Hotarîre nr.6 din 27.02.2015 cu privire la Raportul auditului performanţei "Managementul gestionării Programelor de ajutor social fiind unul funcţional, necesită îmbunătăţiri continue"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului  performanţei  “Managementul

gestionării Programelor de ajutor social fiind unul funcţional,

necesită îmbunătăţiri continue”

nr. 6  din  27.02.2015

 (în vigoare 20.03.2015) 

Monitorul Oficial nr. 69-73 art. 8 din 20.03.2015

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei, dl Sergiu Sainciuc, consultantului principal al Comisiei parlamentare permanente protecţie socială, sănătate şi familie, dl Valeriu Mostovoi, şefului Inspecţiei Sociale, dl Mircea Grigoriev, preşedinţilor raioanelor: Cimişlia, Drochia şi Basarabeasca, respectiv, dnii Maxim Colţa, Andrei Marian şi Nicolae Chendighilean, şefilor Direcţiilor asistenţă socială şi protecţie a familiei: Bălţi, Ialoveni, Criuleni, Drochia, Cimişlia şi Basarabeasca, respectiv, dnele Veronica Munteanu, Maria Tîrgoală, Ludmila Brînza, dnii Tudor Golban, Mihail Motroi, Mihail Martînov, precum şi a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Managementul gestionării Programelor de ajutor social fiind unul funcţional, necesită îmbunătăţiri continue”.

______________________

¹M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

În implementarea Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”², precum şi în impulsionarea desfăşurării reformelor în sistemul de asistenţă socială au fost înregistrate anumite progrese, şi anume: implementarea şi extinderea noului Sistem Informaţional Automatizat “Ajutor social”; revizuirea parametrilor şi criteriilor de eligibilitate pentru beneficiarii Programelor de ajutor social şi implementarea unui cadru metodologic intern, în vederea inspectării corectitudinii de aplicare a cadrului legislativ-normativ în domeniul asistenţei sociale.

______________________

²Legea nr.174 din 28.07.2011 “Privind ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială””.

Reieşind din constatările expuse în Raportul de audit, se concluzionează că, deşi au fost instituite mecanisme de monitorizare, evaluare şi control ale procesului de acordare a ajutoarelor sociale, obiectivele şi indicatorii predefiniţi în cadrul Proiectului nu au atins rezultatele scontate, situaţie ce a condiţionat nedebursarea mijloacelor creditare în valoare de 7,0 mil. dolari SUA. Totodată, au fost atestate unele deficienţe şi nereguli în actualul mecanism de acordare a ajutoarelor sociale şi în cadrul sistemului de control intern instituit de către Direcţiile de asistenţă socială şi protecţie a familiei, care au limitat eficienţa şi eficacitatea Programelor de ajutor social.

Printre cauzele care au determinat nerealizarea indicatorilor şi obiectivelor Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”, precum şi au generat unele disfuncţionalităţi în procesul de stabilire şi acordare a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, se evidenţiază:

• neimplementarea standardelor în procesul prestării serviciilor printr-un model nou de gestiune aplicabil Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei;

• neintegrarea modulului “Inspecţia Socială” în cadrul Sistemului Informaţional Automatizat “Ajutor social”;

• neajustarea la cerinţele cadrului legal a regulamentelor de activitate ale Direcţiilor de asistenţă socială şi protecţie a familiei, fişelor de post ale angajaţilor cu atribuţii de stabilire şi acordare a ajutoarelor sociale;

• neajustarea numărului unităţilor de personal ale asistenţilor sociali comunitari la cerinţele cadrul normativ în vigoare;

• neelaborarea unei politici de recrutare şi formare a asistenţilor sociali comunitari;

• neinstituirea unor instrumente eficiente de control în vederea verificării autenticităţii datelor incluse în cererile beneficiarilor de ajutoare sociale;

• neimplementarea în cadrul direcţiilor de asistenţă socială şi protecţie a familiei a unui sistem eficient de control intern aferent procesului de stabilire şi achitare a ajutoarelor sociale.

Rezumînd cele menţionate în Raportul de audit şi în prezenta Hotărîre, se concluzionează că mecanismele instituite în cadrul instituţiilor responsabile de gestionarea Programelor de ajutor social sînt funcţionale, dar nu asigură pe deplin un management eficient al resurselor financiare destinate ajutoarelor sociale. Prin urmare, mai există oportunităţi pentru îmbunătăţirea ulterioară a modului de funcţionare a sistemului de asistenţă socială, prin consolidarea şi eficientizarea managementului financiar şi controlului intern.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Managementul gestionării Programelor de ajutor social fiind unul funcţional, necesită îmbunătăţiri continue”, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Inspecţiei Sociale, Direcţiilor asistenţă socială şi protecţie a familiei Bălţi, Cimişlia, Criuleni, Drochia, Ialoveni şi Basarabeasca, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor constatate, precum şi implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit şi în prezenta Hotărîre;

2.2. Consiliilor raionale Basarabeasca, Criuleni, Drochia şi Ialoveni, pentru examinarea şi ajustarea numărului de unităţi ale asistenţilor sociali comunitari potrivit cadrului normativ, în vederea realizării eficiente a atribuţiilor de serviciu;

2.3. Consiliului municipal Bălţi, Consiliilor raionale Basarabeasca, Cimişlia, Criuleni, Drochia şi Ialoveni, pentru consolidarea şi eficientizarea managementului financiar şi control intern, în vederea implementării unor mecanisme eficiente în sistemul de asistenţă socială;

2.4. Oficiului Băncii Mondiale, pentru informare;

2.5. Guvernului Republicii Moldova, pentru luare de atitudine şi examinare în cadrul unei şedinţe de Guvern a rezultatelor auditului performanţei, în vederea evaluării problemelor constatate, care limitează eficacitatea sistemului de asistenţă socială;

2.6. Comisiei parlamentare permanente protecţie socială, sănătate şi familie, pentru informare şi o posibilă utilizare în luarea deciziilor aferente reformelor şi iniţiativelor de susţinere a politicii în domeniul asistenţei sociale;

2.7. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru documentare.

3. Despre executarea cerinţelor din subpunctele 2.1.-2.3. ale prezentei Hotărîri, inclusiv despre implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi.

APROBAT

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.6 din 27.02.2015

RAPORTUL

auditului performanţei “Managementul gestionării Programelor de

ajutor social fiind unul funcţional, necesită îmbunătăţiri continue”

LISTA ABREVIERILOR

SUMAR EXECUTIV

Ţinîndu-se cont de aranjamentele cuprinse în Acordul de finanţare, care a vizat Proiectul “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”, încheiat între Republica Moldova şi AID, ratificat prin Legea nr.174 din 28.07.2011, Curtea de Conturi are obligaţia să auditeze Proiectul menţionat prin realizarea a 3 audituri de performanţă. În acest context, în luna septembrie 2014 Banca Mondială a prezentat termenii de referinţă, potrivit cărora obiectivul principal al celui de-al doilea audit al performanţei constă în evaluarea administrării Programelor de ajutor social, monitorizării şi controlului exercitat.

Anterior, în anul 2013 Curtea de Conturi a realizat prima misiune de audit al performanţei la MMPSF, Inspecţia Socială şi la 6 DASPF¹, aria de cuprindere a auditului incluzînd perioada 2011-2013 (9 luni). Această acţiune de audit a avut ca obiectiv de a evalua corectitudinea aplicării criteriilor de eligibilitate, precum şi de a răspunde la întrebarea dacă fondurile Programelor de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului sînt direcţionate către păturile defavorizate ale societăţii. Rezultatele expuse în Raportul auditului performanţei² au conturat o serie de dificultăţi şi nereguli cu privire la: managementul şi acordarea celor 2 categorii de prestaţii sociale; controlul intern la nivelul entităţilor responsabile, precum şi vidurile existente în cadrul legal şi cel regulator. De asemenea, s-a elucidat că Inspecţia Socială nu are elaborat un sistem eficient şi exhaustiv al procedurilor de inspectare pentru realizarea controalelor. În această ordine de idei, în scopul înlăturării neregulilor atestate şi îmbunătăţirii administrării Programelor de ajutor social, au fost formulate 63 de cerinţe şi recomandări (a se vedea Anexa nr.7 la prezentul Raport).

______________________

¹ 6 DASPF: Cahul; Cantemir; Nisporeni; Anenii Noi; Sîngerei; Floreşti.

² Raportul auditului performanţei “Sînt administrate eficient fondurile Programelor de ajutor social şi direcţionate către păturile defavorizate ale populaţiei?“ aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.65 din 17.12.2013.

Actuala misiune de audit a ţinut cont de constatările expuse mai sus şi a revizuit în detaliu caracterul adecvat şi funcţionalitatea sistemelor de control şi monitorizare a Programelor de ajutor social. Astfel, acţiunile de audit au fost realizate la MMPSF, Inspecţia Socială şi la 6 DASPF: Bălţi, Basarabeasca, Cimişlia, Criuleni, Drochia şi Ialoveni.

Urmare a activităţilor de audit întreprinse, au fost stabilite următoarele realizări importante în domeniul asistenţei sociale, unele din acestea fiind obţinute prin implementarea recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi:

• a fost implementat noul SIAAS pentru acordarea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului;

• au fost întreprinse unele măsuri necesare pentru realizarea activităţilor de monitorizare şi evaluare eficientă a implementării Programelor de ajutor social;

• au fost elaborate şi instituite mecanisme standardizate în cadrul Inspecţiei Sociale;

• au fost aprobate unele modificări în criteriile de eligibilitate pentru Programele de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului, fapt care a contribuit la acordarea asistenţei unui număr mai mare de persoane social-vulnerabile.

Pe lîngă progresele înregistrate, mai există rezerve de îmbunătăţire a eficienţei şi eficacităţii gestionării Programelor de ajutor social. În particular, misiunea de audit a identificat că:

• MMPSF nu a realizat integral indicatorii de rezultat, fapt ce a cauzat nedebursarea mijloacelor creditare în mărime de 7,0 mil.dolari SUA din cadrul Proiectului;

• la nivelul AAPL de nivelul II, nu au fost elaborate Strategiile de dezvoltare şi prestare a asistenţei sociale;

• numărul beneficiarilor de ajutor social a scăzut în anul 2014, fapt ce nu a permis atingerea nivelului planificat de obiectivele Proiectului;

• nu au fost definite în fişa postului unele responsabilităţi ale personalului din cadrul DASPF implicat în procesul de acordare a ajutorului social;

• nu este respectată şi nu este clar determinată politica de recrutare a asistenţilor sociali comunitari, care să asigure angajarea personalului necesar, stabilirea principiilor pentru formarea şi angajarea celui mai bun personal;

• nu au fost respectate unităţile normative ale asistenţilor sociali comunitari, ceea ce afectează buna desfăşurare a activităţii în domeniul asistenţei sociale;

• ajutorul social şi ajutorul pentru perioada rece a anului în mărime de 892,9 mii lei şi, respectiv, de 827,8 mii lei au fost achitate cu întîrziere, din cauza tergiversării emiterii în termen a deciziei;

• nu au fost create comisii speciale în toate DASPF pentru efectuarea vizitelor la domiciliul beneficiarilor de ajutor social, în vederea verificării corectitudinii informaţiilor declarate;

• insuficienţa controalelor interne la nivelul DASPF a avut ca rezultat achitarea neregulamentară a ajutoarelor sociale în mărime totală de 101,1 mii lei.

