Hotărîre nr.66 din 10.07.2001 privind Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2000

CURTEA DE CONTURI Hotărîre privind Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2000 Nr.66 din 10.07.2001 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.116-118/55 din 27.09.2001 * * * În conformitate cu art. 133 din Constituţia Republicii Moldova, Curtea de Conturi H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Se prezintă Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2000 Parlamentului Republicii Moldova. 2. Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2000 va fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Vasile PENTELEI Chişinău, 10 iulie 2001. Nr. 66. RAPORTUL Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2000 INTRODUCERE În anul 2000, economia Republicii Moldova a înregistrat o creştere de 1,9 la sută a PIB în preţuri comparabile, constituind 15980 mil. lei în preţuri curente. Situaţia macroeconomică, în anul 2000, a avut un caracter contradictoriu. Indicatorii aprobaţi pe anul 2000, pentru calcularea bugetului consolidat, au fost cu mult mai scăzuţi faţă de anul 1999. Prognozarea indicatorilor macroeconomici mai redusă decît potenţialul economic al ţării exercită o influenţă negativă asupra procesului formării şi executării bugetului consolidat. Creşterea reală a PIB a fost influenţată mai ales de sporirea impozitelor nete pe produs şi import cu 1,7 la sută, fiind condiţionată de majorarea importurilor. Gradul de influenţă a valorii adăugate brute a constituit doar 0,7 la sută. Declinul producţiei agricole a avut un impact negativ asupra valorii PIB (-0,5%), fapt ce necesită şi impune măsuri urgente de relansare a acestui sector. În anul 2000, executarea bugetului consolidat s-a desfăşurat în contextul reformelor economice efectuate în ţară, precum şi în condiţiile restricţiilor impuse de întîrzierea aprobării Legii bugetului. Bugetul de stat pe anul 2000 şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost aprobate prin Legea nr.918-XIV din 11 aprilie 2000, fapt ce a dus la efectuarea cheltuielilor pe primele 4 luni ale anului 2000 în condiţiile unui buget neaprobat. Creşterea veniturilor bugetului consolidat în anul 2000 faţă de anul 1999 a constituit 32,3 la sută. Astfel, rata creşterii veniturilor bugetare a prevalat asupra ratei creşterii PIB în preţuri curente cu 2,6 puncte. În general se remarcă o accentuare a procesului de redistribuire a veniturilor prin intermediul instrumentelor financiare, fenomen materializat în creşterea ponderii veniturilor statului în PIB. În anul 2000, cheltuielile publice au sporit cu 22,1% faţă de anul 1999, însă s-a observat o micşorare cu 7,6 puncte procentuale faţă de nivelul creşterii PIB, ceea ce denotă în dinamica cheltuielilor bugetare o tendinţă de diminuare a efortului financiar al statului. La un nivel relativ scăzut s-a menţinut rata inflaţiei, constituind la finele anului 18,4% faţă de decembrie 1999 şi micşorîndu-se comparativ cu indicele similar al anului precedent de aproximativ 2,4 ori. Bugetul de stat în anul 2000, spre deosebire de anii precedenţi, a fost un buget bazat prioritar pe importuri, deoarece mai mult de jumătate din veniturile lui au fost obţinute din contul mărfurilor şi serviciilor importate. Ponderea soldului negativ al exportului s-a majorat cu 6,5 puncte procentuale şi constituie 19,4 la sută din PIB, ceea ce confirmă că creşterea consumului final a fost acoperită din contul importului. Investiţiile în capitalul fix au constituit 1511,1 mil. lei, cu 5,1 la sută mai puţin decît în anul precedent. Din totalul investiţiilor în capitalul fix sectorului public îi revin 45,9 la sută, întreprinderilor mixte - 31,3 la sută şi sectorului privat - 15,7 la sută. Atît în proprietatea mixtă, cît şi în cea străină, tendinţa scăderii volumului de investiţii a continuat şi în anul 2000, constituind 59,0 la sută faţă de volumul a.1999, în timp ce în anul 1999 descreşterea a fost de 54 la sută faţă de volumul anului 1998. Ponderea veniturilor bugetului consolidat în anul 2000 faţă de PIB a alcătuit 25,7%. Însă pentru a menţine un buget de austeritate, în conformitate cu pragul securităţii financiare a unei ţări în curs de dezvoltare, aceasta a fost stabilită de FMI în mărime de 40% din PIB. Sporirea încasărilor nefiscale (173,2% faţă de anul 1999) se datorează în mare măsură venitului net al Băncii Naţionale (creştere de 1,4 ori ) şi încasărilor de mijloace speciale ale instituţiilor finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (creştere de 2,6 ori). Cheltuielile bugetului consolidat, în raport cu PIB, în anul 2000 au constituit 26,7%, fiind cu 0,7% mai mici faţă de anul 1999. CAPITOLUL I. Formarea şi întrebuinţarea resurselor bugetare şi extrabugetare Conform Legii bugetului pe anul 2000 cu rectificările respective şi deciziilor organelor publice ale unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul consolidat a fost preconizat la venituri în sumă de 4056,2 mil.lei, iar la cheltuieli - de 4357,2 mil.lei, cu un deficit bugetar de 301,0 mil.lei. Executarea reală, potrivit Raportului anual al Ministerului Finanţelor privind executarea bugetului pe anul 2000, a constituit la venituri suma de 4102,4 mil.lei (101,1%), iar la cheltuieli - 4268,8 mil.lei (98%), cu un deficit de casă în mărime de 166,4 mil.lei (55,3 la sută faţă de cel preconizat). Datele Raportului anual al Ministerului Finanţelor privind executarea bugetului pe anul 2000 confirmă că din totalul de venituri (de 4102,4 mil.lei) la bugetul consolidat, 2122,6 mil.lei au fost încasate prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat, 1577,6 mil.lei - prin intermediul Departamentului Controlului Vamal şi 402,2 mil.lei - de către alte instituţii. a) Executarea părţii de venituri a bugetului de stat Veniturile bugetului de stat, aprobate prin Legea bugetului pe anul 2000, şi precizate ulterior în sumă de 3117,0 mil.lei, în realitate au fost realizate în valoare de 3156,4 mil.lei, cu o depăşire de 1,3 la sută. Excluzînd granturile în sumă de 123,8 mil.lei, acordate pe parcursul anului, şi mijloacele de 7,9 mil.lei, încasate de la bugetele judeţelor, veniturile proprii în bugetul de stat au constituit 3024,8 mil.lei, sau 97 la sută din cele preconizate. Veniturile fiscale au constituit 2355,2 mil.lei, sau au depăşit cu 4,8 la sută nivelul prognozat. Impozitele directe au fost mai mici cu 27,6 mil.lei decît cele preconizate, iar cele indirecte au depăşit nivelul prognozat cu 116,2 mil.lei (încasarea accizelor a depăşit nivelul prognozat cu 46,1 mil.lei, iar a taxei pe valoarea adăugată (TVA) - cu 55,4 mil.lei). La elaborarea bugetului nu s-a ţinut cont în ansamblu de posibilităţile reale ale economiei naţionale. Pe unele poziţii ale părţii de venituri s-au admis prognozări incorecte, care ulterior n-au fost rectificate reieşind din executarea reală, deşi pe parcursul anului în Legea bugetului pe anul 2000 au fost introduse modificări şi rectificări. Ca rezultat, încasările reale au variat de la 10,6 pînă la 1213,0 la sută faţă de sumele precizate. Plata preconizată pentru vînzarea capitalului fix a fost depăşită de 12 ori; veniturile de la vînzarea terenurilor şi activelor materiale - de 4 ori; taxa de eliberare a licenţelor - de 2 ori, iar impozitele pe proprietate şi veniturile de la amenzi şi sancţiuni pecuniare au fost de 10 ori mai mici decît cele prognozate. În republică continuă practica includerii unor venituri doar în executarea de casă a bugetului de stat, fapt ce duce la majorarea artificială a datelor privind executarea bugetului. N-au fost prevăzute venituri în sumă totală de 98,3 mil.lei, inclusiv obţinute de S.A. "Termocom" din diferenţa de tarife la energia termică în mărime de 14,0 mil.lei; de întreprinderile de transport - de 22,8 mil.lei, precum şi alte plăţi. Fără includerea veniturilor indicate, reflectate doar în executarea de casă a bugetului de stat, nivelul executării bugetului de stat la venituri ar fi constituit doar 98 la sută. Ministerul Finanţelor n-a asigurat executarea întocmai a art.27 din Legea bugetului pe anul 2000 privind plenitudinea încasării veniturilor obţinute de S.A. "Termocom" de la livrarea energiei termice în anii 1999-2000, fiind admisă o datorie a acesteia faţă de bugetul de stat la 01.01.2001 în sumă de 11,7 mil.lei. Guvernul Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor, în particular, n-au întreprins măsurile necesare atît la formarea reală a părţii de venituri, cît şi la executarea bugetului în ansamblu. Nivelul încasărilor impozitului funciar a fost de 79,2 la sută faţă de prevederi; impozitului pe proprietate - 79,4; accizelor la bijuterii - 62,1; taxelor pentru comercializare în zona vamală - 0,2; mijloacelor speciale ale instituţiilor bugetare - 89,4; taxei de arbitraj - 86,0; taxei pentru amenajarea teritoriului - 73,9; taxelor pentru parcarea automobilelor - 22,6; venitului din vînzarea averii confiscate - 61,6; venitului provenit de la privatizarea întreprinderilor de stat - 26,3 la sută. Asupra executării părţii de venituri a bugetului a influenţat negativ atît reeşalonarea datoriilor unor agenţi economici, vacanţele şi înlesnirile fiscale în mărime de 137,0 mil.lei, cît şi anularea datoriilor autorităţilor administraţiei publice locale în mărime de 181,1 mil.lei, 6,5 mil.dolari SUA şi 2,7 mil.ruble ruseşti la creditele primite de la Ministerul Finanţelor în perioada anilor 1994-1998, în baza Legii pentru rectificarea bugetului pe anul 2000 nr.1410-XIV din 08.12.2000. Autorităţile administraţiei centrale şi locale n-au conlucrat suficient cu agenţii economici pentru încasarea mai amplă a impozitelor şi taxelor. Restanţele agenţilor economici s-au majorat în anul 2000 cu 115 mil.lei şi la 01.01.2001 au constituit 2431,2 mil.lei (jumătate din bugetul anual), inclusiv la plăţile de bază - 1123,4 mil.lei, la sancţiuni şi penalităţi - 1307,8 mil.lei. În Raportul Ministerului Finanţelor privind executarea bugetului pe anul 2000 datoriile agenţilor economici la plăţile în buget alcătuiesc 967,7 mil.lei, cu o diminuare a sumei reale de 1463,5 mil.lei. Cele mai mari datorii sînt înregistrate la întreprinderea S.A."Tutun-CTC"- 167,6 mil.lei (inclusiv 152 mil.lei - în proces de judecată), Î.S. "Moldtranselectro" - 97,7 mil.lei, Colegiul Naţional al Viei şi Vinului (Stăuceni) - 46,5 mil.lei, S.A."Fabrica de prelucrare a seminţelor" (Făleşti)- 33,0 mil.lei, "Fabrica de sticlă" S.A.-29,5 mil.lei, S.A. "Vitis- Lăpuşniţa" - 26,8 mil.lei. În anul 2000, datoriile complexului termoenergetic s-au mărit cu 60 mil.lei şi la începutul anului curent constituiau 190,6 mil.lei, din care ale Î.S. "Moldtranselectro" -64,4 mil.lei, S.A. "RED-Nord-Vest" - 80 mil.lei, "Termocom" S.A. - 39,7 mil.lei, "CET nr.1" S.A. - 28,8 mil.lei. Ministerul Finanţelor n-a asigurat un control eficient asupra Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS) privind respectarea strictă a legislaţiei în vigoare, întreprinderea măsurilor eficiente orientate la colectarea completă a plăţilor în buget, neadmiterea acordării înlesnirilor fiscale nejustificate. În anul 2000, mijloacele financiare, administrate de serviciile fiscale, urmau să fie vărsate în bugetul consolidat în sumă de 2516,0 mil.lei; în realitate au fost acumulate 2122,6 mil.lei, sau 84,6 la sută. Nivelul încasărilor la unele inspectorate fiscale teritoriale este cu mult mai scăzut faţă de media pe republică. De exemplu, judeţul Soroca a încasat în a.2000 doar 59,6 la sută; Lăpuşna - 60,3; Orhei - 61,1; judeţul Chişinău - 66,0 la sută din sumele preconizate. Serviciull Fiscal de Stat (SFS) n-a întreprins toate măsurile necesare în vederea colectării complete a penalităţilor şi sancţiunilor financiare. În anul 2000, restanţa totală la penalităţi s-a majorat cu 102 mil. lei şi la începutul anului curent a constituit 685,7 mil.lei. Suma datoriilor la penalităţi ale agenţilor economici din mun.Chişinău a crescut cu 80,2 la sută şi la finele anului 2000 constituia 346,0 mil.lei, sau 50,4 din suma totală a penalităţilor calculate pe ţară. Pe parcursul anului 2000 au fost calculate sancţiuni financiare în sumă de 127,6 mil.lei, stinse - 129,4 mil.lei (inclusiv prin achitare - 56,6 mil.lei şi prin anulare, conform actelor legislative - 72,9 mil.lei). Restanţa sancţiunilor financiare neachitate la 01.01.2001 constituia 516,1 mil.lei, din care 402,5 mil.lei, sau 78 la sută revin întreprinderilor administrate de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău (dl Gh.Trocin). În anul 2000, din bugetul de stat au fost restituite mijloace cu titlu de TVA aferente livrărilor, impozitate la cota "zero", în mărime de 251,8 mil.lei, sau cu 145 mil.lei mai mult decît în anul 1999. În urma analizei selective, efectuate de către Comisia privind restituirea sumelor TVA din buget (preşedinţi ai comisiei - dnii Gh.Cojocaru, P.Duca), a controalelor exercitate de către IFPS asupra corectitudinii aplicării şi restituirii TVA aferente livrărilor la export, s-a constatat că o parte din agenţii economici, pe parcursul anului, folosindu-se de imperfecţiunea legislaţiei în vigoare, în scopul beneficierii de mijloace din bugetul de stat, au comis multiple fraude manifestate prin utilizarea facturilor false, menţinerea relaţiilor economice cu diferiţi agenţi economici inexistenţi, efectuarea exportului fictiv de mărfuri şi altele. Pe parcursul anilor 1999-2000, S.A. "Modtranselectro" şi S.A."Moldovagaz", în baza prevederilor capitolului 17 din Codul civil, au transmis creanţele formate pentru resursele energetice (gaze şi energie electrică), livrate în interiorul ţării, altor agenţi economici, inclusiv S.R.L. "Complect-Gaz", S.R.L. "Enteh", S.A "Sfinx-Impex", cărora le-a fost restituită TVA în sumă de 9,5 mil.lei. O asemenea situaţie, care a pricinuit prejudicii bugetului de stat, a fost posibilă şi datorită imperfecţiunii şi loialităţii legislaţiei în vigoare, care reglementează modalitatea restituirii sumelor TVA la cota "zero". Ministerul Finanţelor şi SFS deseori amînau neîntemeiat plăţile la buget ale agenţilor economici. Astfel, în anul 2000, IFPS a încheiat cu diferiţi agenţi economici 35 de contracte privind eşalonarea plăţilor la buget în sumă de 35 mil.lei, din care numai 44 la sută au fost vărsate la buget pînă la finele anului. N-au respectat condiţiile contractelor de eşalonare a plăţilor la buget S.A. "Fabrica de prelucrare a seminţelor de porumb Răuţel" - 7305 mii lei, S.A. "Fabrica de zahăr Făleşti" - 3445,9 mii lei, S.R.L. "Bălţi Gaz" - 1740,9 mii lei, S.A."Moldacom" - 600 mii lei, S.A. "Ago-Dacia" - 598,6 mii lei, S.A. "Tutun-Nord" - 522 mii lei. În anul 2000 a continuat acordarea înlesnirilor prevăzute de articolul 38 din Legea privind investiţiile străine (abrogat pînă la încheierea acordurilor de către IFPS) Î.M."Green Hilles Market", A.S."Petrol", S.R.L. "Free Fischieries". Pierderile bugetului de stat, în rezultatul facilităţilor menţionate, la 1 mai 2000 au constituit 27855,8 mii lei şi continuă să crească. Formarea de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a Direcţiei Urmărire şi Controlul Contribuabililor Mari (DUCCM) nu s-a soldat cu rezultatele scontate, ci a creat anumite incomodităţi la deservirea contribuabililor. În prezent evidenţa tuturor contribuabililor este ţinută de către organele fiscale teritoriale, iar urmărirea impozitelor şi controlul contribuabililor mari - de către DUCCM, fapt ce contravine Legii cu privire la serviciul fiscal de stat şi duce la diminuarea nivelului controlului asupra activităţii financiare a agenţilor economici, precum şi exclude de la acest control autorităţile publice locale. În consecinţă, în anul 2000, suma datoriilor contribuabililor mari (626 agenţi economici) a crescut cu 12 la sută şi a constituit 1047,1 mil.lei. În procesul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi, IFPS insuficient aplică pîrghiile prevăzute de Legea nr.633-XIII din 10.11.95. În anul 2000, din totalul bunurilor sechestrate de către DUCCM (I.Steţchi), în suma totală de 251,9 mil.lei, au fost comercializate bunuri de numai 7,5 mil.lei, sau 3 la sută. La 01.01.2001, soldul bunurilor sechestrate de către DUCCM constituia 194,2 mil.lei. În procesul organizării evaluării şi comercializării bunurilor sechestrate au fost stabilite încălcări comise de către Comisia republicană pentru evaluarea şi comercializarea bunurilor sechestrate (preşedinte al comisiei - Mihail Ceban - şef-adjunct al IFPS, vicepreşedinte al comisiei - Nely Vîrlan - şeful Direcţiei Urmărirea Plăţilor a IFPS). Neîntemeiat a fost aplicat sechestru pe patrimoniul statului, transmis societăţilor pe acţiuni de către Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat cu dreptul de administrare economică. Din vina Comisiei republicane pentru evaluarea şi comercializarea bunurilor sechestrate, a fost admisă comercializarea acestui patrimoniu, iar mijloacele obţinute au fost îndreptate nelegitim la acoperirea datoriilor agenţilor economici. Controlul selectiv asupra legalităţii şi corectitudinii aplicării sechestrului, evaluării şi comercializării obiectelor cu destinaţie socială, aflate cu dreptul de gestiune economică la S.A. "Moldovahidromaş" şi S.A. "Transenergoreparaţie", a stabilit că neîntemeiat a fost aplicat sechestru asupra Bazei de odihnă "Păduricea Verde" din or.Vadul lui Vodă, obiectelor din sfera socială, amplasate în căminul din str.M.Drăgan 26/2, precum şi asupra altor obiecte ale statului. Mijloacele obţinute din comercializare nelegitim au fost îndreptate la stingerea datoriilor la buget ale întreprinderilor "Moldovahidromaş" S.A. şi "Transenergoreparaţie" S.A., pricinuind statului prejudicii în sumă de 2152,8 mii lei. Persoanele cu funcţii de răspundere ale IFPS n-au respectat legislaţia în vigoare la încasarea forţată a datoriilor restanţierilor la buget. N-au fost sechestrate bunurile S.R.L. "Franco-Depozit", care ulterior au dispărut din evidenţa contabilă a firmei, iar în buget nu s-au transferat 5195 mii lei. Dna T.Loghin (Oficiul fiscal Botanica), la 1 ianuarie 2001, a casat neîntemeiat de la evidenţă de pe contul S.R.L. "Franco-Depozit" datoriile menţionate, care au fost restabilite numai pe parcursul controlului. DUCCM, efectuînd două controale la Î.M "Voxtel" S.A., n-a încasat de la firma nominalizată amendă şi penalităţi de la persoanele fizice nerezidente pentru nedeclararea impozitului pe venit în mărime de 163 mii lei. Este necesar de menţionat faptul că Î.M. "Voxtel" se consideră ca firmă nerentabilă, astfel înregistrînd în anul 1998 pierderi în sumă de 45,2 mil.lei, a.1999 - de 145,6 mil.lei, şi a.2000 - de 42 mil.lei. Controlul a stabilit că Î.M. "Voxtel" transferă sume enorme partenerilor străini pentru servicii de management şi consalting (în anii 1999-2000 - 75,8 mil.lei), diverse consultaţii şi reclamă (19,5 mil.lei), pe care le atribuie la cheltuieli. În unele cazuri aplicarea prevederilor Legii nr.633-XIII faţă de întreprinderile care au mari restanţe la plăţile de bază în buget este suspendată de organele de vîrf ale republicii. Comisia guvernamentală pentru redresarea situaţiei critice din sistemul termoenergetic (V.Cosarciuc - preşedinte al Comisiei) a interzis neargumentat urmărirea plăţilor, blocarea conturilor întreprinderilor în cauză. Contrar Legii cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi, se efectuează licitaţia "cu strigare", în cazurile cînd s-a înscris numai un singur participant. Astfel, la 11 februarie 2000, prin negocieri directe cu unicul cumpărător - S.R.L. "Asconi", înscris pentru a participa la licitaţia "cu strigare" pentru comercializarea producţiei vinicole sechestrate de la Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din or.Chişinău, preţul stabilit de către experţi a fost neîntemeiat diminuat cu 20 la sută, în timp ce legislaţia prevede în unele cazuri nu mai mult de 10 la sută. Din vina persoanelor cu funcţii de răspundere ale Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău, toate bunurile confiscate au fost transmise spre comercializare cu încălcări ale Instrucţiunii cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vînzare a bunurilor confiscate. Fără nici un temei, se admite tărăgănarea termenelor de virare la buget a mijloacelor obţinute din comercializarea bunurilor confiscate, contribuind la neîncasări considerabile la bugetul de stat. Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău (IFS pe mun.Chişinău), în iulie 1998, a transmis spre comercializare firmei "Capitan" S.R.L. un lot de ţigări confiscate (1916 mii pachete). Depistînd că firma utilizează o licenţă falsă, IFS pe mun.Chişinău a interzis eliberarea ţigărilor firmei "Capitan". Neîncasînd banii pentru lotul de ţigări eliberat anterior firmei nominalizate, şeful-adjunct al IFS pe mun.Chişinău dna F.Furculiţă a permis eliberarea soldului de ţigări acestei firme (786 mii pachete). Ca rezultat, la situaţia din 01.01.2001, firma "Capitan" n-a transferat la buget 582 mii lei. În anul 2000, în legătură cu faptul că patrimoniul sechestrat a fost imposibil de comercializat şi din alte motive, agenţilor economici le-au fost restituite valori materiale în sumă de 24128 mii lei, sau 75,8% din suma totală a sechestrului. Au fost comercializate obiecte în sumă de 311,4 mii lei, ceea ce constituie doar 0,98 la sută din suma totală a sechestrului. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (dl M.Pop) insuficient urmăreşte activitatea Inspectoratelor fiscale teritoriale, nu le acordă ajutorul necesar. În anul 2000, la Inspectoratul Fiscal de Stat al judeţului Cahul (dl T.Creţu) numărul controalelor a scăzut faţă de anul 1999 cu 922, sau cu 36 la sută. Nivelul de acoperire cu controale, în perioada anului 2000, a constituit 4,5 la sută, iar cu controale documentare - 2,1 la sută. La Inspectoratul Fiscal de Stat al judeţului Lăpuşna neîntemeiat a fost trecută prin cesionare de pe contul S.A. "ATC Agrotehcomerţ" pe contul producătorilor agricoli suma de 226 mii lei, în lipsa restanţei reale. S.A. "ATC Agrotehcomerţ" a fost scutită de plata impozitelor în sumă de 1020 mii lei, datoriile fiind transmise producătorilor agricoli. Suma de 764,2 mii lei a fost cesionată conform deciziilor, semnate de şeful IFS al judeţului Lăpuşna dna T. Şendrea. Contrar prevederilor Legii nr.633-XIII din 10.11.95, la amînarea plăţilor fiscale pentru un şir de contribuabili nu s-a calculat penalitatea în mărime de 1867,1 mii lei. IFS al judeţului Soroca în 23 de cazuri n-a întreprins măsuri pentru realizarea mărfurilor sechestrate. Sechestrarea bunurilor se efectuează în sume mici, pe cînd agenţii economici au restanţe de pînă la 6 mil.lei. Din 20 de agenţi economici, care n-au efectuat repatrierea valutei în sumă de 23,6 mil.lei, controlului fiscal au fost supuşi doar 5, la care suma nerepatrierii a constituit 529,0 mii lei. IFPS nu asigură un control eficient asupra activităţii colaboratorilor săi. Din vina persoanelor responsabile ale IFS pe mun. Chişinău şi Vămii Chişinău, inspectorii acestor structuri (A.Sîrbu, Iu. Ciubotaru şi E. Lăcrămioară - inspectori fiscali, S. Sava - inspector vamal) au contribuit la dispariţia a 6 complete de mobilă capitonată (5 modele) şi a unui exponat de mobilă cu valoarea totală declarată în vamă de 8081,6 dol. SUA din mobila confiscată la Vama Chişinău în sumă de 40283 dolari SUA de la S.R.L. "Mobilvest", iar restul mobilei în valoare de 32201 dolari SUA a fost realizată la preţuri simbolice firmei S.R.L. "Ratmir" în sumă de 18 mii lei, cauzînd statului prejudicii de 431 mii lei. Potrivit situaţiei din 1 ianuarie 2000, din sursele bugetare alocate pentru întreţinerea aparatului central datoriile debitoare ale agenţilor economici faţă de IFPS au constituit 297,9 mii lei, inclusiv 113,7 mii lei - datoria S.A. "Cep", apărută în rezultatul transferului prealabil efectuat în august 1995. Venituri esenţiale în bugetul ţării sînt colectate prin intermediul Departamentului Controlului Vamal (DCV). În anul 2000 veniturile acumulate de către DCV s-au mărit de 1,4 ori faţă de a.1999 şi au constituit 1577,6 mil.lei, sau 38,5 la sută din bugetul consolidat. În acelaşi timp, conducerea DCV (dl A.Stratan) n-a întreprins măsurile necesare faţă de agenţii economici pentru achitarea deplină şi în termen a impozitelor şi taxelor vamale. Suma datoriilor la plata accizelor, TVA, taxelor vamale, altor impozite şi penalităţi a constituit la finele anului 261,7 mil.lei. Departamentul Controlului Vamal şi organele de drept n-au asigurat îndeplinirea deciziilor instanţelor judecătoreşti privind încasarea forţată a datoriilor, apărute încă din anii 1994-1998, de la firmele "Rigel" - 1080,2 mii lei, "Clas-S" - 462,6 mii lei, S.A. "Sudexpo" - 300,0 mii lei, "Mago" - 260,2 mii lei. În baza hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova, DCV a acordat eşalonări de plăţi S.R.L. "Elita-5" - în sumă de 5,0 mil.lei, S.R.L. "Danion", "Condor-Petrol" - în sumă totală de 8,8 mil. lei, S.R.L. "Grand-Service" - 1434 mii lei, "Atai "- 707 mii lei, "Vesi" - 6396,8 mii lei, "ARCH-Petrol" - 4804,3 mii lei, S.A. "Agropetrol" - 744,0 mii lei şi "Tirex-Petrol" - 3850,0 mii lei. În aşa mod s-au format datorii mari faţă de buget (S.R.L. "Danion" - 1611 mii lei, S.R.L. "Condor-Petrol" - 147 mii lei, S.R.L. "Mircea" - 911 mii lei, AS "Petrol" - 1642 mii lei). DCV efectuează insuficient controlul asupra respectării legislaţiei în vigoare de către subdiviziunile structurale. Vama Chişinău (dl V.Banari), în contradicţie cu prevederile Legii bugetului pe anul 1999, a prelungit firmei S.R.L. "Poisc" termenele de achitare în buget a TVA în sumă de 321,6 mii lei, datorie nestinsă la momentul controlului. La 03.02.99, în lipsa garanţiei bancare, fără temei juridic şi numai în baza scrisorii Ministerului Finanţelor, semnată de A.Arapu, Primăriei mun.Chişinău i-au fost prelungite termenele de achitare la buget a TVA, taxelor speciale şi procedurilor vamale la importul echipamentului tehnic de la Compania "Xerox", în sumă de 759 mii lei, care n-au fost achitate pînă la 01.01.2001. Conducerea DCV, la indicaţia conducerii Guvernului, încălcînd prevederile Legii bugetului pe anul 1999, a permis firmei S.R.L. "Danaco" achitarea eşalonată din martie pînă în decembrie 1999 a TVA la importul a 8700 tone de păcură în sumă de 2730,9 mii lei. În mod similar, neîntemeiat au fost acordate eşalonări la plata TVA şi altor firme importatoare de păcură: S.R.L. "Trans-Marconi", S.A. "Larga-vin", S.A. "Admor", S.R.L. "Stigma" şi S.A. "Sălcuţa". Ca rezultat, în bugetul statului n-a fost încasată în termen TVA, numai pe Vama Chişinău în sumă de 2859,1 mii lei. DCV nesatisfăcător urmăreşte respectarea actelor legislative şi normative la importul mărfurilor în republică. Încălcări ale legislaţiei în vigoare au fost comise la importul în republică a alcoolului etilic. În anul 1999, din 5133 tone de alcool importat, numai 850 tone (16,6%) au fost vămuite pe teritoriul republicii în regim de import definitiv, iar restul cantităţii (83,4%) a fost exportată, de unde anterior a fost importată. În mod analogic, în 10 luni ale a.2000, au fost importate 3903 tone de alcool, din care pe teritoriul republicii au fost vămuite 1651 tone (43,3%), iar restul cantităţii a fost exportată în acelaşi mod. Nerespectarea prevederilor Legii bugetului pe anul 1999 şi Legii bugetului pe anul 2000 privind acumularea impozitelor la punctele vamale de frontieră a dus la creşterea considerabilă a fluxului de mărfuri supuse accizelor în adresa agenţilor economici din raioanele de est ale Republicii Moldova. Astfel, în anul 1999 în republică oficial s-au importat 850 tone de alcool etilic, iar în raioanele de est - 9704 tone, sau de 11,4 ori mai mult. În 10 luni ale a.2000 în republică au fost importate 1651 tone de alcool, pe cînd în raioanele de est - 17855 tone, sau de 10,8 ori mai mult. S-a stabilit că DCV a manifestat o atitudine superficială faţă de controlul asupra activităţii agenţilor economici ce beneficiază de înlesniri la importul mărfurilor. Conform Legii bugetului pe anul 1999 şi Legii bugetului pe anul 2000, alcoolul folosit în medicină, farmacologie, veterinărie şi parfumerie a fost eliberat de plata accizelor la import. În scopul obţinerii înlesnirilor respective, unui şir de firme, care anterior n-au practicat aşa activităţi, de către Ministerul Sănătăţii li s-au eliberat licenţe pentru importul în republică a 3600,0 tone de alcool în scopurile nominalizate, ceea ce depăşeşte considerabil necesităţile reale. Licenţele au fost semnate de ministrul sănătăţii dl V.Parasca, viceminiştrii dnii A.Usatîi şi V.Hotineanu. Eliberarea licenţelor pentru importul de alcool, utilizat în medicină, farmacologie, veterinărie şi parfumerie, a fost efectuată de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, fără determinarea necesităţilor reale, în lipsa balanţelor respective şi a bazei tehnico-materiale, fără asigurarea controlului asupra utilizării lui în conformitate cu condiţiile licenţelor. Din această cauză, agenţii economici care au fost eliberaţi de la plata accizelor la importul de alcool, folosindu-se de licenţele primite, au importat cantităţi enorme de alcool, care ulterior a fost utilizat nu în scopurile indicate în licenţe, dar comercializat pe piaţa republicii. Astfel, numai în 10 luni ale a.2000, din tot alcoolul importat în republică 42,3 la sută a fost importat în baza licenţelor eliberate de cele 2 ministere nominalizate, fără plata accizelor, suma scutirilor constituind 9,7 mil.lei. Întreprinderea individuală "Iana Durleşteanu", în anul 1999, în baza licenţei eliberate de Ministerul Sănătăţii, pentru medicină şi farmaceutică, a importat 500,5 tone de alcool (din 850 tone importate în total în republică în acest an), neachitînd accize şi TVA în sumă de 5,9 mil.lei, iar în scopurile indicate în licenţe a utilizat numai 12 litri de alcool. În 10 luni ale a.2000, în scopuri farmaceutice, au fost importaţi 320,7 mii litri de alcool, iar pentru producerea articolelor de parfumerie - 297,5 mii litri. Cele mai considerabile cantităţi de alcool în această perioadă au fost importate de firmele: S.R.L. "Monomah-Farm" (avînd practic aceiaşi fondatori ca şi Î.I. "Iana Durleşteanu") - 22,7 mii litri, S.R.L. "Uni Distilers" - 96,4 mii litri, S.R.L. "Natur-Product" - 201,6 mii litri, S.R.L. "Pielart" - 148 mii litri, Î.M. "Parfum de Paris" S.R.L. - 79,8 mii litri. Alcoolul importat în scopurile nominalizate cu scutire de plata accizelor, în majoritate n-a fost utilizat la destinaţie, ci comercializat, dezorganizîndu-se astfel piaţa de alcool a republicii. În consecinţă, au fost compromise organele de stat care au iniţiat şi aprobat înlesnirile respective, statul ratînd venituri considerabile la buget. În anul 2000, la declararea importului de alcool etilic, Vama Ocniţa (şef dl A.Popov) neîntemeiat a scutit S.A. "Natur-Product" şi S.R.L. "Uni Distilers" de plata în buget a accizelor în sume de, respectiv, 1814,4 mii lei şi 419,1 mii lei, care pînă în prezent nu sînt achitate. În septembrie-octombrie 2000, S.A. "Pielart" (director dl S.Cheibaş) a importat din Ucraina 148,2 tone de alcool pentru utilizare în parfumerie, care ulterior a fost transmis sub formă de soluţie cosmetică firmei cipriote "Flevor-Limited" (nerezident al Republicii Moldova), aceasta activînd pe teritoriul republicii nelegitim. Vama Ocniţa a permis importul alcoolului fără plata accizelor în sumă de 1280,6 mii lei şi a taxei vamale de 1650 mii lei. Prin aceasta, bugetului i-a fost cauzat prejudiciu în sumă de 2931 mii lei. DCV n-a respectat prevederile Legii cu privire la tariful vamal şi ale Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la aprobarea Regulamentului despre modul de stabilire a valorii în vamă a mărfurilor şi bunurilor importate pe teritoriul Republicii Moldova". Din vina Vămii Cahul, în a.2000 a fost admisă diminuarea valorii în vamă a unor mărfuri în sumă totală de 723,9 mii lei. Ca urmare, n-au fost calculate impozite şi taxe vamale în sumă de 252,1 mii lei. Colaboratorii Vămii Giurgiuleşti n-au aplicat pe deplin prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1092 din 29.10.98 "Cu privire la controlul obligatoriu al valorii în vamă pentru unele mărfuri de import", diminuînd impozitele în sumă totală de 277,4 mii lei. În mod analogic, la Vama Bălţi, valoarea în vamă a unui şir de mărfuri a fost stabilită mai mică decît s-a prevăzut, diminuînd impozitele în sumă totală de 406,6 mii lei. Încălcînd Codul vamal şi Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, în perioada a.1999 - septembrie 2000, numai la Vama Chişinău unor agenţi economici le-a fost autorizat neîntemeiat importul de mărfuri în regim temporar în sumă de 1814,7 mil. lei. În perioada anului 1999 şi 9 luni aleanul 2000, S.R.L. "Autospace" a importat în regim provizoriu automobile în valoare totală de 11,6 milioane lei, iar exportul lor n-a fost efectuat. În aceleaşi condiţii importă automobile şi piese S.A. "Moldgazautoservice" şi "East-Auto-Lada", beneficiind nelegitim de vacanţe fiscale pentru plata impozitelor obligatorii. Departamentul Controlului Vamal nu întreprinde măsurile necesare de stopare a acestor încălcări. Prin control selectiv a fost stabilit că neîncasările la buget pe unele tipuri de plăţi, ca rezultat al îndeplinirii nesatisfăcătoare a obligaţiunilor de serviciu de către persoanele cu funcţii de răspundere, au constituit: la Vama Chişinău (dl V.Banari) pe TVA - 1770,7 mii lei şi sancţiuni economice - 875 mii lei; la Vama Bălţi (N.Burbulea) - 576,4 mii lei, la Biroul vamal Briceni (dl M.Gnatiuc) - 47,6 mii lei. DCV a anulat 32 de decizii ale Vămii Chişinău cu privire la aplicarea sancţiunilor faţă de agenţii economici, din care 4 neîntemeiat - în sumă de 119 mii lei. Serviciul economic al DCV (dl V.Slipenchi) insuficient controlează utilizarea formularelor de strictă evidenţă. În urma inventarierii efectuate la Vama Sculeni, s-au depistat treceri la pierderi neîntemeiate ale borderourilor de transport, adeverinţelor, chitanţelor şi ale altor documente privind vămuirea mărfurilor. Contrar Codului fiscal al Republicii Moldova, S.A. "Moldtelecom", efectuînd cheltuieli supranormative în sumă de 174,5 mii lei, n-a reţinut suma de 50,5 mii lei - impozitul pe venitul persoanelor fizice. Încălcînd Legea nr.332-XIV din 26.03.99, Ministerul Finanţelor a eliberat licenţe firmelor "Colaj" S.R.L., "Loteria Moldova" S.A., "Autostar" S.R.L., fără ca acestea să achite taxele în sumă totală de 315,3 mii lei. Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare a eliberat S.A. "Farmaco" licenţă, la un preţ diminuat, de stocare şi comercializare a producţiei alcoolice, Societatea neachitînd în buget suma de 35,1 mii lei. În lipsa controlului din partea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, persoanele juridice care în capitalul social deţin cota-parte din patrimoniul statului depus de Î.S. "Calea Ferată a Moldovei" n-au transferat în buget suma dividendelor în mărime de 3,2 mil.lei, ci pe contul Î.S. "Calea Ferată a Moldovei", astfel încălcînd art.36 şi 37 din Legile bugetului pe anii 1999-2000. La formarea părţii de venituri a bugetului de stat influenţează negativ şi multiplele înlesniri acordate sub diferite pretexte. Aşa, conform legilor bugetelor anuale, în perioada anilor 1999-2000, întreprinderile din subordinea Serviciului Silvic de Stat au fost scutite de plata unui şir de impozite în sumă totală de 12,3 mil.lei, în scopul utilizării acestor mijloace pentru regenerarea, paza şi protecţia fondului forestier, care în contradicţie cu legile respective au fost folosite pentru acoperirea cheltuielilor curente, în lipsa devizelor de cheltuieli aprobate. b) Utilizarea mijloacelor bugetului de stat şi a mijloacelor extrabugetare În conformitate cu Legea bugetului pe anul 2000, bugetul de stat la partea de cheltuieli a fost aprobat în mărime de 3381,6 mil.lei, dar s-a majorat pe parcursul anului prin legile pentru modificarea şi rectificarea bugetului cu 36,4 mil.lei şi în temeiul unor hotărîri ale Guvernului - cu 7,9 mil.lei, constituind 3425,9 mil.lei. Conform Raportului anual al Ministerului Finanţelor privind executarea bugetului pe anul 2000, partea de cheltuieli a fost realizată în volum de 3363,5 mil.lei. Executarea bugetului de stat la partea de cheltuieli a fost asigurată la nivelul de 98,2 la sută, datorită reflectării doar în executarea de casă a cheltuielilor pentru indexarea resurselor energetice în sumă de 10,3 mil.lei; compensarea datoriilor beneficiarilor de construcţie a obiectelor prevăzute în programele investiţionale pe anii 1994-1999 în sumă de 25,3 mil.lei; veniturile ratate ale întreprinderilor de transport în urma acordării de înlesniri unor categorii ale populaţiei în sumă de 22,8 mil.lei; acoperirea cheltuielilor ARP "Termocomenergo" neasigurate cu venituri proprii în sumă de 12,8 mil.lei şi a altor cheltuieli (în total - de 139,5 mil.lei). Astfel, nivelul real al finanţării cheltuielilor prevăzute în buget ar fi constituit, de fapt, doar 94,1 la sută. Încălcînd prevederile Legii bugetului pe anul 2000 şi ale unui şir de hotărîri ale Guvernului privind compensarea pierderilor suportate de întreprinderile complexului termoenergetic şi a celor de la acordarea unor categorii ale populaţiei a înlesnirilor în transport, Ministerul Finanţelor (V.Chiriac, N.Luchian, N.Lupan) a admis suprafinanţarea acestor pierderi în sumă de 22,4 mil.lei, cauzînd prejudicii bugetului de stat în aceeaşi mărime. Astfel, neîntemeiat din bugetul de stat au primit compensări ARP "Termocomenergo"- 9,5 mil.lei, S.A. "Termocom" -5,9 mil.lei, Compania de Stat "Air Moldova" - 4,7 mil.lei, întreprinderea mixtă "Moldavian Airlines" - 0,5 mil.lei, alţi agenţi economici - 1,8 mil.lei. Conducerea ministerului (dl V. Chiriac), încălcînd Legea bugetului pe anul 2000 şi Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, a atras, ca sursă de finanţare a deficitului bugetar, 13,6 mil.lei din mijloacele speciale ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, sumă care în Raportul privind executarea bugetului pe anul 2000 este reflectată în mărime de 10,3 mil.lei, cu o divergenţă de 3,3 mil.lei. Ministerul Finanţelor la 01.01.2001 dispunea pe conturile speciale de mijloace financiare în sumă totală de 28,3 mil.lei şi 62,4 mii dol.SUA, acestea nefiind reflectate în bilanţul de verificare şi în evidenţa sintetică. Neincluderea şi nereflectarea în evidenţă a mijloacelor băneşti pe conturile menţionate au dus la denaturarea datelor privind formarea şi executarea bugetului pe anul 2000, oglindite în Raportul anual, prezentat Guvernului. La 01.01.2001 la bugetul de stat au fost înregistrate datorii creditoare în sumă totală de 234,1 mil.lei (la salarii - 55,9 mil.lei), reducîndu-se cu 138,3 mil.lei comparativ cu 01.01.2000, din care 83,0 mil.lei - prin trecerea datoriei Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei faţă de Compania "Hewlett Packard" pentru computerele primite prin leasing în datorie directă de stat. Paralel cu aceasta, instituţiile finanţate de la bugetul de stat au înregistrat la aceeaşi dată datorii debitoare în sumă totală de 243,0 mil.lei, din care 202,0 mil.lei constituie datoria înregistrată la Direcţia Generală Rezerve Materiale pentru bunurile materiale eliberate din rezerva de stat. Ministerul Finanţelor nu a asigurat un control riguros asupra utilizării fondului de rezervă al Guvernului. Încălcînd prevederile Regulamentului privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă, Guvernul a emis hotărîri privind acordarea mijloacelor din fondul de rezervă în sumă de 20,9 mil.lei, acestea fiind contrasemnate de Ministerul Finanţelor, deşi, conform Legii bugetului pe anul 2000, fondul de rezervă a fost aprobat în sumă de 20,0 mil.lei. Pe parcursul anului, din fondul de rezervă s-au efectuat cheltuieli în mărime de 18,0 mil.lei, din care 1738,4 mii lei s-au utilizat pentru executarea a 23 hotărîri emise, dar neexecutate în anii 1998-1999, neasigurîndu-se controlul asupra utilizării eficiente şi după destinaţie a mijloacelor alocate. În baza Hotărîrii Guvernului nr.797 din 08.08.2000, Ministerul Finanţelor a transferat Consiliului judeţean Orhei din fondul de rezervă suma de 400,0 mii lei pentru continuarea lucrărilor de consolidare în scopul stopării alunecărilor de teren în microraionul Bucuria, municipiul Orhei. Încălcînd prevederile Regulamentului privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului, Consiliul judeţean Orhei a transferat întreprinderii Municipale Construcţii Capitale şi Servicii a Consiliului judeţean Orhei cu 103,1 mii lei mai mult, lucrările fiind executate în sumă de 296,9 mii lei. După efectuarea unui control s-a constatat că suma de 70,0 mii lei, transferată Primăriei Văratic, judeţul Edineţ, din fondul de rezervă al Guvernului, a fost utilizată contrar destinaţiei. Ministerul Finanţelor a cerut de la Consiliul judeţean Edineţ restabilirea în termen de 10 zile la bugetul de stat a sumei indicate, cerinţă care pînă la finele controlului n-a fost executată. La efectuarea modificărilor în bugetul de stat pe a.2000 nu s-a ţinut cont de soldul mijloacelor bugetare disponibile în mărime de 80,0 mil.lei, format la executarea bugetului pe anul 1999. În anul 2000 bugetul de stat a suportat cheltuieli considerabile la rambursarea şi deservirea creditelor, împrumuturilor externe şi interne, onorarea obligaţiunilor reieşite din garanţiile de stat şi acoperirea pierderilor legate de acordarea creditelor interne de la bugetul de stat. Astfel, numai pentru servirea şi rambursarea datoriilor de stat externe în anul 2000 s-au utilizat din bugetul de stat şi din creditele străine primite 712,7 mil.lei, inclusiv pentru plata dobînzilor aferente - 435,7 mil.lei. Controalele efectuate în anul 2000 asupra utilizării resurselor financiare publice confirmă că autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile bugetare şi alte structuri economice, care sînt finanţate de la bugetul de stat, neglijează modul stabilit de utilizare a finanţelor publice, nu respectă limitele de cheltuieli sancţionate de stat pentru întreţinerea lor şi finanţarea programelor de stat, admit cazuri de utilizare neeficientă şi contrar destinaţiei a resurselor financiare publice, de cheltuire a acestora contrar prevederilor actelor normative în vigoare. Cu toate că Legea bugetului pe anul 2000 a prevăzut acoperirea datoriilor creditoare formate la începutul anului din contul finanţării pe a.2000, majoritatea instituţiilor n-au îndeplinit această prevedere a legii. Ordonatorii de credite la aprobarea devizelor de cheltuieli n-au prevăzut cheltuielile curente pe anul bugetar, cu excluderea din finanţarea alocată a datoriilor creditoare la începutul anului, iar Ministerul Finanţelor la coordonarea devizelor de cheltuieli cu ordonatorii principali de credite nu a corectat această greşeală. Astfel, în devizele aprobate şi coordonate cu Ministerul Finanţelor, cheltuielile pe anul 2000 au fost preconizate la nivelul finanţării din buget, neprevăzîndu-se surse financiare pentru stingerea datoriilor creditoare de la începutul anului. În anul 2000 Departamentul instituţiilor penitenciare a depăşit limita de cheltuieli aprobată cu 29,1 mil.lei, formînd la 01.01.2001 datorii creditoare în sumă de 14,0 mil.lei. Majoritatea instituţiilor subordonate au admis supracheltuieli în mărime de la 300,0 mii lei pînă la 4,5 mil.lei. Cele mai mari supracheltuieli s-au înregistrat la următoarele instituţii: OŞC-29/13 - supracheltuieli - 4,4 mil.lei şi datorii creditoare - 3,3 mil.lei; OŞC-29/4 - respectiv, 2,9 mil.lei şi 1,4 mil.lei; OŞC-29/11 - 1,7 mil.lei şi 0,9 mil.lei. Departamentul a cauzat statului pagube materiale în sumă totală de 269,7 mii lei. În cazul depistării lipsei a 184 t de cărbune, ordonatorul de credite al instituţiei OŞC-29/11 n-a intervenit cu actele respective în Procuratura militară. La Departament au fost admise cazuri de utilizare (pentru întreţinerea condamnaţilor) a medicamentelor şi reactivelor cu termen expirat şi a utilajului medical defectat în valoare de 62,0 mii lei. Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale în ultimii ani permanent a admis supracheltuieli în sume considerabile faţă de devizul aprobat, astfel încălcînd modul legal de efectuare a cheltuielilor finanţate de la bugetul de stat. În a.2000 supracheltuielile au constituit 3,4 mil.lei, iar datoriile creditoare - 10,4 mil.lei (Secţia militară de pompieri nr. 1 Chişinău - respectiv, 2,4 mil.lei şi 3,9 mil.lei; Direcţia Protecţie Civilă şi Apărare împotriva Incendiilor, jud.Bălţi - 297,0 mii lei şi 837,0 mii lei; Direcţia analogică, jud.Orhei - 218,0 mii lei şi 260,0 mii lei etc.). La Departament au fost depistate cheltuieli nelegitime şi contrar destinaţiei, lipsuri şi delapidări în sumă totală de 172,0 mii lei, inclusiv la Depozitul secţiuni pentru păstrarea tehnicii de rezervă lipsurile de bunuri materiale au constituit suma de 134,0 mii lei. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în anul 2000 a admis supracheltuieli în sumă de 1,03 mil.lei, utilizînd totodată pentru întreţinerea aparatului central sursele întreprinderilor subordonate în mărime de 2,4 mil.lei (procurarea mijloacelor fixe, bunurilor materiale şi deservirea delegaţiilor). Supracheltuieli au fost efectuate atît de aparatul central al ministerului, cît şi de instituţiile subordonate. Controalele efectuate la 15 subdiviziuni din cadrul ministerului au depistat supracheltuieli în sumă de 5,2 mil.lei şi datorii creditoare la 01.01.2001 în sumă de 38,5 mil.lei (Brigada de poliţie cu destinaţie specială "Fulger" - supracheltuieli de 1,1 mil.lei şi datorii creditoare - 2,0 mil.lei; Departamentul trupelor de carabinieri - respectiv, 447,5 mii.lei şi 9,6 mil.lei; Direcţia înzestrare şi logistică - 2,6 mil.lei şi 355,0 mii lei; Inspectoratul general de poliţie Chişinău - 377,0 mii lei şi 960,0 mii lei etc.). Concomitent au fost depistate cheltuieli nelegitime, lipsuri şi delapidări în sumă de 513,0 mii lei, inclusiv: Inspectoratul de poliţie jud.Edineţ - 9,0 mii lei (neachitarea sumelor încasate pentru tichetele de amendă în anii 1997-1998); Departamentul pentru Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei - 16,9 mii lei (lipsa bunurilor materiale sechestrate); Inspectoratul de poliţie jud.Ungheni - 11,8 mii lei (lipsa bunurilor materiale); Secţia de pensii a MAI - 193,5 mii lei (supraplăţi la achitarea pensiei) etc. La Inspectoratul de poliţie jud.Ungheni au fost depistate cazuri de neluare la intrări a bunurilor materiale, inclusiv un televizor "Sharp", un casetofon "Panasonic" şi un telefon radio "Motorola". Încasarea de către Academia de Poliţie "Ştefan cel Mare" de la diferite persoane şi agenţi economici a mijloacelor băneşti pentru studiile contra plată şi serviciile prestate pe parcursul anilor 1999-2000 în sumă de 4330,0 mii lei s-a efectuat în numerar, 207,0 mii lei din casa Academiei cheltuindu-se pentru remunerarea muncii, procurarea diferitor materiale etc., fără depunerea lor la cont în instituţia bancară. În lista salariaţilor Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială "Fulger" s-au depistat cazuri de neconfirmare a sumelor, cu eliberarea lor angajaţilor, fapt care a determinat casarea neîntemeiată a mijloacelor băneşti şi micşorarea soldului cu 21,3 mii lei. Au fost stabilite cazuri de trecere la cheltuieli, fără documente justificative, a mijloacelor băneşti în sumă totală de 65,9 mii lei. Contrar prevederilor actelor normative privind transportarea corespondenţei confidenţiale (funcţie a organelor specializate de stat), în baza unor indicaţii ale conducerii Cancelariei de Stat, prestarea acestor servicii a fost încredinţată firmei private S.A. "CC Spec", care utiliza pentru aceste servicii tarife cu mult mai majorate decît cele propuse de organele specializate ale statului. Costul serviciilor prestate MAI de către această firmă se achita din contul mijloacelor financiare ale Î.S. "Registru". Pînă în prezent în cadrul MAI nu este determinată forma organizatorico-juridică a Serviciului Pază de Stat, precum şi modul de finanţare a acestuia. Mijloacele obţinute de la activitatea de antreprenoriat sînt acumulate ca mijloace speciale ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat şi asupra lor nu se răsfrîng prevederile legislaţiei în vigoare privind formarea şi utilizarea acestora. Suma depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor de la prestarea serviciilor de pază nu este transferată la bugetul de stat în calitate de mijloace speciale şi nici supusă impozitării ca mijloace obţinute în rezultatul activităţii de antreprenoriat. La 01.04.2001 această depăşire (soldul acestor mijloace) constituia 16,8 mil.lei. În anul 2000 la Ministerul Apărării s-au efectuat supracheltuieli în sumă totală de 8,9 mil. lei şi la 01.01.2001 s-au format datorii creditoare în sumă de 30,0 mil.lei. Controalele efectuate la unele instituţii din subordinea ministerului au depistat depăşirea cheltuielilor efective faţă de planul precizat cu 6,8 mil.lei (Secţia finanţe a Direcţiei economico-militare - supracheltuieli de 0,9 mil.lei şi datorii creditoare de 3,1 mil.lei; Direcţia cazare şi construcţii - respectiv, 3,2 mil.lei şi 3,3 mil.lei; Direcţia de asigurare tehnico-materială - datorii creditoare de 9,1 mil.lei etc.). Cheltuielile nelegitime, lipsurile şi delapidările depistate la instituţiile din cadrul acestui minister alcătuiesc 789,0 mii lei. Multiple încălcări ale legislaţiei în vigoare au fost depistate la gestionarea resurselor financiare publice în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, care a admis depăşirea limitelor de cheltuieli aprobate (167,0 mii lei), utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor publice (227,5 mii lei), semnarea actelor de achitări reciproce neveridice (22,0 mii lei), efectuarea cheltuielilor neprevăzute de actele normative în vigoare (92,0 mii lei), calcularea şi plata neîntemeiată a diferitor adaosuri şi indemnizaţii la salariu (589,0 mii lei), încălcări la formarea şi utilizarea mijloacelor speciale (141,0 mii lei), neachitarea la buget a TVA (29,0 mii lei). În total, Serviciul a utilizat nelegitim mijloace financiare publice în sumă de 773,0 mii lei. În activitatea Serviciului de Informaţii şi Securitate (fostul Minister al Securităţii Naţionale) au fost stabilite unele încălcări ale legislaţiei financiare. Astfel, toate cheltuielile legate de acordarea serviciilor de telecomunicaţii guvernamentale în sumă de 3,0 mil.lei au fost reflectate la cheltuielile finanţate de la bugetul de stat, iar veniturile obţinute de la prestarea acestor servicii în mărime de 585,0 mii lei neîntemeiat au fost raportate la mijloacele speciale. Încălcînd prevederile Legii bugetului pe anul 1999, la începutul anului Serviciul a admis supracheltuieli în sumă de 2,7 mil.lei. În lipsa calculelor de argumentare a cheltuielilor pentru întreţinerea SIS, în a.2000 acestea au fost majorate (comparativ cu anul 1999) de două ori. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) la aprobarea devizelor de cheltuieli pe ultimii ani (atît la coordonarea de către Ministerul Finanţelor a devizului general, cît şi la aprobarea de către MAE a finanţării misiunilor diplomatice) n-a ţinut cont de soldurile mijloacelor valutare disponibile înregistrate pe conturile misiunilor diplomatice la sfîrşit de an, fapt ce a permis acestor instituţii să beneficieze de surplusuri de mijloace financiare publice. Astfel, la aprobarea devizelor de cheltuieli pe a.2000 n-a fost luat în consideraţie soldul de 4,0 mil.lei. Ministerul Finanţelor şi MAE, încălcînd prevederile legilor bugetare anuale, n-au reflectat în darea de seamă privind executarea bugetului de stat la venituri şi cheltuieli mijloacele obţinute de la prestarea serviciilor consulare în sumă de 26,3 mil.lei, utilizate pentru întreţinerea corpului diplomatic. Contrar prevederilor hotărîrilor respective ale Guvernului cu privire la structura şi personalul scriptic al MAE, din contul alocaţiilor bugetare, Direcţiei Generale Consulare i-au fost mărite statele de personal cu 34 unităţi, pentru întreţinerea cărora nejustificat s-au plătit 240,0 mii lei. De asemenea, fără temei, din contul bugetului de stat au fost efectuate şi alte cheltuieli în mărime de 29,0 mii lei. Din vina ordonatorului principal de credite al MAE, la un nivel insuficient s-a efectuat controlul asupra utilizării finanţelor publice destinate întreţinerii misiunilor diplomatice. Astfel, în perioada de activitate a Reprezentanţei Permanente a RM pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite în or.New York (SUA), din vina conducătorilor acestei misiuni diplomatice, au fost admise supracheltuieli de mijloace bugetare în sumă de 37,8 mii dol. SUA şi s-au utilizat contrar destinaţiei 43,2 mii dol.SUA. Fostul conducător al Reprezentanţei dl I.Cebanu timp de trei luni a folosit contrar destinaţiei 300,0 mii dol.SUA (prevăzuţi pentru transferarea în bugetul ONU ca cotă de participare a RM), virîndu-i la un cont de depozit. Pe conturile bancare ale Reprezentanţei n-a fost luată la intrări dobînda bancară calculată la suma depozitată. Actualul conducător al misiunii dl I.Botnaru, din suma de 1777,0 mii dol.SUA, primită pentru aceleaşi scopuri, n-a transferat la contul ONU suma de 22,3 mii dol.SUA, utilizînd-o contrar destinaţiei din septembrie 1999 pînă în octombrie 2000. Din luna august 1998 toate operaţiunile bancare ale misiunii sînt efectuate numai cu semnătura dlui I.Botnaru, încălcîndu-se astfel prevederile Legii contabilităţii. La Ambasada RM în Turcia (ex-ambasador dl I.Botnaru, actualul ambasador dl T.Angheli) au fost efectuate supracheltuieli de mijloace bugetare în sumă de 124,0 mii dol.SUA şi s-au cheltuit contrar destinaţiei 79,0 mii dol. SUA. Actualul ambasador dl T.Angheli, profitînd de lipsa de control din partea ordonatorului principal de credite al MAE, iar în unele cazuri - şi cu susţinerea tacită a acestuia, a comis unele încălcări ale legislaţiei în vigoare ce reglementează activitatea financiară a misiunilor diplomatice. Astfel, au fost angajate şi remunerate din contul resurselor bugetare cu suma de 15,3 mii dol. SUA persoane în funcţii neprevăzute de statele de personal (dl I.Botnaru şi-a permis cheltuieli analogice în sumă de 23,5 mii dol. SUA). În lipsa mijloacelor financiare prevăzute de devizele de cheltuieli aprobate, din mijloacele consulare obţinute de ambasadă (fără luarea acestora la intrări prin casa ambasadei) a fost procurat un automobil "Volvo" în valoare de 26,0 mii dol.SUA, care n-a fost înregistrat ca fiind al ambasadei, ci pe numele unei persoane fizice (dl Gh.Avornic, secretarul II al ambasadei). Ambasada a utilizat peste normativele prevăzute de legislaţia în vigoare şi contrar destinaţiei mijloace bugetare în sumă totală de 65,6 mii dol. SUA. După intrarea în vigoare a noilor tipuri de paşapoarte, MAE a eliberat 1579 de paşapoarte pentru străinătate de tip vechi (ale fostei URSS), care n-au fost luate la evidenţă, inclusiv 792 paşapoarte - firmei "Grant" S.A. - 001 (conducător Gh.Lefter), cu permisiunea fostului viceministru dl A.Dănilă, pentru plecarea la lucru în Emiratele Arabe Unite. Ministerul Sănătăţii n-a stins datoriile creditoare formate la începutul anului din contul finanţării alocate pe a.2000. Astfel, la sfîrşitul a.2000 datoriile creditoare neacoperite ale instituţiilor ocrotirii sănătăţii finanţate de la bugetul de stat au constituit suma de 13,8 mil.lei. Unele instituţii din subordinea ministerului au achitat serviciile comunale pentru întreţinerea spaţiului nelocuibil dat în arendă din contul mijloacelor bugetare. Totodată, plata încasată de la arendaşi n-a fost îndreptată la restabilirea cheltuielilor bugetare, ci înregistrată la veniturile mijloacelor speciale. În aşa mod au fost dezafectate mijloace bugetare în sumă de 322,7 mii lei, inclusiv Spitalul Clinic de Psihiatrie - 237,6 mii lei; Spitalul Clinic Republican de Traumatologie şi Ortopedie - 64,5 mii lei etc. La Centrul Republican de Transfuzie a Sîngelui în a.1999 şi trimestrul I al a.2000 s-au efectuat cheltuieli nejustificate în sumă de 75,4 mii lei. Ministerul Educaţiei şi ştiinţei (MEŞ) n-a stins din contul finanţării alocate pe a.2000 datoriile creditoare formate în anii precedenţi, al căror sold la 01.01.2001 a constituit 25,0 mil.lei. Controalele efectuate la instituţiile subordonate MEŞ au depistat cheltuieli neargumentate în sumă de 729,4 mii lei şi diminuarea impozitelor cu 127,9 mii lei. Mai multe instituţii de învăţămînt au dezafectat mijloace bugetare la achitarea serviciilor comunale pentru spaţiile date în arendă sau chirie, fără restabilirea lor ulterioară din contul arendaşilor, în sumă de 71,4 mii lei (Institutul Naţional de Educaţie - 40,7 mii lei; Liceul-internat republican cu profil sportiv - 23,0 mii lei; şcoala Profesională Polivalentă - 7,7 mii lei). S-au admis cheltuieli de mijloace speciale în sumă de 177,7 mii lei, fără aprobarea devizelor suplimentare. Departamentul tineret şi sport din cadrul MEŞ în anii 1999-2000 a admis efectuarea cheltuielilor de deplasare în sumă de 171,9 mii lei, fără documente justificative. Universitatea Tehnică a Moldovei în prima jumătate a anului 2000, contrar destinaţiei, din mijloacele speciale acumulate de la plata pentru cămin, a procurat un autoturism tip VAZ în valoare de 45,4 mii lei, mobilier pentru blocul de studii şi hotel. La Universitatea de Stat din Moldova (USM) se admit multiple cazuri de utilizare contrar destinaţiei a mijloacelor speciale acumulate de la pregătirea specialiştilor. Astfel, în a.1999 în aşa mod s-au cheltuit mijloace speciale în sumă de 2,9 mil.lei, inclusiv pentru procurarea Bazei de odihnă "Păduricea Verde" - 1,2 mil.lei, procurarea utilajului pentru tipografie - 1,6 mil. lei şi pentru construcţia blocului de studii al S.R.L. "Academia de Drept" (instituţie de învăţămînt afiliată USM) - 0,1 mil.lei. Pe lîngă USM funcţionează un şir de aşa-numite "instituţii de învăţămînt afiliate", pentru întreţinerea cărora neîntemeiat sînt imobilizate resurse financiare publice, deşi acestea sînt persoane juridice independente şi trebuie să-şi finanţeze activitatea din veniturile proprii. Astfel, numai prin intermediul S.R.L. "Academia de Drept" pe parcursul anilor 1999-2000 au fost imobilizate resurse financiare publice în mărime de la 1,0 mil.lei pînă la 1,4 mil.lei. Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului (MMAT) în anul 2000 a admis formarea datoriilor creditoare neacoperite cu resurse financiare în sumă de 1,8 mil.lei. În cadrul unor subdiviziuni ale MMAT s-au efectuat supracheltuieli la unele articole de finanţare. Din cauza nestabilirii limitelor la convorbirile telefonice, colaboratorii aparatului central al ministerului au efectuat convorbiri telefonice internaţionale nelegate de îndeplinirea atribuţiilor funcţionale, supracheltuindu-se astfel 148,0 mii lei. O parte din cheltuielile de întreţinere a aparatului central al ministerului sînt acoperite din contul mijloacelor speciale ale întreprinderii subordonate - Direcţia de Gospodărire. Astfel, au fost efectuate cheltuieli în mărime de 421,0 mii lei, în timp ce întreprinderea nominalizată n-are posibilităţi financiare să-şi acopere datoriile creditoare proprii. La situaţia din 01.04.2001, Direcţia de Gospodărire avea datorii în sumă de 384,0 mii lei. Nu este respectată legislaţia în vigoare privind formarea şi utilizarea Fondului Ecologic Naţional. O parte din mijloacele financiare, care, conform legislaţiei în vigoare, sînt stabilite ca surse de formare a Fondului Ecologic Naţional, neîntemeiat, în baza unor hotărîri ale Guvernului, sînt utilizate ca surse de formare a mijloacelor speciale, gestionate în cadrul MMAT. Din mijloacele acestui fond, în lipsa devizului aprobat, au fost procurate 4 autovehicule în valoare de 153,0 mii lei. Încălcîndu-se prevederile Regulamentului privind fondurile ecologice, 70 la sută din resursele acumulate în aceste fonduri n-au fost utilizate pentru finanţarea activităţilor de implementare a programelor naţionale de acţiuni în domeniul protecţiei mediului, fiind folosite în aceste scopuri doar 2,2 mil.lei (din 3,8 mil.lei), sau 58,4 la sută, adică contrar destinaţiei s-au utilizat 1,6 mil.lei. La Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare (MAIP) au fost admise supracheltuieli în mărime de 11,9 mil.lei şi formate datorii creditoare, neacoperite cu resurse financiare la finele a.2000, în sumă de 19,0 mil.lei. Aparatul central al ministerului a efectuat supracheltuieli pentru arendarea şi întreţinerea mijloacelor de transport în sumă de 82,0 mii lei, pentru stabilirea adaosurilor şi suplimentelor la 16 unităţi de personal (care efectuau deservirea tehnică şi asigurau activitatea aparatului central) la nivelul funcţionarilor publici - 48,0 mii lei. La cererea MAIP, Ministerul Finanţelor, în baza prevederilor actelor legislative, a micşorat cheltuielile operaţionale pentru măsurile antiepizootice, deservirea agrochimică şi exploatarea sistemului de irigaţie, majorînd cheltuielile pentru întreţinerea aparatului central al ministerului cu 888,0 mii lei, inclusiv pentru retribuirea muncii - cu 104,5 mii lei. Din mijloacele speciale ale serviciului veterinar din cadrul MAIP s-au cheltuit contrar destinaţiei 329,0 mii lei, din care 120,0 mii lei - pentru procurarea unui apartament. Pînă la finele controlului statutul apartamentului n-a fost determinat şi acesta n-a fost luat la intrări în evidenţa contabilă. Serviciul antigrindină din cadrul MAIP la achitarea serviciilor comunale pentru spaţiul nelocuibil dat în arendă a efectuat cheltuieli bugetare în sumă de 201,4 mii lei, fără restabilirea ulterioară a acestora. Ministerul Culturii la finele anului 2000 a format datorii creditoare (neacoperite cu resurse financiare) în mărime de 2,1 mil.lei. Ca şi în cazul MAIP, Ministerul Finanţelor, la cererea Ministerului Culturii, a efectuat modificări ale planurilor de finanţare, în rezultatul cărora au fost micşorate alocaţiile pentru finanţarea activităţii unor întreprinderi din subordine, totodată majorîndu-se cheltuielile pentru întreţinerea aparatului central cu 372,3 mii lei, inclusiv cheltuielile pentru retribuirea muncii colaboratorilor aparatului central - cu 284,2 mii lei. La 01.01.2001, prin majorarea nejustificată a datoriilor debitoare, au fost imobilizate resurse bugetare în sumă de 765,0 mii lei, inclusiv în decontările cu întreprinderile din sectorul electroenergetic - 685,0 mii lei. Încălcîndu-se Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, n-au fost reflectate la majorarea finanţării ministerului datoriile creditoare cu termenele expirate în sumă de 183,0 mii lei. Ministerul ratează sume considerabile de venituri necesare pentru finanţarea activităţii instituţiilor din ramura culturii prin neîncasarea în măsură deplină a plăţilor de la darea în arendă a patrimoniului aflat în gestiune. La încheierea contractelor de arendă n-a fost studiată solvabilitatea arendaşilor, din care cauză unii dintre aceştia nu achită timp îndelungat datoriile pentru arendă, formînd datorii debitoare enorme, după ce reziliază în mod unilateral contractele încheiate. Astfel, firma "Intercapital" a rămas datoare Muzeului Naţional de Arte Plastice cu140,0 mii lei; S.R.L. "Tevas" faţă de Universitatea de Stat a Artelor - cu 38,3 mii lei; S.R.L. "Monte-Nelly" faţă de Filarmonica Naţională - cu 151,4 mii lei (după ce S.R.L. "Monte-Nelly", în baza permisiunii fostului director D.Josan, a stins o parte a datoriei sale faţă de Filarmonică în mărime de 179,5 mii lei - costul lucrărilor de construcţie, efectuate pentru necesităţile proprii, inclusiv 65,4 mii lei - prin majorarea neîntemeiată a acestuia); întreprinderea mixtă "UNI-96" faţă de Î.S. "Moldova-Concert" - cu 132,1 mii lei. În majoritatea cazurilor nu se aplică arendaşilor sancţiunile financiare prevăzute de legislaţie. În urma efectuării unei tranzacţii de achitări reciproce între Ministerul Finanţelor, Ministerul Culturii, Editura de Stat "Cartea Moldovei" şi Î.M "Stimold" S.R.L., conform unor documente neveridice, ultimei neîntemeiat i-au fost stinse datoriile faţă de bugetul de stat în sumă de 500,0 mii lei. Ulterior datoria Î.M "Stimold" S.R.L. a fost preluată de Î.M. "TPL Group" S.R.L., care, după utilizarea timp îndelungat a banilor publici în circuitul său, a rambursat 360,0 mii lei, iar suma de 140,0 mii lei n-a fost achitată pînă la 01.04.2001. Faţă de Î.M "Stimold" S.R.L. şi Î.M. "TPL Group" S.R.L. n-au fost aplicate sancţiuni financiare în mărime de 163,8 mii lei. Analogic nu s-au aplicat sancţiuni financiare în sumă de 42,2 mii lei şi faţă de Grupul Editorial "Litera" A.V.N. S.R.L. pentru neonorarea obligaţiunilor contractuale. La instituţiile subordonate ministerului au fost depistate cheltuieli nelegitime în sumă de 51,2 mii lei şi diminuarea impozitelor în sumă de 16,4 mii lei. Ministerul Finanţelor, la finanţarea cheltuielilor pe anii 1999-2000, încălcînd prevederile Legii bugetului anual, a alocat Serviciului Silvic de Stat (SSS) mijloace bugetare în sumă de 4,1 mil. lei, în lipsa comenzii de stat