Hotărîre nr.882 din 25.04.2017 cu privire la aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.60 din 14 martie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea avizului asupra proiectului

de lege nr.60 din 14 martie 2017 pentru modificarea

şi completarea unor acte legislative

nr. 882  din  25.04.2017

 (în vigoare 25.04.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 253-264 art. 1295 din 21.07.2017

* * *

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova, prin scrisoarea nr.CJ-10/79 din 16 martie 2007, şi Ministerul Justiţiei, prin scrisoarea 03/2687 din 21 martie 2017, au solicitat Comisiei Electorale Centrale prezentarea opiniei asupra proiectului de lege nr.60 din 14 martie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 şi Legea despre statutul deputatului în Parlament nr.39-XIII din 7 aprilie 1994).

În temeiul art.18 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 şi art.40 din Legea nr.317-XV din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă, conform anexei, avizul asupra proiectului de lege nr.60 din 14 martie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

2. Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale se remite Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova şi Ministerului Justiţiei conform solicitării.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale

nr.882 din 25 aprilie 2017

AVIZ

asupra proiectului de lege nr.60 din 14 martie 2017

pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova şi Ministerul Justiţiei au transmis Comisiei Electorale Centrale spre examinare şi avizare proiectul de lege nr.60 din 14 martie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Prin proiect se propune introducerea sistemului uninominal majoritar pentru alegerea deputaţilor în Parlament.

Analizînd conţinutul proiectului supus avizării, Comisia observă că schimbarea sistemului electoral ţine de oportunitatea politică, respectiv în calitatea sa de organ apolitic Comisia evidenţiază următoarele aspecte tehnico-organizatorice.

1. La pct.1 din art.I al proiectului autorii propun la art.1 din Codul electoral o nouă redacţie a noţiunii "concurenţi electorali" în cazul alegerilor parlamentare, şi anume "concurenţi electorali: - candidaţii pentru funcţia de deputat în Parlament, desemnaţi de partidele politice, alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale sau independenţi, înregistraţi de consiliile electorale de circumscripţie respective – în cazul alegerilor parlamentare". Astfel, prin noua reglementare, la alegerile parlamentare, partidele politice şi blocurile electorale nu vor avea statut de concurent electoral, ele fiind exceptate de obligaţiile care le revin potrivit prevederilor Codului electoral (raportarea financiară, cerinţe faţă de agitaţia electorală, utilizarea resurselor administrative, depunerea contestaţiilor etc.). În opinia Comisiei, pentru garantarea respectării întocmai a prevederilor electorale, o astfel de exceptare distorsionează întregul concept al Codului electoral. Respectiv, la alegerile parlamentare, partidele politice/blocurile electorale urmează, la fel ca şi candidaţii din partea acestora, să aibă statut de concurent electoral, după cum este prevăzut şi pentru alegerile locale.

2. La pct.2 din art.I al proiectului se propune introducerea posibilităţii revocării deputatului prin referendum local. Această prevedere urmează a fi privită prin prisma normei constituţionale de la art.68 alin.(2) potrivit căreia orice mandat imperativ este nul.

Este de menţionat că din redacţia pct.23 din art.I al proiectului, prin care se propune completarea art.176 din Codul electoral cu alin.(5) "Referendumul local pentru revocarea deputatului poate fi iniţiat după expirarea unui an de la intrarea acestuia în funcţie sau de la data referendumului local precedent pentru revocarea aceluiaşi deputat. Revocarea deputatului nu poate fi iniţiată pe parcursul ultimului an înainte de expirarea mandatului.", reiese că referendumul de revocare poate fi iniţiat maximum de 2 ori cu condiţia că iniţiativele vor coincide exact cu un an după intrarea în funcţie şi exact un an după desfăşurarea unui asemenea referendum, în practică fiind posibilă numai o încercare de a revoca deputatul.

Mai mult, urmează a fi luate în calcul şi prevederile art.176 alin.(2) din Codul electoral, potrivit cărora "Referendumul local nu poate avea, de asemenea, loc cu 120 de zile înainte şi cu 120 de zile după ziua desfăşurării în acelaşi teritoriu a oricărui tip de alegeri sau referendum, decît dacă se desfăşoară în aceeaşi zi".

