Hotărîre nr.7 din 18.03.2004 privind interpretarea dispoziţiilor art.116 alin.(3) din Constituţie

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE privind interpretarea dispoziţiilor art.116 alin.(3) din Constituţie Nr.7 din 18.03.2004 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.53-55/13 din 02.04.2004 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Victor PUŞCAŞ - preşedinte Mircea IUGA - judecător Constantin LOZOVANU - judecător Dumitru PULBERE - judecător-raportor Elena SAFALERU - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Maia Ţurcan, dlor Mihai Petrache, deputat în Parlament, autorul sesizării, Ion Mîţu, reprezentantul permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, în conformitate cu art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.b) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru interpretarea dispoziţiilor art.116 alin.(3) din Constituţie. Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Mihai Petrache, depusă la 12 noiembrie 2003, în conformitate cu art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 1 decembrie 2003 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond. În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea Constituţională a dispus de punctele de vedere comunicate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Centrul de Creaţie Legislativă al Guvernului, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova. Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor, explicaţiile participanţilor la proces, Curtea Constituţională a constatat: Potrivit dispoziţiilor art.116 alin.(3) din Constituţie, preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt numiţi în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani. Autorul sesizării solicită interpretarea dispoziţiilor constituţionale enunţate în sensul dacă termenul de 4 ani, pentru care sînt numiţi în funcţie preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti, priveşte toate instanţele, inclusiv Curtea Supremă de Justiţie. Analizînd obiectul sesizării, Curtea reţine următoarele: Autoritatea judecătorească, fiind una dintre cele trei ramuri ale puterii de stat, are menirea de a exercita apărarea eficientă a drepturilor persoanelor fizice şi juridice. În sensul dispoziţiilor constituţionale, organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti sînt de competenţa legislativului şi impun condiţia de a fi reglementate prin lege organică (art.72 alin.(3) lit.e)). Principiul organizării şi funcţionării puterii judecătoreşti poate fi definit ca nişte reguli cu caracter general pe baza cărora sînt structurate şi îşi exercită atribuţiile prevăzute de lege instanţele judecătoreşti, raporturile dintre ele, precum şi relaţiile pe care le stabilesc cu celelalte autorităţi ale statului, cu organizaţiile private şi cu cetăţenii. Aceste reguli caracterizează spiritul organizării judiciare, conferă puterii judecătoreşti o fizionomie proprie şi le generează activitatea. Ele sînt stipulate în Constituţie şi în legile organice privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti. Principiile fundamentale ale organizării judiciare şi funcţionării justiţiei sînt comune tuturor instanţelor judecătoreşti, indiferent de natura acestora. Art.115 din Constituţie, intitulat "Instanţele judecătoreşti", statuează expres că justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii. Conform alin.(4) din art.116 din Constituţie, preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie de către Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ei trebuie să aibă o vechime în funcţia de judecător de cel puţin 10 ani. Alin.(4) precitat nu stipulează expres durata exercitării funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Curtea consideră că, întrucît Curtea Supremă de Justiţie face parte din cele trei instanţe judecătoreşti, prin care, conform art.115 alin.(1) din Constituţie, se înfăptuieşte justiţia în Republica Moldova, dispoziţia constituţională privind termenul de 4 ani pentru care sînt numiţi în funcţie preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor de judecată cuprinsă în art.116 alin.(3) comportă un caracter general în raport cu alin.(4) care îl succedă şi care reglementează desemnarea preşedintelui, vicepreşedinţilor şi judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie. Art.10, intitulat "Instanţele judecătoreşti", din Legea privind organizarea judecătorească, de asemenea, începe şirul instanţelor judecătoreşti cu Curtea Supremă de Justiţie, indirect dînd valabilitate tezei, potrivit căreia termenul de 4 ani, stipulat de art.116 alin.(3) din Constituţie pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor de judecată, priveşte şi preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie, indiferent de faptul cine face desemnările: Preşedintele Republicii Moldova, exponent al puterii executive, în cazul prevederilor alin.(3), sau Parlamentul, exponent al puterii legislative, în cazul prevederilor alin.(4), şi indiscutabil nu implică subrogarea atribuţiilor acestor două puteri în sensul analizat. Alin.(3) din art.116 din Constituţie stipulează expres că preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt numiţi în funcţie pe un termen de 4 ani. Limitarea termenului nu aduce atingere garanţiilor constituţionale privind independenţa, imparţialitatea şi inamovibilitatea judecătorului, consacrate de art.116 alin.