în silvicultură - condiţia de bază pentru alocarea acestor mijloace. Conducerea SSS, în lipsa controlului respectiv din partea Ministerului Finanţelor, din mijloacele primite pentru comanda de stat 1,3 mil. lei i-a utilizat pentru întreţinerea aparatului central al SSS, adică contrar destinaţiei. La fosta Companie de Asigurări "ASITO" S.A. (actualmente CIA "QBE-ASITO" S.A.) a fost efectuat controlul asupra utilizării patrimoniului de stat aflat în gestiunea economică a acesteia, precum şi asupra utilizării finanţelor publice alocate din bugetul de stat pentru indexarea primelor de asigurare plătite de populaţie, în urma căruia s-au depistat încălcări ale actelor normative în vigoare. Astfel, din resursele financiare publice în sumă de 26,3 mil. lei, destinate indexării primelor de asigurare ale populaţiei, s-au utilizat contrar destinaţiei 2,6 mil.lei, din care 1,6 mil.lei neîntemeiat au fost incluşi în veniturile operaţionale ale CA "ASITO" S.A. Din vina Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Afacerilor Interne, statul a suportat cheltuieli nejustificate (neprevăzute de legislaţia în vigoare) în mărime de 0,5 mil.lei, prin includerea CA "ASITO" S.A. în decontările cu colaboratorii MAI la plata primelor de asigurare obligatorie. Conform legislaţiei în vigoare, plata acestor prime de asigurare trebuia să fie efectuată direct de Ministerul Finanţelor, în baza încheierii Serviciului Supraveghere de Stat a Asigurărilor. La dispoziţia CA "ASITO" S.A. neîntemeiat a rămas suma de 197,0 mii lei, obţinută de la utilizarea în circuitul companiei a unui ajutor financiar al statului, destinat indexării primelor de asigurare, şi care n-a fost reflectată în evidenţa contabilă. În total, la momentul de faţă în circuitul CIA "QBE-ASITO" S.A. sînt imobilizate resurse financiare publice în mărime de 3,3 mil.lei. În anul 2000 au admis supracheltuieli faţă de limitele aprobate şi autorităţile publice abilitate prin lege cu dreptul de control asupra utilizării corecte şi la destinaţie a resurselor bugetului de stat. Astfel, Ministerul Finanţelor, împreună cu structurile din subordine (Departamentul Control Financiar şi Revizie, Serviciul Fiscal de Stat, Departamentul Controlului Vamal), au admis supracheltuieli în sumă de 11,2 mil.lei, formînd datorii creditoare la finele anului în mărime de 7,0 mil.lei. Unele autorităţi publice centrale în anul 2000 au admis supracheltuieli faţă de limitele aprobate prin Legea bugetului pe anul respectiv în sumă totală de 59,2 mil.lei. Neachitînd costul mărfurilor şi serviciilor prestate de unii agenţi economici în sumă de 234,1 mil.lei, autorităţile publice centrale au admis totodată imobilizarea resurselor bugetului de stat prin plăţi efectuate în prealabil, fără a primi în termenele stabilite mărfurile şi serviciile, formînd astfel datorii debitoare în sumă totală de 243,0 mil.lei. Încălcări de ordin financiar au fost stabilite şi în activitatea organelor supreme ale puterii de stat. Pentru întocmirea planurilor de finanţare a investiţiilor capitale de la bugetul de stat pînă în prezent nu este elaborat un sistem bine determinat de selectare (în condiţii unice şi echitabile pentru toate structurile) şi includere în acestea a obiectelor concrete. La elaborarea acestor planuri nu se iau în consideraţie necesităţile prioritare ale statului, iar propunerile înaintate nu sînt bazate pe argumentările tehnico-economice respective şi executarea reală a lucrărilor, pe evaluarea tehnico-financiară a costului total şi mărimea cheltuielilor anuale pe fiecare tip de investiţie. c) Formarea şi administrarea bugetelor administrativ-teritoriale Prin intermediul camerelor de conturi teritoriale şi aparatului central al Curţii de Conturi, după introducerea modificărilor în Legea privind Curtea de Conturi, au fost efectuate controale privind formarea şi executarea bugetelor autorităţilor publice locale de diverse niveluri. Volumul total al veniturilor şi cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, conform Raportului anual al Ministerului Finanţelor, a fost aprobat (ţinîndu-se cont de rectificări) în sumă a cîte 1367,8 mil.lei, executate fiind: partea de venituri - în mărime de 1429,45 mil.lei (104,5%), iar partea de cheltuieli - în mărime de 1388,0 mil.lei (101,5%). Suma transferurilor din bugetul de stat pe a.2000, pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale, a fost prevăzută în mărime de 395,2 mil.lei, care a fost transferată integral. Totodată, la 01.01.2001, autorităţile administraţiei publice locale datorau bugetului de stat circa 269 mil.lei pentru împrumuturile acordate din bugetul de stat şi din contul celor externe, achitînd pe parcursul anului doar 0,7 mil.lei. Paralel cu aceasta, pe parcursul anului de gestiune, în baza Legii pentru rectificarea bugetului pe anul 2000 nr.1410-XIV din 08.12.2000, au fost anulate datorii ale autorităţilor administraţiei publice locale la împrumuturi contractate în anii 1994-1998 în sumă totală de 263 mil.lei, ele fiind preluate de către stat. De asemenea au fost preluate de către stat datoriile autorităţilor publice locale pentru resursele energetice în sumă de 136,5 mil.lei. Controalele efectuate de Curtea de Conturi au depistat încălcări la planificarea şi încasarea resurselor financiare în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, la efectuarea cheltuielilor de mijloace financiare din aceste bugete, în relaţiile dintre bugetele autorităţilor de nivelul întîi cu bugetul de stat şi bugetele unităţilor teritoriale, la angajarea creditelor pentru acoperirea decalajului temporar dintre părţile de venituri şi cheltuieli, la menţinerea echilibrului bugetar etc. Bugetul judeţului Bălţi, pentru anul 2000, fiind aprobat la venituri şi cheltuieli în mărime a cîte 157207,5 mii lei, a fost executat la venituri doar în sumă de 145695,1 mii lei (92,8 %) şi la cheltuieli - în sumă de 141814,9 mii lei (90,2 %) sau, respectiv, cu 11,3 mil.lei şi 15,4 mil.lei mai puţin. Consiliul judeţean Bălţi (N.Chirilciuc), Direcţia generală finanţe (V. Sorocean), Primăria municipiului Bălţi (V.Morev), primăriile unui şir de oraşe şi comune n-au asigurat în măsura deplină executarea bugetelor administrativ-teritoriale atît la venituri, cît şi la cheltuieli. Astfel, în bugetul judeţului n-au fost asigurate încasările de la taxa pe valoarea adăugată în sumă de 6014,6 mii lei (55,4%), impozitul pe venitul din salariu - 2536,0 mii lei (11%), impozitul funciar - 1674,1 mii lei (6%), impozitul pe bunurile imobiliare - 819,9 mii lei (19,5%), taxa pentru folosirea drumurilor - 281,0 mii lei (15,3%), taxele şi plăţile administrative - 896,6 mii lei (13,2%). Bugetul municipiului Bălţi, în anul 2000, la venituri a fost executat în sumă de 33507,9 mii lei (94,2%), la cheltuieli - în mărime de 30533,0 mii lei (85,9 %), iar bugetele oraşelor au fost executate la venituri în sumă de 11520,8 mii lei (98,3%) şi la cheltuieli - în mărime de 9187,7 mii lei (80%). Totodată, 3 oraşe (din 6) n-au asigurat pe deplin veniturile preconizate (Glodeni, Singerei, Biruinţa). Bugetele comunelor la venituri au fost îndeplinite în sumă de 36135,2 mii lei (95,5%) şi la cheltuieli - 32645,0 mii lei (86,3%). N-au asigurat veniturile preconizate cu 4562,3 mii lei 42 de primării. Cel mai redus nivel de încasare a veniturilor s-a înregistrat în s.Răuţel - 50%, s.Obreja Veche - 51%,s. Işcălău - 55%, s. Pînzăreni - 58%, s. Bocani - 50% etc. Ordonatorul principal de credite al bugetului judeţean şi şeful Direcţiei generale finanţe a judeţului Bălţi, nerespectînd prevederile Legii privind finanţele publice locale nr.491-XIV (Legea nr.491-XIV), n-au asigurat menţinerea echilibrului bugetar, admiţînd formarea unui deficit bugetar în mărime de 4529,1 mii lei. În anul 2000, bugetul judeţului Bălţi a beneficiat de mijloace financiare în mărime de 44760,0 mii lei, alocate din bugetul de stat în formă de transferuri pentru susţinerea financiară a teritoriilor, însă la repartizarea acestora nu s-a respectat echilibrul bugetar, afectîndu-se bugetele locale, în folosul bugetului judeţean. În consecinţă, bugetul judeţean a folosit cu 1236,3 mii lei mai mult din contul micşorării transferurilor a 3 oraşe cu 613,7 mii lei şi a 11 comune cu 622,6 mii lei. Încălcînd prevederile Legii nr.491-XIV, Direcţia generală finanţe a afectat abuziv 82 de bugete locale, efectuînd cheltuieli suplimentare în mărime de 123,0 mii lei din contul alocaţiilor bugetului de stat destinate achitării datoriilor formate în anul 1999. În pofida îndeplinirii complete a obligaţiunilor bugetului de stat faţă de bugetul judeţului Bălţi, n-a fost respectată alocarea transferurilor bugetelor locale, conform repartizării lunare. La executarea bugetului judeţului Bălţi, pînă la aprobarea bugetului pe anul 2000, cu încălcarea Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.96 şi Legii nr.491-XIV, Consiliul judeţean n-a alocat bugetelor locale 11466,0 mii lei, din care transferuri - de 5402,0 mii lei. Încălcîndu-se prevederile legilor nominalizate, s-a admis utilizarea contrar destinaţiei a transferurilor alocate din bugetul de stat în sumă de 1305,0 mii lei. Bugetul judeţului Bălţi, la 01.01.2000, deşi datora pentru creditele primite de la băncile comerciale 6975,0 mii lei, în anul 2000 mai angajează credite financiare în sumă de 3879,0 mii lei. Volumul total al cheltuielilor bugetului în anul 2000 pentru achitarea creditelor şi a dobînzii a constituit 8982,6 mii lei, sau 18 la sută din veniturile proprii preconizate, încălcîndu-se astfel prevederile legale privind limitarea angajării creditelor nu mai mult de 5% din veniturile proprii. În lipsa hotărîrii Consiliului judeţean, de la BCA "Banca Socială", conform contractului, pentru bugetul jud.Bălţi a fost primit un credit în suma de 1500,0 mii lei, cu o dobîndă de 32 % anual. În anul 2000, Direcţiei ocrotirii sănătăţii a judeţului Bălţi i-a fost majorat planul de cheltuieli de mijloace bugetare cu 1870,9 mii lei, iniţial fără existenţa surselor reale pentru acoperirea lor, indicaţia surselor de finanţare concretizîndu-se după efectuarea reală a cheltuielilor. Datoriile creditoare ale bugetului judeţului Bălţi, la 01.01.2001, au constituit 64951,2 mii lei, mărindu-se cu 10248,7 mii lei (119%) comparativ cu 01.01.2000 (la salariu - 15432,7 mii lei; la bugetul asigurărilor sociale de stat - 22933,6 mii lei; achitarea pentru mărfuri şi servicii - 19651,9 mii lei etc.). La 01.01.2001, din bugetul judeţean erau imobilizate 3907,5 mii lei, astfel formînd datorii debitoare, din care lipsuri şi furturi ale valorilor materiale - de 695,4 mii lei (18%). La Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport şi Direcţia ocrotirii sănătăţii din suma totală a datoriilor debitoare - 75,8 mii lei sînt nerambursabile, iar datoria în mărime de 249,6 mii lei este cu termenul expirat. Nerespectînd prevederile Legii nr.491-XIV, Direcţia generală finanţe a judeţului Bălţi, în lipsa hotărîrii Consiliului judeţean şi fără aprobarea cheltuielilor, a achitat sub formă de plată preventivă (4 luni) 700,0 mii lei pentru gazificarea spitalului judeţean. Neîntemeiat din contul bugetului judeţean s-a efectuat gazificarea clădirii Consiliului judeţean, cheltuindu-se 1567,1 mii lei, în timp ce Legea cu privire la gaze prevede că cheltuielile pentru dezvoltarea reţelei se efectuează din contul furnizorilor de gaze. Cu încălcarea Legii privind fondul rutier, contrar destinaţiei au fost utilizate 356,4 mii lei din defalcările taxei pentru folosirea drumurilor, (construcţia podului plutitor la kilometrul 73 al şoselei Lipcani - Costeşti în s. Duruitoarea - 333,3 mii lei şi reparaţia terenului din faţa clădirii Consiliului judeţean - 23,1 mii lei). Contrar Hotărîrii Guvernului nr.680 din 22.07.99 "Cu privire la organigrama şi statele-tip ale aparatului, direcţiilor şi secţiilor Consiliului judeţean", numărul angajaţilor subdiviziunilor Consiliului judeţean depăşeşte numărul normativ de state cu 37 de unităţi, cheltuielile anuale pentru întreprinderea lor constituind 300,4 mii lei. În anul 2000, conducerea Consiliului judeţean a practicat achitarea datoriilor pentru resursele energetice şi apă nu direct furnizorilor, dar prin intermediul structurilor comerciale (V. Tonciuc a semnat 4 contracte pentru 2905,1 mii lei, N. Chirilciuc - 9 contracte - pentru 4635,7 mii lei, acestea fiind contrasemnate de dl V. Sorocean). Ca rezultat, creanţele către S.A. "RED-Nord" şi Direcţia "Apă-Canal" în sumă de7540,8 mii lei au fost transmise la 5 agenţi economici: S.A. "Vimocios" (fondatori O. Chirilciuc, I. Iliev, V. Maimescu) - 4288,0 mii lei, S.R.L. "Porelandia" (fondatori I. Iliev, V. Maimescu) - 747,7 mii lei, S.A. "Iulanro" (fondatori N. Chiriliciuc, S. Chirilciuc) - 100,0 mii lei, S.A. "Sfinx - Impex" - 805,1 mii lei şi S.R.L. "Elan - Gaz" - 1600,0 mii lei. Bugetul judeţului Ungheni, pentru anul 2000, a fost aprobat cu precizări la venituri şi cheltuieli în sumă de 81720,8 mii lei, executarea fiind doar de 77244,9 mii lei (94,5 %), veniturile proprii constituind 40,4 la sută din totalul preconizat. N-a fost colectat pe deplin impozitul pe venit - 122,9 mii lei, impozitul funciar - 3392,0 mii lei, impozitul pe bunurile imobile - 187,9 mii lei. Contrar Legii nr.491-XIV, în bugetul judeţean n-au fost acumulate mijloace de la taxa de stat pentru examinarea în instanţele judecătoreşti - 180,2 mii lei (atribuite bugetului municipiului Ungheni - 50,8 mii lei, bugetelor oraşelor - 66,0 mii lei, bugetelor comunelor - 63,4 mii lei), de la impozitul pentru folosirea resurselor naturale - 122,7 mii lei (atribuite bugetului municipiului Ungheni - 51,8 mii lei, bugetelor oraşelor - 19,3 mii lei şi bugetelor satelor - 51,6 mi lei). La executarea bugetului judeţului pe anul 2000 n-au fost respectate prevederile Legii nr.491-XIV, formîndu-se un deficit bugetar de 609,9 mii lei. Din lipsa controlului din partea Direcţiei generale finanţe (dna E.Slivca), pe unele grupuri principale au fost admise supracheltuieli în sumă de 2423,0 mii lei (serviciile de stat cu destinaţie generală -909,5 mii lei, gospodăria drumurilor - 733,2 mii lei, asigurarea socială - 236,3 mii lei, cultură - 194,5 mii lei şi pe alte grupuri - 349,5 mii lei). Incorect au fost atribuite cheltuielile pentru necesităţile diferitor ramuri - 156,4 mii lei. Consiliul judeţean, Direcţia generală finanţe au încălcat prevederile Legii nr.491-XIV, constituind fondul de rezervă în mărime de peste 2 la sută din volumul cheltuielilor bugetului, ori cu 10,4 mii lei mai mult. Direcţia generală finanţe n-a respectat prevederile Legii 847-XIII şi Legii privind finanţele publice locale. Pînă la aprobarea Legii bugetului pe anul 2000, n-a fost aplicat principiul 1/12 parte a transferurilor de susţinere financiară a teritoriilor, fiind aplicat un principiu neechitabil de alocare a transferurilor. Pentru întreţinerea drumurilor, din bugetul judeţean s-au transferat cu 126,9 mii lei mai mult decît mijloacele încasate de la taxele pentru folosirea drumurilor, din cauza necoordonării cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor a listei obiectelor de construcţie şi reparaţie, precum şi în lipsa documentelor justificative ale lucrărilor îndeplinite. În anul 2000, Direcţia generală finanţe, în contradicţie cu Legea nr.491-XIV, a acordat împrumuturi la 27 de primării care aveau datorii nerambursate la împrumuturile angajate anterior. Concomitent, la alocarea împrumuturilor de către Direcţia generală finanţe şi primării nu s-a respectat limita de 5 la sută din totalul veniturilor proprii anuale, satelor şi oraşelor alocîndu-li-se cu 1085,5 mii lei mai mult faţă de prevederile legale. Consiliul judeţean Ungheni, Direcţia generală finanţe n-au luat măsurile cuvenite pentru stingerea datoriilor. La 01.01.2001, datoriile debitoare ale bugetului judeţului constituiau 9772,0 mii lei, iar cele creditoare - 44121,0 mii lei (47,7 la sută din bugetul judeţean). Contrar prevederilor Legii bugetului pe anul 2000, prin intermediul unor persoane terţe, au fost efectuate achitări reciproce ale datoriilor pentru resurse energetice şi termice în valoare de 2415,0 mii lei (S.A. "Sfinx-Impex" - 500 mii lei, S.R.L. "Poteca" - 1100 mii lei, S.R.L. "Argos" - 815 mii lei). Toate contractele privind stingerea datoriilor la resursele energetice au fost încheiate în sume mai mari decît datoriile reale existente şi fără acte de verificare. Prin actul de cesiune, S.A. "Sfinx-Impex" i-au fost cesionate datoriile instituţiilor bugetare la resurse energetice cu 213,4 mii lei mai mult decît datoriile reale, S.R.L. "Argos"- cu 312,1 mii lei mai mult şi Companiei "Energoresurse"- cu 198,9 mii lei mai mult. Nerespectînd Legea nr.491-XIV, autorităţile judeţene, la realizarea contractului de vînzare-cumpărare nr. 260 încheiat cu S.R.L. "Poteca" în favoarea Reţelelor termice Ungheni, au dezafectat mijloace bugetare în sumă de 343,2 mii lei pe un termen ce depăşeşte 15 luni calendaristice. Centrul de medicină diagnostică a plătit în prealabil S.A. "Comgaz Plus" 100 mii lei, iar spitalul judeţean Ungheni - 400 mii lei, fără contract, pe un termen de 3,5 luni, ceea ce contravine Legii nr. 491-XIV. Bugetului judeţean i-au fost aduse prejudicii directe de 143,7 mii dolari SUA în urma neonorării obligaţiunilor contractate dintre fostul Comitet executiv al raionului Ungheni şi S.R.L. "Clas-S". Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport a acordat, în lipsa contractului, mijloace băneşti în sumă de 200 mii lei, pe un termen ce depăşeşte 30 zile S.R.L. "Transpolar", iar Direcţia sănătate publică - S.R.L. "Canotier" - 43,6 mii lei, Reţelelor termice Ungheni - 109,4 mii lei. Executînd indicaţiile incorecte ale Direcţiei generale finanţe, instituţiile finanţate au încălcat prevederile Hotărîrii Guvernului nr.139 din 09.02.98 "Cu privire la salarizarea funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică ce asigură funcţionarea autorităţilor publice în baza Reţelei tarifare unice", admiţînd supracheltuieli în sumă de 74,1 mii lei. Bugetul judeţului Chişinău, pentru anul 2000, aprobat şi precizat la venituri în sumă de 118114,3 mii lei, a fost executat la nivel de 101 la sută, constituind la venituri 119728,0 mii lei, inclusiv 75687,1 mii lei - transferuri de la bugetul de stat (cu 5 la sută - 3693,6 mii lei mai mult decît a fost prevăzut). Astfel, executarea părţii de venituri peste 100% a fost asigurată din contul transferurilor de la bugetul de stat fără includerea în plan. Veniturile proprii ale judeţului constituie 44041,8 mii lei, sau 36,8 la sută din volumul total al bugetului consolidat. La un nivel scăzut s-a încasat taxa pe valoarea adăugată - 66 la sută, taxa de folosire a drumurilor - 69 la sută. Restanţele la plăţile în buget, la situaţia din 01.01.2001, constituie 36450,6 mii lei inclusiv la impozitul pe proprietate - 19188,6 mii lei, taxa pe valoarea adăugată - 10327,2 mii lei etc. În contradicţie cu prevederile Legii bugetului pe anul 2000, judeţului i-au fost alocate transferuri cu destinaţie specială în sume mai mari cu 31,6 mii lei decît volumele lucrărilor executate, care au rămas neutilizate la 01.05.2001. Ordonatorii de credite, în contradicţie cu legislaţia în vigoare, nu respectă limitele de cheltuieli prevăzute în buget. Contrar prevederilor Legii nr.491-XIV, pe unele grupuri s-au admis supracheltuieli: serviciile de stat cu destinaţie generală - în sumă de 276,5 mii lei; gospodăria comunală şi de exploatare a fondului de locuinţe - 118,3 mii lei; cheltuieli neatribuite la alte grupuri principale - 168,6 mii lei etc. N-au fost respectate limitele de buget şi pe articolele clasificaţiei bugetare. La retribuirea muncii prevederile bugetare au fost depăşite cu 4125,3 mii lei, contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat - cu 1408,3 mii lei, mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate - cu 157,2 mii lei, ajutoare unice acordate populaţiei - cu 35,0 mii lei, procurarea de utilaj şi obiecte de folosinţă îndelungată - cu 110,1 mii lei. La executarea devizelor de cheltuieli: pe aparatul Consiliului judeţean; Direcţiile: cultură; învăţămînt; sănătate; Primăria Străşeni n-au fost respectate limitele de cheltuieli, admiţîndu-se supracheltuieli. Conducerea Consiliului judeţean (dl V.Braga) şi Direcţia generală finanţe (dna V.Manoli), pe parcursul anului 2000, au alocat împrumuturi bugetelor locale de la bugetul judeţean în sumă totală de 7156,3 mii lei, depăşind cu 4850,3 mii lei limita prevăzută de Legea nr.491-XIV. Pe parcursul anului de gestiune, în bugetul judeţean au fost rambursate doar 2755,0 mii lei. Datoria totală la împrumuturile primite în anii 1999-2000 de către unităţile administrativ-teritoriale de la bugetul judeţean, la 01.01.2001, a constituit 12756,5 mii lei. În anul 2000, datoriile debitoare s-au mărit de la 2625,5 mii lei pînă la 5285,4 mii lei (energia termică - cu 847,8 mii lei, gaze - cu 700,6 mii lei, combustibil - cu 513,9 mii lei, energia electrică - cu 242,7 mii lei etc). Bugetul judeţului Orhei, pentru anul 2000, a fost stabilit la venituri şi cheltuieli în sumă de 101442,2 mii lei. Autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale şi ordonatorii principali de credite n-au întreprins măsurile necesare pentru executarea bugetului judeţului pe anul 2000. Partea de venituri a bugetului judeţului Orhei a fost executată la nivel de 97,2 la sută (98630,6 mii lei), inclusiv transferurile din bugetul de stat în mărime de 56309,5 mii lei, sau 57,1 la sută. Consiliul judeţean (dl A.Globa), Direcţia generală finanţe (dl G.Roşca) n-au ţinut o evidenţă strictă a cheltuielilor. Prevederile Legii nr.491-XIV nu s-au respectat în măsură deplină, pe unele grupuri de cheltuieli ale bugetului judeţean s-au admis supracheltuieli. Astfel, pe grupurile: "Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională" s-au supracheltuit 20,2 mii lei, "Gospodăria drumurilor" - 20,2 mii lei, "Complexul pentru combustibil şi energie" - 325,5 mii lei, "Alte cheltuieli" - 353,1 mii lei (nefiind aprobate, cheltuielile pentru plata dobînzilor au constituit 225,5 mii lei). Contrar prevederilor Legii nr.491-XIV, la spitalul judeţean din mijloacele speciale au fost efectuate cheltuieli neprevăzute în deviz. Astfel, la articolul "Procurarea de utilaj şi de obiecte de folosinţă îndelungată atribuite la categoria de fonduri fixe" s-au admis supracheltuieli în sumă de 29,8 mii lei. La spitalul de sector Rezina la articolul "Reparaţii curente ale clădirilor şi încăperilor" supracheltuielile au constituit 40,4 mii lei, iar la articolul "Rechizite de birou, materiale şi obiecte de uz gospodăresc" - 20,8 mii lei. Consiliul judeţean şi Direcţia generală finanţe n-au întreprins măsurile necesare de micşorare a datoriilor debitoare, imobilizînd la 01.01.2001 - 2472,6 mii lei, cu 1165,4 mii lei mai mult decît la 01.01.2000. Datorii debitoare s-au înregistrat: la energia electrică - în sumă de 212,2 mii lei, gaze - 55,7 mii lei, energia termică - 819,2 mii lei, combustibil - 67,7 mii lei, cheltuieli pentru reparaţii - 633,6 mii lei etc. Executîndu-se Hotărîrea Guvernului nr.944 din 19.09.2000 "Privind unele măsuri neordinare de restructurare a unor datorii ale întreprinderilor sectorului electroenergetic", s-au format datorii debitoare: la spitalul judeţean Orhei - în sumă de 22,6 mii lei, la spitalul de sector Rezina - de 157,1 mii lei. Datoria la împrumuturile primite în anii 1999-2000, la 01.01.2001, constituiau 1892,2 mii lei, majorîndu-se cu 165,5 mii lei faţă de 01.01.2000. La un nivel scăzut s-au efectuat achitările pentru împrumuturile acordate în a.2000 Primăriilor: Teleneşti - 18 la sută din suma datoriei de 330 mii lei, Ghiduleni - 23 la sută din 136,4 mii lei, Cuşmirca - 23 la sută din 192,9 mii lei, Sămăşcani - 24 la sută din 129,6 mii lei. Încălcîndu-se prevederile Legii contabilităţii şi Regulamentului privind modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat pe anul 2000, aprobat de Ministerul Finanţelor, întreprinderea municipală construcţii capitale a compensat datorii neînregistrate în evidenţa contabilă, adică neexistente, în sumă de 64,1 mii lei, faţă de S.R.L. "Nirom-Roz". În contradicţie cu Legea bugetului pe anul 2000, Legea nr.491-XIV şi Hotărîrea Guvernului nr.1201 din 24.11.2000 "Cu privire la redistribuirea alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pe anul 2000 pentru finanţarea investiţiilor capitale", la 02.01.2001, întreprinderii municipale construcţii capitale, pentru finalizarea lucrărilor efectuate la gazoductul spre s. Chiperceni, i s-a transferat suma de 400,0 mii lei. Aceasta, la rîndul său, a plătit un avans cu destinaţie specială în sumă de 331 mii lei antreprenorilor: Î.I. "S. Vartic" - 170,0 mii lei; S.A. "Incorgaz" - 103,0 mii lei; S.A. "Orhagroservice" - 58,0 mii lei. Bugetul judeţului Soroca (cu rectificări), pe anul 2000, fiind aprobat la venituri şi cheltuieli în sumă a cîte 91690,9 mii lei, a fost executat la venituri în mărime de 79952,3 mii lei (87,2 la sută), la cheltuieli - în mărime de 76231,4 mii lei (83,1 la sută). Bugetul mun.Soroca a fost aprobat la venituri şi cheltuieli în sumă de 46521,8 mii lei, executarea la venituri fiind de 40441,6 mii lei (86,9%) şi la cheltuieli - de 40248,1 mii lei (86,5%). La formarea bugetului judeţului s-au admis prognozări incorecte la unele poziţii ale părţii de venituri, care n-au fost corectate reieşind din executarea reală, deşi pe parcursul anului 2000 în buget au fost introduse un şir de modificări. Ca rezultat, încasările reale au variat de la 66,3 pînă la 120,2 la sută. Astfel, impozitul funciar, fiind prognozat în sumă de 23437,3 mii lei, nivelul încasărilor a constituit 76 %; impozitul pe venit de la persoanele fizice: din 11717,0 mii lei au fost colectate doar 66 %, taxa pe valoarea adăugată: din 6714,3 mii lei - doar 76,8 % etc. Neîncasîndu-se veniturile prognozate pe 13 surse de venit, n-au fost vărsate în bugetul judeţului mijloace în sumă de 12939,3 mii lei. Veniturile proprii au fost preconizate pentru anul 2000 în sumă de 57768,7 mii lei, colectate fiind doar 77,6 %. Asupra executării părţii de venituri au influenţat negativ restanţele agenţilor economici la buget, care la 01.01.2001 au constituit 22718,0 mii lei. Conform Hotărîrii Guvernului nr.1201 din 24.11.2000, municipiului Soroca din bugetul de stat cu destinaţie specială i-au fost alocaţi 2300,0 mii lei, din care 300,0 mii lei au fost folosiţi contrar destinaţiei. La 01.01.2001, datoriile creditoare constituiau 31009,0 mii lei (la salariu - 8802,7 mii lei, contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat - 8369,6 mii lei, pentru achitarea mărfurilor şi serviciilor - 9356,0 mii lei etc). Concomitent, mijloacele bugetului judeţului au fost imobilizate în datorii debitoare, care au crescut în anul 2000 cu 1542,1 mii lei, constituind la finele anului 3587,0 mii lei. Astfel, Direcţia sănătăţii (C.Olaru) a imobilizat mijloace bugetare în sumă de 1428,6 mii lei, inclusiv 836,2 mii lei - pe un termen de peste 30 de zile. Din cauza neîncasării plăţii pentru utilizarea acestora la nivelul ratei de refinanţare a BNM a fost ratat un venit de 114,3 mii lei. Datoriile debitoare ale Direcţiei generale judeţene învăţămînt, tineret şi sport (S.Cucer) la 01.01.2001 au constituit 1459,4 mii lei. Cu toate acestea, resursele bugetare în sumă de 518 mii lei au fost imobilizate peste termenul limitat, iar venitul ratat al bugetului, calculat la nivelul ratei de refinanţare a BNM, a constituit 40,9 mii lei. Încălcînd Legea nr.491-XIV, Direcţia generală finanţe, în baza deciziilor Consiliului judeţean, angajează împrumuturi cu scadenţă de la bugetul de stat în sumă de 250,0 mii lei şi de la sistemul bancar - 4417,9 mii lei. Aceste împrumuturi, precum şi soldul nerambursat din anii precedenţi variază de la 24,5% la 28,5% (limita 5%) faţă de veniturile proprii, la 01.01.2001 constituind 13084,0 mii lei. Cheltuielile pentru rambursarea împrumuturilor şi plata dobînzii bancare, în perioada anului 2000, au alcătuit 2761,2 mii lei. Bugetul judeţului Edineţ, fiind aprobat cu precizări, pe anul 2000, la venituri şi cheltuieli în mărime a cîte 91952,9 mii lei, a fost executat la venituri în mărime de 80885,5 mii lei (88%). Veniturile proprii au constituit doar 47041,9 mii lei, cu 16311,0 mii lei mai puţin decît s-a preconizat. Partea de cheltuieli a fost executată în mărime de 79971,8 mii lei (87%). Ordonatorii bugetului judeţean, primarii municipiului Edineţ şi ai 4 oraşe, încălcînd Legea nr.491-XIV, n-au respectat echilibrul bugetar, ceea ce a dus la formarea deficitului bugetar: la bugetul municipiului Edineţ - de 238,6 mii lei, or.Briceni - de 136,5 mii lei, or.Donduşeni - de 954,9 mii lei, or.Frunze - de 20,4 mii lei, or.Lipcani - de 140,1 mii lei. Din lipsa de control din partea şefului Direcţiei generale finanţe dl A.Sviriniuc, prognozarea bugetului judeţului Edineţ pe a.2000 a fost efectuată cu încălcarea Legii nr. 491-XIV. Ca rezultat, veniturile bugetului la unele poziţii neargumentat au fost majorate cu 3800,0 mii lei, în lipsa calculelor respective. De asemenea au fost admise abateri şi la determinarea cheltuielilor pe bugetul judeţean. Ca urmare, cheltuielile pentru întreţinerea aparatului Consiliului judeţean, direcţiilor şi secţiilor au fost mărite cu 1025,8 mii lei, din contul micşorării neîntemeiate a cheltuielilor bugetelor locale cu 1001,8 mii lei. În pofida faptului că bugetul judeţului Edineţ pe anul 2000 la partea de cheltuieli a fost îndeplinit doar la nivel de 87%, la unele articole a fost admisă depăşirea cheltuielilor de casă faţă de cele precizate (la întreţinerea poliţiei - cu 349,6 mii lei, la reparaţia capitală a clădirilor administrative - cu 236,4 mii lei, la compensarea averii persoanelor represate şi ulterior reabilitate - cu 102,1 mii lei, la transferuri pentru susţinerea redacţiilor de ziare şi reviste - cu 35,1 mii lei). Bugetului judeţului Edineţ, în anul 2000, din bugetul de stat i-au fost alocate transferuri de susţinere financiară în sumă de 27100,0 mii lei (100%), însă la repartizarea lor nu s-a respectat Legea nr.491-XIV, nealocîndu-se în deplină măsură transferurile preconizate bugetelor locale. Pe parcursul anului 2000, bugetul judeţean a beneficiat de transferuri cu 2277,4 mii lei mai mult decît s-a prevăzut din contul micşorării transferurilor destinate pentru 4 oraşe în mărime de 666,5 mii lei şi pentru 21 comune în sumă de 1610,9 mii lei. Încălcîndu-se legea nominalizată, autorităţile publice locale au utilizat transferurile alocate din bugetul de stat în sumă de 527,5 mii lei contrar destinaţiei. Astfel, în decembrie 2000, un şir de primării, beneficiind de transferuri cu destinaţie specială în sumă de 787,0 mii lei pentru plata indemnizaţiilor de disponibilizare, au utilizat pentru achitarea salariului şi cotelor de asigurare socială 527,5 mii lei. Bugetul judeţului Edineţ, datorînd la împrumuturile angajate anterior de la bugetul de stat 1000,0 mii lei, a mai angajat un credit în sumă de 2000,0 mii lei de la filiala BCA "Moldincombank" or.Edineţ, pentru procurarea păcurii, care n-a fost folosită la destinaţie, ceea ce a dus la cheltuieli suplimentare de mijloace bugetare la achitarea dobînzii bancare. Bugetul judeţului Lăpuşna, pe a.2000, a fost aprobat la venituri şi cheltuieli în sumă a cîte 96127,7 mii lei, inclusiv venituri proprii - 51133,8 mii lei, transferuri de susţinere financiară de la bugetul de stat - 44993,9 mii lei. La formarea bugetului judeţean Lăpuşna s-au admis prognozări incorecte la unele poziţii ale părţii de venituri, care n-au fost rectificate pe parcursul anului reieşind din situaţia reală. Ca rezultat, încasările reale au variat de la 4,0 pînă la 466,0 la sută. Veniturile din vînzarea bunurilor imobiliare au fost asigurate la nivel de 466,0 la sută, plata pentru arenda patrimoniului de stat - de 426,0 la sută, în timp ce veniturile de la taxa pentru apă au fost colectate doar la nivel de 32,0 la sută, impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice - 50,0 la sută, taxa de folosire a drumurilor - 71,0 la sută etc. Neasigurarea veniturilor prognozate, pe 24 surse de venit, a afectat bugetul judeţului cu 10854,3 mii lei. Consiliul judeţean (dl A.Chetraru), Direcţia generală finanţe (dna V.Braga) n-au asigurat la nivelul respectiv controlul asupra utilizării mijloacelor bugetare, astfel ordonatorii de credite au admis cheltuieli peste limitele prevăzute. Ca urmare, Inspectoratul judeţean de poliţie a admis supracheltuieli de 539,4 mii lei, complexul pentru combustibil şi energie - de 410,7 mii lei, la