Hotarîre nr.1 din 27.01.2015 privind Raportul auditului mediului în domeniul biocombustibililor

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului mediului în

domeniul biocombustibililor

nr. 1  din  27.01.2015

 (în vigoare 20.02.2015) 

Monitorul Oficial nr. 39-45 art. 4 din 20.02.2015

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului în exerciţiu al agriculturii şi industriei alimentare, dl Vasile Bumacov, viceministrului în exerciţiu al mediului, dl Dorin Duşceac, directorului Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, dl Mihail Stratan, şefului Direcţiei eficienţă energetică şi surse de energie regenerabilă din cadrul Ministerului Economiei, dl Oleg Izvoreanu, precum şi a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului mediului în domeniul biocombustibililor.

_________________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anii 2014 şi 2015².

_________________________

²Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările ulterioare) şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015”.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit aplicate în baza Hotărîrii Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013³, precum şi cu Liniile Directoare ale auditului de mediu aplicate în baza Hotărîrii Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014⁴. Pentru susţinerea opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute prin desfăşurarea procedurilor specifice de audit, implicînd o abordare proprie atît auditului conformităţii, cît şi celui de performanţă.

_________________________

³Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

⁴Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000 - 9999) în cadrul auditului public”.

Auditul a analizat şi evaluat gradul de ajustare a legislaţiei naţionale în domeniul biocombustibililor la bunele practici internaţionale, nivelul atingerii scopurilor propuse în domeniu, impactul susţinerii financiare şi gradul realizării indicatorilor de progres, precum şi alte aspecte importante.

Obiectivul general al auditului a fost: Legislaţia naţională în domeniul biocombustibililoreste racordată la bunele practici internaţionale, iar în vederea atingerii scopurilor propuse există susţinere financiară şi indicatori de progres?

Pentru a răspunde la obiectivul auditului, au fost planificate şi realizate 5 subobiective menţionate în Raportul de audit.

Auditul a fost efectuat la Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, fiind colectate probe şi solicitate informaţii inclusiv de la alte autorităţi, precum şi de la unii beneficiari de mijloace financiare destinate realizării unor obiective de dezvoltare a surselor regenerabile de energie.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Domeniul eficienţei energetice şi surselor regenerabile de energie a devenit unul important pentru Republica Moldova, ale cărei politici sînt orientate la dezvoltarea sectorului în ritmuri accelerate, crearea factorilor de creştere a economiei naţionale, dar şi a gradului de independenţă energetică.

Întrucît Republica Moldova nu deţine resurse energetice importante, devine stringentă valorificarea oportunităţilor ce pot contribui la sporirea securităţii energetice a ţării. Totodată, acest fapt permite de a face faţă şi vulnerabilităţii unor aspecte de mediu, care derivă din utilizarea resurselor energetice tradiţionale. În acest context, folosirea biocombustibililor este privită ca o alternativă din ce în ce mai atractivă pentru substituirea energiei din surse convenţionale/tradiţionale.

În vederea aplicării bunelor practici internaţionale, Republica Moldova, în calitatea sa de ţară membră a Comunităţii Energetice, a elaborat şi adoptat politici privind eficienţa energetică şi valorificarea surselor regenerabile de energie.

Astfel, au fost obţinuţi unii indici de producere şi valorificare a resurselor energetice regenerabile stabiliţi în conformitate cu politicile de domeniu, a fost sporită susţinerea financiară prin diverse proiecte şi, implicit, numărul producătorilor de biocombustibili.

În acelaşi timp, auditul remarcă unele deficienţe şi lacune ale cadrului legal în domeniu, neconformităţi în desfăşurarea activităţilor specifice, ceea ce determină apariţia unor obstacole în realizarea scopurilor propuse. În acest context, se menţionează următoarele:

► politicile în domeniu necesită a fi actualizate în vederea elaborării reglementărilor privind producerea biocarburanţilor, calitatea acestora, impactul producerii materiei prime asupra terenurilor agricole, utilizarea stimulentelor pentru promovarea, utilizarea şi producerea biocombustibililor, determinarea tarifelor pe tipuri de surse regenerabile, ceea ce va contribui la atingerea obiectivelor stabilite;

► raportarea indicatorilor din domeniul biocombustibililor nu este relevantă şi completă deoarece nu există o metodologie exhaustivă care ar stabili criterii, proceduri şi metode de creare a acesteia. Autorităţile responsabile nu deţin date complete privind producerea, utilizarea, importul şi exportul biocombustibililor, astfel încît nu poate fi sistematizată realizarea obiectivelor, dar şi evaluat/monitorizat eficient domeniul respectiv;

► urmare a neaprobării reglementărilor legal-normative privind producerea şi utilizarea biocarburanţilor, nu sînt stabilite criteriile specifice de durabilitate ale acestora, fapt ce determină nerealizarea obiectivelor-ţintă din programele naţionale de domeniu;

► finanţarea acţiunilor de implementare a politicilor privind producerea şi utilizarea biocombustibililor este dispersată între autorităţile centrale de specialitate, datele privind atingerea obiectivelor prestabilite nu sînt sistematizate şi analizate, ceea ce nu oferă o imagine de ansamblu a dezvoltării domeniului;

► sectorul de producere a biocombustibililor necesită reglementări legal-normative aprobate şi orientate la utilizarea eficientă şi eficace a mijloacelor alocate, acestea fiind totodată obligatorii pentru informarea şi raportarea de către autorităţile şi entităţile care acordă sau valorifică mijloacele destinate dezvoltării domeniului către autoritatea centrală de specilitate, ceea ce ar permite efectuarea analizelor, colectarea datelor privind obţinerea rezultatelor scontate, înregistrarea şi evidenţa acestora;

► mijloacele publice alocate din Fondul Ecologic Naţional pentru realizarea a două proiecte destinate obţinerii resurselor energetice regenerabile (biogaz, biocombustibil solid), în valoare de 14,6 mil.lei, au fost alocate în lipsa unor evaluări fundamentate a proiectelor şi a unei monitorizări sistematice, ceea ce a determinat valorificarea ineficientă şi nejustificată a acestora, precum şi neatingerea obiectivelor stabilite.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului mediului în domeniul biocombustibililor, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit:

2.1.Ministerului Economiei, Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, pentru luare de atitudine referitor la rezultatele auditului, cu întreprinderea măsurilor de rigoare, conform competenţelor, precum şi cu implementarea recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2.Ministerului Mediului în comun cu autorităţile publice locale din raioanele Hînceşti şi Călăraşi, pentru analiza, evaluarea şi elaborarea planurilor de acţiuni/măsuri în vederea definitivării realizării scopurilor pentru care au fost alocate mijloace publice importante, cu implementarea recomandărilor din Raportul de audit;

2.3. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi luare de atitudine;

2.4. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare;

2.5. Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei permanente mediu şi schimbări climatice, pentru documentare.

3. Se ia act că:

3.1. materialele auditului privind faptele ce presupun utilizarea ineficientă şi nejustificată a resurselor alocate din Fondul Ecologic Naţional în cadrul implementării Proiectului “Utilizarea deşeurilor de origine vegetală în calitate de materie primă pentru producerea bioenergiei” au fost remise de către Ministerul Mediului, în perioada derulării auditului, în instanţa de judecată pentru încasarea sumei de 2,6 mil.lei de la beneficiarul Proiectului;

3.2. materialele aferente abaterilor de la prevederile contractuale în cazul a 3 (trei) beneficiari ai mijloacelor financiare alocate pentru procurarea (în leasing) a echipamentului de procesare a biomasei şi de producere a biocombustibilului, în valoare de 2,2 mil.lei, au fost remise de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică organelor de drept, conform competenţelor.

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct.2.1. şi subpct.2.2. din prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.1 din 27 ianuarie 2015

RAPORTUL

auditului mediului în domeniul biocombustibililor

ABREVIERI

I. SINTEZĂ

Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic şi, implicit, protecţia mediului înconjurător necesită un cadru adecvat pentru luarea deciziilor privind alternativele energetice, inclusiv prin racordarea la acquis-ul comunitar şi implementarea unei strategii energetice pentru valorificarea potenţialului SER.

Auditarea domeniului biocombustibililor derivă din imperativul de a stabili dacă activităţile derulate şi mecanismele existente sînt suficiente şi permit atingerea obiectivelor trasate. În acelaşi timp, mediul înconjurător şi, în special, domeniul biocombustibililor reprezintă un interes deosebit pentru Grupul de lucru EUROSAI privind auditul mediului, în cadrul căruia Curtea de Conturi a Republicii Moldova deţine calitatea de membru.

Republica Moldova, în procesul de aliniere la standardele şi bunele practici internaţionale, a iniţiat şi elaborat politici în domeniu în vederea dezvoltării şi extinderii SER prin producerea şi utilizarea biocombustibililor. Astfel, ţinînd cont de importanţa pentru ţară, auditul respectiv a fost iniţiat în scopul analizei domeniului, precum şi evaluării progreselor înregistrate.

În calitatea sa de ţară membră a Comunităţii Energetice, Republica Moldova este implicată în procesul de adoptare a prevederilor UE în domeniul energiei şi mediului, inclusiv a celor care se referă la eficienţa energetică şi valorificarea SER. Avînd în vedere că în Republica Moldova politica în domeniul energeticii este orientată la sporirea securităţii energetice a statului şi la reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului, inclusiv prin sporirea utilizării biocombustibililor, autorităţile responsabile au iniţiat ajustarea bazei normative naţionale la standardele UE, au implementat stimulente de ordin financiar necesare valorificării SER, totodată realizînd în acest sens programe de informare şi popularizare privind asigurarea accesului persoanelor juridice şi fizice la datele despre utilizarea SER. Ca rezultat al activităţilor derulate, se atestă creşterea indicelui de valorificare a resurselor de biomasă şi sporirea numărului producătorilor de biocombustibili. Astfel, conform datelor BNS se atestă o reducere a importurilor de resurse energetice, în special de gaze naturale.

Aşadar, implementarea politicilor în domeniul SER a permis sporirea eficienţei energetice ca rezultat al valorificării acestor surse de energie, iar dezvoltarea în continuare a lor va permite creşterea securităţii energetice, diversificarea surselor energetice şi diminuarea impactului asupra mediului.

În acelaşi timp, auditul realizat denotă existenţa unor deficienţe şi lacune ale cadrului legal şi normativ în domeniu, dar şi neconformităţi în desfăşurarea activităţilor specifice stabilite în conformitate cu scopurile propuse. Pentru eficientizarea acţiunilor şi sporirea rezultatelor, auditul a înaintat recomandări entităţilor vizate în Raport. Urmare a analizei datelor şi informaţiilor din domeniu, au fost identificate rezultatele obţinute, precum şi unele probleme şi riscuri aferente.

• Cadrul legislativ aferent domeniului pentru promovarea eficientă a SER şi, implicit, a biocombustibililor (solizi, lichizi şi gazoşi) necesită actualizare.

Programele şi activităţile derulate au permis iniţierea producerii şi utilizării biocombustibililor, astfel încît cadrul legal naţional în domeniu este parţial armonizat cu cerinţele acquis-lui comunitar european. De menţionat că la moment nu este asigurată elaborarea reglementărilor privind producerea biocarburanţilor (calitatea, impactul producerii materiei prime asupra terenurilor agricole, utilizarea stimulentelor pentru promovare şi producere), ceea ce face dificilă atingerea obiectivelor stabilite.

• În lipsa unei baze de date relevante la nivel naţional şi din cauza deficienţelor de culegere şi obţinere a informaţiilor, este dificilă sistematizarea şi raportarea realizării obiectivelor din domeniul biocombustibililor.

Autorităţile responsabile nu deţin date complete privind producerea, utilizarea, importul şi exportul biocombustibililor, astfel încît nu sînt create condiţii suficiente care ar facilita sistematizarea realizării obiectivelor, dar şi monitorizarea eficientă a domeniului. Astfel, lipsa unor date statistice relevante şi sistematice privind producerea bicombustibililor şi sursele de materie primă nu permite cuantificarea situaţiei în domeniu.

Neelaborarea unei baze de date relevante este cauzată inclusiv de absenţa unei metodologii exhaustive care ar stabili criterii, proceduri şi metode de creare a acesteia.

• Implementarea politicilor privind producerea şi utilizarea biocombustibililor necesită o evaluare a finanţării acţiunilor pentru atingerea obiectivelor, în acelaşi timp fiind oportune studii ştiinţifice privind dezvoltarea durabilă a domeniului.

• Mijloacele financiare alocate susţinerii şi dezvoltării sectorului de producere a biocombustibililor necesită reglementări aprobate, precum şi proceduri şi mecanisme de monitorizare şi control, astfel încît să asigure responsabilizarea autorităţilor în utilizarea eficientă a mijloacelor acordate în aceste scopuri, efectuarea analizelor, obţinerea rezultatelor scontate, precum şi înregistrarea şi evidenţa acestora.

