Hotărîre nr.65 din 17.12.2013 privind Raportul auditului performanţei "Sînt administrate eficient fondurile Programelor de ajutor social şi direcţionate către păturile defavorizate ale populaţiei?"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului performanţei “Sînt administrate eficient

fondurile Programelor de ajutor social şi direcţionate

către păturile defavorizate ale populaţiei?”

nr. 65  din  17.12.2013

 (în vigoare 07.02.2014) 

Monitorul Oficial nr.27-34 art.5 din 07.02.2014

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului şi viceministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei dnele V.Buliga şi R.Glavan, şefului Inspecţiei Sociale din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei dl M.Grigoriev, directorului Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă dl I.Holban, preşedintelui raionului Nisporeni dl V.Bîtca şi preşedintelui raionului Cantemir dl A.Malaşevschi, vicepreşedinţilor raioanelor: Cahul, Floreşti, Sîngerei şi Anenii Noi, respectiv, dna E.Bacalu, dl A.Postolache, dl A.Tabarcea şi dl A.Barbăroşie, şefilor Direcţiilor raionale asistenţă socială şi protecţia familiei Floreşti, Anenii Noi, Cantemir şi Nisporeni, respectiv, dl P.Rusu, dl M.Ganea, dl S.Butuc şi dna X.Axente, şefului adjunct al Direcţiei raionale asistenţă socială şi protecţia familiei Sîngerei dl M.Huzun, precum şi a altor persoane responsabile din cadrul autorităţilor vizate, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Sînt administrate eficient fondurile Programelor de ajutor social şi direcţionate către păturile defavorizate ale populaţiei?”.

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a realizat în conformitate cu prevederile art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013², avînd drept scop evaluarea eficacităţii mecanismului actual de gestionare raţională şi eficientă a fondurilor alocate, precum şi a progresului înregistrat la implementarea Programelor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului. Astfel, s-a urmărit obţinerea unei asigurări rezonabile cu privire la: funcţionarea efectivă a mecanismului de asigurare a autenticităţii, integrităţii şi veridicităţii datelor şi informaţiilor care fundamentează aspectele decizionale la acordarea prestaţiilor sociale şi a procedurilor instituite în realizarea scopurilor şi obiectivelor organizaţionale, corectitudinea aplicării criteriilor de eligibilitate, direcţionarea conformă a prestaţiilor sociale către familiile defavorizate, precum şi compatibilitatea politicilor promovate cu obiectivele proiectului în vederea eficientizării reţelei de asistenţă socială şi gestionării raţionale a fondurilor alocate.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013” (cu modificările ulterioare).

Auditul a fost planificat şi s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, Manualul de audit al performanţei şi Manualul de audit al tehnologiilor informaţionale, elaborate de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit s-au obţinut prin desfăşurarea procedurilor specifice auditului. În funcţie de contextul în care au fost aplicate, procedurile au inclus examinări, intervievări, testări, verificări şi analize etc.

Curtea de Conturi, ţinînd cont de termenii de referinţă propuşi de Banca Mondială, şi-a stabilit următorul obiectiv:

“Procesele şi procedurile stabilite pentru acordarea prestaţiilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului sînt eficiente şi compatibile cu obiectivele Proiectului şi acestea asigură o gestionare eficace a fondurilor alocate?”

Auditul a fost efectuat la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Inspecţia Socială, fiind supuse auditului, în comun cu angajaţii Inspecţiei Sociale, şi activităţile specifice desfăşurate de 6 structuri teritoriale de asistenţă socială din cadrul Consiliilor raionale³, selectate în cadrul studiului preliminar.

____________________

³ Direcţiile asistenţă socială şi protecţia familiei: Cantemir, Cahul, Sîngerei, Floreşti, Nisporeni şi Anenii Noi.

Pentru a realiza obiectivele definite şi a susţine concluziile de audit, în procesul de verificare au fost solicitate, verificate şi analizate unele informaţii aferente: plăţii prestaţiilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului de la Casa Naţională de Asigurări Sociale; numărului şomerilor înregistraţi la 6 Agenţii teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în perioada de referinţă; datelor privind terenurile agricole deţinute de către beneficiari, inclusiv date/luate în arendă de la 32 de unităţi administrativ-teritoriale, şi comparate cu cele introduse în sistemul informaţional de ajutor social.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

În anul 2008, Guvernul a demarat reforma sistemului de prestaţii sociale, în vederea redefinirii principiilor fundamentale ce guvernează acest domeniu şi eficientizării practicilor de acordare a prestaţiilor sociale, cu direcţionarea resurselor către segmentele vulnerabile ale populaţiei.

Reforma implementată, în contextul realizării angajamentelor asumate faţă de partenerii de dezvoltare, a propus utilizarea sistemului mixt de evaluare la acordarea prestaţiilor sociale, bazat pe stabilirea venitului mediu global al familiei şi pe bunăstarea acesteia, şi s-a axat pe reducerea inegalităţilor şi a sărăciei familiilor, inclusiv a celor aflate în risc de excluziune socială.

În scopul realizării reformelor demarate, a fost instituită şi autoritatea cu atribuţii de inspectare a modului de aplicare corectă şi unitară a legilor şi a altor acte normative care reglementează acordarea ajutorului social, ajutorului pentru perioada rece a anului şi a serviciilor sociale.

Susţinerea creşterii eficienţei şi echităţii sistemului de protecţie socială în cadrul Programului de ajutor social s-a realizat în baza sprijinului financiar în valoare de 37,0 mil.dolari SUA, acordat Guvernului Republicii Moldova, prin intermediul unui credit finanţat în cadrul Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”, ce urmează a fi implementat în perioada 2011-2016.

Auditul a constatat că au fost înregistrate progrese în implementarea noului mecanism de direcţionare a prestaţiilor sociale, principalele reuşite fiind: reorganizarea şi ajustarea structurii ministerului de resort; instituirea Inspecţiei Sociale, întru inspectarea modului de aplicare a legilor şi a altor acte normative în domeniul prestaţiilor sociale; anularea Programului de compensaţii nominative şi substituirea acestuia cu Programele de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului; revizuirea parametrilor criteriilor de eligibilitate a Programelor, ceea ce a permis acordarea sprijinului financiar unui număr esenţial de familii defavorizate.

Totodată, potrivit constatărilor expuse în Raportul de audit, s-a relevat existenţa unor probleme, deficienţe şi nereguli în organizarea şi realizarea procesului de acordare a prestaţiilor sociale, care subminează efectul pozitiv al reformelor desfăşurate în vederea eficientizării reţelei de prestaţii sociale şi atingerii obiectivelor stabilite. Neregulile identificate relevă necesitatea soluţionării unui şir de probleme de ordin organizaţional şi funcţional, precum şi operării unor modificări în cadrul legal. Printre factorii determinanţi care au influenţat direct procesele de consolidare a eficacităţii reţelei de asistenţă socială şi au afectat eficienţa activităţilor ce vizează acordarea prestaţiilor sociale, se menţionează:

♦ Neasigurarea oportunităţii măsurilor întreprinse în domeniul prestaţiilor sociale în vederea extinderii pronunţate a ariei beneficiarilor potenţiali de susţinere financiară la acordarea prestaţiilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului;

♦ Carenţe şi rezerve ale cadrului regulator ce vizează evaluarea obiectivă a venitului global mediu al familiei şi stabilirea corectă şi echitabilă a cuantumului prestaţiilor sociale;

♦ Neclarităţi ale cadrului legislativ la determinarea eligibilităţii solicitantului, care condiţionează interpretarea diferită şi tratarea neuniformă a prevederilor legale;

♦ Interpretarea incorectă, neuniformă şi echivocă a unor noţiuni juridice determinante la încadrarea solicitantului în statutul eligibil şi cu impact asupra cuantumului prestaţiei sociale;

♦ Lipsa unor practici coerente şi concludente de asigurare a suportului metodologic Direcţiilor asistenţă socială şi protecţia familiei de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în vederea aplicării mecanismelor bazate pe elementele managementului de performanţă;

♦ Neelaborarea de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a instrucţiunilor detaliate privind implementarea standardelor pentru prestarea serviciilor şi a modelului de afaceri nu a minimizat timpul de procesare a cererilor;

♦ Inexistenţa unui mecanism de sancţionare a angajaţilor care admit erori grave în procesul acordării prestaţiilor sociale, soldate cu plăţi neîntemeiate, precum şi a beneficiarilor care nu declară în termenele prevăzute toate schimbările survenite;

♦ Lipsa procedurilor formalizate privind mecanismul de suspendare a plăţilor, cu identificarea responsabililor implicaţi în procesul respectiv;

♦ Definirea neclară şi incompletă a responsabilităţilor angajaţilor Direcţiilor asistenţă socială şi protecţia familiei, precum şi atribuirea necorespunzătoare a sarcinilor de monitorizare a procesului de acordare a prestaţiilor sociale;

♦ Solicitarea neîntemeiată a unor acte la depunerea cererii, pe care exigenţele cadrului legal nu le specifică ca obligatorii, şi neinstituirea unor proceduri adecvate de examinare şi păstrare a documentaţiei;

♦ Controlul managerial necorespunzător şi monitorizarea nesatisfăcătoare a procesului de acordare a prestaţiilor sociale în cadrul Direcţiilor asistenţă socială şi protecţia familiei;

♦ Deficienţele majore în dezvoltarea şi consolidarea sistemului de control intern, neevaluarea riscurilor şi lipsa politicilor de gestionare a acestora;

♦ Insuficienţa personalului calificat şi competent pentru implicare în activităţile de acordare a prestaţiilor sociale şi neajustarea unităţilor de personal conform exigenţelor normative;

♦ Lipsa unui mecanism echitabil de stimulare a asistenţilor sociali comunitari, care să stabilească indicatori de performanţă, criterii de evaluare a activităţii, precum şi condiţii de acordare a sporurilor şi premiilor;

♦ Nedefinirea clară în cadrul normativ a etapei în care se efectuează ancheta socială şi neinstituirea acesteia ca procedură obligatorie efectuată în baza aplicării criteriilor de selectare;

♦ Lipsa unor instrucţiuni clare privind modul de implementare a procedurilor de control la domiciliu şi monitorizarea procesului respectiv;

♦ Conlucrarea insuficientă între Direcţiile asistenţă socială şi protecţia familiei şi autorităţile publice locale la efectuarea vizitelor de inspectare a beneficiarilor şi instituirea neadecvată a comisiilor, fapt ce a subminat eficacitatea activităţii acestora;

♦ Lipsa unui sistem de acţiuni coordonate şi efective privind realizarea verificărilor ce vizează plăţile efectuate către beneficiarii decedaţi;

♦ Reflectarea eronată şi incompletă în certificatele eliberate solicitanţilor de către inginerii cadastrali a datelor privind deţinerea în posesie a terenurilor agricole;

♦ Neaprobarea şi neimplementarea metodologiei de desfăşurare a procesului de control în vederea sistematizării şi uniformizării procedurilor aplicate şi asigurării calităţii controalelor efectuate de către inspectori;

♦ Neelaborarea procedurilor de depistare şi înlăturare a erorilor, inclusiv modalitatea de calcul şi de restituire a plăţilor acordate neîntemeiat, precum şi de monitorizare a implementării recomandărilor;

♦ Neadaptarea corespunzătoare a sistemului automatizat de ajutor social pentru a efectua verificarea încrucişată a propriilor date cu cele ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale;

♦ Reţinerea implementării Sistemului Informaţional Automatizat “Ajutor Social”, persistenţa unor probleme de ordin tehnic în utilizarea acestuia;

♦ Nedisponibilitatea sau calitatea proastă a datelor necesare pentru funcţionarea Sistemului Informaţional Automatizat “Ajutor Social”, fapt ce reduce considerabil eficienţa şi eficacitatea acestuia.

Concluzionînd cele menţionate în Raportul de audit, precum şi în prezenta Hotărîre, se atestă că reformele realizate şi eforturile conjugate ale instituţiilor abilitate, în vederea consolidării eficacităţii reţelei de asistenţă socială şi eficientizării procesului de acordare a prestaţiilor sociale, s-au soldat cu rezultate benefice. Însă, performanţele în atingerea obiectivelor stabilite au fost diminuate de efectul unor factori de ordin organizaţional, funcţional şi legislativ. Măsurile realizate în vederea inversării tendinţei de micşorare a numărului de beneficiari de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului n-au fost concludente şi eficiente. Carenţele şi lacunele persistente în cadrul legislativ şi regulator, insuficienţa personalului calificat, deficienţele în organizarea şi exercitarea controlului intern la nivelul entităţilor responsabile, precum şi executarea necorespunzătoare a sarcinilor manageriale au generat disfuncţionalităţi în mecanismele de administrare, monitorizare şi control. N-au fost instituite proceduri fiabile de asigurare a autenticităţii, veridicităţii şi conformităţii informaţiei care serveşte actului decizional la toate etapele procesului de acordare a prestaţiilor sociale.

Întru ameliorarea situaţiei, gestionarea raţională a resurselor alocate şi prevenirea repetării neregulilor sistemice, excluderea dificultăţilor constatate şi extinderea performanţei sistemului de prestaţii sociale, se remarcă importanţa ajustării cadrului legislativ la necesităţile existente, asigurarea reglementării procedurilor interne, stabilirea exhaustivă a atribuţiilor şi responsabilităţilor angajaţilor, intensificarea acţiunilor de consolidare a sistemului de control intern şi fortificarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor implicate în acordarea prestaţiilor sociale, redefinirea mecanismului de identificare a potenţialilor solicitanţi, precum şi responsabilizarea instituţiilor vizate în vederea respectării legislaţiei şi asigurării consecvenţei decizionale.

Obţinerea de beneficii în aspecte de eficienţă şi eficacitate a domeniului presupune fructificarea aplicării pe scară largă a Sistemului Informaţional Automatizat “Ajutor Social”, precum şi întreprinderea măsurilor necesare pentru înlăturarea lacunelor în gestionarea domeniului tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor, astfel încît să poată fi asigurată la un nivel tolerant securitatea, integritatea şi disponibilitatea datelor, precum şi obţinerea de plusvaloare.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Sînt administrate eficient fondurile Programelor de ajutor social şi direcţionate către păturile defavorizate ale populaţiei”, care se anexează la prezenta hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în subpunctele 2.1.–2.7. şi punctele 3 – 4 şi se recomandă să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului, după cum urmează:

2.1. Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Inspecţiei Sociale, Consiliilor raionale şi Direcţiilor asistenţă socială şi protecţia familiei din cadrul raioanelor: Cahul, Anenii Noi, Cantemir, Floreşti, Nisporeni, Sîngerei, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor constatate, precum şi implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit şi în prezenta hotărîre;

2.2. Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerului Educaţiei, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Poliţiei de Frontieră, Direcţiilor asistenţă socială şi protecţia familiei din cadrul Consiliilor raionale,în conformitate cu rolurile atribuite şi reieşind din spectrul datelor deţinute, pentru realizarea unui proces eficient şi participativ la toate etapele formării şi exploatării Sistemului Informaţional Automatizat “Ajutor Social”, întru asigurarea acestuia cu informaţia necesară şi coordonarea reciprocă a iniţiativelor de automatizare;

2.3. Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru:

2.3.1. intensificarea activităţilor de acordare a suportului metodologic Direcţiilor asistenţă socială şi protecţia familiei la dezvoltarea şi consolidarea sistemului de control intern în vederea implementării principiilor bunei guvernări în realizarea activităţilor acestora;

2.3.2. consolidarea capacităţilor instituţionale ale Inspecţiei Sociale, astfel încît aceasta să asigure exercitarea adecvată a atribuţiilor delegate privind crearea unui mecanism eficient de depistare şi reducere a neregulilor aferente prestaţiilor sociale;

2.3.3. impulsionarea activităţilor ce vizează implementarea Sistemului Informaţional Automatizat “Ajutor Social”;

2.3.4. elaborarea şi înaintarea spre aprobare Guvernului a normelor ce ţin de eligibilitatea pentru prestaţii sociale a deţinătorilor terenurilor agricole în cazul transmiterii în arendă a acestora;

2.4. Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în comun cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru elaborarea reglementărilor privind definirea exhaustivă şi clarificarea noţiunilor privind mărimea suprafeţelor terenurilor agricole pentru care membrii adulţi ai familiei solicitante pot fi eligibili la acordarea ajutorului social;

2.5. Consiliilor raionale, pentru:

2.5.1. examinarea în cadrul şedinţelor Consiliilor a rezultatelor auditului, în vederea fortificării capacităţilor structurilor teritoriale şi evaluării zonelor problematice care minimizează eficienţa şi eficacitatea gestionării fondurilor alocate pentru Programele de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului;

2.5.2. examinarea oportunităţii suplimentării unităţilor statelor de personal cu atribuţii în acordarea prestaţiilor sociale, în vederea conformării la exigenţele cadrului normativ şi asigurării îndeplinirii eficiente a funcţiilor subdiviziunilor responsabile de realizarea politicii în domeniul asistenţei sociale;

2.5.3. întreprinderea măsurilor de intensificare a controlului managerial asupra implementării corespunzătoare a mecanismului de acordare şi de monitorizare a ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului, în vederea asigurării unei gestionări eficace a fondurilor alocate;

2.6. Autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul II şi Direcţiilor asistenţă socială şi protecţia familiei neindicate în pct.2.1., pentru informare şi întreprinderea măsurilor de rigoare întru implementarea corespunzătoare a procedurilor aferente acordării prestaţiilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului în cadrul structurilor teritoriale de asistenţă socială subordonate;

2.7. Guvernului, pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru examinarea în cadrul unei şedinţe de Guvern a rezultatelor auditului, în scopul evaluării punctelor slabe şi problemelor constatate, care limitează eficacitatea sistemului de prestaţii sociale şi gestionarea eficientă şi raţională a resurselor alocate.

3. Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei permanente protecţie socială, sănătate şi familie a Parlamentului, pentru informare şi o posibilă utilizare la luarea deciziilor aferente reformelor şi iniţiativelor de susţinere a politicii în domeniul asistenţei sociale.

4. Oficiului Băncii Mondiale, pentru documentare.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1.–2.5. din prezenta hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

6. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

RAPORTUL AUDITULUI PERFORMANŢEI

Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.65 din 17.12.2013

LISTA ABREVIERILOR

SINTEZA

Curtea de Conturi a planificat şi a realizat auditul performanţei în conformitate cu Acordul încheiat cu Banca Mondială, pentru a evalua dacă criteriile de eligibilitate a beneficiarilor de ajutoare sociale sînt aplicate corect, dar şi pentru a determina dacă fondurile Programului de ajutor social ajung la păturile defavorizate ale populaţiei.