În acest sens, Curtea de Conturi opinează că rezultatele auditului performanţei reprezintă o importanţă deosebită pentru Parlament, Guvern, Banca Mondială, societatea civilă, avînd în vedere identificarea situaţiei reale privind implementarea şi administrarea generală atît a Proiectului, cît şi a sistemelor de management utilizate în gestionarea Programelor de ajutor social, tendinţele majore şi condiţiile ce favorizează progresul şi regresul în realizarea politicilor în domeniul asistenţei sociale.

INTRODUCERE

Ce reprezintă asistenţa socială?

Asistenţa socială reprezintă o componentă a sistemului naţional de protecţie socială, în cadrul căruia statul are angajamente să prevină, să limiteze sau să înlăture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate.

În contextul Legii asistenţei sociale³, politica de asistenţă socială se realizează consecvent şi cu prioritate în favoarea persoanelor şi familiilor social-dependente sau susceptibile de a deveni în dificultate, avînd unul din obiectivele prioritare acordarea unui sprijin suplimentar, temporar sau permanent, prin 2 forme de asistenţă socială, precum: prestaţii sociale şi servicii sociale.

______________________

³Legea asistenţei sociale nr.547-XV din 25.12.2003.

Ce măsuri a întreprins Legislativul şi Executivul în reformarea sistemului de prestaţii sociale?

În anul 2008, Guvernul Republicii Moldova, recunoscînd subperformanţa sistemului existent de asistenţă socială, a iniţiat reforme în domeniu pentru alinierea acestuia la principiile fundamentale ale noii politici de asistenţă socială, care viza o orientare mai accentuată spre păturile defavorizate ale populaţiei.

Astfel, adoptarea Legii cu privire la ajutorul social în luna iunie 2008⁴ s-a considerat un prim-pas în reformarea şi eficientizarea sistemului de prestaţii sociale. Prezenta lege reglementează cadrul legal privind garantarea posibilităţilor egale pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social garantat de stat, a cărui criteriu de stabilire este în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al fiecărei familii şi cu necesitatea acesteia de asistenţă socială. În vederea asigurării realizării şi aplicării corecte a mecanismului de stabilire şi de plată a ajutorului social familiilor defavorizate, prevăzute de Legea cu privire la ajutorul social, Guvernul a aprobat în luna octombrie 2008 cadrul regulator⁵.

______________________

⁴Legea nr.133-XVI din 13.06.2008 “Cu privire la ajutorul social” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea cu privire la ajutorul social).

⁵Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social”.

Al doilea pas esenţial al reformei a fost introducerea în cadrul Programului de ajutor social, începînd cu luna ianuarie 2011, a Programului de ajutor pentru perioada rece a anului⁶ în schimbul indemnizaţiilor categoriale anterioare stabilite pe durata sezonului rece.

______________________

⁶Legea nr.180 din 15.07.2010 “Pentru modificarea şi completarea Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social”.

Al treilea pas însemnat în reformarea sistemului în cauză a fost crearea, în luna octombrie 2011, a Inspecţiei Sociale⁷, ultima avînd misiunea de a inspecta modul de aplicare corectă şi unitară a legilor şi a altor acte normative care reglementează acordarea ajutorului social, ajutorului pentru perioada rece a anului şi serviciilor sociale.

______________________

⁷Hotărîrea Guvernului nr.802 din 28.10.2011 “Cu privire la instituirea Inspecţiei Sociale”.

De asemenea, o măsură importanta întreprinsă în sistemul de asistenţă socială cu sprijinul donatorilor externi a fost elaborarea unui instrument nou de management. Astfel, cu suportul Băncii Mondiale, în cadrul MMPSF a fost creat sistemul informaţional automatizat al beneficiarilor Programelor de ajutor social. Acest sistem a fost pus în aplicare începînd cu luna octombrie 2013, obiectivul de bază constînd în determinarea eligibilităţii şi calculării dreptului potenţialilor beneficiari de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului şi în stocarea informaţiilor relevante pentru implementarea şi monitorizarea Programelor de ajutor social.

Ce reprezintă sistemul naţional de asistenţă socială?

Sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, prin intermediul administraţiei publice centrale şi locale, societatea civilă, intervine pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluderea socială a persoanei ori familiei. Implementarea sistemului naţional de asistenţă socială se realizează prin intermediul unui ansamblu de instituţii, ca: MMPSF, Inspecţia Socială, AAPL de nivelul II, DASPF teritoriale, CNAS, ANOFM, care asigură îndeplinirea măsurilor şi acţiunilor prevăzute în actele normative privind beneficiile de asistenţă socială şi prestaţii sociale. Interacţiunea părţilor implicate în procesul de acordare a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului se prezintă în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

Sub ce formă şi în ce măsură este susţinută reforma sistemului de prestaţii sociale?

În contextul susţinerii Guvernului în realizarea reformelor planificate, în anul 2011 AID a oferit un sprijin financiar în valoare de 37,0 mil. dolari SUA prin intermediul unui credit finanţat în cadrul Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”, implementat de MMPSF.

Obiectivul de dezvoltare al Proiectului este ameliorarea eficienţei şi echităţii reţelei de asistenţă socială din Moldova prin expansiunea durabilă sub aspect fiscal şi consolidarea Programelor de ajutor social. Materializarea acestui obiectiv se va realiza prin cele 2 Componente intercorelate ale Proiectului, care se prezintă schematic în Figura nr.1.

Sursă: Manualul operaţional al Proiectului.

Proiectul urmează a fi implementat în perioada anilor 2011-2016, iar îmbunătăţirile tehnice şi sistemice sprijinite în cadrul Componentei 2 “Fortificarea instituţională pentru administrarea prestaţiilor” vor contribui la obţinerea rezultatelor, precum şi la declanşarea debursărilor din cadrul Componentei 1 “Expansiunea durabilă a Programelor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului”.

Informaţiile de ansamblu privind contextul implementării Proiectului sînt prezentate în Figura nr.2.

Sursă: Manualul operaţional al Proiectului.

Notă:* Setul de indicatori de monitorizare sînt prezentaţi detaliat în Anexa nr.2 la prezentul Raport şi includ indicatori cantitativ şi calitativi.

Pentru realizarea activităţilor de administrare zilnică a Proiectului, raportarea trimestrială şi anuală către Banca Mondială, în cadrul MMPSF a fost creată echipa din cadrul Proiectului. Totodată, pentru realizarea obiectivelor şi monitorizarea activităţilor preconizate în cadrul celor 2 Componente, prin ordinul ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei au fost create grupuri de lucru ale Proiectului⁸.

______________________

⁸Ordinul ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei nr.329 din 04.10.2011.

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Realizarea de către Curtea de Conturi a auditului performanţei în sistemul prestaţiilor sociale, axat în exclusivitate pe evaluarea administrării, monitorizării şi controlului exercitat în cadrul Programelor de ajutor social, a fost motivată de semnificaţia implementării noului tip de asistenţă socială acordată doar în urma testării veniturilor reale şi nivelului de bunăstare ale familiei solicitantului, precum şi de asigurarea obţinerii unei eficienţe mai sporite a utilizării mijloacelor bugetare alocate cu această destinaţie. Ţinînd cont de cele elucidate, precum şi de angajamentele asumate conform matricei indicatorilor de performanţă stabiliţi în Acordul de împrumut încheiat între Republica Moldova şi AID⁹, pentru obţinerea fondurilor ca suport bugetar Curtea de Conturi este responsabilă de realizarea şi prezentarea obiectivă a rezultatelor acestui audit al performanţei.

______________________

⁹Legea nr.174 din 28.07.2011 “Privind ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială””.

În cadrul acestei misiuni, avînd la bază termenii de referinţă conveniţi cu Banca Mondială, Curtea de Conturi şi-a propus ca obiectiv de a răspunde cu prioritate la următoarea întrebare generală:

Mecanismele instituite în sistemul de asistenţă socială pentru monitorizarea, evaluarea şi controlul performanţei Programelor de ajutor social sînt funcţionale şi eficiente?

În acest scop au fost trasate următoarele obiective specifice:

1. Are MMPSF sisteme de monitorizare şi evaluare eficiente pentru măsurarea şi raportarea implementării Programelor de ajutor social?

2. A elaborat şi a implementat Inspecţia Socială un cadru metodologic adecvat pentru eficientizarea procesului de inspectare?

3. Au dezvoltat DASPF activităţi de control suficiente pentru minimizarea riscurilor în procesul acordării prestaţiilor sociale?

Sfera de cuprindere a obiectivelor specifice de audit s-a referit la: evaluarea activităţilor desfăşurate de MMPSF, Inspecţia Socială şi 6 DASPF¹⁰ asupra modului în care entităţile auditate s-au implicat în administrarea, evaluarea, monitorizarea şi controlul derulării Programelor de ajutor social în anul 2014; identificarea celor mai bune rezultate obţinute ca urmare a implementării măsurilor luate, dar şi la identificarea obiectivelor care au avut un grad redus de îndeplinire şi localizare a cauzelor ce au generat neîndeplinirea în totalitate a obiectivelor propuse pentru perfecţionarea sistemului de prestaţii sociale.

______________________

¹⁰6 DASPF: Drochia, Bălţi, Criuleni, Ialoveni, Basarabeasca şi Cimişlia.

Ţinînd cont de contextul auditului, abordarea de audit a fost una mixtă, orientată pe sistem şi rezultat. Astfel, a fost analizată eficienţa procedurilor şi mecanismelor existente în cadrul entităţilor auditate, acordîndu-se o atenţie sporită la nivelul DASPF asupra evaluării controlului intern, responsabilităţilor şi capacităţilor, inclusiv completării acestora cu cadre necesare, precum şi gradului de îndeplinire a indicatorilor stabiliţi în Proiect pentru aprecierea rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată de către MMPSF.

Domeniul de aplicare şi metodologia auditului sînt descrise în Anexa nr.3 la prezentul Raport.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Mecanismele instituite în sistemul de asistenţă socială pentru monitorizarea, evaluarea şi controlul performanţei Programelor de ajutor social sînt funcţionale şi eficiente?

În urma analizei, prelucrării şi interpretării datelor şi informaţiilor cuprinse în documentaţiile colectate în timpul misiunii de audit al performanţei, precum şi a altor probe de audit, au rezultat o serie de constatări şi s-au formulat concluzii care au fost sintetizate corespunzător obiectivelor specific propuse a fi evaluate de către audit.

Obiectivul I: Are MMPSF sisteme de monitorizare şi evaluare eficiente pentru măsurarea şi raportarea implementării Programelor de ajutor social?