De asemenea, în ceea ce priveşte pct.24 din art.1 al proiectului care prevede completarea art.177 din Codul electoral cu alin.(3) "Revocarea deputatului prin referendum poate fi iniţiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunităţii din circumscripţie, nu exercită în mod adecvat atribuţiile de deputat prevăzute de lege, încalcă normele morale şi etice, fapte confirmate în modul stabilit", temeiurile respective au un caracter vag şi interpretabil, nefiind clare în care anume mod urmează a fi stabilită încălcarea normelor morale şi etice, a intereselor comunităţii sau neexercitarea atribuţiilor de deputat. Ca exemplu, cîte anume lipse nemotivate de la şedinţele în plen sau cele ale comisiilor pot fi considerate ca temei pentru iniţierea referendumului (neexercitarea adecvată a atribuţiilor), sau e suficientă o singură absenţă, sau lipsa de la şedinţe nici nu constituie un asemenea temei.

Prin urmare, pentru funcţionalitatea instituţiei revocării deputatului, temeiurile urmează a fi explicit reglementate şi în Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996.

3. La pct.3 din art.I al proiectului nu este clară necesitatea completării art.26 alin.(1) lit.c) la final cu textul "în condiţiile prezentului cod", or există prevederi speciale ale codului privind reglementarea constituirii circumscripţiilor şi consiliilor electorale.

4. La pct.4 din art.I al proiectului se propune introducerea alin.(1¹) la art.27 din Codul electoral "Particularităţile constituirii circumscripţiilor electorale uninominale, precum şi a consiliilor electorale respective sînt prevăzute la articole 74 şi 75".

Redacţia art.75 alin.(1) din Codul electoral propusă de autorii proiectului prevede "În scopuri de organizare şi efectuare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală formează, cu cel puţin 55 de zile înainte de efectuarea lor, consilii electorale de circumscripţie în condiţiile art.27, care se aplică în modul corespunzător. Atribuţiile consiliilor electorale de circumscripţie sunt cele expuse la art.28 ale cărui prevederi se aplică în modul corespunzător". Adică, art.27 alin.(1¹) face referire la art.75 care, la rîndul său, de asemenea, se referă la art.27, fără a clarifica reglementările în cauză. Prin urmare, asemenea metode de reglementare sînt în contradicţie cu tehnica legislativă, fiind contrare şi art.53 alin.(3) lit.a) – e) din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, potrivit cărora "Codul trebuie să întrunească următoarele trăsături calitative: precizia, claritatea, logica, integralitatea, caracterul practic".

Totodată, propunerea actuală autorilor proiectului este ca pentru secţiile de votare din afara ţării să fie creat un CECE II distinct care va activa pe teritoriul municipiului Chişinău. Nu sînt precizaţi subiecţii de drept care urmează sa înainteze candidaturile în acest CECE, va rămîne formula de desemnare actuală sau va fi şi MAEIE, făcînd analogie cu modalitatea de constituire a BESV din afara ţării unde preşedintele biroului este numit de şeful misiunii diplomatice.

Din varianta actuală se înţelege ca doar pentru alegerile parlamentare va fi creat CECE II distinct, iar pentru alegerile prezidenţiale şi/sau referendumuri republicane, secţiile de votare din afara ţării vor fi gestionate ca şi pînă în prezent de CECE Chişinău. Ceea ce se propune creează confuzii şi perturbă continuitatea procesului electoral organizat în cadrul secţiilor de votare din afara ţării.

Menţionăm că introducerea sistemului uninominal propus de autori va genera crearea unor circumscripţii uninominale care nu vor corespunde hotarelor administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul II – criteriu care la moment stă la baza constituirii circumscripţiilor. Pornind de la cifra totală a alegătorilor înscrişi în listele electorale la ultimul scrutin naţional (turul II în cadrul alegerilor prezidenţiale din 2016) care constituie 2810057 şi avînd în vedere numărul de 101 deputaţi, o circumscripţie urmează să conţină aproximativ 28000 de alegători.