• Finanţările segmentate şi neuniforme ale proiectelor din domeniu prin intermediul FEN, dar şi lipsa unor evaluări fundamentate a proiectelor determină utilizarea ineficientă şi nejustificată a mijloacelor publice şi neatingerea obiectivelor stabilite.

Astfel, în cadrul analizei şi verificării unor proiecte în domeniul biocombustibililor finanţate din sursele FEN, auditul a constatat o evaluare insuficientă, fapt care ulterior nu a permis realizarea eficientă a obiectivelor stabilite iniţial şi utilizarea raţională a mijloacelor financiare. În acelaşi timp, auditul a constatat lipsa monitorizării din partea responsabililor FEN asupra implementării proiectelor şi respectării clauzelor contractuale, ceea ce, în unele cazuri, a determinat utilizarea nejustificată a mijloacelor publice.

• Obiectivele globale ce urmează a fi atinse pentru biocarburanţi sînt subminate, avînd în vedere lipsa unor reglementări ce ţin de acest tip de biocombustibili.

II. IMPORTANŢĂ

Utilizarea eficientă a resurselor naturale a devenit o problemă importantă de mediu, acest fapt urmînd a sprijini promovarea unei dezvoltări sustenabile, inclusiv prin utilizarea resurselor energetice de alternativă.

În cadrul întrunirii CE de la Gothenburg (15-16 iunie 2001) s-a convenit asupra unei strategii de dezvoltare durabilă, fiind stabilite măsuri care presupun promovarea producerii şi utilizării biocombustibililor, considerîndu-se că mai mult de 70% din reducerea emisiilor GES din arderea combustibililor convenţionali pot fi realizate inclusiv din contul valorificării SER şi folosirii combustibililor de alternativă.

Ritmul de dezvoltare al unei economii este determinat în mare măsură de extinderea utilizării energiei combustibililor fosili (petrol, gaze, cărbune etc.). În acelaşi timp, progresele la acest capitol sînt, în egală măsură, şi generatoare de probleme în special pentru mediul înconjurător, fiind nu doar epuizate resursele naturale de energie, dar şi deteriorată calitatea factorilor de mediu (sol, apă, aer).

În condiţiile în care zăcămintele naturale (petrol, gaze, cărbune etc.) sînt în stare avansată de epuizare, iar riscurile aparent inofensive aferente energiei nucleare, precum: colectarea, depozitarea şi prelucrarea deşeurilor radioactive provenite de la centralele nucleare, au determinat unele state să stopeze programele nucleare şi să se dezică de construcţia unor noi grupuri nuclearo-electrice, devine evidentă tendinţa de edificare a unui sistem energetic care să ia în calcul SER netradiţionale. Astfel, pentru Republica Moldova, către anul 2020 se prognozează ca SER electrice să constituie de la 3-4% (varianta pesimistă) pînă la 8-12% (varianta optimistă) din consumul mondial de energie¹. Acest fapt vine să contribuie şi la protecţia mediului, astfel încît existenţa unei corelaţii dintre procesul de producere şi utilizare a energiei şi efectul de poluare a mediului este una evidentă, neexistînd procese de producere a energiei din combustibili organici fără influenţă negativă asupra mediului.

_________________________

¹Directoratul General pentru Energie (DG XVII), Energia în Europa către anul 2020. Abordare de scenarii. Ediţie specială, anul 1996 (http://ec.europa.eu/energy/library/e2020fd.pdf).

Politica energetică a UE are la bază asigurarea securităţii energetice şi urmăreşte facilitarea utilizării surselor regenerabile în sectorul de producţie şi distribuţie a energiei, precum şi creşterea eficienţei şi utilizării surselor regenerabile în toate sectoarele, inclusiv prin integrarea protecţiei mediului. Astfel, ca rezultat al politicilor implementate, s-au produs schimbări importante în abordarea sectorului energetic, fiind realizat un transfer de responsabilităţi de la autorităţile de mediu, singurele pînă la acel moment cu atribuţii în chestiuni de mediu, către autorităţile din sectorul energetic, fiind aduse mai aproape problemele de sursa lor de generare, considerîndu-se că în acest fel se pot aborda mai bine multiplele dimensiuni ale protecţiei mediului.

Documentele de politică energetică europeană au drept obiectiv o aprovizionare susţinută, competitivă şi sigură cu energie, pentru a putea face faţă provocărilor energetice majore cu care se confruntă UE, acest obiectiv fiind stabilit în mai multe documente privind diversele aspecte ale energiei. Acquis-ul comunitar european încurajează eficienţa energetică, consumul din SER şi efectiv îmbunătăţirea aprovizionării cu energie a UE. Astfel, Cartea Verde privind politicile de energie şi mediu² reprezintă baza unei strategii energetice pe termen lung a UE, scopul esenţial al căreia constă în atenţionarea asupra stării actuale a sectorului de energie, precum şi asupra implicaţiilor şi consecinţelor consumului de energie asupra economiei şi mediului înconjurător. Pentru a îmbunătăţi siguranţa energetică şi a răspunde în acelaşi timp cerinţelor de mediu, Cartea Verde evidenţiază necesitatea ca SER să devină o parte tot mai importantă în structura producţiei de energie.

_________________________

²Adoptată de către Comisia Europeană la 27.03.2013.

În acest sens, UE a adoptat o serie de măsuri pentru a sprijini promovarea producerii şi utilizării biocombustibililor.

■Directiva 2003/30/EC a Consiliului şi Parlamentului European din 8 mai 2003 privind promovarea utilizării biocombustibililor sau a altor combustibili regenerabili destinaţi transportului. Această Directivă stabileşte promovarea utilizării biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabili, înlocuirea benzinei sau petrolului din sectorul transporturilor în statele membre, prin realizarea obiectivelor care să ofere soluţii pentru protecţia mediului, dar şi asigurarea securităţii în livrarea şi promovarea SER.

■Directiva 2009/28/EC stabileşte promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi prevede reducerea emisiilor de GES, sporirea siguranţei furnizării energiei şi promovarea dezvoltării tehnologiei de obţinere a biocombustibililor. Directiva face parte din pachetul legislativ privind energia şi schimbările climatice ce se înscriu într-un cadru care determină obiectivele comunitare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

■Directiva 2009/30/EC³ din 23 aprilie 2009 obligă companiile petroliere care operează pe teritoriul UE să furnizeze de la 1 ianuarie 2011 benzină care să conţină 10% bioetanol⁴.

_________________________

³Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce priveşte specificaţiile pentru benzine şi motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce priveşte specificaţiile pentru carburanţii folosiţi de navele de navigaţie interioară şi de abrogare a Directivei 93/12/CEE.

⁴Bioetanol – etanol produs din biomasă şi/sau fracţia biodegradabilă a deşeurilor, în vederea utilizării ca biocarburant.

Totodată, în anul 2008 a fost adoptat Pachetul legislativ “2020 Energie – Schimbări climatice” care cuprinde o serie de acţiuni concrete şi un set de obiective ambiţioase ce urmează a fi realizate pînă în anul 2020, una dintre măsuri fiind ca 20% din energia generată la nivelul UE să provină din SER, iar 10% din combustibilii folosiţi în transport să fie biologici.

Strategiile de realizare a politicilor şi programelor energetice sînt direct dependente de conjunctura economiilor naţionale, fiind totodată corelate cu responsabilităţile asumate în conformitate cu acordurile internaţionale, prevederile acestora urmînd a fi aplicate şi implementate în mod obligatoriu.

Caracteristic pentru Republica Moldova este lipsa resurselor energetice proprii, fiind identificate resurse de biomasă utilizate drept combustibil preponderent în instituţiile publice şi în sectorul rezidenţial din mediul rural, biocombustibilii solizi devenind o sursă de energie competitivă datorită sporirii tarifelor la resursele energetice consumate, utilizatorii orientîndu-se spre surse alternative de alimentare cu energie.

Valorificarea potenţialului SER în condiţiile Republicii Moldova creează premise de realizare a obiectivelor strategice stabilite privind creşterea siguranţei energetice prin diversificarea surselor şi diminuarea cotei de import a resurselor energetice, dar şi dezvoltarea durabilă a sectorului energetic, inclusiv prin protejarea mediului înconjurător. Avînd în vedere dependenţa Republicii Moldova de resursele energetice importate, securitatea aprovizionării cu energie a ţării devine o motivaţie puternică pentru adoptarea şi implementarea unor politici active privind SER, acestea fiind urmate inclusiv de beneficii sociale, economice şi de mediu⁵.

_________________________

⁵Hotărîrea Guvernului nr.102 din 05.02.2013 “Cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.102 din 05.02.2013).

Astfel, datele din tabelul de mai jos indică dependenţa Republicii Moldova de resursele energetice importate, ţara dispunînd de resurse proprii modeste.

În acelaşi timp, în condiţiile Republicii Moldova se menţionează o intensitate energetică⁶ scăzută (0,415 în Republica Moldova, faţă de 0,141 în UE conform datelor AEE pentru anul 2013). În aceste condiţii se relevă un potenţial foarte mare de reducere a consumului energetic concomitent cu creşterea activităţii economice.

_________________________

⁶Raportul dintre consumul total de energie şi produsul intern brut calculat la preţuri curente sau comparabile.

Una dintre cele mai importante SER în Republica Moldova este considerată biomasa. Aceasta include o gamă largă de materii prime, precum plantele agricole, tehnice, reziduurile agricole şi forestiere etc.

Directiva Europeană 2003/30/EC⁷ defineşte biomasa drept fracţiune biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, silvicultură, industria prelucrătoare şi gospodăriile comunale. În cazul Republicii Moldova care se consideră ţară preponderent agrară (cu o pondere a producţiei agricole de circa 13% în PIB), se poate menţiona că biomasa reprezintă cel mai important biocombustibil utilizat în special în spaţiul rural.

_________________________

⁷Directiva Consiliului şi Parlamentului European din 8 mai 2003 privind promovarea utilizării biocombustibililor sau a altor combustibili regenerabili destinaţi transportului.

În acest context, se prezintă dinamica creşterii utilizării biocombustibililor şi deşeurilor în consumul final de energie pentru perioada 2010-2013.

Scopul politicii de stat în domeniul SER este sporirea securităţii energetice a statului şi reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului, inclusiv prin sporirea utilizării biocombustibililor.

În acest sens, Republica Moldova a devenit parte la unele tratate internaţionale, precum Tratatul Comunităţii Energetice⁸, semnat la 25 octombrie 2005 la Atena de către Comunitatea Europeană şi alte 9 state din sud-estul Europei, la care Republica Moldova a aderat în anul 2010. Acesta prevede obligaţia părţilor privind realizarea activităţilor de armonizare a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar european, înfiinţarea structurilor de reglementare a pieţei, precum şi liberalizarea pieţei energetice. Politica de stat în domeniul SER este orientată spre ajustarea bazei normative naţionale la standardele UE, stimularea economică a valorificării SER, precum şi asigurarea accesului pentru publicul larg la informaţia privind valorificarea acestora.

_________________________

⁸Legea nr.117-XVIII din 23.12.2009 “Pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice”.

Astfel, Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030⁹ stabileşte indicatori de progres cu referire la asigurarea cotei de biocombustibil din totalul combustibilului folosit, inclusiv utilizarea energiei din SER în toate tipurile de transport. În acelaşi timp, obiectivele privind reducerea intensităţii energetice, majorarea ponderii energiei regenerabile în balanţa energetică a ţării şi reducerea impactului asupra mediului sînt cuprinse inclusiv în Legea cu privire la eficienţa energetică¹⁰ şi Legea energiei regenerabile¹¹.

_________________________

⁹Hotărîrea Guvernului nr.102 din 05.02.2013.

¹⁰Legea nr.142 din 02.07.2010 “Cu privire la eficienţa energetică” (în continuare – Legea nr.142 din 02.07.2010).

¹¹Legea energiei regenerabile nr.160-XVI din 12.07.2007.

Este de menţionat că la 27 decembrie 2013 a fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr.1070 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la biocombustibilul solid”.

Realizarea obiectivelor şi stabilirea direcţiilor prioritare ale politicii de stat în domeniul valorificării SER, organizarea şi administrarea, precum şi susţinerea economică a activităţilor în domeniul energiei regenerabile în Republica Moldova sînt realizate prin intermediul mai multor instituţii responsabile, situaţie redată în figura de mai jos.

Autorităţile administrative centrale şi locale vizate sînt implicate în elaborarea şi implementarea politicii de stat în domeniul SER.

Sfera şi abordarea auditului

Crearea unui sistem durabil de producere a energiei din surse regenerabile reprezintă pentru Republica Moldova un element esenţial în asigurarea energetică a ţării, astfel încît diminuarea dependenţei energetice de sursele importate reprezintă o problemă importantă pe agenda energetică a statului.