Auditul Curţii de Conturi a vizat Proiectul “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”, implementat de MMPSF, în vederea evaluării progresului înregistrat în realizarea Programelor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, sincronizate cu reformele instituţionale şi legislative, pentru o mai bună cuantificare a rezultatelor atinse în scopul implementării unui sistem eficient şi durabil de prestaţii sociale.

Totodată, auditul a evaluat modul în care actorii responsabili de gestionarea Programului de ajutor social produc rezultate dorite şi eficace, identificînd procesele cu un grad redus de îndeplinire şi cauzele care au generat neîndeplinirea acestora.

Auditul a fost efectuat la nivelul MMPSF, Inspecţiei Sociale şi la 6 DASPF selectate din cadrul structurilor teritoriale de asistenţă socială.

Între anii 2011-2013 (9 luni), implementarea Programelor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, menite să protejeze familiile defavorizate, a avut o susţinere financiară considerabilă – de 1089,3 mil.lei (echivalentul a 91,3 mil.dolari SUA), din care 231,2 mil.lei (echivalentul a 19,2 mil.dolari SUA) – graţie împrumutului investiţional specific creditat de IDA, ce reprezintă 21,2% din cheltuielile totale executate.

Misiunea de audit a constatat următoarele.

MMPSF a înregistrat progrese în implementarea noului mecanism de direcţionare a celor două prestaţii sociale auditate:

• în baza analizei funcţionale, a fost reorganizată structura ministerului şi aprobată de Guvern în iulie 2012;

• în scopul inspectării modului de aplicare a legilor şi a altor acte normative în domeniul prestaţiilor sociale, în octombrie 2011 a fost creată Inspecţia Socială;

• în ianuarie 2011 au fost introduse alocaţiile pentru perioada rece a anului , stabilite ca sumă fixă şi plătite separat în timpul lunilor de iarnă (noiembrie-martie);

• s-a urmărit o abordare treptată a consolidării compensaţiilor nominative pe categorii, reducerea şi consolidarea în continuare a numărului de categorii eligibile;

• în anul 2012 a fost anulat Programul de compensaţii nominative¹, iar în anul 2013 compensaţiile nominative s-au substituit cu Programele de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului;

____________________

¹ Legea pentru modificarea, completarea şi abrogarea unor acte legislative nr.160 din 05.07.2012 (în continuare – Legea nr.160 din 05.07.2012).

• au fost aprobate o serie de modificări parametrice în eligibilitatea Programelor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, care au făcut posibilă acordarea de sprijin unui număr mai mare de persoane sărace;

• a fost iniţiată utilizarea SIAAS în domeniul asistenţei sociale.

Pe lîngă progresele înregistrate, mai există rezerve de îmbunătăţire a eficienţei şi eficacităţii gestionării fondurilor alocate pentru Programele de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului. În particular, misiunea de audit a identificat că, prin prisma responsabilităţilor instituţiilor implicate în sistemul de prestaţii sociale, sînt necesare următoarele acţiuni:

♦ Întreprinderea măsurilor pentru lichidarea impedimentelor în obţinerea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului de către familiile defavorizate, în special ce ţin de: definirea noţiunii de “angajat pe cont propriu în agricultură” şi de “suprafaţa terenului eligibil”, precum şi de probleme legate de solicitarea unor documente suplimentare de către unele DASPF, care minimizează eficacitatea generală a sistemului de asistenţă socială.

♦ Revizuirea cadrului juridic aferent ajutorului social, întru includerea unor reglementări suplimentare aferente tranzacţiilor de dare în arendă a terenurilor agricole, inclusiv ajustarea formularului cererii de ajutor social, cu reflectarea veniturilor obţinute din darea în arendă a terenurilor agricole, în scopul evaluării obiective a venitului global mediu lunar al familiei şi stabilirii corecte a cuantumului ajutorului social.

♦ Reexaminarea, în comun cu alte autorităţi interesate, a modului de determinare a veniturilor obţinute din folosirea terenurilor agricole. Cu toate că pentru determinarea acestor venituri se utilizează venitul net calculat în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.415 din 10.05.2007, acesta nu asigură o evaluare reală a veniturilor.

♦ Asigurarea elaborării unor instrucţiuni metodologice explicite referitor la aplicarea corectă a cadrului regulator, întru direcţionarea mai eficientă a prestaţiilor sociale spre cei săraci.

♦ Stabilirea procedurilor corespunzătoare aferente procesului de verificare la domiciliul solicitanţilor, întru determinarea autenticităţii informaţiei prezentate în cererea pentru acordarea ajutorului social.

♦ Asigurarea formării profesionale a asistenţilor sociali comunitari în vederea oferirii efective a prestaţiilor sociale pentru păturile socialmente vulnerabile.

♦ Asigurarea elaborării şi instituirii unor mecanisme standardizate în cadrul Inspecţiei Sociale, întru intensificarea supravegherii şi controlului în cadrul sistemului de prestaţii sociale.

♦ Optimizarea procesului de comunicare şi promovare a Programelor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului în cadrul DASPF şi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, întru îmbunătăţirea percepţiei de către păturile socialmente vulnerabile a dreptului lor la integrare în sistemul prestaţiilor sociale.

♦ Participarea eficientă a instituţiilor implicate în schimbul de date necesare funcţionării SIAAS, aplicarea pe scară largă a controalelor generale TI şi a standardelor în domeniul securităţii informaţionale, precum şi consolidarea capacităţilor interne în aceste domenii.

În baza acestor constatări, Curtea de Conturi formulează recomandări în sensul îmbunătăţirii cadrului procedural şi decizional aferent obţinerii rezultatelor, precum şi recomandări relevante întru contribuirea la implementarea mai eficientă şi mai eficace a Programelor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, şi anume:

♦ Pentru ca instrumentele şi măsurile puse în practică privind verificarea autenticităţii datelor reflectate de către solicitanţi în cererea pentru acordarea ajutorului social să asigure o coerenţă de ansamblu, este necesar de a elabora şi a introduce un mecanism obligatoriu de evaluare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

♦ Întru minimizarea, la nivelul DASPF, a riscului de fraudă şi de eroare în procesul de acordare a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, este necesar să se asigure implementarea controalelor interne adecvate.

♦ Pentru o implicare mai activă a beneficiarilor de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului în ce priveşte declararea schimbărilor survenite în familie, este necesară includerea în legislaţia din domeniul ajutorului social a unor măsuri de restricţionare privind accesul la prestaţii sociale pe un termen determinat, sau altor măsuri de disciplinare a acestora.

♦ În contextul gestionării eficiente a domeniului TIC şi implementării controalelor TI, MMPSF, în comun cu AAPL, să se concentreze asupra următoarelor aspecte:

1. Gestionarea riscurilor.

2. Gestionarea activelor.

3. Gestionarea personalului.

4. Gestionarea investiţiilor.

5. Managementul proiectelor.

6. Instituirea şi aplicarea unui sistem de management al securităţii informaţionale.

INTRODUCERE

Adoptarea Legii asistenţei sociale – primul pas în domeniul protecţiei sociale a familiilor aflate în dificultate

La 25.12.2003, Parlamentul a adoptat Legea nr.547-ХV², prin care a stabilit principiile şi obiectivele asistenţei sociale, dreptul beneficiarilor la asistenţă socială, prestaţiile şi serviciile de asistenţă socială, precum şi cerinţele faţă de personalul implicat. Legea respectivă defineşte asistenţa socială ca o componentă a sistemului naţional de protecţie socială, în cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să limiteze sau să înlăture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate.

____________________

² Legea asistenţei sociale nr.547-XV din 25.12.2003 (în continuare – Legea nr.547-XV din 25.12.2003).

Contrar exigenţelor legii menţionate, pînă în anul 2008, politica de asistenţă socială se baza pe un sistem de acordare a prestaţiilor sociale în temeiul principiilor categoriale, care a avut efecte limitate, deoarece ajutoarele n-au fost orientate în totalitate spre cele mai nevoiaşe familii şi grupuri sociale, ca urmare a faptului că la stabilirea acestora nu se ţinea cont de nivelul bunăstării beneficiarilor, precum şi de veniturile lor.

Au fost necesare reforme în domeniul asistenţei sociale

În anul 2008, Guvernul a demarat reforma sistemului de prestaţii sociale, pentru a alinia acest sector la principiile fundamentale ale noii politici de asistenţă socială, care vizează o orientare mai accentuată spre păturile defavorizate ale populaţiei. Reforma acestui sistem a rezultat pe fundalul implementării angajamentelor asumate în cadrul Programului de reforme pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei în Republica Moldova, susţinut de Banca Mondială, precum şi în urma schimbărilor intervenite la nivelul priorităţilor politice.

Ţinîndu-se cont de complexitatea fenomenului de sărăcie, precum şi de necesitatea evaluării ample a situaţiei familiilor nevoiaşe în condiţiile Republicii Moldova, Guvernul a considerat oportună utilizarea sistemului mixt de evaluare la acordarea prestaţiilor sociale, bazat pe stabilirea venitului mediu global al familiei şi pe bunăstarea familiei³, ce reprezentă un element-cheie în reformarea domeniului de ajutor social.

____________________

³ Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social).

Primul pas în eficientizarea sistemului de prestaţii sociale, prin direcţionarea resurselor către păturile socialmente vulnerabile ale populaţiei, a fost adoptarea Legii nr.133-XVI din 13.06.2008⁴, care, în mod semnificativ, s-a axat pe reducerea inegalităţilor şi a sărăciei familiilor, inclusiv a celor aflate în risc de excluziune socială.

____________________

⁴ Legea nr.133-XVI din 13.06.2008 “Cu privire la ajutorul social” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea cu privire la ajutorul social).

Conform prevederilor legii respective, Guvernul urma să elaboreze cadrul normativ şi să creeze condiţiile necesare pentru instituirea în subordinea MMPSF a Inspecţiei Sociale, care să evalueze şi să monitorizeze procesul de implementare a Legii cu privire la ajutorul social. Astfel, potrivit Hotărîrii Guvernului nr.802 din 28.10.2011⁵, a fost aprobat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Sociale, aceasta avînd misiunea de a inspecta modul de aplicare corectă şi unitară a legilor şi a altor acte normative care reglementează acordarea ajutorului social, ajutorului pentru perioada rece a anului şi a serviciilor sociale.

____________________

⁵ Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.802 din 28.10.2011 “Cu privire la instituirea Inspecţiei Sociale”.

Misiunea de audit atestă că noua concepţie de susţinere a păturilor socialmente vulnerabile oferă familiilor defavorizate un suport financiar, relativ satisfăcător, criteriul de stabilire a căruia este racordat la valoarea venitului global mediu lunar al fiecărei familii, precum şi la nevoia acesteia de asistenţă socială.

Un alt pas al reformei în cauză a fost derularea, de la 01.01.2011, a Programului de ajutor pentru perioada rece a anului⁶ în schimbul indemnizaţiilor categoriale anterioare, stabilite pe durata lunilor din sezonul rece, care, deşi erau în creştere, nu generau eficienţă în sistemul de asistenţă socială.

____________________

⁶ Legea nr.180 din 15.07.2010 Pentru modificarea şi completarea Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social”.

În scopul automatizării domeniului de asistenţă socială, în cadrul MMPSF, cu suportul Băncii Mondiale, a fost implementat SIAAS. Pentru funcţionarea acestuia (la nivel de minister) este necesară participarea autorităţilor administraţiei publice locale prin intermediul DASPF, fiecare avînd rolul său conform procedurii informatice.

Se relevă că, potrivit Legii nr.547-XV din 25.12.2003, în organizarea şi funcţionarea sistemului de asistenţă socială un rol important revine autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi structurilor teritoriale de asistenţă socială, după cum urmează:

CR – organizează structura teritorială de asistenţă socială, care, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I şi în colaborare cu reprezentanţii societăţii civile, realizează politica de asistenţă socială şi asigură aplicarea legislaţiei la nivel teritorial;

DASPF – organizează şi acordă asistenţă socială în funcţie de necesităţile identificate; informează populaţia despre situaţia în domeniul asistenţei sociale, despre modul de acordare a prestaţiilor şi serviciilor sociale; de comun acord cu AAPL de nivelul I, angajează personalul din sistemul de asistenţă pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei aflate în dificultate din unitatea administrativ-teritorială respectivă;

AAPL de nivelul I – contribuie la asigurarea condiţiilor adecvate de activitate pentru personalul structurii teritoriale de asistenţă socială, care activează în teritoriul administrat, precum şi monitorizează şi coordonează activitatea acestuia în comun cu structura teritorială de asistenţă socială.

Finanţarea prestaţiilor sociale

În vederea reducerii sărăciei, prin îmbunătăţirea eficienţei sistemului de asistenţă socială, Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare a oferit Guvernului Republicii Moldova un sprijin financiar în valoare de 37,0 mil.dolari SUA, prin intermediul unui credit finanţat în cadrul Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”. Informaţia generală privind Proiectul “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială” este prezentată în continuare:

Pentru a determina măsura în care implementarea acţiunilor a contribuit la realizarea dezideratelor privind îmbunătăţirea eficienţei şi echităţii reţelei de asistenţă socială, eficientizarea reţelei de acordare a prestaţiilor sociale, consolidarea şi gestionarea eficientă a fondurilor destinate în aceste scopuri, auditul s-a axat preponderent pe:

♦ evaluarea realizărilor în cadrul MMPSF, obţinute în domeniile de implementare a Proiectului;

♦ evaluarea controlului intern în cadrul DASPF, administrativ subordonate AAPL.

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Auditul a evaluat corectitudinea aplicării criteriilor de eligibilitate, precum şi dacă fondurile Programelor sînt direcţionate către păturile sociale care corespund criteriilor de vulnerabilitate şi defavorizare socială.

Obiectivul de ansamblu al auditului a fost de a determina dacă procesele şi procedurile stabilite pentru acordarea prestaţiilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului sînt eficiente şi compatibile cu obiectivele Proiectului şi dacă acestea asigură o gestionare eficace a fondurilor alocate.

Pentru a răspunde la întrebarea globală de audit, s-au examinat următoarele 5 aspecte ale acesteia:

1. Sînt eficiente măsurile întreprinse de MMPSF întru consolidarea sistemului de asistenţă socială?

2. Sînt aplicate corect criteriile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului şi fondurile alocate sînt direcţionate către familiile defavorizate?

3. Sînt fezabile şi sigure mecanismele de verificare aplicate pentru datele incluse în cererile solicitanţilor?

4. Sînt suficiente eforturile de promovare şi ridicare a nivelului de conştientizare a populaţiei de acordarea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului?

5. SIAAS menţine integritatea datelor şi funcţionează efectiv pentru realizarea scopurilor şi obiectivelor organizaţionale?

Auditul s-a axat pe performanţa structurii instituţionale existente la MMPSF, Inspecţia Socială şi DASPF, pe procesele decizionale şi de monitorizare aplicate în cadrul acestora. Sfera auditului a cuprins unele acţiuni în domeniul asistenţei sociale, întreprinse de către DASPF, în calitate de structură teritorială de asistenţă socială, cu atribuţii ce ţin de dezvoltarea şi administrarea sistemului de prestaţii sociale, precum şi de evaluarea activităţii asistenţilor sociali, concentrîndu-se pe 2 categorii de prestaţii sociale: ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului.

În funcţie de responsabilităţile şi atribuţiile care le revin părţilor implicate în procesul respectiv, activităţile de audit au fost orientate asupra următoarelor aspecte semnificative:

♦ la nivelul MMPSF

◊ examinarea măsurilor stabilite pentru monitorizarea şi minimizarea riscurilor aferente acordării la timp şi calitative a prestaţiilor sociale;

◊ analiza procedurilor privind ajustarea politicilor întru sporirea ratei de preluare a noilor beneficiari şi prevenirea scăderii continue în acoperirea Programului de ajutor social;

◊ evaluarea gradului de realizare a indicatorilor de rezultat ai Proiectului.

♦ la nivelul Inspecţiei Sociale

◊ evaluarea activităţii desfăşurate pentru reducerea fraudei şi erorilor în prestaţiile din Programul de ajutor social.

♦ la nivelul DASPF

◊ verificarea corectitudinii determinării eligibilităţii pentru acordarea ajutorului social (a fost examinat un eşantion de 7,4 mii de cereri);

◊ examinarea modului de lucru şi analiza rezultatelor înregistrate de către asistenţii sociali comunitari, care reprezintă unele din persoanele-cheie la acordarea ajutorului social (au fost chestionaţi 187 de asistenţi sociali);

◊ confirmarea fiabilităţii sistemelor de monitorizare (s-au efectuat 714 vizite la domiciliul beneficiarilor).

Suplimentar, pentru a realiza obiectivele definite şi a susţine concluziile de audit, în procesul de verificare au fost solicitate şi utilizate informaţiile necesare de la 6 ATOFM – privind numărul şomerilor înregistraţi în anii 2008 – 2013 (9 luni), şi de la 32 de unităţi administrativ-teritoriale – privind terenurile agricole deţinute de către beneficiari, inclusiv date/ luate în arendă.

Domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate detaliat în Anexa nr.1.

Rezultatele chestionării asistenţilor sociali comunitari au fost utilizate la întocmirea prezentului Raport, precum şi prezentate grafic în Anexa nr.2.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul de ansamblu al auditului: “Procesele şi procedurile stabilite pentru acordarea prestaţiilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului sînt eficiente şi compatibile cu obiectivele Proiectului şi acestea asigură o gestionare eficace a fondurilor alocate?”

Sprijinul acordat de stat în anii 2011-2013, prin finanţarea Programelor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, în valoare de 1,1 mlrd.lei, a avut efect benefic, acesta oferind posibilităţi egale pentru familiile defavorizate, prin acordarea de ajutor social la un nivel garantat de stat. Totodată, eficienţa Programelor ar fi sporit în cazul îmbunătăţirii administrării generale a sistemului de asistenţă socială şi a sistemelor informaţionale de management, utilizate în gestionarea beneficiarilor. Tratarea neadecvată a unor prevederi legale, în situaţiile identificate de audit, a creat dificultăţi la determinarea eligibilităţii beneficiarilor, iar reducerea fraudelor şi erorilor în sistemul prestaţiilor de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului n-a constituit o preocupare continuă a managementului de vîrf din cadrul instituţiilor responsabile, prin identificarea cauzelor, determinarea riscurilor şi minimizarea acestora. Pentru sporirea eficienţei Programelor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului sînt necesare măsuri întru consolidarea capacităţii Inspecţiei Sociale de a identifica şi a reduce cazurile de erori şi de obţinere a veniturilor frauduloase, precum şi întru dezvoltarea posibilităţilor DASPF de a determina problemele critice care apar în procesul de evaluare a cererilor solicitanţilor şi ale beneficiarilor, de a menţine şi de a forma cadre de specialişti în domeniu.