Astfel, la situaţia din 31 martie 2017 acestei cifre ar corespunde aproximativ 3-4 raioane, restul unităţilor urmează a fi divizate şi în acest caz nu este clar care anume judecătorii şi consilii locale de nivelul II vor propune candidaturile membrilor pentru consiliile electorale în condiţiile art.27 alin.(4) din Codul electoral la care face referire art.75 propus de autori.

De remarcat că la turul II de scrutin pentru alegerile prezidenţiale din 2016 pe liste suplimentare au figurat 209438 de persoane, inclusiv cele fără loc de trai şi cele de peste hotare, nefiind incluşi alegătorii din regiunea necontrolată de autorităţile Republicii Moldova. Astfel, cifra de 2810057 ca punct de reper pentru calcularea numărului estimativ de alegători pentru o circumscripţie este detaşată de numărul real de alegători. Prin urmare, cifra totală a alegătorilor la situaţia din 31 martie curent potrivit RSA constituie 3252645, respectiv la o circumscripţie urmează a fi arondaţi aproximativ 32000 de alegători.

De asemenea, la 31 martie 2017, potrivit RSA, în Republica Moldova există aproximativ 158265 de persoane fără domiciliu şi reşedinţă, dintre care 90087 (conform datelor din Registrul de Stat al Populaţiei) cu trai permanent în afara ţării. Astfel, pornind de la reglementările art.85 alin.(2) din Codul electoral propuse de autori, potrivit cărora la alegerile parlamentare nu participă alegătorii care nu domiciliază în circumscripţia uninominală, această categorie de alegători va fi lipsită de dreptul lor constituţional de a alege reprezentanţii săi care vor guverna întreaga ţară, şi nu o circumscripţie locală după cum este în cazul alegerilor locale.

Acelaşi raţionament este aplicabil şi în privinţa alegătorilor care au domiciliu în unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni aflate în afara controlului constituţional al Republicii Moldova, numărul acestora, potrivit datelor din RSA la ziua de 31 martie 2017, fiind aproximativ de 223880, iar conform propunerii autorilor reflectate în art.III alin.(3) din proiect, această categorie de alegători, de asemenea, urmează a fi lipsită de dreptul său constituţional la vot. Totodată, în cazul în care, totuşi, se va decide crearea circumscripţiilor separate pentru aceşti alegători, nu sînt clare criteriile echitabile creării, or principiul geografic în cazul acestor localităţi este mai puţin aplicabil, iar prestabilirea unui număr fix de circumscripţii în baza numărului total de alegători (7 circumscripţii, 223880/28000 = 7,99 sau 223880/32000 = 6,99) va putea distorsiona ponderea unui mandat de deputat, pornind de la aceea că la ultimele alegeri prezidenţiale din 30 octombrie 2016 din aceste localităţi au participat numai 6964 la turul I şi 16728 de alegători la turul II, fiind un număr aproape dublu mai mic faţă de numărul estimativ pentru o circumscripţie.

Mai mult, din proiect nu rezultă o claritate în ceea ce priveşte calcularea numărului de bază al alegătorilor pentru o circumscripţie – este acesta numărul total al alegătorilor sau cel fără alegătorii din Transnistria şi cei fără domiciliu/reşedinţă, sau vreun alt punct de reper. Menţionăm că, după sistemul propus, o mare parte a deţinuţilor, de asemenea, vor fi lipsiţi de dreptul la vot.

Nu sînt clare nici criteriile la crearea circumscripţiilor electorale din străinătate. Astfel, autorii propun la art.74 alin.(2) că "baza de calcul pentru formarea circumscripţiilor uninominale constituie numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale la fiecare secţie de votare de la ultimele alegeri naţionale", iar la alin.(5) al aceluiaşi articol se propune că "pentru constituirea circumscripţiilor uninominale peste hotarele ţării, se va ţine cont, în special, de criteriile prevăzute la art.29¹ alin.(3) care se vor aplica corespunzător". Adică, apare întrebarea, cum, totuşi, se aplică corespunzător şi dacă criteriul participării la ultimele alegeri naţionale este unul obligatoriu (au participat 138720) sau este obligatorie înregistrarea prealabilă, fiind la ultimele alegeri una modestă (3570 de alegători). La rîndul său, potrivit datelor prezentate de ÎS "CRIS "Registru", în cadrul alegerilor prezidenţiale din 2016, şi anume la 20 octombrie 2016, numărul alegătorilor plecaţi peste hotare la loc permanent de trai (radiaţi din evidenţă în legătură cu emigrarea autorizată în străinătate) este de 89615. Prin urmare, nu este clar numărul exact al circumscripţiilor care urmează a fi create în străinătate, iar ca o consecinţă este indefinit şi numărul mandatelor din interiorul ţării şi, respectiv, numărul exact pentru estimarea mărimii circumscripţiei sub aspectul numeric al alegătorilor.