Interesul sporit în domeniul biocombustibililor al Grupului de lucru al EUROSAI privind auditul mediului (la care este parte şi Curtea de Conturi a Republicii Moldova), precum şi tendinţa de dezvoltare a sectorului de producere a biocombustibililor în Republica Moldova, care este unul relativ nou, au determinat Curtea de Conturi să realizeze un audit de mediu în acest domeniu, pentru a cuantifica eficienţa şi suficienţa activităţilor privind realizarea obiectivelor şi a progresului la acest capitol.

Auditul de mediu realizat şi-a propus să identifice punctele slabe şi cele forte, precum şi oportunităţile privind implementarea politicilor de producere a biocombustibililor, să determine progresul şi să evalueze unele proiecte ce ţin de susţinerea şi promovarea producerii biocombustibililor.

Abordarea generală de audit a fost orientată pe probleme (identificarea lipsurilor, a disfuncţionalităţilor, verificarea şi analiza problemelor, precum şi devierilor de la criterii) şi pe rezultate (dacă au fost realizate obiectivele şi dacă activităţile se derulează după cum au fost planificate). Atunci cînd performanţa obţinută s-a constatat a fi nesatisfăcătoare, examinarea activităţilor şi a sistemelor de control a fost aprofundată, astfel încît să poată fi identificate cauzele acestei stări de lucruri.

În scopul obţinerii probelor competente, relevante şi rezonabile în sprijinul raţionamentelor şi concluziilor auditorilor cu privire la organizarea, funcţiile, programele şi activităţile entităţilor auditate, auditul s-a ghidat de procedurile şi tehnicile de audit stabilite în conformitate cu Liniile directoare ale standardelor de audit¹², precum şi pentru auditul de mediu, şi anume:

_________________________

¹²ISSAI 100 “Principiile fundamentale ale auditului sectorului public”;

ISSAI 300 “Principiile fundamentale ale auditului de performanţă”;

ISSAI 400 “Principiile fundamentale ale auditului de conformitate”;

ISSAI 3000 (Anexa 6) “Auditurile de performanţă în cadrul auditurilor de mediu”;

ISSAI 3100 “Îndrumări privind auditul de performanţă: principiile cheie”;

ISSAI 4000 “Introducere generală privind îndrumările referitoare la Auditul de conformitate”;

ISSAI 4100 “Îndrumări pentru auditurile de conformitate realizate separat de auditul situaţiilor financiare”.

√ ISSAI 5110 “Linii directoare privind efectuarea auditurilor de mediu”;

√ ISSAI 5120 “Auditul de mediu şi auditul de regularitate”.

Ghidîndu-se de acestea, auditul şi-a organizat activităţile de studiu, analiză, evaluare şi vizualizare în baza cărora au fost stabilite problemele şi riscurile aferente. Astfel, în conformitate cu abordarea cadru a Liniilor directoare menţionate, la realizarea misiunii de audit au fost aplicate aspecte atît ale auditurilor de performanţă, cît şi ale celor de conformitate. Posibilitatea combinării celor două abordări în cadrul unui audit de mediu este prevăzută în Declaraţia de la Cairo, adoptată în cadrul celui de-al XV-lea Congres INCOSAI, dar şi în conţinutul ISSAI 5110.

Auditul a avut ca scop evaluarea şi determinarea gradului de racordare a legislaţiei naţionale în domeniul biocombustibililor la bunele practici internaţionale, precum şi analiza nivelului de atingere a scopurilor propuse, existenţa, evaluarea şi impactul susţinerii financiare şi a indicatorilor de progres.

Obiectivul general de audit a fost: Legislaţia naţională în domeniul biocombustibililor este racordată la bunele practici internaţionale, iar în vederea atingerii scopurilor propuse există mecanisme de realizare, susţinere financiară şi indicatori de progres?

Pentru atingerea scopului de audit, au fost stabilite următoarele subobiective:

1.Este legislaţia naţională armonizată cu acquis-ul comunitar, iar instrumentele de politici stimulează creşterea relevantă/adecvată a consumului de biocombustibili?

2.Politicile în domeniul biocombustibililor pentru consumul transportului sînt însoţite de criterii de durabilitate şi instrumente specifice de realizare?

3.Producerea la nivel naţional abiocombustibililor, inclusiv rezultatele acesteia,sînt cuantificate obiectiv şi testate corespunzător pentru a stabili nivelul implementării politicii statului în domeniul biocombustibililor şi progresul ţării în vederea atingerii scopurilor în acest domeniu?

4.Suportul financiar pentru proiectele de domeniu finanţate prin intermediul AEE şi FEN, precum şi instrumentele/mecanismele de reglementare existente asigură atingerea obiectivelor şi conformitatea rezultatelor obţinute cu obiectivele de politici?

5.Care este impactul producerii materiilor prime şi utilizării biocombustibililor asupra agriculturii şi mediului?

Auditul s-a axat inclusiv pe evaluarea eficienţei şi eficacităţii utilizării resurselor disponibile destinate implementării politicilor şi programelor ce ţin de domeniul biocombustibililor.

În cadrul misiunii de audit au fost identificate probleme şi deficienţe aferente implementării eficiente a politicilor în domeniul biocombustibililor, fiind formulate concluziile şi stabilite cauzele lor. Totodată, au fost înaintate recomandările necesare pentru eliminarea problemelor, eficientizarea activităţilor părţilor responsabile, dar şi pentru îmbunătăţirea mecanismelor şi activităţilor ce ţin de producerea biocombustibililor.

Raportul de audit prezintă principalele aspecte privind biocombustibilii, oferind o privire de ansamblu asupra acestui domeniu de preocupare al UE. Totodată, Raportul conţine recomandări axate pe nevoile specifice ale fiecărei categorii de beneficiari (autorităţi publice, societatea civilă, agenţi economici şi utilizatori casnici), în funcţie de problemele şi constrîngerile identificate de audit.

Domeniul de aplicare şi metodologia sînt descrise în Anexa la prezentul Raport de audit.

Constatări, concluzii şi recomandări

Subobiectivul de audit 1: Este legislaţia naţională armonizată cu acquis-ul comunitar, iar instrumentele de politici stimulează creşterea relevantă/adecvată a consumului de biocombustibili?

Neactualizarea normelor legale privind utilizarea energiei din surse regenerabile creează dificultăţi în promovarea utilizării pe larg a potenţialului SER şi, implicit, încreşterea producţiei şi consumului de biocombustibili.

Actualul cadru legislativ nu stabileşte exhaustiv crearea de condiţii privind realizarea angajamentului de transpunere a Directivei nr.2009/28/CE din 23 aprilie 2009 a Parlamentului şi a Consiliului European. Astfel, nu sînt stabilite criterii clare de promovare a producerii energiei din SER, de reducere a emisiilor GES, sporire a siguranţei furnizării energiei şi promovare a dezvoltării tehnologiei de obţinere a biocombustibililor, precum şi nu sînt prevăzute mecanisme de susţinere a investitorilor. În acelaşi timp, în lipsa cadrului normativ primar pentru biocombustibilii lichizi şi gazoşi, nu sînt stabilite reglementări necesare privind introducerea biocombustibililor pe piaţa combustibililor destinaţi mijloacelor de transport, nefiind elaborate standarde de calitate¹³ privind folosirea lor atît în amestec, cît şi drept component al combustibililor convenţionali. În acest aspect, auditul nu a identificat activităţi şi măsuri de creare a posibilităţilor şi modalităţilor de introducere a biocombustibililor pe piaţa combustibililor destinaţi transportului¹⁴, de apreciere a progresului tehnic şi de evaluare a rezultatelor impactului asupra mediului înconjurător la etapa de introducere a acestora.

_________________________

¹³Standardele de calitate se elaborează de către Institutul Naţional de Metrologie, iar Institutul Naţional de Standardizare – le aprobă. În lipsa cadrului legal primar, acestea nu a fost elaborate, echipa de audit neprimind răspuns la scrisoarea înaintată Institutului în acest sens.

¹⁴Activităţi şi măsuri de creare a posibilităţilor şi modalităţilor de introducere a biocombustibililor pe piaţa combustibililor destinaţi transportului urmau a fi elaborate de către ME, instituţie elaboratoare de politici, şi de AEE în calitate de instituţie de implementare, dar cadrul actual legislativ nu cuprinde reglementări detaliate la acest subiect.

Auditul menţionează că activităţile în domeniul biocombustibililor au fost stabilite în lipsa unei evaluări a impactului utilizării lor asupra mediului¹⁵, or, în conformitate cu Directivele de domeniu ale UE, durabilitatea biocombustibililor urmează a fi apreciată inclusiv din raţiuni legate de protecţia sănătăţii şi a mediului. Astfel, auditul nu a identificat studii şi evaluări privind sursele/rezervele existente de materii prime, precum şi activităţi privind monitorizarea impactului cultivării acestor materii¹⁶, de exemplu asupra terenurilor agricole, precum şi alte efecte asupra biodiversităţii, producţiei alimentare şi dezvoltării habitatelor.

_________________________

¹⁵Evaluarea impactului utilizării biocombustibililor asupra mediului urma a fi realizată/coordonată de instituţiile responsabile (ME, MM).

¹⁶MAIA – la solicitarea ME, şi AŞM – la solicitarea ME.

Auditul menţionează importanţa dezvoltării sectorului de producere a biocombustibililor prin realizarea de către ME a unei analize detaliate şi coordonate cu instituţiile din domeniul mediului asupra impactului ecologic, economic şi social¹⁷ pentru a se putea decide dacă este recomandată sporirea cantităţii de biocombustibili lichizi, comparativ cu combustibilii convenţionali. Astfel, la etapa de executare a auditului nu au fost identificate şi definite criteriile care ar ţine cont inclusiv de impactul asupra biodiversităţii, protecţiei solului şi mediului înconjurător¹⁸. Totodată, în cadrul proiectului de asistenţă tehnică a domeniului energetic (Suport pentru reforma sectorului energetic – TA/SPSP Energy), ME, de comun cu AEE, a realizat analiza şi studiul potenţialului de producere şi utilizare a biocarburanţilor. Rezultatele acestora indică necesitatea soluţionării unui set întreg de probleme aferente biocarburanţilor, fapt care va face posibilă atingerea obiectivelor stabilite în conformitate cu cele strategice. Totodată, acestea nu definesc criterii clare privind calitatea biocarburanţilor, analiza oportunităţii de furnizare a materiilor prime pentru biocarburanţi în detrimentul utilizării terenurilor agricole pentru necesităţi alimentare, utilizarea stimulentelor pentru promovarea şi producerea biocarburanţilor. Astfel, se concluzionează necesitatea realizării studiilor specifice pentru fiecare dintre subiectele menţionate, precum şi a reglementărilor pentru aceste aspecte.

_________________________

¹⁷Dezvoltarea durabilă implică integrarea obiectivelor sociale, de mediu şi economice (ISSAI 5130).

¹⁸Criteriile trebuiau să fie parte a politicilor, urmînd a fi elaborate de către ME prin coordonare cu MM.

În scopul armonizării legislaţiei Republicii Moldova cu acquis-ul comunitar privind energia regenerabilă, la iniţiativa ME a fost elaborat şi aprobat în prima lectură proiectul de Lege privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile¹⁹. Astfel, acesta prevede diversificarea resurselor energetice primare; realizarea unei ponderi de cel puţin 17% a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în anul 2020 şi realizarea unei ponderi de cel puţin 10% a energiei din surse regenerabile din consumul final de energie în sectorul transporturilor în anul 2020²⁰. În acelaşi timp, proiectul de lege presupune încurajarea şi protejarea investitorilor, asigurarea dezvoltării continue a tehnologiilor generatoare de energie provenită din surse regenerabile, asigurarea accesului liber şi nediscriminatoriu al producătorilor de energie la reţelele electrice, a producătorilor de biogaz la reţelele de gaze naturale, asigurarea procurării obligatorii a energiei produse din surse regenerabile, a biogazului şi biocombustibililor.

_________________________

¹⁹http://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=faab7826-cd6d-4a9f-adf0-937d840dbf3d (accesat la 14.01.2015).

²⁰17% şi 10% sînt obiective globale pentru Republica Moldova, care trebuie atinse către anul 2020 (o ţintă care nu a fost schimbată).

Concluzii:

Cadrul legal naţional în domeniul biocombustibililor a fost ajustat parţial la cerinţele acquis-lui comunitar european, fiind elaborate politici şi programe în susţinerea acestui domeniu, ceea ce a permis iniţierea producerii şi utilizării biocombustibililor. În acelaşi timp, nu a fost asigurată elaborarea reglementărilor şi studiilor specifice pentru biocarburanţi (sursele de materie primă,calitatea, impactul producerii materiilor prime asupra terenurilor agricole, utilizarea stimulentelor pentru promovare şi producere), ceea ce face dificilă atingerea obiectivelor stabilite.