ORGANIZAREA MODULUI DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE

ŞI EVALUARE A PROGRAMELOR DE AJUTOR SOCIAL

Potrivit aranjamentelor instituţionale şi de implementare ale Proiectului, MMPSF are calitatea de organ guvernamental central responsabil de elaborarea politicilor în domeniul asistenţei sociale şi este principalul partener al acestuia. Totodată, MMPSF este responsabil de ameliorarea gestiunii Programelor de ajutor social.

MMPSF realizează activităţile de administrare, monitorizare şi evaluare a implementării Programelor de ajutor social prin 3 instrumente principale, pentru a căror creare şi dezvoltare au fost depuse eforturi substanţiale în cadrul derulării Proiectului, şi anume:

1. Inspecţia Socială – abilitată cu funcţia de inspectare a modului de aplicare corectă şi unitară a legilor şi altor acte normative care reglementează acordarea ajutorului social, ajutorului pentru perioada rece a anului şi serviciilor sociale;

2. Direcţia Analiză, Monitorizare şi Evaluare a Politicilor, creată în cadrul MMPSF, responsabilă de monitorizarea şi raportarea rezultatelor implementării politicilor pertinente Proiectului în cauză;

3. Sistemul Informaţional Automatizat “Asistenţa socială”, elaborat şi pus în aplicare începînd cu luna septembrie 2013 şi la moment este în a 3 fază de dezvoltare şi eficientizare. Acest sistem nou l-a înlocuit pe cel utilizat anterior (MSAS) pentru stabilirea ajutorului social.

Un aspect important în implementarea Programelor de ajutor social revine responsabilizării autorităţilor publice locale, precum DASPF şi asistenţii sociali comunitari. Astfel, admiterea potenţialilor beneficiari şi determinarea eligibilităţii acestora pentru prestaţiile din cadrul Programelor de ajutor social sînt efectuate la nivel local, fără a fi supravegheate la nivel central din cauza lipsei unor standarde unice de prestare a serviciilor sociale. În acest sens, pentru a asigura funcţionarea cît mai eficientă şi eficace a DASPF, în cadrul Proiectului au fost prevăzute măsuri de încorporare a elementelor de management pe principii de performanţă şi responsabilitate în relaţiile dintre MMPSF şi DASPF, prin introducerea standardelor privind prestarea serviciilor şi a unui model de afaceri pentru administrarea Programelor de ajutor social la nivel local.

EVOLUŢIA MIJLOACELOR DESTINATE PENTRU ACORDAREA PRESTAŢIILOR

SOCIALE ÎN CADRUL PROGRAMELOR DE AJUTOR SOCIAL

În vederea susţinerii familiilor defavorizate prin intermediul Programelor de ajutor social, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 au fost precizate fonduri publice în mărime de 394,5 mil.lei¹¹.

______________________

¹¹Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr.329 din 23.12.2013.

Potrivit datelor generate de SIAAS, în perioada anului de referinţă au fost calculate ajutoare sociale şi ajutoare pentru perioada rece a anului pentru 134,4 mii de familii, în sumă de totală de 335,8 mil.lei, înregistrîndu-se un trend ascendent faţă de anul 2013, în creştere cu 16,2 mii familii şi, respectiv, cu 19,3 mil.lei. Evoluţia per ansamblu a plăţilor calculate pentru prestaţiile menţionate în intervalul 2011-2014 se prezintă grafic în Diagrama nr.1.

Sursă: Datele generalizate de către echipa de audit în baza informaţiilor prezentate de echipa MMPSF din cadrul Proiectului

Analiza efectuată relevă că volumul ajutoarelor sociale a înregistrat cel mai semnificativ progres în anul 2012. În acelaşi timp, trendul crescător al drepturilor calculate în total pe anul 2014 a fost influenţat în cea mai mare parte de majorarea numărului beneficiarilor de ajutor pentru perioada rece a anului, constituind 77,9 mii familii, comparativ cu 60,8 mii familii în anul 2013. Prin urmare, volumul ajutorului social calculat în anul de referinţă a scăzut faţă de anul 2013 cu 15,9 mil.lei.

În cadrul actualei misiuni de audit, de asemenea, s-a constatat că nu toate mijloacele destinate pentru achitarea ajutoarelor sociale, transferate S.A. “Banca de Economii” de către CNAS, sînt ridicate lunar de către beneficiari. Astfel, în anul 2014 au fost ridicate de la oficiile instituţiei financiare plăţi în sumă totală de 333,7 mil.lei, faţă de 335,8 mil.lei transferate către bancă.

În această ordine de idei, se exemplifică că, la 01.01.2014, la conturile S.A. “Banca de Economii” au fost înregistrate solduri în mărime de 4,4 mil.lei, acestea micşorînd-se la 01.01.2015 pînă la 3,0 mil.lei. În această perioadă, S.A. “Banca de Economii” a restituit la conturile CNAS plăţi de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului din următoarele motive:

√ neridicarea sumelor de către beneficiari în decurs de 6 luni consecutiv (3,4 mil.lei);

√ restituirea de către beneficiarii cărora le-au fost calculate drepturile neîntemeiat şi care nu au reuşit să ridice plata de la bancă (174,7 mii lei);

√ restituirea de către beneficiarii cărora le-au fost calculate dreptul neîntemeiat, după ce au fost ridicate de la bancă plăţile (368,4 mii lei).

Situaţia descrisă este generată de aceiaşi factori identificaţi în cadrul misiunii de audit anterioare, precum:

- în unele cazuri beneficiarii nu sînt informaţi la timp despre stabilirea dreptului la prestaţiile sociale;

- unii beneficiari sînt plecaţi peste hotare;

- unele familii beneficiare de ajutoare sociale în valori nesemnificative le acumulează în conturile bancare perioade mai îndelungate, pentru a încasa o sumă mai mare;

- unii beneficiari, în urma agravării stării de sănătate, nu au posibilitatea de a se deplasa la oficiile băncii pentru a ridica prestaţiile de ajutoare sociale calculate;

- în unele localităţi S.A. “Banca de Economii” nu dispune de agenţii, astfel ajutoarele sînt distribuite prin intermediul reprezentantului băncii, care se deplasează în teritoriu unde se află timp de numai 2 ore. În condiţiile nestabilirii unui grafic anumit al prezenţei sale, precum şi informării numai cu o zi înainte a beneficiarilor despre efectuarea plăţilor, aceştia nu au timp suficient pentru ridicarea mijloacelor băneşti.

Acest fapt determină formarea soldurilor neridicate, formate din mijloace bugetare, aflate în conturile instituţiei financiare pe parcursul a 6 luni consecutiv, şi care în lunile de iarnă depăşesc mărimea de 600,0 mii lei.

INDICATORII DE DEBURSARE AU FOST REALIZAŢI LA UN NIVEL REDUS,

 NEFIIND ATINSE REZULTATELE ESTIMATE ÎN CADRUL PROIECTULUI

Conform directivei privind monitorizarea şi evaluarea indicatorilor de rezultat ai Proiectului la Componenta 1, în cel de-al patrulea an de implementare a acestuia urmau a fi realizate 4 obiective (a se vedea Anexa nr.2 la prezentul Raport).

Efectiv, în 2014 a fost realizat 1 din cele 4 obiective, situaţie condiţionată de neatingerea indicatorilor privind debursările la parametrii proiectaţi, fapt ce a determinat nedebursarea volumului planificat de mijloace creditare în cadrul Proiectului şi neatingerea integrală a rezultatelor estimate în cele 3 domenii de implementare a Proiectului.

În continuare se remarcă obiectivele care au avut un grad redus de îndeplinire şi cauzele care au generat nerealizarea în totalitate a indicatorilor propuşi pentru perfecţionarea desfăşurării Programelor de ajutor social, conform domeniilor de implementare a Proiectului.

Domeniul de implementare 1: “Echitate îmbunătăţită prin creşterea acoperirii cu Programul de ajutor social, păstrînd precizia direcţionării”

Unul dintre obiectivele de bază ale Proiectului constă în sporirea gradului de echitate socială prin implementarea a doi indicatori de performanţă: (i) acoperirea celor mai defavorizate pături ale societăţii şi (ii) menţinerea preciziei direcţionării alocaţiilor. Pentru implementarea indicatorilor elucidaţi, Proiectul şi-a propus ca scop creşterea graduală a numărului de familii beneficiare de prestaţii din Programul de ajutor social (de la 35,0 mii – în primul an de implementare, pînă la 60,0 mii – în al cincilea an), cu menţinerea numărului respectiv o perioadă de cel puţin 3 luni consecutive.

Analiza per ansamblu a extinderii Programului de ajutor social relevă că în anul 2014 pe întreg teritoriul republicii au fost înregistrate de la solicitanţi 463,2 mii de cereri pentru acordarea prestaţiilor sociale. Urmare a examinării cererilor, s-a constatat că 315,0 mii de cereri (68,0%) au fost acceptate (din care 215,2 mii de cereri – pentru acordarea ajutorului social, şi 99,8 mii de cereri – a ajutorului pentru perioada rece a anului), iar 148,4 mii de cereri (32,0%) au fost respinse. Respingerea cererilor în proporţia menţionată a fost cauzată de faptul că solicitanţii nu s-au încadrat în criteriile de eligibilitate la compartimentul venituri sau la cel al bunăstării familiei.

În anul de referinţă a fost acordat ajutor social sub formă de venit minim garantat la 134,4 mii de familii. Evoluţia contingentului de beneficiari de ajutor social denotă o tendinţă lentă de creştere a numărului acestora, de la 31,7 mii – în ianuarie 2014, pînă la 37,6 mii – în decembrie 2014, fapt ce a condiţionat neatingerea obiectivului scontat pentru perioada de referinţă (înregistrarea unui număr de 55,0 mii de beneficiari de ajutor social şi menţinerea acestuia timp de 3 luni consecutive).

Deşi evoluţia contingentului de beneficiari de ajutor social a înregistrat o tendinţă de creştere în primele 3 luni ale anului 2014, de la 31,7 mii – în ianuarie, pînă la 33,9 mii – în martie, începînd cu luna aprilie s-a evidenţiat o scădere considerabilă a numărului acestora. Cel mai mic nivel, de 20,7 mii beneficiari, a fost înregistrat în luna septembrie, care ulterior pînă la finele anului s-a ridicat, constituind 37,6 mii de beneficiari, fapt ce nu corespunde obiectivelor Proiectului privind creşterea treptată a numărului de familii beneficiare de prestaţii din Programul de ajutor social.