Ca o soluţie, Comisia recomandă introducerea instituţiei înregistrării prealabile obligatorii pentru alegătorii aflaţi în afara ţării şi efectuarea votării de către aceştia exclusiv în baza listei electorale de bază care se va întocmi prin aplicaţia "Înregistrarea prealabilă" atît electronic, cît şi pe suport de hîrtie.

În afară de aceasta, criteriul de domiciliu/reşedinţă în străinătate (evidenţa consulară) nu este aplicabil în cazul constituirii circumscripţiilor uninominale din străinătate, respectiv nu sînt clare criteriile pentru revocarea deputatului, or pentru susţinerea revocării celui ales pe circumscripţia din străinătate în realitate poate semna orice alegător din interiorul ţării (nefiind posibilă verificarea juridică a celor plecaţi peste hotare), fapt care distorsionează conceptul instituţiei revocării deputatului.

Mai mult, atribuţia de constituire a circumscripţiilor uninominale cu care se propune a fi învestită Comisia Electorală Centrală, prevăzută de autori la art.74 alin.(1) din Codul electoral, pune în pericol stabilitatea raporturilor juridice, actul normativ al Comisei fiind susceptibil de control judiciar la cererea oricărei părţi interesate. Prin urmare, delimitarea hotarelor circumscripţiilor uninominale poate purta şi un caracter politic pornind de la preferinţele alegătorilor, Comisia după statutul său fiind un organ apolitic, ceea ce, de asemenea, creează riscuri instituţionale.

De aceea, în cazul în care se acceptă conceptul creării circumscripţiilor şi consiliilor separate pentru fiecare candidat (101), urmează a fi implementată şi divizarea acestora pe circumscripţii zonale, fiind constituite consilii electorale de nivelul II (zonale) care vor ghida activitatea consiliilor electorale de nivelul I (101 consilii), or, de altfel, din punct de vedere tehnic, Comisia se va putea ciocni de dificultăţi la dirijarea nemijlocită a 101 consilii. Prin urmare, ar putea fi create 6 consilii zonale de nivelul doi care vor cuprinde: mun. Chişinău, zona Centru, zona Nord, zona Sud, zona din afara ţării şi zona Transnistreană.

Totodată, urmează a fi privită şi posibilitatea creării consiliilor electorale care corespund hotarelor administrativ-teritoriale de nivelul II şi vor cuprinde un număr prestabilit de mandate de deputat din fiecare unitate. În acest caz există riscul discrepanţei semnificative de mandate pentru o unitate sau altă, or după cum s-a observat mai sus acestea nu sînt omogene din punctul de vedere al numărului de alegători.

Atragem atenţia că, indiferent de conceptul creării consiliilor electorale, atribuţiile acestora urmează a fi concret reglementate de prevederi legale, or normele existente nu aduc lumină în acest sens, fiind necesară şi revizuirea termenelor de creare a acestora în sensul lărgirii.