Recomandări Ministerului Economiei de comun cu Agenţia pentru Eficienţă în Energetică:

1. Să asigure elaborarea cadrului normativ necesar atingerii obiectivelor naţionale în domeniul biocarburanţilor, care ar asigura realizarea scopurilor propuse în politicile privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (sursele de materie primă,calitatea, impactul producerii, utilizarea stimulentelor pentru promovare şi producere).

Subobiectivul de audit 2: Politicile în domeniul biocombustibililor pentru consumul transportului sînt însoţite de criterii de durabilitate şi instrumente specifice de realizare?

Nereglementarea criteriilor specifice de durabilitate pentru biocarburanţi, dar şi lipsa planului de acţiuni privind biomasa care să indice potenţialul biocarburanţilor subminează atingerea obiectivelor ţintă.

În vederea reducerii dependenţei de importul resurselor energetice şi impactului sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, Republica Moldova şi-a propus substituirea a 10% din totalul combustibililor lichizi consumaţi cu biocombustibili²¹. Astfel, Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică 2011-2020²² (în continuare – PNEE) prevede realizarea în sectorul transporturilor a obiectivului privind promovarea biocombustibililor drept component de amestec pentru combustibilii tradiţionali, fapt care va contribui la reducerea treptată a emisiilor de CO₂, precum şi a dependenţei de energia importată.

_________________________

²¹Punctele 75-78 din Hotărîrea Guvernului nr.113 din 07.02.2013 “Cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015”.

²²Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10.11.2011 “Cu privire la Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020”.

Pentru a asigura o abordare coerentă între politicile energetice şi cele în materie de mediu şi pentru a evita costurile suplimentare pentru economie şi incoerenţa ecologică ce ar fi asociată cu o abordare inconsecventă, este esenţial să fie prevăzute criterii de durabilitate pentru utilizarea biocarburanţilor²³.

_________________________

²³Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE.

Cadrul legislativ în vigoare nu reglementează producerea de biocarburanţi în condiţii de durabilitate şi care să introducă obligativitatea de a utiliza în transporturi amestecul de carburanţi şi biocarburanţi, fapt ce stagnează dezvoltarea procesului atît de producere, cît şi de utilizare a biocarburanţilor lichizi în Republica Moldova.

Se denotă că la momentul actual nu există şi nu sînt aplicate instrumente care să asigure îndeplinirea obiectivului şi a obligaţiilor naţionale privind producerea şi utilizarea biocarburanţilor. În aceste circumstanţe, sînt necesare norme specifice privind criteriile de durabilitate stabilite în conformitate cu Directiva 2009/28/CE. Întrucît acest segment nu este acoperit din punct de vedere legislativ, nu sînt stabilite mecanisme de suport care ar permite dezvoltarea promovării de utilizare a biocarburanţilor, ori, în conformitate cu bunele practici europene, susţinerea dezvoltării energiei din surse regenerabile este stimulată prin diferite mecanisme de suport (tarife garantate sau bonusuri acordate). Astfel, se menţionează necesitatea existenţei unei metodologii privind stabilirea tarifelor pentru biocombustibili, conform căreia tarifele ar fi determinate individual pentru fiecare producător de biomotorină şi bioetanol per fiecare tonă de combustibil produs. Totodată, conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015²⁴ (în continuare – PNAEE) în Republica Moldova nu există scheme de sprijin adoptate pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în transporturi, iar acest domeniu nu dispune de obiective anuale specifice şi distincte, fiind stabilite doar obiectivele globale. Cadrul normativ legal nu cuprinde obligaţii privind utilizarea combustibilului pentru transport din resurse regenerabile, astfel încît nu sînt aplicate măsuri în acest sens faţă de importatorii/furnizorii de combustibil pentru transportul rutier.

_________________________

²⁴Hotărîrea Guvernului nr.113 din 07.02.2013 “Cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015”.

În acelaşi timp se menţionează aprobarea de către Institutul Naţional de Metrologie a 37 de standarde voluntare de calitate a biocombustibililor solizi, fiind elaborate şi aprobate reglementările tehnice care stabilesc parametrii minimi ai biocombustibililor solizi. Acestea sînt obligatorii pentru toţi producătorii de combustibil din biomasă solidă şi cuprind cerinţe de calitate, reguli de plasare pe piaţă a produselor, de evaluare a conformităţii, precum şi supravegherea acesteia.

Concluzii:

Pentru realizarea obiectivelor stabilite în acest domeniu, se impune actualizarea cadrului legal-normativ şi altor instrumente specifice privind criteriile de durabilitate pentru biocarburanţi, precum şi a planului de acţiuni privind biomasa, care să specifice potenţialul acestora.

Recomandări Ministerului Economiei de comun cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:

2. După adoptarea Legii privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, să elaboreze şi să aprobe un regulament privind criteriile de durabilitate pentru biocarburanţi.

Subobiectivul de audit 3: Producerea la nivel naţional abiocombustibililor, inclusiv rezultatele acesteia, sînt cuantificate obiectiv şi testate corespunzător pentru a stabili nivelul implementării politicii statului în domeniul biocombustibililor şi progresul ţării în vederea atingerii scopurilor în acest domeniu?

La nivel naţional nu există o bază de date care ar facilita sistematizarea şi raportarea realizării obiectivelor ce vizează domeniul biocombustibilului. Totodată, auditul a constatat lipsa unui laborator acreditat care ar efectua verificări privind calitatea biocombustibililor în vederea utilizării acestora.

Lipsa unor date statistice complete şi relevante privind producerea pe plan intern a bicombustibililor şi importul acestora, precum şi deficienţele de colectare a informaţiilor în acest sens, nu permit cuantificarea şi evaluarea situaţiei reale.

Odată cu aprobarea cadrului normativ primar în domeniul eficienţei energetice²⁵, au fost prevăzute un şir de activităţi destinate să reducă intensitatea energetică în economia naţională. Astfel, în scopul asigurării creşterii eficienţei consumurilor de energie şi combustibil, utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice şi de producţie, au fost aprobate PNEE şi PNAEE care stabilesc obiective globale pentru Republica Moldova. Controlul şi monitorizarea asupra executării PNEE au fost puse în sarcina ME, iar crearea unei baze de date în domeniul eficienţei energetice cu informaţii despre implementarea acţiunilor incluse în planurile de acţiuni elaborate de actorii responsabili, precum şi întocmirea rapoartelor de progres au fost puse în sarcina AEE.

_________________________

²⁵Legea nr.142 din 02.07.2010.

Astfel, deşi în conformitate cu PNEE şi PNAEE a fost indicată crearea bazei informaţionale în domeniul eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă, deocamdată nu au fost aprobate printr-un cadru normativ-metodologic intern criteriile, procedurile, metodele şi mecanismele de culegere a datelor, de prelucrare a acestora şi diseminare a informaţiei colectate. AEE a iniţiat activităţi de edificare a unei baze de date, însă în lipsa unor mecanisme şi proceduri eficiente de colectare a informaţiei necesare se compromite evidenţa eficientă a datelor privind biocombustibilii. Necesitatea bazei de date derivă din importanţa unui sistem de informaţii uşor accesibil, cu indicatori mai detaliaţi şi disponibili în acelaşi loc, care să devină un instrument folosit de părţile interesate (AAPL, investitori, analişti, consultanţi, societatea civilă, cetăţeni), dar şi să sporească transparenţa procesului de administrare a activităţilor în domeniul biocombustibililor.

Lipsa unui sistem relevant de date statistice pentru bicombustibili determină luarea unor decizii în acest domeniu fără analize fundamentate şi bazate pe date relevante. Prin urmare, ME întîmpină dificultăţi atît la planificarea activităţilor prin cuantificarea indicatorilor de progres, cît şi la supravegherea realizării acestor indicatori.

Potrivit datelor AEE, s-a decis iniţierea elaborării unei baze informaţionale în domeniul eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă, fiind colectate date de la părţile implicate (APL, producătorii de biocombustibili solizi etc.), totodată acestea din urmă nefiind obligate să furnizeze astfel de informaţii.

În contextul unei evidenţe relevante privind biocombustibilii, se evidenţiază lacunele cadrului normativ în domeniul clasificării activităţilor economice de producere a biocombustibilului, evidenţei contabile a întreprinderilor din sector, monitorizării activităţilor de import/export al acestor bunuri, ceea ce determină lipsa datelor oficiale caracteristice acestui domeniu.

În prezent mai multe autorităţi, inclusiv ME, AEE, BNS etc., se orientează pe înlăturarea lacunelor menţionate, iniţiind elaborarea unor indicatori ce vor fi raportaţi de unităţile economice din domeniu.

Totodată, auditul menţionează lipsa unui laborator de încercări acreditat în Republica Moldova care ar confirma/certifica corespunderea biocombustibililor solizi criteriilor de calitate. Conform informaţiei AEE, activitatea de creare a unui laborator de certificare urmează a fi finanţată ca rezultat al extinderii Proiectului “Energie şi Biomasă”.

În conformitate cu obiectivele stabilite în domeniul producerii şi utilizării SER²⁶, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul ca pînă în anul 2020 ponderea SER în consumul final brut de energie să constituie 17%²⁷. Astfel, au fost stabilite activităţi privind ajustarea cadrului legislativ naţional la normele şi standardele UE, promovarea SER, realizarea în anul 2020 a unei ponderi a energiei regenerabile în consumul final brut de energie de cel puţin 20% şi de cel puţin 10% în consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor, încurajarea colaborării tehnico-ştiinţifice, inclusiv fiind stabiliţi indicatori de progres.

_________________________

²⁶Decizia D/2012/04/MC-EnC a Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice cu privire la punerea în aplicare a Directivei energiei din surse regenerabile 2009/28/CE.

²⁷Hotărîrea Guvernului nr.1073 din 27.12.2013 “Cu privire la Planul naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013-2020” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1073 din 27.12.2013).

Fragmentarea surselor de finanţare în lipsa unui sistem de priorităţi prestabilite şi coordonate cu autoritatea din domeniu (AEE²⁸) nu permite monitorizarea şi evaluarea exhaustivă a realizării obiectivelor. În acelaşi timp, AEE nu deţine informaţii complete privind alocarea mijloacelor financiare din toate sursele disponibile pentru finanţarea obiectivelor vizînd biocombustibilii, această informaţie fiind dispersată la diferite instituţii, precum AEE, MAIA şi Unităţile de implementare a proiectelor de domeniu.

_________________________

²⁸Art.9 lit.i) din Legea nr.142 din 02.07.2010.

Prin urmare, AEE nu deţine informaţii complete referitor la proiectele din domeniu, inclusiv: solicitările de alocare a mijloacelor financiare din toate sursele disponibile pentru finanţarea obiectivelor cu privire la promovarea şi producerea biocombustibililor; obiectivele urmărite de beneficiar; mijloacele financiare obţinute şi utilizate, ceea ce face imposibilă monitorizarea eficacităţii realizării acestora. Auditul menţionează că, în lipsa unor date relevante aferente domeniului, devin dificile activităţile de monitorizare a realizării obiectivelor, dar şi luarea unor decizii rezonabile aferente politicilor în domeniul biocombustibililor. Datele statistice actuale cu referire la biocombustibili nu reflectă pe deplin volumele de biocombustibili efectiv produse şi utilizate şi nu sînt raportate anual de către AEE. Deţinerea unei imagini de ansamblu pe sector este dificilă inclusiv din cauza lipsei activităţii de producere a biocombustibililor în Nomenclatorul de Activităţi Economice (NACE), fapt ce face imposibilă reflectarea rezultatelor activităţii producătorilor respectivi.

La fel, auditul menţionează lipsa informaţiei privind resursele/rezervele primare pentru producerea biocombustibililor (cantitatea, calitatea), precum şi a celei cu privire la consumul de biocombustibili importaţi.

În anii 2013-2014, colectarea datelor de către AEE s-a realizat prin aplicarea unor metode care se rezumă la solicitări, chestionare, formulare obţinute de la producătorii şi utilizatorii de biocombustibili. În viziunea AEE, “această modalitate de obţinere a informaţiei privind biocombustibilii (“de jos în sus”) este una consumatoare de resurse (umane – proceduri de remitere a chestionarelor, de colectare a acestora şi de procesare a informaţiei; de timp – elaborarea, remiterea acestora, completarea, colectarea chestionarelor; financiare – implicarea şi motivarea părţilor implicate la toate etapele descrise mai sus)”.