Pe parcursul implementării Proiectului, în vederea eficientizării mecanismului de implementare a Programului de ajutor social, precum şi susţinerii familiilor defavorizate, MMPSF a întreprins unele măsuri corective. Astfel,

♦ pentru a menţine dinamica solicitărilor, în luna decembrie 2014 MMPSF a identificat familiile care au solicitat ajutor social în perioadele anterioare şi care nu se regăseau în listele de plată, fiindu-le expediate scrisori cu invitaţia de a depune o nouă cerere. Scrisori au fost expediate atît familiilor care au avut o ultimă decizie negativă, cît şi celor care au beneficiat de prestaţie însă nu au repetat solicitarea după expirarea termenului de acordare a prestaţiei;

♦ pentru acordarea suportului în comunicarea asistenţilor sociali comunitari cu potenţialii beneficiari de ajutor social a fost editat şi transmis DASPF Ghidul de comunicare al sistemului social;

♦ pentru îmbunătăţirea mecanismului de acordare a ajutorului social, MMPSF, cu suportul unor consultanţi internaţionali, a efectuat o analiză amplă a cadrului normativ aferent determinării venitului din agricultură şi, respectiv, venitului general al familiei. Drept rezultat s-a propus elaborarea unei metodologii noi de evaluare a veniturilor şi de analiză a impactului acestuia asupra acoperirii şi eficienţei direcţionării ajutorului social;

♦ pentru extinderea Programului de ajutor social, în luna septembrie 2014 în cadrul MMPSF au fost evaluate şi realizate ajustări la caracteristicile şi punctajul indicatorilor aferenţi evaluării bunăstării familiei (fiind excluşi din caracteristicile bunăstării familiei astfel de indicatori ca: televizor, frigider/congelator, maşină de spălat simplă, aspirator, centru muzical). De asemenea, s-au efectuat ajustări la determinarea şi calcularea venitului global mediu lunar al familiei (majorarea sumei de excludere din calcul a venitului din salariu de la 120 lei stabilit anterior la 200 lei). Astfel, se exclude din calcul venitul în sumă de 200,0 lei pentru fiecare membru al familiei care realizează venituri din drepturile salariale, inclusiv pentru familiile care îngrijesc copii pînă la 1,5 ani, pentru persoanele neasigurate, şi pînă la 3 ani, pentru persoanele asigurate. În acelaşi context, se menţionează excluderea din calcul a suportului de stat la pensie, precum şi majorarea venitului lunar minim garantat de la 680,0 lei pînă la 720,0 lei. Aceste modificări au fost susţinute de Guvern¹², fiind puse în aplicare începînd cu 1 octombrie 2014¹³.

______________________

¹²Legea nr.182 din 25.07.2014 “Pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013”

¹³Hotărîrea Guvernului nr.821 din 07.10.2014 “Pentru modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social”.

Cu toate că măsurile întreprinse s-au dovedit a fi eficiente, fiind inversată tendinţa de scădere a numărului beneficiarilor de ajutor social, totuşi nu au fost suficiente pentru a realiza obiectivul scontat pentru perioada de referinţă (înregistrarea unui număr de 55,0 mii beneficiari de ajutor social şi menţinerea acestuia timp de 3 luni consecutive). Evoluţia de ansamblu a numărului beneficiarilor de ajutor social se prezintă grafic în Diagrama nr.2.

Sursă: Datele totalizate de echipa de audit în baza informaţiilor prezentate de echipa MMPSF din cadrul Proiectului.

Diminuarea numărului beneficiarilor de ajutor social a fost influenţată de mai mulţi factori:

√ stabilirea suportului financiar de stat lunar unor categorii de pensionari, precum şi indexarea pensiilor fără revizuirea în paralel a pragului de eligibilitate a venitului minim garantat (fiind majorat numai în luna noiembrie), ceea ce a generat excluderea din Programul de ajutor social a unui număr mare de pensionari. Ca urmare, veniturile reale ale acestor categorii s-au diminuat datorită pierderii eligibilităţii pentru acest Program;

√ ambiguitatea cadrului normativ în domeniul stabilirii şi achitării ajutoarelor sociale, fapt ce lasă loc de interpretări la aplicarea uniformă a acestuia;

√ sensibilizarea insuficientă în unele localităţi a potenţialilor solicitanţi;

√ stabilirea unor criterii ambigue statutului de angajat pe cont propriu în agricultură, probleme identificate şi în cadrul misiunii de audit precedente, însă neclarificate şi rezolvate pînă în prezent;

√ necesitatea de repetare la fiecare 12 luni a cererilor de ajutor social cere eforturi şi timp. Aceasta determină familiile beneficiare să nu depună cereri repetate, de aceea este necesar a identifica noi soluţii pentru simplificarea procedurilor de reaplicare şi de comunicare a modificărilor survenite în componenţa familiei sau în veniturile obţinute. Una dintre soluţii ar fi implementarea cît mai stringentă a tuturor elementelor SIAAS, asigurarea interconexiunii acestuia cu alte sisteme, fapt ce ar contribui la eficientizarea proceselor decizionale şi altor tehnici necesare.

Domeniul de implementare 2: “Eficienţa sporită a alocării: Prestaţiile categoriale consolidate pentru expansiunea durabilă sub aspect fiscal al Programului de ajutor social”

Sprijinirea financiară a Programului de ajutor social de către stat constituie obiectivul-cheie pentru derularea cu succes a Proiectului. În acest sens, schimbările de politici prevăzute în Proiect, pentru acest domeniu de implementare, constau în extinderea acoperirii prestaţiei de ajutor social şi reducerea cheltuielilor aferente compensaţiilor nominative.

Prima măsură în materie de politici adoptată de Guvern, care a contribuit la sporirea eficienţei sistemului de prestaţii sociale, a fost lansarea în anul 2011 a Programului de ajutor pentru perioada rece a anului¹⁴, ca supliment la Programul de ajutor social.

______________________

¹⁴Hotărîrea Guvernului nr.1142 din 16.12.2010 “Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.1167 din 16 octombrie 2008”.

Analiza extinderii Programului de ajutor pentru perioada rece a anului relevă o evoluţie pozitivă pe parcursul anului 2014, numărul beneficiarilor majorîndu-se de la 83,1 mii – în luna ianuarie, la 100,9 mii – în luna decembrie. Evoluţia în dinamică a numărului beneficiarilor de ajutor pentru perioada rece a anului se prezintă grafic în Diagrama nr.3.

Sursă: Datele totalizate de echipa de audit în baza informaţiilor prezentate de echipa MMPSF din cadrul Proiectului.

Corespunzător, anul 2014 atestă un trend pozitiv al numărului beneficiarilor de ajutor pentru perioada rece a anului, comparativ cu 2013, numărul acestora fiind în continuă creştere lunară, constituind în luna decembrie 2014, comparativ cu perioada similară a anului 2013, o creştere cu 20,9 mii familii, sau în valoare procentuală cu 21,0%.

O altă măsură prevăzută pentru realizare în anul 2014 a constat în reducerea numărului de alocaţii pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru a minimiza fragmentarea acestora. Acest rezultat sprijină consolidarea şi ieşirea treptată din programele categoriale (care la rîndul lor vor permite o durabilitate fiscală pentru expansiunea Programelor de ajutor social). Astfel, după eliminarea în anul 2013 a compensaţiilor nominative pentru unele categorii de persoane, eforturile ulterioare ale guvernului urmau a fi orientate pe consolidarea prestaţiilor acordate copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi.

Iniţiativele MMPSF în vederea realizării acestui deziderat încă nu au fost conturate. Potrivit explicaţiilor factorilor de decizie, se estimează că un efort în acest sens urmează a fi întreprins în anul 2015, fiind luată la bază analiza prestaţiilor sociale efectuată în anul 2014 de o echipă de experţi internaţionali din cadrul Proiectului.

Domeniul de implementare 3: “Transparenţă, guvernare şi eficienţă administrativă sporite”

Acest domeniu se axează pe sporirea eficienţei administrative, guvernării şi transparenţei, din cauza constatării mai multor lacune ale acestor procese la momentul elaborării Proiectului. În acest sens, la nivel local a fost prevăzută implementarea standardelor pentru prestarea serviciilor, precum şi crearea unui nou model de afaceri pentru DASPF. Conform indicatorilor de realizare a Proiectului, standardele urmau a fi elaborate în cel de-al doilea an de implementare a acestuia, iar în al treilea an deja 50% din DASPF trebuiau să producă rapoarte de management al performanţei.

Misiunea de audit a constat că în prezent standardele sînt elaborate la un nivel foarte performant, dar DASPF nu au suficiente capacităţi de implementare a acestora. Pentru acordarea suportului în implementarea standardelor de prestare a serviciilor, MMPSF, în luna iulie 2014, a contractat o echipă de experţi internaţionali şi naţionali care a efectuat o analiză a capacităţii tuturor DASPF privind implementarea standardelor şi un studiu al satisfacţiei beneficiarilor de serviciile prestate în 6 raioane ale republicii. Ulterior, echipa a revizuit şi a ajustat standardele, a elaborat un nou Regulament şi o nouă structură a DASPF, inclusiv planul de implementare, acestea fiind consultate cu toţi şefii DASPF şi reprezentanţii BM, considerîndu-le operaţionale. Potrivit discuţiilor purtate cu factorii de decizie din cadrul MMPSF, acest indicator se preconizează a fi realizat în luna martie 2015, fapt ce va oferi o finanţare creditară în valoare de 1,0 mil.dolari SUA.

NEREALIZAREA INDICATORILOR DE REZULTAT A AVUT IMPACT

NEGATIV ASUPRA VOLUMULUI DEBURSĂRII CREDITELOR

ÎN CADRUL PROIECTULUI

Misiunea de audit a constatat că, din sursele creditare ale Proiectului, în perioada 2011-2014 au fost debursate 21,4 mil.dolari SUA, din care în cadrul Componentei 1 – 19,2 mil.dolari SUA, direcţionate Trezoreriei de Stat pentru rambursarea unei părţi din cheltuielile aferente Programelor de ajutor social, achitate lunar beneficiarilor, şi 2,2 mil.dolari SUA – în cadrul Componentei 2, pentru îmbunătăţirea capacităţilor instituţionale ale entităţilor din domeniul asistenţei sociale (a se vedea Anexa nr.4 la prezentul Raport). Evoluţia debursărilor creditului în cadrul Componentei 1 a Proiectului se prezintă în Diagrama nr.4.

Sursă: Datele sintetizate de echipa de audit în baza informaţiilor prezentate de echipa MMPSF din cadrul Proiectului.

Auditul a identificat că, în perioada vizată, conform directivei privind monitorizarea şi evaluarea indicatorilor de rezultat ai Proiectului, în cadrul Componentei 1 urmau a fi debursate surse creditare în valoare de 27,0 mil.dolari SUA, bazate pe realizarea a 13 indicatori cu referire la debursări. Efectiv, au fost realizaţi 8 indicatori, fiind debursate mijloace în sumă de 19,2 mil.dolari SUA, sau la nivel de 71,1%.

