficare; neexecutarea pe deplin de către unii antreprenori a obligaţiunilor contractuale; lipsa mijloacelor financiare necesare pentru reabilitarea clădirilor, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor legate de achiziţionarea serviciilor de termoficare; refuzul unor instituţii de a utiliza serviciile costisitoare ale sistemelor de termoficare noi; lipsa unei conlucrări eficiente între managerii de proiect şi contabilii-şefi ai instituţiilor care au beneficiat de investiţii din credit, precum şi de nerespectarea actelor normative de către factorii de decizie în vederea transmiterii şi înregistrării corespunzătoare a mijloacelor fixe intrate din sursele creditare.

În contextul celor expuse, se remarcă că, deşi Ministerul Economiei, conform funcţiilor atribuite, urma să participe la elaborarea şi implementarea măsurilor de asigurare a securităţii energetice a ţării, la coordonarea acţiunilor în domeniul eficienţei energetice, la monitorizarea implementării proiectelor de eficienţă energetică, precum şi să supravegheze activitatea autorităţii abilitate cu administrarea lucrărilor în acest domeniu, iar Unitatea consolidată – să pregătească şi să implementeze Proiectul Energetic II (componentele electrică şi termică), să monitorizeze şi să evalueze performanţele, să asigure realizarea eficientă a procesului de instruire a beneficiarilor proiectelor în curs de implementare, aceştia nu şi-au exercitat corespunzător funcţiile atribuite, în consecinţă nefiind implementate în termen şi calitativ unele părţi ale componentei electrice (SCADA), astfel nefiind atinse unele din obiectivele propuse şi performanţele stabilite. De asemenea, la componenta termică nu s-au utilizat eficient o parte din sursele creditare acordate, precum şi sistemele de termoficare instalate, iar în unele cazuri – opţiunile cost-minime de încălzire.

Recomandări Comisiei parlamentare economie buget şi finanţe:

Să audieze Raportul Ministerului Economiei privind implementarea Proiectului Energetic II, în vederea întreprinderii măsurilor de rigoare la implementarea componentei electrice în termenele stabilite, precum şi pentru întreprinderea unor acţiuni concrete de remediere a deficienţelor relevate la implementarea Proiectului Energetic II.

Capitolul VI

AUDITE ALE SISTEMELOR INFORMAŢIONALE (AUDITE TI)

Activitatea oricăror instituţii şi întreprinderi are într-o oarecare măsură tangenţă cu utilizarea TI, iar tendinţa de automatizare este în creştere, astfel încît unele procese sînt efectuate numai în mediul computerizat. În felul acesta, creşte esenţial dependenţa acestora de TI moderne, care creează premise şi oportunităţi de dezvoltare continuă, dar necesită investiţii financiare şi umane gestionate în mod chibzuit. Orice beneficii aparente ale utilizării TI se pot transforma în riscuri majore, dacă nu sînt bazate pe nişte principii rigide.

În toate instituţiile şi întreprinderile se simte lipsa unei ghidări centralizate (la nivel de stat), care ar da indicaţii şi recomandări fiabile, care ar ajuta la gestionarea activelor informaţionale şi ar crea premise pentru crearea unui spaţiu unic şi integru informaţional la nivel de ţară. În condiţiile insuficienţei unor reglementări fiabile şi ghidării strategice slabe în gestionarea TI la nivel de stat, cheltuielile aferente sînt ineficiente şi nu permit utilizarea lor pentru domenii critice.

Deciziile manageriale deseori sînt supuse riscului de a fi ineficiente şi a permite investiţii considerabile, care nu ar garanta posibilitatea integrării sau interacţiunii cu alte infrastructuri de stat şi comerciale. În aşa mod, unul din beneficiile principale ale automatizării business-proceselor deseori nu poate fi obţinut sau necesită investiţii suplimentare şi aduce la pierderi considerabile în eficienţă, funcţionalitate şi securitate. Astfel, în majoritatea instituţiilor şi întreprinderilor de stat nu este asigurat nivelul minim de securitate, fiabilitate, integritate şi disponibilitate a informaţiei, lucru ce împiedică dezvoltarea TI per ansamblu. În condiţiile documentării interne slabe, acestea devin dependente de persoane-cheie, iar fluctuaţia cadrelor creează impedimente considerabile pentru asigurarea continuităţii în dezvoltarea domeniului.

În condiţiile respective, obiectivul de bază al utilizării TI nu poate fi atins şi acest lucru stagnează considerabil automatizarea proceselor atît la nivel intern, cît şi la nivel de stat.