Evoluţia mijloacelor destinate pentru acordarea prestaţiilor sociale

Contribuţia statului la susţinerea familiilor defavorizate şi asigurarea unui venit lunar minim garantat pentru anii 2011-2013 a constituit un element de bază la promovarea politicilor în domeniul asistenţei sociale. În acest scop, prin legile anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat, au fost precizate mijloace în sume de 489,9 mil.lei, 545,5 mil.lei şi, respectiv, de 556,7 mil.lei.

În perioada menţionată, au fost calculate (i) ajutoare sociale şi (ii) ajutoare pentru perioada rece a anului pentru 113,1 mii de familii, în sumă de 360,7 mil.lei – în anul 2011; pentru 120,3 mii de familii, în sumă de 466,5 mil.lei – în anul 2012, şi pentru 50,1 mii de familii, în sumă de 262,1 mil.lei – în anul 2013 (9 luni). Evoluţia de ansamblu a plăţilor calculate pentru prestaţiile de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului în anii 2011-2013 (9 luni) se prezintă grafic în Diagrama nr.1.

Sursă: Datele prezentate de către echipa MMPSF din cadrul Proiectului

Se relevă că, în anul 2012, volumul ajutoarelor respective a înregistrat o evoluţie progresivă, fiind în creştere cu 105,8 mil.lei faţă de anul 2011. Totodată, ţinîndu-se cont de numărul beneficiarilor de ajutoare înregistrat în perioada de 9 luni ale anului 2013, precum şi de cheltuielile efectuate pentru achitarea acestora, comparativ cu perioada similară a anului 2012, se atestă o diminuare a cheltuielilor cu circa 30%.

S-a constatat că nu toate mijloacele destinate pentru achitarea ajutoarelor sociale, transferate S.A. “Banca de Economii” de către CNAS , sînt ridicate lunar de către beneficiari. Astfel, în perioada analizată, au fost ridicate de la instituţia financiară plăţi în sumă de 354,3 mil.lei, 456,7 mil.lei şi, respectiv, 261,5 mil.lei. În context, se exemplifică că, la 01.01.2011, la conturile S.A. “Banca de Economii” au fost înregistrate solduri de 1,4 mil.lei, acestea majorîndu-se la 01.01.2012 pînă la 4,3 mil.lei, iar la 01.01.2013 – pînă la 7,2 mil.lei.

Situaţia descrisă este cauzată de următoarele:

√ în unele cazuri, beneficiarii nu sînt informaţi la timp despre stabilirea prestaţiilor;

√ unii beneficiari sînt plecaţi peste hotare;

√ unele familii beneficiare de ajutoare sociale în valoare mică le acumulează în conturi perioade mai îndelungate, pentru a încasa sume mai mari;

√ unii beneficiari, în urma agravării stării sănătăţii, nu au posibilitatea de a se deplasa la bancă pentru a primi banii;

√ în unele localităţi S.A. “Banca de Economii” nu dispune de agenţii, astfel ajutoarele fiind distribuite prin intermediul reprezentantului băncii, care se deplasează în teritoriu, unde, în condiţiile nestabilirii unui grafic anumit al prezenţei sale, precum şi informării cu o zi înainte a beneficiarilor despre efectuarea plăţilor, acesta se află doar 2 ore, timp insuficient pentru ridicarea mijloacelor băneşti de către beneficiari.

În contextul celor expuse, întru redresarea situaţiei, în baza modificărilor efectuate prin Hotărîrea Guvernului nr.37 din 02.02.2010⁸ şi prin circulara emisă de MMPSF, s-a prevăzut mecanismul de restituire a ajutorului social nesolicitat din reţeaua instituţiei financiare care deserveşte acest gen de servicii oferite de stat. Urmare acestui fapt, în perioada de referinţă, S.A. “Banca de Economii” a restituit CNAS plăţi de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului, neridicate de beneficiari în decurs de 6 luni consecutiv, în sumă totală de 16,4 mil.lei (sau 1,5% din suma totală), astfel soldul mijloacelor băneşti la conturile băncii s-a diminuat şi la 01.10.2013 a constituit 2,1 mil.lei.

____________________

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.37 din 02.02.2010 “Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008”.

Dările de seamă ale CNAS privind plăţile prestaţiilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului calculate, achitate şi restituite de beneficiari în anii 2011-2013 (9 luni) sînt prezentate detaliat în Anexele nr.8-nr.9.

1. Sînt eficiente măsurile întreprinse de MMPSF întru consolidarea sistemului de asistenţă socială?

Progrese şi deficienţe înregistrate la implementarea Proiectului

Politicile publice promovate de către autorităţile de resort în domeniul asistenţei sociale au fost compatibile cu obiectivele Proiectului per ansamblu, fiind atinse rezultatele scontate în cadrul domeniilor de dezvoltare a acestuia. În acelaşi timp, acţiunile întreprinse de către autorităţile de profil şi autorităţile publice locale nu s-au soldat cu o extindere pronunţată a ariei beneficiarilor potenţiali de susţinere financiară în acordarea prestaţiilor sociale. N-au fost dezvoltate suficient capacităţile instituţionale de administrare, supraveghere şi control ale instituţiilor implicate în domeniul asistenţei sociale. Realizarea integrală a obiectivelor a fost limitată de carenţele şi coliziunile juridice atestate în aplicarea cadrului legal care reglementează domeniul vizat, de tergiversarea ajustării unor acte normative la prevederile legale, de lipsa personalului calificat, precum şi de conlucrarea insuficientă între autorităţile administraţiei publice locale, DASPF şi MMPSF.

Sinteza generală a amendamentelor Proiectului în contextul reformelor iniţiate în domeniul prestaţiilor sociale

Pînă la iniţierea reformei în sectorul protecţiei sociale au predominat compensaţiile nominative, care includeau reduceri la plăţile pentru gaze naturale, energie electrică, agentul termic şi serviciile comunale. În cadrul reformării sectorului de asistenţă socială s-a prevăzut integrarea sistemului global de protecţie socială, prin asigurarea extinderii Programului de ajutor social.

În vederea sprijinirii provocărilor cu care se confruntă Guvernul, în cadrul Proiectului finanţat de IDA s-a prevăzut direcţionarea fondurilor alocate spre:

• susţinerea costurilor intermediare de tranziţie aferente extinderii Programului de ajutor social şi consolidării altor prestaţii;

• integrarea funcţiilor de management al Programului, supraveghere şi control;

• îmbunătăţirea structurii instituţionale a MMPSF;

• fortificarea rolurilor şi capacităţilor instituţionale;

• promovarea unui grad sporit de sensibilizare a opiniei publice privind existenţa Programului de ajutor social şi necesitatea reformelor.

În acest sens, pentru asigurarea realizării obiectivelor, coordonării şi executării eficiente şi oportune a Proiectului, au fost elaboraţi indicatori, care măsoară rezultatele şi impactul în 3 domenii de implementare a acestuia, prezentate schematic în Figura nr.1.

Sursă: Manualul operaţional al Proiectului

Întru asigurarea durabilităţii politicii sociale în achitarea ajutorului social, a fost majorat nivelul venitului lunar minim garantat pentru acordarea ajutorului social de la 575,0 lei – în anul 2011, pînă la 640,0 lei – în anul 2012⁹, au fost susţinute familiile socialmente vulnerabile în perioada rece a anului. Cuantumul ajutorului pentru achitarea costurilor energetice a fost majorat de la 130,0 lei/lunar – în anul 2011, pînă la 200,0 lei/lunar – în anul 2012, precum şi pînă la 250,0 lei/lunar – din noiembrie 2013¹⁰. Totodată, a fost ajustată formula utilizată pentru evaluarea bunăstării familiei, care determină eligibilitatea beneficiarilor pentru Programele de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului. Acestea şi alte schimbări parametrice, cum ar fi reducerea vîrstei bătrînilor eligibili pentru imputarea venitului obţinut din activitatea agricolă, au permis mai multor grupuri vulnerabile să beneficieze de prestaţii sociale.

____________________

⁹ Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011.

¹⁰ Hotărîrile Guvernului nr.786 din 25.10.2011, nr.848 din 15.11.2011, nr.806 din 31.10.2012, nr.793 din 08.10.2013 “Cu privire la modificarea şi completarea unor acte normative ale Guvernului”.

Concomitent, în cadrul realizării Proiectului s-au întreprins măsuri în vederea promovării unei politici de protecţie socială mai coerentă şi mai eficientă, fiind abrogate, în anul 2012, unele acte legislative¹¹ şi anulat sistemul de compensaţii nominative, prin ce a fost realizat unul dintre obiectivele Proiectului.

____________________

¹¹ Legea nr.160 din 05.07.2012.

În contextul următor, sînt prezentate principalele constatări ale auditului privind progresele înregistrate în realizarea celor 3 domenii de rezultat ale Proiectului, precum şi unele probleme care au generat impedimente în atingerea obiectivelor scontate.

Domeniul I: Echitate îmbunătăţită prin creşterea acoperirii Programului de ajutor social cu păstrarea preciziei direcţionării

Unul dintre obiectivele de bază ale Proiectului constă în minimizarea subiectivismului şi sporirea gradului de echitate socială prin implementarea a doi indicatori de performanţă: (i)acoperirea celor mai defavorizate pături ale societăţii cu (ii)menţinerea preciziei direcţionării alocaţiilor. Astfel, Programul de ajutor social urmează să acopere cel puţin 20% din populaţia celei mai sărace chintile (valoarea de bază în anul 2010 – 14,3%), asigurînd în acelaşi timp direcţionarea a peste 65% din prestaţii către populaţia-ţintă. Efectiv, pentru implementarea indicatorilor menţionaţi, Proiectul şi-a propus ca scop creşterea graduală a numărului de familii beneficiare de prestaţii din Programul de ajutor social (de la 35,0 mii – în primul an de implementare, pînă la 60,0 mii – în al cincilea an), cu menţinerea numărului respectiv o perioadă de cel puţin 3 luni consecutive.

Analiza per ansamblu a extinderii Programului de ajutor social relevă că, în perioada 2011-2013 (9 luni), pe întreg teritoriul republicii au fost înregistrate de la solicitanţi 463,2 mii de cereri pentru acordarea prestaţiilor sociale. Urmare examinării cererilor, s-a constatat că 315,0 mii de cereri (68%) au fost acceptate (din care 215,2 mii de cereri – pentru acordarea ajutorului social, şi 99,8 mii de cereri – a ajutorului pentru perioada rece a anului), iar 148,4 mii de cereri (32%) au fost respinse. Din numărul total al cererilor respinse, 29,9% n-au fost acceptate din motiv că solicitanţii nu s-au încadrat în criteriile de eligibilitate la compartimentul venituri sau la cel al bunăstării familiei, iar 2,1% – nu întrunesc precondiţiile şi clauzele stipulate în art.5 din Legea cu privire la ajutorul social şi menţionate în compartimentul 2.2.

În anii 2011-2013 (9 luni), a fost acordat ajutor social sub formă de venit minim garantat la 83,1 mii de familii, 78,1 mii de familii şi, respectiv, 50,1 mii de familii. Evoluţia contingentului de beneficiari de ajutor social denotă o tendinţă de creştere a numărului acestora, în perioada 2011-2012 (semestrul I), de la 37,4 mii – în ianuarie 2011, pînă la 53,1 mii – în aprilie 2012 (menţinîndu-se timp de 3 luni consecutiv, astfel fiind atins obiectivul scontat pentru perioada de referinţă).

În acelaşi timp, începînd cu semestrul II al anului 2012, s-a constatat o scădere considerabilă a numărului de beneficiari, care a continuat şi în anul 2013 (9 luni), numărul acestora, în septembrie 2013, constituind numai 22,2 mii, ceea ce nu corespunde obiectivelor Proiectului privind creşterea treptată a numărului de familii beneficiare de prestaţii din Programul de ajutor social.

Pe parcursul implementării Proiectului s-au întreprins unele măsuri corective în vederea menţinerii numărului de beneficiari. Astfel, la începutul anului 2013, au fost elaborate şi aprobate ajustări la caracteristicile punctajului aferent pragului pentru evaluarea bunăstării familiei (fiind extins spectrul indicatorilor care caracterizează bunăstarea familiei). De asemenea, la calcularea venitului global al familiei (cu excluderea veniturilor obţinute din activitatea agricolă pentru familiile formate doar din membri inapţi de muncă şi persoane care au împlinit vîrsta de 75 de ani), se exclude venitul în sumă de 120,0 lei pentru fiecare membru al familiei care realizează venituri din drepturile salariale. În acelaşi context, se menţionează majorarea venitului lunar minim garantat de la 640,0 lei pînă la 680,0 începînd cu luna noiembrie 2013¹². Cu toate acestea, modificările efectuate s-au dovedit a fi insuficiente pentru a inversa tendinţa de scădere a numărului beneficiarilor de ajutor social. Evoluţia numărului beneficiarilor de ajutor social se prezintă grafic în Diagrama nr.2.

____________________

¹² Legea nr.277 din 15.11.2013 “Pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012”.

Sursă: Datele prezentate de către echipa MMPSF din cadrul Proiectului

Diminuarea numărului beneficiarilor de prestaţii sociale a fost influenţată de mai mulţi factori:

√ stabilirea suportului financiar de stat lunar unor categorii de pensionari, precum şi indexarea pensiilor, fără a fi revizuit pragul de eligibilitate a venitului minim garantat (640,0 lei), ceea ce a generat excluderea din Programul de ajutor social a unui număr impunător de pensionari, în rezultatul cărui fapt, deşi veniturile au fost majorate, datorită neacordării în continuare a ajutorului social, veniturile reale ale acestora s-au diminuat;

√ stoparea unui număr semnificativ de cereri privind acordarea ajutorului social ca urmare a controalelor efectuate de către Inspecţia Socială, începînd cu semestrul II al anului 2012 (acest aspect este redat în contextul temei următoare din prezentul Raport);

√ neinformarea corespunzătoare a populaţiei de către unele AAPL de nivelul I şi nivelul II privind condiţiile de acordare a prestaţiilor sociale, sensibilizarea fiind realizată, în majoritatea cazurilor, doar de către asistenţii sociali comunitari, dar ţinîndu-se cont de numărul insuficient al acestora, nu toate familiile defavorizate au fost informate referitor la criteriile de eligibilitate aprobate pentru obţinerea dreptului de a beneficia de prestaţii sociale.

Totodată, în urma chestionării a 187 de asistenţi sociali, s-au relevat şi alte circumstanţe care împiedică includerea unor potenţiali solicitanţi de prestaţii sociale în Programul de ajutor social, după cum urmează:

- 148 de respondenţi (79,1%) au afirmat că nu toţi membrii familiilor defavorizate deţin acte de identitate, unii sînt angajaţi neoficial în cîmpul muncii, iar alţii refuză să se înregistreze în calitate de şomeri la ATOFM;

- 15 respondenţi (8,0%) au indicat că unii solicitanţi potenţiali nu se încadrează în criteriile de eligibilitate la compartimentul venituri şi bunăstarea familiei;

- 24 de respondenţi (12,8%) au indicat şi alte cauze: persoanele bolnave nu deţin certificatele medicale necesare, nu au încredere în soluţionarea pozitivă a cererii, sau le este incomod să se adreseze la organele de resort în vederea beneficierii de prestaţii sociale.

Misiunea de audit relevă că, în anul 2012, urmare înregistrării la începutul anului de referinţă a expansiunii Programului de ajutor social, au fost obţinute progrese în realizarea indicatorilor de rezultat la nivelul obiectivelor de dezvoltare a Proiectului. Astfel, potrivit Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, realizată de Biroul Naţional de Statistică în anul 2012, acoperirea Programului de ajutor social s-a majorat pînă la 18,8% din prima chintilă a populaţiei, faţă de 14,9% – în anul 2011. În acelaşi timp, deşi s-a înregistrat o evoluţie ascendentă a numărului de beneficiari, Programul de ajutor social nu şi-a pierdut precizia de direcţionare, ponderea transferurilor alocate celor mai săraci din prima chintilă majorîndu-se de la 77,6% – în anul 2011, pînă la 84,1% – în anul 2012.

Domeniul II: Eficienţă sporită în implementarea Programului de ajutor social prin diminuarea cheltuielilor pentru prestaţii categoriale reduse faţă de nivelul precedent reformei

Sustenabilitatea financiară a Programului de ajutor social constituie un obiectiv-cheie pentru derularea cu succes a Proiectului nominalizat, asigurînd angajamentele asumate de către Guvern cu un suport adecvat acţiunilor de politici publice sociale. În acest sens, schimbările de politici prevăzute în Proiect pentru acest domeniu de rezultat constau în extinderea acoperirii prestaţiei de ajutor social şi reducerea cheltuielilor aferente compensaţiilor nominative.

Prima măsură în materie de politici, adoptată de Guvern, care a contribuit la sporirea eficienţei sistemului de prestaţii sociale, a fost lansarea în anul 2011 a Programului de ajutor pentru perioada rece a anului¹³, ca supliment la Programul de ajutor social.

____________________

¹³ Hotărîrea Guvernului nr.1142 din 16.12.2010 “Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.1167 din 16.10.2008”.

Mijloacele acestui Program sînt direcţionate atît beneficiarilor Programului de ajutor social eligibili, cît şi gospodăriilor casnice cu venituri ce nu depăşesc nivelul oficial al venitului minim garantat. Cît priveşte modalitatea de determinare a eligibilităţii potenţialilor beneficiari, programul vizat se bazează pe criteriile prevăzute în Programul de ajutor social, cu excepţia testării venitului familiei, la calcularea căruia se utilizează un prag de venit mai mare decît venitul minim garantat stabilit anual. Dreptul la ajutor pentru perioada rece a anului se determină concomitent cu dreptul la ajutor social, în baza cererii depuse de solicitant.