Nedebursarea integrală în anul 2014 a sumei negociate a fost cauzată de neimplementarea unor activităţi prevăzute de Componenta 2 a Proiectului, a căror nerealizare a avut un impact negativ asupra iniţierii debursărilor din cadrul Componentei 1, şi anume: 1) 40 la sută din DASPF corespund standardelor de prestare a serviciilor; 2) numărul redus de alocaţii pentru persoanele cu dizabilităţi pentru minimizarea fragmentării prestaţiilor sociale; 3) indicatorul aferent atingerii numărului de 55,0 mii beneficiari de ajutor social şi menţinerii acestuia pe parcursul a 3 luni consecutive, astfel nefiind debursate 3,0 mil.dolari SUA.

Respectiv, în anul 2013 nu a fost atins nivelul de debursare preconizat din cauza nerealizării a 2 indicatori de rezultat privind: 1) atingerea numărului de 50,0 mii beneficiari de ajutor social şi menţinerea acestuia pe parcursul a 3 luni consecutive; 2) elaborarea standardelor de prestare a serviciilor şi modelului business pentru DASPF în scopul administrării la nivel local a Programului de ajutor social, astfel nefiind debursate 3,0 mil.dolari SUA.

Se atestă că în anul 2014 a fost realizat numai un singur indicator: “Rata de detecţie a neregulilor aferente prestaţiilor sociale atinge 10 la sută din cazurile verificate de Inspecţia Socială”, acesta fiind realizat la nivel de 14,1%. Totuşi, debursarea planificată pentru anul 2014 în mărime de 1,0 mil.dolari SUA, aferentă indicatorului vizat, nu a fost declanşată, urmînd a fi realizată în luna martie 2015 după prezentarea BM a Raportului de activitate pe anul 2014 al Inspecţiei Sociale.

Generalizînd cele expuse la obiectivul dat, se concluzionează că MMSF, deşi a întreprins unele măsuri necesare pentru monitorizarea şi evaluarea eficientă a implementării Programului de ajutor social, nu toţi indicatorii legaţi de debursări au fost realizaţi, nefiind debursate din credit surse în valoare de 7,0 mil.dolari SUA. Declinul continuu în acoperirea prestaţiilor de ajutor social şi progresul insuficient aferent altor activităţi explică această stagnare. Neatingerea performanţelor Proiectului au cauzat neasigurarea unui impuls suficient de extindere a Programelor de ajutor social. Prin urmare, mecanismul existent de monitorizare şi evaluare a implementării obiectivelor Proiectului necesită fortificare şi eficientizare.

Recomandări conducerii MMPSF:

1. Să întreprindă măsuri pentru eficientizarea mecanismelor de monitorizare şi evaluare a Programelor de ajutor social, în vederea realizării integrale a rezultatelor planificate, precum şi a indicatorilor cu referire la debursări, în scopul eficientizării creditului contractat.

2. Să asigure la nivelul DASPF implementarea standardelor de prestare a serviciilor şi a noului model de administrare a Programului de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului.

Obiectivul II: A elaborat şi a implementat Inspecţia Socială un cadru metodologic adecvat pentru eficientizarea procesului de inspectare?

INSPECŢIA SOCIALĂ A ÎNREGISTRAT UNELE PROGRESE

ÎN IMPLEMENTAREA MECANISMELOR DE INSPECŢIE

În anul 2013 Curtea de Conturi a realizat prima misiune de audit al performanţei la Inspecţia Socială¹⁵. În urma auditului s-a reţinut faptul că, deşi noul serviciu de inspectare a înregistrat o rată impunătoare de nereguli depistate, constatînd-se achitarea nejustificată a prestaţiilor sociale în perioada 2008-2013 (9 luni) în sumă totală de 10,3 mil.lei, acesta nu avea constituite tehnici de realizare a controalelor, de estimare a profilului de risc, ceea ce a influenţat eficacitatea procesului de inspecţie.

______________________

¹⁵Raportul auditului performanţei “Sînt administrate eficient fondurile Programelor de ajutor social şi direcţionate către păturile defavorizate ale populaţiei?”, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.65 din 17.12.2013.

Actuala misiune de audit a ţinut cont de cele menţionate, precum şi de recomandările înaintate în vederea îmbunătăţirii procesului de inspectare şi a atestat că Inspecţia Socială a întreprins măsuri corective semnificative în acest sens. Astfel, pe parcursul anului 2014 au fost elaborate şi aprobate un şir de acte normative interne pentru eficientizarea procesului de inspectare, şi anume:

• Standardele de inspecţie ce definesc setul de concepţii, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cărora Inspecţia Socială determină ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare pentru atingerea obiectivului fixat;

• Instrucţiunea cu privire la monitorizarea implementării recomandărilor Inspecţiei Sociale, prin care s-au stabilit procedurile de urmărire a realizării recomandărilor Inspecţiei Sociale înaintate potrivit Rapoartelor de inspecţie, precum şi atribuţiile şi obligaţiunile angajaţilor instituţiei în procesul respectiv;

• a fost standardizat modul de raportare a rezultatelor misiunilor de inspecţie. Astfel, a fost îmbunătăţit conţinutul rapoartelor prin structurarea constatărilor după tipul încălcărilor cu impact financiar şi de procedură constatate la stabilirea şi plata ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, fiind stabilite cauzele care au generat fraude sau erori;

• Ghidul privind elaborarea, aprobarea şi urmărirea realizării Planului de activitate al Inspecţiei Sociale, prin care s-a determinat modalitatea şi etapele de elaborare a planului strategic şi a planului anual de activitate ale Inspecţiei Sociale, urmărirea realizărilor, precum şi procedura de modificare, în caz de necesitate.

În acest context se denotă că Inspecţia Socială a asigurat elaborarea planului anual de activitate, iar planul strategic, care constituie documentul principal de dezvoltare a instituţiei pe termen mediu, urmează a fi elaborat în anul 2015.

Reieşind din măsurile prevăzute în Planul de activitate pe anul 2014, auditul a constatat că Inspecţia Socială a realizat doar 2 misiuni de inspecţie¹⁶, din cele 5 planificate, fiind pus accentul pe asigurarea aplicării integrale a actelor interne elaborate.

______________________

¹⁶Misiunile de inspecţie realizate în raioanele Taraclia şi Edineţ.

Printre principalele cauze identificate care au afectat realizarea integrală a activităţilor de inspectare prevăzute în Planul anual se enumeră lipsa accesului Inspecţiei Sociale la SIAAS (verificarea de către inspectori a informaţiei introduse în SIASS s-a efectuat prin intermediul asistenţilor sociali şi a specialistului pentru administrarea ajutorului social din cadrul DASPF), precum şi la alte sisteme informaţionale relevante deţinute de instituţii, precum: Î.S. “CRIS REGISTRU”; CNAS; ANOFM; Poliţia de Frontieră, ARFC şi SFS.

Concomitent, comunicarea cu unele din autorităţile menţionate s-a efectuat pe suport de hîrtie, ceea ce a tergiversat procesul de colectare a probelor de inspecţie, cît şi procesarea ulterioară a datelor furnizate. Au existat şi cazuri de refuz al prezentării informaţiilor solicitate de Inspecţia Socială. Un exemplu elocvent în acest sens este Poliţia de Frontieră care a refuzat de a prezenta datele privind traversarea frontierei de stat de unele persoane fizice care au beneficiat de ajutor social sau de ajutor pentru perioada rece a anului.

Totodată, se scoate în evidenţă că în anul 2014 Inspecţia Socială a efectuat suplimentar 12 misiuni de inspecţie cu caracter inopinat în 71 de localităţi, din care:

√ 6 misiuni – în baza unor petiţii ale cetăţenilor sau a unor solicitări din partea MMPSF;

√ şi alte 6 misiuni – în scopul verificării implementării recomandărilor înaintate anterior de Inspecţia Socială.

În cadrul celor 14 misiuni de inspecţie au fost verificate în total 6,4 mii de cereri, ceea ce reprezintă un eşantion de 5,2% din cele 122,0 mii de cereri acceptate. În acelaşi timp, în vederea verificării autenticităţii informaţiilor incluse în cereri de către beneficiari, inspectorii au efectuat 371 de vizite la domiciliul acestora.

Urmare a aplicării procedurilor şi tehnicilor de inspecţie, au fost constatate iregularităţi în cazul a 0,9 mii cereri, în valoare totală de 347,7 mii lei, rata de depistare a neregulilor constituind 14,1% (fiind realizat indicatorul cu privire la debursări estimat în mărime de 10% care urma de a fi atins în cel de-al 4-lea an de implementare a Proiectului). Aşadar,

♦ în cazul a 0,3 mii cereri s-au constatat iregularităţi cu impact financiar, în rezultat fiind achitate neregulamentar plăţi sociale în volum de 347,7 mii lei, inclusiv:

• 58,5 mii lei, urmare a declarării incorecte a veniturilor obţinute;

• 111,1 mii lei – urmare a necorespunderii statutului ocupaţional;

• 28,0 mii lei – urmare a nedeclarării integrale a bunurilor deţinute;

• 66,0 mii lei – urmare a declarării eronate a componenţei familiei;

• 84,1 mii lei – admise de asistenţii sociali comunitari urmare a introducerii eronate a unor informaţii din cererile acceptate în SIAAS;

♦ în cazul a 0,6 mii cereri s-au constatat încălcări de procedură admise de către responsabilii din cadrul DASPF, privind neexaminarea în termenele stabilite a cererilor solicitanţilor de ajutoare sociale, în consecinţă afectînd dreptul legal al beneficiarilor de a fi susţinuţi în perioade critice din partea statului.

Urmare a situaţiilor constatate, Inspecţia Socială a înaintat celor 14 DASPF inspectate 97 de recomandări, din care: 35 (36,1%) au fost implementate integral, 46 (47,4%) nu sînt implementate, iar 16 (16,5%) au fost implementate parţial. Neimplementarea integrală a recomandărilor înaintate este condiţionată de: nerestituirea de către beneficiari a mijloacelor financiare obţinute neregulamentar; neîntreprinderea măsurilor necesare pentru înlăturarea neregulilor constatate de către unele DASPF. Astfel, pînă la finele anului 2014, din suma de 263,6 mii lei înaintată spre restituire de Inspecţia Socială, beneficiarii au rambursat numai 27,0 mii lei, ceea ce reprezintă 10,2%. Potrivit explicaţiilor factorilor de decizie, nerambursarea sumei integrale este cauzată de faptul că majoritatea beneficiarilor provin din pături social vulnerabile, de aceea persistă riscul ca suma restantă să nu fie restituită integral.

Totodată, pe marginea rezultatelor obţinute la inspectarea a 5 DASPF¹⁷, Inspecţia Socială a remis materialele către Procuratura Generală. Pînă la momentul realizării misiunii de audit s-a constatat că Procuratura raionului Ungheni a clasat dosarul DASPF Ungheni, invocînd nestabilirea unor urme de infracţiune, în timp ce despre celelalte 4 rapoarte remise, Inspecţia Socială nu deţine informaţii.

______________________

¹⁷DASPF Ungheni, Hînceşti, Edineţ, Taraclia şi Ocniţa.