Auditul tehnologiilor informaţionale este un domeniu important pentru orice organizaţie, instituţie şi întreprindere, care are scopul să ajute managementul acesteia să depisteze şi să conştientizeze posibilităţile de optimizare şi eficientizare a investiţiilor în domeniul TI, întru realizarea scopurilor de afacere şi să prezinte recomandări pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora.

Cu suportul BM şi altor donatori, Curtea de Conturi a făcut primii paşii în efectuarea auditului TI în perioada anilor 2009 (semestrul II) – 2010 (semestrul I), efectuînd 3 audite TI, iar ulterior, începînd cu semestrul II al anului 2010, Curtea de Conturi a efectuat de sine stătător două audite TI: la Serviciul Vamal şi la Î.S. “Cadastru”. Ambele audite s-au desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi şi au avut drept scop evaluarea controalelor generale şi celor ale aplicaţiei, bazată pe practicile şi standardele naţionale şi internaţionale. Misiunile de audit au depistat şi au documentat deficienţe şi riscuri, înaintînd instituţiilor respective recomandări fiabile.

VI.1. Sinteza auditului TI la Serviciul Vamal

Serviciul Vamal gestionează un sistem informaţional de importanţă strategică – Sistemul Informaţional Integrat Vamal (SIIV), neajunsurile căruia pot avea consecinţe de rezonanţă şi pot afecta securitatea economică şi financiară a statului. Beneficiile utilizării unei soluţii integre, flexibile şi scalabile ce se bazează pe o soluţie gata recunoscută internaţional sînt afectate considerabil din cauza:

a) neintegrării a două module importante (Garanţii şi Economist);

b) lipsei abordării strategice a dezvoltării TI;

c) modificărilor şi ajustărilor în cadrul sistemelor informaţionale şi infrastructurii tehnologice, ce nu sînt documentate şi analizate corespunzător, pentru a fi conformate cadrului general de dezvoltare şi pentru a asigura continuitatea şi compatibilitatea schimbărilor;

d) insuficienţei controalelor generale;

e) evitării intenţionate sau neaplicării controalelor aplicaţiei;

f) funcţionării echipamentului în regim de suprasolicitare;

g) neimplicării conducerii de vîrf în unele domenii-cheie ale gestiunii TI;

h) fluctuaţiei cadrelor şi dependenţei de furnizorii externi de servicii;

i) misiunea de audit a constatat insuficienţa controalelor generale, inclusiv:

♦ lipsa de strategii, politici şi proceduri interne;

♦ neajunsuri în controalele fizice şi de mediu;

♦ lipsa Planului de Continuitate în Afaceri, a Planului de Recuperare în caz de Dezastru şi insuficienţa copiilor de rezervă.

SI “Asycuda World” posedă destule funcţionalităţi şi opţiuni pentru a asigura un număr suficient de controale ale aplicaţiei, încît să fie asigurată la un nivel acceptabil acurateţea, integritatea şi disponibilitatea datelor. Cu toate acestea, efectul şi eficienţa aplicării controalelor aplicaţiei este diminuată de controalele generale slabe, iar în unele cazuri ele sînt evitate conştient.

Obiectivele creării SIIV nu au fot atinse pe deplin, iar majoritatea domeniilor de activitate a TI au fost afectate, SIIV fiind extrem de vulnerabil şi supus unui număr considerabil de riscuri. La momentul desfăşurării auditului, riscurile aferente gestionării TI nu erau determinate şi evaluate. Astfel, persistă pericolul unor situaţii de dezastru, cu urmări grave, SV neposedînd suficiente instrumente pentru preîntîmpinarea sau înlăturarea situaţiilor critice.

În contextul celor expuse, concluzionăm că Sistemul Informaţional Integrat Vamal este unul de importanţă strategică, disfuncţionalităţile şi suspendările frecvente ale căruia pot avea consecinţe în aspect de securitate economică, generează riscuri majore de evaziuni şi fraude fiscale, precum şi pot favoriza abuzurile şi voluntarismul în actul managerial.

VI.2. Sinteza auditului TI la Î.S. “Cadastru”

Î.S. “Cadastru” este formată în scopul creării şi ţinerii Cadastrului bunurilor imobile, altor sisteme informaţionale şi registre de domeniu, executării lucrărilor cadastrale şi celor de evaluare a bunurilor imobile, precum şi administrării băncii centrale de date a Cadastrului bunurilor imobile.