Ritmul de expansiune a Programului de ajutor pentru perioada rece a anului a înregistrat un declin începînd cu al doilea an de implementare

Analiza extinderii Programului de ajutor pentru perioada rece a anului relevă o evoluţie pozitivă în anul 2011, numărul beneficiarilor majorîndu-se de la 43,5 mii de beneficiari – în luna ianuarie, pînă la 76,8 mii de beneficiari – în luna decembrie. Acest progres s-a menţinut şi pe parcursul trimestrului I al anului 2012, după care s-a înregistrat un regres, în luna decembrie 2012 numărul acestora constituind 66,9 mii. Evoluţia în dinamică a numărului beneficiarilor de ajutor pentru perioada rece a anului se prezintă grafic în Diagrama nr.3.

Sursă: Datele prezentate de către echipa MMPSF din cadrul Proiectului

Per ansamblu, în perioada 2011-2013 (9 luni), au beneficiat de ajutor pentru perioada rece a anului 113,1 mii de familii, 120,3 mii de familii şi, respectiv, 83,7 mii de familii, fiindu-le direcţionate mijloace financiare în sumă de 30,1 mii lei, 83,7 mii lei şi, respectiv, 60,0 mii lei.

Reducerea numărului de beneficiari a fost cauzată, în fond, de factorii menţionaţi la compartimentul Programul de ajutor social. Totodată, asupra potenţialilor beneficiari de ajutor pentru perioada rece a anului a influenţat şi ajustarea cu întîrziere a Regulamentului cu privire la ajutorul social la modificările introduse în Legea nr.301 din 21.12.2012¹⁴, ceea ce n-a dat posibilitate unor familii defavorizate să beneficieze de ajutorul respectiv pentru perioada ianuarie – martie 2013. Astfel, deşi cadrul legal a prevăzut creşterea mărimii multiplicatorului venitului lunar minim garantat, destinat ajutorului pentru perioada rece a anului, de la 1,4 pînă la 1,6, începînd cu luna ianuarie 2013, Guvernul a aprobat modificarea respectivă tocmai în luna martie 2013¹⁵, dar care a intrat în vigoare începînd cu luna aprilie 2013, practic, după încheierea sezonului de încălzire. În rezultat, familiile cu venitul lunar în limitele menţionate au fost lipsite de ajutor o perioadă de 3 luni.

____________________

¹⁴ Legea nr.301 din 21.12.2012 “Pentru modificarea articolului 151 al Legii nr.133-XVI din 13.06.2008 cu privire la ajutorul social”.

¹⁵ Hotărîrea Guvernului nr.201 din 13.03.2013 “Cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social”.

Cele menţionate s-au răsfrînt în mod nefast asupra calităţii şi valorii ajutorului pentru perioada rece a anului (în trimestrul I al anului 2013).

În acest context, de menţionat că, la iniţiativa MMPSF, în anul 2013, Programul de ajutor pentru perioada rece a anului a fost extins pentru un număr mai mare de familii defavorizate. Astfel, începînd cu luna octombrie 2013, a fost majorat pragul punctajului indicatorilor de bunăstare a familiei de la 80 de puncte pînă la 90 de puncte¹⁶. Potrivit estimărilor efectuate, această modificare va permite intrarea în sistem a circa 7,5 mii de familii defavorizate.

____________________

¹⁶ Hotărîrea Guvernului nr.793 din 08.10.2013 “Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.1167 din 16.10.2008”.

Nerealizarea unor indicatori de rezultat a avut impact negativ asupra volumului debursării creditelor în cadrul Proiectului

Se denotă că Proiectul este constituit din două componente intercorelate. Prima componentă este destinată cofinanţării unei părţi a Programelor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, concomitent asigurîndu-se extinderea acestor programe şi eliminarea, comasarea altor programe categoriale, pentru care sînt prevăzute mijloace din credit în sumă de 31,0 mil.dolari SUA. În cadrul componentei vizate, debursările sînt iniţiate în dependenţă de atingerea anumitor rezultate stabilite în Acordul de Finanţare (17 indicatori legaţi de debursări) şi sînt alocate ca suport financiar la bugetul de stat.

A doua componentă (6,0 mil.dolari SUA) prevede finanţarea investiţiilor în consolidarea instituţională a sistemului de protecţie socială, accentul fiind pus pe fortificarea Programului de ajutor social, conformîndu-se procedurilor-standard pentru împrumuturile investiţionale ale BM.

Cele două componente sînt legate inerent prin definirea cadrului de rezultate. În particular, îmbunătăţirile tehnice şi sistemice sprijinite în cadrul Componentei 2 contribuie la obţinerea rezultatelor, care declanşează debursările din cadrul Componentei 1.

Totodată, în Acordul de Finanţare s-a prevăzut achitarea taxei de deservire, platibilă de către beneficiar în baza soldului mijloacelor de credit retrase, care este egală cu 0,75% anual.

Misiunea de audit a constatat că, din sursele creditare ale Proiectului, în anii 2011-2013 (9 luni), au fost debursate 20,5 mil.dolari SUA, din care în cadrul Componentei 1 – 19,2 mil.dolari SUA, direcţionate Trezoreriei de Stat pentru rambursarea unei părţi din cheltuielile aferente Programelor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, achitate lunar beneficiarilor, şi 1,3 mil.dolari SUA – în cadrul Componentei 2, pentru îmbunătăţirea capacităţilor instituţionale ale entităţilor din domeniul asistenţei sociale. Evoluţia debursărilor creditului în cadrul Componentei 1 a Proiectului se prezintă în Diagrama nr.4.

Sursă: Datele prezentate de către echipa din cadrul Proiectului

Auditul a identificat că, în perioada vizată, conform directivei pentru monitorizarea şi evaluarea indicatorilor de rezultat ai Proiectului, în cadrul Componentei 1 urmau a fi debursate surse creditare în valoare de 23,0 mil.dolari SUA, bazate pe realizarea a 9 indicatori legaţi de debursări. Efectiv, s-au realizat 7 indicatori, fiind debursate mijloace în sumă de 20,1 mil.dolari SUA, sau la nivel de 87,4%.

Nedebursarea integrală a sumei negociate, în anul 2012, a fost cauzată de neimplementarea unor activităţi prevăzute la Componenta 2 a Proiectului, a căror nerealizare a avut un impact negativ asupra iniţierii debursărilor din cadrul Componentei 1, şi anume: 1) n-au fost elaborate standardele de prestare a serviciilor şi modelul de business pentru DASPF şi 2) n-a fost reorganizată structura MMPSF, astfel nefiind debursate 2,0 mil.dolari SUA. Respectiv, în anul 2013, n-a fost atins nivelul de debursare preconizat, din cauza nerealizării unuia dintre cei doi indicatori de rezultat. Astfel, la 01.10.2013, a fost realizat numai indicatorul privind reducerea cheltuielilor pentru compensaţii nominative cu 60% faţă de nivelul precedent reformei, fiind debursate corespunzător 2,9 mil.dolari SUA, iar indicatorul aferent atingerii numărului de 55,0 mii beneficiari de ajutor social şi menţinerii acestuia pe parcursul a 3 luni consecutive n-a fost realizat, fapt ce a determinat nedebursarea sumei de 2,0 mil.dolari SUA.

Se relevă că, în anul 2013, a fost debursată suma de 0,9 mil.dolari SUA, planificată pe anul 2012, pentru realizarea indicatorului aferent reorganizării structurii MMPSF.

Planificarea şi realizarea debursărilor în cadrul celor 3 domenii de implementare a Proiectului sînt prezentate detaliat în Anexa nr.3.

Obiectivul eficientizării fondurilor destinate păturilor defavorizate a fost realizat ca urmare a integrării compensaţiilor nominative în cadrul Programului de ajutor social

Ca acţiune prioritară de reformare a domeniului asistenţei sociale, definită în cadrul Proiectului, a fost substituirea treptată a sistemului de prestaţii nominative prin extinderea Programului de ajutor social. Întru realizarea acestui obiectiv, ca indicator de măsurare a rezultatului s-a prevăzut reducerea cheltuielilor pentru compensaţii nominative cu 60% faţă de nivelul precedent reformei. În acest sens, MMPSF a propus anularea Programului de compensaţii nominative, prin substituirea acestuia, în anul 2013, cu Programele de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului. În acelaşi timp, auditul a constatat că a fost atins şi indicatorul privind reducerea cheltuielilor pentru compensaţii nominative, acesta fiind redus cu 67% – în anul 2012 (115,8 mii lei), comparativ cu cheltuielile executate în anul 2010 (354,5 mii lei).

Domeniul III: Îmbunătăţirea transparenţei, guvernării şi eficienţei administrative

Prezentul domeniu se axează pe sporirea eficienţei administrative, guvernării şi transparenţei, din motivul constatării mai multor lacune în cadrul acestor procese la momentul elaborării Proiectului, printre care: lipsa sistemului pentru supravegherea administrării prestaţiilor sociale la nivel local şi a unui mecanism cu capacităţi de depistare şi de reducere a neregulilor aferente prestaţiilor sociale. În vederea realizării obiectivului, în acest domeniu s-a examinat îndeplinirea următoarelor deziderate: elaborarea standardelor pentru prestarea serviciilor şi a unui nou model de afaceri pentru DASPF la nivel local; consolidarea şi extinderea sistemului informaţional; crearea Inspecţiei Sociale; dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale MMPSF, precum şi elaborarea şi implementarea unei strategii solide de comunicare pentru reforma asistenţei sociale.

Capacităţile instituţionale ale MMPSF necesită fortificare

În vederea consolidării capacităţilor de implementare a reformelor şi de monitorizare a acestora, MMPSF a evaluat competenţele sale instituţionale, inclusiv cele din domeniul protecţiei sociale, ca urmare fiind operate modificări în Regulamentul propriu, elaborîndu-se şi un şir de acte normative interne privind monitorizarea şi evaluarea politicilor şi programelor din domeniul asistenţei sociale, organizarea şi funcţionarea structurii teritoriale de asistenţă socială.

Totodată, se relevă că MMPSF nu a reuşit să asigure în măsură deplină DASPF cu mecanismele adecvate, bazate pe elementele managementului performanţei, factor care n-a asigurat implementarea integrală a reformelor în cadrul sistemului de prestaţii sociale şi al structurilor teritoriale din acest domeniu. Prin urmare, se constată că sînt necesare schimbări profunde ce ţin de metodele de management şi practicile de lucru la nivelul structurilor teritoriale de asistenţă socială, avînd în vedere faptul că acestea se subordonează metodologic MMPSF.

Standardele pentru prestarea serviciilor şi modelul de afaceri pentru Direcţiile asistenţei sociale locale nu sînt operaţionale

În cadrul realizării obiectivelor Proiectului privind sporirea capacităţii de administrare, MMPSF, în parteneriat cu autorităţile publice locale şi centrale, a iniţiat elaborarea standardelor pentru prestarea serviciilor şi a unui nou model de afaceri pentru DASPF. Deşi, conform indicatorilor de realizare a Proiectului, standardele urmau a fi elaborate în al doilea an de implementare a acestuia, iar în al treilea an deja 50% din DASPF trebuiau să producă rapoarte de management al performanţei, în prezent, se constată că acestea nu sînt operaţionale pentru a fi implementate în întreaga ţară. Întru realizarea acestei măsuri, MMPSF urmează să elaboreze instrucţiuni detaliate de implementare (ghiduri), să evalueze gradul de pregătire a fiecărei DASPF pentru a se conforma la standarde, iar ulterior, în cadrul unor proiecte-pilot, să monitorizeze implementarea acestora, pentru determinarea problemelor critice care vor apărea în consolidarea capacităţii de implementare. În final, realizarea indicatorului va permite ca timpul de procesare a cererilor pentru Programul de ajutor social, inclusiv verificarea şi deciziile de eligibilitate, să fie redus pînă la 15 zile faţă de indicatorul de referinţă (mai mult de 30 de zile) la demararea Proiectului.

Actuala procedură de control pentru verificarea şi evaluarea solicitantului/beneficiarului de prestaţii sociale nu este bine definită şi necesită îmbunătăţire substanţială

S-a constatat că Proiectul prevedea îmbunătăţirea proceselor de admitere a cererilor pentru includerea în Programul de ajutor social, prin introducerea vizitelor la domiciliu. În acest sens, s-a prevăzut formarea comisiilor din reprezentantul DASPF şi reprezentanţii autorităţilor locale şi ai societăţii civile, care urmează să meargă la domiciliul beneficiarului pentru întocmirea anchetei sociale, apoi, în baza concluziei comisiei, să fie stopate sau modificate cererile din cauza diferenţei dintre datele din cererea prezentată de solicitant şi datele stabilite în chestionarul social.

Auditul relevă că aspectele vizate sînt prevăzute şi în art.9 din Legea cu privire la ajutorul social, precum şi în pct.61 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, care reglementează că DASPF organizează verificarea selectivă la domiciliul solicitantului a autenticităţii informaţiei prezentate în cererea pentru acordarea ajutorului social în comun cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ai societăţii civile.

Evaluarea în cadrul auditului a proceselor de administrare şi supraveghere a prestaţiilor sociale denotă că crearea comisiilor pentru inspectare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ar fi un control-cheie la stabilirea corectă a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului.

Se evidenţiază că doar în cadrul DASPF Cantemir, la nivelul Direcţiei, dar nu şi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, au fost instituite unele proceduri specifice pentru identificarea erorilor şi neadmiterea efectuării unor plăţi neîntemeiate, care au avut efect pozitiv. Drept rezultat, pe parcursul anilor 2011-2012, au fost emise ordine de stopare a plăţilor pentru 588 de beneficiari, urmare:

√ confruntării datelor cu ATOFM – 337 de cereri (57,3%);

√ efectuării vizitelor la domiciliul beneficiarilor şi prezentării informaţiilor de către asistenţii sociali comunitari – 251 de cereri (42,7%), inclusiv despre:

- decesul beneficiarului – 38 de cazuri (15,1%);

- îmbunătăţirea indicatorilor de bunăstare – 184 de cazuri (73,3%);

- survenirea schimbărilor în componenţa familiei beneficiare – 29 de cazuri (11,6%).

În contextul celor expuse, se atestă că în cadrul DASPF auditate de către actuala misiune de audit n-a fost asigurată crearea comisiilor pentru inspectare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, vizitele la domiciliul beneficiarilor fiind efectuate doar de către asistenţii sociali comunitari, cu sau fără participarea reprezentanţilor primăriilor, în consecinţă, fiind constatate erori la stabilirea ajutoarelor.

Analiza anchetelor sociale întocmite la domiciliul beneficiarilor denotă mai multe nereguli ce ţin de întocmirea acestora.

Verificarea unui eşantion de 321 de anchete sociale denotă că:

• în 95 de cazuri anchetele sociale nu sînt semnate de către beneficiari;

• în 76 de cazuri anchetele sociale nu conţin constatări referitor la veridicitatea datelor incluse în cereri;

• în 23 de cazuri datele incluse în anchetele sociale nu corespund cu cele declarate în cererea de solicitant;

• în 183 de cazuri anchetele sociale au fost întocmite înaintea depunerii cererii de către solicitant;

• în 33 de cazuri nu este indicată data întocmirii anchetei sociale;

• în 3 cazuri nu sînt înregistrate datele privind bunurile deţinute de către beneficiari.

Disfuncţionalităţile constatate în procesul de monitorizare a plăţilor au fost condiţionate de următorii factori:

√ nedefinirea clară în cadrul normativ a etapei în care urmează a fi efectuată inspectarea, aceasta fiind confirmată şi prin răspunsurile respondenţilor. Astfel, analiza chestionarelor celor 187 de asistenţi sociali chestionaţi denotă că nu există o claritate în procesul de verificare a potenţialilor solicitanţi şi beneficiari la domiciliu, urmare cărui fapt:

- 135 de respondenţi (72,2%) au menţionat că efectuează vizite la domiciliu după depunerea cererii de către solicitant;

- 51 de respondenţi (27,3%) – după adoptarea deciziei de acordare a prestaţiilor sociale, inclusiv:

- 19 respondenţi (10,2%) – urmare existenţei suspiciunilor;

- 10 respondenţi (5,3%) – după necesitate;

- 11 respondenţi (5,9%) – în dependenţă de timpul disponibil;

√ actualul mecanism de efectuare a vizitelor la discreţia actorilor responsabili nu este racordat la criterii clare privind precondiţiile de iniţiere a unor verificări. În acest sens, se exemplifică că şefii DASPF Cahul şi DASPF Anenii Noi solicită obligatoriu întocmirea şi prezentarea anchetei sociale la momentul depunerii cererii, pe cînd în cadrul a 8 primării din raioanele Floreşti, Nisporeni şi Cantemir n-au fost efectuate vizite la domiciliu, şi nici întocmite anchete sociale atît la momentul solicitării ajutorului social, cît şi în perioada de plată a acestuia. DASPF Nisporeni, în anii 2011-2013, a întocmit numai 42 de anchete sociale, numărul de beneficiari alcătuind circa 3,0 mii, iar la primăria com. Gura Căinarului din raionul Floreşti – respectiv, 6 anchete sociale (din 150 de beneficiari).

Se atestă că, în contextul conlucrării insuficiente între DASPF, autorităţile publice locale şi MMPSF, lipsei unor proceduri interne sau a unor instrucţiuni clare privind modul de implementare a întregului proces de monitorizare, procedura de control la domiciliu nu s-a soldat în toate cazurile cu rezultatele scontate.

Procesul privind monitorizarea modificărilor cuantumului ajutorului social şi încetării plăţilor direcţionate în acest scop nu este eficace şi necesită reglementări suplimentare

Urmare misiunii de audit, s-a constatat că unele DASPF nu întreprind măsurile de rigoare în vederea modificării sau încetării plăţii ajutorului social în cazurile cînd se constată încălcări la stabilirea acestuia. Cu toate că pct.44 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social reglementează clar că modificările stabilite prin ancheta socială servesc drept temei pentru modificarea sau încetarea plăţilor vizate, DASPF Floreşti şi DASPF Nisporeni nu s-au conformat acestora în situaţiile respective. În acest context, se relevă că DASPF Nisporeni, deşi a realizat în perioada august 2012- martie 2013 verificări la domiciliul a 29 de beneficiari (69% din totalul vizitelor efectuate), n-a adoptat deciziile respective de suspendare a exerciţiului de acordare a plăţilor. Aceasta se explică prin faptul că, pentru evaluarea beneficiarilor la domiciliu, s-a utilizat modelul nou al anchetei sociale, care la moment nu era în vigoare şi nu corespundea indicatorilor din cererea depusă de beneficiar, precum şi opţiunilor sistemului informaţional utilizat.