Prin urmare, generalizînd cele elucidate în prezentul capitol, se poate concluziona că implementarea unui cadru metodologic intern, adecvat realizării atribuţiilor în domeniul inspectării prestaţiilor sociale, a contribuit la obţinerea unor rezultate mai bune de către Inspecţia Socială. Cu toate acestea, mai există rezerve în eficientizarea procesului de inspecţie. Astfel, pentru consolidarea capacităţilor instituţionale, precum şi pentru asigurarea că procesul de acordare a prestaţiilor sociale contribuie la realizarea obiectivelor propuse, este în conformitate cu legile şi reglementările aplicabile şi că riscul de nereguli este diminuat, Inspecţia Socială necesită să implementeze în viitorul apropiat un instrument mai eficient de combatere a iregularităţilor, şi anume modulul “Inspecţia socială”, integrat în SIASS.

Recomandări Inspecţiei Sociale:

3. Să dezvolte metodologia de inspecţie în baza profilurilor de risc în procesul de acordare a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, cu stabilirea mărimii eşantionului de beneficiari care vor fi supuşi procedurilor şi tehnicilor de inspecţie.

4. Să elaboreze Planul strategic, care va constitui documentul principal de dezvoltare strategică a instituţiei pe termen mediu.

Obiectivul III: Au dezvoltat DASPF activităţi de control suficiente pentru minimizarea riscurilor în procesul acordării prestaţiilor sociale?

SISTEMUL DE CONTROL INTERN ÎN CADRUL DASPF NECESITĂ A FI FORTIFICAT

Prevederile actelor legislativ-normative în materie de control financiar public intern^18,19,20 stipulează că conducerea entităţii publice este responsabilă de implementarea controlului intern, inclusiv a sistemului de management financiar şi control, precum şi de evaluarea funcţionalităţii acestuia prin prisma aprecierii gradului de conformitate la prevederile cadrului regulator.

______________________

¹⁸Legea nr.229 din 23.09.2010 “Privind controlul financiar public intern” (în continuare – Legea privind controlul financiar public intern).

¹⁹Ordinul ministrului finanţelor nr.49 din 26.04.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare”.

²⁰Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 23.06.2009 “Cu privire la aprobarea Standardelor naţionale de control intern în sectorul public”.

În aceste circumstanţe, controlul intern este definit ca un sistem organizat de managerul entităţii publice şi personalul acesteia în scopul asigurării bunei guvernări, care cuprinde totalitatea politicilor, procedurilor, regulilor interne, proceselor şi activităţilor realizate în cadrul entităţii publice pentru a gestiona riscurile şi a oferi o asigurare rezonabilă privind atingerea obiectivelor şi rezultatelor planificate.

Urmare a evaluării sistemului de control intern în cadrul celor 6 DASPF, auditul a constatat că sistemul de control, în general, a fost instituit, însă nu la parametrii proiectaţi, întrucît în cea mai mare parte procesul de acordare a prestaţiilor sociale nu dispune de controale interne adecvate, capabile să prevină erorile şi abaterile în procesul vizat.

Ţinîndu-se cont că DASPF se subordonează metodologic MMPSF, acesta urmează să se implice mai activ în acordarea suportului instructiv-metodologic structurilor teritoriale în domeniul dezvoltării componentelor controlului intern. Acest fapt ar eficientiza monitorizarea, evaluarea şi activităţile de control la îndeplinirea responsabilităţilor ce revin managementului şi personalului DASPF în procesul de acordare a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, pentru a se asigura că obiectivele propuse se realizează în conformitate cu reglementările aplicabile domeniului. Mecanismul existent de stabilire şi plată a ajutoarelor sociale este prezentat schematic în Anexa nr.6 la prezentul Raport.

În continuare se descriu principalele probleme şi deficienţe constatate în cadrul evaluării sistemului de control la nivelul celor 6 DASPF, precum şi unele măsuri identificate prin care MMPSF poate aduce îmbunătăţiri acestuia.

Pentru eficientizarea sistemului de prestare a asistenţei sociale este necesară consolidarea instituţională a DASPF.

Conform exigenţelor legale²¹, atît managerul entităţii publice, cît şi managerii operaţionali sînt obligaţi să stabilească obiective şi indicatori de performanţă pentru activitatea entităţii publice, fiind responsabili şi de realizarea acestora. În acest sens şi prevederile art.13 alin.(2) lit.a) din Legea asistenţei sociale obligă AAPL de nivelul II, prin intermediul DASPF, să identifice problemele sociale în raza administrativ-teritorială şi să elaboreze strategii de dezvoltare şi prestare a asistenţei sociale, în conformitate cu politica socială la nivel naţional.

______________________

²¹Legea privind controlul financiar public intern.

Auditul a relevat că, potrivit cerinţelor legale, nici o DASPF nu dispune de o strategie de dezvoltare şi prestare a asistenţei sociale. Totodată, în acest context se menţionează că:

- 2 AAPL de nivelul II²² au elaborat şi aprobat planuri strategice de dezvoltare a raionului, care includ compartimente referitoare la dezvoltarea asistenţei sociale, dar axate în exclusivitate pe dezvoltarea serviciilor sociale;

______________________

²²DASPF Basarabeasca şi Cimişlia.

- în cadrul raionului Ialoveni, s-a constatat că, deşi se dispune de o strategie complexă la nivel de raion pe perioada 2014-2020, care include compartimentul privind dezvoltarea protecţiei sociale, aceasta necesită a fi revizuită şi îmbunătăţită prin introducerea indicatorilor de rezultat şi de estimare a costurilor necesare de realizare a obiectivelor prestabilite;

- la DASPF Criuleni auditul a constatat elaborarea unui plan strategic de dezvoltare pentru perioada 2012-2015, însă acesta nu reflectă situaţia existentă în domeniu, precum şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse pentru atingerea obiectivelor trasate.

Din cauza nedefinirii în Regulamentele de activitate ale DASPF a unor atribuţii de organizare a asistenţei sociale, precum: (i) elaborarea strategiilor de dezvoltare şi prestare a asistenţei sociale; (ii) analiza eficienţei informaţiei privind asistenţa socială acordată; (iii) susţinerea AAPL de nivelul I în activitatea de elaborare şi implementare a programelor locale de dezvoltare a asistenţei sociale, nu a fost posibilă identificarea şi eliminarea problemelor persistente în sistem, precum şi corectarea acestora printr-un set de obiective specifice şi măsuri prevăzute de documentele strategice.

În fişele postului nu sînt definite toate responsabilităţile personalului implicat în procesul de acordare a ajutorului social.

Odată cu implementarea noului SIAAS, în atribuţiile şi responsabilităţile personalului din cadrul DASPF implicat în procesul de acordare a ajutorului social şi ajutorului social pentru perioada rece au survenit unele modificări. În pofida acestui fapt, factorii de decizie din cadrul unor DASPF nu au ajustat fişele postului personalului responsabil reieşind din noile funcţii şi atribuţii delegate conform cadrului regulator²³. La rîndul său, nici MMPSF nu a actualizat cadrul normativ aferent modului de acordare a ajutorului social conform noii metodologii utilizate, urmare a punerii în aplicare a SIAAS, limitîndu-se la emiterea unui ordin intern de punere în aplicare a noului mecanism.

______________________

²³Anexa nr.1 la Ordinul ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei nr.144/a din 28.08.2013.

Astfel, la 5 DASPF²⁴ în fişele postului asistentului social comunitar este omisă obligativitatea realizării unor atribuţii şi responsabilităţi aferente acordării ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, precum: 1) informarea populaţiei despre modul de stabilire şi plată a ajutoarelor; 2) verificarea şi introducerea informaţiilor din cererile acceptate în SIAAS; 3) verificarea informaţiilor declarate de către solicitant în cerere cu ieşirea în teritoriu, prin anexarea actelor şi introducerea informaţiei în SIAAS; 4) monitorizarea dosarelor; 5) informarea beneficiarilor privind modificările ulterioare cererii procesate în SIAAS.

______________________

²⁴DASPF Ialoveni, Cimişlia, Drochia, Criuleni şi Basarabeasca.

Corespunzător, la 5 DASPF²⁵ în fişele postului specialiştilor responsabili de administrarea ajutorului social din cadrul direcţiilor nu sînt indicate responsabilităţile referitoare la: 1) recepţionarea şi verificarea cererilor în corespundere cu Registrul de evidenţă a acestora, prezentat de asistentul social comunitar; 2) obligativitatea transmiterii solicitanţilor, în termen, a deciziilor privind acordarea/neacordarea ajutorului social; 3) verificarea datelor incluse în cereri cu datele procesate în SIAAS; 4) obligativitatea efectuării vizitelor selective la domiciliul beneficiarilor pentru verificarea corectitudinii informaţiilor incluse în cereri; 5) aprobarea şi validarea cererilor; 6) recepţionarea cererilor de la asistenţii sociali comunitari şi verificarea Registrului de evidenţă a cererilor.

______________________

²⁵DASPF Basarabeasca, Bălţi, Criuleni, Ialoveni şi Cimişlia.

Ca rezultat, nedelimitarea obligaţiilor şi responsabilităţilor unor angajaţi în procesul de acordare a ajutorului social are impact asupra exercitării corespunzătoare a atribuţiilor delegate, care, în fond, afectează legalitatea acordării ajutoarelor sociale şi utilizarea eficientă a mijloacelor publice alocate în acest scop.

Este necesară adoptarea unei politici de recrutare a asistenţilor sociali comunitari.

Cadrul normativ ce reglementează procesul de acordare a ajutorului social îi conferă asistentului social comunitar un rol crucial în susţinerea păturilor social vulnerabile în situaţii de criză, stabilind pentru acesta cerinţe privind studiile în domeniul de specialitate şi experienţă în domeniu.

Evaluarea studiilor deţinute de către cei 160 de asistenţii sociali comunitari din cadrul celor 6 DASPF auditate a relevat că doar 60,6% din aceştia deţin studii superioare (la DASPF Bălţi au studii superioare toţi asistenţii sociali comunitari), 29% deţin studii medii speciale şi 11% – studii gimnaziale.

De asemenea, s-a atestat că pe parcursul anului 2014 fluctuaţia personalului, în general, a variat între 8% şi 35%, cea mai semnificativă fiind înregistrată la 2 DASPF Bălţi şi Cimişlia, constituind 35% şi, respectiv, 28%.

Totodată, analiza efectuată a evidenţiat şi faptul că 17%, sau 27 de asistenţii sociali comunitari au o experienţă de muncă mai mică de un an, iar 18 asistenţi sociali comunitari nu au beneficiat de nici o instruire în domeniu.

Prin urmare, reieşind din situaţia constatată, MMPSF, în comun cu DASPF, urmează să întreprindă măsuri în vederea elaborării şi adoptării unei politici de recrutare, evaluare şi formare profesională continuă a asistenţilor sociali comunitari, care să corespundă complexităţii cerinţelor noului sistem integrat de asistenţă socială, ceea ce va contribui la dezvoltarea şi consolidarea competenţelor profesionale ale angajaţilor.