Sistemele informaţionale aflate în gestiune au fost create, dezvoltate şi adaptate pe parcursul unei perioade îndelungate, astfel au fost introduse funcţii, componente şi posibilităţi noi. În perioada anilor 1996-1997, au fost formate bazele normative, metodologice şi tehnologice pentru înregistrare şi evidenţă electronică a bunurilor imobile. În anul 1998 a fost lansată versiunea a doua a sistemului informaţional, care se utilizează pînă în prezent, fiind dezvoltată şi modificată continuu. Reieşind din necesitatea asigurării continuităţii funcţionării, precum şi datorită faptului că pînă în prezent se utilizează aceeaşi platformă tehnologică, întreprinderea a fost nevoită să dezvolte o serie de sisteme informaţionale separate, care interacţionează cu Cadastrul bunurilor imobile şi adaugă funcţionalităţi noi.

Constatările auditului:

• Părţile componente de bază nefiind integrate şi utilizîndu-se o arhitectură tehnologică decentralizată, gestiunea lor este anevoioasă, necesită cheltuieli şi eforturi considerabile, iar unele cerinţe funcţionale şi de securitate nu pot fi realizate.

• În prezent, întreprinderea este nevoită să gestioneze un set de variate soluţii software şi hardware, o parte semnificativă din care sînt învechite, nu satisfac cerinţele curente sau nu vor putea asigura dezvoltarea ulterioară.

• Reieşind din faptul că majoritatea sistemelor informaţionale sînt create şi dezvoltate de angajaţii întreprinderii, dependenţa de persoane-cheie şi fluctuaţia cadrelor pot pune în pericol în orice moment funcţionarea TI.

• Documentaţia nu este revizuită periodic, iar în cazul unor modificări mai esenţiale în sistemele informaţionale sau infrastructura tehnologică, aceasta urmează a fi elaborată din nou.

• Utilizarea şi aplicarea controalelor aplicaţiei este imposibilă sau efectul folosirii acestora este diminuat din cauza structurii tehnologice şi schemei de interacţiune dintre componentele TI.

Conducerea întreprinderii, fiind conştientă de vulnerabilitatea sistemelor informaţionale, a contractat o companie de consultanţă, pentru evaluarea sistemului de management al securităţii informaţionale. În urma misiunii respective, întreprinderii i-au fost înaintate un şir de recomandări. În prezent se lucrează intens la implementarea recomandărilor, însă multe din ele sau nu pot fi realizate, sau implementarea lor este anevoioasă şi costisitoare. Î.S. “Cadastru” are nevoie de o abordare strategică a perspectivelor de dezvoltare, astfel încît următoarele etape de dezvoltare să ducă la crearea unei soluţii integre, flexibile, scalabile, eficiente şi uşoare de întreţinut. Este necesar un studiu de fezabilitate şi o analiză economico-financiară şi tehnologică a soluţiei selectate. Pentru determinarea exactă a priorităţilor şi trasarea obiectivelor principale, Î.S. “Cadastru”, are nevoie de susţinerea şi participarea nemijlocită a ARFC, Consiliului de Administrare, astfel încît să fie asigurată o dezvoltare armonioasă şi în conformitate cu direcţiile strategice şi programele naţionale de ramură.

Se concluzionează că Î.S. “Cadastru” gestionează date extrem de importante pentru economia ţării, informaţia utilizîndu-se de alte sisteme informaţionale, inclusiv de cel al IFPS, pentru acumulări de venituri. Stoparea funcţionării sau eventualele erori din cadrul sistemelor informaţionale ale întreprinderii pot avea urmări negative considerabile.

Întru ameliorarea situaţiei create la entităţile auditate şi excluderea riscurilor majore în funcţionarea sistemelor informaţionale menţionate, este necesar suportul autorităţilor supreme ale statului în asigurarea finanţării adecvate şi la timp, pentru crearea unei infrastructuri fiabile, securizate şi de perspectivă, întru excluderea situaţiilor de dezastru pe viitor şi pierderilor financiare mult mai importante.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• întreprinderea unor acţiuni concrete întru soluţionarea problemelor existente în gestiunea şi funcţionarea sistemelor informaţionale menţionate, prin prioritizarea alocării de mijloace financiare, ceea ce ar contribui la eficientizarea administrării vamale şi fiscale, sporirea veniturilor la buget şi la asigurarea securităţii economice a statului.