5. Pct.8 din art.I al proiectului prin care se completează la final alin.(7) al art.39 din Codul electoral: "În cazul alegerilor parlamentare, certificat pentru drept de vot se eliberează dacă noul domiciliu este pe teritoriul aceleiaşi circumscripţii uninominale" şi art.85 alin.(2) în redacţia autorilor stabileşte că "La alegerile parlamentare nu participă alegătorii care nu domiciliază în circumscripţia uninominală respectivă". Deci, autorii operează cu cuvintele "domiciliu" în cazul certificatului pentru drept de vot pentru alegerile parlamentare şi "domicilierea" în contextul alegerilor parlamentare. Menţionăm că noţiunea de "domiciliu" este definită la art.1 din Codul electoral prin "loc de trai permanent al unei persoane, confirmat în buletinul de identitate", iar esenţa cuvîntului "domicilierea" presupune şi reşedinţa în sensul redat în acelaşi art.1 "loc de trai temporar, confirmat în buletinul de identitate". Aşadar, nu este clar ce criteriu este aplicabil în cazul circumscripţiilor uninominale, cel de domiciliu sau şi de reşedinţă. În cazul în care se aplică criteriul de domiciliu, norma în cauză va intra în contradicţie cu art.9 alin.(2) din Codul electoral "În cazul în care alegătorul are şi domiciliu, şi reşedinţă, în perioada valabilităţii reşedinţei, el votează în localitatea în care îşi are reşedinţa".

De asemenea, a se atrage atenţia că la alegerile parlamentare pe circumscripţii uninominale va fi inaplicabilă procedura declarării locului nou de şedere, prevăzută de art.39 alin.(8) din Codul electoral.

6. Pct.9 din proiect introduce prezenţa personală a candidaţilor pentru funcţia de deputat la depunerea documentelor de înregistrare, fiind omogenă cu procedura aplicată pentru alegerile prezidenţiale. Observăm că modificarea în varianta propusă de autori se va răsfrînge şi asupra candidaţilor la funcţia de consilier, respectiv prezenţa lor personală (de pe listele mai multor partide) la organul electoral poate perturba activitatea acestuia şi va crea impedimente la depunerea dosarelor de către candidaţi.

7. La pct.10, prin operările introduse în art.42 alin.(6) din Codul electoral, s-a propus excluderea necesităţii autentificării listelor de subscripţie de către administraţia publică locală, însă varianta iniţială a normei prevedea necesitatea semnării listei de către colector în prezenţa reprezentantului APL, respectiv din norma propusă, şi anume din textul "apoi semnează", nu este clar dacă colectorul urmează să o facă în prezenţa funcţionarului electoral din consiliul electoral respectiv. Totodată, CEC vine cu propunerea ca art.42 alin.(5) să aibă următorul cuprins: "Un alegător poate susţine, prin semnătură, mai mulţi candidaţi, însă nu poate semna de mai multe ori pentru acelaşi candidat", luînd în considerare că toţi candidaţii urmează să colecteze semnături din circumscripţii uninominale cu un număr relativ mic de alegători în comparaţie cu numărul de semnături necesare pentru fiecare candidat.

În acelaşi timp, alin.(7) din art.42 din Codul electoral propus de autori prevede că "particularităţile colectării semnăturii pentru susţinerea candidaţilor din circumscripţiile uninominale de peste hotarele ţării în cazul alegerilor parlamentare sunt prevăzute de prezentul cod", însă în proiectul prezentat lipsesc reglementările particularităţilor în acest sens. Unica reglementare, cu caracter general, este dată la art.79 alin.(5) în redacţia propusă prin proiect "Semnăturile pentru susţinerea candidaţilor din circumscripţiile uninominale peste hotarele ţării pot proveni de la oricare din aceste circumscripţii". Prin urmare, din sensul normei citate reiese posibilitatea colectării semnăturilor numai de la cetăţenii aflaţi peste hotare, fapt care nu este posibil juridic de verificat.

În afară de aceasta, atragem atenţia că sistemul uninominal va intra în coliziune cu prevederile art.41 alin.(2¹) din Codul electoral, potrivit cărora "Listele candidaţilor pentru alegerile parlamentare şi locale vor fi întocmite respectîndu-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe", fiind concomitent lovit de contradicţie şi art.80 alin.(3) din Codul electoral.