DASPF Floreşti, în pofida faptului că în 3 cazuri de întocmire a anchetelor sociale a fost constatată necorespunderea datelor declarate de beneficiari, nu s-au adoptat decizii de stopare a acestora.

Printre factorii care influenţează soluţionarea oportună şi în termen a suspendării plăţilor stabilite, se identifică:

♦ lipsa unor proceduri formalizate, explicite şi transparente privind mecanismul de încetare a plăţilor sociale;

♦ neclarităţile şi incertitudinile privind definirea clară a responsabililor şi a pîrghiilor de sancţionare care urmează a fi aplicate faţă de aceştia, pentru cazurile de admitere nejustificată a acordării plăţilor, precum şi faţă de beneficiari, care nu declară în termenele prevăzute toate modificările survenite;

♦ confuziile şi vidul în prevederile ce ţin de reglementarea responsabilităţilor şi sancţiunilor pentru cazurile de admitere nejustificată a acordării plăţilor, precum şi faţă de beneficiari, care nu declară în termenele prevăzute toate modificările survenite.

Inspecţia Socială nu are elaborate proceduri de realizare a controalelor

Întru consolidarea capacităţii de supraveghere şi control în domeniul protecţiei sociale, în cadrul Proiectului s-a prevăzut crearea unui mecanism în vederea depistării şi reducerii neregulilor aferente prestaţiilor sociale. Astfel, la finele anului 2011, a fost creată Inspecţia Socială¹⁷, care are misiunea de a inspecta modul de aplicare corectă şi unitară a legilor şi a altor acte normative care reglementează acordarea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului.

____________________

¹⁷ Hotărîrea Guvernului nr.802 din 28.10.2011 “Cu privire la instituirea Inspecţiei Sociale”.

În pofida faptului că, în anul 2012, managementul acesteia şi-a propus ca obiectiv crearea unui sistem unitar şi eficient de inspecţie, inclusiv elaborarea ghidului de bune practici, necesar pentru activitatea de inspecţie, şi a manualelor operaţionale, astfel de oportunităţi n-au fost realizate.

În acelaşi context, se relevă că cadrul metodologic elaborat pentru desfăşurarea inspecţiei (aprobat de şeful Inspecţiei Sociale) se axează doar pe o descriere succintă a etapelor de desfăşurare a inspecţiei, nefiind stipulate tehnicile şi metodele de abordare aferente întregului proces de inspectare. De asemenea, nu sînt descrise procesele de elaborare a raportului de inspectare şi procedurile de depistare şi înlăturare a erorilor, inclusiv modalitatea de calculare şi de restituire a plăţilor acordate neeligibil, precum şi procedura de monitorizare a implementării recomandărilor înaintate de către Inspecţie.

Misiunea de audit scoate în evidenţă faptul că, deşi noul serviciu de inspectare a înregistrat o rată impunătoare de nereguli depistate, constatînd achitarea nejustificată a ajutoarelor, în perioada anilor 2008-2013 (9 luni), în sumă de 10,3 mil.lei, acesta nu are constituite tehnici de realizare a controalelor, de estimare a profilului de risc, ceea ce influenţează asupra eficacităţii procesului de inspecţie. Se menţionează că cu suportul experţilor Băncii Mondiale, în martie 2013, au fost elaborate proceduri standardizate în activitatea operaţională a Inspecţiei Sociale, însă pînă la momentul efectuării auditului acestea n-au fost aprobate şi nici puse în aplicare integral.

De menţionat că Inspecţia Socială, în urma controalelor efectuate la DASPF privind corectitudinea aplicării cadrului normativ la prestarea ajutorului social, întocmeşte un raport consolidat, cu anexarea erorilor depistate pe fiecare cerere în parte (semnat de şeful Inspecţiei), însă fără ca constatările să fie semnate de către inspectori. Se relevă că n-au fost identificate cauzele şi originea erorilor, acestea, în unele cazuri, fiind condiţionate de interpretarea neadecvată a legislaţiei privind acordarea ajutorului social. Totodată, în raport sînt expuse cerinţele faţă de DASPF în vederea stopării plăţilor şi asigurării rambursării acestora în cazul constatării achitărilor nejustificate, sau stopării şi analizei situaţiilor în cazul depistării divergenţelor la declararea bunăstării familiilor, cu informarea Inspecţiei despre măsurile întreprinse.

Misiunea de audit identifică şi faptul că, potrivit legislaţiei, Inspecţia Socială urma să înainteze propuneri de îmbunătăţire a cadrului normativ din domeniile supuse inspectării, ceea ce nu s-a realizat. Aşadar, deşi în urma controalelor efectuate au fost constatate cele mai frecvente nereguli şi neconcordanţe în domeniul stabilirii statutului ocupaţional al persoanelor deţinătoare de terenuri agricole, precum şi a accesului acestora la prestaţiile de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, în acest aspect, Inspecţia s-a limitat doar la constatarea încălcărilor, stoparea plăţilor, fără a trata corect cadrul legal şi fără a scoate în evidenţă cauzele, precum şi nepropunînd ajustări la cadrul normativ.

Recomandări conducerii MMPSF:

1. Să examineze oportunitatea revizuirii criteriilor de evaluare a bunăstării familiilor defavorizate şi altor aspecte definitorii, în vederea extinderii numărului beneficiarilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului.

2. Să examineze posibilitatea creării în cadrul ministerului a unei structuri de management responsabilă de gestionarea şi supravegherea tuturor structurilor teritoriale de asistenţă socială, pentru a asigura monitorizarea şi susţinerea metodologică a implementării eficiente a politicilor în domeniu.

3. Să asigure consolidarea statutului Inspecţiei Sociale, prin ajustarea cadrului normativ la cerinţele şi necesităţile funcţionale ale instituţiei, în vederea stabilirii exhaustive a drepturilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor ce vizează executarea eficientă a funcţiilor acesteia.

4. Să examineze procedurile standardizate în activitatea Inspecţiei Sociale, recomandate de experţii străini, şi, după necesitate, să le ajusteze la obiectivele Inspecţiei, cu aprobarea şi punerea acestora în aplicare.

5. Să elaboreze un ghid pentru efectuarea vizitelor la domiciliul solicitantului/beneficiarului, în vederea stabilirii corectitudinii informaţiei declarate şi a modificărilor intervenite ulterior, cu descrierea detaliată a procedurilor de asigurare a calităţii, precum şi a mecanismului de stopare şi restituire a plăţilor efectuate neregulamentar.

6. Să decidă asupra criteriilor de instituire a anchetei sociale ca procedură de verificare pentru beneficiarii de ajutor social (în baza profilului de risc), în scopul confirmării autenticităţii datelor declarate şi evitării efectuării de plăţi nejustificate beneficiarilor.

7. Să examineze oportunitatea elaborării unui mecanism de restricţionare, pentru o perioadă determinată, a accesului la prestaţiile sociale al beneficiarilor care nu respectă termenele legale de comunicare a modificărilor intervenite în informaţia declarată iniţial.

Recomandări conducerii Inspecţiei Sociale:

8. Să asigure aprobarea ghidului de bune practici, necesar activităţii de inspecţie, şi a manualelor operaţionale, în vederea creării unui sistem unitar şi eficient de inspecţie.

9. Să revizuiască cadrul metodologic existent, cu particularizarea proceselor şi expunerea detaliată a instrucţiunilor procedurale obligatorii ce ţin de: planificarea misiunilor; depistarea şi înlăturarea erorilor; identificarea cauzelor; formularea constatărilor; modalitatea de calculare şi restituire a plăţilor acordate neeligibil; elaborarea recomandărilor şi monitorizarea implementării acestora, cu stabilirea formatului documentelor de lucru şi a structurii raportului.

Recomandări conducerii AAPL:

10. Să intensifice activităţile de conlucrare în vederea instituirii unui mecanism eficace de verificare a autenticităţii informaţiilor declarate de solicitant/beneficiar, prin efectuarea frecventă a vizitelor selective la domiciliu de către comisiile comune pentru inspectare, în componenţa prevăzută de cadrul normativ.

11. Să instituie un mecanism eficace de sancţionare disciplinară a angajaţilor care admit nereguli ce determină efectuarea neîntemeiată a plăţilor în procesul de acordare a prestaţiilor sociale, aplicabil în cadrul DASPF, în vederea responsabilizării acestora la exercitarea atribuţiilor de serviciu.

2. Sînt aplicate corect criteriile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului şi fondurile sînt direcţionate către familiile defavorizate?

La determinarea eligibilităţii beneficiarilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului nu în toate cazurile sînt aplicate corespunzător criteriile stabilite

Deşi majoritatea prestaţiilor de ajutor social au fost direcţionate regulamentar, atît actuala misiune de audit, cît şi Inspecţia Socială, prin verificările efectuate la 6 DASPF şi, respectiv, la 22 DASPF, au constatat unele deficienţe şi nereguli la aplicarea cadrului legal, care au determinat efectuarea unor plăţi neregulamentare în anii 2008 – 2013 (9 luni) în sumă de 10,7 mil.lei. Sporirea eficienţei sistemului de prestaţii sociale a fost afectată de un şir de factori, precum: controlul managerial necorespunzător în cadrul DASPF; neelaborarea unui mecanism adecvat de supraveghere şi control; conlucrarea insuficientă cu beneficiarii de prestaţii sociale; nedeclararea în toate cazurile de către beneficiari a schimbărilor survenite în familie.

Pentru acordarea ajutorului social conform procedurilor prevăzute de cadrul regulator, familia solicitantă depune cererea, însoţită de actele confirmative, la asistentul social comunitar din localitatea unde îşi are domiciliul, iar acesta ulterior le transmite DASPF, pentru examinare şi evaluarea dreptului de acordare a ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului.

În acelaşi timp, pentru a obţine dreptul la ajutor social şi la ajutor pentru perioada rece a anului, familia solicitantă urmează să întrunească anumite condiţii de eligibilitate, cum ar fi:

(a) la momentul depunerii cererii de acordare a ajutorului social, atît solicitantul, cît şi toţi membrii adulţi din familia acestuia trebuie să se încadreze în cel puţin unul dintre criteriile de eligibilitate stabilite în art.5 alin.(1) din Legea cu privire la ajutorul social;

(b) ulterior, la procesarea cererii de către DASPF, solicitantul urmează să se încadreze în alte 2 criterii de eligibilitate, precum: 1) venitul global al familiei şi 2) bunăstarea familiei, ambele condiţii fiind evaluate automat de către sistemul automatizat de ajutor social.

Din datele furnizare de către Inspecţia Socială privind activităţile de control realizate în perioada anilor 2012-2013, reiese că s-au verificat 82,5 mii de cereri privind acordarea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, dintre care în cadrul a 3,6 mii de cereri (4,4%) s-au constatat plăţi nejustificate în sumă de 10,3 mil.lei, fiind propuse spre stopare şi revizuire 2,2 mii de cereri (2,7%). Totodată, se menţionează că Inspecţia Socială nu dispune de date privind factorii care au generat plăţile neregulamentare respective.

În cadrul prezentei misiuni de audit, echipa de audit a Curţii de Conturi şi inspectorii Inspecţiei Sociale au selectat şi au verificat la cele 6 DASPF auditate 7,4 mii de cereri înregistrate, care anterior n-au fost verificate de către Inspecţie, identificîndu-se abateri şi nereguli în 207 cazuri, în care s-au achitat nejustificat ajutoare în sumă de 359,5 mii lei.

Analiza problemelor identificate în cadrul controalelor efectuate de către Inspecţia Socială şi în cadrul actualei misiuni de audit privind respectarea criteriilor de eligibilitate la acordarea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului în perioada 2012-2013 (9 luni) este prezentată detaliat în Anexele nr.6 – nr.7.

Se atestă că per ansamblu au fost constatate nereguli în acordarea ajutorului social în cazul a 3,8 mii de cereri (din 89,9 mii de cereri examinate), ce constituie 4,2%.

Reieşind din cele relatate, pentru a nu fi admise pe viitor erori şi nereguli în procesul de acordare a asistenţei sociale, auditul prezintă în continuare analiza acestora, grupate după criteriile de eligibilitate.

Neconformităţile şi problemele identificate la determinarea statutului solicitantului minimizează eficacitatea prestaţiilor sociale

În condiţiile Legii cu privire la ajutorul social, pot să beneficieze de dreptul la ajutor social şi la ajutor pentru perioada rece a anului familiile defavorizate în cazul în care toţi membrii adulţi ai acesteia se încadrează în cel puţin una dintre următoarele situaţii:

■ au atins vîrsta necesară pentru stabilirea pensiei conform legislaţiei;

■ sînt persoane încadrate în grade de invaliditate;

■ sînt şomeri înregistraţi la ATOFM în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul şi nu refuză un loc de muncă sau participarea la servicii de stimulare a ocupării forţei de muncă şi la lucrări publice oferite de agenţii;

■ se află în perioada dintre săptămîna a 30-a de sarcină şi săptămîna a 12-a după naştere, în cazul în care copilul se naşte mort sau moare în perioada concediului postnatal, ori îngrijeşte un copil în vîrstă de pînă la 3 ani;

■ îngrijesc un membru/membri ai familiei încadraţi în gradul I de invaliditate care necesită îngrijire, conform concluziei Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii; îngrijesc un copil/copii invalizi din aceeaşi familie sau o persoană în vîrstă de peste 75 de ani din aceeaşi familie, conform concluziei Consiliului medical consultativ;

■ realizează venituri provenite din salarizare, cu timp integral sau parţial, din activitatea de antreprenoriat sau din activităţi legate de folosirea terenurilor agricole din extravilanul localităţilor.

Se relevă că, la determinarea corectitudinii aplicării acestui criteriu de eligibilitate, s-au înregistrat cele mai multe nereguli – 1,8 mii cazuri de încălcări, fiind achitat neregulamentar ajutor social în sumă totală de 6,0 mil.lei, ce constituie 58,3% din numărul total al încălcărilor constatate în ansamblu, dintre care cele mai frecvente fiind:

√ 726 de cazuri (2,0 mil.lei), cînd beneficiarii se declarau şomeri, însă nu erau înregistraţi la ATOFM. Auditul a scos în evidenţă faptul că, în unele cazuri, beneficiarii nu cunoşteau despre condiţia obligatorie de înregistrare la organele teritoriale de ocupare a forţei de muncă, iar DASPF nu aplicau efectiv instrumentele de verificare a acestora;

√ 532 de cazuri (2,1 mil.lei), cînd beneficiarii nu realizau activităţi legate de folosirea terenurilor agricole din extravilanul localităţilor, din cauza neclarităţilor şi imperfecţiunilor existente în cadrul legal, precum şi a informaţiilor incomplete sau neveridice prezentate, în unele cazuri, de către actorii-cheie implicaţi în proces (ingineri cadastrali, primari şi reprezentanţi ai DASPF), care au provocat dificultăţi la determinarea acestui statut ocupaţional;

√ 312 de cazuri (1,3 mil.lei), cînd beneficiarii nu deţineau documente confirmative ale statutului de antreprenor sau termenele de valabilitate a acestora erau expirate, situaţie determinată de neinstituirea unui control intern adecvat la nivelul DASPF;

√ 178 cazuri (0,5 mil.lei), cînd beneficiarilor li se alocau prestaţii sociale şi după împlinirea vîrstei de 3 ani a copilului, situaţie condiţionată de mai mulţi factori, dintre care: sistemul informaţional existent nu deţinea astfel de funcţii de control; beneficiarii nu informau despre schimbările survenite în familie, iar DASPF nu aveau elaborate mecanisme de verificare şi monitorizare.

Pe lîngă neregulile elucidate, auditul a identificat şi o serie de probleme majore persistente în sistemul prestaţiilor sociale, care provoacă mai multe neconcordanţe în domeniul stabilirii statutului ocupaţional şi creează dificultăţi în activitatea asistenţilor sociali comunitari şi impedimente pentru familiile defavorizate la iniţierea procesului de beneficiere de ajutor social. Cu toate că aspectele problematice sînt specifice pentru localităţile verificate, mai persistă riscul major că acestea predomină şi în alte raioane, reieşind din numărul de cazuri semnificative constatate.

În continuare se remarcă aspectele nedefinite clar în situaţiile de declarare a solicitantului ca angajat pe cont propriu în agricultură:

■ Necesită claritate determinarea suprafeţei şi statutului juridic al terenului agricol pentru obţinerea dreptului la ajutor social

Art.5 lit.f) din Legea cu privire la ajutorul social prevede că familiile defavorizate care obţin venituri provenite din activităţile legate de folosirea terenurilor agricole din extravilanul localităţilor au dreptul la ajutor social, obţinînd statut de “angajat pe cont propriu în agricultură”. Totodată, cadrul legal nu stabileşte limita suprafeţei terenului agricol, astfel fiind constatate numeroase cazuri de declarare a statutului respectiv avînd în posesie doar 0,01 – 0,06 ha în extravilanul satului. În acelaşi context, se menţionează că, în unele cazuri, terenurile agricole din extravilanul localităţilor reprezintă terenuri alocate ca cote echivalente, iar în alte cazuri – grădini, care au fost repartizate suplimentar de primării ca terenuri atribuite pe lîngă casă.

Întru clarificarea situaţiei date, MMPSF, în cadrul instruirilor realizate cu asistenţii sociali comunitari, a explicat că au dreptul la ajutor social şi la ajutor pentru perioada rece a anului doar persoanele deţinătoare de terenuri care reprezintă cote echivalente, dar nu şi cele care reprezintă grădini, deşi suprafaţa ultimelor, în unele cazuri, poate depăşi suprafaţa cotelor echivalente. În consecinţă, acordarea de ajutoare beneficiarilor în cazurile de atribuire a statutului de angajat pe cont propriu în agricultură, la deţinerea terenurilor în extravilanul localităţii, cu statut de “grădini”, este apreciată de Inspecţia Socială ca încălcare, fiind stopate plăţile şi calculate sume pentru restituire. Se exemplifică faptul că doar în raionul Cantemir s-au identificat astfel de plăţi în 7 cazuri, în sumă de 64,1 mii lei.

De menţionat că formularul cererii pentru acordarea ajutorului social prevede indicarea doar a suprafeţei terenului deţinut de lîngă casă şi a celui agricol, nefiind prevăzută şi situaţia indicată mai sus. Acest fapt creează dificultăţi şi pentru inginerii cadastrali, care reflectă în mod diferit terenurile deţinute ca grădini (unii le cumulează cu suprafaţa terenului de lîngă casă, alţii – cu cotele care s-au atribuit în extravilanul localităţii), ceea ce duce la determinarea incorectă a cuantumului ajutorului social.