Capitolul VII

REZULTATELE ACTIVITĂŢII DE MONITORIZARE A EXECUTĂRII CERINŢELOR

ŞI IMPLEMENTĂRII RECOMANDĂRILOR CURŢII DE CONTURI

VII.1. Sinteza acţiunilor/măsurilor întreprinse în vederea executării cerinţelor
şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi

Ministerul Finanţelor a asigurat, pe parcursul anului 2010, conformitatea încasărilor în aspectul surselor şi tipurilor de venituri, fapt ce a determinat corectitudinea raportării executării bugetului de stat la partea de venituri (cu excepţia unor granturi externe pentru instituţiile publice reflectate neregulamentar la granturi pentru proiecte finanţate din surse externe), precum şi conformitatea înregistrării şi raportării cheltuielilor.

MF a solicitat de la APL planificarea şi alocarea mijloacelor pentru achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice, însă în anul 2010 din contul mijloacelor APL au fost achitate în aceste scopuri doar 0,6 mil.lei, iar din contul bugetului de stat – 20,3 mil.lei.

La aspectul ce ţine de alocarea mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului, pe parcursul anului 2010, cu toate că MF a avizat negativ Hotărîrile Guvernului, a continuat practica alocării unor mijloace contrar prevederilor Regulamentului privind utilizarea mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului.

În scopul stabilirii şi tragerii la răspundere a persoanelor vinovate pentru prejudiciul cauzat statului în urma achitării titlurilor executorii, MF a sesizat Procuratura Generală.

Casa Naţională de Asigurări Sociale, în scopul reglementării procedurii de transmitere şi de verificare a informaţiilor privind contribuţiile de asigurări sociale de stat, a aprobat Regulamentul cu privire la schimbul de informaţii între CNAS şi IFPS. Întru micşorarea neplăţilor la BASS, au fost operate modificări în Legea “Codul contravenţional al Republicii Moldova” nr.218-XVI din 24.10.2008, care prevăd aplicarea de sancţiuni agenţilor economici nedisciplinaţi.

Prin Legea nr.140 din 02.07.2010 “Pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr.129-XVIII din 23 decembrie 2009”, CNAS a restituit la bugetul de stat suma de 22,1 mil.lei.

Pe parcursul anului 2010, CNAS a desfăşurat o campanie de informare a persoanelor fizice, proprietari de terenuri care prelucrează terenurile în mod individual despre necesitatea încheierii contractelor de asigurări.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină. În scopul sporirii numărului de persoane încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, conform prevederilor Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010 (nr.128-XVIII din 23.12.2009), a fost păstrată tendinţa de reducere a mărimii primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru unele categorii de plătitori, care fiind achitată în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii menţionate va constitui 50%, iar pentru proprietarii de terenuri agricole reducerea va constitui 75% din mărimea primei de asigurare.

În scopul reducerii restanţelor faţă de FAOAM, CNAM, ca membru al Comisiei mixte privind audierea şi examinarea situaţiei privind restanţele contribuabililor mari, prin intermediul Agenţiilor teritoriale, monitorizează situaţia ce ţine de datoriile contribuabililor faţă de FAOAM şi înaintează IFST propuneri de suspendare a operaţiunilor la conturile de decontare a contribuabililor cu restanţe mari faţă de FAOAM.

În vederea sporirii nivelului calităţii serviciilor medicale prestate, CNAM efectuează controale privind volumul şi calitatea serviciilor medicale acordate de către prestatori în cadrul AOAM. Pe parcursul anului 2010, în rezultatul controalelor efectuate, au fost nevalidate cazuri în sumă de 13101,2 mii lei, costurile cărora au fost restabilite de către IMS contractate.

În urma măsurilor întreprinse de către IFPS în 2010 la capitolul impozitul pe venit, s-au încasat 2028579,6 mii lei, ceea ce constituie cu 120837,4 mii lei mai mult decît în anul precedent.

În prezent MF, cu asistenţa Băncii Mondiale, implementează Proiectul Managementul Finanţelor Publice, care are drept scop modernizarea sistemului finanţelor publice din Republica Moldova. Noul sistem informatic de management financiar, bazat pe clasificaţia bugetară nouă şi pe planul unic de conturi, va asigura evidenţa detaliată a cheltuielilor bugetare, inclusiv a cheltuielilor salariale.

La recomandarea Curţii de Conturi, în urma măsurilor întreprinse de către SV, au fost micşorate cu 36,7% (33,7 mil.lei) restanţele administrate de către organele Serviciului Vamal.

Pentru a asigura controlul asupra legalităţii introducerii/scoaterii mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri în/din teritoriul vamal al ţării, a fost efectuată interconectarea între sistemele informaţionale existente ale Serviciului Vamal şi ale Serviciului de Grăniceri.