Prin urmare, datele statistice deţinute de AEE reprezintă informaţii sau estimări obţinute ca rezultat al activităţilor de inspectare efectuate în cadrul implementării Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului producerii combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova; analizelor privind starea/evoluţia sectorului; interviurilor actorilor din domeniul biocombustibililor; solicitărilor remise AAPL cu privire la activitatea agenţilor economici din regiune etc.

Caracterul irelevant al datelor privind biocombustibilii este confirmată şi de ME prin faptul că nu există o statistică energetică conformă unei metodologii eficiente de culegere şi raportare a datelor.

Potrivit informaţiilor AEE, în raportul acesteia de activitate pe anul 2013 biocombustibilii şi altă biomasă utilizată în scopuri energetice sînt reflectate ca extra-biomasă, care nu se regăseşte oficial în clasificările statistice, dar care va fi inclusă din anul 2014.

Datele statistice incomplete în domeniul auditat determină luarea unor decizii în baza indicatorilor de eficienţă energetică, fără o analiză fundamentată a acestora. În acest sens, ME, ca promotor al politicilor în domeniu abilitat cu sarcina de monitorizare/coordonare a procesului de realizare a obiectivelor stabilite pentru sectorul energiei din surse regenerabile, întîmpină dificultăţi atît la planificarea activităţilor strategice în domeniul biocombustibililor, cît şi la monitorizarea implementării politicilor. Această situaţie nu permite deţinerea informaţiilor privind trendurile/dinamica pe sectoare la capitolul eficienţă energetică şi SER pentru raportarea operativă a realizării politicilor naţionale şi a situaţiei reale în domeniu.

În condiţiile în care nu sînt disponibile date relevante privind situaţia actuală a domeniului, se tergiversează activităţile stabilite conform politicilor existente. În acelaşi timp, se menţionează că AEE nu deţine informaţii complete privind derularea activităţilor de promovare a producerii şi utilizării biocombustibililor. Astfel, deşi AEE este responsabilă de coordonarea, supravegherea şi monitorizarea proiectelor şi programelor privind valorificarea SER, aceasta nu întotdeauna este informată în vederea coordonării şi realizării activităţilor care îi sînt delegate. Acest fapt determină o incoerenţă a politicilor de domeniu, dar şi nedispunerea de datele privind eficienţa utilizării mijloacelor financiare alocate/utilizate, periclitînd mecanismul de monitorizare a realizărilor în domeniu.

Pentru soluţionarea deficienţelor aferente unui sistem relevant de date statistice, crearea unui sistem clar şi amplu de statistică şi racordarea acestuia la normele UE²⁹, dar şi din necesitatea de aliniere la standardele internaţionale, a fost aprobat un plan de acţiuni privind elaborarea unui sistem de statistică energetică destinat acordării suportului necesar instituţiilor-cheie ale administraţiei publice centrale. Crearea sistemului menţionat va permite: deţinerea unei statistici oficiale în domeniul biocombustibililor; implementarea, monitorizarea şi verificarea realizării activităţilor aferente biocombustibililor în conformitate cu Planul naţional de acţiuni în domeniul energiei regenerabile; generarea indicatorilor specifici SER, dar şi statisticilor de calitate pentru raportare atît părţilor interesate, cît şi organizaţiilor internaţionale (de exemplu, EUROSTAT, Agenţia Internaţională pentru Energie etc.), în conformitate cu cele mai bune standarde europene.

_________________________

²⁹Hotărîrea Guvernului nr.141 din 24.02.2014 “Privind crearea sistemului de statistică energetică”.

De asemenea, în opinia auditului este importantă şi asigurarea din partea autorităţilor centrale de specialitate a monitorizării realizării măsurilor din Planul naţional de acţiuni în domeniul energetic din surse regenerabile (de exemplu, cerinţele impuse importurilor de carburanţi în ceea ce priveşte cota de biocarburanţi), precum şi asupra preţurilor de consum.

Concluzii:

Lanivel naţional nu există o bază de daterelevantă şi completă cu privire la producerea şi utilizarea biocombustibililor, care ar facilita sistematizarea şi analiza realizării obiectivelor, părţile implicate nefiind obligate de a furniza date necesare, ceea ce nu permite efectuarea eficientă a controlului şi a monitorizării acestui domeniu.Informaţiile şi datele aferente sînt obţinute prin utilizarea unor activităţi consumatoare de resurse şi nu cuprind întreg sectorul. Prin urmare, este necesară elaborarea şi implementarea unor mecanisme şi proceduri privind modalitatea, instrumentele de furnizare, colectare şi raportare a informaţiei privind biocombustibilii.

Neasigurarea verificării calităţii biocombustibililor de către un laborator acreditat nu asigură confirmarea calităţii biocombustibililor produşi, precum şi nu exclude faptul că aceştia ar putea avea un impact nociv asupra mediului.

Recomandări Ministerului Economiei de comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică:

3. Să elaboreze o metodologie exhaustivă privind crearea unei baze de date aferente SER, inclusiv mecanisme şi proceduri de colectare a informaţiilor veridice şi depline privind producerea/consumul biocombustibililor şi de furnizare a rapoartelor pentru baza de date.

4. Să prezinte propuneri de modificare a cadrului legislativ-normativ în vederea obligării entităţilor implicate de a furniza date concludente şi relevante, cu asigurarea formării bazei de date.

5. Să asigure certificarea calităţii biocombustibililor.

Subobiectivul de audit 4: Suportul financiar pentru proiectele de domeniu finanţate prin intermediul AEE şi FEN, precum şi instrumentele/mecanismele de reglementare existente asigură atingerea obiectivelor şi conformitatea rezultatelor obţinute cu obiectivele de politici?

Pentru implementarea politicilor privind producerea şi utilizarea biocombustibililor, se relevă importanţa estimării necesităţilor de mijloace financiare, dar şi de exploatare a potenţialului ştiinţifico-tehnic.

Consolidarea capacităţilor de producere a biocombustibililor poate fi realizată doar în contextul unor instrumente financiare disponibile pentru susţinerea domeniului. Pentru promovarea producerii biocombustibililor au fost asigurate unele stimulente economice şi financiare, precum şi realizate măsuri informaţional-educative, inclusiv prin asigurarea accesului persoanelor juridice şi fizice la informaţia privind valorificarea SER, dar şi realizarea de activităţi privind educarea populaţiei în spiritul valorificării acestora. În acest sens, se menţionează întreprinderea unor măsuri/activităţi de comunicare şi diseminare a informaţiei în domeniul EE şi SER de către AEE, realizarea cărora a fost posibilă datorită parteneriatului stabilit în cadrul Proiectului “Energie şi Biomasă”.

În prezent nu există evaluări ale mijloacelor financiare necesare atingerii obiectivelor naţionale privind producerea şi utilizarea biocombustibililor, astfel încît lipsa acestora poate periclita realizarea obiectivelor stabilite, ori planificarea financiară trebuie să fie parte a activităţilor derulate pentru abordarea aspectului într-o manieră calitativă.

În contextul finanţării acţiunilor de promovare şi producere a biocombustibilior se menţionează Proiectul “Energie şi Biomasă”, al cărui scop este crearea unui sistem sigur, competitiv şi durabil de producere a energiei din SER, în special biomasă din deşeuri agricole, prin sporirea consumului de energie din surse regenerabile în instituţiile publice şi gospodăriile casnice. Bugetul total al proiectului este de 14,56 mil.euro (inclusiv finanţarea din partea UE – 14,00 mil.euro, şi cofinanţare din partea PNUD – 0,56 mil.euro), de AEE fiind gestionate 2,1 mil.euro pentru 3 (trei) activităţi.

O activitate importantă a acestui proiect este implicarea activă a antreprenorilor în producerea, stocarea şi livrarea către beneficiar a combustibilului din biomasă, cu posibilitatea procurării echipamentului de procesare a biomasei şi de producere a combustibilului din biomasă prin leasing, fiind stabilit un mecanism prin constituirea unui fond circulant (revolving) de împrumut. Astfel, în perioada 2013-2014 (9 luni), prin intermediul AEE au beneficiat de suport financiar 16 antreprenori, valoarea totală a finanţărilor constituind 9,9 mil.lei. Ca rezultat al implementării acestei activităţi, s-au constatat următoarele.

► Alocarea mijloacelor financiare de către AEE în cadrul “Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului producerii combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova” se realizează în lipsa unor reglementări aprobate conform, fapt ce reduce transparenţa procesului.

AEE dispune de Regulamentul privind desfăşurarea “Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului producerii combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova”, în care sînt stipulate criteriile de desfăşurare a activităţii respective. Cu referire la prevederile Legii privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale³⁰, auditul constată că prezentul Regulament nu este aprobat conform, AEE motivînd prin “aprobarea acestuia prin metoda tacită”. Astfel, lipsa unor criterii aprobate determină riscul de selectare neobiectivă a beneficiarilor.

_________________________

³⁰Legea nr.317-XV din 18.07.2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale”.

► Pentru solicitarea, înregistrarea şi selectarea participanţilor în cadrul proiectului de subvenţionare este necesară stabilirea unor proceduri şi mecanisme de evidenţă exhaustive.

În urma analizei a 44% de beneficiari (7 verificaţi din 16) ai Programului menţionat, se denotă că aceştia au depus cererea de participare împreună cu anexele care au fost înregistrate în Registrul de intrări a documentelor pe anul respectiv al AEE. De menţionat că Registrul nu a fost numerotat şi sigilat, iar în urma atestării neconformităţilor responsabilii AEE au corectat erorile. Deşi Regulamentul Programului specificat prevede că cererea împreună cu setul de documente pentru participare se vor înregistra într-un registru special ţinut în acest scop, AEE nu dispunea la acel moment de un registru separat. Reprezentanţii Agenţiei au menţionat că iniţial nu a instituit un astfel de registru din motivul numărului mic de cereri depuse, iar ulterior, în semestrul II al anului 2014, la solicitarea auditului, acesta a fost întocmit. În lipsa unei evidenţe stricte a solicitanţilor, nu se asigură transparenţa şi obiectivitatea de selectare a potenţialilor beneficiari.

► Pentru selectarea beneficiarilor de proiecte este necesară o documentare detaliată a solicitanţilor.

Pe parcusrsul implementării “Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului producerii combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova” au fost organizate 3 proceduri de selectare a beneficiarilor (o dată la 6 luni). În urma analizei de către audit a proceselor-verbale de selectare a beneficiarilor, se denotă că, conform Proceselor-verbale din 9 septembrie 2013 şi, respectiv, din 19 mai 2014, AEE urma să evalueze în teren primele 10 şi, respectiv, 4 companii, fapt nerealizat însă de Agenţie, ceea ce implică luarea deciziilor în lipsa unei documentări suficiente şi acordarea mijloacelor financiare unor beneficiari cu risc sporit de neîndeplinire a condiţiilor de instalare a utilajului.

► La perfectarea contractelor cu beneficiarii, AEE a stabilit condiţii contractuale diferite, fapt ce îi dezavantajează pe unii beneficiari.

În urma studierii de către audit a 8 contracte de finanţare (din 16 încheiate), se relevă că clauzele contractuale diferă atît pentru beneficiari, cît şi pentru furnizori. Printre acestea se enumeră:

• clauzele de stabilire a penalităţilor în caz de nerambursare a tranşelor în termenul şi mărimea stabilită (astfel, de la caz la caz, a fost stabilită aplicarea de penalităţi în mărime de 0,1% şi 0,2% din valoarea datoriei);

• clauzele de stabilire a penalităţilor în caz de neexecutare a condiţiilor contractuale de către furnizor (de 0,1% şi 0,2% din valoarea datoriei);

• clauzele de stabilire a termenelor de livrare a echipamentelor de către furnizor (de la 30 pînă la 100 zile);

• clauzele de stabilire a termenelor de restituire a plăţilor conform tranşelor de către beneficiari (termenele de rambursare a primei tranşe variază de la 10 pînă la 15 zile de la data încheierii contractului).

În contextul celor expuse, tratarea inegală şi dezavantajarea unor solicitanţi cauzează lipsa de interes a acestora pentru participarea la astfel de proiecte.

AEE a comunicat auditului că “clauzele de stabilire a penalităţilor au fost modificate ca urmare a schimbărilor aferente procedurilor de selectare a furnizorilor de echipament (iniţial aceştia erau desemnaţi rezultat al procedurilor de achiziţii publice, iar ulterior posibilitatea de alegere a furnizorului a fost delegată beneficiarilor) în vederea obţinerii unei abordări şi atitudini mai hotărîte a părţilor (furnizor şi beneficiar). Termenele de livrare a echipamentului de brichetare variază reieşind din faptul că ţările din care este importat utilajul diferă (Ucraina, Polonia, Italia, Germania), iar conjunctura economică şi politică se deosebeşte de la stat la stat”.