retribuirea muncii în domeniul învăţămîntului acestea au constituit 195,7 mii lei, încălcîndu-se astfel Legea nr.491-XIV. Pe parcursul anului 2000, din contul mijloacelor bugetare au fost achitate datoriile fostelor executive raionale, în sumă de 186,0 mii lei (firma "Agropetrol" - 90,0 mii lei, Compania "Colbor-Corp" - 96,0 mii lei). Au fost efectuate cheltuieli pentru finanţarea suplimentară a diferitor instituţii în sumă de 117,4 mii lei, cu atribuirea lor la cheltuielile fondului de rezervă al Consiliului judeţean, care, de fapt, nici n-a fost constituit. Contrar prevederilor Legii bugetului pe anul 2000, Consiliul judeţean a permis utilizarea mijloacelor obţinute de la comercializarea unor încăperi nelocuibile (proprietate publică) prin compensări reciproce: la achitarea datoriilor faţă de "Moldtelecom" pentru reparaţia şi amenajarea teritoriului aferent clădirii Consiliului judeţean şi pentru cheltuieli curente conform devizului de cheltuieli. Pierderile pricinuite bugetului, în urma diminuării preţului de comercializare a încăperilor, au constituit 388,9 mii lei. Încălcînd prevederile actelor normative în vigoare, în anii 1999-2000, din contul mijloacelor bugetului Lăpuşna, au fost efectuate cheltuieli pentru procurarea apartamentelor şi reparaţia lor pentru preşedintele Consiliului judeţean A.Chetraru (ordonatorul principal de credite) şi prefectul judeţului V.Carauş, care controlează executarea legilor pe teren, deşi aceştia la momentul numirii lor în funcţie erau asiguraţi cu spaţiu locativ. Numai în anul 2000, pentru reparaţia apartamentului dlui A.Chetraru, au fost alocaţi 127,6 mii lei; pentru procurarea apartamentului dlui V.Carauş - 52,0 mii lei şi pentru reparaţia lui - 98,0 mii lei, din care 50,0 mii lei au fost transferaţi S.R.L. "Angstrom-grup" ca plată pentru materialele de construcţie, care aşa şi n-au fost primite şi în evidenţa contabilă sînt reflectate ca datorii debitoare. În urma nerespectării Legii nr.491-XIV, în anul 2000 au fost admise cazuri de dezafectare a mijloacelor financiare în sumă de 386,1 mii lei - împrumuturi de la bugetul judeţean, care n-au fost rambursate pînă la sfîrşitul anului. Persoanele cu funcţii de răspundere ale Consiliului judeţean (dl A.Chetraru şi dna V.Braga) n-au întreprins măsuri faţă de Primăria Carabetovca şi faţă de antreprenor, deşi Inspecţia de stat în construcţii a stabilit exagerarea costului lucrărilor executate la şcoala din această localitate cu suma de 115,6 mii lei (antreprenor SMP-TCM Basarabeasca). Bugetul judeţului Cahul, pe anul 2000, a fost aprobat cu precizări la venituri şi cheltuieli în sumă a cîte 65184,4 mii lei, dintre care venituri proprii - 32280,1 mii lei (49,5%) şi transferuri de la bugetul de stat - 32904,3 mii lei (50,5%); executarea reală a constituit: la venituri - 64960,7 mii lei (99,7%), inclusiv transferuri de la bugetul de stat - de33230,4 mii.lei (51%) şi la cheltuieli - 62748,9 mii lei (96,3%). Consiliul judeţean Cahul şi conducerea Direcţiei generale finanţe n-au asigurat executarea întocmai a prevederilor Legii nr.491-XIV, Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Legii bugetului pe anul 2000 şi altor acte normative, ca rezultat nefiind asigurată executarea bugetului. Bugetul judeţean pe anul 2000 n-a fost publicat în mass-media, după cum prevede art.22 din Legea 491-XIV. Mijloacele primite din bugetul de stat n-au fost distribuite la timp de către Direcţia generală finanţe. Au fost admise supracheltuieli la diferite articole ale bugetului judeţean în sumă de 1664,0 mii lei (inclusiv pe devizul de cheltuieli al consiliului judeţean - 96,4 mii lei). Suma alocată pentru salarizarea instituţiilor bugetare în mărime de 127,2 mii lei a fost utilizată contrar destinaţiei. Cu toate că Curtea Constituţională, prin Hotărîrea nr. 62 din 23.11.99, a declarat neconstituţionale actele normative cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului, Consiliul judeţean Cahul, Direcţia generală finanţe au permis efectuarea achitărilor reciproce triple cu agenţi economici, în sumă de 644,9 mii lei, inclusiv de 106,0 mii lei, fără a fi înregistrate la Inspectoratul Fiscal de Stat al judeţului Cahul. Prin încălcarea actelor normative în vigoare, a fost procurat şi repartizat un apartament de serviciu, cheltuindu-se 96,8 mii lei, costul normativ confirmat de Oficiul inventarierii tehnice Cahul constituind 45,1 mii lei. Bugetul judeţului Tighina, pe anul 2000, fiind aprobat în sumă a cîte 64421,2 mii lei, inclusiv venituri proprii - 28051,2 mii lei, transferuri de susţinere financiară de la bugetul de stat - 36370,0 mii lei, a fost executat la venituri în mărime de 67874,7 mii lei, iar la cheltuieli - de 65739,3 mii lei, ceea ce constituie, respectiv, 105,4 şi 102,0 la sută faţă de prevederile anuale. Consiliul judeţean (dl N.Malachi), Direcţia generală finanţe (dna A.Ciobanu), şeful Inspectoratului fiscal (dl N.Ceapă), n-au întreprins măsuri necesare pentru a elabora un buget real şi mobilizator, fiind admise prognozări incorecte la unele poziţii ale părţii de venituri, care n-au fost rectificate, reieşind din executarea reală. Ca rezultat, încasările reale au variat de la 44 pînă la 305 la sută din sumele preconizate. Astfel, taxa pe valoarea adăugată a fost colectată la nivel de 304,7 la sută, impozitele interne pe mărfuri şi servicii - de 226,3 la sută, în timp ce taxa pentru apă n-a fost asigurată cu 43,9 la sută, impozitul imobiliar - cu 67 %, impozitul funciar - cu 78,7 % ş.a. Neasigurarea colectării veniturilor prognozate pe 21 surse de venit a dus la ratarea de către bugetul judeţului a unui venit de 5306,4 mii lei. Concomitent, Consiliul judeţean şi Direcţia generală finanţe n-au analizat şi n-au asigurat controlul asupra respectării limitelor de cheltuieli prevăzute, gestionînd nesatisfăcător executarea indicilor de buget la cheltuieli. Ca urmare, Inspectoratul judeţean de poliţie a cheltuit peste prevederile devizului aprobat 485,3 mii lei, ocrotirea sănătăţii - 2263 mii lei, ramura agriculturii şi alimentaţiei - 388,4 mii lei, serviciile de stat cu destinaţie generală - 273,4 mii lei, complexul pentru combustibil şi energie - 1455,9 mii lei ş.a. Pe unele ramuri de activitate social-economică au fost admise supracheltuieli în sumă totală de 1318,1 mii lei, iar la retribuirea muncii limitele prevăzute în buget au fost depăşite cu 5919,3 mii lei, defalcările în bugetul asigurărilor sociale de stat - cu 1726,1 mii lei, lucrările de informatică - cu 40,2 mii lei, transferurile pentru compensările diferenţei de preţuri la lapte - cu 102,6 mii lei, reparaţia drumurilor - cu 14,8 mii lei, plata serviciilor comunale - cu 52,2 mii lei. În anul 2000, transferurile către bugetele satelor (comunelor) şi oraşelor de la bugetul judeţean au constituit 6400,7 mii lei, cu 85,1 mii lei mai mult faţă de planul precizat. Direcţia generală finanţe, încălcînd Legea contabilităţii, a transferat Primăriei Căuşeni suma de 329,6 mii lei, sub formă de achitare a datoriilor pe anul 1999, în timp ce decontările au fost complet efectuate în acelaşi an. În contradicţie cu Legea nr.491-XIV, Direcţia generală finanţe a acordat împrumuturi la 31 de primării în sumă de 1498,6 mii lei, ceea ce constituie în medie 10,7 % faţă de veniturile proprii planificate, nerespectînd astfel limita stabilită de 5%. Contrar prevederilor legii nominalizate, prin decizia Consiliului judeţean din 25.05.2000, a fost format fondul de rezervă în sumă 1200,0 mii lei, sau cu 531,7 mii lei depăşind limita stabilită de pînă la 2% din volumul cheltuielilor bugetului judeţean. Bugetul municipiului Chişinău iniţial a fost aprobat de către Consiliul municipal în sumă totală de 527231,5 mii lei (venituri şi cheltuieli). Din cauza includerii nelegitime în veniturile bugetului a defalcărilor din accize (30350,0 mii lei) şi a amenzilor aplicate de către Poliţia rutieră municipală, după aprobarea Legii bugetului pe anul 2000, la 30.05.2000 acesta a fost reexaminat şi reaprobat de Consiliul municipal (fără a anula decizia precedentă) la venituri în sumă de 369720,2 mii lei şi la cheltuieli - 297247,3 mii lei, cu un excedent de 72472,9 mii lei. În rezultatul introducerii modificărilor aprobate de către autorităţile administraţiei publice, precum şi precizării relaţiilor cu bugetul de stat, bugetul municipiului Chişinău pentru anul 2000 a fost prevăzut la venituri şi cheltuieli în mărime de 404157,8 mii lei. Asigurînd partea de venituri în procesul de executare a bugetului în sumă de 511595,9 mii lei (127%), au fost efectuate cheltuieli de 500572,3 mii lei (124%), înregistrîndu-se astfel un excedent bugetar în mărime de 11023,6 mii lei. Contrar Legii nr. 491-XIV, autorităţile publice locale ale municipiului n-au întreprins măsurile necesare de menţinere a echilibrului bugetar. Astfel, planul precizat al bugetului municipal şi bugetelor comunelor prevede un deficit în mărime de 84,1 mii lei şi, respectiv, 33,5 mii lei, iar al bugetelor oraşelor - un excedent de 117,6 mii lei. Deşi în ansamblu prognoza la venituri a fost realizată, n-au fost asigurate încasările a 12 surse de venit (din 36) în sumă totală de 18417,3 mii lei, inclusiv impozitele: funciar - 669,7 mii lei, pe bunurile imobiliare - 1281,6 mii lei, pentru folosirea resurselor naturale - 831,3 mii lei, precum şi plata pentru arendă - 282,5 mii lei, plata pentru parcarea autovehiculelor - 869,7 mii lei, taxa pentru folosirea drumurilor - 3262,1 mii lei, mijloacele speciale - 2882,7 mii lei, alte încasări - 8240,5 mii lei. În contradicţie cu Legea nr.491-XIV, veniturile în bugetul municipiului în sumă totală de 55,8 mil.lei au fost încasate direct la conturile bugetelor locale ale primăriilor şi instituţiilor publice municipale, ocolind sistemul trezorerial. La 01.01.2001, agenţii economici amplasaţi pe teritoriul mun.Chişinău au înregistrat restanţe la plăţile în bugetul public naţional în sumă de 561142,0 mii lei, cu o depăşire de 85329,0 mii lei faţă de 01.01.2000, inclusiv: datoriile faţă de bugetul de stat - de 385409,0 mii lei şi faţă de bugetul local - de 85766,0 mii lei, cu o majorare de, respectiv, 42714 mii lei şi 14806,0 mii lei. Datoriile faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat au constituit la această dată suma de 89967,0 mii lei, cu 27809,0 mii lei mai mult decît la 01.01.2000. Cele mai mari restanţe la bugetul municipiului au fost înregistrate la plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice (21572,0 mii lei), impozitului pe veniturile persoanelor juridice (23057,0 mii lei), TVA (29073,0 mii lei), taxei pentru folosirea drumurilor (1029,0 mii lei). Executarea insuficientă a părţii de venituri a bugetului Departamentului transport public şi căi de comunicaţie a fost influenţată şi de înlesnirile la achitarea taxei pentru dreptul de a presta servicii de transportare a pasagerilor cu microbuzele particulare prin intermediul diferitor firme private, acordate de Primăria mun. Chişinău. Astfel, din 1444 microbuze doar pentru 991 unităţi s-a achitat integral taxa în bugetul municipal, iar 453 unităţi se bucură de înlesniri de la 12 pînă la 75 la sută din mărimea taxei. În consecinţă, încasările reale ale veniturilor bugetare în a.2000 au fost micşorate cu 3,2 mil.lei. Departamentele din cadrul Primăriei au fost create prin decizia acesteia şi a Consiliului municipal, fapt neprevăzut de Legea privind administraţia publică locală nr.186-XIV din 06.11.98, Legea nr.491-XIV şi Legea privind statutul municipiului Chişinău nr.431-XIII din 19.04.95. Nerespectîndu-se Legea privind administraţia publică locală, n-au fost aprobate statele-tip, fapt ce a permis majorarea statelor din structura Primăriei mun.Chişinău cu 153 unităţi (finanţate din buget - 110 unităţi şi din fondurile speciale - 43 unităţi), cu un fond anual suplimentar de retribuire a muncii în sumă de circa 1157,3 mii lei, inclusiv din bugetul municipal - 708,4 mii lei. În anul 2000, în municipiu au fost mărite statele de personal ale organelor executive şi organelor administrative cu 251 de unităţi. Cheltuielile de întreţinere a aparatului Primăriei au sporit faţă de a.1999 cu 25,0 mil.lei. Acoperirea cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ- teritoriale din componenţa mun. Chişinău din contul veniturilor proprii constituie doar 31,3 la sută, iar asigurarea acestora din contul defalcărilor din veniturile generale de stat şi al transferurilor a atins nivelul de 68,4 la sută. Încălcînd Legea nr.491-XIV, Consiliul municipal, Primăria mun.Chişinău şi Direcţia generală finanţe, în a.2000 au angajat neîntemeiat împrumuturi în sumă de 70,2 mil.lei pentru achitarea salariilor, achitarea serviciilor, onorarea obligaţiunilor externe, în timp ce datoria bugetului municipal la împrumuturile anterior angajate, la 01.01.2000, constituia 38,9 mil.lei. Angajarea creditelor nelegale a dus la creşterea cheltuielilor bugetului municipiului pentru plata dobînzilor aferente acestor credite în sumă de 15988,6 mii lei. La 01.01.2001, prin formarea de datorii debitoare, imobilizarea resurselor bugetului mun. Chişinău a constituit 5117,2 mii lei, crescînd faţă de a.1999 cu 2333,1 mii lei, sau de 1,8 ori. O mare parte a acestor datorii s-a format în urma achitării plăţilor pentru energia termică, în lipsa actelor de verificare cu furnizorii. Din această cauză au fost efectuate supraplăţi în sumă de 2729,7 mii lei. În rezultatul executării lucrărilor, prestării serviciilor contra plată, în a.2000, în bugetul municipal au fost încasate mijloace speciale în sumă de 42606,3 mii lei (de 2,5 ori mai mult decît s-a aprobat şi de 1,9 ori mai mult decît planul precizat). Instituţiile bugetare încasează mijloacele speciale direct pe conturile lor bancare, fiind ulterior utilizate la executarea cheltuielilor, fapt ce contravine Legii nr.491-XIV. Încălcîndu-se Legea nr.491-XIV, pe parcursul a.2000, executorii de buget au depăşit devizele de cheltuieli aprobate, admiţînd supracheltuieli în sumă de 96414,5 mii lei şi majorînd datoriile creditoare cu 12,8 la sută, sau cu 44909,3 mii lei. Numai la întreţinerea aparatului Primăriei mun. Chişinău şi a subdiviziunilor sale, au fost admise supracheltuieli în sumă de 18775,9 mii lei. Bugetul municipiului Chişinău a înregistrat la 01.01.2001 datorii creditoare în sumă de 351,6 mil.lei, achitarea acestora efectuîndu-se la discreţia ordonatorilor de credite, neţinînd cont de consecutivitatea apariţiei lor. Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul municipiului s-a efectuat neuniform. Dacă unele articole de cheltuieli au fost finanţate la nivel de la 100 pînă la 249%, apoi finanţarea cheltuielilor pentru energia electrică a fost efectuată doar la nivel de 37%. Din această cauză datoriile structurilor subordonate Primăriei mun.Chişinău pentru energia electrică au crescut în a.2000 pînă la 19,3 mil.lei, cu 6,2 mil.lei mai mult faţă de 01.01.2000. În mod analogic au fost prevăzute şi finanţate cheltuielile privind achitarea cotelor de asigurare socială de stat, din care cauză datoriile instituţiilor finanţate din bugetul municipiului în a.2000 au crescut cu 22,6 mil.lei, atingînd la finele anului suma de 62,0 mil.lei. Direcţia generală asistenţă socială a Primăriei mun.Chişinău, în anii 1998-2000, n-a asigurat controlul necesar asupra distribuirii cărbunelui pensionarilor, invalizilor şi altor categorii defavorizate ale populaţiei şi a admis cheltuieli nelegitime la executarea devizului de cheltuieli pentru întreţinerea aparatului propriu. Ca rezultat, statului i s-a pricinuit prejudiciu în sumă de 121,8 mii lei. CAPITOLUL II. Formarea şi utilizarea bugetului asigurărilor sociale de stat Controlul asupra formării şi utilizării resurselor bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi asupra respectării legilor, aplicării principiilor de economicitate, raţionalitate şi eficienţă în gestionarea mijloacelor financiare ale acestui buget este efectuat de Curtea de Conturi în baza art.19 şi art.20 (a) din Legea privind Curtea de Conturi. Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, în anul 2000 partea de venituri a fost prevăzută în mărime de 1262,5 mil.lei, inclusiv: contribuţii de asigurare socială de stat obligatorii (veniturile proprii) - în sumă de 923,0 mil.lei, alte venituri - 5,0 mil.lei şi transferuri de la bugetul de stat pentru plata pensiilor, indemnizaţiilor şi compensaţiilor - 334,5 mil.lei. Partea de cheltuieli a bugetului asigurărilor sociale de stat, în perioada menţionată, a fost prevăzută la nivelul părţii de venituri, inclusiv cheltuielile pentru: fondul de pensii şi indemnizaţii - în mărime de 1109,2 mil.lei; fondul de protecţie a familiilor cu copii - 44,8 mil.lei; fondul de şomaj - 36,7 mil.lei şi fondul de asigurare socială a salariaţilor - 71,8 mil.lei. Potrivit dării de seamă privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în anul 2000 au fost acumulate venituri în sumă totală de 1343,4 mil.lei, inclusiv veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au constituit suma de 1004,9 mil.lei, sau 108,8 la sută faţă de prevederile anuale, iar transferurile de la bugetul de stat - 334,5 mil.lei (în mărimea prevederilor anuale). Persoanele responsabile ale Fondului Social n-au asigurat autenticitatea dării de seamă privind executarea părţii de cheltuieli, conform căreia cheltuielile au alcătuit 1326,4 mil.lei, care artificial au fost majorate cu 25,5 mil.lei, inclusiv suma de21,7 mil.lei - compensaţii nominative achitate beneficiarilor (care, de fapt, se aflau la contul curent al BCA "Banca de Economii") şi suma de 3,8 mil.lei (dublu inclusă), ce constituie costul cărbunelui procurat de Fondul Social şi livrat pensionarilor. Cheltuielile fondului de pensii şi indemnizaţii au constituit 1165,6 mil.lei, restanţele la aceste plăţi micşorîndu-se faţă de perioada precedentă cu 269,8 mil.lei. În perioada a.2000, calcularea şi încasarea veniturilor în bugetul asigurărilor sociale de stat a fost efectuată atît de organele Serviciului Fiscal de Stat, cît şi de organele Fondului Social, care ţin o evidenţă separată şi dispun de date diferite privind acumulările şi restanţele la bugetul asigurărilor sociale de stat. La 01.01.2001, restanţele la cotele de asigurare socială de stat din salariul achitat (fără penalităţi şi sancţiuni financiare), conform datelor Fondului Social, au constituit 436,9 mil.lei, iar, potrivit datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat - 299,1 mil.lei, sau cu 137,8 mil.lei mai puţin. Restanţele agenţilor economici la cotele de asigurare socială, neţinînd cont de anularea datoriilor întreprinderilor agricole participante la Programul naţional "Pămînt", în mărime de 209,5 mil.lei, s-au majorat în a.2000 cu 125,2 mil.lei. Cauzele principale care au dus la majorarea datoriilor agenţilor economici, instituţiilor bugetare faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat constau în lipsa de responsabilitate a conducătorilor acestora la onorarea obligaţiunilor de plată, încălcarea de către instituţiile financiare a legislaţiei în vigoare privind eliberarea mijloacelor băneşti din conturile bancare agenţilor economici şi instituţiilor bugetare, lipsa unui control eficient din partea organelor Serviciului Fiscal de Stat şi Direcţiei executive a Fondului Social asupra corectitudinii şi plenitudinii calculării şi încasării cotelor, precum şi în neaplicarea de către directorul executiv al Fondului Social şi a adjuncţilor săi a sancţiunilor prevăzute de legislaţia în vigoare faţă de agenţii economici datornici, pentru încălcările comise la calcularea şi achitarea cotelor de asigurare socială. Numai din aceste motive, din vina ordonatorului principal de credite al municipiului Chişinău dl S.Urechean, datoria bugetului municipiului faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat în anul 2000 a crescut cu 41,9 mil.lei, constituind la 01.01.2001 suma de 62,1 mil.lei. La elaborarea bugetului municipiului pe a.2000 la fondul de remunerare a muncii în mărime de 86,4 mil.lei au fost preconizate contribuţii de asigurare socială numai de 20,1 mil.lei, în loc de 26,8 mil.lei, sau mai puţin cu 6,6 mil.lei. În legătură cu modificările efectuate în bugetul municipiului Chişinău pe parcursul a.2000, fondul de remunerare a muncii a crescut pînă la 92,6 mil.lei, iar contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat n-au fost majorate proporţional, ci din contra au fost micşorate pînă la 15,4 mil.lei. Adică, la etapa de formare a bugetului municipiului n-au fost prevăzute mijloacele necesare pentru achitarea cotelor de asigurare socială în sumă de 13,3 mil.lei. Analiza executării bugetului municipiului pe anul 2000 demonstrează că fondul remunerării muncii a fost executat la nivel de 114 la sută faţă de bugetul aprobat, pe cînd contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat nu numai că n-au crescut, dar din contra s-au micşorat faţă de bugetul aprobat cu 19 la sută, sau cu 2,9 mil.lei. Nici unul din conducătorii instituţiilor financiare care deservesc organizaţiile finanţate de la bugetul municipiului n-a fost tras la răspundere de către conducerea Fondului Social, aşa cum prevăd articolele 1634 şi 222 din Codul cu privire la contravenţiile administrative. O situaţie similară s-a creat şi în judeţe. Controlul a constatat că în anul 2000 instituţiile bancare din judeţul Bălţi (filialele BCA "Banca Socială", BCA "Moldova-Agroindbank" şi ale BCA "Banca de Economii") au eliberat la 20 de agenţi economici (inclusiv instituţiilor bugetare) mijloace băneşti pentru salarizarea lucrătorilor, fără achitarea concomitentă a cotelor de asigurare socială în mărime de 3395,1 mii lei. Persoanele responsabile ale S.A. "Franzeluţa" (dl S.Danilescu, G.Iordachi), încălcînd prevederile legii, au permis achitarea salariului angajaţilor prin mijloace băneşti, fără achitarea concomitentă a cotelor de asigurare socială în sumă de 2597,1 mii lei. Potrivit datelor IFPS, datoria S.A. "Franzeluţa" la 01.01.2001 a constituit doar 617,2 mii lei, nefiind asigurată calcularea penalităţilor pentru neachitarea în termen a cotelor de asigurare socială în mărime de 731,2 mii lei. O situaţie analogică a fost atestată la Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi a mun.Chişinău (dnii Gr.Taban, P.Sambeli), care la 01.01.2001 în aşa mod n-a achitat în Fondul Social 3205,9 mii lei. Agentul economic menţionat a dispus de cîteva conturi de decontare la BCA "Banca Socială", prin intermediul cărora s-au efectuat operaţiuni financiare, însă dispoziţiile de incasso au fost înaintate de Oficiul fiscal sect. Rîşcani la un singur cont de decontare, prin care nu s-au efectuat operaţiuni bancare. La Î.S. "Agroavia" mijloacele prevăzute pentru achitările cu bugetul asigurărilor sociale de stat concomitent cu achitarea salariului în sumă de 333,8 mii lei au fost utilizate în alte scopuri şi neachitate Fondului Social. IFS al judeţului Lăpuşna (T.Şendrea), Oficiul fiscal Căuşeni (N.Ceapă), nerespectînd legile respective pe anii 1999-2000, n-au asigurat controlul asupra corectitudinii calculării şi încasării cotelor de asigurare socială în sumă totală de 124,4 mii lei (inclusiv la 1029 întreprinderi individuale - 67,2 mii lei, Î.M. "Fabrica de lactate din Hînceşti" - 22,9 mii lei, Biroul de avocaţi Cimişlia - 18,3 mii lei etc.). Serviciul Fiscal de Stat, în perioada supusă controlului, n-a asigurat calcularea şi încasarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat la unităţile de grad/hectar de terenuri agricole arendate de S.R.L. "Diames-Group", care în perioada a.2000 au constituit 2000,8 mii lei (fără penalităţi). Asupra acumulărilor în bugetul asigurărilor sociale de stat negativ influenţează depăşirea de către unele ministere a împuternicirilor sale. Astfel, conform legislaţiei în vigoare, interpretarea legilor este prerogativa Parlamentului Republicii Moldova. Totodată, dl F.Zubatîi, în numele Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, şi dl N.Luchian, în numele Ministerului Finanţelor, depăşindu-şi atribuţiile de serviciu, şi-au asumat împuternicirile Parlamentului, emiţînd o scrisoare comună, în baza căreia n-au fost calculate cotele de asigurare socială la terenurile agricole din fondul de rezervă al primăriilor, nefolosite în scop de antreprenoriat sau relaţii de arendă. Aceasta a fost una din cauze, în urma căreia cotele de asigurare socială calculate la un grad/hectar s-au micşorat de la 190,2 mil.lei (calculate în a.1998) pînă la 129,4 mil.lei în a.2000, sau cu 60,8 mil.lei. Numai Oficiile fiscale Sîngerei şi Glodeni, în baza acestei scrisori, n-au calculat contribuţiile de asigurări sociale de stat în sumă de 1044,7 mii lei. Un alt factor negativ care a influenţat asupra acumulărilor veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat îl constituie achitarea cotelor de asigurare socială de către agenţii economici prin intermediul achitărilor reciproce. În multe cazuri documentele pentru efectuarea achitărilor reciproce sînt neveridice, nu reflectă situaţia reală a decontărilor. În baza acestor acte, datoriile agenţilor economici existenţi sînt trecute agenţilor economici "fantome" sau agenţilor economici în stare falimentară şi sumele destinate bugetului asigurărilor sociale de stat în aceste cazuri sînt imposibil de încasat. Astfel, directorul executiv al Fondului Social dl F.Zubatîi a semnat un act de achitări reciproce, conform căruia nelegitim au fost stinse datoriile la cotele de asigurare socială în sumă de 510,0 mii lei ale Combinatului de produse alimentare S.A. mun.Bălţi prin trecerea lor S.R.L. "Mioriţa" Soroca. Semnarea actului respectiv s-a efectuat după ce era cunoscut că structura în cauză deja datora Fondului Social 3565,9 mii lei, aceasta fiind formată în anii 1997-1998 de la livrarea de către Fondul Social (dl A.Cazacu) a 1247,7 tone de grîu alimentar şi 6656,5 tone de porumb, achiziţionate de Fondul Social de la agenţii economici în contul datoriilor la cotele de asigurare socială. Datoria formată în anii 1997-1999 a fost tăinuită de către fosta conducere a Fondului Social şi reprezentanţii acestuia pe teren şi luată la evidenţă doar în tr.III al anului 1999. Actualmente firma nu dispune nici de grîne şi nici de mijloace financiare, iar instanţa de judecată a început procedura de faliment iniţiată de către creditori. În mod analogic a fost semnat şi actul de achitări reciproce în sumă de 200,0 mii lei cu S.R.L. "Market-Expres" şi "Vinăria-Bardar", în baza căruia datoria ultimei faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat a fost trecută S.R.L. "Market-Expres", care la moment avea deja datorii faţă de Fondul Social în sumă de 3108,7 mii lei. Datorită actelor de achitări reciproce, mijloacele Fondului Social în mărime de 4,3 mil.lei au fost imobilizate timp de 8 luni în circuitul S.R.L. "Market-Expres", iar Fondul Social a ratat venituri prin necalcularea penalităţilor în sumă de 638,0 mii lei. În perioada tr.IV al a.1999 - 6 luni ale anul 2000, conducerea Fondului Social, ignorînd legislaţia în vigoare, a achitat datoriile faţă de întreprinderile Reţelelor Electrice de Distribuire (RED-uri) pentru energia electrică livrată pensionarilor prin intermediul achitărilor reciproce nelegitime, inclusiv cu participarea diferitor structuri private. În total, pe parcursul perioadei menţionate, au fost semnate nelegitim 187 acte (de cesiune a datoriilor faţă de RED-uri diferitor structuri private intermediare şi de achitări reciproce, cu participarea agenţilor economici datornici Fondului Social) în sumă totală de 49174,8 mii lei. În mod nelegitim au fost achitate şi datoriile faţă de întreprinderile de livrare a gazelor în sumă de 10980,1 mii lei (pentru gazul natural livrat pensionarilor). La efectuarea achitărilor reciproce pentru energia electrică şi gaze, conducerea Fondului Social a semnat 11 acte neveridice în sumă de 3,0 mil.lei, în baza cărora neîntemeiat au fost stinse datoriile agenţilor economici faţă de Fondul Social, inclusiv 5 acte în sumă de 1,2 mil.lei, semnate de acesta cu S.A. "Zikos Production" şi 8 acte în sumă de 1,8 mil.lei - cu S.R.L. "Ialoveni-Gaz". Ca rezultat, Fondul Social, de la necalcularea penalităţilor, a ratat venituri în sumă de 190,4 mii lei. În anul 2000, organele Serviciului Fiscal de Stat n-au asigurat încasarea datoriilor la penalităţile şi sancţiunile financiare, calculate în bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, în perioada menţionată, din suma totală a penalităţilor şi sancţiunilor de 322,2 mil.lei, calculate în bugetul asigurărilor sociale de stat, în buget au fost încasate doar 5,4 mil.lei, sau 1,7 la sută. Acest lucru este o urmare a faptului că organele Serviciului Fiscal de Stat şi Direcţia executivă a Fondului Social n-au izbutit să elaboreze mecanismul corespunzător de ţinere a agenţilor economici sub un control strict şi consecvent, care se referă la calcularea şi vărsarea completă şi în termen a contribuţiilor de asigurare socială de stat, ceea ce a influenţat negativ asupra acumulărilor veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat. Din lipsa conlucrării eficiente între Direcţia executivă a Fondului Social şi Departamentul pentru Pensii şi Asistenţă Socială, s-a format o divergenţă dintre veniturile acumulate în bugetul asigurărilor sociale de stat de la livrarea mărfurilor în contul restanţelor la plata pensiilor şi datoriile reale stinse la pensii în sumă de 7,1 mil.lei. Astfel, secţia de control a Fondului Social sectorul Ialoveni (P.Mereacre) a stins cotele de asigurare socială ale S.A. "Piscicola Costeşti", pentru perioada anilor 1999-2000, în sumă de 122,7 mii lei, nedispunînd de documente justificative de livrare a mărfii către pensionari. Divergenţe privind livrarea de mărfuri pensionarilor s-au constatat între datele secţiei de control a Fondului Social sectorul Donduşeni şi ale Centrului teritorial poştal Donduşeni, ultimul majorînd neîntemeiat suma achitărilor cu 52,0 mii lei. Şeful secţiei de control a Fondului Social sectorul Hînceşti (L.Moraru) a prezentat documente neveridice, precum că Primăria comunei Stolniceni a distribuit pensionarilor cărbune în sumă de 14,5 mii lei (achiziţionat de la Fondul Social). Conducerea Fondului Social, contrar Hotărîrii Guvernului "Cu privire la compensaţiile nominative pentru unele categorii de populaţie", a semnat un contract cu BCA "Banca de Economii" (aprobat de prim-viceministrul finanţelor V.Chiriac), în care n-a fost prevăzută achitarea dobînzii la soldul lunar al mijloacelor băneşti neutilizate de bancă pentru plata compensaţiilor nominative. Ca urmare, Fondul Social a gestionat neeficient mijloacele bugetului de stat în sumă de 86074,3 mii lei, alocate pentru plata compensaţiilor nominative de către Ministerul Finanţelor în perioada iulie-decembrie 2000 şi ulterior transferate băncii de către Fondul Social, fără să se ţină cont că banca nu le distribuia beneficiarilor, dar le folosea gratis în circuitul său. Astfel, soldul mijloacelor băneşti neutilizate la contul curent al BCA "Banca de Economii" la 01.01.2001 a constituit 21,7 mil.lei. Încălcări serioase au fost stabilite la administrarea fondului de şomaj, gestionat de Departamentul pentru Utilizarea Forţelor de Muncă (DUFM) şi finanţat din bugetul asigurărilor sociale de stat. Factorii responsabili ai DUFM, ignorînd prevederile Legii privind utilizarea forţei de muncă şi ale Regulamentului cu privire la calificarea, recalificarea şi reciclarea şomerilor, au admis pregătirea profesională centralizată a şomerilor mai ales la firmele private, neţinînd cont de cererea şi oferta pieţei forţei de muncă. Ca rezultat, din 14,5 mii şomeri instruiţi, pe parcursul anilor 1998-1999, în cîmpul muncii au fost încadraţi doar 4,5 mii şomeri, sau 31 la sută din numărul total al celor instruiţi. Oficiul forţei de muncă mun.Chişinău, în contradicţie cu Regulamentul respectiv, a trimis la instruire profesională şomeri la specialităţi nesolicitate pe piaţa forţei de muncă, care aveau deja profesii (contabil, operator, economist) şi erau înregistraţi ca şomeri timp de numai 1,5 - 2 luni. Contrar Hotărîrii Guvernului nr.179 din 13.03.95 şi Regulamentului nominalizat, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, Ministerul Economiei şi Reformelor şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei n-au prezentat Guvernului propuneri privind utilizarea instituţiilor de învăţămînt de stat pentru instruirea profesională a şomerilor şi n-au asigurat organizarea şi dirijarea pregătirii profesionale a acestora. Conducerea DUFM i-a favorizat prin plăţi preventive pe unii agenţi economici