Prin Hotărîrea Guvernului nr.969 din 18.10.2010, a fost modificat Nomenclatorul formularelor tipizate. Astfel, Actului constatator i-a fost atribuit statutul de Formular cu regim special de strictă evidenţă al SV.

Identificarea problemelor pe parcursul misiunilor de audit şi înaintarea recomandărilor respective au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legal în următoarele domenii:

• Resursele naturale subterane:

♦ A fost aprobat Conceptul tehnic al Sistemului informaţional automatizat “Registrul geologic de stat”, prin Hotărîrea Guvernului nr.1003 din 23.10.2010.

♦ Hotărîrea Guvernului nr.646 din 20.07.2010 “Cu privire la aprobarea listei substanţelor minerale utile de importanţă naţională”.

♦ Hotărîrea Guvernului nr.392 din 30.05.2011 “Pentru aprobarea Regulamentului Fondului de stat de informaţii privind subsolul”.

• Fondul Ecologic Naţional:

♦ A fost elaborată şi aprobată Hotărîrea Guvernului nr.157 din 04.03.2010 “Pentru modificarea Regulamentului privind fondurile ecologice”.

• Administrarea veniturilor:

♦ Prin Legea nr.194 din 15.07.2010 “Pentru modificarea şi completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997” şi Legea “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative” nr.48 din 26.03.2011 (inclusiv a Codului fiscal), începînd cu anul 2012, urmează a fi implementate normele care vor extinde aplicabilitatea metodelor şi surselor indirecte de estimare a obligaţiei fiscale faţă de agenţii economici.

♦ Prin Legea nr.119 din 18.06.2010, a fost modificat Codul electoral, care, în art.21 alin.(3) stipulează modalitatea de calculare a salariului membrilor Comisiei Electorale Centrale.

Totodată, într-un şir de cazuri, Guvernul şi unele autorităţi publice centrale nu au întreprins măsuri de ajustare a actelor normative şi legislative privind:

♦ gestionarea fondului forestier;

♦ gestionarea deşeurilor menajere solide, inclusiv stabilirea normativelor şi limitelor de depozitare admisibile, cu includerea restricţiilor în funcţie de tipurile de deşeuri depozitate, în conformitate cu directivele europene reprezentative;

♦ determinarea responsabilităţilor organelor de competenţă privind gestionarea şi monitorizarea deşeurilor la nivel central şi local;

♦ activitatea în zonele economice libere;

♦ completarea Codului fiscal privind impozitarea veniturilor obţinute de către persoanele juridice şi fizice de la tranzacţiile de import/export prin zonele off-shore, cu prezentarea anuală a Declaraţiilor cu privire la impozitul pe venitul obţinut;

♦ modul de trecere în posesia statului a unităţilor de transport reţinute sau confiscate şi cu termenul de exploatare ce depăşeşte limitele stabilite, precum şi de comercializare a lor.

În Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raport anual 2009), care a inclus 42 de hotărîri, au fost înaintate 1188 de cerinţe şi recomandări. Recomandările înaintate de către Curtea de Conturi au fost orientate spre perfecţionarea cadrului legal în domeniile acumulării veniturilor administrate de Serviciul Vamal, silviculturii, mediului, sănătăţii, reglementării administrării resurselor naturale subterane, cu audierea de către Guvern a rapoartelor executorilor primari de buget privind utilizarea banilor publici în condiţii de bună guvernare, cu accent asupra îmbunătăţirii disciplinei financiare, prin implementarea controlului financiar public intern şi asigurarea principiului transparenţei.

La situaţia din 01.10.2011, din numărul total de cerinţe şi recomandări înaintate, au fost executate 895, ce constituie 75%, iar 293 sînt monitorizate în continuare de către Curtea de Conturi.

Totodată, se atestă nivelul scăzut al responsabilităţii unor executori de buget, precum şi o conlucrare şi comunicare insuficientă a acestora cu Curtea de Conturi în vederea implementării recomandărilor Curţii de Conturi. Astfel, putem menţiona următoarele autorităţi publice centrale şi locale, care nu au întreprins toate măsurile posibile de implementare a recomandărilor, după cum urmează: Guvernul – 22 de recomandări; Ministerul Mediului – 51; Agenţia “Moldsilva” – 32; autorităţile administraţiei publice locale – 45; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei – 12; Ministerul Finanţelor – 29; Agenţia Proprietăţii Publice – 11 recomandări.