► Contractele încheiate de AEE cu beneficiarii nu prevăd unele condiţii obligatorii stabilite în conformitate cu Acordul vizînd partea responsabilă, încheiat între ME şi AEE, ceea ce determină lipsa unei evidenţe privind eficienţa proiectelor şi a mijloacelor financiare alocate.

Astfel, conform Acordului vizînd Partea Responsabilă (PR) din 11 iunie 2012 încheiat între ME şi AEE, beneficiarii urmează să prezinte rapoarte de progres trimestrilale, semestriale şi anuale privind producţia şi utilizarea biocombustibilului. Cu toate acestea, la încheierea contractelor cu beneficiarii, AEE nu a realizat pe deplin condiţia specificată şi nu a inclus în contractele cu beneficiarii proiectelor o astfel de clauză, solicitînd doar prezentarea rapoartelor anuale de progres. Totodată, în procesul de analiză a dosarelor beneficiarilor de proiect, auditul nu a stabilit prezentarea de către aceştia a unor date sistematice şi relevante privind derularea proiectelor. În absenţa informaţiilor menţionate, se denotă lipsa unei evidenţe sistematice actualizate, ceea ce nu permite realizarea unor proceduri analitice privind progresul, eficienţa proiectelor şi a mijloacelor financiare alocate.

Urmare a ieşirilor în teritoriu la 5 beneficiari, auditul a constatat, din declaraţiile verbale ale acestora, că în urma acordării utilajelor (imaginile foto), 4 din ei au produs pe parcursul anului 2014 circa 720 tone de brichete (1,6 mil.lei). Ca rezultat al estimărilor realizate³¹ şi al declaraţiilor beneficiarilor, s-a stabilit că producerea şi utilizarea unei astfel de cantităţi de brichete poate înlocui 576 tone de cărbune (2,0 mil.lei), ori 432,00 mii m³ de gaze naturale (2,7 mil.lei), sau 3600 m³ lemn de clasă medie (2,3 mil.lei), situaţie ce atestă posibilitatea dispunerii de resurse energetice prin economisirea mijloacelor financiare.

_________________________

³¹http://www.noi.md/md/print/news_id/48350 (accesat la 14.01.2015).

►Neasigurarea conformă a echipamentelor pe perioada derulării contractelor implică riscuri majore de nerecuperare a mijloacelor financiare alocate, precum şi poate pune în pericol continuitatea derulării proiectelor iniţiate.

Urmare a analizei a 8 contracte cu beneficiarii “Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului producerii combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova”, se relevă lipsa unei prevederi de asigurare a echipamentului achiziţionat pe o perioadă de 3 ani (perioada valabilităţii contractului). Astfel, 7 beneficiari au asigurat echipamentul pe o perioadă de un an, iar în cazul unuia se denotă lipsa poliţei de asigurare. În urma celor expuse, auditul relevă că aceste condiţii determină riscul că AEE nu-şi va putea recupera mijloacele financiare acordate.

► Nerespectarea, în unele cazuri, a termenelor de rambursare a mijloacelor financiare în conformitate cu contractele încheiate implică imobilizarea mijloacelor respective şi efectiv imposibilitatea distribuirii ulterioare a acestora către alţi potenţiali beneficiari.

În urma analizei a 8 contracte, se relevă întîrzieri din partea beneficiarilor la rambursarea mijloacelor financiare. Astfel, în cazul a 5 contracte, s-au înregistrat reţineri de rambursare a tranşelor de la 2 pînă la 268 de zile. Deşi clauzele contractuale prevăd aplicarea de penalităţi, AEE nu şi-a exercitat acest drept, încercînd să soluţioneze divergenţele apărute pe cale amiabilă. Conform calculelor efectuate de audit, valoarea penalităţilor urma să constituie 91,8 mii lei.

La analiza procesului de implementare a Programului, auditul denotă lipsa achitării de către beneficiari a avansurilor stabilite în conformitate cu Acordul vizînd Partea Responsabilă. Aceeaşi condiţie este stabilită în pct.22 din Regulamentul Programului, conform căreia AEE urmează să încaseze de la beneficiari un avans în mărime de 20% din valoarea utilajului, după care va încheia un acord de intenţii. În urma încheierii acordului de intenţii, AEE poate semna contractele de acordare a echipamentului în leasing. Astfel, nerespectarea acestei prevederi de către AEE determină rambursarea de către beneficiari cu întîrziere a primei tranşe.

În urma analizei procesului de implementare a Programului, auditul denotă abateri de la prevederile contractuale în cazul a 3 (trei) beneficiari ai mijloacelor financiare alocate pentru procurarea echipamentului de procesare a biomasei şi de producere a biocombustibilului, în valoare de 2,2 mil.lei, materialele aferente abaterilor fiind remise de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică organelor de drept, conform competenţelor.

► Nerespectarea termenelor de instalare a utilajului de către furnizori tergiversează procesul de producere a biocombustibililor, ceea ce reduce eficienţa şi atingerea scopurilor prestabilite de beneficiari.

În urma studierii procesului de implementare a Programului prin prisma a 8 contracte (din 16 încheiate), auditul relevă că în 5 cazuri furnizorii au depăşit termenele de livrare a echipamentului prevăzut în contracte (cu 13-47 zile). Conform clauzelor contractuale, AEE poate aplica penalităţi în caz de nelivrare în termen a utilajului. Calculele auditului relevă că valoarea penalităţilor urma să constituie 127,5 mii lei.

AEE a explicat că intenţiona să soluţioneze pe cale amiabilă aceste probleme (în 2 cazuri expediind scrisori de atenţionare) şi din acest considerent nu şi-a exercitat dreptul de aplicare a penalităţilor.

► Nespecificarea în planul de lucru al AEE a unor activităţi şi date bine stabilite şi detaliate face imposibilă cuantificarea performanţei financiare a “Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului producerii combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova”.

În conformitate cu Acordul vizînd Partea Responsabilă, AEE trebuie să întocmească planuri de lucru (privind activităţile ce urmează a fi realizate, mijloacele ce urmează a fi alocate, informaţiile privind debursările şi alte date) pentru fiecare an. În urma auditării se relevă că AEE dispune de planuri, dar care nu sînt conforme acestui Acord, nefiind elaborat planul de finanţare bine stabilit, ceea ce reduce posibilitatea măsurării performanţei financiare, cum ar fi rata debursărilor planificate versus rata debursărilor efectuate. Astfel, nu poate fi stabilită eficacitatea unor indicatori ai Programului, adică gradul de îndeplinire a unor obiective programate pentru fiecare din activităţi în raport cu efectul scontat şi rezultatul efectiv al activităţii respective. AEE a prezentat echipei de audit planuri de lucru trimestriale care cuprind activităţi generale ale instituţiei, inclusiv legate de realizarea Programului. Totodată, nu a fost prezentat un Plan anual detaliat privind planificarea realizării nemijlocite a indicatorilor Programului.

► Monitorizarea insuficientă determină riscul utilizării neeficace a mijloacelor financiare acordate.

Conform contractelor încheiate cu beneficiarii, AEE este obligată să monitorizeze periodic echipamentul acordat în leasing. Astfel, se denotă că AEE a efectuat monitorizări la 6 beneficiari din cei 7 analizaţi de către audit. Analiza proceselor-verbale privind monitorizarea Programului, vizitele la faţa locului ale echipei de audit relevă o monitorizare insuficientă, nefiind stabilită evidenţa deservirii tehnice, condiţiile de păstrare adecvată, precum şi eficacitatea utilizării echipamentului. În acelaşi timp, sînt necesare activităţi de monitorizare privind cantităţile produse şi comercializate de biocombustibil, certificarea calităţii, identificarea problemelor de management existente la beneficiari.

Concluzii:

Procesul de susţinere şi dezvoltare a sectorului de producere a combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova, inclusiv modalitatea de selectare a beneficiarilor, necesită o revizuire şi îmbunătăţire pentru asigurarea că suportul financiar alocat este utilizat eficient, econom şi efectiv, iar mecanismele, procedurile şi instrumentele aplicate sînt suficiente bunei realizări a Programului.

Recomandări Ministerului Economiei:

6. Să aprobe reglementări privind procesul de susţinere şi dezvoltare a sectorului de producere a combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova, care să asigure conformitatea selectării beneficiarilor şi utilizării mijloacelor financiare, pentru atingerea scopurilor propuse.

Recomandări Ministerului Economiei de comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică:

7. Să elaboreze planuri de progres, cu stabilirea obligatorie a indicatorilor de performanţă ce urmează a fi realizaţi.

O altă activitate în derulare în cadrul Proiectului “Energie şi Biomasă” este “Subvenţionarea procurării de cazane pe biomasă pentru gospodăriile casnice”, care a avut drept scop dotarea a 500 de gospodării casnice cu cazane moderne de ardere a brichetelor şi peletelor, iar pentru realizarea acesteia s-au alocat 1,1 mil.euro. În perioada 2013-2014 (9 luni), de acest program au beneficiat 461 de persoane, cu un buget de 9051,8 mii lei. Auditul a analizat şi verificat circa 4% din proiectele finanţate (în anul 2013 – 27 proiecte în valoare de 333,7 mii lei; în anul 2014 – 3 proiecte în sumă de 23,7 mii lei), care au fost definitivate, investiţia urmînd a fi menţinută şi monitorizată de către AEE.

Conform Regulamentului Programului privind comercializarea şi instalarea sistemelor de încălzire pe biomasă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire din 08.10.2013, cuantumul subvenţionării reprezenta 30% din valoarea achiziţiei, dar nu mai mult de 1000 euro, iar conform completărilor ulterioare din 28.02.2014, cuantumul subvenţionării maxim admisibile este de 1300 euro.

Ca urmare a analizei procesului de implementare a activităţii de “Subvenţionare a procurării de cazane pe biomasă pentru gospodăriile casnice”, auditul a constatat:

► Procesul de selectare a potenţialilor beneficiari nu este însoţit de evaluări validate.

Auditul nu a identificat procesele-verbale de evaluare a potenţialilor beneficiari, întrucît acestea nu au fost întocmite pe parcursul anului 2013. Ca urmare a solicitării de audit, AEE a informat că procedura de evaluare şi luare a deciziei se efectuează în baza principiului “aprobării tacite”. Această situaţie cauzează evaluarea superficială a dosarelor de participare şi luarea deciziilor neargumentate de către Comisia de selectare. Lipsa unor evaluări documentate a determinat:

√ selectarea beneficiarilor care au procurat şi instalat sistemul de încălzire şi acordarea mijloacelor financiare acestora înaintea demarării proiectului de subvenţionare şi depunerii cererii de rambursare (în 6 cazuri din 30 analizate);

√ alocarea mijloacelor financiare în baza documentelor justificative emise înainte de depunerea cererii de rambursare şi de semnarea contractului de finanţare (în 14 cazuri din 30 analizate).

► Monitorizările insuficiente determină riscul utilizării ineficiente a mijloacelor financiare acordate în aceste scopuri drept subvenţii.

În conformitate cu pct.23 din Regulamentul Programului privind comercializarea şi instalarea sistemelor de încălzire pe biomasă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, AEE poate efectua monitorizări pe parcursul doar a unui an, întrucît beneficiarul este obligat să menţină investiţia pentru o perioadă de cel puţin un an după finalizare. Se relevă că, deşi în anul 2013 au fost acordate subvenţii pentru 27 de beneficiari, AEE a efectuat 2 monitorizări ale cazanelor procurate în acest an, verificîndu-le doar în anul 2014. De menţionat că, în total, pînă la data de 11.11.2014, AEE a efectuat 44 de verificări (10 la sută) a sistemelor de încălzire din 461 de beneficiari de subvenţii, ceea ce nu asigură o monitorizare largă a eficienţei utilizării mijloacelor financiare.

Conform Raportului privind activitatea AEE, s-a constatat că monitorizarea are loc în mod aleatoriu şi nu se ţine cont de perioada stipulată în Regulament. AEE a motivat această situaţie prin volumul mare de lucru pentru perioada de gestionare a mijloacelor financiare pentru activitatea de subvenţionare.

Concluzii:

Utilizarea mijloacelor financiare ca subvenţii pentru instalarea sistemelor de încălzire pe biomasă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, în unele cazuri, nu a fost însoţită de reglementări conforme, de procese analitice la selectarea beneficiarilor, precum şi de o monitorizare adecvată din partea AEE.

Recomandări Agenţiei pentru Eficienţă Energetică:

8. Să asigure reglementări conforme destinate procesului privind instalarea sistemelor de încălzire pe bază de biomasă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire.

O activitate importantă realizată de către AEE în cadrul Proiectului “Energie şi Biomasa” în Republica Moldova a constat în contribuţia financiară (2,4 mil.lei) pentru implementarea activităţii “Pilotarea unei tehnologii de cogenerare în cadrul unei întreprinderi din sectorul agroindustrial din Republica Moldova”, fără obligaţia rambursării ulterioare în cazul respectării condiţiilor contractuale.