care acordă servicii, în timp ce altora nu li s-au achitat nici plăţile pentru serviciile deja prestate. Astfel, din contul plăţilor prealabile pentru instruirea şomerilor, achitate Centrului "Inmacom-Didactic" în anii 1999-2000, ultimul a depozitat pe un termen de un an 100,0 mii lei la BCA "Moldincombank", beneficiind de o dobîndă în sumă de 20,6 mii lei, pe cînd datoriile faţă de S.A. "Brăţara de aur" pentru serviciile similare acordate au fost achitate de DUFM doar prin decizia instanţei judecătoreşti, suportînd cheltuielile pentru taxa de stat în sumă de 5,2 mii lei. Neţinînd cont de Legea privind utilizarea forţei de muncă, DUFM, în perioada anilor 1997-2000, a încheiat cu S.R.L. "Andromeda" 3 contracte privind instruirea şomerilor, ultima nedispunînd de o bază tehnico-materială necesară pentru procesul de studii. La încheierea acestor contracte, nu s-a ţinut cont de rezultatele controlului efectuat de către specialiştii DUFM, care au depistat în activitatea firmei nominalizate un şir de încălcări grave ce ţin de metodologia instruirii şomerilor. Mai mult decît atît, în anii 1998-1999, la această structură privată au fost trimişi pentru instruire 1518 şomeri, sau de 3,7 ori mai mult decît capacitatea anuală de instruire, prevăzută de licenţă, costul serviciilor constituind 862,5 mii lei. Gestionînd neeficient mijloacele fondului de şomaj şi încălcînd Regulamentul cu privire la calificarea, recalificarea şi reciclarea şomerilor, conducerea DUFM a acceptat includerea în costul serviciilor pentru instruirea şomerilor a rentabilităţii de 15-20 la sută, ceea ce i-a asigurat S.R.L. "Andromeda", în anii 1997-1999, un profit de 284,4 mii lei. Ignorînd prevederile Legii contabilităţii, factorii de decizie ai DUFM, în perioada anul 1998 - I semestru al anul 2000, au semnat unilateral 21 de acte neveridice privind efectuarea achitărilor reciproce în sumă de 590,6 mii lei între Fondul Social, DUFM, Ş.P.S."Insula Speranţelor" şi un şir de agenţi economici. Astfel, Ş.P.S. "Insula Speranţelor" permanent beneficia gratuit de avansuri din contul mijloacelor fondului de şomaj (cîte 57,0 mii lei lunar). Ş.P.S. "Insula Speranţelor", cu aportul vicedirectorului Direcţiei generale de învăţămînt dna V.Cujba, a utilizat ilicit suma de 50,0 mii lei, primită ca ajutor financiar de la Î.S. "Moldatsa" pentru organizarea procesului de instruire a şomerilor, copiilor orfani. CAPITOLUL III. Formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele interne şi externe Conform art.19 (1) şi art.20 (c) din Legea privind Curtea de Conturi, în anul 2000 au fost efectuate 15 controale vizînd formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele externe şi interne. Rezultatele controalelor denotă că în multe cazuri creditele externe şi interne angajate nu sînt argumentate din punct de vedere economico-financiar, nu se ţine cont de posibilităţile reale de utilizare şi rambursare a creditelor angajate, mai ales în cazul angajării creditelor pentru finanţarea unor proiecte cu participarea Guvernului Republicii Moldova şi altor autorităţi publice locale (Terminalul de la Giurgiuleşti, Proiectul de investiţii pentru reabilitarea sistemului de aprovizionare cu apă a mun.Chişinău, Proiectul de sporire a eficienţei energetice pentru S.A. "Termocom"). Aceste şi alte circumstanţe au determinat utilizarea neeficientă a creditelor primite, cheltuielile iraţionale şi pierderile în sume considerabile, fapt ce influenţează negativ asupra bugetului de stat, precum şi sustragerea din bugetul naţional a mijloacelor financiare necesare pentru finanţarea cheltuielilor sociale şi de producţie ale statului. Datoria externă de stat Datoria publică a statului a fost formată în urma angajării diferitor credite externe de la organismele financiare internaţionale şi băncile străine, emiterii hîrtiilor de valoare realizate pe piaţa externă. Datoria externă a Republicii Moldova include datoria externă dirijată de Guvern şi datoria externă dirijată de Banca Naţională a Moldovei (BNM). La 1 ianuarie 2001 datoria externă totală a Republicii Moldova constituia 936,0 mil.dol.SUA, inclusiv datoria externă dirijată de Guvern - 781,3 mil.dol.SUA, datoria externă dirijată de BNM - 154,7 mil.dol.SUA. În anul 2000 Curtea de Conturi a efectuat controlul creditelor externe dirijate de către Guvern. Datoria externă dirijată de Guvern a evoluat după cum urmează: (mil.dol.SUA) -------------+----+-----+-----+----+------+-----+-----+-----+-----+----- 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Total -------------+----+-----+-----+----+------+-----+-----+-----+-----+----- Credite pri- 55,3 196,9 173,8 43,3 307,6 160,1 19,6 42,4 108,4 1107 mite Achitări 6,68 2,16 11,77 61 41,54 90,83 66,94 79,55 57,36 417,8 (total): -credite 6,68 - - 39,89 17,47 54,83 36,97 39,44 22,26 217,5 (principal) -deservire - 2,16 11,77 21,11 24,07 36 29,96 40,11 35,1 200,3 (dobînzi,pe- nalităţi) Datoria pe 11,1 189,8 145,3 21,3 84,5 60,1 19,7 44,1 105,3 781,3 anul cores- punzător la 01.01.2001 -------------+----+-----+-----+----+------+-----+-----+-----+-----+----- Analiza structurii datoriei externe dirijate de Guvern confirmă că suma de 378,5 mil.dol.SUA (48,5%) constituie creditele cu termene de maturizare de la 10 pînă la 20 de ani, primite de la organismele financiare internaţionale (Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Agenţia Internaţională de Dezvoltare, Comunitatea Economică Europeană). Altor creditori le revin circa283,8 mil.dol.SUA (36,3%). Mijloacele atrase din realizarea euroobligaţiunilor pe piaţa financiară internaţională alcătuiesc 75,0 mil.dol.SUA (9,6%). Creditele primite de la băncile comerciale constituie 28,7 mil.dol.SUA (3,7%), iar datoria faţă de Compania "Hewlett Packard" - 15,3 mil.dol.SUA (1,9%). În anul 2000 Guvernul a angajat credite externe în sumă de 118,0 mil.dol.SUA, inclusiv prin preluarea de către Guvern a datoriei de 90,0 mil.dol.SUA faţă de SAD "Gazprom" prin emiterea cambiilor; restructurarea datoriei faţă de Compania "Hewlett Packard" în sumă totală de 15,3 mil.dol.SUA şi perfectarea ei în datorie de stat; disbursarea de către Agenţia Internaţională de Dezvoltare a tranşei II din creditul de ajustări structurale în mărime de 19,2 mil. dol.SUA; disbursările efectuate din împrumuturile AID, BIRD, BERD şi ale altora pe proiectele investiţionale în mărime de 16,8 mil. dol.SUA. Pe parcursul anului Guvernul a rambursat credite externe în sumă de 22,3 mil.dol.SUA. Astfel, în anul 2000 datoria externă dirijată de Guvern, ţinînd cont de angajarea de credite noi şi rambursarea parţială a creditelor primite anterior, a crescut de la 633,3 mil.dol.SUA pînă la 781,3 mil.dol.SUA, sau cu 17,8%, încadrîndu-se în limita de 820,0 mil.dol.SUA, prevăzută în bugetul de stat pe anul 2000. Pentru servirea şi rambursarea datoriei de stat externe, în anul 2000 au fost utilizate mijloace financiare (din bugetul de stat şi din contul tranşei II a împrumutului SAC, acordat de BIRD) în sumă totală de 57,4 mil.dol.SUA (712,7 mil.lei), inclusiv: plata principalului - 22,3 mil. dol.SUA (276,6 mil.lei), achitarea dobînzii aferente - 35,0 mil.dol.SUA (435,7 mil.lei), comisioane de angajament conform condiţiilor contractuale - 33,0 mii lei, penalitatea pentru nerespectarea termenelor de achitare - 470,0 mii lei. Analiza utilizării creditelor externe angajate de Guvern arată că, din soldul de 781,3 mil.dol.SUA, pentru acoperirea deficitului bugetar s-a utilizat suma de 88,9 mil.dol.SUA, restul fiind distribuiţi de către Guvern şi Parlament diferitor structuri sub formă de credite de stat, eliberate prin intermediul Ministerului Finanţelor (MF). La structurile care au beneficiat de credite externe Curtea de Conturi a depistat că majoritatea din ele au utilizat aceste credite neeficient şi practic nu le-au rambursat. în acest context şi-au demonstrat iresponsabilitatea un şir de autorităţi publice, care au argumentat (pentru structurile din cadrul lor) necesitatea acordării de către stat a creditelor din surse externe şi au susţinut cerinţele şi clauzele contractelor încheiate de aceste structuri cu MF. Însă, odată cu sosirea termenelor de maturizare a acestor credite, ministerele, departamentele şi alte autorităţi publice s-au eschivat de la întreprinderea măsurilor pentru rambursarea acestora. Ca rezultat, rambursarea creditelor la exterior revine statului. În perioada anilor 1992-1996 întreprinderilor din complexul agroindustrial, la cererea şi cu susţinerea ministerului de ramură, din contul surselor creditare externe, le-au fost acordate pentru diferite scopuri credite în sumă de 62,4 mil.dol.SUA şi 175,0 mil.lei. Majoritatea acestor credite n-au fost rambursate MF, iar achitarea cu organismele financiare internaţionale este şi va fi efectuată nu din contul beneficiarilor reali, ci din contul bugetului de stat, deoarece datoriile beneficiarilor faţă de MF, în baza hotărîrilor Parlamentului şi Guvernului, au fost stinse prin anulări, compensări şi transmiterea obiectelor de menire social-culturală autorităţilor publice locale. Aceasta se referă, în primul rînd, la întreprinderile agricole din cadrul Programului "Pămînt". O altă parte a acestor credite nu pot fi rambursate MF din cauza argumentărlor nesatisfăcătoare ale necesităţii de acordare şi utilizării iraţionale şi cu încălcări a acestora de către agenţii economici. Astfel, un şir de întreprinderi din complexul agroindustrial au primit credite în baza hotărîrilor Guvernului, din contul creditului extern angajat în anul 1994 de la Comunitatea Economică Europeană. Cu toate că aceste credite au fost acordate cu condiţii avantajoase, majoritatea beneficiarilor nu şi-au onorat obligaţiunile de rambursare a lor şi, ca urmare, MF a înaintat în instanţele judecătoreşti cereri pentru începerea procedurii de faliment. Ţinînd cont de faptul că majoritatea beneficiarilor sînt întreprinderi de stat, datoriile agenţilor economici se sting sau vor fi stinse prin înstrăinarea proprietăţii de stat şi ruinarea acestor întreprinderi, iar conducătorii care au admis utilizarea acestor credite în defavoarea întreprinderilor conduse şi a statului (contrar destinaţiei şi prin sustragerea resurselor creditare în folosul diverselor structuri private) rămîn nepedepsiţi. Semnificative în acest sens sînt creditele acordate S.A. "Agroprepar", firmei comerciale de intermediere "Agrotehnica-invest", Centrului comercial "Belarus" (CC "Belarus") şi S.A. "Livada". Conducerea CC "Belarus", cu participarea directă a ministerului de ramură şi MF, încălcînd clauzele contractului încheiat, a transferat în a.1995 peste hotarele republicii creditul de 150,0 mii dol.SUA, destinat procurării utilajului de ambalat sucuri şi vinuri brute în ambalaj "Tetra-pac". Pînă în prezent banii transferaţi firmelor "Pampoo's Production", România (80,0 mii dol.SUA), "Paramp Enterprises", Ungaria (70,0 mii dol.SUA) n-au fost repatriaţi şi în contul lor n-a fost primit utilajul preconizat. Datoria CC "Belarus" faţă de MF parţial a fost stinsă prin comercializarea proprietăţii de stat aflate în gestiune economică, iar soldul acestei datorii în sumă de 50,6 mii dol.SUA nu poate fi stins din cauză că conducerea complexului (V.Panica), cu susţinerea ministerului de ramură şi a fostului Minister al Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, a transmis fondurile fixe gajate pentru acest credit de la balanţa complexului la balanţa profilactoriului "Constructorul". Prin urmare, în timp ce mijloacele financiare în sumă de 150,0 mii dol.SUA au fost sustrase prin intermediul firmelor străine, statul este nevoit să acopere această sumă prin comercializarea proprietăţii proprii. În mod analogic, din contul aceluiaşi credit extern, S.A. "Livada" în noiembrie 1994 i-au fost acordate două credite, respectiv, în sumă de 700,0 mii dol.SUA şi 2,0 mil.lei pentru procurarea cartofilor, producţiei pomilegumicole, utilajului şi pieselor de schimb. MF (dna V.Badrajan), la cererea S.A. "Livada" (dl V.Plitoc), cu participarea Bazei petroliere din Sîngerei (director P.Şişcov), a transferat direct din contul acestor credite 606,0 mii dol.SUA la contul unei firme din Polonia. Paralel cu aceasta, încălcînd clauzele contractelor încheiate cu MF, suma de 797,0 mii lei a fost transferată Bazei petroliere din Sîngerei (a cărei participare la efectuarea acestei tranzacţii nu este argumentată documental) ca plată pentru serviciile de intermediere. Conform documentelor perfectate de conducerea S.A. "Livada", cartofii primiţi din Polonia n-au putut fi comercializaţi din cauza îngheţării lor. Contractarea cartofilor din Polonia a fost efectuată la preţuri cu mult mai înalte decît preţurile pe piaţa mondială, iar perfectarea contractului de creditare cu MF (dl A.Cemîrtan) a fost efectuată fără garanţie de gaj. După expirarea termenului de rambursare a creditelor S.A. "Livada" a cesionat MF fluxul de bani de pe conturile sale, însă din cauza efectuării de către aceasta a decontărilor cu beneficiarii săi prin ocolirea conturilor bancare oficiale, pînă în prezent nu este stinsă datoria S.A. "Livada" faţă de MF în mărime de 1064,2 mii dol.SUA şi 649,9 mii lei. În cazul cu S.A. "Agroprepar", MF n-a folosit dreptul său de utilizare a gajului sub formă de producţie de conserve, care putea fi distribuit instituţiilor finanţate din bugetul de stat, ci a preferat înaintarea în instanţa de judecată a cererii privind insolvabilitatea acesteia şi deschiderea procesului de faliment. În aşa mod, din contul creditului acordat S.A. "Agroprepar" încă în a.1994 în mărime de 100,0 mii dol.SUA şi 300,0 mii lei, statului nu i-a fost restituit nimic, întreprinderea avînd pînă în prezent datorii faţă de MF (inclusiv dobînzi şi penalităţi) în sumă de 160,0 mii dol.SUA şi 344,0 mii lei. La cererea MF, instanţa de judecată a declarat în stare de insolvabilitate şi S.A. "Agrotehnica-invest" (cu capital preponderent de stat) pentru nerambursarea creditului de 860,0 mii dol.SUA, primit tot în anul 1994. În timp de 6 ani societatea nominalizată a rambursat din credit doar 388,0 mii dol.SUA, rămînînd datoare MF cu 679,0 mii dol.SUA (inclusiv dobînda aferentă şi penalităţile). În pofida faptului că statul a "iertat" şi a stins pe diferite căi creditele primite din sursele creditare externe şi acordate agenţilor economici din complexul agroindustrial, pînă în prezent întreprinderile din ramură rămîn datoare MF cu 11,0 mil.lei şi 23,0 mil.dol.SUA. Cazuri de utilizare neeficientă a resurselor creditare externe au loc nu numai în complexul agroindustrial, dar şi în alte domenii. Astfel, din creditul BIRD în sumă de 35,0 mil.dol.SUA, acordat republicii pe o perioadă de 20 de ani (1996-2016), cu termen de graţie de 4 ani, pentru finanţarea Primului proiect de dezvoltare a sectorului privat (PSD-1) au fost utilizaţi iraţional 6,2 mil.dol.SUA. Din contul acestor mijloace, conform Hotărîrii Guvernului nr.169 din 16.02.98, 400,0 mii dol.SUA s-au utilizat pentru studiul audit al BCA "Banca de Economii", realizat de către Compania "Arthur Andersen", selectată prin tenderul internaţional organizat de MF şi BNM. Mijloacele creditare urmau să fie contractate ca credit acordat BCA "Banca de Economii" de către MF, însă, conform statutului băncii şi Legii privind societăţile pe acţiuni, confirmarea organizaţiei de audit şi stabilirea mărimii retribuţiei serviciilor ei ţine exclusiv de competenţa adunării generale a acţionarilor. De aceea, BCA "Banca de Economii" nu recunoaşte această sumă ca credit şi pînă în prezent deservirea părţii date a creditului este efectuată din buget. Tot din acest credit, pentru întreprinderile participante la programul PSD-1 şi cheltuielile operaţionale ale proiectului, Guvernul a acordat Agenţiei pentru Restructurarea Intreprinderilor şi Asistenţă (ARIA) un grant de 5,8 mil. dol.SUA pentru angajarea consultanţilor în scopul prestării serviciilor de consulting. Conducerea ARIA, în lipsa actelor normative, a utilizat sursele creditare pentru salarizarea consultanţilor locali-2,55 mil. dol.SUA, salarizarea consultanţilor străini - 494,0 mii dol.SUA, deplasări - 126,0 mii dol.SUA, studii - 244,0 mii dol.SUA (în total - 3,42 mil.dol.SUA). Salariile lunare ale consultanţilor locali, achitate din contul creditului BIRD, în anii 1997-1998 au constituit de la 110 pînă la 1917 dol.SUA, 11 la sută din consultanţii locali fiind remuneraţi cu salarii de peste o mie de dolari SUA, iar 179,0 mii dol.SUA s-au utilizat pentru finanţarea studiilor a 17 persoane la şcoala de management din Slovenia, în lipsa unui regulament de selectare a persoanelor pentru aceste studii costisitoare, efectuate din resurse publice, precum şi de amplasare a lor în cîmpul muncii reieşind din necesităţile statului. Din cauza rezultatelor insuficiente ale tenderului internaţional, desfăşurat de BNM în perioada 16.07.99-23.06.2000, nu s-a efectuat achiziţionarea programelor necesare pentu modernizarea Sistemului de clearing şi decontări al BNM în sumă de 1,4 mil.dol.SUA, prevăzută în acordul de credit. Cu încălcări şi abateri de la legislaţia în vigoare este utilizat şi creditul în sumă de 10,0 mil.dol.SUA, primit de la BIRD şi destinat pentru cofinanţarea Primului proiect agricol (în sumă de 18,5 mil.dol.SUA, inclusiv: BIRD - 10,0 mil.dol.SUA, Guvernul Republicii Moldova - 4,8 mil. dol.SUA, beneficiarii-3,7 mil.dol.SUA). Acordul de credit dintre Republica Moldova şi BIRD, semnat la 03.07.96 şi ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 974-XIII din 24.07.96, prevede o perioadă de graţie de 4 ani, perioada de rambursare - de 16 ani (2001-2016), rata dobînzii LIBOR plus 0,5%, comisionul de administrare şi angajament - 0,75%. De sursele creditare, precum şi de contribuţiile guvernamentale (acordate din contul grantului olandez) au beneficiat 9 instituţii de cercetări ştiinţifice în agricultură (7924,0 mii dol.SUA şi 11586,0 mii lei) şi 11 gospodării de pepinierit viticol şi pomicole-pilot (1481,0 mii dol.SUA şi 8564,0 mii lei). La momentul acordării resurselor creditare beneficiarilor, MF şi Direcţia de implementare a Primului proiect agricol (DIPPA) n-au asigurat garanţia rambursării împrumuturilor, prin ce au încălcat Legea privind datoria de stat şi garanţiile de stat nr.943-XIII din 18.07.96. Utilizînd resursele creditare pentru procurarea de utilaj şi în alte scopuri, o parte din instituţiile ştiinţifice beneficiare pînă în prezent n-au încheiat cu MF acorduri de recreditare şi de gaj şi nu efectuează rambursarea şi deservirea datoriilor sale. Resursele creditare sînt înregistrate ca finanţare publică, şi nu ca credit. Utilajul procurat din resursele creditare este luat la evidenţă ca mijloace fixe finanţate din buget. În evidenţa contabilă nu este reflectată diferenţa negativă de curs. La Institutul de Cercetări pentru Pomicultură n-a fost reflectat în evidenţa contabilă ca credit utilajul în valoare de 1,6 mil.dol.SUA. La 01.11.2000 sumele dobînzilor pentru utilizarea creditelor, calculate de către MF pentru plată, dar neachitate, au constituit: Institutul Naţional al Viei şi Vinului -487,0 mii dol.SUA, Institutul de Cercetări pentru Pomicultură - 217,0 mii dol.SUA, Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg -45,0 mii dol.SUA, Institutul Naţional pentru Zootehnie şi Medicină Veterinară - 42,0 mii dol.SUA, Centrul de Standardizare şi Stabilire a Calităţii Nutreţurilor şi Produselor Cerealiere -10,0 mii dol.SUA, Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp -16,3 mii dol.SUA etc. Încălcînd Legea contabilităţii, unele instituţii de cercetări ştiinţifice n-au luat la evidenţa contabilă utilajul procurat din contul resurselor creditare: Centrul naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă (dl M.Magdei) - în valoare de 223,2 mii dol.SUA, Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg (dl V.Micu) - 7,1 mii dol.SUA. Alte instituţii şi-au permis să comercializeze unor structuri private utilajul procurat din resursele creditare (Institutul de Cercetări pentru Pomicultură a realizat fără plată prealabilă astfel de utilaj în valoare de 6,0 mii dol.SUA). La încheierea cu 11 gospodării agricole a acordurilor de valorificare a creditelor primite au fost comise greşeli. S-a depistat că în evidenţa contabilă la S.A. "Vorniceni" creditul primit în sumă de 99,7 mii dol.SUA şi contribuţia Guvernului în sumă de 375,9 mii lei au fost reflectate ca "împrumuturi pe termen lung", fără indicarea diferenţei de curs negative la suma împrumutului primit. Gospodăria viticolă "Sadac AGRO" S.R.L. a beneficiat de un credit în sumă de 179,0 mii dol.SUA, însă MF şi Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii (dl I.Goraşov), neîncheind contractul de gaj, n-a asigurat rambursarea acestuia. S.A."Basarabia" a beneficiat de un credit în sumă de 65,0 mii dol.SUA sub formă de procurări. Încălcînd Legea contabilităţii, conducerea S.A."Basarabia" (preşedintedl S. Calmîc) n-a luat corect la evidenţa contabilă suma creditului, aceasta (împreună cu suma contribuţiei Guvernului) fiind reflectată la "datorii privind facturile comerciale". De asemenea, n-a fost reflectată diferenţa de curs negativă. Suma totală a dobînzii achitate BIRD de către MF a constituit 1050,0 mii dol.SUA. La 01.11.2000 suma calculată pentru achitare a dobînzii la creditele primite de cele 11 gospodării de pepinierit viticol şi pomicole-pilot a constituit 89,6 mii dol.SUA, de fapt fiind achitaţi doar 23,9 mii dol.SUA, iar suma calculată a dobînzii la creditele primite de cele 9 instituţii de cercetări ştiinţifice a alcătuit 878,0 mii dol.SUA, achitîndu-se doar 14,7 mii dol.SUA. La valorificarea creditului, acordat de BIRD în anul 1998 în mărime de 5,0 mil.dol.SUA, pentru susţinerea reformei sistemului de învăţămînt general de asemenea au fost comise unele încălcări şi devieri. Astfel, la editarea a 5,0 mii de manuale, prestatorului de servicii i-au fost transferaţi banii în prealabil cu 140 zile, legislaţia în vigoare prevăzînd un termen de pînă la 30 zile. Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei (dl A. Gremalschi) a transmis (contrar destinaţiei) la balanţa Centrului noilor tehnologii informaţionale (CNTI) computere, o parte din care au fost procurate din mijloacele creditare. Computerele sînt utilizate pentru acordarea serviciilor Internet populaţiei, în anul 1999 încasîndu-se doar 55,3 mii lei (din 700,0 mii lei preconizate). La 01.01.2001, în pofida multiplelor anulări, compensaţii, cesiuni ale datoriilor agenţilor economici către stat, stingerii datoriilor pe creditele externe prin transmiterea către autorităţile publice locale a obiectelor de menire social-culturală, comunală şi protecţie civilă, datoriile agenţilor economici din toate ramurile economiei naţionale (recreditaţi din creditele externe) faţă de MF constituiau 58,5 mil.dol.SUA şi 94,3 mil.lei, pe cînd datoria de bază a statului pe creditele externe - 781,3 mil.dol.SUA, adică din contul bugetului de stat va trebui să fie rambursaţi la exterior 715,0 mil.dol.SUA din principalul creditelor plus dobînda aferentă acestor credite. În total, din momentul cînd republica a început a angaja credite externe (a.1992) şi pînă în anul 2000 MF a cheltuit 417,8 mil.dol.SUA, inclusiv pentru achitarea directă a creditelor - 217,5 mil.dol.SUA şi pentru servirea lor - 200,3 mil.dol.SUA. Datoria internă de stat O parte componentă a datoriei publice a statului este datoria internă de stat. La 01.01.2001 datoria internă de stat constituia 2022,2 mil.lei, inclusiv: împrumuturile acordate de Banca Naţională a Moldovei (BNM) - 1315,2 mil.lei; hîrtiile de valoare de stat - 707,0 mil.lei (în formă de înscrieri în conturi - 706,0 mil.lei, în formă fizică - 0,860 mil.lei). Comparativ cu situaţia din 01.01.2000, datoria internă de stat a crescut cu 111,7 mil.lei, sau cu 5,8%, în majoritate din contul comercializării hîrtiilor de valoare de stat pe piaţa internă. În anul 2000 au fost contractate de la BNM împrumuturi de 3523,6 mil.lei şi rambursate în aceeaşi mărime, adică soldul datoriei MF faţă de BNM a rămas neschimbat. În aceeaşi perioadă pe piaţa republicii au fost comercializate hîrtii de valoare de stat (HVS) în sumă totală de 2809,3 mil.lei şi răscumpărate în valoare de 2697,6 mil.lei, datoria internă de stat formată din hîrtiile de valoare majorîndu-se cu 111,7 mil.lei, iar cheltuielile de deservire a împrumutului de stat intern în anul 2000 constituind 584,4 mil.lei. Rata dobînzii pentru împrumuturile acordate de BNM a scăzut de la 30,09% (la 01.01.2000) pînă la 21,79% (la 01.01.2001). Majoritatea împrumuturilor au fost obţinute de la realizarea hîrtiilor de valoare băncilor comerciale cu rata dobînzii medie anuală de 22,18%, care în anul 2000 (comparativ cu anul 1999) s-a micşorat cu 6,41 puncte. Creditele de stat interne Paralel cu recreditarea la interior a mijloacelor creditare externe, Guvernul a acordat, din contul bugetului de stat şi din contul altor mijloace, credite interne pentru soluţionarea unor probleme stringente, multe dintre care, din cauza utilizării lor contrar destinaţiei şi administrării nesatisfăcătoare, au pricinuit statului pierderi. Datoria totală a agenţilor economici pentru creditele interne acordate de Guvern, cu calculele suplimentare (dobînda şi penalitatea), alcătuieşte 293,9 mil.lei şi 5,8 mil.dol.SUA. Creditul în sumă de 16,0 mil.dol.SUA, acordat ASP pentru Combustibil (ASPC, în prezent S.A."Tirex-Petrol") de către MF din contul mijloacelor transferate de către Ministerul Apărării în scopul procurării combustibilului pentru lucrările agricole, conform dispoziţiilor personale (cu grif secret) ale fostului Prim-ministru dl A.Sangheli, a fost utilizat de ASPC contrar prevederilor acordului de credit, prin intermediari, parţial contrar destinaţiei, procurîndu-se (pe lîngă benzina şi motorina, necesare pentru lucrările agricole) cărbune, păcură, carne şi unt în sumă totală de 9,5 mil.dol.SUA, fapt care a cauzat pierderi statului. ASPC (dl N.Ciornîi) nu şi-a onorat obligaţiunile de rambursare a împrumutului în termenele preconizate (prolongate în repetate rînduri), iar Guvernul a elaborat un nou mecanism de asigurare a întreprinderilor sectorului agrar cu produse petroliere pentru lucrările din primăvara anului 1995 şi de rambursare a creditului. Obligaţiunile de rambursare şi servire a creditului (inclusiv prin produse agricole) în sumă de 16,0 mil.dol.SUA au fost readresate Concernului Republican pentru Resursele Materiale "Moldresurse" (Concernul "Moldresurse"), care dispunea de un fond statutar de numai 46,0 mii lei. Concernul "Moldresurse" a fost impus să efectueze cheltuieli suplimentare pentru servirea timp indelungat a unei părţi a creditului de 6,1 mil.dol.SUA, primit pe parcursul a doi ani, iar ASPC a fost eliberată de servirea datoriei pentru aceeasi perioadă, deşi a beneficiat de mijloace financiare şi materiale. Ministerul Finanţelor n-a asigurat controlul asupra îndeplinirii întocmai a hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului şi n-a utilizat posibilităţile de rambursare prevăzute în contractul de cesiune. Drept rezultat, Concernul "Moldresurse" a achitat MF doar suma de 4,2 mil.dol.SUA, iar 10,0 mil.dol.SUA au fost anulaţi prin preluarea datoriilor de către stat, în conformitate cu Legea bugetului pe anul 1999. Astfel, la 01.09.2000 Concernul "Moldresurse" datora MF pentru creditul intern 2,75 mil. dol.SUA. Cei mai mari debitori ai statului pentru creditele interne acordate din diverse surse, cărora, chiar şi după "iertările" efectuate, le revin 91,6% din datorie, sînt: S.A. "Fertilitate-Călăraşi" - 110,0 mil.lei, S.A. "Termocomenergo" -94,0 mil.lei, Î.S. "Moldtranselectro" - 22,3 mil.lei, S.R.L. "Tehagroleasing" - 31,9 mil.lei, C-l de colectare Făleşti -7,8 mil.lei, FAP "Moldova", Floreşti - 3,2 mil.lei, iar cei cărora în dolari SUA le revin 70,7%: Concernul "Moldresurse" - 1285,4 mii dol.SUA, S.A. "Livada" - 1160,9 mii dol.SUA, S.A. "Ambalaj Polimer", Drochia - 955,0 mii dol.SUA, S.A. "Agrotehnica-invest" - 663,2 mii dol.SUA. Garanţiile de stat O altă cale care duce la dezafectarea mijloacelor bugetului de stat este emiterea de garanţii de stat prin intermediul Guvernului şi Parlamentului pentru creditele angajate de diferite structuri din republică de la organismele financiare internaţioanale, băncile străine şi băncile comerciale din ţară. Emiterea acestor garanţii fără o analiză competentă a argumentărilor tehnico-economice ale necesităţii angajării acestor credite, efectului economic de la valorificarea lor şi posibilităţilor reale de rambursare a acestor credite de către agenţii economici beneficiari, precum şi încălcările comise la valorificarea lor determină faptul rambursării acestora în majoritatea cazurilor din contul bugetului. Ca rezultat, sînt reduse posibilităţile bugetului pentru finanţarea necesităţilor stringente ale societăţii. Garanţiile oferite de stat se împart în garanţii externe şi interne. 1. Garanţii de stat externe În perioada anilor 1992-1998, în baza deciziilor Guvernului şi Hotărîrilor Parlamentului, au fost emise garanţii de stat pentru credite externe în sumă de circa 202,2 mil.dol.SUA, dintre care au devenit active 7 garanţii externe, pentru care au fost sustrase din buget mijloace în sumă de 24,2 mil.dolari SUA, inclusiv în anul 2000 - de 4,3 mil.dol.SUA. În afară de aceasta, la 01.01.2001, pentru beneficiarii de credite externe, statul mai avea datorii faţă de creditorii străini în mărime de 2,7 mil.dol.SUA. În acelaşi timp, datoriile agenţilor economici faţă de MF pentru creditele externe primite de ei, dar rambursate de stat, la aceeaşi dată constituiau 25,3 mil.dol.SUA, inclusiv: "Vininvest" SRL- 6,6 mil. dol.SUA şi 7,2 mil. DEM, "Perfuzon" SA - 7,2 mil. DEM, "Fabrica de sticlă din Chişinău" S.A.