Curtea de Conturi în Raportul asupra administrării şi întrebuinţării a resurselor financiare şi patrimoniului public (Raport anual 2009) a înaintat recomandări Parlamentului în convingerea că acestea vor veni în suportul Parlamentului în procesul de exercitare eficientă a funcţiei sale de supraveghere în asigurarea unei bune guvernări şi de susţinere a iniţiativelor Curţii de Conturi în încurajarea acţiunilor potrivite de corectare de către entităţile auditate.

Faptul neexaminării de către Parlament a Raportului asupra administrării şi întrebuinţării a resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raport anual 2009), aprobat de Curtea de Conturi prin Hotărîrea nr.58 din 9 iulie 2010 şi remis, spre examinare în conformitate cu prevederile legale, stimulează menţinerea unor probleme şi neregularităţi, care practic persistă an de an. Or, ridicarea nivelului responsabilităţii managerilor la acumularea şi utilizarea mijloacelor publice, precum şi sporirea eficienţei activităţii de audit public extern şi obţinerea impactului în îmbunătăţirea managementului finanţelor publice sînt posibile numai în conlucrare cu toate autorităţile responsabile, inclusiv cu conducerea ţării.

Recomandări Parlamentului:

Să solicite Guvernului:

• audierea în cadrul şedinţelor Guvernului a miniştrilor, executorilor de buget pe marginea rezultatelor auditelor efectuate de către Curtea de Conturi, prin prisma neregulilor depistate de audit şi a măsurilor întreprinse în scopul executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi;

• prezentarea în cadrul Comisiilor parlamentare de profil a rapoartelor executorilor de buget referitor la executarea hotărîrilor Curţii de Conturi;

• repartizarea resurselor bugetare, la elaborarea legii bugetare anuale, în funcţie de managementul gestiunii cheltuielilor şi al performanţelor obţinute.

VII.2. Impactul activităţii de audit asupra unor domenii

importante din viaţa social-economică a ţării

Ponderea cea mai semnificativă în totalul neregulilor depistate o reprezintă întocmirile denaturate ale rapoartelor financiare şi lipsa de autenticitate a sistemului de evidenţă contabilă, acestea fiind estimate la valoarea de 1036,95 mil.lei, sau 40%, ceea ce denotă necesitatea unei abordări speciale a stării managementului financiar, avînd ca obiectiv identificarea unor soluţii ferme pentru remedierea stării de lucruri. Obiectivul principal al managementului instituţiilor şi autorităţilor publice rămîne a fi îmbunătăţirea necondiţionată a calităţii situaţiilor financiare, astfel încît acestea să ofere informaţii complete, credibile şi conforme reglementărilor în vigoare.

Neregularităţile la componenta gestionarea patrimoniului public constituie 811,22 mil.lei, sau 31%, acestea fiind cauzate de existenţa problemelor la înregistrarea drepturilor de proprietate asupra patrimoniului; neînregistrarea în evidenţa contabilă a valorii bunurilor publice; diminuarea valorii patrimoniului; neconcordanţe între bunurile înregistrate în evidenţa contabilă şi cele care au fost repartizate entităţilor din subordine, astfel neasigurîndu-se integritatea bunurilor materiale şi creîndu-se riscul înstrăinării ilicite a acestora.

În foarte multe cazuri entităţile verificate nu au întreprins măsurile necesare privind acumularea veniturilor la buget (ponderea acestora constituind 688,73 mil.lei, sau 26%) de la darea în locaţiune/arendă a bunurilor proprietate publică; prestarea serviciilor contra plată; încasarea taxelor, impozitelor şi altor plăţi aferente activităţii.

Deşi abaterile privind efectuarea cheltuielilor neregulamentare deţin o pondere mică – de 2%, acestea se referă la domenii importante şi reprezintă abateri de la prevederile legale privind: salarizarea, achiziţiile publice; finanţele publice; utilizarea fondului de rezervă.

Făcînd un sumar asupra celor constatate, Curtea de Conturi recomandă implementarea unor măsuri privind:

♦ responsabilizarea factorilor de decizie pentru implementarea unui management financiar-contabil corespunzător, capabil să identifice şi să soluţioneze problemele ce ţin de asigurarea unei imagini reale şi fidele a situaţiei patrimoniale şi celei financiare;

♦ implementarea sistemului de management financiar şi control şi auditului intern, în vederea sporirii responsabilităţii executorilor de buget pentru buna guvernare a mijloacelor financiare publice la nivel de administraţie publică centrală şi locală;

♦ revizuirea şi modernizarea cadrului legislativ şi regulator pentru eliminarea confuziilor şi ambiguităţilor, pentru implementarea unor politici şi proceduri clare, eficiente şi transparente.