Astfel, în acest sens la 3 decembrie 2013 între AEE şi o întreprindere agroindustrială din ţară a fost semnat Contractul de grant în valoare de 2,4 mil.lei, aceasta urmînd a transforma propriile reziduuri în energie electrică şi termică. Scopul acestui contract a constat în acoperirea cheltuielilor efectuate anterior de către beneficiar pentru implementarea activităţii de cogenerare, precum şi achiziţionarea unei părţi a echipamentului de cogenerare.

În context, auditul relevă că Contractul de grant nu conţine indicatori şi prevederi obligatorii ce ar responsabiliza părţile în realizarea acestuia, cum ar fi: obiectul concret al contractului, destinaţia mijloacelor financiare şi condiţiile de alocare a acestora; etapele de realizare. Aceste situaţii generează riscul utilizării ineficiente a mijloacelor financiare şi nerealizării scopului prevăzut de Proiect.

Auditului nu i-au fost prezentate de către AEE informaţii privind utilizarea mijloacelor financiare alocate pentru implementarea, promovarea tehnologiei de cogenerare şi achiziţionarea unei părţi din utilajul de cogenerare, ceea ce nu atestă realizarea drepturilor AEE privind supravegherea şi monitorizarea implementării contractului (pct.7.3 lit.d din Contractul de grant).

Ca rezultat al vizitei la faţa locului (imagini foto), echipa de audit a constatat achiziţionarea, instalarea şi funcţionarea echipamentului de cogenerare, obiectivul fiind dat în exploatare în data de 24 decembrie 2013. În conformitate cu informaţia S.A. “RED Nord-Vest”, în urma funcţionării echipamentului de cogenerare, întreprinderea beneficiară a livrat în reţeaua electrică de la darea în exploatare pînă la 31.03.2014 circa 2,95 mln. kWh.

Totodată, auditul menţionează lipsa unui grafic privind implementarea activităţii de cogenerare, a rapoartelor anuale privind deşeurile procesate şi a cheltuielilor detaliate aferente fondurilor alocate de AEE.

Astfel, la această etapă de realizare a proiectului, în lipsa unor rapoarte asupra rezultatelor privind implementarea activităţilor de cogenerare, auditul nu poate stabili dacă resursele alocate au fost valorificate eficient.

Astfel, auditul nu a identificat activităţi ale AEE şi ale beneficiarului privind valorificarea rezultatelor proiectului implementat pentru utilizarea potenţialului de cogenerare bazat pe biomasă utilizînd deşeurile de procesare agricolă (ex. cele din industria vinicolă, de la prelucrarea fructelor, din complexul zootehnic etc.).

Luînd în considerare caracterul de pilot al activităţii de cogenerare, auditul menţionează importanţa stabilirii şi evidenţierii de către AEE a punctelor tari şi a celor slabe, a ameninţărilor şi oportunităţilor aferente proiectului pilotat, acestea fiind necesare pentru a folosi resursele şi instrumentele existente la dezvoltarea acestei tehnologii.

Concluzii:

Urmare a analizei şi verificării rezultatelor proiectului de susţinere a activităţilor de cogenerare, auditul concluzionează că AEE nu a analizat, monitorizat şi verificat utilizarea mijloacelor financiare acordate şi, respectiv, nu a valorificat rezultatul acestui proiect, ceea ce face imposibilă identificarea oportunităţilor în acest domeniu şi utilizarea acestora pe viitor.

Recomandări Agenţiei pentru Eficienţă Energetică:

9. Să asigure activităţi de monitorizare a realizării proiectului, precum şi a obiectivelor propuse ţinînd cont de mijloacele financiare alocate.

Finanţarea neuniformă şi neintegrală a proiectelor din domeniu din alte surse (FEN), precum şi lipsa unui plan şi a unei concepţii unice de finanţare nu asigură atingerea obiectivelor stabilite şi nu permit evaluarea de către autoritatea de specialitate (AEE) a eficienţei utilizării mijloacelor publice.

Realizarea proiectelor în domeniul biocombustibililor reprezintă o activitate primordială a politicii energetice a statului, fapt menţionat de documentele strategice naţionale, fiind implementate prin activităţile întreprinse de autorităţile responsabile cu suportul acordat fie din resurse publice, fie de partenerii de dezvoltare.

Pentru unele proiecte finanţate din sursele FEN, auditul a constatat lipsa unei continuităţi în derularea acestora, ceea ce subminează realizarea obiectivelor iniţial stabilite.

► În cazul Proiectului “Întreprinderea de prelucrare a deşeurilor animaliere şi agricole cu captarea biogazului”, care a avut drept scop captarea biogazului pentru producerea energiei electrice şi termicepentru populaţia raionului Hînceşti, precum şi obţinerea compostului din gunoiul de grajd, FEN a alocat 12 mil.lei la construcţia digestoarelor de prelucrare a deşeurilor animaliere şi agricole cu captarea biogazului, acoperind astfel doar o parte din cheltuielile necesare. Această situaţie indică că organele executive ale FEN nu au evaluat iniţial eficienţa propunerii de proiect, neidentificînd potenţialele disfuncţionalităţi şi riscuri care puteau afecta atingerea obiectivelor stabilite. Prin urmare, nu a fost asigurată continuitatea şi finalitatea proiectului, precum şi realizarea eficientă a obiectivelor, fapt ce a determinat utilizarea ineficientă a mijloacelor alocate (12 mil.lei).

Se menţionează că funcţionarea digestoarelor de prelucrare a deşeurilor animaliere cu captarea biogazului construite din mijloacele FEN (imagini foto) este în impas, fiind lipsă cantitatea necesară de materie primă, precum şi generatorul de gaze pentru producerea energiei electrice şi termice.

În viziunea auditului, una dintre cauzele neatingerii scopului final al Proiectului a fost caracterul fragmentat al finanţării (anii 2010-2011), dar şi monitorizarea insuficientă de către FEN a derulării acestuia, fapt ce a determinat valorificarea iresponsabilă şi utilizarea ineficientă a resurselor financiare.

Auditul a constatat că FEN a finanţat lucrările de construcţie a digestoarelor respective în valoare de 1,3 mil.lei (anul 2010) pînă la desfăşurarea licitaţiei publice şi atribuirea contactului de antrepriză, neasigurînd justificarea mijloacelor financiare transferate. Potrivit explicaţiilor persoanelor responsabile ale FEN, finanţarea a fost efectuată în baza procesului-verbal privind executarea lucrărilor.

Totodată, se relevă că în anul 2012 Consiliul de administrare al FEN a respins proiectul “Întreprinderea de prelucrare a deşeurilor animaliere şi agricole cu captarea biogazului, producerea energiei electrice şi obţinerea îngrăşămintelor organice în satul Fîrlădeni”, care a fost solicitat spre finanţare de către un agent economic (Beneficiar) pentru asigurarea realizării scopului final al proiectului nominalizat. La solicitarea auditului, persoanele responsabile ale FEN au motivat această situaţie prin necesitatea evaluării utilizării surselor financiare alocate pe parcursul anilor 2010-2011.

În acest context, prin Ordinul ministrului mediului din 15 iunie 2012 a fost constituită Comisia de evaluare a rezultatelor implementării proiectului (7 membri), care, în cadrul unei şedinţe, a apreciat îndeplinirea calitativă a lucrărilor în cadrul proiectului, precum şi a considerat oportun acordarea suportului financiar necesar. Raportul de constatare a eficienţei implementării proiectului urma a fi prezentat pentru examinare Consiliului de administrare al FEN, fapt ce nu a fost îndeplinit de către Comisia nominalizată, ceea ce a generat neasigurarea continuităţii finanţării proiectului.

Concluzii:

Analiza şi evaluarea nefondată/insuficientă a necesităţii de implementare a proiectului de către organele executive ale FEN au determinat: i) neasigurarea continuităţii exhaustive a Proiectului; ii) nerealizarea eficientă a obiectivelor în raport cu resursele utilizate pentru obţinerea acestora (12,0 mil.lei); iii) utilizarea nejustificată a unor mijloace financiare (1,3 mil.lei).

Recomandări Ministerului Mediului:

10. Să analizeze şi să întreprindă măsuri privind realizarea obiectivelor stabilite în proiectele auditate (12,0 mil.lei), precum şi să implementeze mecanisme de control la etapa de examinare şi expertizare a proiectelor propuse spre finanţare.

► O situaţie similară, de neatingere a obiectivelor stabilite, a fost constatată de audit şi în cazul Proiectului “Utilizarea deşeurilor de origine vegetală în calitate de materie primă pentru producerea bioenergiei”, beneficiar fiind Consiliul raional Călăraşi (în valoare de 3,2 mil.lei). Obiectivele Proiectului, şi anume: producerea de brichete/peleţi prin utilizarea deşeurilor agricole din raionul Călăraşi, precum şi consumul producţiei finite în calitate de energie termică de către instituţiile de menire socială nu au fost atinse.

Ca rezultat al evaluării şi verificării documentelor din dosarele prezentate de către FEN şi vizualizării la faţa locului a obiectului menţionat, auditul a constatat următoarele.

La data de 13 decembrie 2011 între MM (în calitate de Donator) şi Consiliul raional Călăraşi (în calitate de Beneficiar) a fost încheiat contractul (nr.6/2676-3838) în sumă de 3218,0 mii lei, mijloacele publice fiind destinate preponderent procurării utilajelor de producere a bicombustibilului (vezi Tabelul nr.2).

Pentru implementarea proiectului, la 6 decembrie 2011 Consiliul raional Călăraşi a încheiat un acord de parteneriat cu un agent economic, în care este prevăzut că acesta urmează să gestioneze utilajul de brichetare biomasă.

Însă, în urma deplasării la faţa locului, auditul a constatat că la 19 decembrie 2013 Consiliul raional Călăraşi a aprobat Decizia nr.07/34 “Cu privire la darea în locaţiune a utilajului”, ce prevede că o parte din utilajul de brichetare biomasă, procurat din mijloacele FEN, în valoare de 995,4 mii lei, ar fi “active neutilizate” şi, prin urmare, s-a decis “a le transmite în locaţiune prin licitaţie cu strigare pentru o perioadă de 15 ani”. De menţionat că decizia respectivă nu este pasibilă de a fi executată, întrucît este semnat acordul de parteneriat menţionat mai sus. Această situaţie, în opinia auditului, a generat tergiversarea realizării obiectivelor proiectului, precum şi alocarea şi utilizarea ineficientă a resurselor finanţate din FEN.

În urma vizualizării utilajului procurat, auditul a stabilit că, în lipsa unei monitorizări eficiente din partea FEN, beneficiarul, contrar bugetului solicitat, a achiziţionat alte componente tehnice în valoare de 582 mii lei, modificarea cărora nu a fost aprobată de Consiliul de administrare al FEN (platformă pentru colectarea şi transportarea baloţilor, în valoare de 182,0 mii lei; două prese de balotare, în valoare de 400,0 mii lei).

De asemenea, utilajul tehnologic pentru biomasă în valoare 2605,4 mii lei a fost achiziţionat de către Consiliul raional Călăraşi şi transmis, potrivit actelor de primire-predare, pentru păstrare gratuită unui agent economic, cu care a fost încheiat un acord de parteneriat. Totodată, o linie de brichetare în valoare de 413,0 mii lei se păstrează în lipsa documentelor justificative în sala comercială a magazinului de materiale de construcţii al aceluiaşi agent economic, ceea ce implică riscul comercializării ulterioare a acestuia. Procesul de vizualizare a liniei de brichetare s-a efectuat cu realizarea unor poze prezentate mai jos.

În urma vizualizării altei linii de brichetare (în valoare de 1,6 mil.lei), auditul denotă că aceasta la fel este în stare nefuncţională, fiind instalată într-o încăpere (construcţie nefinalizată) cu acoperişul deteriorat, fără ferestre şi care urma să fie reparată de către agentul economic cu care a fost încheiat un acord de parteneriat (în sumă de 150,0 mii lei).

Potrivit declaraţiilor verbale ale agentului economic, linia de brichetare nominalizată nu este în stare funcţională din lipsa unor piese. De asemenea, la solicitarea auditului, Consiliul raional Călăraşi nu a prezentat documentele justificative aferente echipamentului achiziţionat, precum şi certificatele de calitate şi de origine ale acestuia, ceea ce indică nerespectarea clauzelor contractuale.

Procesul de vizualizare a liniei de brichetare s-a efectuat prin realizarea unor imagini.