- 18,7 mil. DEM, Î.M. "Semger" SRL - 3,2 mil.DEM. Analiza situaţiei economico-financiare a acestor agenţi economici demonstrează în majoritatea cazurilor imposibilitatea rambursării de către aceştia a creditelor obţinute, ceea ce poate cauza prejudicii bugetului de stat. Creditul BERD în sumă de 30,0 mil. dol.SUA a fost primit de S.A."Apă-Canal Chişinău" (ACC) cu garanţie de stat pentru cofinanţarea în comun cu BERD, ACC, Guvernul, Primăria mun. Chişinău a Proiectului de investiţii pentru reabilitarea sistemului de aprovizionare cu apă a mun. Chişinău în sumă totală de 59,2 mil. dol.SUA. Guvernul Danemarcii (la 22.06.99) şi TACIS (la 02.10.97) au acordat două granturi, respectiv, în sumă de 1,54 mil. dol.SUA şi 1,07 mil.ECU pentru susţinerea acestui proiect, însă Curtea de Conturi a depistat lipsa documentelor confirmative privind utilizarea sumei de 177,0 mii dol.SUA din grantul danez, destinată remunerării specialiştilor locali. La primirea creditului, ACC, contrar legislaţiei în vigoare, a tărăgănat perfectarea şi semnarea cu Ministerul Finanţelor a Acordului de asigurare a garanţiei şi pînă la 01.05.2000 n-a efectuat nici o plată în fondul de risc. Creditele şi mijloacele primite sub formă de granturi sînt utilizate cu o eficienţă redusă. În legătură cu deprecierea bruscă a valutei naţionale din noiembrie 1998, investorii din partea Republicii Moldova nu şi-au onorat obligaţiunile contractuale, pentru ce, reieşind din Hotărîrea Parlamentului nr. 710-XIV din 03.12.99, au fost introduse amendamente la toate acordurile, în urma cărora costul total al Proiectului a fost redus pînă la40,65 mil. dol.SUA, suma creditului BERD - micşorată pînă la 22,75 mil. dol.SUA, majorîndu-se respectiv costul servirii creditului. Astfel, comisionul în sumă de 300,0 mii dol.SUA (1% din suma iniţială a creditului), achitat anticipat de ACC, a crescut pînă la 1,32%, în rezultat fiind efectuată supraplata pe poziţia dată în sumă de 72,5 mii dol.SUA. Din cauza tărăgănării utilizării resurselor creditare şi lipsei unui grafic coordonat al disbursărilor, pînă la 01.05.2000 ACC a efectuat cheltuieli suplimentare (pierderi) în sumă de319,0 mii dol.SUA pentru achitarea taxei de angajament. Totodată, lucrările de reconstrucţie au început cu mari întîrzieri. Cu învingătorul tenderului - firma "Todini Construzioni Generali", Italia (firma "Todini") contractul a fost încheiat abia la 16.12.98, prevăzînd reabilitarea a circa 100 km de ţevi. După tratative îndelungate şi schimburi de diverse scrisori, lucrările au început la 28.03.2000 (cu 9 luni mai tîrziu de termenul preconizat) şi au derulat deosebit de lent, cu încălcări ale obligaţiunilor contractuale din partea antreprenorului (firma "Todini"), care peste 1,5 ani de la încheierea contractului a efectuat lucrări doar de 263,0 mii dol.SUA - 1% din volumul preconizat, deşi termenul de finisare expira la 20.05.2001. Pe parcurs ACC (dl N.Vetrogon) a efectuat contractări şi cheltuieli neavantajoase, a tărăgănat termenele de desfăşurare a tenderelor de procurări şi servicii pentru subproiectul "Pomparea apei brute" în sumă de 3,6 mil.dol.SUA. Din cauza ofertelor necorespunzătoare primite de la firmele participante la concurs, a fost suspendat temporar subproiectul "Sisteme computerizate de contabilitate şi management" în valoare de 300,0 mii dol.SUA, iar din motivul lipsei mijloacelor financiare - subproiectul "Staţia de pompare II" în sumă de 1,0 mil.dol.SUA. în cadrul subproiectului "Sistema de aerare" în sumă de 1,72 mil.dol.SUA, în urma tratativelor îndelungate cu BERD, precum şi a desfăşurării tenderului internaţional, a fost aleasă firma "Fortex" (Cehia). După plata avansului, subproiectul respectiv a fost de asemenea zădărnicit din vina firmei date, fără a i se aplica acesteia sancţiunile respective. Au fost tărăgănate şi termenele de efectuare a lucrărilor din cadrul subproiectului "Instalarea şi schimbarea apometrelor în magistrale". Firma "Ponometrics" (Irlanda), învingătoare a tenderului internaţional, a încheiat cu ACC contractul respectiv de efectuare a tuturor lucrărilor în termen de un an. La 01.09.2000 erau efectuate doar 18% din lucrările preconizate. Creditul BERD în sumă de 11,6 mil.dol.SUA şi de 17,5 mil.DEM a fost primit de S.A."Termocom", cu garanţie de stat (ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.696-XIII din 21.12.95), pentru implementarea Proiectului "Sporirea Eficienţei Energetice", pe un termen de 15 ani, cu o perioadă de graţie de 4 ani şi ratele dobînzilor de 7 - 8,33%. Lucrările la realizarea Proiectului s-au tărăgănat, iar unele au fost suspendate. Drept rezultat, a fost negociat şi încheiat Acordul de amendament din 20.04.99, prin care suma creditului a fost redusă pentru tranşa A pînă la 4,71 mil.dol.SUA şi pentru tranşa B - pînă la 7,73 mil.DEM. Pentru prolongarea termenelor de valorificare, din contul creditului a fost plătită taxa în sumă de 56,4 mii dol.SUA şi 255,7 mii DEM (1%). Suplimentar, din contul S.A. "Termocom" s-au cheltuit 426,0 mii dol.SUA şi 486,0 mii DEM ca plată pentru suma neutilizată a creditului. Cheltuielile totale de deservire a creditului, efectuate din contul împrumutului, au constituit 750,0 mii dol.SUA şi 1940,9 mii DEM. Din contul creditului BERD a fost procurat şi reflectat în evidenţa contabilă utilaj în sumă de 38,5 mil.lei. Pentru realizarea Proiectului, S.A. "Termocom" a efectuat, din contul mijloacelor proprii (pentru proiectarea, asamblarea şi montarea utilajului procurat din mijloacele creditare, deservirea acreditivelor deschise în favoarea companiilor furnizoare de utilaj, organizarea delegaţiilor peste hotare şi primirea delegaţiilor), cheltuieli în sumă de 18,4 mil. lei. Majoritatea ( 66% ) utilajului procurat din mijloacele creditare (în valoare de 25,2 mil.lei) pînă la 01.04.2000 încă nu era instalat. Asupra rezultatelor financiare a influenţat negativ şi diferenţa de curs valutar în sumă de 42,5 mil. lei, trecută la pierderi în anii 1998 - 01.05.2000. Cheltuielile aferente creditului, precum şi dobînda exagerată (care urmează a fi achitată pe viitor), raportate la rezultatele reale ale utilizării resurselor financiare împrumutate, califică valorificarea acestui credit ca neeficientă. În anul 1999 S.A."Termocom" a utilizat mijloacele creditare în sumă de 64,8 mii dol.SUA şi 102,0 mii DEM contrar destinaţiei iniţiale a creditului, adică pentru procurarea tehnicii de calcul, a accesoriilor la ea şi a unei tipografii. Pentru serviciile de consultanţă au fost prevăzute cheltuieli în sumă de 312,0 mii dol.SUA şi 470,0 mii DEM. În calitate de consultant al Proiectului a fost desemnată (de către S.A."Termocom" şi BERD) firma de consalting "Tebodin BV" (Olanda), cu care a fost încheiat contractul din 17.10.96 pe un termen de 2 ani, acesta, în baza unei solicitări a S.A."Termocom", fiind prolongat pînă la 31.10.98. Suma contractului dat a fost negociată de părţi şi aprobată în mărime de 288,0 mii dol.SUA şi 450,0 mii DEM. Contrar prevederilor Legii vînzării de mărfuri nr.134-XIII din 03.06.94, S.A. "Termocom" (dl V.Ştirbu) a încheiat cu firma KPMG (Olanda) trei contracte privind efectuarea lucrărilor de audit pe anii 1996-1998 şi prestarea serviciilor de consulting, în baza cărora S.A. "Termocom" a efectuat cheltuieli de 172,3 mii dol.SUA, inclusiv: 104,5 mii dol.SUA - din contul mijloacelor proprii şi 67,8 mii dol.SUA - din contul creditului (contrar destinaţiei). Pentru efectuarea lucrărilor de audit pe anul 1999 a fost pregătit spre încheiere un alt contract în sumă de 27,85 mii dol.SUA, care de asemenea nu este bazat pe caietul de sarcini al S.A. "Termocom", nu conţine lista articolelor de cheltuieli şi personalul implicat, care ar argumenta costul contractului. Firma KPMG (Olanda) a fost selectată fără o analiză profundă, cointeresată şi obiectivă a ofertelor altor firme de audit care activează pe piaţa Republicii Moldova şi care au efectuat anterior lucrări de audit ale unor proiecte finanţate de instituţii financiare internaţionale, inclusiv BERD şi BIRD. Conform datelor evidenţei contabile, datoria S.A."Termocom" pe creditul BERD la 01.05.2000 constituia 99,2 mil. lei. Asupra realizării proiectelor cu participarea creditelor străine sub garanţie de stat, acordate agenţilor economici din republică, influenţează negativ neonorarea de către Guvern a obligaţiunilor de cofinanţare, care sînt asumate fără analiza posibilităţilor reale de participare la finanţarea acestor proiecte. Drept rezultat, realizarea proiectelor este stopată, între Republica Moldova şi creditorii străini apar divergenţe, iar investiţiile efectuate nu se soldează cu efectele economice scontate şi generează cheltuieli suplimentare neproductive. În afară de aceasta, neonorarea de către Guvern a obligaţiunilor asumate şi litigiile sale cu creditorii străini afectează imaginea Republicii Moldova. Proiectul privind construcţia Terminalului de la Giurgiuleşti s-a soldat cu imobilizarea în această construcţie a investiţiilor, neobţinerea efectului economic preconizat şi cu pierderi directe de mijloace financiare în sumă de 75,0 mii dol.SUA şi 56,9 mii lire sterline, plătite în instanţele de judecată internaţionale. 2. Garanţiile de stat interne Cheltuieli neefective din contul bugetului de stat sînt efectuate şi pentru rambursarea de credite băncilor comerciale din ţară, acordate în baza garanţiilor guvernamentale diferitor agenţi economici. Astfel, în anii 1993-1999 au fost dezafectate mijloace financiare în sumă de 404,1 mil.lei, din care au fost restabiliţi de către agenţii economici doar 361,3 mil.lei, majoritatea dintre care - prin intermediul achitărilor reciproce. Pentru anul 2000 a fost prevăzută restituirea în bugetul de stat a mijloacelor băneşti în sumă de 13,0 mil.lei, însă real s-au restituit numai 0,4 mil.lei. La 01.01.2001 datoria agenţilor economici faţă de buget pentru onorarea garanţiilor de stat interne, ţinînd cont de sumele de bază, dobînzi şi penalităţi, a constituit 82,4 mil.lei. Din 21 agenţi economici care au datorii faţă de MF pe garanţiile de stat interne, 11 (cu datorii de 18,8 mil.lei) se află în procedură de faliment. În anul 2000, în baza unor acte legislative şi normative privind anularea datoriilor agenţilor economici faţă de MF, au fost stinse datorii ale agenţilor economici, formate din garanţiile de stat interne, în sumă de 26,2 mil.lei. Garanţii de stat interne în sume considerabile au fost acordate întreprinderilor din complexul termoenergetic şi celor de asigurare cu combustibil. Astfel, fosta ARP "Termocomenergo" în anii 1996-1998 a beneficiat de garanţii de stat în sumă de 121,0 mil.lei şi 3,0 mil.dol.SUA. Din garanţiile de stat interne, primite de către ARP "Termocomenergo", Ministerul Finanţelor, prin dezafectarea mijloacelor bugetare de stat, a achitat instituţiilor financiare sumele de 94,0 mil.lei şi 3,0 mil.dol.SUA. Soldul datoriei neachitate MF de către ARP "Termocomenergo", ţinîndu-se cont de sumele de bază, dobînzile bancare şi penalităţi, la 01.01.2001 constituia 104,0 mil.lei. Majoritatea acestor datorii (în legătură cu lichidarea ARP "Termocomenergo") au fost stinse prin diferite hotărîri ale Guvernului şi Parlamentului. Unele garanţii de stat interne au fost emise de către autorităţile publice locale în baza hotărîrilor Guvernului şi Parlamentului. Astfel, autorităţile publice locale, prin Hotărîrea Parlamentului nr.834-XIII din 16.05.1996, au fost învestite să fie garanţi ai rambursării creditelor acordate de băncile comerciale cooperativelor de construcţie a locuinţelor pentru casele cu un grad înalt de finisare din resursele creditare ale BNM. În acest caz, Parlamentul şi Guvernul şi-au depăşit împuternicirile, deoarece, conform actelor legislative în vigoare, aprobarea bugetului şi emiterea garanţiilor în limitele mijloacelor bugetelor locale este prerogativa consiliilor unităţilor administrativ-teritoriale. Lipsa controlului asupra utilizării eficiente şi conform destinaţiei a mijloacelor creditare alocate pentru finisarea construcţiilor caselor de locuit din partea organelor implicate în efectuarea acestor tranzacţii (BNM, MF, Consiliile unităţilor administrativ-teritoriale, BCA "Banca Socială") a permis unor ordonatori de credite ai cooperativelor de construcţie a locuinţelor să sustragă prin diferite metode banii destinaţi construcţiei locuinţelor şi să-i utilizeze contrar destinaţiei. Semnificativă în acest sens a fost utilizarea mijloacelor creditare alocate Cooperativei de construcţie a locuinţelor (CCL) "Apartament" şi CCL nr.5, or.Ialoveni. Astfel, CCL "Apartament", în baza hotărîrii nominalizate, prin intermediul filialei Bălţi a BCA "Banca Socială", din resursele creditare ale BNM, prevăzute pentru finisarea construcţiei caselor de locuit destinate colaboratorilor poliţiei - participanţi la luptele pentru integritatea republicii, a primit un credit de 4,8 mil.lei. Creditul a fost alocat sub garanţia Primăriei mun.Bălţi pe un termen de 15 ani, cu rata dobînzii preferenţială de 5%. Diferenţa dintre rata de refinanţare a BNM şi rata dobînzii inclusă în contract urma să fie achitată din bugetul de stat. Conducătorul cooperativei menţionate dl A.Nadulişneac, fiind şi conducător al firmei "Surdo" - antreprenor general de construcţie, efectuînd un şir de manipulări prin decontările între beneficiar şi antreprenor, a sustras prin intermediul beneficiarului 0,4 mil.lei şi prin intermediul antreprenorului - 1,4 mil.lei, astfel pricinuind statului un prejudiciu de 3,0 mil.lei. "Iertările" din partea organelor abilitate ale statului au o influenţă negativă asupra onorării de către agenţii economici şi autorităţile locale a datoriilor formate faţă de bugetul de stat. În anul 2000, în baza actelor legislative, au fost anulate datorii faţă de bugetul de stat (formate în urma distribuirii creditelor externe, garanţiilor de stat externe şi interne, alocării creditelor de la bugetul de stat) în sumă de 352,5 mil.lei, inclusiv datoriile gospodăriilor agricole - 30,5 mil.lei, datoriile S.A. "Tirex-Petrol" - 240,0 mil.lei, datoriile autorităţilor publice - 82,0 mil.lei. Prin cesionarea către stat a obiectelor de menire social-culturală, comunală şi protecţie civilă au fost stinse datorii faţă de bugetul de stat în sumă de 81,6 mil.lei, inclusiv ale agenţilor economici care au încheiat acorduri cu Consiliul Creditorilor de Stat şi cărora le-a fost deschisă procedura de faliment - 31,6 mil.lei, ale întreprinderilor agricole în proces de privatizare - 50,0 mil.lei. Această modalitate de stingere a datoriilor faţă de bugetul de stat nu-i stimulează pe agenţii economici şi autorităţile publice să întreprindă măsuri de rigoare pentru onorarea plăţilor, ci, din contra, îi încurajează la neefectuarea plăţilor sub pretextul că mai devreme sau mai tîrziu acestea vor fi stinse în baza actelor normative respective. Situaţia nesatisfăcătoare care s-a creat la rambursarea creditelor interne şi externe, onorarea obligaţiunilor de rambursare a creditelor primite sub garanţiile de stat externe şi interne, precum şi la rambursarea creditelor bugetare sînt o consecinţă a politicii statale în atragerea creditelor externe şi distribuirea lor în interior, lobismului efectuat de reprezentanţii organelor de stat în folosul unor structuri comerciale, încheierii unor contracte şi acorduri nefundamentate din punct de vedere economic, ignorării posibilităţilor reale ale statului, autorităţilor publice şi agenţilor economici de rambursare a creditelor şi onorare a obligaţiunilor asumate, iresponsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere care gestionează aceste resurse financiare, lipsei controlului efectiv asupra valorificării eficiente şi la destinaţie a mijloacelor financiare obţinute, lipsei unui cadru juridic bine determinat privind responsabilitatea pentru dezafectarea mijloacelor financiare obţinute sub garanţii de stat din credite externe şi interne, precum şi din creditele interne acordate de la bugetul de stat. Majoritatea resurselor financiare angajate prin metodele expuse în prezentul capitol au fost utilizate pentru consumul curent al statului, agenţilor economici şi autorităţilor publice, dar nu pentru relansarea procesului de producere şi dezvoltarea economică. CAPITOLUL IV. Integritatea şi gestionarea patrimoniului public În concordanţă cu art.19 şi 20 din Legea privind Curtea de Conturi, în anul 2000 au fost efectuate un şir de controale asupra procesului de deetatizare şi privatizare a patrimoniului public, precum şi asupra modului de gestionare a lui. Rezultatele controalelor denotă că procesul de privatizare şi gestionare a patrimoniului public de către Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (DPAPS), ministerele şi departamentele de ramură, autorităţile publice locale s-a efectuat nesatisfăcător, iraţional şi ineficient, cu multiple încălcări şi abateri de la prevederile legislaţiei în vigoare. Un şir de încălcări au fost comise la privatizarea Reţelelor Electrice de Distribuire (RED) din complexul electroenergetic, care a fost înfăptuită în baza unui contract, semnat din partea statului de către vicedirectorul general al DPAPS dna Z.Grafchin la 07.02.2000. În total au fost privatizate trei RED-uri (Chişinău, Centru, Sud) contra plăţii de 21,1 mil.dol.SUA, reţelele electrice de 35 kV - 3,7 mil.dol.SUA şi terenurile aferente - 0,5 mil.dol.SUA. Încălcîndu-se prevederile Concepţiei asupra privatizării întreprinderilor din sectorul electroenergetic şi Legii cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic, privatizarea RED-urilor n-a fost efectuată de către o comisie de concurs specializată în acest domeniu, dar de Comisia pentru supravegherea procesului de privatizare a complexului energetic, creată de către Guvern. Comisia în cauză, constituită din persoane cu funcţii de răspundere ale Guvernului (dnii D.Braghiş - preşedinte al comisiei, V.Cosarciuc - vicepreşedinte), Ministerului Finanţelor (dl M.Manoli), DPAPS (dnii A.Oleinic, V.Bodiu), Departamentului Energeticii (anterior Departamentul Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil) şi Ministerului Industriei şi Energeticii (dnii A.Goncear, V.Arion), comisiei parlamentare (dl E.Gîrlă), precum şi în persoana consilierului Preşedintelui Republicii Moldova (dl P.Griciuc), conform Hotărîrii Guvernului nr.330 din 23.04.99, urma să supravegheze procesul de privatizare, dar n-a fost abilitată, din punct de vedere juridic, cu dreptul de organizare şi desfăşurare a concursurilor investiţionale. Prin urmare, procesul de privatizare a întreprinderilor nominalizate a fost declanşat şi desfăşurat nelegitim. La adoptarea deciziilor Comisiei n-au participat majoritatea membrilor ei şi acestea nu sînt semnate de către preşedinţii ei - dnii I.Sturza şi D.Braghiş. Contrar prevederilor Legii cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic, comisia nominalizată, prin hotărîrea sa, a acceptat ofertele S.A. "Union Fenosa" şi S.A. "Luganskoblenergo", fără a verifica corespunderea potenţialului investor - S.A. "Luganskoblenergo". Astfel, S.A. "Luganskoblenergo" a participat în mod formal la concurs, deoarece condiţiile de calificare a acesteia n-au fost apreciate. În cele din urmă, la concursul de privatizare a acţiunilor statului în RED-uri a participat un singur investor - S.A. "Union Fenosa", ceea ce contravine prevederilor Legii cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic. Astfel, S.A. "Union Fenosa" a fost apreciată ca învingător în afara concurenţei. În pofida faptului că oferta, propusă iniţial de către S.A. "Union Fenosa" numai pentru acţiunile statului în RED-uri, constituia 25,3 mil.dol. SUA (Hotărîrea Comisiei nr.8 din 23.11.99), comisia de concurs a acceptat oferta condiţională din partea cîştigătorului în mărime de 21,1 mil.dol. SUA, în urma cărui fapt statul a mai ratat venituri în mărime de 4,2 mil.dol. SUA. Iraţionalitatea şi ineficienţa privatizării întreprinderilor din sectorul electroenergetic este cauzată şi de iresponsabilitatea DPAPS, care, încălcînd flagrant legislaţia şi alte acte normative în vigoare, a pregătit insuficient întreprinderile în cauză pentru privatizare. DPAPS (dl A.Oleinic) n-a efectuat controlul asupra inventarierii şi estimării patrimoniului de stat, luîndu-se ca bază valoarea patrimoniului la 01.09.97, dar nu la momentul expunerii la privatizare, prin ce s-au încălcat prevederile Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998. La vînzarea reţelelor de înaltă tensiune (35 kV) nu s-a respectat această lege, care prevede că patrimoniul întreprinderilor din domeniile de infrastructură, de importanţă naţională, se înstrăinează în baza proiectelor individuale de privatizare, aprobate de Parlament. Conform aceleiaşi legi, n-au fost supuse privatizării obiectele neincluse în listele din anexele la programul de privatizare. Mai mult decît atît, legea nominalizată, precum şi Legea cu privire la energia electrică nu prevăd privatizarea Î.S. "Moldtranselectro", la balanţa căreia se aflau reţelele de tensiune înaltă (35 kV). Totodată, estimarea reţelelor de tensiune înaltă (35 kV) n-a fost efectuată în ordinea stabilită, ceea ce contravine Legii cu privire la privatizare. Concomitent cu realizarea reţelelor electrice, S.A. "Union Fenosa" i-au fost vîndute şi 43 ha de terenuri, ceea ce contravine Legii cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic. De asemenea, nu s-a respectat Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, conform căreia dreptul de vînzare a terenurilor din proprietatea publică îl au autorităţile publice locale, iar tarifele pentru calcularea preţului normativ al pămîntului se stabilesc în baza indicilor cadastrali cantitativi şi calitativi ai pămîntului. În rezultatul neglijării legislaţiei şi actelor normative în vigoare la privatizarea întreprinderilor din sectorul electroenergetic, reţelelor de tensiune înaltă (35 kV) şi a 43 ha de terenuri aferente reţelelor, iresponsabilităţii conducerii DPAPS (dnii A.Oleinic, V.Bodiu, dna Z.Grafchin) la asigurarea pregătirii acestor întreprinderi pentru privatizare, precum şi a persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul Guvernului la luarea deciziilor, a fost admisă privatizarea patrimoniului public în defavoarea intereselor economice ale statului. Un caz semnificativ de gestionare şi privatizare neeficientă a patrimoniului de stat este cel de la S.A. "Parcul de autobuze nr.1" din Chişinău. Pînă în august 1999 întreprinderea nominalizată practic era administrată şi gestionată de către stat prin intermediul Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor (dl B.Gherasim), care deţinea pachetul de acţiuni de control în mărime de 67,4 la sută. Înainte de expunerea la privatizare a pachetului de acţiuni ale statului, fosta conducere a S.A. "Parcul de autobuze nr.1" din Chişinău (dl G.Gheorghiev), folosindu-se de lipsa de control din partea factorilor de decizie ai ministerului de ramură şi din partea reprezentanţilor statului (numiţi de către DPAPS), a angajat un şir de credite cu clauze dubioase. Angajarea acestor credite, cu ratele dobînzii ce depăşeau de 5 ori ratele bancare pe piaţa Republicii Moldova şi gajarea patrimoniului întreprinderii sub aceste credite, a adus la aceea că întreprinderea n-a putut să-şi onoreze obligaţiunile faţă de bancă şi, ca rezultat, de la realizarea în folosul băncii a gajului şi a altor fonduri fixe şi bunuri materiale, întreprinderea a pierdut 80 la sută din patrimoniul pe care-l gestiona. Iniţial, conform hotărîrii Comisiei de concurs, pachetul de acţiuni ale statului a fost realizat în luna septembrie 1999 întreprinderii mixte moldo-malteze "Bimacom" contra mijloace financiare în sumă de 13,0 mil.lei, cu condiţia efectuării investiţiilor în sumă de 150,0 mil.lei în termen de 5 ani. Î.M. "Bimacom", controlînd prin pachetul său de acţiuni activitatea S.A. "Parcul de autobuze nr.1", în decurs de un an, a întreprins un şir de măsuri, care au dus la diminuarea mărimii patrimoniului rămas în gestiunea întreprinderii. Astfel, în această perioadă, de la balanţa întreprinderii au fost casate 28 de autobuze cu valoarea reziduală de 0,8 mil.lei. Casarea de la balanţă a acestor unităţi de transport a fost efectuată în lipsa actelor de confirmare a demontării obiectelor casate şi fără luarea la intrări a bunurilor materiale obţinute de la demontare. După efectuarea acestor operaţiuni, firma "Bimacom" s-a dezis de procurarea pachetului de acţiuni ale statului în S.A. "Parcul de autobuze nr.1", tranzacţia fiind recunoscută nulă de instanţele de judecată în octombrie 2000. Dacă vînzarea iniţială a pachetului de acţiuni ale statului a fost efectuată în sumă de 13,0 mil.lei, atunci vînzarea acestui pachet de acţiuni la al doilea concurs investiţional a fost înfăptuită doar în sumă de 445,0 mii lei. Astfel, în urma administrării iraţionale şi ineficiente a patrimoniului aflat în posesia S.A. "Parcul de autobuze nr.1" de către ministerul de ramură (dl B.Gherasim), DPAPS(dl A.Oleinic) şi reprezentanţii statului, numiţi de aceştia, o întreprindere viabilă şi atractivă din punct de vedere investiţional a fost adusă la faliment, iar mărimea patrimoniului ei a fost considerabil diminuată. Actualmente întreprinderea staţionează, avînd datorii enorme faţă de colectiv, faţă de stat şi de alţi creditori. Aceste circumstanţe au tensionat relaţiile dintre conducerea actuală a întreprinderii şi colectivul de muncă, au provocat conflicte şi manifestări din partea lucrătorilor ei, au implicat în soluţionarea acestor conflicte multe organe de stat, inclusiv conducerea de vîrf a republicii. Încălcări şi abateri de la legislaţia în vigoare au fost comise şi la privatizarea Fabricii de bere din Chişinău "Vitanta". Iniţial, proprietatea de stat, aflată în gestiunea economică a fabricii, a fost introdusă ca cotă-parte a statului în capitalul statutar al î.M."Vitanta-Intravest". Ulterior, pachetul de acţiuni ale statului, fără organizarea concursului investiţional, a fost realizat de către DPAPS fondatorului străin (firma din Cnezatul Liechtenstein "Intravest France and Investment Company Limited"). Atît crearea Î.M."Vitanta-Intravest" (cu participarea statului ca fondator), cît şi realizarea acţiunilor statului, ca un pachet unic în întreprinderea mixtă, au fost efectuate cu încălcări ale prevederilor legislaţiei şi actelor normative în vigoare. Astfel, conform Programului de Stat de privatizare pentru anii 1995-1996, a fost preconizată privatizarea a 60 la sută de acţiuni ale întreprinderii (care aparţineau statului) prin pachet unic contra mijloace băneşti. Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea nr.659 din 22.09.95 (care n-a fost publicată în Monitorul Oficial, adică nu avea putere juridică), a exclus patrimoniul fabricii din Programul de privatizare, introducîndu-l în capitalul statutar al Î.M. "Vitanta-Intravest". Evaluarea patrimoniului de stat (aflat în gestiune economică la Fabrica de bere din Chişinău), introdus în capitalul statutar al Î.M. "Vitanta-Intravest", n-a fost efectuată conform prevederilor actelor normative în vigoare la momentul fondării acesteia. Pentru determinarea valorii proprietăţii de stat, au fost utilizate calculele efectuate nu conform metodologiei formării întreprinderilor mixte, ci după metodologia prevăzută pentru privatizarea contra bonuri patrimoniale. Din această cauză, la determinarea cotelor-părţi ale fondatorilor, n-a fost estimată şi nu s-a ţinut cont de valoarea mijloacelor circulante ale întreprinderii, a altor active. Estimarea incorectă a valorii activelor întreprinderii a dus la aceea că valoarea proprietăţii de stat introdusă în capitalul statutar al acestei întreprinderi a fost diminuată cu circa 20,0 mil.lei. Partenerul străin, la procurarea pachetului de acţiuni ale statului, nu şi-a onorat în măsura deplină angajamentele privind termenele şi volumele investiţiilor, n-a efectuat o parte din lucrările de modernizare a întreprinderii, de creştere a volumelor de producţie şi micşorare a cheltuielilor de producţie. Deşi cheltuielile urmau să fie micşorate cu 20 la sută, în realitate acestea au crescut cu 13 la sută. În iunie 1999, întreg pachetul de acţiuni ale statului în Î.M. "Vitanta-Intravest", în lipsa unei argumentări tehnico-economice, fără desfăşurarea concursului investiţional sau expunerea acestuia la Bursa de Valori, a fost realizat de către DPAPS (dl A.Oleinic). La momentul realizarii pachetului de acţiuni ale statului valoarea acestuia (diminuată încă la momentul formării Î.M. "Vitanta-Intravest") n-a fost indexată ţinînd cont de nivelul inflaţiei din această perioadă. Nivelul redus al eficienţei privatizării Întreprinderii de Stat "Fabrica de bere din Chişinău" este confirmat şi de mărimea vărsării impozitului pe venit în bugetul de stat, care în anul 1994 a constituit 1,9 mil.lei, în a.1998 - 347,0 mii lei, iar în a.1999 (cînd a fost pe deplin privatizată) - numai 82,0 mii lei, ce constituie 4 la sută din suma transferată în anul 1994, cînd fabrica activa ca întreprindere de stat. La privatizarea patrimoniului de stat aflat în gestiune economică la S.A. "Ionel", din cauza estimării lui incorecte, a fost diminuată valoarea pachetului de acţiuni ale statului. Astfel, la momentul privatizării n-a fost indexată valoarea mijloacelor circulante, care la 01.04.95 constituia 3,2 mil.lei. Cota-parte a statului (numărul de acţiuni) în S.A. "Ionel", în baza unei scrisori (emisă nelegitim), semnată de ex-ministrul privatizării şi administrării proprietăţii de stat (C.Ciobanu), neîntemeiat a fost micşorată cu 105503 lei (105503 acţiuni). Ex-ministrul privatizării şi administrării proprietăţii de stat (Iu.Badîr), încălcînd prevederile Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998, a admis dezintegrarea pachetului de acţiuni ale statului în 2 părţi; una din care (1,5 mil.acţiuni) a fost realizată BCA "Moldova-Agroindbank", fără desfăşurarea concursului şi evitînd Bursa de Valori. Privatizarea ilicită a patrimoniului de stat a fost constatată şi la întreprinderea privată "Proiecttehservice", care a acaparat patrimoniul gestionat de către fosta filială din Moldova a Institutului Unional "Soiuzorgtehvodstroi". În conformitate cu Hotărîrea Parlamentului nr.638-XII din 10.07.91, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de subordonare unională, indiferent de tipul şi forma de proprietate, amplasate pe teritoriul Republicii Moldova, urmau să treacă în jurisdicţia Republicii Moldova. Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea nr.588 din 23.10.91, adoptată pentru îndeplinirea hotărîrii nominalizate a Parlamentului Republicii Moldova, a specificat că bunurile întreprinderilor de subordonare unională se transmit gratuit în proprietatea de stat a Republicii Moldova. Conducerea filialei nominalizate (dl A.Bursuc), încălcînd prevederile legislaţiei şi actelor normative în vigoare, precum şi ordinele emise de către ministerul de ramură şi Concernul "ACVA", folosindu-se de lipsa de control din partea acestor organe asupra onorării propriilor hotărîri şi decizii, pînă în prezent n-a transmis proprietatea aflată în gestiunea filialei în proprietatea de stat a Republicii Moldova. Mai mult decît atît, în baza unor ordine nelegitime, emise de către conducerea fostului Institut Unional pînă la declararea independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, a fost formată aşa-numita întreprindere de arendă "Proiecttehservice", cu forma organizatorico-juridică de activitate de antreprenoriat neprevăzută de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova. Ca rezultat, patrimoniul în valoare de circa 4,5 mil.lei, care urma să fie trecut în proprietatea de stat, a fost neargumentat declarat ca proprietate a firmei "Proiecttehservice". În legătură cu gestionarea ineficientă a patrimoniului în cauză, în decursul anilor 1992-2000, numai de la neîncasarea plăţii de arendă pentru patrimoniul utilizat de firmă "Proiecttehservice" statul a ratat venituri în sumă de peste 11,0 mil.lei. Înstrăinarea nelegitimă a patrimoniului de stat a fost efectuată şi în unele domenii care nu nimereau sub acţiunea legislaţiei privind deetatizarea şi privatizarea patrimoniului de stat. Astfel, de la balanţa sistemului penitenciar al Republicii Moldova au fost transmise la balanţa structurilor private 13 mine de extragere a blocurilor de calcar. Mai mult decît atît, au fost transmise minele care, din punct de vedere al rezervelor geologice şi altor condiţii de dobîndire, erau mai avantajoase pentru exploatare. în cazuri aparte transmiterea acestor mine a fost efectuată cu tot utilajul aflat la balanţa lor. Astfel, din circa 100 de maşini de tăiat piatră, aflate la balanţa Departamentului instituţiilor penitenciare, în prezent au rămas doar 44 de unităţi. Transmiterea minelor a fost înfăptuită în ultimii 10 ani, la indicaţiile foştilor conducători ai diferitor structuri ale puterii de stat. Din această cauză sistemul penitenciar al republicii a pierdut un număr mare de locuri de muncă necesare pentru amplasarea în cîmpul muncii a condamnaţilor. În rezultatul acestor acţiuni, în prezent nivelul de asigurare cu locuri de muncă a condamnaţilor constituie doar 10 la sută. Efectele negative asupra înstrăinării patrimoniului de stat sînt consecinţe ale lipsei cadrului juridic şi normativ bine determinat privind metodologia de estimare a fondurilor fixe, inclusiv a construcţiilor. Astfel, la estimarea valorii blocului nr.2 al S.A."Sigma" de către diverse comisii, au fost obţinute rezultate care diferă între ele de peste 2 ori. Valoarea reziduală a acestui bloc, conform evaluării efectuate de către specialiştii uzinei, constituie 26,2 mil.lei, în timp ce potrivit celei efectuate de către S.R.L. "CTI-Print" - doar 12,7 mil.lei. La expunerea pentru comercializare a unor suprafeţe din acest bloc, sechestrate de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, valoarea acestora, stabilită de către Biroul Inventarierii Tehnice, a fost cu36,2 la sută mai mică decît valoarea determinată de specialiştii întreprinderii şi cu 67,5 la sută mai mare decît cea determinată de S.R.L. "CTI-Print". Din cauza acestor divergenţe, S.A. "Sigma" şi statul, de la realizarea suprafeţelor sechestrate de către Serviciul Fiscal de Stat, au suportat pierderi în sume esenţiale. Mai mult decît atît, în procesul de executare a comenzii Comisiei republicane pentru organizarea evaluării şi comercializării bunurilor sechestrate, S.R.L. "CTI-Print" a pregătit nu 2 loturi de comercializare a bunurilor sechestrate (după cum s-a prevăzut iniţial), dar 3, adică suprafeţele sechestrate de către Serviciul Fiscal de Stat s-au distribuit reieşind din ofertele potenţiale ale firmelor care arendau aceste încăperi (S.R.L. "Şerut", "Manoli" şi "Max Metiz"). Conducerea S.A. "Tracom" (dl A.Oleinic), în perioada supusă controlului (anii 1997-1999), a neglijat unele prevederi ale legislaţiei şi actelor normative în vigoare, n-a aplicat principiile de economicitate şi raţionalitate la gestionarea patrimoniului de stat aflat în posesia întreprinderii. Astfel, în perioadă nominalizată, de către conducerea întreprinderii au fost efectuate un şir de tranzacţii privind realizarea producţiei finite prin achitări reciproce, achitări barter şi achitări directe la preţuri mai mici decît preţurile cu ridicata, iar în unele cazuri şi mai mici decît cheltuielile de producţie, în urma cărui fapt întreprinderea a ratat venituri în