(1) din Constituţie, întrucît vizează doar funcţiile administrative deţinute în instanţe judecătoreşti. Art.39 alin.(2) din Constituţie statuează expres că "oricărui cetăţean i se poate asigura, potrivit legii, accesul la o funcţie publică". Alte articole din Constituţie - 64 alin.(3), 66, 82, 88, 116 alin.(2) şi (3), 125 alin.(1), 133 alin.(3) - statuează clar procedurile constituţionale privind accesul la o funcţie oficială de stat de interes public sau politic deosebit. Aşadar, Constituţia, atît prin norme generale, cît şi prin norme speciale, statuează accesul fiecărui cetăţean la o funcţie publică. Legiferarea termenului de exerciţiu al unor funcţii oficiale de stat de interes public sau politic deosebit se întemeiază pe doctrina clasică a separaţiei puterilor. Conform art.6 din Constituţie, în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin. În executarea acestui principiu fundamental, legiuitorul constituant a legiferat, prin art.63 alin.(1), că durata mandatului Parlamentului, autoritatea legislativă, este de 4 ani; prin art.80 alin.(1), că mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului; prin art.103 alin.(1), că Guvernul îşi exercită mandatul pînă la data validării alegerilor pentru un nou Parlament; prin art.116 alin.(3), supus interpretării în prezenta hotărîre, că preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt numiţi în funcţie pe un termen de 4 ani. Din analiza logico-sistematică a prevederilor constituţionale enunţate rezultă fără echivoc necesitatea stabilirii termenului de exercitare a funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Curtea relevă că numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie pentru un termen nedeterminat comportă avantaje şi dezavantaje evidente. Or, în orice moment Parlamentul poate revoca preşedintele sau vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie sau, dimpotrivă, funcţiile respective pot fi ocupate de aceleaşi persoane un termen nelimitat. Ca urmare, se pune în pericol independenţa administrării instanţei judecătoreşti supreme, se încalcă principiul rotaţiei cadrelor, apare riscul conducerii unipersonale a instanţei pe parcursul mai multor ani, se elimină şansele altor judecători de a promova în funcţiile respective, intervine un impediment în selectarea, recrutarea, desemnarea şi desfăşurarea carierei judecătorului. În Hotărîrea nr.26 din 23 mai 2002 "Pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.583-XV din 25 octombrie 2001 "Cu privire la punerea în aplicare a art.16 din Legea nr.514-XIII din 6 iulie 1995 "Privind organizarea judecătorească"* Curtea Constituţională a reţinut că "deţinerea funcţiei de preşedinte sau vicepreşedinte al unei instanţe judecătoreşti nu poate fi considerată ca un drept cîştigat definitiv". ------------------------ * M.O., 2002, nr.71-73, art.16. Curtea reiterează această concluzie şi relevă oportunitatea de a pune în termen exercitarea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. La 25 octombrie 2001* Curtea Constituţională a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii constituţionale, inclusiv a alin.(2), (3) şi (4) ale art.116. ------------------------ * M.O., 2001, nr.133-135, art.37. Alin.(4) din art.116 din proiectul respectiv prevedea că preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt numiţi în funcţie de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani. Însă la etapa legiferării legiuitorul constituant a schimbat concepţia, modificînd esenţial proiectul supus avizării. Avînd în vedere enunţurile expuse, Curtea apreciază că dispoziţia privind termenul de 4 ani, pentru care sînt numiţi în funcţie preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti, cuprinsă în art.116 alin.(3) din Constituţie, se extinde asupra preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie. Pentru motivele arătate, în temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.61 alin.(2) şi art.62 pct.a) şi b) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională HOTĂRĂŞTE: 1. În sensul art.116 alin.(3) din Constituţie, dispoziţia privind termenul de 4 ani, pentru care sînt numiţi în funcţie preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti, se extinde asupra preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie, numiţi în funcţie în condiţiile stipulate de art.116 alin.(4) din Constituţie. 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". Preşedintele Curţii Constituţionale Victor PUŞCAŞ Chişinău, 18 martie 2004. Nr.7. ADRESĂ În cadrul examinării cauzei pentru interpretarea dispoziţiei constituţionale privind termenul de 4 ani, pentru care sînt numiţi în funcţie preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională a observat că Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie nr.789-XIII din 26.03.1996 (cu modificările şi completările ulterioare), nu reglementează expres termenul de exercitare a funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Or, în sensul dispoziţiilor constituţionale, organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti sînt de competenţa legislativului şi impun condiţia de a fi reglementate prin lege organică (art.72 alin.(3) lit.e)). Pentru considerentele expuse, în temeiul art.28 alin.(4) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.79 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea atrage atenţia Parlamentului asupra oportunităţii lichidării lacunei semnalate. Preşedintele Curţii Constituţionale Victor PUŞCAŞ