Unităţile de personal aprobate ale asistenţilor sociali comunitari nu corespund cadrului legal

Deşi cadrul normativ²⁶ reglementează expres normele privind unitatea de asistent social comunitar raportată la numărul de populaţie, revenind cîte o unitate de asistent social la 5,0 mii locuitori – în localităţile urbane, şi la 3,0 mii locuitori – în localităţile rurale, dar nu mai puţin de o unitate în fiecare primărie, auditul a constatat că nu toate AAPL de nivelul II s-au conformat cerinţelor menţionate.

______________________

²⁶Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”.

Aşadar, la aprobarea statelor de personal ale asistenţilor sociali comunitari, 4 Consilii raionale²⁷ nu au respectat norma de personal prevăzută, fiind diminuat numărul de asistenţi sociali comunitari în 31 de localităţi, din care 22 de localităţi²⁸ dispun mai puţin de o unitate, iar în 9 localităţi²⁹ nu s-a respectat proporţia numărului de asistenţi sociali la numărul populaţiei.

______________________

²⁷Raioanele Ialoveni, Criuleni, Drochia şi Basarabeasca.

²⁸În 22 de primării asistenţii sociali activează pe 0,25-0,75 unităţi de personal: Basarabeasca – 2 primării; Criuleni – o primărie; Ialoveni – 5 primării; Drochia – 14 primării.

²⁹Criuleni: Măgdăceşti – 5,3 mii locuitori; Ialoveni: Horeşti – 3,8 mii locuitori; Rezeni – 7,8 mii locuitori; Ţîpala – 4,4 mii locuitori; Văsieni – 4,2 mii locuitori; Bardar – 5,0 mii locuitori; Mileştii Mici – 4,8 mii locuitori; Drochia: Chetrosu – 5,8 mii locuitori, Sofia – 4,8 mii locuitori.

Rezultatul testării de audit a elucidat că numărul unităţilor de personal a fost micşorat cu 10,5 unităţi şi necesită a fi adus în concordanţă cu normele specificate.

Totodată, auditul a constatat că 4 asistenţi sociali comunitari din cadrul DASPF Bălţi sînt antrenaţi în desfăşurarea activităţilor la ghişeul unic, iar un asistent social exercită atribuţii de secretar al direcţiei, care nu sînt nespecifice funcţiei deţinute.

Nesuplinirea integrală a unităţilor de personal afectează calitatea exercitării atribuţiilor de bază ale asistenţilor sociali comunitari prin: limitarea capacităţilor de identificare a potenţialelor persoane care se află în situaţie de risc; reducerea timpului efectiv necesar pentru acordarea şi susţinerea persoanelor social vulnerabile etc.

În unele cazuri deciziile cu privire la ajutorul social au fost adoptate cu depăşirea termenului legal, ceea ce are ca efect achitarea cu întîrziere a plăţilor sociale

Deşi, potrivit pct.14 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, şeful DASPF urmează să adopte decizia de acordare/neacordare a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului în termen de 15 zile lucrătoare din data depunerii cererii de către solicitant, auditul a constatat că acest termen nu a fost respectat în toate cazurile. Astfel,

- în cadrul DASPF Criuleni, urmare a examinării de către audit a unui eşantion în mărime de 300 de cereri, în cazul a 63 de cereri (21%) decizia a fost adoptată cu o depăşire a termenului legal de pînă la 9 luni;

- în cadrul DASPF Cimişlia, din eşantionul de 171 de cereri, pentru 68 (40%) decizia a fost adoptată cu o reţinere de pînă la 6 luni.

Ca rezultat al neadoptării în termen a deciziilor cu privire la stabilirea dreptului solicitantului la ajutorul social, este afectat şi procesul de achitare a acestuia.

În acest context exemplificăm următoarele situaţii constatate în cadrul celor 6 DASPF urmare a examinării integrale a listelor de plată pentru anul 2014 privind ajutorul social şi ajutorul pentru perioada rece anului:

- pentru 1617 beneficiari plata ajutorului social în sumă totală de 892,9 mii lei a fost achitată cu întîrziere de la 2 luni pînă la 9 luni;

- pentru 1749 de beneficiari plata ajutorului pentru perioada rece a anului în valoare totală de 827,8 mii lei, corespunzător, a fost achitată cu o întîrziere de la 2 luni pînă la 9 luni.

În consecinţă, beneficiarii nu sînt incluşi în sistemul prestaţiilor sociale la momentul apariţiei riscului social, precum şi sînt lipsiţi neîntemeiat de susţinerea statului în perioada aflării în dificultate.

Situaţiile constatate au fost generate de mai mulţi factori, precum: procesarea şi transmiterea cu întîrziere către DASPF a cererilor de către asistenţii sociali comunitari; tergiversarea procesului de validare a cererilor de către specialistul din cadrul DASPF; admiterea erorilor la transferul datelor din sistemul informaţional vechi în SIAAS, precum şi erorile sistemului SIASS generate la întocmirea listelor lunare de plată.

Exercitarea neadecvată a responsabilităţilor de control asupra efectuării plăţilor de ajutor social conduce la utilizarea ineficientă a mijloacelor publice.

DASPF sînt obligate să întocmească lunar listele de plată ale tuturor beneficiarilor de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului, fiind confirmate prin semnătura şi ştampila şefului direcţiei, şi poartă responsabilitatea de corespundere a datelor din listele pe suport de hîrtie cu cele în format electronic generate de SIAAS.

Reieşind din atribuţiile delegate, în vederea implementării unui control intern eficient, responsabilităţile privind verificarea şi controlul listelor lunare de plată pe suport de hîrtie cu cele în format electronic urmează a fi realizate la 2 niveluri operaţionale, şi anume: (i) la întocmire, de către specialistul principal pentru administrarea ajutorului social; (ii) la confirmare, de către şeful DASPF.

Nestabilirea unor instrumente fiabile de control la nivelul fiecărui responsabil, precum şi generarea unor erori în SIAAS au determinat includerea dublă în listele de plată lunare a 37 de beneficiari, în cadrul a 4 DASPF³⁰, fiind achitate nejustificat plăţi sociale în mărime de 46,9 mii lei.

______________________

³⁰DASPF: Criuleni – 2 cazuri: 1,9 mii lei; Bălţi – 18 cazuri: 12,1 mii lei; Basarabeasca – 10 cazuri: 12,9 mii lei; Cimişlia – 7 cazuri: 20,0 mii lei.

În contextul erorilor admise de SIAAS, se evidenţiază următoarele deficienţe:

- La DASPF Cimişlia nu au fost incluşi în ordinul generat automat de sistem 73 de solicitanţi prin care li se confirmă dreptul de acordare sau neacordare a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, dintre care:

• 70 de beneficiari au primit decizii de achitare a ajutorului social în mărime de 19,6 mii lei/lunar;

• 3 beneficiari au primit decizii de refuz urmare a neîntrunirii criteriilor de eligibilitate;

- La DASPF Basarabeasca, deşi sistemul a generat decizii negative privind acordarea ajutorului social, totuşi 3 beneficiari au fost incluşi automat în listele de plată, beneficiind de ajutor social neîntemeiat în mărime de 7,2 mii lei.

În cazul acordării, neacordării sau modificării cuantumului ajutorului social, lipsesc proceduri clare de înştiinţare a solicitanţilor.

Conform pct.15 şi pct.47 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, DASPF sînt obligate, în termen de 5 zile lucrătoare, să înştiinţeze solicitantul în scris despre acordarea sau neacordarea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, precum şi despre modificarea cuantumului sau, după caz, despre încetarea plăţilor.

Verificările efectuate în cele 6 DASPF denotă că nu există o procedură fiabilă scrisă care ar demonstra expedierea în termen a înştiinţării către solicitant.

Totodată, auditul a constatat că toate DASPF transmit solicitantului deciziile respective prin intermediul asistentului social comunitar, nefiind implementat un mecanism de confirmare şi de evidenţă adecvat referitor la transmiterea şi/sau recepţionarea acestora.

Drept rezultat, este afectat dreptul persoanei la informare şi este diminuată transparenţa procesului de acordare a ajutorului social.

Unele DASPF nu au creat comisii speciale pentru efectuarea vizitelor la domiciliul beneficiarilor

Efectuarea vizitei la domiciliul beneficiarului reprezintă o procedură de control-cheie de verificare a corectitudinii informaţiei prezentate în cererea acestuia.

Conform pct.61 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, DASPF urmează să organizeze, în comun cu reprezentanţii AAPL şi ai societăţii civile, verificarea selectivă la reşedinţa solicitantului a autenticităţii informaţiei prezentate în cerere.

Evaluările efectuate la cele 6 DASPF auditate au identificat că DASPF Criuleni şi DASPF Drochia au instituit comisii speciale pentru efectuarea vizitelor la domiciliul beneficiarilor, cu înregistrarea acestora într-un registru special. Astfel,

♦ DASPF Criuleni a efectuat 32 de vizite, urmare a cărora nu au fost stabilite neconcordanţe între datele deţinute şi cele declarate de beneficiari;

♦ DASPF Drochia a realizat 28 de vizite în cadrul cărora au fost constatate divergenţe în cazul a 16 beneficiari (57,1%), ca rezultat fiindu-le stopate plăţile de ajutor social.

În cadrul celorlalte 4 DASPF³¹, deşi nu sînt formate comisii speciale, auditul a constatat că verificările la domiciliul beneficiarilor se efectuează doar de către asistenţii sociali comunitari, iar în unele cazuri sînt efectuate în comun cu lucrătorii sociali sau cu alţi reprezentanţi ai AAPL de nivelul I.

______________________

³¹DASPF Ialoveni, Bălţi, Cimişlia şi Basarabeasca.

Totodată, în r-nul Cimişlia auditul a atestat că asistenţii sociali din cadrul a 4 primării³² nu au efectuat nici o verificare la domiciliul beneficiarilor de prestaţii sociale.

______________________

³²Primăriile: Ciucur-Mingir; Sagaidac; Codreni şi Gura Galbenei.

Ca urmare a faptelor elucidate, controlul-cheie este aplicat într-un mod aleatoriu şi limitat, prin ce nu se asigură autenticitatea datelor declarate în cerere de către beneficiari, precum şi corectitudinea acordării ajutorului social.

În cadrul discuţiilor purtate cu persoanele responsabile din cadrul DASPF, auditul a constatat şi unele probleme la acest capitol, care creează situaţii de conflict între asistenţii sociali comunitari şi beneficiari la completarea anchetei sociale, în cadrul efectuării vizitelor la domiciliu. În special, acestea se referă la lipsa unei metodologii, instrucţiuni, care ar menţiona explicit modul de întocmire a anchetei sociale, fapt ce determină tratarea diferită a criteriului de stabilire a nivelului de sărăcie (sărac, foarte sărac, nu este sărac);

Prin modificările aprobate în Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social³³ au fost excluse unele bunuri (frigiderul/congelatorul, televizorul, bicicleta, telefonul mobil şi maşina de spălat manuală sau semiautomată) din lista criteriilor pentru evaluarea bunăstării familiei, în timp ce în ancheta socială aceste caracteristici au rămas neschimbate.