sumă de 712,4 mii lei. În baza contractului de achitări reciproce încheiat cu Fondul Social şi FCP "Mioriţa" din Soroca, ultimei, în contul achitării datoriei uzinei faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, i-au fost realizate 5 tractoare la un preţ diminuat cu 22,9 mii lei. În urma unei tranzacţii similare cu C.S. "Moldenergo", fiecare tractor a fost realizat la un preţ diminuat cu 6,9 mii lei, astfel ratîndu-se venituri în sumă de 41,5 mii lei. La finele anului 1999, S.A. "Tracom" avea datorii debitoare, formate prin tranzacţii barter şi achitări reciproce în sumă de 10,5 mil.lei, din care 39 la sută - datorii cu termenul de prescripţie expirat. La aceeaşi dată, valoarea stocurilor de producţie finită, care în ultimii ani se află în creştere continuă, a constituit 21,8 mil.lei. Din lipsa de responsabilitate a conducerii, întreprinderea, de la activitatea operaţională, a suportat pierderi în mărime de 2,2 mil.lei, pierderile de la deteriorarea valorilor, furturilor şi lipsurilor de bunuri materiale constituind 1,3 mil.lei. Din vina conducerii uzinei, în perioada controlată, n-a fost asigurată reflectarea în evidenţa contabilă a datoriilor formate în urma dării în arendă a patrimoniului în sumă de 14,8 mii lei, precum şi a încăsării plăţii de arendă în sumă de 16,9 mii lei. Participînd în calitate de intermediar la efectuarea unor operaţiuni de procurare de către agenţii economici din Ucraina şi Republica Moldova a unui pachet de acţiuni ale BCA "Moldindconbanc", S.A. "Tracom" n-a primit pentru serviciile prestate plata în sumă de 5,8 mii dolari SUA. Dl A.Oleinic, exercitînd funcţia de director general al S.A. "Tracom", concomitent deţinea şi funcţia de preşedinte al Consiliului administrativ al S.A. "Monolit" (mun.Soroca). Activitatea S.A. "Monolit", în această perioadă (anii 1997-1999), s-a soldat cu insolvabilitatea întreprinderii. Insolvabilitatea S.A. "Monolit" a parvenit în rezultatul angajării unor credite care au fost valorificate iraţional şi neeficient, imobilizării mijloacelor materiale şi financiare ale întreprinderii, fondării unor structuri comerciale, managementului nesatisfăcător al activităţii întreprinderii. Astfel, la fondarea firmelor comerciale (S.R.L. "Republica", S.R.L. "Roial-Rafi", Compania de leasing "Tehagroleasing"), conducerea S.A. "Monolit" a imobilizat mijloace financiare şi patrimoniu ale întreprinderii în mărimi esenţiale. În scopul creării condiţiilor favorabile pentru activitatea S.R.L. "Republica", S.A. "Monolit" a participat la formarea fondului acestei întreprinderi cu cota-parte de 98,4 la sută, prin transmiterea întreprinderii instituite a morii şi cafenelei "La plăcinte". Ulterior, S.A. "Monolit" (director A.Oleinic), fără consimţămîntul Consiliului administrativ al Societăţii, în comun cu firma nou-formată S.R.L. "Republica" şi S.R.L. "Holding Nordex" (fondator dl I.Palamarciuc - 99,6 la sută), participă la fondarea S.R.L. "Roial-Rafi" prin transmiterea în fondul statutar al acesteia a clădirii din zona de odihnă şi utilajului tehnologic. Deşi S.R.L. "Holding-Nordex" se consideră fondator al S.R.L. "Republica" şi S.R.L. "Roial-Rafi", documentele ce ar confirma transmiterea bunurilor materiale şi mijloacelor băneşti în fondul statutar al firmei create lipsesc. Nu există nici documente ce ar confirma provenienţa unor fonduri fixe ale S.R.L. "Holding-Nordex", al cărei fond statutar, la data creării firmelor nominalizate, constituia 526,0 mii lei. Conform deciziei Consiliului administrativ al S.A. "Monolit", firmei private S.R.L. "Holding-Nordex" i-au fost vîndute 4 depozite de producţie cu suprafaţa totală de 5,9 mii m2 doar cu 87,8 mii lei, în timp ce valoarea apreciată de către BIT mun. Soroca a constituit 351,8 mii lei. Concomitent cu procurarea depozitelor, S.R.L. "Holding-Nordex" a primit şi teritoriul aferent acestora cu suprafaţa de 2,4 mii m2. În rezultatul acestor tranzacţii, efectuate cu încălcarea prevederilor Legii privind societăţile pe acţiuni, conducerea S.A. "Monolit" (în care statul deţinea pachetul de acţiuni de control), nelegitim a înstrăinat o mare parte din patrimoniul întreprinderii. După derularea procedurii de lichidare a S.A. "Monolit",dl A.Oleinic, în calitate de conducător al DPAPS, încălcînd prevederile Legii privind societăţile pe acţiuni, a permis expunerea spre realizare a acţiunilor statului (13,9 la sută) la un preţ pentru o acţiune de 40 ori mai mic decît valoarea nominală. S.A. "Monolit" şi S.A. "Tracom", în persoana dlui A.Oleinic, au efectuat o serie de tranzacţii privind procurarea metalului pentru necesităţile de producţie cu furnizorii din Federaţia Rusă, în rezultatul cărora în evidenţa contabilă a S.A. "Monolit" n-au fost luate la intrări 193,4 tone de metal în sumă de 440,8 mii lei. În rezultatul activităţii dlui A.Oleinic, ca director şi preşedinte al Consiliului administrativ al S.A. "Monolit", precum şi a dlor V.Gîtlan, A.Vasiutinschii, în calitate de directori, întreprinderea a fost adusă la stare de faliment, iar restabilirea situaţiei reale în evidenţa contabilă a bunurilor materiale şi financiare este imposibilă din cauza lipsei documentaţiei contabile. Situaţia în colectiv a devenit tensionată, iar la soluţionarea conflictelor au fost antrenate organele supreme ale puterii de stat. Totodată, Guvernul Republicii Moldova, neţinînd cont de rezultatele obţinute în gestionarea patrimoniului de stat aflat la dispoziţia S.A. "Monolit" şi S.A. "Tracom", l-a numit pe dl A.Oleinic în calitate de director general al DPAPS, încredinţîndu-i să dirijeze întreg patrimoniul statului. În mod artificial a fost adusă la faliment şi S.A."Uzina de frigidere din Chişinău", capitalul statutar al căreia era de 18,4 mil.lei, cota statului fiind de 71,5 la sută. În afară de aceasta, în gestiune economică Societăţii i s-a transmis patrimoniu de stat în valoare de 277,3 mii lei. Datorită iresponsabilităţii foştilor directori ai Uzinei de frigidere din Chişinău S.Ovdienco, B.Eftodii, V.Usatîi, în perioada anilor 1993-1997, gestionarea patrimoniului de stat s-a efectuat iraţional şi neeficient. Starea financiară a întreprinderii s-a înrăutăţit considerabil în perioada de gestionare de către fostul director dl B.Eftodii, care, cu consimţămîntul Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (MPAPS, dl C.Ciobanu), la obţinerea creditelor în sumă de 2,5 mil.lei de la sucursala "Remiz" a S.A. "Moldindconbank", contrar normelor stabilite, a gajat patrimoniu de stat în valoare de 8,8 mil.lei, sau circa 80 la sută din mijloacele fixe ale întreprinderii. Datoriile pentru creditele în sumă de 2,5 mil.lei, obţinute în anii 1994-1995, au constituit 4296,6 mii lei, din care au fost efectuate şi plăţi, fără nici un temei juridic, în sumă de 992,1 mii lei. Declararea stării de insolvabilitate a S.A. "Uzina de frigidere din Chişinău" a fost iniţiată de către Ministerul Finanţelor (dl N.Luchian) în lipsa mecanismului de punere în acţiune a Legii cu privire la faliment. MPAPS (dl Iu.Badîr), neţinînd sub control starea de solvabilitate a întreprinderii şi din lipsă de responsabilitate, n-a convocat adunarea generală a acţionarilor, pentru determinarea măsurilor de redresare a situaţiei sau de lichidare a întreprinderii. În anii 1998-1999, valoarea patrimoniului S.A. "Uzina de frigidere din Chişinău" (aflată în proces de lichidare) a fost diminuată cu 34153,1 mii lei, din care patrimoniul în valoare de 27369,4 mii lei a fost trecut la pierderi. Controalele efectuate de către Curtea de Conturi au scos la iveală un şir de cazuri cînd nu este corect determinată forma organizatorico-juridică sau cînd aceasta nu corespunde prevederilor legislaţiei despre întreprinderi şi antreprenoriat. Astfel, în documentele de constituire a Concernului Republican de Gospodărire a Apelor "Apele Moldovei", Serviciului Silvic de Stat este indicat că activitatea acestor unităţi economice este organizată în baza principiilor de autogestiune şi finanţare autonomă. Totodată, pentru activităţile acestora sînt alocate mijloace financiare din bugetul de stat. Contradicţia din documentele de constituire permite acestora, ca unităţi finanţate de la bugetul de stat, să nu achite un şir de impozite prevăzute pentru întreprinderile ce activează pe bază de autogestiune. Din cauza contradicţiilor în documentele de constituire a Concernului "Apele Moldovei", precum şi din vina ministerului de ramură şi a Ministerului Finanţelor, n-au fost stabilite corect relaţiile întreprinderilor din subordinea Concernului cu bugetul de stat privind determinarea, distribuirea şi utilizarea mijloacelor bugetare şi speciale. Cu încălcarea legislaţiei în vigoare, în anii 1997-2000, au fost folosite mijloace bugetare în sumă de 2,7 mil.lei şi mijloace speciale în mărime de 7,7 mil.lei. Statutul Concernului "Apele Moldovei" conţine şi alte norme contradictorii. Astfel, conform unor norme din statut, organul suprem de administrare a Concernului este Consiliul, potrivit altora - preşedintele Concernului care este numit de către Guvern şi care soluţionează majoritatea chestiunilor din activitatea Concernului. Aceasta a minimalizat rolul Consiliului la adoptarea deciziilor pe majoritatea problemelor ce ţin de activitatea Concernului. În legătură cu reformele înfăptuite în sectorul agrar, n-au fost întreprinse măsuri pentru asigurarea păstrării sistemului de irigare, ca un sistem unic. În consecinţă, sistemele de irigare care se aflau la balanţa întreprinderilor agricole, concomitent cu distribuirea terenurilor agricole, au fost demontate de noii proprietari. Magistralele şi utilajul care se află la balanţa întreprinderilor din cadrul Concernului "Apele Moldovei" în multe cazuri nu pot fi exploatate, deoarece nu au pe cine deservi şi staţionează pe parcursul a mai multor ani. Totodată, conducerea Concernului "Apele Moldovei" n-a întreprins măsurile de rigoare pentru asigurarea integrităţii patrimoniului de stat aflat la balanţa întreprinderilor din subordinea Concernului. Din 334 de staţii de pompare a apei au fost deteriorate şi descompletate 117 staţii. În rezultatul inventarierii efectuate pe parcursul controlului, a fost stabilită lipsa de mijloace fixe, inclusiv a sistemului de irigare în valoare de 18,0 mil.lei (valoarea reziduală -1,9 mil.lei), ceea ce constituie 12 la sută din valoarea totală a utilajului şi agregatelor sistemului de irigare. Întreprinderile din cadrul Concernului, încălcînd prevederile actelor normative în vigoare, fără autorizaţia DPAPS, au casat de la balanţele lor fonduri fixe în sumă de 7,1 mil.lei, neîntocmind actele de demontare a utilajului şi neluînd la intrări bunurile materiale obţinute. Din lipsa de control din partea foştilor şi actualilor factori de decizie ai Concernului (dnii V.Grec şi M.Pencov), în evidenţa contabilă n-a fost înregistrată şi n-a fost încasată plata pentru darea în arendă a 82 vagoane-dumcar firmei "Granit" S.R.L. din Vulcăneşti. Darea în arendă a acestor vagoane a fost efectuată de către fostul preşedinte al Concernului dl V.Grec cu tariful de 0,6 lei pentru un vagon-zi, în timp ce acest tarif, în cadrul Întreprinderii de Stat "Calea Ferată a Moldovei", constituie 49,0 lei pentru un vagon-zi. Pînă în prezent, S.R.L. "Granit" nu numai că n-a achitat plata simbolică de arendă a 82 de vagoane, dar n-a întors Concernului încă 22 de vagoane. În lipsa unei strategii unice eficiente din partea Guvernului Republicii Moldova de dirijare a ramurii gospodăriei apelor, Nodul hidrotehnic Costeşti-Stînca n-a fost administrat ca un complex unic. Acest obiect prezintă un pericol pentru republică, deoarece 90 la sută din toată valoarea complexului se află la balanţa Concernului "Apele Moldovei", care nu dispune de surse financiare suficiente pentru întreţinerea şi reparaţia acestuia, iar 10 la sută (valoarea centralei electrice) - la balanţa Î.S. "Moldtranselectro", care utilizează veniturile obţinute de la producerea energiei electrice în alte scopuri. Aceleaşi încălcări ca şi în cazul Concernului "Apele Moldovei" au fost comise la întocmirea documentelor de constituire a Serviciului Silvic de Stat (SSS). Din cauza lipsei în documentele de constituire a reglementărilor necesare referitor la relaţiile dintre administraţia SSS şi întreprinderile subordonate, din circuitul acestora în aşa-zisele fonduri centralizate au fost imobilizate sume considerabile. Utilizarea mijloacelor acumulate n-a fost coordonată cu conducătorii întreprinderilor din subordine, fiind efectuată la discreţia conducerii SSS (dl V.Mahu). Numai în unul dintre aceste fonduri anual se acumulau mijloace băneşti de circa 3-5 mil.lei, o mare parte din care au fost folosite neproductiv şi neeficient. Conducerea SSS (dl V.Mahu), din contul acestor mijloace, nejustificat a procurat de la persoane fizice pentru persoane din conducerea SSS şi întreprinderilor subordonate, la preţuri majorate, 8 apartamente în valoare totală de 1,4 mil.lei. A fost organizat insuficient controlul asupra acumulării mijloacelor speciale, inclusiv a celor provenite de la darea în arendă a terenurilor de vînătoare. Plata de arendă poartă un caracter simbolic, neacoperind cheltuielile necesare pentru întreţinerea acestor terenuri. Astfel, plata anuală pentru 1 ha dat în arendă variază de la 3 bănuţi pînă la 15,9 lei, iar în medie alcătuieşte 33 bănuţi pentru 1 ha. În aşa mod au fost date în arendă 2,1 mil.ha de terenuri şi păduri pe termen de la 10 pînă la 20 de ani. În perioada supusă controlului, conducerea SSS (dl V.Mahu) a încheiat şi alte contracte neeficiente şi iraţionale din punct de vedere economic. Numai firmei "Demnitate-Dogot", în baza contractelor încheiate, de către întreprinderile subordonate i-au fost transferaţi 99,5 mii lei şi livrată producţie lemnoasă în valoare de 822,7 mii lei (la preţuri diminuate), în sumă totală de 922,2 mii lei. Însă, pînă la finele controlului, firma nominalizată nu şi-a onorat obligaţiunile asumate faţă de SSS. De asemenea nu şi-a onorat obligaţiunile asumate faţă de SSS nici firma Î.M "Pars-Star", în sumă de 82,4 mii lei. De către Serviciul Silvic de Stat n-au fost luate la evidenţa contabilă aparate şi utilaje în suma totală de circa 100,4 mii lei, care au fost primite în contul unui credit tehnic, depozitate timp îndelungat. Tot în contul creditului tehnic a fost primit şi autoturismul SUZUKI "Vitara", cu costul de 11,5 mii dol. SUA, care a fost repartizat ÎSS "Hînceşti-Silva". În perioada anilor 1997-2000, contrar modalităţii stabilite, în cadrul SSS au fost casate mijloace fixe, a căror valoare de inventar constituie 558,1 mii lei. N-a fost restabilită proprietatea de stat în valoare de 144,9 mii lei (fără indexare), introdusă în capitalul statutar al Î.M. "Intersilva" S.A. sub formă de bunuri materiale ale atelierului de prelucrare a lemnului din Călăraşi. Din lipsa de control din partea statului, Î.M. "Intersilva", pe parcursul anilor 1996-1999, a utilizat gratis o parte a patrimoniului Asociaţiei "Moldsilva", în valoare de circa 5,9 mil.lei. Totodată, SSS, de la relaţiile economice cu Î.M. "Intersilva", a suportat pierderi în sumă de peste 600,0 mii lei. Mai mult decît atît, la Î.M. "Intersilva", în perioada supusă controlului, s-a stabilit lipsa a 3000 m2 de parchet. Pe parcursul anilor 1995-1998, de către conducerea Asociaţiei "Moldsilva" cu agenţi economici străini au fost încheiate un şir de contracte privind exportul producţiei din lemn, unele dintre ele în defavoarea Asociaţiei. În această perioadă a fost exportată producţie din lemn în sumă de 575,2 mii lei, din care 147,8 mii lei aşa şi nu s-au repatriat. La 01.01.2001, datoriile debitoare pe ramură constituiau 9472,4 mii lei (de 1,2 ori mai mari decît la 01.01.2000). În perioada supusă controlului, din lipsa de responsabilitate a factorilor de decizie, care n-au luat măsuri oportune de stingere a datoriilor debitoare, au fost trecute la pierderi datoriile cu termenul de prescripţie expirat ale S.A. "Raza verde" (România), în sumă de 84,9 mii lei, Fa Felix Schoeller Handel (Germania) - de 77,2 mii lei, Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă, Cultură şi Artă - de 36,6 mii lei, precum şi datoriile trecute la pierderi de către Î.M. "Intersilva" - de 263,4 mii lei, Î.S.P.L. "Vorniceni" - de 89,6 mii lei. Datoriile creditoare, la 01.01.2001, constituiau 16013,1 mii lei (de 1,8 ori mai mari decît la 01.01.2000 şi de 1,7 ori mai mari decît datoriile debitoare la această dată). Volumul tăierilor ilicite de masă lemnosă în anii 1997 - 2000 a constituit 19305,4 m3 , în urma cărui fapt SSS i s-au cauzat prejudicii în sumă totală de 2,6 mil.lei. O mare parte din procesele-verbale privind tăierile ilicite, remise organelor de resort, se examinează timp îndelungat. Din cauza iresponsabilităţii conducerii Serviciului Silvic de Stat, precum şi lipsei de control din partea statului, îndeosebi al DPAPS, ramura silviculturii, în ultimii ani, a fost administrată şi gestionată insuficient. Continuă să rămînă la un nivel nesatisfăcător gestionarea patrimoniului de stat aflat la dispoziţia întreprinderii de Stat "Calea Ferată a Moldovei". Patrimoniul de stat utilizat de această întreprindere a ieşit de sub controlul DPAPS - organ principal al statului învestit cu dreptul de control asupra gestionării patrimoniului de stat, precum şi al ministerului de ramură. În scopuri de antreprenoriat sînt utilizate de firme private Palatul feroviarilor şi Complexul sportiv "Feroviarul". Cheltuielile pentru întreţinerea acestor obiecte sînt suportate de Calea Ferată a Moldovei (CFM), iar de veniturile obţinute de la utilizarea acestui patrimoniu beneficiază structurile private. Numai în anul 2000, la întreţinerea acestor obiecte, CFM a utilizat 942,6 mii lei. Lipseşte controlul din partea statului asupra gestionării patrimoniului de stat aflat la dispoziţia întreprinderilor de aprovizionare a muncitorilor (fostele ORS-uri). Actualmente la aceste întreprinderi s-au acumulat faţă de CFM datorii în sumă de 7,5 mil.lei, în urma achiziţionării producţiei în contul datoriilor agenţilor economici faţă de CFM. În anii 1998-2000, CFM a suportat pierderi în sume considerabile de la efectuarea diferitor tranzacţii cu angajarea unor firme intermediare. Astfel, CFM, dispunînd de un contract direct de predare a metalului uzat Uzinei metalurgice din Moldova, a preferat să livreze acest metal prin intermediul firmei "Latract". Preţurile stabilite de această firmă au fost de 3 ori mai mici decît cele prevăzute de contractul direct, venitul ratat constituind 4,1 mil.lei. Datorită includerii în relaţiile CFM cu Uzina metalurgică din Moldova şi Uzina de reparaţie a osiilor din Ivano-Francovsk a firmei americane "Merchant Marine Service", în calitate de intermediar, din circuitul CFM au fost imobilizate mijloace financiare în sumă de 212,0 mii lei. În anii 1996-1999, a fost realizată o tranzacţie dubioasă cu firma "Atanas Comşev" (Bulgaria). În contul a 80,6 tone de cablu primit de la firma "Atanas Comşev", CFM i-a livrat acesteia 21 de locomotive cu 30 de secţii ordinare. Ca rezultat, tranzacţia respectivă a fost realizată pe deplin. În octombrie 1999, în lipsa datoriilor CFM faţă de firma nominalizată, conducerea CFM a mai livrat încă 5 locomotive cu 7 secţii ordinare în valoare de 83,8 mii dol.SUA (1,1 mil.lei). Din cauza controlului nesatisfăcător din partea serviciului financiar al CFM, precum şi iresponsabilităţii conducătorilor subdiviziunilor CFM, au fost admise cazuri de neluare la intrări a bunurilor materiale, care trebuiau să fie obţinute de la demontarea fondurilor fixe casate. Astfel, Remiza de vagoane frigorifice Basarabeasca (dl V.Popescu) a transmis Uzinei metalurgice din Moldova 42 de vagoane pe roţi, nedemontate, neluînd la intrări 84 motoare-diesel şi 84 camere frigorifice, valoarea totală fiind de 2,4 mil.lei. La această subdiviziune a CFM a fost stabilită şi lipsa a 788 tone de fier vechi în valoare de 0,5 mil.lei. La Remiza de vagoane Chişinău (dl V.Ţvetcov) n-au fost luate la intrări 552 tone de fier vechi în valoare de 350,0 mii lei şi nejustificat au fost casate de la balanţa întreprinderii bunuri materiale în sumă de 727,4 mii lei. Cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare, în lipsa documentelor de provenienţă, în anul 1999, CFM a procurat osii pentru vagoane de la unele firme, cărora anterior le-au fost realizate vagoanele casate. Astfel, de la firma "Cabacom" S.R.L., fără documente de provenienţă, au fost procurate 80 de osii utilizate, în sumă de 267,8 mii lei. Anterior acestei firme i-au fost realizate vagoane-cisterne, cu 8 osii fiecare vagon, în sumă de 72,0 mii lei. Cheltuieli iraţionale au fost efectuate la remunerarea specialiştilor netitulari, în timp ce în Direcţia CFM activează peste 275 de persoane - specialişti în diferite domenii. Astfel, au fost achitate serviciile de consultanţă juridică, prestate de diferite persoane fizice şi juridice în sumă de 238,8 mii lei şi serviciile de audit în sumă de 882,4 mii lei, prestate de firmele "Audit-Sedan" S.R.L., "Evidenţa Internaţională" S.R.L., al căror conducător şi executor este o singură persoană (dna M.Dima). Din cauza organizării nesatisfăcătoare a serviciilor, în cadrul CFM a fost admisă o divergenţă de 812 vagoane dintre datele evidenţei contabile şi cele ale evidenţei operative a vagoanelor, cu valoarea de 11,1 mil.lei, care au fost scoase din evidenţa contabilă în anul 2000 în lipsa documentelor justificative, iar în componenţa cheltuielilor de producţie nemotivat a fost calculată şi inclusă uzura pentru aceste vagoane în sumă de 900,0 mii lei. Conducerea CFM a consumat neautorizat 4,1 mii tone de motorină, 194,0 tone de ulei diesel din rezervele de stat de carburanţi puse la păstrare la depozitele CFM. Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale de Stat, încălcînd prevederile legislaţiei în vigoare, în baza înţelegerii cu conducerea CFM, a permis acesteia acoperirea consumului neautorizat de carburanţi cu servicii de transport, reieşind din preţuri diminuate (cu 50,0 dol.SUA) pentru o tonă de carburanţi. În acest caz, statului i-au fost cauzate prejudicii în sumă de 2,5 mil.lei. În anul 2000, conducerea CFM a creditat, fără plată, unii expeditori pe un termen de 7-8 luni. Numai expeditorul S.R.L. "Eurobussines" avea la 01.01.2000 o datorie faţă de CFM în sumă de 3,3 mil.lei, care n-a fost achitată pînă la finele controlului. Sume mari de mijloace băneşti au fost imobilizate din circuitul CFM prin participarea la fondarea diferitor structuri comerciale. În anii 1992-2000, au fost imobilizate 7,0 mil.lei, prin participarea la fondarea a 22 structuri comerciale, de la 15 din care, în calitate de dividende, n-a fost primit nici un bănuţ. Încălcînd condiţiile Acordului-memorandum, conducerea CFM, în anul 2000, n-a asigurat achitarea plăţilor curente şi a efectuat cheltuieli nepermise de Acordul-memorandum în sumă de 10,3 mil.lei, n-a efectuat repatrierea mijloacelor financiare în sumă de 5,6 mil.lei pentru serviciile prestate peste hotarele republicii. Pînă în prezent Direcţia CFM n-a elaborat pentru depourile de locomotive normative de trecere la cheltuieli a combustibilului folosit la exploatarea locomotivelor, conducîndu-se de actele normative aprobate încă de MCC al URSS în anul 1966. Depăşind normele stabilite, Depoul de locomotive Bălţi, în ultimele 4 luni ale a.2000, a trecut la pierderi combustibil în sumă totală de 214,7 mii lei. Un şir de cazuri de imobilizare a mijloacelor financiare ale CFM au fost efectuate şi de către subdiviziunile subordonate, mărimea cărora în a.1999 a constituit 15,2 mil.lei, iar în a.2000 - 16,5 mil.lei. Conform contractului de asigurare a mărfurilor de export-import din 01.10.98, încheiat de către conducerea CFM (I.Ţurcan) cu Compania moldo-americană "Artas", s-a calculat, în comun cu Î.T.E. "CFM-Expediţia", prima de asigurare în sumă de 3538,5 mii lei. Contrar art.14, 20 şi 21 din Legea cu privire la asigurări, în poliţa de asigurare eliberată CFM s-a indicat agentul economic - proprietarul mărfii (asigurat), fără ca celui din urmă să i se aducă la cunoştinţă faptul că este asigurat, precum şi condiţiile asigurării şi fără a se percepe taxa pentru asigurare. Deşi Î.T.E. "CFM-Expediţia" a calculat suma serviciilor acordate diferitor firme în numele companiei "Artas" în mărime de 2072,9 mii lei, la indicaţiile conducerii CFM (dl M.Gagauz), din suma indicată n-au fost achitaţi în contul stingerii primelor de asigurare 1,1 mil.lei. Nerespectînd cerinţele Standardului Naţional de Contabilitate nr.21, diferenţa de curs a datoriei creditoare nu s-a reflectat în evidenţa contabilă la data încheierii perioadei de gestiune. Astfel, diferenţa de curs negativă, calculată pentru anii precedenţi 1997-1998, a fost reflectată în evidenţa contabilă în lunile mai - iunie 1999 în sumă de 16,6 mil.lei, iar pentru a.1999 - în luna decembrie a a.2000 în sumă de 10,0 mil.lei, evitîndu-se în aşa mod cheltuieli neraţionale în suma indicată. Ignorînd pct.3 al statutului CFM şi încălcînd ordinul acesteia nr.103/71 din 02.04.97, conducerea Î.T.E. "CFM-Expediţia" n-a coordonat cu serviciile Căii Ferate contractul încheiat cu firma "Nistas" (Germania) privind arenda a 128 tanc-containere. Contractul de arendă, printr-o modificare, s-a transformat în contract de leasing, prin ce s-au încălcat principiile de încheiere a contractului de leasing. Plata de leasing, conform contractului, a constituit 4672,0 mii dol. SUA. Achitînd plata de leasing şi chiria în sumă totală de 2336,0 mii dol. SUA, Î.T.E. "CFM-Expediţia" a primit de la clienţi pentru exploatarea tanc-containerelor doar 1435,0 mii dol.SUA, rămînînd o datorie de răscumpărare a tanc-containerelor în sumă de 901,0 mii dol. SUA în termenul de acţiune a contractului pe 2 ani. Imobilizînd propriile mijloace financiare în diferite moduri, inclusiv prin formarea datoriilor debitoare (164,8 mil.lei), la finele anului 2000, CFM nu şi-a onorat obligaţiunile de plată faţă de partenerii săi, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat în sumă totală de 486,9 mil. lei (inclusiv faţă de Ministerul Comunicaţiilor din Federaţia Rusă - 240,4 mil.lei). În anul 2000 datoriile faţă de salariaţii întreprinderii s-au majorat de la 17,7 mil.lei pînă la 21,3 mil.lei, iar datoriile faţă de Fondul Social - de la 13,6 mil.lei pînă la 31,2 mil.lei. Imobilizarea mijloacelor financiare de stat a avut loc şi în cadrul S.A. "Moldtelecom". Astfel, în perioada supusă controlului, au fost efectuate cheltuieli iraţionale în sumă de 3,6 mil.lei pentru editarea Paginilor de aur. Editarea necalitativă a acestora, cu încălcarea termenelor stabilite, a făcut imposibilă realizarea lor; o mare parte se află la depozitul întreprinderii, iar cealaltă parte a fost eliberată în anii 1999-2000 gratuit diferitor agenţi economici. În urma introducerii de către ministerul de ramură a unor condiţii în licenţa eliberată Î.M. "Voxtel" privind aplicarea tarifelor între Î.M. "Voxtel" şi S.A. "Moldtelecom", ultima a suportat, în anii 1999-2000, pierderi în mărime de 9,1 mil.lei. În ultimii ani, S.A. "Moldtelecom", participînd la fondarea a 4 întreprinderi mixte, a imobilizat mijloace financiare (venituri de la arendă şi mijloace băneşti) în sumă de 24,7 mil.lei. Efectuînd cheltuieli în aşa sumă considerabilă, S.A. "Moldtelecom" a primit venituri sub formă de dividende (pe 4 ani) numai în mărime de 7,9 mii lei. Din cauza neaplicării sancţiunilor financiare prevăzute de contractele încheiate, un şir de parteneri nu-şi onorează obligaţiunile de plată în termenele stabilite. Din datoria la plata de arendă, în sumă de 1852,5 mii lei, la momentul încheierii controlului au fost achitate datorii de numai 567,1 mii lei, celelalte mijloace financiare în mărime de 1284,4 mii lei fiind utilizate neîntemeiat în circuitul altor agenţi economici. Conducerea S.A. "Moldtelecom" n-a întreprins măsurile necesare de încasare de la agenţii economici a datoriilor pentru arenda circuitelor interurbane şi a mijloacelor tehnice de televiziune în sumă de 9,6 mil.lei, din care 3,0 mil.lei - cu termenul de prescripţie expirat. În perioada supusă controlului, Întreprinderii de Stat "Radiocomunicaţii", S.R.L. "TV-Telecom" şi S.R.L. "Catalan" le-au fost prestate servicii în sumă totală de 2,5 mil.lei, în lipsa contractelor. La această întreprindere nu s-au luat măsurile respective privind încasarea datoriilor pentru serviciile prestate, care la finele controlului constituiau 67,2 mil.lei. Din acestea nejustificat au fost trecute la pierderi 3,3 mil.lei. Încheind activitatea economico-financiară, în anii 1998-1999, cu pierderi, neachitînd în termen datoriile întreprinderii, conducerea S.A. "Moldtelecom" a efectuat cheltuieli, care nu ţin de activitatea de bază a întreprinderii, în sumă de 2,5 mil.lei (sponsorizări, plăţi pentru studii, acordarea de împrumuturi colaboratorilor etc.). Dispunînd de un personal de 186 de unităţi în aparatul central (jurişti, economişti, contabili, ingineri etc.), conducerea întreprinderii a efectuat, în perioada anului 1999 şi I semestru al anului 2000, cheltuieli suplimentare în sumă de 513,6 mii lei pentru serviciile de consalting şi audit. Conducătorii întreprinderilor de stat şi celor cu capital preponderent de stat, folosindu-se de lipsa de control din partea organelor respective ale statului, încălcînd planurile financiare aprobate, au încheiat, în perioada anilor 1996-1999, un şir de contracte cu Compania de asigurări "QBE-ASITO" privind asigurarea imobilului întreprinderilor gestionate. Pentru asigurarea imobilului, Compania "QBE-ASITO" a remunerat conducătorii acestor întreprinderi cu mijloace băneşti. Astfel, din suma de 8,1 mil.lei, transferată conform contractului de asigurare a imobilului S.A. "Moldtelecom", fostul conducător al acesteia şi unii specialişti principali, şeful serviciului juridic au primit premii în sumă de 268,0 mii lei. Cazuri de gestionare neeficientă a patrimoniului de stat prin încheierea contractelor neraţionale din punct de vedere economic, imobilizarea resurselor proprii în circuitul diferitor structuri, darea în arendă a bunurilor materiale la preţuri diminuate şi simbolice, efectuarea de achitări reciproce dubioase, neasigurarea repatrierii mijloacelor băneşti provenite din tranzacţiile economice externe, casarea activelor de la balanţa întreprinderilor cu încălcarea actelor normative în vigoare şi alte încălcări au avut loc la S.A. "Topaz", Universitatea Tehnică din Moldova, Universitatea Agrară din Moldova, Academia de Poliţie, Î.S. "Agroavia", Cancelaria de Stat, Serviciul "Hidrometeo", BCA "Banca de Economii", S.A. "Neptun", Centrul Naţional de Cultură şi Artă de Circ, Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale de Stat, ARP "Termocomenergo", S.A. "Termocom", Grădina Zoologică din Chişinău ş.a. O situaţie deplorabilă s-a creat în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe. Negativ asupra repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din relaţiile economice externe a înfluenţat lipsa de continuitate a controlului în perioada de modificare a mecanismului de control asupra acestei chestiuni. Astfel, pînă la intrarea în vigoare a Legii cu privire la reglementarea repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (aprilie 1998), organul suprem împuternicit să reglementeze problemele ce ţin de nerepatrierea în termenele stabilite şi în măsură deplină a sumelor provenite de la tranzacţiile economice externe a fost grupul de experţi condus de dl D. Braghiş. Ministerul Economiei şi Reformelor, Ministerul Finanţelor, BNM, DCV n-au elaborat şi n-au prezentat Guvernului Regulamentul privind mecanismul de efectuare a controlului asupra executării contractelor încheiate cu partenerii din alte ţări în ceea ce priveşte repatrierea mijloacelor valutare, mărfurilor, serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (inclusiv tranzacţiile de schimb de mărfuri şi de cooperare economică cu partenerii străini). În lipsa acestui mecanism de control, activitatea respectivă a fost monopolizată de grupul nominalizat de experţi, care a activat fără o bază legislativ-normativă. Deciziile luate de grupul de experţi, de regulă, erau definitive şi obligatorii spre executare pentru toate organele de stat şi agenţii economici, însă nu întotdeauna erau obiective şi promovau interesele economice ale statului. Astfel, grupul de experţi neîntemeiat a scutit Î.M. "Incon" S.A. de repatrierea valutei în sumă de 533,4 mii dol. SUA, provenită de la exportul sucului concentrat de mere, din care cauză BNM a refuzat executarea acestei decizii