8. La pct.11 din art.I al proiectului se propune completarea art.44 alin.(1) cu lit.e¹) cu prevederea documentului obligatoriu pentru înregistrare "cazierul de integritate a candidatului eliberat în condiţiile legii", nefiind propuse reglementări clare în acest sens: organul emitent, conţinutul cazierului, consecinţele juridice ale constatării neintegrităţii etc., or cazurile de lipsire de dreptul de a fi ales sînt enumerate exhaustiv la art.13 alin.(2) din Codul electoral. Este de menţionat că certificarea prevăzută de Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale este aplicabilă numai persoanelor care deja exercită funcţie de demnitate publică şi nu celor care candidează prin metoda electivă. Prin urmare, prevederile art.4 din Legea privind evaluarea integrităţii instituţionale urmează, de asemenea, revizuite şi adaptate la iniţiativa propusă.

La fel, interdicţia candidării instituită prin art.76 din Codul electoral în redacţia propusă de autori care prevede inclusiv cazurile prevăzute de art.2 alin.(6¹) al Legii nr.39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament este una dubioasă (interpretabilă) şi poate fi privită ca susceptibilă numai pentru deputaţii aleşi.

9. La pct.16 din art.I al proiectului, prin operarea modificărilor în art.60 alin.(2) din Codul electoral se stabileşte dreptul observatorilor şi reprezentanţilor concurenţilor electorali de a primi copiile de pe procesele-verbale de totalizare a alegerilor. Respectiv, nu este clar dacă se prezintă de către Comisie copia propriului proces-verbal de totalizare a rezultatelor alegerilor pe toate circumscripţiile uninominale sau şi procesele-verbale întocmite de consiliile acestor circumscripţii, în ultimul caz a oferi minimum 101 copii pentru fiecare solicitant poate duce la apariţia deficienţelor tehnice. De aceea CEC vine cu propunerea ca articolul respectiv să aibă următorul cuprins "Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal care se semnează de membrii comisiei şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor, în cazul alegerilor prezidenţiale şi referendumurilor republicane. În cazul alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală în baza proceselor-verbale de totalizare ale consiliilor electorale de circumscripţie aprobă lista deputaţilor aleşi pe fiecare circumscripţie uninominală".

10. La pct.17 din art.I prin care se modifică alin.(3) al art.64¹ din Codul electoral rezultă obligativitatea radiodifuzorilor locali de a organiza dezbateri electorale, fapt care va putea produce deficienţe tehnice din cauză că circumscripţiile uninominale nu vor corespunde hotarelor administrative în care activează radiodifuzorii, fiind neclară şi situaţia privind candidaţii din circumscripţiile create în afara ţării.

11. Pct.18 urmează a fi privit în corelaţie cu obiecţiile formulate la pct.1, şi anume sub aspectul necesităţii înregistrării inclusiv a partidelor/blocurilor electorale în calitate de concurenţi electorali care desemnează candidaţi la funcţia de deputat, or, în caz contrar, încălcările comise de aceşti subiecţi nu vor putea fi contracarate şi contestate, respectiv competenţa examinării contestaţiilor asupra acţiunilor/inacţiunilor acestora urmează să aparţină Comisiei, consiliile avînd atribuţia să examineze contestaţiile împotriva candidaţilor sau din partea acestora.

12. La art.75 nu este clar specificat cîte consilii electorale de circumscripţie urmează a fi create. Rămîne numărul actual de 35 de consilii şi acel suplimentar CECE distinct care va coordona activitatea votării din afara ţării, care vor gestiona secţiile de votare din mai multe circumscripţii uninominale, sau CEC va crea 101 consilii electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale. Atenţionăm asupra faptului că, în cazul constituirii a 101 consilii electorale, nu este clar care anume instanţe de judecată şi consilii locale vor înainta candidaturile pentru constituire, din motiv că ele nu vor corespunde hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale. Astfel, problema urmează a fi privită în corelaţie cu pct.4 din prezentul Aviz.