Ţinîndu-se cont de iregularităţile depistate de Curtea de Conturi şi de măsurile întreprinse de către entităţi întru înlăturarea lor, în exerciţiul bugetar al anului 2010 valoarea totală a patrimoniului public luat la evidenţă a constituit 129,6 mil.lei; au fost restituite la bugetul de stat 3,8 mil.lei; au fost restabilite în evidenţa contabilă 1066,7 mil.lei.

Pornind de la faptul că impactul activităţii de audit desfăşurate de Curtea de Conturi poate fi sesizat prin performanţele obţinute în urma implementării recomandărilor înaintate, e de menţionat şi unele măsuri întreprinse în rezultatul auditelor performanţei în domeniile asistenţei medicale primare; şi acordării ajutorului social.

Astfel, în scopul perfecţionării managementului, optimizării şi eficientizării activităţii instituţiilor de asistenţă medicală primară, în vederea ameliorării calităţii asistenţei medicale primare prestate populaţiei pe principiul medicinei de familie şi îmbunătăţirii indicatorilor de sănătate a populaţiei, Ministerul Sănătăţii a aprobat Ordinul nr.695 din 13.10.2010 “Cu privire la Asistenţa Medicală Primară din Republica Moldova”, astfel fiind aprobate normativele de personal pentru asistenţa medicală primară.

În scopul raţionalizării reţelei instituţiilor medico-sanitare publice de asistenţă medicală primară, specializată de ambulator şi urgentă prespitalicească, Ministerul Sănătăţii a aprobat Nomenclatorul instituţiilor medico-sanitare publice de asistenţă medicală urgentă prespitalicească, asistenţă medicală primară şi specializată de ambulator.

La recomandarea Curţii de Conturi, precum şi în scopul neadmiterii lacunelor la întocmirea de către solicitanţi a cererilor de ajutor social, s-a pus în sarcina asistenţilor sociali să asigure verificarea autenticităţii informaţiei prezentate de către beneficiar la domiciliul acestuia, prin întocmirea anchetei sociale. În acest scop, a fost lărgit spectrul de indici în modelul de anchetă socială, care corespund cu indicii din cererea pentru ajutor social.

S-a elaborat şi s-a testat în cadrul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă a mun.Chişinău o tehnologie de schimb bilateral de informaţii cu Direcţiile/Secţiile de asistenţă socială şi protecţie a familiei în bază de suport electronic, care permite:

• optimizarea listelor persoanelor care necesită verificare în baza cererilor persoanelor aflate în evidenţă la structurile de asistenţă socială;

• excluderea circulaţiei documentelor pe suport de hîrtie;

• verificarea oportună a dosarelor persoanelor în cadrul Agenţiilor teritoriale de ocupare a forţei de muncă;

• a avea un grafic optimal de prelucrare a informaţiei şi de transmitere către solicitanţii din Direcţiile/Secţiile de asistenţă socială şi protecţie a familiei.

În contextul auditului performanţei “Există oportunităţi de îmbunătăţire semnificativă a proceselor de planificare, achiziţie, repartizare a dispozitivelor medicale şi de asigurare a unei utilizări mai bune a acestora?” e de menţionat realizarea următoarelor măsuri:

• Institutul Oncologic a iniţiat elaborarea unei Strategii de dezvoltare a tehnologiilor medicale şi implementare a tehnicii medicale pe perioada anilor 2012-2017. De asemenea, s-a creat un soft şi un program computerizat pentru monitorizarea tehnicii şi echipamentului medical.

• A fost modificată Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28.03.1995, prin completarea art.7, potrivit căruia Ministerul Sănătăţii elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, Catalogul de tarife unice pentru serviciile medico-sanitare prestate contra plată de către IMSP şi pentru cele acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prestate de instituţiile medico-sanitare publice şi cele private. Concomitent, în conformitate cu prevederile acestuia, instituţiile medico-sanitare au dreptul să înainteze, după necesitate, propuneri, în modul stabilit, la aprobarea tarifelor pentru serviciile medico-sanitare care nu sînt incluse în Catalog.

ÎNCHEIERE

Prezentat Parlamentului şi făcut public, Raportul în cauză este o executare a prevederilor constituţionale, dar şi un pas real întru asigurarea transparenţei privind gestionarea patrimoniului şi utilizarea mijloacelor financiare publice. Curtea de Conturi este recunoscătoare tuturor instituţiilor pentru colaborare în procesul de activitate, precum şi celor care acceptă şi contribuie la realizarea măsurilor de consolidare a legalităţii şi de contracarare a neregulilor, fapt ce sporeşte impactul auditului financiar public extern.