Totodată, auditul a constatat tratarea neuniformă a legii în cazul cînd solicitantul se declară angajat pe cont propriu în sectorul agricol, însă în realitate deţinători ai acestor terenuri sînt alţi membri al familiei (soţ/soţie). Astfel, dacă titlul de proprietate asupra terenului a fost eliberat pe numele unui membru al familiei, iar terenul, de fapt, este prelucrat de întreaga familie, ceilalţi membri nu pot să se declare ca angajaţi pe cont propriu în agricultură, deşi prelucrează şi realizează venituri în comun.

Se atestă că, în cazurile cînd unor persoane le-au fost stabilite ajutoare în situaţiile respective, Inspecţia Socială le-a calificat ca plăţi nejustificate. Astfel, doar în cadrul controalelor efectuate în anul 2012 în raioanele Cimişlia, Ştefan-Vodă, Donduşeni şi Dubăsari au fost stopate plăţile la 33 de beneficiari din 9 localităţi şi înaintate cerinţe de restituire a sumei de 168,3 mii lei.

Cele constatate au diminuat considerabil numărul beneficiarilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului.

■ Obţinerea nejustificată a statutului de angajat pe cont propriu în agricultură în cazul transmiterii în arendă a terenurilor agricole

În pofida faptului că statutul de angajat pe cont propriu în agricultură se atribuie solicitanţilor numai în cazul dacă aceştia realizează venituri din activităţi legate de folosirea terenurilor agricole din extravilanul localităţilor, auditul a constatat că beneficiază de acest drept şi persoanele care nu prelucrează terenurile, dar le-au transmis în arendă. Verificările efectuate la 6 primării din raionul Cantemir denotă că eliberarea de certificate deţinătorilor de terenuri care le-au transmis în arendă a permis acestora să obţină statut de angajat pe cont propriu în agricultură şi să beneficieze de ajutor social, totodată, obţinînd şi venituri din arendă.

În urma confruntării datelor din certificatele eliberare cu cele din registrele cadastrale, s-au identificat 8 cazuri cînd terenurile fiind date în arendă, beneficiarilor li s-au achitat neîntemeiat ajutoare sociale în sumă de 73,1 mii lei.

În acelaşi context, se menţionează că cele constatate sînt determinate de imperfecţiunea cadrului regulator, care nu reglementează includerea în calculul veniturilor şi a veniturilor realizate din arendă la determinarea cuantumului venitului lunar minim garantat al familiei, precum şi de imperfecţiunea cererii de acordare a ajutorului social, care nu prevede astfel de situaţii. Prin urmare, se constată necesitatea reexaminării cadrului normativ şi a formularului cererii, prin includerea prevederilor privind declararea venitului obţinut în ultimele 12 luni din darea în arendă a terenurilor agricole, precum şi a suprafeţei de teren agricol transmis în arendă.

■ Obţinerea statutului de angajat pe cont propriu în agricultură în cazul cînd n-au fost valorificate drepturile succesorale

Conform pct.8 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, solicitantul urmează să prezinte, împreună cu cererea, certificatul confirmativ de la organele abilitate sau copia documentelor ce confirmă dreptul deţinătorului de teren privind terenurile agricole de pe lîngă casă (intravilanul localităţilor), precum şi din extravilanul localităţilor. În aceste condiţii, auditul a constatat că, de regulă, la cerere sînt anexate certificatele despre terenurile deţinute, pe care primăriile le eliberează solicitanţilor. În realitate, există cazuri cînd solicitanţii dispun şi de alte terenuri, obţinute prin moştenire, pe care le prelucrează şi obţin venituri, însă, graţie neperfectării drepturilor succesorale asupra acestora, veniturile respective nu ajung în vizorul serviciilor sociale, fapt care determină atribuirea incorectă a statutului ocupaţional şi luarea deciziilor despre achitarea ajutorului social. În acest context, elucidăm 5 cazuri, constatate în raionul Cantemir, cînd inginerii cadastrali au confirmat deţinerea terenurilor agricole în lipsa drepturilor legale, astfel fiind acordat neîntemeiat ajutorul social persoanelor respective.

Calcularea cuantumului venitului net, obţinut de gospodăriile casnice auxiliare de la activitatea agricolă, se efectuează în baza metodologiei expuse în Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.514 din 10.05.2007¹⁸ şi în baza normativelor aprobate anual prin ordinul MAIA. Astfel, normativele veniturilor nete în agricultură stabilite pentru anul 2013 gospodăriilor casnice auxiliare din zonele Nord, Centru şi Sud au constituit 7,8 mii lei, 11,5 mii lei şi, respectiv, 10,6 mii lei pentru 1 ha.¹⁹ Cu toate acestea, bunele practici demonstrează că producţia agricolă şi veniturile obţinute de gospodăriile casnice auxiliare şi gospodăriile ţărăneşti care prelucrează individual terenurile agricole sînt mult mai mici decît în medie pe ţară, acestea fiind cauzate de fragmentarea şi parcelarea terenului agricol, asolamentul necorespunzător al terenului, neutilizarea tehnologiilor mecanizate, îngrăşămintelor şi mineralelor. Se relevă că, odată cu aplicarea normativelor veniturilor nete în agricultură, unii solicitanţi (proprietari de terenuri agricole) sînt privaţi de dreptul de a beneficia de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, motivul fiind depăşirea venitului lunar minim garantat calculat.

____________________

¹⁸ Hotărîrea Guvernului nr.514 din 10.05.2007 “Privind aprobarea unor acte normative”.

¹⁹ Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr.173 din 02.11.2012 “Cu privire la aprobarea Normativelor veniturilor nete”.

În acest context, se cere revizuirea metodologiei de calculare a veniturilor nete normate, pentru a încuraja familiile aflate în dificultate la depăşirea situaţiilor critice, prin acordarea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului.

Deşi există cadru legal care defineşte categoriile de beneficiari de ajutor social, la elaborarea acestuia, în opinia auditului, nu s-a ţinut cont de toate riscurile care puteau să apară la aplicarea lui în practică. În consecinţă, cadrul legal existent este interpretat în mod diferit de către instituţiile de stat care îl pun în aplicare, deoarece mecanismul de aplicare a acestuia nu este suficient de clar şi de rigid. În acest context, se exemplifică că, urmare solicitării parvenite din partea unui grup de beneficiari de ajutor social, care efectiv au transmis în arendă terenurile, MMPSF, începînd cu luna martie 2013, a permis înregistrarea cu statut de şomer a solicitanţilor, în cazul în care ei întrunesc şi condiţiile stipulate în pct.2 din Legea nr.102-XV din 13.03.2003²⁰. În acelaşi timp, deţinătorii de teren agricol care prelucrează individual terenul nu pot obţine statut de şomer, aceştia fiind clasificaţi cu statut de persoane în căutarea unui loc de muncă şi nu pot beneficia de ajutoare de şomaj. Se denotă că pînă în luna martie 2013 ambele categorii de deţinători de terenuri nu erau înregistraţi ca şomeri la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

____________________

²⁰ Legea privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă nr.102-XV din 13.03.2003.

Tratarea eronată, la DASPF Anenii Noi, a prevederilor legale privind prezentarea actelor necesare care însoţesc cererea de solicitare a ajutorului social a determinat faptul că mai multe familii defavorizate n-au fost incluse în sistemul prestaţiilor sociale. Astfel, în cazurile cînd familiile defavorizate nu dispun de locuinţe proprii şi locuiesc în cele care le-au fost oferite fără plată, se solicită în mod obligatoriu anexarea la cerere a contractelor de locaţiune, care, de fapt, se întocmesc numai în situaţiile de luare sau de dare în chirie a spaţiilor. Se menţionează că atît exigenţele legale, cît şi cele normative se referă numai la locul de trai – reşedinţa curentă a familiei, şi nu la justificarea condiţiilor de folosinţă a locuinţelor sau a dreptului de proprietate asupra acestora.

Declararea incorectă a unor date de către familiile beneficiare a condiţionat achitarea neîntemeiată a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului

Conform art.8 alin.(1) din Legea cu privire la ajutorul social şi pct.22 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, la stabilirea venitului global al familiei se iau în considerare veniturile obţinute în formă bănească din munca retribuită, din toate tipurile de activitate antreprenorială, prestaţiile de asigurări şi asistenţă socială, veniturile realizate din folosirea terenurilor agricole şi a loturilor de pămînt, precum şi alte tipuri de venituri, inclusiv cele din proprietate.

Auditul a evidenţiat unele situaţii confuze la determinarea adecvată a venitului global mediu lunar al familiei, cauzate de nedeclararea integrală a veniturilor beneficiarilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului. Asemenea deficienţe au fost depistate în 546 de cazuri (15,3% din totalul cazurilor de plăţi nejustificate identificate), a căror valoare a atins suma de 1,1 mil.lei, natura lor fiind exprimată prin următoarele detalii:

√ în 215 cazuri (307,8 mii lei) nu au fost declarate, sau au fost declarate eronat veniturile obţinute din toate tipurile de compensaţii, indemnizaţii, pensii şi alte alocaţii;

√ în 192 de cazuri (412,8 mii lei) nu au fost declarate veniturile sezoniere, ocazionale, cele obţinute din activitatea agricolă a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a gospodăriilor casnice auxiliare, sau din activităţi bazate pe folosirea terenurilor agricole;

√ în 68 de cazuri (221,8 mii lei) nu au fost declarate, sau au fost declarate eronat veniturile obţinute din drepturile salariale de la locul principal de muncă şi din munca prin cumul, inclusiv indemnizaţiile unice şi veniturile din desfăşurarea oricărui tip de activitate de antreprenoriat;

√ în 61 de cazuri (150,2 mii lei) nu au fost declarate remitenţele de la membrii familiei sau de la alte persoane din ţară sau de peste hotare;

√ în 10 cazuri (11,8 mii lei) nu au fost declarate veniturile obţinute din burse, burse de studiu sau alte plăţi, indiferent de forma de învăţămînt.

Cauzele celor constatate ţin de declararea eronată de către solicitanţi a datelor în cererea pentru acordarea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, de neinstituirea unor mecanisme de monitorizare la nivelul DASPF, precum şi de imposibilitatea verificării de către DASPF a corectitudinii tuturor datelor declarate, din lipsa conexiunii cu bazele de date ale Inspectoratelor Fiscale de Stat teritoriale, Poliţiei de Frontieră.

O altă problemă identificată de către echipa de audit, care a afectat determinarea corectă a venitului lunar minim garantat, constă în nedeclararea veniturilor obţinute ca urmare a indexării pensiilor. Deşi art.11 din Legea cu privire la ajutorul social prevede modificarea cuantumului ajutorului social de către DASPF în urma modificării cuantumului pensiilor, auditul a constatat că nu toate DASPF au aplicat aceste prevederi. Astfel, din 6 DASPF verificate, numai 2 – DASPF din raioanele Anenii Noi şi Cantemir, au întreprins astfel de măsuri. Unii dintre factorii care au condiţionat situaţia dată sînt următorii:

• neadaptarea corespunzătoare a sistemului automatizat de ajutor social pentru efectuarea verificării încrucişate a propriilor date cu cele ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale;

• iresponsabilitatea beneficiarilor privind declararea schimbărilor survenite;

• lipsa unor proceduri de verificare stabilite în cadrul DASPF.

Corectitudinea determinării cuantumului ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului a fost afectată şi de prezentarea eronată de către inginerii cadastrali a suprafeţelor de terenuri agricole, fiind constatate divergenţe între datele înregistrate în Registrul cadastral şi cele reflectate în certificatele eliberate beneficiarilor, între suprafeţele de teren declarate în cererea de acordare a ajutorului social şi cele introduse în sistemul informaţional automatizat. Astfel, în cadrul celor 22 de raioane inspectate de către Inspecţia Socială au fost constatate asemenea divergenţe în 349 de cazuri, fiind acordate neîntemeiat ajutoare sociale şi ajutoare pentru perioada rece a anului în sumă de 0,5 mil.lei.

Nedeclararea de către solicitanţi a schimbărilor survenite în indicatorii de bunăstare a familiei pe parcursul acordării ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului condiţionează riscul de acordare a prestaţiilor neeligibile

În conformitate cu art.8 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul social, la evaluarea bunăstării familiei în vederea stabilirii ajutorului social sau a ajutorului pentru perioada rece a anului, se iau în considerare componenţa familiei şi bunurile mobile şi imobile pe care le are în proprietate/folosinţă familia, utilizîndu-se un set de caracteristici care identifică bunăstarea acesteia. Pentru evaluarea întrunirii condiţiilor la criteriul bunăstarea familiei solicitante de a fi eligibilă la acordarea ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului, Guvernul a aprobat lista caracteristicilor şi punctajul distinctiv aferent acestei evaluări²¹.

____________________

²¹ Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008.

Conform art.16 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul social, răspunderea pentru încălcarea prevederilor legii o poartă solicitantul. În cazul prezentării unor informaţii incomplete, greşite sau neinformării despre schimbările ce au intervenit în structura şi cuantumul veniturilor, fapt ce a influenţat cuantumul ajutorului social şi acordarea dreptului la ajutor pentru perioada rece a anului, beneficiarul restituie întreaga sumă care i-a fost plătită nejustificat. Angajamentul de a rambursa suma primită incorect este semnat de către beneficiar odată cu depunerea cererii (modelul din Anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social²².

____________________

²² Anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008.

Potrivit art.17 alin.(2) şi alin.(3) din Legea cu privire la ajutorul social, verificarea autenticităţii informaţiilor prezentate pentru stabilirea ajutorului social se efectuează nemijlocit de către organul care a stabilit aceste plăţi, iar verificarea modului de aplicare corectă şi unitară a legii este efectuată de către Inspecţia Socială.

În cadrul prezentei misiuni de audit, întru verificarea autenticităţii datelor incluse în cererile active pentru acordarea prestaţiilor de ajutor social, echipa de audit, în comun cu reprezentaţii Inspecţiei Sociale, au efectuat vizite la domiciliul beneficiarilor în cadrul a 6 raioane supuse auditării, fiind constatate divergenţe la 114 beneficiari, dintre care:

√ în 59 de cazuri beneficiarii nu au declarat despre modificările survenite la bunurile deţinute;

√ în 55 de cazuri beneficiarii nu au declarat despre schimbările apărute în componenţa familiei;

√ în 17 cazuri beneficiarii nu au declarat despre schimbarea locului de trai.

Urmare celor constatate, echipa de audit, întru neadmiterea unor plăţi neîntemeiate de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, a înaintat conducerii DASPF recomandări privind întreprinderea măsurilor în vederea stopării şi revizuirii cererilor pentru cei 114 beneficiari.

În baza rezultatelor analizei informaţiilor din rapoartele Inspecţiei Sociale, auditul a constatat că lipsa unor politici şi proceduri scrise privind executarea funcţiei de inspecţie a generat abordări echivoce în procesul de luare a deciziilor de către managementul Inspecţiei Sociale asupra unor încălcări similare. Astfel, unele echipe calculează sumele erorilor şi propun DASPF să întreprindă măsuri pentru restituirea acestora, altele – doar înaintează propuneri pentru stoparea plăţilor şi revizuirea dreptului de plată a ajutorului social.

Se relevă că, în total, s-au identificat 1105 cazuri de nedeclarare din partea beneficiarilor a modificărilor intervenite, din care pentru 917 cazuri s-au calculat sume pentru restituire în mărime de 2,7 mil.lei, iar pentru 188 de cazuri – doar s-au înaintat recomandări de stopare şi revizuire. În special:

√ în 461 de cazuri beneficiarii nu au declarat modificările la bunurile deţinute, în 12 rapoarte de control fiind recomandate doar stoparea şi revizuirea cererilor pentru 151 de cazuri, pe cînd în alte 15 rapoarte s-a propus pentru 310 cazuri şi restituirea sumei în mărime de 0,4 mil.lei, calculată de către inspectori ca fiind acordată nejustificat;

√ în mod similar, schimbarea reşedinţei curente de către unii beneficiari a fost interpretată neuniform. Astfel, în 37 de cazuri din 11 rapoarte de control, cererile au fost propuse doar pentru stopare şi revizuire, iar în 103 cazuri reflectate în alte 11 rapoarte, pe lîngă acestea, s-a propus şi restituirea plăţilor achitate nejustificat în sumă de 0,5 mil.lei.

De asemenea, în 504 cazuri, Inspecţia Socială a constatat că beneficiarii nu au declarat schimbările în componenţa familiei, suma spre restituire fiind calculată în mărime de 1,7 mil.lei.

Totodată, auditul a identificat că, din cauza neelaborării unei metodologii interne privind determinarea perioadei în care urmează a fi efectuată recalcularea sumelor achitate neeligibil (în rezultatul survenirii unor schimbări în componenţa sau bunăstarea familiei beneficiare), inspectorii iau la bază perioada din data adoptării deciziei de acordare a ajutoarelor şi, în consecinţă, plăţile efectuate pentru achitarea ajutoarelor, care în toată perioada sînt calificate ca neregulamentare, fiind recomandată DASPF restituirea acestora.

Avînd la baza constatărilor de audit probe pertinente acumulate în cadrul a 513 vizite la domiciliul beneficiarilor, misiunea de audit concluzionează că prestaţiile de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului au fost direcţionate, în majoritatea cazurilor, spre beneficiarii eligibili din păturile defavorizate ale populaţiei. Totodată, în urma controalelor Inspecţiei Sociale şi actualei misiuni de audit, au fost constatate multiple cazuri de acordare nejustificată a ajutorului social. În contextul celor expuse, se denotă că unele plăţi, fiind calificate ca neîntemeiate, nu au temei juridic, deoarece cadrul regulator nu reglementează exhaustiv situaţiile privind “statutul ocupaţional în agricultură”, “perioadele în care urmează a fi efectuată recalcularea sumelor achitate neeligibil”.

Se denotă că materialele privind încălcările constatate în cadrul inspectării a 20 DASPF (din cele 22 verificate) au fost remise de către Inspecţia Socială Procuraturii Generale, pentru examinare conform competenţelor. Pînă în prezent, Procuraturile teritoriale au pornit 9 cauze penale, dintre care 7 cauze²³ au fost pornite în baza art.327 “abuz în serviciu” din Codul penal, iar alte 2 cauze penale²⁴ – în baza art.329 “neglijenţă în serviciu” din Codul penal²⁵. În 2 cazuri, Procuraturile raioanelor Orhei şi Donduşeni au emis ordonanţe de refuz în pornirea urmăririi penale, din motiv că nu se întrunesc elementele nici ale unei infracţiuni, iar în cazul celorlalte 12 rapoarte emise Procuraturii Generale²⁶, Inspecţia Socială nu a fost informată despre mersul examinării materialelor expuse în rapoartele de inspecţie. Totuşi, pînă în prezent, nici o cauză penală nu a fost finalizată şi expediată în instanţa de judecată.