adoptate incorect, solicitînd, totodată, Departamentului Control Financiar şi Revizie (DCFR) să efectueze un control la întreprinderea respectivă. DCFR n-a efectuat controlul solicitat, neîntemeiat eschivîndu-se de la determinarea legalităţii acestei tranzacţii, iar Î.M. "Incon" nejustificat nu i-au fost aplicate sancţiunile respective. Neîntemeiat a fost scutită de sancţiuni S.R.L. "Wine International Project", pentru neîndeplinirea obligaţiunilor privind nerepatrierea valutei în sumă de 962,9 mii dol. SUA de la exportul de vin. După ce grupul de experţi şi-a sistat activitatea, în legătură cu intrarea în vigoare a legii respective, la şedinţa de lucru prezidată de ex-viceprim-ministrul dl I.Sturza a fost adoptată o hotărîre, în baza căreia BNM şi-a retras toate dispoziţiile de incaso a sancţiunilor pentru nerepatrierea valutei în sumă de 698,7 mil.lei de pînă la intrarea în vigoare a legii. Tot la această şedinţă s-a luat decizia ca Garda Financiară să examineze, în termen de 3 luni, toate cazurile de nerepatriere a valutei de către agenţii economici, de pe conturile bancare ale cărora s-au retras dispoziţiile de incaso şi pe fiecare caz aparte să adopte hotărîri în conformitate cu legislaţia în vigoare. Garda Financiară, prin legea adoptată şi actele normative emise în conformitate cu această lege, a fost împuternicită cu dreptul de a efectua controale asupra repatrierii corecte şi la timp a mijloacelor băneşti. Din 4,0 mii de agenţi economici, de pe conturile cărora au fost retrase dispoziţiile de incasso, Garda Financiară a efectuat controale numai la 99 de agenţi. Multiple cazuri de neaplicare a sancţiunilor au avut loc şi după abilitarea Gărzii Financiare cu funcţii de control asupra repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe. Controlul selectiv, efectuat de către Curtea de Conturi asupra activităţii DCFR privind repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor, a stabilit 91 de cazuri de necalculare şi neaplicare de sancţiuni pecuniare în sumă de 98,5 mil.lei agenţilor economici. Încălcările şi neajunsurile în activitatea de control asupra repatrierii mijloacelor provenite din relaţii economice externe au fost condiţionate de nivelul redus al responsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul Ministerului Economiei şi Reformelor, Ministerului Finanţelor, BNM, iar după aprilie 1998 şi ale Direcţiei respective a Gărzii Financiare. În anul 2000, Curtea de Conturi, efectuînd un şir de controale privind integritatea şi gestionarea patrimoniului de stat aflat în posesia întreprinderilor de stat şi a societăţilor economice cu participarea patrimoniului de stat, a constatat că patrimoniul public se gestionează la un nivel nesatisfăcător. O mare parte a patrimoniului de stat este imobilizată, irosită, sustrasă şi pierdută. Aceste încălcări s-au comis prin efectuarea diferitor tranzacţii economice iraţionale şi neeficiente; angajarea unor credite neargumentate din punct de vedere economic, valorificarea cărora s-a efectuat cu multiple încălcări şi abateri de la principiile raţionalităţii şi eficacităţii; prin procedarea la decontări de mijloace financiare şi transmiteri de stocuri de producţie finită diferitor structuri nestatale, pe termene neîntemeiat de lungi; casarea patrimoniului de stat de la balanţa întreprinderilor, societăţilor economice cu multiple încălcări ale actelor normative în vigoare; prin neasigurarea pazei; dezintegrarea şi descompletarea patrimoniului de stat; efectuarea achitărilor reciproce cu caracter suspect; darea în arendă a potenţialului de producţie al statului la condiţii nefavorabile şi la preţuri simbolice; realizarea producţiei finite la preţuri mai joase decît preţul de cost etc. Negativ asupra procesului de privatizare a înfluenţat şi caracterul de masă, în termene reduse, al procesului de privatizare, uneori în defavoarea statului. Acest fapt n-a permis de a face publicitate deplină obiectelor supuse privatizării, de a selecta minuţios investitorii. Factorii care influenţează nefavorabil asupra gestionării patrimoniului de stat sînt: nivelul scăzut de pregătire a managerilor întreprinderilor, care dispun de patrimoniu de stat, ceea ce se soldează, în multe cazuri, cu o dirijare economico-financiară nesatisfăcătoare a întreprinderilor, precum şi cu rezultate economice reduse; lipsa de evidenţă deplină şi veridică a patrimoniului de stat atît la nivel republican, cît şi la nivel de întreprindere. Fostul Minister al Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, ulterior DPAPS, pînă în prezent, n-a izbutit să organizeze Registrul evidenţei complete a patrimoniului de stat. Ca rezultat, statul, fiind unicul proprietar al acestui patrimoniu, de fapt nu dispune de informaţia deplină şi veridică despre mărimea proprietăţii pe care o posedă şi cui îi este distribuit patrimoniul de stat. CAPITOLUL V. Măsurile întreprinse pentru lichidarea încălcărilor depistate de către Curtea de Conturi Conform atribuţiilor funcţionale şi programului activităţii de control, colaboratorii Curţii de Conturi, în a.2000, au efectuat 361 controale şi revizii, controlului fiind supuse practic toate autorităţile publice centrale şi locale de prim nivel, o parte din instituţiile şi întreprinderile din subordinea lor, precum şi un şir de agenţi economici ce activează pe piaţa republicii. În baza materialelor de control, au fost adoptate 176 hotărîri ale Curţii şi camerelor de conturi teritoriale. Hotărîrile Curţii de Conturi şi camerelor de conturi au fost adoptate conform Legii privind Curtea de Conturi, altor acte normative în vigoare, urmărind scopul de recuperare a prejudiciului material cauzat statului, de tragere la răspundere a persoanelor ce au comis încălcări ale legislaţiei în vigoare, de asigurare a integrităţii patrimoniului de stat şi de utilizare raţională a acestuia, de îmbunătăţire a evidenţei contabile şi a activităţii economico-financiare. Pentru asigurarea respectării legilor şi aplicării principiilor de eficacitate în gestionarea mijloacelor financiare şi materiale ale statului, precum şi determinarea responsabilităţii factorilor de decizie, în baza hotărîrilor Curţii de Conturi, în bugetul statului au fost vărsate venituri tăinuite, plăţi obligatorii neachitate complet şi în termen, sancţiuni economice în sumă totală de 8,9 mil.lei, restituite alocaţii bugetare - de 5,6 mil.lei, vărsaţi în Fondul Social - 0,2 mil.lei, restituiţi în fondul extrabugetar - 0,5 mil.lei. Pentru încălcarea sau nerespectarea legislaţiei în vigoare, la cererea Curţii de Conturi, au fost sancţionate 176 de persoane cu funcţii de răspundere şi destituite din funcţiile deţinute 29. În scopul familiarizării publicului larg cu rezultatele controalelor efectuate, hotărîrile Curţii de Conturi sînt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Astfel, cetăţenii republicii pot lua cunoştinţă cum sînt gestionate finanţele publice şi patrimoniul statului de o autoritate publică sau alta, cum este respectată legislaţia în vigoare de agenţii economici. O sarcină importantă în activitatea Curţii de Conturi rămîne nu numai stabilirea încălcărilor şi fraudelor pe parcursul controalelor, dar şi executarea hotărîrilor adoptate, realizarea măsurilor de lichidare a încălcărilor, întreprinderea unor acţiuni de prevenire a derogărilor şi de excludere a lor, respectarea legilor în gestionarea mijloacelor financiare şi în asigurarea integrităţii patrimoniului de stat. În acest scop, Curtea de Conturi a conlucrat nemijlocit cu ministerele, departamentele, Consiliile judeţene şi organele lor executive, cu conducătorii întreprinderilor şi instituţiilor supuse controlului. Controalele repetate, efectuate în a.2000 în cadrul aparatelor ministerelor şi departamentelor privind executarea hotărîrilor Curţii de Conturi, au confirmat prezenţa lacunelor în activitatea de realizare a indicaţiilor expuse în aceste hotărîri. Unele cerinţe au rămas nesoluţionate, altele au fost ignorate. O parte din persoanele cu funcţii de răspundere, vinovate de încălcarea actelor legislative şi normative, comiterea de acţiuni frauduloase au rămas nesancţionate, neîntreprinzîndu-se măsurile respective pentru recuperarea prejudiciului material cauzat statului. Asupra realizării cerinţelor hotărîrilor Curţii de Conturi influenţează negativ fluxul sporit al cadrelor de conducere în cadrul autorităţilor publice centrale. Numai în ultimii 10 ani, s-au schimbat 8 guverne şi concomitent au intervenit modificări şi în conducerea autorităţilor publice centrale. În timp ce Curtea de Conturi controlează organele de dirijare a unor ramuri pe perioada cînd acestea sînt conduse de unele persoane, realizarea materialelor de control este efectuată de alte persoane recent numite în funcţiile respective. Majoritatea persoanelor cu funcţii de răspundere, vinovate de comiterea încălcărilor depistate de Curtea de Conturi, la acel moment erau deja eliberate din funcţiile deţinute. În lipsa mecanismului legal, ce ar permite Curţii de Conturi să ia deciziile de tragere la răspundere şi sancţionare a persoanelor fizice şi juridice, care au comis încălcări şi abateri de la legislaţia în vigoare şi au cauzat prejudicii statului, eficacitatea controalelor desfăşurate se reduce considerabil. La 01.05.2001 au rămas neexecutate: de către Ministerul Finanţelor - 51 cerinţe, Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat - 13, Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare - 12, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor - 11, Ministerul Economiei şi Reformelor - 7, Ministerul Justiţiei - 8, Fondul Social (Casa Naţională de Asigurări) - 9 etc. Prin Hotărîrea nr.25 din 17.05.2000, Curtea de Conturi a cerut de la Ministerul Finanţelor să asigure un control eficient asupra legalităţii stingerii datoriilor la cotele de asigurare ale agenţilor economici prin intermediul achitărilor reciproce. Înaintînd această cerinţă, Curtea de Conturi a reieşit din faptul că prin acest mod de stingere a datoriilor la cotele de asigurare socială în ultimii ani din bugetul Fondului Social au fost imobilizate şi sustrase mijloace financiare în sumă de zeci de milioane de lei. Prin răspunsul său, conducerea ministerului, neţinînd cont de faptul că controlul asupra calculării şi achitărilor cotelor de asigurare socială este o atribuţie legală a unei subdiviziuni subordonate ministerului (Serviciul Fiscal de Stat), neîntemeiat a informat Curtea de Conturi că controlul solicitat nu poate fi asigurat, deoarece responsabilă pentru legalitatea achitărilor reciproce este Direcţia executivă a Fondului Social. În total, din 111 cerinţe, stipulate în hotărîrile adoptate de Curtea de Conturi în ultimii 2 ani şi adresate Ministerului Finanţelor, 56 de cerinţe, sau 46 la sută (la 01.04.2001) au rămas neexecutate. Nesatisfăcător sînt executate cerinţele expuse în hotărîrile Curţii de Conturi de către conducerea şi factorii de decizie ai Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, care în multe cazuri ignorează aceste cerinţe sau întreprind măsuri formale de îndeplinire a lor. Semnificativ, în acest sens, este cazul privind construcţia Blocului auxiliar de la Stadionul republican. Curtea de Conturi, stabilind că la formarea întreprinderii mixte în baza acestui bloc au fost lezate interesele statului, prin diminuarea cotei de participare în fondul statutar reieşind din faptul că autoritatea publică nominalizată este responsabilă de evidenţa şi controlul asupra gestionării eficiente a patrimoniului de stat, s-a adresat către conducerea Departamentului cu cerinţa de a întreprinde măsurile respective. Foştii conducători ai autorităţii publice nominalizate dnii C.Ciobanu, Iu.Badîr, V.Filat, A.Oleinic, pe parcursul a 5 ani, sub diferite pretexte, n-au îndeplinit cerinţa respectivă a Curţii de Conturi, deşi Curtea de Conturi de 10 ori i-a reamintit Departamentului despre acest caz. În a.2000, Curtea de Conturi a fost nevoită repetat să efectueze un control asupra problemei în cauză. În baza hotărîrii Curţii de Conturi, materialele controlului repetat au fost remise Procuraturii Generale, care a intentat dosarul penal respectiv. Nesatisfăcător execută cerinţele expuse în hotărîrile Curţii de Conturi şi Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor (ex-Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii). Despre neexecutarea cerinţelor hotărîrii Curţii de Conturi a fost informat Guvernul Republicii Moldova, iar fosta conducere a ministerului a fost atenţionată de 9 ori, însă pînă în prezent n-au fost soluţionate toate problemele abordate. Conducerea ministerului n-a întreprins măsurile necesare pentru ameliorarea situaţiei la întreprinderea subordonată - Î.S. "Calea Ferată a Moldovei", în activitatea căreia, pe parcursul a mai multor ani, Curtea de Conturi stabileşte unele şi aceleaşi încălcări. Nu s-au luat măsuri pentru acumularea completă şi utilizarea eficientă a resurselor fondului rutier. Pînă în prezent întreprinderilor subordonate nu le-au fost rambursate mijloacele băneşti în sumă de 477,0 mii lei, transferate de acestea cu acordul fostei conduceri a ministerului pentru formarea întreprinderii "Start-Plus". Efectuînd controlul asupra activităţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, Curtea de Conturi a depistat că Centrul de Stat pentru Atestarea Produselor Chimice şi Biologice de Protecţie şi Stimulare a Creşterii Plantelor, folosindu-se de rolul de monopolist pe care îl ocupă în domeniul serviciilor prestate şi de faptul că plăţile încasate nu erau transferate în bugetul de stat, dar lăsate la dispoziţia Centrului, a stabilit pentru serviciile prestate preţuri majorate neîntemeiat (rentabilitatea 154%), ceea ce i-a permis să majoreze de cîteva ori remunerarea colaboratorilor săi faţă de cea a colaboratorilor ministerului. În baza acestui control, conducerii ministerului i s-a cerut să se implice în ameliorarea situaţiei privind activitatea centrului nominalizat, însă timp de 2 ani acesta aşa şi n-a îndeplinit cerinţa Curţii de Conturi. Drept dovadă a măsurilor întreprinse pentru executarea cerinţei, ministerul a remis în adresa Curţii de Conturi un proces-verbal al adunării generale a colectivului Centrului, în care practic lipsesc răspunsurile la problemele abordate de Curtea de Conturi. Ministerul pînă în prezent n-a luat măsuri pentru restituirea mijloacelor financiare în sumă de 107,6 mii lei, plătite neîntemeiat colaboratorilor aparatului central, precum şi a mijloacelor speciale în sumă de 329 mii lei, utilizate contrar destinaţiei. În baza Hotărîrii Curţii de Conturi nr.33 din 04.07.96, Guvernul Republicii Moldova, în septembrie 1998, şi-a abrogat Dispoziţia nr.127-d din 13.04.95 cu privire la transmiterea cu titlu gratuit la balanţa unei societăţi cu răspundere limitată a edificiului din str.Columna 76 şi reluarea acestuia la balanţa Primăriei mun.Chişinău în a cărei proprietate s-a aflat anterior. Cu toate că edificiul respectiv se află la balanţa unei structuri private, cheltuielile pentru reconstrucţia capitală a acestuia în sumă de circa 1,2 mil.lei au fost suportate din contul bugetului de stat. Curtea de Conturi, din anul 1998 şi pînă în prezent, de nenumărate ori s-a adresat conducerii Primăriei cu cerinţa de restabilire în proprietatea statului a acestui edificiu, însă, sub diferite pretexte, cerinţa respectivă nu este executată pînă la momentul actual. Pînă în prezent Serviciul de Informaţii şi Securitate (fostul Minister al Securităţii Naţionale) n-a executat cerinţa Curţii de Conturi din Hotărîrea nr.2-s din 12.01.96 privind restituirea în posesia statului a sumei de 415 mii lei, transferată în prealabil de fosta conducere a ministerului firmei private S.R.L. "Optimum" pentru procurarea de mărfuri. Măsurile întreprinse de foştii şi actualii conducători ai acestei autorităţi publice sînt neeficiente şi n-au asigurat rambursarea sumei menţionate. Tot în cadrul autorităţii publice nominalizate nu s-au luat măsurile necesare pentru restituirea în posesia statului a 2 autovehicule (model "Ford" şi "Mercedes") şi comercializarea lor în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aceste automobile, confiscate sub formă de corpuri delicte, au fost realizate colaboratorilor acestei instituţii la preţuri simbolice (1800 lei). Persoanele care au permis efectuarea acestei tranzacţii n-au fost trase la răspundere pentru încălcările comise. Şi în activitatea Fondului Social al republicii continuă să aibă loc încălcări ale legislaţiei în vigoare, inclusiv la efectuarea achitărilor reciproce şi operaţiilor de cesiune a datoriilor. Organul suprem al instituţiei - Consiliul de administrare, care conform actelor normative în vigoare este condus de către ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, şi Direcţia executivă, neîndeplinind cerinţele expuse în hotărîrile Curţii de Conturi, n-au efectuat inventarierea datoriilor agenţilor economici la contribuţii de asigurare socială, n-au tras la răspundere persoanele vinovate de comiterea încălcărilor, n-au restabilit în bugetul asigurărilor sociale de stat costul bunurilor materiale eliberate fostelor comitete executive raionale şi agenţilor economici în mărime de 7,2 mil.lei. N-a fost executată cerinţa hotărîrii Curţii de Conturi privind eliberarea dnei L.Sverdlic din funcţia deţinută de vicedirector executiv al Fondului Social, deşi hotărărea Curţii de Conturi a fost lăsată în vigoare de toate instanţele judecătoreşti în care s-a adresat conducerea Direcţiei executive a Fondului Social privind dezacordul acesteia cu decizia Curţii de Conturi. Cazuri de neexecutare în termenele stabilite şi în măsură deplină a cerinţelor expuse în hotărîrile Curţii de Conturi, în afară de autorităţile publice nominalizate, au fost admise şi de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării, Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii, Ministerul Economiei şi Reformelor, Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale etc. Un caz semnificativ a avut loc la devastarea orăşelului militar situat lîngă satul Olişcani. La momentul declarării independenţei Republicii Moldova acest obiect militar se afla în gestiunea fostului Minister al Apărării al URSS. Conform Decretului Preşedintelui Republicii Moldova privind trecerea în jurisdicţia Republicii Moldova a proprietăţii unionale amplasate pe teritoriul ţării, gestionarea obiectului militar nominalizat a fost preluată de Ministerul Apărării al Republicii Moldova, care n-a efectuat inventarierea şi estimarea bunurilor materiale, n-a luat la intrări patrimoniul amplasat în acest orăşel. Curtea de Conturi, efectuînd controlul la Ministerul Apărării, a depistat un şir de încălcări vizînd asigurarea integrităţii patrimoniului menţionat. Despre situaţia creată a fost informată conducerea de vîrf a republicii şi Procuratura Generală, însă măsurile de rigoare pentru asigurarea integrităţii acestui patrimoniu n-au fost întreprinse. Ulterior devastarea obiectului militar a continuat în proporţii şi mai mari, soldîndu-se cu demontarea completă şi sustragerea ilegală a patrimoniului de către diverse persoane fizice şi juridice. Nu s-a stabilit un mod de conlucrare eficientă dintre Guvernul Republicii Moldova şi Curtea de Conturi în vederea lichidării neajunsurilor depistate în rezultatul controalelor efectuate, perfecţionării activităţii organelor de stat şi redresării situaţiei din economia naţională. Controlul efectuat la Cancelaria de Stat a depistat un şir de neajunsuri în evidenţa executării cerinţelor hotărîrilor Curţii de Conturi. O parte din hotărîrile Curţii nu se prezentau conducerii Guvernului, ci erau acumulate în mesele diferitor funcţionari ai Cancelariei de Stat, astfel rămînînd neexecutate. La multe dintre cerinţele Curţii de Conturi Cancelaria de Stat prezenta răspunsuri superficiale şi practic nu întreprindea măsuri de ameliorare a situaţiei create. Aceasta a dus la formarea unui mediu favorabil pentru neexecutarea hotărîrilor Curţii de Conturi atît în cadrul Cancelariei de Stat, cît şi la ministerele şi departamentele subordonate Guvernului. O situaţie deosebită s-a creat în relaţiile Curţii de Conturi cu organele de drept privind întreprinderea măsurilor respective în baza rezultatelor controalelor efectuate. Spre regret, această conlucrare pînă în prezent continuă a fi sub nivelul cerinţelor respective. Este anormal cînd pretutindeni au loc cazuri de sustragere şi risipă a resurselor publice, de înstrăinare nelegitimă a patrimoniului de stat în sume de zeci de milioane de lei, cînd statului îi sînt pricinuite prejudicii considerabile, iar pentru aceasta nimeni nu poartă răspundere. Numai pe materialele controlului efectuat la Fondul Social cu participarea nemijlocită a Curţii de Conturi şi altor autorităţi publice în ultimii ani în adresa Procuraturii Generale şi Departamentului pentru Combaterea Corupţiei şi Crimei Organizate au fost remise materiale elocvente privind sustragerea pe diferite căi din bugetul asigurărilor sociale de stat a mijloacelor financiare în sumă de 35,3 mil.lei. Procedura de anchetă a acestor materiale este neîntemeiat tărăgănată, mijloacele financiare nu sînt rambursate în bugetul fondului asigurărilor sociale de stat, continuînd pînă în prezent să fie utilizate în circuitul unor structuri private, cum ar fi: S.R.L. "Vitfild" - 13,6 mil.lei; FPC "Vix" - 13,1 mil.lei; S.R.L. "Verax" - 4,6 mil.lei; Concernul "Acord-Consum" (Consum-M) - 4,5 mil.lei; Î.M. "Olmighty" - 2,0 mil.lei; S.R.L. "Rodnicom-Rîndunica" - 1,7 mil.lei; S.R.L. "TuT" - 0,3 mil.lei; Î.I. "Cuharciuc şi K" - 0,1 mil.lei. Conform sentinţei judecătoreşti, au fost confiscate în folosul statului în calitate de obiecte de contrabandă 917 cutii de ţigări "Royale", 336 cutii - "Assos", 183 cutii - "Kent" în sumă totală de 1,0 mil.lei. Aceste ţigări, în loc să fie comercializate, iar banii obţinuţi - introduşi în bugetul de stat, în baza unor documente dubioase, perfectate cu un şir de încălcări, au fost casate ca fiind nimicite. Astfel, în bugetul de stat n-a fost vărsat nici un leu. Curtea de Conturi, nefiind de acord cu ordonanţa de refuz semnată de procurorul superior al Procuraturii Generale dl C.Gîlcă, a atacat-o Procurorului General, care a abrogat ordonanţa în cauză, transmiţînd materialele pentru un control suplimentar. Pînă în prezent, adică peste 3 ani de zile, în adresa Curţii de Conturi n-a parvenit de la Procuratura Generală nici o informaţie privind chestiunea în cauză. În aprilie 1998 Curtea de Conturi a transmis Procuraturii Generale (pentru întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie) materialele privind acţiunea de restituire pretinşilor proprietari de către Judecătoria sect.Buiucani a bunurilor din metale preţioase şi diamante, care au fost confiscate în folosul statului ca obiecte de contrabandă, conform sentinţei fostei Judecătorii Supreme. Controlul efectuat de Curtea de Conturi a stabilit că, în baza sentinţei fostului Colegiu Civil al Judecătoriei Supreme (preşedinte V.Şterbeţ), au fost confiscate 73 de articole de argint cu greutatea de 2 kg şi 58 de articole din aur şi pietre scumpe, emiţîndu-se titlurile executorii respective, care au fost remise spre executare Judecătoriei sect.Buiucani. Procedura de executare a sentinţei Judecătoriei Supreme a fost scoasă de la evidenţă şi transmisă în arhivă de către instanţa dată la 20.02.95, în lipsa informaţiei despre executarea acesteia. Ulterior, la cererea Judecătoriei Supreme din aprilie 1997, Judecătoria sect.Buiucani a informat instanţa supremă că titlul executoriu privind confiscarea obiectelor din aur şi pietre scumpe a fost pierdut. Ca urmare, cele 58 de obiecte din aur şi pietre scumpe au fost restituite inculpatei, rudelor şi prietenilor ei, dar nu transmise statului, după cum prevedea titlul executoriu al Judecătoriei Supreme (inclusiv 742 grame de aur şi 117 bucăţi de pietre scumpe şi diamante). Restituirea a fost efectuată în baza sentinţelor judecătoreşti, emise de către judecătorii Judecătoriei sect.Buiucani. În iunie 1998 Procuratura Generală a informat Curtea de Conturi despre atacul cu recurs în anularea hotărîrilor judecătoreşti ale Judecătoriei sect.Buiucani pe 6 cazuri de restituire a obiectelor din aur şi pietre scumpe pretinşilor proprietari, precum şi despre faptul că dosarele pe 2 cazurin-au fost remise Procuraturii Generale de către Judecătoria sect.Buiucani, după primirea şi studierea cărora Curtea de Conturi va fi informată suplimentar. Pînă în prezent în adresa Curţii de Conturi n-a parvenit nici o informaţie. Astfel, sentinţa Judecătoriei Supreme (actualmente Curtea Supremă de Justiţie) privind confiscarea obiectelor din aur şi pietre scumpe n-a fost executată. Analogic, în baza sentinţei fostei Judecătorii Supreme, a fost confiscată valută străină în sumă de 20,0 mii dol. SUA, preluată de la fostul Minister al Securităţii Naţionale de către executorii juduciari ai Tribunalului Chişinău pentru a fi introdusă prin intermediul Inspectoratului fiscal de stat sect.Botanica în bugetul de stat. Cu toate că documentele de transmitere a valutei au fost întocmite la 20.08.97 şi titlul executoriu - scos de la control, valuta de fapt n-a fost transmisă reprezentantului Inspectoratului şi a rămas în posesia executorului judiciar al Tribunalului Chişinău. Suma indicată a fost vărsată în buget doar în perioada controlului efectuat de Curtea de Conturi la 06.01.98, sau cu o întîrziere de 3 luni faţă de termenele stabilite. Curtea de Conturi a remis la 06.02.98 Procuraturii Generale materialele controlului privind încălcările comise de colaboratorii Tribunalului Chişinău şi IFS sect.Botanica. La 10.02.98 Procuratura Generală a deschis un dosar penal pe chestiunea în cauză, care ulterior, la 26.08.98, a fost clasat din motive neîntemeiate (în viziunea Curţii de Conturi). În alt caz, cu participarea colaboratorilor Departamentului Vamal, firmei de expertiză "Interservice" a Camerei de Comerţ şi Industrie, Ministerului Securităţii Naţionale, Serviciului Fiscal de Stat şi S.A. "D-Invest-Comerţ", a fost diminuată valoarea unei partide de rachiu de contrabandă "WHITE-EAGLE" (Vulturul alb) şi "Bonaparte" cu 588,6 mii lei, prin diminuarea preţului unei sticle de rachiu (1 litru) de la 9,20 lei - 9,65 lei pînă la 5 lei. Pe cazul dat, în urma resortării mărfii, micşorării nemotivate a numărului de sticle cu rachiu transmise spre realizare, diminuării preţului, bugetul de stat a ratat venituri în sumă de 631,7 mii lei. În pofida existenţei unor încălcări vădite, procurorul superior al Procuraturii Generale dl I.Cruglenco la 19.06.98 a emis ordonanţa de refuz în intentarea procesului penal pe chestiunea în cauză, care a fost atacată de Curtea de Conturi Procurorului General al Republicii Moldova. În numele Procuraturii Generale, la 02.02.2000 în adresa Curţii de Conturi a parvenit o scrisoare semnată de şeful de secţie la Procuratura Generală dl F.Valicu, prin care Curtea de Conturi a fost informată că lipseşte temei pentru anularea ordonanţei de refuz, deoarece băuturile alcoolice au fost de o calitate joasă, iar persoanele intervievate n-au confirmat circumstanţele care pun la îndoială legitimitatea acţiunilor anchetei şi aprecierile ei. Şi în acest caz n-au fost întreprinse măsurile necesare pentru încasarea în bugetul statului din contul persoanelor vinovate a venitului ratat. În mod analogic, cu participarea colaboratorilor aceloraşi instituţii şi întreprinderi, bugetul de stat a ratat venituri în sumă de 370,8 mii lei de la comercializarea a patru vagoane de vin spumos "Sovetscoe" (fabricat în Ungaria). În iunie 1998 Procuratura Generală a informat Curtea de Conturi despre intentarea pe acest caz a unui proces penal, însă pînă în prezent nu se ştie nimic despre soarta acestuia. În toate cazurile menţionate, la baza deciziilor Procuraturii Generale n-au fost puse prevederile legislaţiei în vigoare şi interesele statului, dar lămuririle şi afirmaţiile persoanelor acţiunile cărora au fost atacate de Curtea de Conturi. Nu este clară poziţia colaboratorilor Procuraturii Generale referitor la examinarea materialelor privind utilizarea creditelor interne de către S.A. "Agroprepar", firma comercială de intermediere "Agrotehnica", Centrul comercial "Belarus" şi S.A. "Livada", care, primind prin redistribuire credite valutare, în anii 1994-1995 le-au utilizat neeficient, cu pierderi şi în diferite scopuri. Creditele indicate, nefiind rambursate de către beneficiari, vor fi stinse din contul bugetului de stat, iar persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, Ministerului Finanţelor, ordonatorii de credite ai întreprinderilor, care au beneficiat de acestea, nu sînt traşi la răspundere pentru cauzarea de prejudicii materiale statului. Efectuînd un control în cadrul Ministerului Sănătăţii, Curtea de Conturi a stabilit utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor financiare publice în sumă de 4,3 mil.lei din fondul centralizat destinat procurării medicamentelor şi articolelor de uz medical pentru instituţiile medicale şi bolnavii ce suferă de maladii incurabile (inclusiv pentru procurarea insulinei). Materialele controlului fiind remise Procuraturii Generale, au fost respinse de ultima sub pretextul că procurarea benzinei, autoturismelor, formularelor şi efectuarea altor cheltuieli nu sînt în contradicţie cu prevederile actelor normative şi legislative în vigoare. Totodată, Procuratura recunoaşte că acţiunile conducerii Ministerului Sănătăţii privind folosirea a 568,3 mii lei pentru procurarea benzinei, precum şi a mijloacelor financiare pentru tratarea unor bolnavi în străinătate, procurarea unui automobil formal constituie elementele infracţiunii prevăzute de art.1552 CP RM. Nu are nici un suport juridic afirmaţia Procuraturii Generale precum că parţial utilizarea mijloacelor fondului nominalizat a fost coordonată cu Ministerul Finanţelor, deoarece actele normative privind formarea şi utilizarea acestui fond au fost aprobate de Parlament şi, deci, nici o autoritate publică, inclusiv Ministerul Finanţelor, n-are dreptul să le modifice. Reieşind din constatările expuse, Curtea de Conturi a cerut anularea ordonanţei de refuz în intentarea procesului penal pe cazul dat. Într-un şir de cazuri, inclusiv privind încălcările economico-financiare comise în activitatea S.A. "Zorile", S.A. "Topaz", S.A. "Ionel", colaboratorii Procuraturii Generale la emiterea ordonanţelor de refuz în intentarea procesului penal s-au condus nu de prevederile legislaţiei în vigoare, ci de lămuririle conducătorilor acestor întreprinderi şi funcţionarilor de stat, din care cauză Curtea de Conturi a fost nevoită să ceară anularea ordonanţelor de refuz în intentarea proceselor penale respective. În total în a.2000, Curtea de Conturi, pe cazurile de utilizare iraţională a resurselor financiare publice, creditelor, surselor Fondului Social, precum şi de subevaluare a patrimoniului de stat şi înstrăinare ilicită a acestuia, în scopul recuperării prejudiciului cauzat statului şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate, a expediat Procuraturii Generale 28 materiale, care, în viziunea Curţii de Conturi, conţin elemente constitutive ale infracţiunii. Pe materialele parvenite la Procuratura Generală în a.2000 au fost deschise 13 dosare penale, efectuate 2 controale suplimentare, se află în curs de examinare 3 dosare, s-au expediat în instanţele judecătoreşti 2 dosare, iar pe 8 materiale s-a refuzat intentarea procesului penal. Analiza ordonanţelor de refuz în intentarea proceselor penale a arătat că Procuratura Generală la examinarea unor materiale de control n-a ţinut cont de cerinţele art.93 şi 97 din Codul de procedură penală, nefiind întreprinse măsurile prevăzute de lege pentru examinarea sub aspectul tuturor condiţiilor cauzei a materialelor controlului, în scopul de a scoate la iveală circumstanţele care dovedesc vinovăţia persoanelor cu funcţii de răspundere. În viziunea Curţii de Conturi, motivele principale ale comiterii de către factorii de decizie a încălcărilor legislaţiei financiare sînt lipsa de răspundere pentru utilizarea incorectă a surselor bugetare, nerespectarea principiilor eficienţei şi raţionalităţii utilizării şi gestionării proprietăţii publice aflate la dispoziţia acestora. Este necesar ca fiecare autoritate publică, organ de drept, instanţă de judecată să-şi îndeplinească onest atribuţiile funcţionale în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar persoanele fizice şi juridice care admit încălcarea legislaţiei să fie trase la răspundere în mod incontestabil.