Totodată, Curtea de Conturi continuă să accentueze atenţia asupra unor probleme şi disfuncţionalităţi ce se referă la achiziţiile publice, la utilizarea mijloacelor bugetare destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, la administrarea fiscală şi vamală a veniturilor bugetare, la respectarea legislaţiei şi disciplinei financiare, precum şi la gestiunea şi administrarea patrimoniului statului.

Prin auditele sale ale regularităţii şi ale performanţei, Curtea de Conturi îşi propune în permanenţă să genereze schimbări graduale şi de substanţă ale percepţiei regularităţii în gestionarea fondurilor publice, oferind suport entităţilor în cadrul misiunilor de audit, precum şi după finalizarea acestora, înaintînd cerinţe şi recomandări pentru redresarea situaţiilor constatate în hotărîrile/rapoartele sale. Totuşi, fără eforturile susţinute ale tuturor factorilor de decizie, autorităţilor publice, Guvernului şi Parlamentului, impactul nu va atinge efectul propus.

Recomandările din Raport sînt adresate Parlamentului Republicii Moldova pentru a cere Guvernului întreprinderea măsurilor potrivite, menite să contribuie la consolidarea managementului financiar, prin sporirea responsabilităţii executorilor de buget, în vederea utilizării eficiente, eficace şi în condiţii de economicitate a banilor publici. Exprimăm convingerea că constatările, concluziile şi recomandările din prezentul Raport vor veni în suportul Parlamentului în procesul de exercitare eficientă a funcţiei sale de supraveghere în asigurarea unei bune guvernări şi de susţinere de către Parlament a iniţiativelor Curţii de Conturi în încurajarea acţiunilor potrivite de corectare de către entităţile auditate.

Curtea de Conturi, călăuzîndu-se de standardele internaţionale de specialitate şi în spiritul bunelor practici privind managementul finanţelor publice, consideră drept o necesitate imperioasă implementarea unui şir de măsuri legislative ce ţin de administrarea veniturilor publice şi eficientizarea procesului bugetar pentru toate componentele bugetului public naţional.

Curtea de Conturi va întreprinde şi în continuare eforturi în direcţia îmbunătăţirii calităţii muncii de audit, bazîndu-se pe proceduri moderne şi pe bunele practici europene în domeniul auditului public extern, concentrîndu-şi activitatea pe unele domenii de risc şi pe cele care prezintă un interes public sporit. Din acest punct de vedere, vom tinde ca fiecare acţiune de audit să fie realizată în spiritul unei strînse colaborări cu entităţile auditate, pentru a-i mobiliza pe executorii de buget să reflecte situaţiile financiare în conformitate cu reglementările în vigoare şi cu înaltele standarde de responsabilitate şi transparenţă managerială.

Opinia cu rezerve privind rapoartele financiare se oferă atunci cînd, cu excepţia efectelor posibile ale aspectului descris în paragraful privind opinia cu rezerve, rapoartele financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiei patrimoniale şi celei financiare ale entităţii la data de 31.12.2009, în conformitate cu standardele de contabilitate.

Opinia cu rezerve privind regularitatea se oferă atunci cînd, cu excepţia efectelor posibile ale aspectului descris în paragraful privind opinia cu rezerve, gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, sub toate aspectele semnificative, a fost efectuat legal şi regulamentar.

Opinia fără rezerve privind rapoartele financiare se formează atunci cînd rapoartele financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiei patrimoniale şi celei financiare ale entităţii la data de 31.12.2009, în conformitate cu standardele de contabilitate.

Opinia fără rezerve privind regularitatea se oferă atunci cînd gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public, sub toate aspectele semnificative, s-a efectuat legal şi regulamentar.

Opinia contrară privind rapoartele financiare se formează atunci cînd rapoartele financiare nu oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiei patrimoniale şi celei financiare ale entităţii la data de 31.12.2009, în conformitate cu standardele de contabilitate.

Opinia contrară privind regularitatea se oferă atunci cînd gestionarea mijloacelor publice şi administrarea patrimoniului public nu s-a efectuat legal şi regulamentar.

Refuz de opinie atestă situaţia cînd auditorul nu este capabil să obţină probe de audit suficiente şi adecvate pe care să-şi fundamenteze opinia de audit şi să concluzioneze că efectele posibile ale denaturărilor nedetectate asupra situaţiilor financiare, acolo unde este cazul, ar putea fi atît semnificative, cît şi permanente.