____________________

²³ Raioanele: Cimişlia; Nisporeni; Teleneşti; Ştefan-Vodă, Ungheni şi Hînceşti – 2 cauze.

²⁴ Raioanele: Rîşcani şi Ocniţa.

²⁵ Legea nr.985-XV din 18.04.2002 “Codul penal al Republicii Moldova”.

²⁶ Raioanele: Făleşti; Străşeni; Căuşeni; Soroca; Floreşti; Basarabeasca; Glodeni; Orhei; Ocniţa; Briceni; Criuleni şi Dubăsari.

Ţinîndu-se cont de constatările Comisiei speciale²⁷, care atestă că majoritatea familiilor beneficiare sînt vulnerabile şi sărace, misiunea de audit relevă riscul că suma de 10,7 mil.lei nu va fi restituită integral. În acest context, se menţionează că, de la demararea activităţii Inspecţiei Sociale şi pînă la 01.10.2013, în urma activităţilor de control realizate de aceasta, beneficiarii au restituit la conturile trezoreriale ale CNAS prestaţii achitate neîntemeiat în sumă de 0,6 mil.lei.

____________________

²⁷ Comisiile speciale se instituie de către DASPF, pentru a verifica la domiciliu situaţia reală a beneficiarilor pentru care Inspecţia Socială a calculat prestaţii de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului plătite neîntemeiat/necuvenit.

Recomandări conducerii MMPSF:

12. Să înainteze, în comun cu MAIA, propuneri privind reexaminarea modului de determinare a veniturilor obţinute din folosirea terenului agricol, asigurînd o evaluare cît mai aproape de veniturile reale.

13. Să definitiveze, în comun cu alte autorităţi interesate, statutul persoanelor angajate pe cont propriu în agricultură.

14. În comun cu autorităţile administraţiei publice centrale de resort, să revizuiască cadrul-model metodologic aferent identificării, evaluării şi determinării veniturilor provenite din darea în arendă a terenurilor agricole, pentru călăuză DASPF.

15. Să concretizeze în Instrucţiunea cu privire la cererea de ajutor social prevederi explicite privind solicitarea actelor confirmative pe care urmează să le prezinte solicitantul în cazurile dării în arendă a terenurilor agricole şi nedispunerii de locuinţe proprii.

Recomandări conducerii DASPF:

16. Să stabilească şi să coordoneze proceduri eficiente de conlucrare şi control al informaţiilor cu AAPL, ATOFM şi beneficiari, precum şi de responsabilizare a asistenţilor sociali pentru prevenirea achitării prestaţiilor la parvenirea unor astfel de situaţii.

Recomandări conducerii AAPL:

17. Să stabilească proceduri eficiente de control asupra autenticităţii informaţiilor furnizate privind terenurile agricole.

18. Să indice în certificatele confirmative care atestă dreptul deţinătorului de teren informaţia despre suprafeţele terenurilor agricole din intravilanul şi extravilanul localităţilor, separat: grădinile din intravilan, grădinile din extravilan şi alte terenuri agricole din extravilan.

Recomandări conducerii Inspecţie Sociale:

19. În scopul eficientizării procesului de control, să elaboreze proceduri interne formalizate privind modul de exercitare a funcţiei de control în domeniul asistenţei sociale, întru interpretarea univocă a încălcărilor constatate în urma exercitării misiunii de inspecţie, precum şi pentru determinarea elementelor necesare întocmirii Raportului de inspecţie.

3. Sînt fezabile şi sigure mecanismele de verificare aplicate pentru datele incluse în cererile solicitanţilor?

3.1. Consolidarea şi dezvoltarea controlului intern în cadrul DASPF vor oferi asigurări rezonabile privind atingerea obiectivelor în domeniul acordării prestaţiilor sociale

Regularitatea, conformitatea şi corectitudinea operaţiunilor şi proceselor desfăşurate în mod economicos, eficient şi eficace este premisa consolidării unui management performant, în baza principiilor bunei guvernări. Ca urmare a dezvoltării insuficiente a unor componente ale controlului intern, mecanismul de acordare a ajutorului social nu asigură în mod fiabil integritatea, veridicitatea şi autenticitatea datelor şi informaţiilor care fundamentează aspectele decizionale. Neaplicarea bunelor practici în domeniul controlului intern compromite eficacitatea realizării obiectivelor stabilite.

Controlul intern presupune totalitatea politicilor şi procedurilor stabilite de către conducerea entităţii în scopul de a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea obiectivelor instituţiei, prin: efectuarea ordonată, în mod etic, în baza principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate a operaţiunilor; îndeplinirea conformă a obligaţiilor; respectarea cadrului legislativ şi normativ aplicabil; protejarea resurselor împotriva pierderii şi utilizării necorespunzătoare a acestora. Controlul intern cuprinde 5 elemente interdependente care sînt integrate în procesul managerial şi derivă din modul în care sînt gestionate activităţile: mediul de control, evaluarea riscurilor, activităţile de control, informare şi comunicare, monitorizare.

Misiunea de audit a constatat că componentele sistemului de control intern în cadrul DASPF sînt dezvoltate insuficient, ca urmare a influenţei unor factori interni şi externi, existenţei unor impedimente şi rezerve care afectează substanţial eforturile de consolidare a acestuia. În rezultat, poate fi subminată eficacitatea realizării obiectivelor scontate şi eficientizarea mecanismului de acordare a prestaţiilor sociale.

Documentele de politici elaborate nu stabilesc direcţiile de dezvoltare strategică în domeniul prestaţiilor sociale

Cadrul legal²⁸ prevede că structurile de asistenţă socială teritorială elaborează strategii de dezvoltare şi prestare a asistenţei sociale în conformitate cu politica socială a Guvernului. Astfel, cu toate că 5 DASPF²⁹ (din cele 6 auditate) au elaborat strategii de dezvoltare, obiectivele incluse nu au fost coordonate cu priorităţile la nivel naţional, nefiind evaluate şi stabilite riscurile în realizarea obiectivelor, determinate măsurile şi procesele care vor fi aplicate, inclusiv de identificare a potenţialilor beneficiari. Prin urmare, nu s-a asigurat implementarea managementului performanţelor şi al riscurilor, ceea ce, de fapt, compromite efectul aşteptat.

____________________

²⁸ Legea asistenţei sociale nr.547-XV din 25.12.2003.

²⁹ DASPF: Anenii-Noi, Cahul, Cantemir, Floreşti, Sîngerei.

Definirea neclară şi incompletă a responsabilităţilor angajaţilor DASPF compromite eficacitatea executării funcţiilor, care este prerogativa acestora

Misiunea de audit a constatat că în anii 2011-2013 (9 luni) nu s-au stabilit indicatori de performanţă pentru conducătorii DASPF. La fel, regulamentele celor 6 DASPF nu stabilesc atribuţiile necesare pentru executarea funcţiilor ce vizează acordarea prestaţiilor sociale, iar la 2 DASPF³⁰ dintre acestea regulamentele nu sînt actualizate în corespundere cu modificările exigenţelor normative. Definirea incompletă a responsabilităţilor se atestă şi la nivelul fişei postului angajatului. Astfel, în scopul uniformizării atribuţiilor şi responsabilităţilor, MMPSF a aprobat, prin Ordinul nr.54 din 10.06.2009, o versiune tipizată a fişei postului asistentului social comunitar. Se relevă că în fişele postului nu se regăsesc integral obligaţiile şi atribuţiile acestora, iar 21 de asistenţi sociali³¹ nici nu dispun de fişele postului. Totodată, pentru specialistul în administrarea ajutorului social, care introduce informaţia în sistemul informaţional, nu este elaborată o versiune tipizată a fişei postului. Ca urmare, în 4 cazuri³², n-au fost atribuite principalele responsabilităţi ce vizează realizarea procedurilor de verificare aplicabile la etapa de introducere şi procesare a cererilor în sistem în vederea asigurării corectitudinii informaţiei.

____________________

³⁰ DASPF: Cahul, Floreşti.

³¹ DASPF Cahul.

³² Anenii Noi, Cahul, Floreşti, Nisporeni.

În aceeaşi ordine de idei, s-a relevat că nu au fost elaborate proceduri scrise care să identifice persoanele responsabile de monitorizarea, exercitarea supervizării şi asigurarea calităţii procesului de acordare a prestaţiilor sociale, cu definirea clară a competenţelor decizionale ale acestora, în consecinţă fiind depistate o serie de încălcări şi iregularităţi.

Insuficienţa personalului calificat, nivelul de remunerare scăzut şi condiţiile de muncă dificile condiţionează o fluctuaţie semnificativă a personalului şi nu asigură continuitate în exercitarea adecvată a funcţiilor

Unul dintre elementele definitorii ale mediului de control este competenţa personalului angajat, care presupune şi fortificarea capacităţilor acestora pentru exercitarea adecvată a atribuţiilor de serviciu.

Misiunea de audit a relevat că, urmare condiţiilor de muncă dificile şi a nivelului scăzut de remunerare, fluctuaţia asistenţilor sociali comunitari, în anii 2011-2013 (9 luni), în cele 6 DASPF supuse auditului a variat între 15%³³ şi 68%³⁴, niveluri semnificative fiind înregistrate şi în cadrul DASPF Cahul – 46,5% şi DASPF Anenii Noi – 38,0%. Totodată, din aceleaşi motive, nu este posibilă recrutarea personalului profesionist cu experienţă acceptabilă în domeniu. Astfel, urmare chestionării asistenţilor sociali, s-a relevat că doar 47,3% din numărul total al acestora deţin studii medii speciale sau inferioare, iar 16% au o experienţă profesională mai mică de un an. De asemenea, activităţile direcţionate pentru fortificarea capacităţilor profesionale sînt insuficiente şi nu au cuprins tot efectivul. Astfel, 8% dintre angajaţi au declarat că nu au beneficiat de instruiri în domeniul asistenţei sociale, iar 21% nu utilizează (din diferite considerente), programul informaţional SIAAS. În aceeaşi ordine de idei, se atestă că politicile de formare a noilor angajaţi nu permit adaptarea în termene rezonabile la metodele şi condiţiile de muncă şi subminează eficienţa activităţii la etapa iniţială.

____________________

³³ DASPF Floreşti.

³⁴ DASPF Nisporeni.

Misiunea de audit denotă că politica de motivare a personalului nu stabileşte un mecanism echitabil de stimulare a angajaţilor, nefiind elaborate proceduri scrise proprii care să stabilească clar indicatorii de performanţă, criteriile de evaluare a activităţii, precum şi condiţiile de acordare a sporurilor şi premiilor. Astfel, Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006³⁵ stabileşte doar cuantumul maxim al sporului, cu precizarea posibilităţii reducerii mărimii sau anulării acestuia în cazul neîndeplinirii în termen a sarcinilor, diminuării nivelului calităţii muncii sau încălcării disciplinei de muncă.

____________________

³⁵ Anexa nr.3 – Condiţiile de salarizare a personalului din instituţiile medico-sanitare şi de asistenţă socială, la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 “ Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”.

Un alt factor care afectează considerabil capacitatea asistenţilor sociali de a-şi exercita corespunzător atribuţiile este neajustarea unităţilor de personal conform exigenţelor normative. Misiunea de audit a relevat că, în anii 2011-2013, la aprobarea statelor de personal în cadrul a 6 raioane auditate, Consiliile raionale n-au ţinut cont de prescripţiile Hotărîrii Guvernului nr.688 din 10.06.2003³⁶ (în vigoare pînă la 20.02.2013), potrivit cărora localităţilor urbane le revine cîte o unitate de asistent social la 5,0 mii de locuitori, iar localităţilor rurale – respectiv, la 3,0 mii de locuitori, dar nu mai puţin de o unitate în fiecare primărie³⁷.

____________________

³⁶ Hotărîrea Guvernului nr.688 din 10.06.2003 “ Cu privire la structura şi statele de personal ale primăriilor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor)” (cu modificările ulterioare), abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.133 din 20.02.2013.

³⁷ Prescripţiile respective au fost incluse ulterior, prin Hotărîrea Guvernului nr.791 din 07.10.2013 “ Cu privire la aprobarea completărilor şi modificărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului”, în textul Hotărîrii Guvernului nr.381 din 13.04.2006 “ Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”.

Misiunea de audit a constatat că proporţia respectivă n-a fost respectată în 55 de cazuri, inclusiv în 3 localităţi urbane³⁸ şi 33 de localităţi rurale³⁹, iar în 19 localităţi⁴⁰ asistenţii sociali sînt încadraţi cu norma de muncă parţială. Totodată, s-a identificat că în componenţa unor comune administrate de o primărie sînt incluse cîte 2-4 sate, iar distanţa dintre satele din cadrul comunei şi sediul primăriei este impunătoare, ceea ce provoacă dificultăţi la exercitarea atribuţiilor de bază de către asistenţii sociali comunitari. În acest context, în rezultatul calculelor efectuate de către misiunea de audit, s-a constatat că numărul asistenţilor sociali conform statelor de personal urma să fie mai mare cu 41 de unităţi, pentru a asigura eficientizarea activităţilor aferente procesului de acordare a prestaţiilor sociale.

____________________

³⁸ Anenii Noi, Nisporeni şi Sîngerei.

³⁹ 33 de localităţi urbane din raioanele: Anenii Noi – 9 localităţi, Cahul – 6 localităţi, Cantemir – 4 localităţi, Sîngerei – 5 localităţi, Nisporeni – 4 localităţi, Floreşti – 5 localităţi.

⁴⁰ 19 primării, dintre care: în raionul Cahul – 6 asistenţi sociali comunitari activează pe 0,5 unităţi de salariu, iar în raionul Sîngerei – 13 asistenţi sociali comunitari activează pe 0,25-0,75 unităţi de salariu.

Datorită aspectelor expuse, 49,6% din asistenţii sociali chestionaţi întîmpină dificultăţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inclusiv 15,5% nu reuşesc să le îndeplinească corespunzător.

Insuficienţa personalului calificat, precum şi metodele de delegare a responsabilităţilor indică neasigurarea continuităţii în activitatea DASPF. Astfel, pînă la implementarea SIAAS, datele erau introduse în sistem de către specialistul în administrarea ajutorului social, fiind aprobată în acest sens doar o unitate de personal, care nu reuşeşte să-şi îndeplinească sarcinile. Totodată, se relevă că, în perioada concediului anual de odihnă al persoanei nominalizate, în unele DASPF funcţiile acesteia nu au fost delegate altei persoane, prin ce nu s-a asigurat continuitatea activităţii şi emiterea în termen a deciziilor.

3.2. Neevaluarea riscurilor asociate realizării obiectivelor, precum şi activităţile de control insuficiente expun procesul de acordare a prestaţiilor sociale unor riscuri majore

În scopul consolidării controlului intern, managementul trebuie să identifice integral riscurile şi să ia în considerare toate interacţiunile semnificative între entitate şi alte părţi, precum şi factorii interni la nivel de entitate şi de fiecare activitate. Misiunea de audit a constatat că cele 6 DASPF auditate nu efectuează evaluarea riscurilor, şi nici politici de gestionare a acestora nu există, iar activităţile de control intern, care trebuie să se manifeste la toate nivelurile, şi funcţiile entităţii, menite să reducă riscurile, sînt insuficiente. Controalele sînt proceduri de asigurare a faptului că procesele se desfăşoară în corespundere cu criteriile stabilite de cadrul normativ. La acest compartiment, misiunea de audit a constatat următoarele:

♦ Urmare lipsei unor norme scrise ce vizează păstrarea şi componenţa dosarului, precum şi a unor activităţi de control specifice, nu este asigurată siguranţa păstrării conforme a documentaţiei obligatorii. Auditul relevă că la 2 DASPF⁴¹ (din cele 6 auditate) nu sînt păstrate în dosare cererile solicitanţilor, fapt ce condiţionează riscul de pierdere a datelor sau actelor anexate la acestea, avînd un impact negativ asupra veridicităţi datelor introduse în sistem şi gestionării eficiente a activităţilor ce ţin de acordarea prestaţiilor sociale.

____________________

⁴¹ DASPF: Cahul, Floreşti.

♦ Conform pct.12 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, asistentul social nu acceptă cererea în cazul în care nu au fost prezentate toate actele confirmative necesare. Astfel, urmare unor proceduri de control intern ineficiente, în 257 de cazuri s-a constatat acceptarea şi procesarea cererilor cu abateri de la normele legale, fără prezentarea tuturor documentelor obligatorii. În consecinţă, statutul ocupaţional al solicitantului sau al membrilor familiei, precum şi alte circumstanţe determinante la acordarea prestaţiilor sociale au fost stabilite neîntemeiat, doar în baza declaraţiilor din cerere.

♦ Cerinţele cadrului normativ rezervă 5 zile pentru transmiterea cererii din teritoriu către DASPF. Ca urmare a tergiversării transmiterii cererilor de către asistenţii sociali comunitari, auditul a relevat că în 88 de cazuri⁴², din totalul cererilor examinate, nu s-a respectat acest termen. Totodată, lipsa unor proceduri de control fiabile privind evidenţa cererilor în baza registrelor speciale, precum şi predarea cererilor în bază de semnătură nu asigură înregistrarea corespunzătoare a solicitărilor şi nu reflectă în mod obiectiv expirarea termenelor legale de soluţionare a cererilor. Misiunea de audit a constatat că, în contradicţie cu exigenţele normative⁴³, cererile nu sînt înregistrate la data şi în ordinea parvenirii, cu precizarea datei depunerii acesteia, fără specificarea, în unele cazuri, a datei transmiterii sub semnătură a acestora către DASPF. Mai mult decît atît, la deplasarea în teritoriu, au fost depistate 285 de cereri neînregistrate⁴⁴, care au fost depuse de către solicitanţi cu 1-8 luni pînă la efectuarea verificărilor. În acelaşi timp, au existat unele vulnerabilităţi referitoare la termenul prevăzut pentru depunerea cererilor de acordare a ajutorului social de susţinere a familiei şi la termenul prevăzut pentru prelucrarea datelor în aplicaţia informatică SIA.

____________________

⁴² DASPF: Cahul, Floreşti, Sîngerei.