În acelaşi timp, auditul menţionează neactualizarea valorii contractului ca rezultat al realizării de către beneficiar a procedurii de achiziţii (de la 3,2 mil.lei la 2,6 mil.lei). De asemenea, s-a stabilit lipsa raportului final şi a celui financiar ale proiectului, astfel încît nu poate fi evaluat gradul de realizare al acestuia. Auditul relevă că FEN a transferat, contrar clauzelor contractuale, ultima tranşă în valoare de 260,0 mii lei (10%) în lipsa actelor ce ar confirma darea în exploatare a obiectului.

Rezultat al misiunii de audit, responsabilii din cadrul FEN au înaintat o solicitare către beneficiar (Consiliul raional Călăraşi) de prezentare a unui raport privind derularea implementării proiectului. În lipsa prezentării informaţiilor solicitate şi ca urmare a nerealizării proiectului şi utilizării ineficiente a resurselor alocate, inclusiv în scopul recuperării mijloacelor financiare (2,6 mil.lei), MM a înaintat materialele respective în instanţa de judecată.

Concluzii:

Persoanele responsabile de gestionarea FEN şi beneficiarul de proiect (Consiliul raional Călăraşi) nu au asigurat utilizarea eficientă şi justificată a mijloacelor publice (2,6 mil.lei), situaţie cauzată de: i) neverificarea/nemonitorizarea derulării şi implementării proiectului; ii) neasigurarea continuităţii proiectului, precum şi nerealizarea clauzelor contractuale, inclusiv lipsa certificării conformităţii utilajului; iii) lipsa transparenţei decizionale şi activităţilor/măsurilor concrete în utilizarea utilajului procurat din mijloacele publice.

Recomandări Ministerului Mediului şi Consiliului raional Călăraşi:

11. Să elaboreze şi să aprobe un plan de măsuri/activităţi destinate părţilor implicate pentru asigurarea utilizării eficiente şi justificate a mijloacelor publice, în vederea definitivării şi realizării scopului proiectului.

Subobiectivul de audit 5: Care este impactul producerii materiilor prime şi utilizării biocombustibililor asupra agriculturii şi mediului?

Producerea materiei primeşi utilizarea biocombustibililor în Republica Moldova nu este însoţită de o analiză detaliată a impactului ecologic, economic şi social.

Dezvoltarea domeniului biocombustibililor se realizează în lipsa unor studii fundamentate, inclusiv de instituţiile ştiinţifice, care ar recomanda sporirea utilizării cantităţilor de biocombustibil în raport cu combustibilii convenţionali.

Auditul nu a identificat activităţi de cercetare, studii şi evaluări privind monitorizarea impactului cultivării biomasei, de exemplu prin schimbările asupra utilizării terenurilor agricole, dar şi alte efecte asupra biodiversităţii, producţiei alimentare şi dezvoltării habitatelor.

Auditul menţionează importanţa dezvoltării sectorului biocombustibililor prin realizarea unei analize detaliate de către autorităţile centrale de specialitate (MAIA, MM, ME) a impactului ecologic, economic şi social, pentru a se putea decide dacă este recomandată creşterea producerii de biocombustibili, în special a biocarburanţilor, comparativ cu combustibilii convenţionali. În acelaşi timp, nu există criterii privind stabilirea şi monitorizarea unor indicatori care ar asigura standardele privind emisia de noxe în atmosferă ca rezultat al utilizării biocombustibililor. Totodată, se relevă lipsa de monitorizare a impactului utilizării în scopuri energetice a biomasei asupra altor sectoare, precum agricultura sau silvicultura. Acest fapt se datorează lipsei unui mecanism eficient şi relevant de colectare a datelor şi prelucrare efectivă a acestora. În context, nu există şi nu sînt definite criteriile care ar ţine cont inclusiv de impactul asupra biodiversităţii, protecţiei solului şi a mediului înconjurător la general.

Astfel, conform informaţiilor prezentate de către ME, politicile existente în domeniul biocombustibililor (strategia, planul de acţiuni) au fost elaborate în lipsa unor studii fundamentate şi cunoscute publicului larg. Drept analize şi studii în estimarea potenţialului de producere a biocombustibilului solid se menţionează cele realizate de o organizaţie nonguvernamentală – “Estimarea potenţialului energetic al biomasei din culturile agricole pentru brichetare, la nivel de regiuni şi raioane, pentru anii 2009-2010”, şi de o agenţie – “Studiul analitic privind consumul de masă lemnoasă - 2011”³². Totodată, se evidenţiază elaborarea de către MAIA a unui studiu privind potenţialul biomasei din domeniul agriculturii şi valorificarea potenţialului energetic al biomasei, dezvoltarea producţiei de biocombustibil solid.

_________________________

³²http://www.moldsilva.gov.md/public/files/Studiu_consumul_de_masa_lemnoasa.pdf (accesat la 05.01.2015).

În acelaşi timp, se menţionează implementarea de către MAIA a principiilor Programului Strategic de modernizare tehnologică a politicilor de dezvoltare a sectorului agroindustrial (e-Agricultură), aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare la 11 decembrie 2013, care are drept scop intensificarea, optimizarea procesului de elaborare şi deţinerea informaţiei operative privind potenţialul de surse de materie primă pentru dezvoltarea sectorului agroindustrial. Astfel, sistemele informaţionale destinate sectorului agroindustrial vor fi centralizate şi sistematizate prin intermediul Î.S. “Centrul Informaţional Agricol”.

Totodată, luînd în considerare asigurarea obţinerii materiei prime de biomasă lemnoasă disponibilă pentru producerea biocombustibilului solid, MAIA a operat modificări în Codul funciar, astfel încît a fost prevăzută includerea terenurilor cu bonitate redusă în circuitul agricol, fapt ce permite reglementarea utilizării terenurilor agricole moderat productive (care au gradul de evaluare a fertilităţii naturale mai mic de 40 sau care se află în luncile rîurilor ori în alte zone cu risc de inundaţii) pentru plantaţiile de culturi de plante energetice lemnoase (plop, salcie, salcîm).

Necesitatea stringentă de elaborare a unor astfel de studii decurge inclusiv din concluzia primului studiu menţionat, potrivit căruia nu se deţin date complete privind potenţialul total de biomasă pentru producerea brichetelor şi peletelor în Republica Moldova.

Conform Planului naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013-2020³³, s-a stabilit necesitatea elaborării unui studiu de fezabilitate privind utilizarea energiei din biomasă în alte sectoare şi elaborarea unui alt studiu de fezabilitate privind terenurile şi tipurile de culturi potrivite pentru Republica Moldova, activităţi planificate pentru anul 2016. Conform informaţiei AŞM prezentate la solicitarea Curţii de Conturi, au fost organizate şi efectuate cercetări ştiinţifice în domeniu, ale căror rezultate au indicat posibilitatea utilizării biocombustibililor în diferite ramuri ale economiei naţionale şi care concurează cu combustibilii petrolieri tradiţionali.

_________________________

³³Hotărîrea Guvernului nr.1073 din 27.12.2013.

Totodată, auditul menţionează că politicile privind biocombustibilii nu cuprind detalieri privind gestionarea riscurilor sau atenuarea acestora ori identificarea riscurilor pentru programele şi planurile de activitate în derulare, care trebuie să constituie un proces continuu şi sistematic. Avînd în vedere că factorii de risc se modifică în timp, sînt necesare activităţi de punere în aplicare a măsurilor de reducere a riscurilor în domeniu, precum cele de mediu.

Concluzii:

Lipsa unei analize ample şi fundamentate a impactului ecologic, economic şi social ca urmare a producerii materiei prime şi utilizării biocombustibililor poate avea consecinţe nocive asupra mediului.

Recomandări Ministerului Economiei de comun cu Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:

12. Să elaboreze şi să aprobe norme specifice domeniului, studii privind impactul ecologic, economic şi social al producerii materiei prime şi utilizării biocombustibililor, ceea ce ar asigura o abordare coerentă între politicile energetice şi cele de mediu, precum şi stabilirea criteriilor de dezvoltare durabilă în domeniu.

CONCLUZIE GENERALĂ:

În scopul alinierii la bunele practici internaţionale, Republica Moldova şi-a elaborat politici de integrare a protecţiei mediului, inclusiv asigurarea securităţii energetice prin facilitarea şi dezvoltarea surselor regenerabile de energie. Cadrul legal special pentru biocarburanţi necesită a fi actualizat pentru atingerea obiectivelor stabilite în conformitate cu politicile naţionale de domeniu. Deşi pentru dezvoltarea resurselor energetice regenerabile în ultimii ani au fost identificate şi alocate mijloace financiare importante, acestea nu sînt sistematizate, gestionate şi monitorizate eficient.

Anexă

Domeniul de aplicare şi metodologia

Pentru atingerea obiectivelor stabilite, misiunea de audit a realizat activităţi specifice, fiind aplicate tehnici de audit şi utilizate diferite metode de colectare a probelor. Astfel:

• pentru stabilirea dacă cadrul de politici existent în domeniul biocombustibililor este armonizat cu acquis-ul comunitar, a fost analizat cadrul normativ legal, Directivele Europene cu privire la biocombustibili, precum şi activităţile actorilor responsabili de promovarea şi implementarea unui cadru normativ care să corespundă acquis-ului comunitar european;

• pentru stabilirea dacăinstrumentele de politici pentru creşterea consumului de biocombustibili sînt suficiente, relevante/adecvate, a fost analizată interacţiunea şi coordonarea activităţilor actorilor responsabili, au fost intervievaţi responsabilii, evaluate rezultatele obţinute, deficienţele/impedimentele care periclitează realizarea obiectivelor;

• pentru stabilirea în ce măsură sînt atinse obiectivelece vizează producerea la nivel naţional a materiilor prime pentru biocombustibili, a fost analizată realizarea indicatorilor şi rezultatelor obţinute, precum şi studiate rapoartele de activitate ale responsabililor;

• pentru determinarea în ce măsură a fost luată în vedere dezvoltarea noilor tehnologii pentru o producere mai eficientă a biocombustibililor, au fost analizate proiectele din domeniu;

• pentru determinarea eficienţei energetice a convertirii materiilor prime în biocombustibili, a fost verificată existenţa studiilor privind eficienţa energetică a convertirii materiilor prime în biocombustibili, potenţialul acestora, precum şi identificarea problemelor prioritare în acest domeniu;

• pentru stabilirea existenţei unui monitoring eficient şi relevant privind producerea biocombustibililor, a fost analizată activitatea responsabililor prin prisma realizării atribuţiilor, procesul de monitorizare a realizării activităţilor strategice stabilite, coordonarea activităţilor instituţiilor din domeniu şi comunicarea dintre acestea;

• pentru determinarea dacă domeniul (biocombustibililor) este cuantificat obiectiv privind stabilirea progresului ţării în vederea atingerii scopurilor stabilite, a fost analizată realizarea obiectivelor politicii de stat în domeniu, prin prisma calităţii acestor politici, realizarea atribuţiilor şi existenţa instrumentelor necesare pentru exercitarea atribuţiilor;

• pentru identificarea dacă Guvernul a definit şi măsurat obiectivele în domeniul biocombustibililor, au fost examinate actele legislative existente în domeniu şi contrapuse la capitolul corespunderii obiectivelor stabilite, au fost solicitate informaţii privind studiile disponibile în domeniu utilizate la elaborarea politicilor şi stabilirea obiectivelor;

• pentru determinarea mecanismelor de evaluare a rezultatelor sau a impactului, au fost studiate rapoartele de activitate ale instituţiilor responsabile, au fost solicitate explicaţii de la responsabili, precum şi analizată coordonarea activităţilor între aceştia;

• pentru stabilirea dacă sistemul de monitorizare furnizează date fiabile, a fost analizat procesul de monitorizare şi actele ce justifică procesul de supraveghere şi coordonare a realizării obiectivelor;

• pentru constatarea dacă au fost efectuate evaluări economice ale politicii biocombustibililor, a fost analizat cadrul de politici în domeniul finanţării, au fost solicitate date şi analize privind suportul financiar în domeniu;

• pentru stabilirea dacă există mecanisme de control adecvate, pentru asigurarea că producerea şi utilizarea biocombustibililor are loc în conformitate cu cadrul regulator, au fost studiate cadrul legal, mecanismele şi instrumentele în baza cărora este realizată promovarea şi producerea biocombustibililor;

• pentru stabilirea că sînt adecvate mecanismele de control, iar mijloacele alocate pentru proiecte sînt utilizate eficient, au fost analizate proiectele de finanţare din domeniul producerii biocombustibililor, precum şi au fost realizate ieşiri în teren;

• pentru evaluarea eficienţei, eficacităţii şi economicităţii mijloacelor financiare utilizate pentru implementarea proiectelor, au fost analizate contractele încheiate cu beneficiarii, prin prisma executării acestora, precum şi documentele justificative privind utilizarea surselor alocate pentru realizarea obiectivelor stabilite şi realizate, au fost realizate interviuri cu beneficiarii, analizate activităţile aferente procesului de monitorizare a implementării proiectelor.