______________________

³³Hotărîrea Guvernului nr.821 din 07.10.2014 “Pentru modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social”.

Prin urmare, MMPSF urmează să întreprindă măsuri în vederea revizuirii şi ajustării formularului anchetei sociale în concordanţă cu modificările din cadrul regulator.

Lipsesc controalele adecvate la nivelul DASPF privind corectitudinea întocmirii listelor de plată.

Misiunea de audit a verificat 72 din 108 primării din cadrul a 5 DASPF pentru atestarea situaţiei privind respectarea cadrului normativ la încetarea plăţii ajutorului social din luna următoare celei în care a fost constatat decesul beneficiarului.

Rezultatele auditului au relevat că în 13 cazuri³⁴ această cerinţă nu a fost respectată în termen, fiind calculate plăţi sociale în sumă de 9,1 mii lei. În urma recepţionării informaţiilor solicitate de la CTAS, auditul a constatat că plăţile nu au fost efectuate pe numele persoanelor decedate.

______________________

³⁴DASPF: Cimişlia – 2 cazuri; Criuleni – 4 cazuri (o persoană a fost inclusă în listele de plată timp de 5 luni după deces); Ialoveni – 2 cazuri (o persoană a fost inclusă în listele de plată timp de 4 luni după deces); Basarabeasca – 5 cazuri.

Neimplementarea tuturor procedurilor operaţionale şi de control la nivelul DASPF contribuie la formarea soldurilor băneşti nejustificate în conturile instituţiei financiare.

În unele cazuri, ajutorul social a fost achitat unor terţe persoane, în lipsa actelor necesare.

Potrivit pct.39 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, în cazul decesului titularului, sumele neachitate urmează a fi plătite integral, inclusiv pentru luna decesului, în baza permisiunii eliberate de DASPF, unui membru adult al familiei sau, în cazul lipsei acestuia, unei persoane care va depune dovezi că a suportat cheltuieli de deces.

În 3 DASPF auditate s-a constatat că în 26 de cazuri achitarea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, în mărime de 15,5 mii lei, a fost efectuată cu nerespectarea modului stabilit, din care:

♦ în 9 cazuri, cu permisiunea DASPF Bălţi, dar în lipsa unor documente justificative necesare, a fost achitată suma de 5,6 mii lei;

♦ în 17 cazuri, fără permisiunea DASPF³⁵, instituţia financiară a achitat prestaţii sociale în mărime de 9,9 mii lei.

______________________

³⁵DASPF: Cimişlia – 10 cazuri: 6,2 mii lei; Basarabeasca – 7 cazuri: 3,7 mii lei.

Prin urmare, lipsa controalelor interne adecvate au cauzat eliberarea unor permisiuni nejustificate unor terţi solicitanţi, cît şi achitarea unor plăţi în lipsa confirmării dreptului de a beneficia.

Lipsesc controalele adecvate de verificare a statutului de şomer al beneficiarului.

Deşi noul sistem informaţional automatizat SIAAS permite efectuarea procedurii de preluare şi prelucrare a bazei de date necesare verificării încrucişate a informaţiilor deţinute de către ANOFM, auditul a constatat că acesta, în 18 cazuri³⁶, nu a stopat automat plata ajutoarelor sociale în luna în care beneficiarul a fost radiat din lista şomerilor.

______________________

³⁶DASPF: Basarabeasca – 4 cazuri: 15,3 mii lei; Criuleni – 4 cazuri: 11,3 mii lei; Ialoveni – 2 cazuri: 6,9 mii lei; Bălţi – 3 cazuri: 16,3 mii lei; Cimişlia – 5 cazuri: 4,4 mii lei.

În urma verificării superficiale a informaţiilor cu privire la persoanele înregistrate cu statut de şomer, 5 DASPF au achitat neregulamentar ajutoare sociale în mărime de 54,2 mii lei, în condiţiile în care cadrul regulator prevede dreptul DASPF de a solicita lunar de la ANOFM lista actualizată a şomerilor.

Rezumînd cele expuse la obiectivul dat, se concluzionează că, urmare a unui sistem de control intern insuficient dezvoltat, activităţile de control implementate în cadrul procesului de acordare a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului nu asigură într-un mod fiabil integritatea, veridicitatea şi autenticitatea datelor şi informaţiilor care fundamentează aspectele decizionale la stabilirea şi acordarea ajutorului social. În acest context, auditul remarcă necesitatea consolidării managementului financiar, precum şi intensificării dezvoltării sistemului de control intern la nivelul DASPF, în vederea asigurării bunei guvernări în cadrul procesului de prestare a asistenţei sociale, cît şi în administrarea eficientă a fondurilor publice.

Recomandări conducerii MMPSF:

5. Să revizuiască formularul anchetei sociale, în scopul ajustării acestuia la cerinţele cadrului normativ actual.

6. Să analizeze erorile generate de Sistemul Informaţional Automatizat “Ajutor social”, în vederea determinării cauzelor şi neadmiterii apariţiei acestora pe viitor.

Recomandări conducerii MMPSF şi DASPF:

7. Să revizuiască şi să ajusteze Regulamentul de organizare şi funcţionare a DASPF, prin includerea tuturor responsabilităţilor delegate în conformitate cu prescripţiile cadrului normativ, pentru asigurarea îndeplinirii eficiente a acestora.

8. Să revizuiască fişele de post ale asistenţilor sociali comunitari, cu specificarea responsabilităţilor şi obligaţiilor în conformitate cu cerinţele cadrului regulator şi ale atribuţiilor ce le revin în operarea SIAAS, pentru exercitarea corespunzătoare a acestora.

9. Să definească o politică de recrutare şi formare continuă a asistenţilor sociali comunitari, în scopul dezvoltării competenţelor şi sporirii eficienţei acestora.

10. Să elaboreze proceduri interne scrise aferente procesului de acordare a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, în scopul implementării unui sistem de control intern eficient.

Recomandări conducerii DASPF:

11. Să revizuiască fişa de post a specialistului în administrarea ajutorului social, cu definirea tuturor responsabilităţilor în domeniul prestaţiilor sociale, potrivit cadrului normativ şi atribuţiilor ce le revin în utilizarea SIAAS.

12. Să creeze comisii speciale pentru verificarea la domiciliu a autenticităţii datelor prezentate de către beneficiarii de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului, în vederea asigurării unei monitorizări mai eficiente.

CONCLUZIE GENERALĂ

Deşi au fost întreprinse unele măsuri şi instituite mecanisme de evaluare şi monitorizare a Programelor de ajutor social, prin implementarea noului SIAAS, aprobarea standardelor de inspecţie, ghidului de comunicare a asistentului social comunitar, totuşi unele obiective preconizate de a fi atinse în cadrul Proiectului nu s-au realizat. Astfel, nu au fost realizaţi 5 indicatori cu privire la debursări, fapt ce nu a permis obţinerea finanţării creditare în mărime de 7,0 mil. dolari SUA, sau circa 30 la sută din resursele preconizate pentru primii 4 ani de implementare a Proiectului. Sistemul de control intern implementat în cadrul DASPF auditate nu asigură în toate cazurile prevenirea, identificarea şi corectarea în timp util a erorilor şi abaterilor ce se produc în procesul acordării prestaţiilor sociale. Totodată, SIAAS conţine unele disfuncţionalităţi care afectează atît procesul decizional, cît şi furnizarea unor informaţii eronate.

Astfel, pentru ameliorarea situaţiei şi obţinerea unor rezultate plauzibile în domeniul asistenţei sociale este nevoie de consolidarea sistemului de monitorizare, evaluare şi control din partea MMPSF, aplicarea unui instrument mai eficient de combatere a iregularităţilor, prin implementarea modulului “Inspecţia socială”, integrat în cadrul SIASS, fortificarea sistemului de control intern în cadrul DASPF, implementarea unui management administrativ mai eficient la nivelul tuturor actorilor-cheie, care, în ansamblu, vor contribui la utilizarea mai eficientă a resurselor destinate susţinerii păturilor social vulnerabile.

Numai o examinare minuţioasă a problemelor evidenţiate de către Guvern, MMPSF, Inspecţia Socială, CR, DASPF va permite cu certitudine găsirea unor soluţii optime de îmbinare a principiilor transparenţei, economicităţii şi eficacităţii în realizarea priorităţilor şi obiectivelor de dezvoltare şi consolidare a domeniului asistenţă socială prin activităţile propuse la nivel de Proiect şi în obţinerea rezultatelor ce vor satisface aşteptările tuturor.

NIVELUL DE IMPLEMENTARE A RECOMANDĂRILOR ÎNAINTATE DE CURTEA

DE CONTURI ÎN CADRUL AUDITULUI PERFORMANŢEI REALIZAT ANTERIOR

Prin activităţile de monitorizare a executării cerinţelor şi implementării recomandărilor de audit, Curtea de Conturi verifică şi apreciază acţiunile întreprinse de către entităţile responsabile în vederea remedierii deficienţilor şi abaterilor constatate de audit.

Astfel, s-a constatat că, din numărul total de cerinţe şi recomandări formulate, al căror termen de executare prevăzut a expirat, entităţile responsabile au asigurat un nivel redus de realizare, şi anume:

• executate integral – 18 cerinţe şi recomandări, sau 28,6%;

• executate parţial – 18 cerinţe şi recomandări, sau 28,6%;

• neexecutate – 27 de cerinţe şi recomandări, sau 42,8%.

În aspectul cerinţelor şi recomandărilor formulate, cel mai înalt grad de implementare a fost asigurat de Inspecţia Socială, nivelul de realizare fiind de 100%.

Neexecutarea integrală a cerinţelor şi recomandărilor înaintate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.65 din 17.12.2013 este generată, în linii mari, de lipsa unor decizii ferme din partea persoanelor cu funcţii de răspundere în vederea implementării bunelor practici în gestionarea Programelor de ajutor social, de neidentificarea tuturor posibilităţilor de realizare a unor acţiuni eficiente şi corelate cu cerinţele şi recomandările Curţii de Conturi, destinate să remedieze deficienţele constatate.

Anexa nr.1

Participanţii-cheie ai procesului de acordare a ajutorului social

Anexa nr.2

Matricea indicatorilor de monitorizare a rezultatelor şi impactului aferenţi

celor 3 domenii de implementare a Proiectului

Anexa nr.3

Anexa nr.4

Planificarea şi realizarea debursărilor în cadrul

celor 3 domenii de implementare a Proiectului

Anexa nr.5

Analiza Rapoartelor de inspecţie în urma controalelor efectuate de

 Inspecţia Socială privind acordarea ajutorului social şi ajutorului

pentru perioada rece a anului pe parcursul anului 2014

Anexa nr.6

Mecanismul de stabilire şi acordare

a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului

Anexa nr.7

Analiza informaţiei

cu privire la nivelul de implementare a recomandărilor şi cerinţelor înaintate

conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.65 din 17.12.2013