Avînd în vedere că în condiţiile propuse prin proiect există riscuri de vacanţe ale mandatelor de deputat intervenite în perioada dintre alegerile ordinare şi, ca urmare, vor interveni frecvent alegeri parţiale, se impune modificarea arhitecturii organelor electorale. Astfel, în condiţiile actuale ale Codului electoral, consiliile electorale de circumscripţie se constituie ad-hoc cu ocazia scrutinului din membri delegaţi de partidele politice reprezentate în Parlament, instanţele judecătoreşti teritoriale şi autorităţile publice locale. Aceste consilii electorale se dizolvă imediat după finalizarea scrutinelor, urmînd ca la alte alegeri să fie desemnate alte componenţe nominale. Luînd în considerare faptul că proiectul de lege stabileşte conceptual o altă arhitectură a sistemului electoral, reiese că va fi necesar de instituit consilii electorale cu componenţe stabile, pentru un mandat similar celui al CEC – de 5 ani, de exemplu. Membrii acestor consilii vor putea fi convocaţi ori de cîte ori se vor organiza scrutine parţiale.

Totodată, pornind de la premisa că CEC, avînd atribuţia de asigurare a organizării scrutinelor parţiale în cele 101 circumscripţii uninominale, aceasta va fi în permanenţă solicitată să declanşeze perioade electorale.

13. La art.79 alin.(2) din varianta propusă spre avizare, după cuvintele "în mai multe liste" să fie adăugată sintagma "ale aceluiaşi candidat", mai departe după text. La art.79 alin.(3) din Codul electoral autorii propun ca termenul de comunicare a faptului respingerii înregistrării în calitate de candidat să fie de 24 de ore. Este de menţionat că ar putea fi posibile cazuri cînd persoana în privinţa căreia organul electoral a adoptat hotărîrea de respingere a înregistrării nu poate fi contactată, prin urmare este oportun de a reformula reglementarea prin introducerea sintagmei "aduce la cunoştinţă publică".

14. La art.80 alin.(1), cifra "100" să fie înlocuită cu cifra "50", deoarece pentru a fi colectat numărul maxim de 2000 de semnături vor fi suficiente 50 de persoane. Matematic ar reieşi că un membru al grupului urmează să colecteze cîte maxim 40 de semnături, în comparaţie cu 20 de semnături din varianta propusă. La art.80 alin.(3), după cuvintele "numele şi prenumele" să fie adăugată sintagma "numărul de identificare din buletinul de identitate", mai departe după text. Necesitatea prezentării codului numeric personal reiese din interdicţia potrivit căreia o persoană poate fi membru doar al unui singur grup de iniţiativă.

15. La art.81 alin.(1), nu este clar dacă un candidat poate să-şi retragă candidatura mai tîrziu decît cu 7 zile înainte de ziua alegerilor, ca de exemplu prin intermediul instanţei de judecată, după cum este stabilit în cazul alegerilor prezidenţiale. La rîndul său, textul din alin.(2) "decizia privind retragerea se adoptă de candidat…" necesită a fi reformulat, or, de regulă, deciziile se adoptă de organe colegiale prin vot, şi nu uninominal de o persoană fizică.

16. Propunem pentru art.87 alin.(1) următorul cuprins: "Candidatul pentru funcţia de deputat în Parlament se consideră ales dacă a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, iar în cazul în care este un singur candidat – dacă a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri".

17. În condiţiile propuse de proiectul de lege supus avizării remarcăm aspectul finanţării campaniei electorale a concurenţilor electorali din circumscripţiile constituite peste hotarele ţării. Or, rămîn în vigoare prohibiţiile stabilite la art.36 şi art.38 alin.(3) ale Codului în ceea ce priveşte finanţarea campaniei din străinătate. Orice subvenţionare a campaniei electorale din străinătate este interzisă, sub sancţiunea excluderii din cursă. Proiectul nr.60 nu prevede nici o excepţie de la această normă prohibitivă stabilită. Prin urmare, concurenţii electorali din circumscripţiile din afara ţării fie vor trebui să-şi finanţeze campaniile exclusiv din ţară, fie să se abţină de la suportarea cheltuielilor financiare. În orice caz, este evident că aceştia vor fi dezavantajaţi în raport cu concurenţii din circumscripţiile din ţară.

18. Prin proiectul propus nu se soluţionează adresele Curţii Constituţionale nr.PCC-01/139e-34/1 expuse în hotărîrea nr.34 din 13.12.2016 privind confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.

19. Introducerea sistemului majoritar va necesita suplimentarea cheltuielilor financiare pentru desfăşurarea scrutinului parlamentar, inclusiv pentru adaptarea SIAS "Alegeri"