⁴³ Instrucţiunile administrative, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei nr.78 din 31.10.2008.

⁴⁴ Raioanele: Cahul, Cantemir, Nisporeni, Sîngerei.

♦ Decizia despre acordarea sau neacordarea ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului este adoptată de către şeful Direcţiei/Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei, în termen de 15 zile lucrătoare din data depunerii cererii, prin emiterea unui ordin. Astfel, la 4 DASPF s-a constatat faptul că termenele de emitere a deciziei de acordare/neacordare a prestaţiilor sociale nu au fost respectate, la 3 dintre care – în 96 de cazuri⁴⁵, iar la DASPF Sîngerei a fost atestată încălcarea acestor termene în circa 90% din cererile procesate. În acest context, auditul relevă că din cauza insuficienţei personalului, tergiversării procesării cererilor şi adoptării deciziei de acordare a ajutorului social, la DASPF Sîngerei plăţile au fost efectuate cu întîrziere de la 3 pînă la 9 luni, nefiind achitate în termenele respective prestaţii sociale în sumă de 2,0 mil.lei, prin ce s-a încălcat dreptul persoanelor de a beneficia de prestaţiile sociale în perioadele respective. De asemenea, din aceleaşi considerente, dar şi ca urmare a nestabilirii ajutorului social din luna de depunere a cererii, la 15 beneficiari⁴⁶ nu le-a fost acordat ajutor social în sumă de 12,8 mii lei.

____________________

⁴⁵ DASPF: Anenii Noi, Nisporeni, Floreşti.

⁴⁶ DASPF: Nisporeni, Sîngerei.

♦ Se atestă lipsa procedurilor de verificare a respectării termenului de 5 zile de înştiinţare a beneficiarului despre acordarea/neacordarea prestaţiei sociale, prevăzută de pct.15 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social. Astfel, Registrele deţinute de asistenţii sociali, în care solicitanţii contrasemnează recepţionarea deciziei, nu conţin data transmiterii deciziilor/înştiinţărilor, astfel nefiind posibil de a verifica dacă termenul a fost respectat, iar monitorizarea realizării acestor activităţi nu se efectuează. Totodată, s-a identificat că nu în toate cazurile solicitanţii au fost informaţi, urmare cărui fapt este afectat dreptul persoanei la informare, precum şi diminuată transparenţa procesului de acordare a ajutorului social.

♦ În aceeaşi ordine de idei, misiunea de audit a constatat că nu a fost instituit un mecanism fiabil de verificare obiectivă a informaţiilor declarate de către solicitant în cerere, ca urmare a ponderii nesemnificative a anchetelor sociale efectuate la domiciliu, precum şi a nerespectării exigenţelor cadrului normativ privind componenţa comisiei de verificare a autenticităţii informaţiilor incluse în cerere de către solicitant. Urmare constatărilor, auditul relevă că ancheta socială, în unele cazuri, este întocmită formal şi nu reflectă situaţia reală a beneficiarului de ajutor social, acest aspect fiind confirmat şi prin vizitele la faţa locului, efectuate de misiunea de audit în comun cu Inspecţia Socială şi asistenţii sociali.

Cele menţionate sînt cauzate de: atitudinea superficială a unor asistenţi comunitari faţă de atribuţiile de bază şi monitorizarea necorespunzătoare a activităţii acestora, lipsa procedurilor de verificare a conformităţii întocmirii registrelor, nestabilirea unui grafic privind predarea regulamentară a cererilor, fluxul considerabil de cereri şi imposibilitatea operatorului de a le procesa, managementul neadecvat şi controlul intern necorespunzător. Ca urmare a încălcării termenelor legale, sînt prejudiciate interesele persoanelor defavorizate, prin restricţionarea neîntemeiată a accesului la plăţile respective pentru perioade îndelungate, precum şi lipsirea nejustificată a acestora, în unele cazuri, de venitul minim garantat de stat în perioada cînd se aflau în dificultate.

Procedurile de reconciliere a informaţiilor implementate de către DASPF, de asemenea, necesită a fi perfecţionate:

√ Misiunea de audit a relevat faptul că la 2 DASPF⁴⁷ (din cele 6 supuse auditului) nu se efectuează contrapunerea listelor beneficiarilor cu persoanele decedate, deşi cadrul legal prevede că decesul beneficiarului constituie temei pentru încetarea plăţii ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului. Astfel, în 23 de cazuri nu au fost stopate plăţile către persoanele decedate. Neîncetarea plăţilor după decesul membrilor familiei beneficiare a condiţionat efectuarea plăţilor neîntemeiate în sumă de 31,6 mii lei⁴⁸, iar în cazul decesului solicitanţilor – formarea soldului la conturile băncii plătitoare.

____________________

⁴⁷ DASPF: Nisporeni, Sîngerei.

⁴⁸ DASPF: Nisporeni.

√ DASPF nu dispune de un mecanism eficient de conlucrare cu autorităţile responsabile în vederea verificării datelor incluse în certificatele confirmative ce atestă dreptul deţinătorului de teren asupra terenurilor agricole din intravilanul şi extravilanul localităţilor. Criteriile Legii cu privire la ajutorul social, incluse în art.17, prevăd că verificarea autenticităţii informaţiilor prezentate pentru stabilirea ajutorului social şi/sau a ajutorului pentru perioada rece a anului se efectuează nemijlocit de către DASPF. Urmare aplicării procedurilor de fond, misiunea de audit a constatat că în 33 de cazuri⁴⁹ certificatele confirmative eliberate de către responsabilii AAPL de nivelul 1 conţin informaţii denaturate: în 25 de cazuri suprafeţele incluse în certificate au fost diminuate, în 5 cazuri – majorate, iar în 3 cazuri certificatele au confirmat eronat deţinerea terenului agricol în extravilan, ceea ce a permis eligibilitatea persoanelor respective pentru prestaţii sociale în calitate de angajaţi pe cont propriu în agricultură. Se concluzionează că lipsa unui mecanism eficient de conlucrare cu autorităţile abilitate condiţionează calcularea incorectă a venitului familiei, cu impact asupra cuantumului prestaţiei sociale, precum şi efectuarea neîntemeiată a plăţilor către persoanele care nu se încadrează în criteriile de eligibilitate.

____________________

⁴⁹ DASPF: Nisporeni.

√ O activitate importantă de control este separarea sarcinilor, care presupune divizarea responsabilităţilor pentru autorizarea tranzacţiilor, prelucrarea şi înregistrarea lor, revizuirea tranzacţiilor, precum şi manipularea activelor aferente etc. Misiunea de audit a constatat că informaţiile din cereri au fost introduse în SIA de către o singură persoană din cadrul DASPF, iar operaţiunile de evaluare a conformităţii documentelor anexate la cerere şi corectitudinii datelor nu au fost supuse verificărilor ulterioare, ceea ce relevă faptul că nu există o delimitare a responsabilităţilor-cheie la înregistrarea datelor şi revizuirea corectitudinii acestora, luarea deciziei de acordare a prestaţiei sociale, ultima procedură fiind o informaţie generată de modulul informaţional în baza datelor introduse. În consecinţă, s-a constatat că la 2 DASPF⁵⁰, în 42 de cazuri datele declarate în cererea solicitantului nu coincideau cu cele introduse în sistem, în 3 cazuri⁵¹ introducerea incorectă a datelor s-a soldat cu privarea neîntemeiată a beneficiarilor de a beneficia de prestaţii sociale în mărimea cuvenită, plăţile fiind diminuate. Astfel, se atestă lipsa activităţilor de control care ar asigura veridicitatea datelor primare, urmare cărui fapt solicitările parvenite sînt expuse riscului de emitere asupra lor a unor decizii eronate, iar numeroasele erori constatate la implementarea SIAAS majorează probabilitatea manifestării acestui risc.

____________________

⁵⁰ DASPF: Nisporeni, Floreşti, Sîngerei.

⁵¹ DASPF: Sîngerei.

Cauza principală a neimplementării activităţilor de fortificare a sistemului de control intern este neacordarea de către MMPSF a suportului în vederea instituirii cadrului metodologic privind îndrumarea, coordonarea şi monitorizarea dezvoltării sistemului de control intern, precum şi determinarea responsabililor, a termenelor de executare şi gestionarea riscurilor aferente acestor activităţi.

În consecinţă, din cauza unui sistem de control intern ineficient, mecanismele de verificare implementate în cadrul procesului de acordare a ajutorului social nu asigură într-un mod fiabil integritatea, veridicitatea şi autenticitatea datelor şi informaţiilor care fundamentează aspectele decizionale la stabilirea şi acordarea prestaţiilor sociale.

Recomandări conducerii MMPSF:

20. Să examineze oportunitatea elaborării unui Regulament-cadru, care să stabilească un mecanism echitabil de stimulare a asistenţilor sociali comunitari, cu identificarea indicatorilor de performanţă relevanţi, criteriilor de evaluare a activităţii, precum şi condiţiilor de acordare a sporurilor şi premiilor.

21. Să intensifice activităţile de monitorizare a măsurilor implementate de către DASPF ce vizează consolidarea răspunderii manageriale pentru gestionarea optimă a resurselor conform obiectivelor entităţii publice, pe baza principiilor bunei guvernări şi prin implementarea unui sistem de control eficient.

22. Să examineze necesitatea suplinirii formularului cererii pentru acordarea ajutorului social cu noţiunea “data/luna în care a fost înregistrată la DASPF cererea de acordare a ajutorului social”.

23. Să examineze oportunitatea elaborării unui model de Registru de evidenţă a deciziilor de acordare/neacordare a ajutorului social, cu indicarea datei transmiterii sub semnătură către beneficiar a înştiinţării şi instituirea mecanismelor de verificare corespunzătoare, în scopul sporirii transparenţei procesului şi respectării termenelor legale.

Recomandări conducerii MMPSF şi DASPF:

24. Să intensifice activităţile de instruire a asistenţilor sociali comunitari în baza necesităţilor de perfecţionare identificate individual, în scopul îmbunătăţirii procesului de formare profesională a personalului şi sporirii eficienţei exercitării atribuţiilor de serviciu ale acestora.

25. Să elaboreze politici de formare a noilor angajaţi în scopul asigurării adaptării în termen rezonabil a acestora la metodele şi condiţiile de lucru.

26. Să elaboreze un regulament privind normele de păstrare şi componenţa dosarului solicitantului/ beneficiarului de prestaţii sociale, în vederea uniformizării cerinţelor şi asigurării conformităţii păstrării documentelor obligatorii.

Recomandări conducerii DASPF:

27. Să determine acţiuni şi să definească indicatori de performanţă, care vor contribui la realizarea obiectivelor stabilite în strategiile de dezvoltare în domeniul protecţiei sociale.

28. Să asigure implementarea tuturor standardelor de control intern, precum şi să revizuiască procedurile operaţionale în conformitate cu acestea.

29. Să examineze oportunitatea revizuirii Regulamentelor DASPF, în vederea descrierii exhaustive a funcţiilor şi atribuţiilor în conformitate cu exigenţele cadrului normativ pentru executarea eficientă a funcţiilor delegate.

30. Să asigure revizuirea fişelor postului angajaţilor DASPF întru determinarea atribuţiilor şi responsabilităţilor în domeniul prestaţiilor sociale, conform indicaţiilor prevăzute de MMPSF şi cadrului normativ relevant.

31. Să implementeze proceduri coerente de verificare a conformităţii întocmirii dosarelor, în vederea asigurării respectării exigenţelor cadrului normativ ce vizează evidenţa şi stocarea adecvată a cererilor pe dosare separate, precum şi a documentelor confirmative anexate la acestea.

32. Să elaboreze şi să implementeze proceduri specifice de control şi supervizare a procesului introducerii datelor în SIAAS, în vederea efectuării verificărilor selective ale corectitudinii înregistrărilor şi minimizării riscurilor de efectuare a plăţilor neregulamentare.

33. Să stabilească un grafic de recepţionare a cererilor de la asistenţii sociali, în scopul evitării încălcării termenului de 5 zile de transmitere a cererilor către DASPF, cu identificarea surselor de compensare a cheltuielilor de deplasare.

34. Să monitorizeze procesul de înregistrare şi transmitere a cererilor de către asistenţii sociali, cu indicarea datei de înregistrare şi semnăturii acestora, precum şi a datei recepţionării de către DASPF şi semnăturii.

35. Să asigure eficientizarea operaţiunilor de procesare a cererilor şi să stabilească proceduri specifice de monitorizare a respectării termenelor legale de emitere a deciziilor privind acordarea prestaţiilor sociale.

36. Să verifice mai riguros actele anexate la cererea de acordare a ajutorului social, cu aplicarea refuzului de recepţionare a cererilor în cazul constatării setului de documente incomplet.

37. Să se stabilească şi să se coordoneze proceduri eficiente de conlucrare şi control al informaţiilor cu AAPL, ATOFM şi beneficiari, precum şi de responsabilizare a asistenţilor sociali pentru prevenirea achitării prestaţiilor în astfel de situaţii.

Recomandări Consiliilor raionale şi DASPF:

38. Să examineze oportunitatea suplinirii statelor de personal în conformitate cu cadrul normativ în vigoare, în vederea asigurării realizării eficiente a activităţilor de acordare a asistenţei sociale.

Recomandări conducerii AAPL de nivelul I:

39. Să stabilească proceduri eficiente de control asupra autenticităţii informaţiilor furnizate privind terenurile agricole.

4. Sînt suficiente eforturile de promovare şi ridicare a nivelului de conştientizare a populaţiei despre acordarea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului?

Necesită îmbunătăţire procesul de informare a populaţiei la nivel local referitor la dreptul de a obţine ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului

Întru realizarea obiectivului general al Proiectului, MMPSF urmează să identifice instrumente şi materiale de comunicare referitor la reformele în domeniul asistenţei sociale, astfel încît către anul 5 de realizare a Proiectului să sporească gradul de cunoaştere a domeniului de către toţi potenţialii beneficiari. În aceste condiţii, rolul primordial în promovarea noilor prestaţii sociale le revin asistenţilor sociali comunitari şi DASPF.

În baza analizei rezultatelor intervievării asistenţilor sociali comunitari şi a altor persoane relevante, precum şi în urma vizitelor în teren, auditul a constatat că au fost luate măsuri şi întreprinse acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială a populaţiei din sate şi comune privind prestaţiile sociale, prin intermediul: presei locale; difuzării emisiunilor la radioul local; buletinelor informative. Concomitent, toţi asistenţii sociali chestionaţi au comunicat că una din principalele surse de informare a populaţiei o constituie vizitele la domiciliul beneficiarilor. Totodată, asistenţii sociali din satele cu o populaţie de peste 3,0 mii de locuitori au menţionat că le este dificil să comunice cu toţi potenţialii beneficiari. Aceeaşi problemă este caracteristică şi pentru localităţile urbane, unde un asistent social deserveşte un sector cu o populaţie de peste 5,0 mii de locuitori.

În acelaşi timp, în urma vizitelor efectuate în teren la 60 de primării din cadrul celor 6 raioane, echipa de audit a constatat că în 41 de primării lipsesc panourile de informare a populaţiei despre prestaţiile sociale, sau materialele informative sînt incomplete. Astfel, se atestă:

√ lipsa totală a informaţiilor – în 26 de primării (63,4%);

√ existenţa parţială a informaţiei – în 15 primării (36,6%).

Prin urmare, luîndu-se în consideraţie localităţile mari şi localităţile din componenţa comunelor ale căror primării sînt amplasate în alte sate, precum şi faptul că populaţia acestora este deservită de către 1 asistent social comunitar, dar şi incapacitatea persoanelor cu dizabilităţi de a se deplasa la primărie şi că majoritatea păturilor socialmente vulnerabile nu au acces la sursele mass-media, măsurile întreprinse de către structurile responsabile la nivel local rămîn a fi insuficiente.

Recomandări conducerii AAPL:

40. Să asigure monitorizarea platformei de sensibilizare a familiilor defavorizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în scopul afişării permanente a informaţiilor actualizate în domeniul prestaţiilor sociale, cu indicarea detaliată a condiţiilor de acordare a acestora şi a criteriilor de eligibilitate.

5. SIAAS menţine integritatea datelor şi funcţionează efectiv pentru realizarea scopurilor şi obiectivelor organizaţionale?

5.1. Evaluarea procesului de implementare a SIAAS

Utilizarea SIAAS a demarat în luna septembrie 2013, prin introducerea tuturor cererilor de solicitare a ajutorului social. Actualizarea informaţiilor are loc în timp real, prin introducerea datelor direct pe serverul ministerului (astfel formîndu-se baza de date a SIA), fiind posibilă păstrarea datelor despre solicitanţii şi beneficiarii de asistenţă socială. Deşi procesul de automatizare s-a confruntat cu numeroase dificultăţi, prin eforturile comune ale responsabililor, în prezent implementarea a păşit într-o etapă nouă şi importantă, care urmează să ateste fiabilitatea şi eficienţa soluţiei, precum şi capacitatea părţilor de a face faţă provocărilor. În acest context, datorită etapei incipiente a automatizării şi concentrării la activităţi mai globale, aspecte ce par a avea impact nesemnificativ la moment, pot fi neglijate fără a se lua în calcul efectele negative în fazele ulterioare. Pentru a prezenta o opinie generalizată asupra conformităţii şi eficienţei gestiunii domeniului TIC în cadrul MMPSF, trebuie luată în consideraţie etapa incipientă la care se află formalizarea şi instituţionalizarea instrumentelor în acest sens. Astfel, cu suportul experţilor şi al consultanţilor din exterior, au fost elaborate şi aprobate cîteva documente importante ce urmează să stea la baza asigurării securităţii informaţiei şi protecţiei datelor cu caracter personal.

Deşi procesul de implementare a SIAAS a fost iniţiat în anul 2008, lansarea în exploatare industrială a unei părţi din funcţiile necesare (ce se referă, în special, la modulul “Prestaţii sociale”) a avut loc în septembrie 2013. Etapa curentă se caracterizează prin necesitatea ajustării operative a funcţionalităţilor şi înlăturării erorilor constatate şi raportate. În contextul elaborării “de la zero” a aplicaţiei şi dependenţei de factorii externi, precum şi din necesitatea unor elaborări şi ajustări suplimentare, în viitorul apropiat este evidentă necesitatea aplicării urgente şi eficiente a controalelor TI.

Cadrul normativ aferent creării şi funcţionării SIAAS este neactualizat şi incomplet

Drept bază pentru prezentarea unei viziuni generale asupra SIAAS, funcţiilor îndeplinite de acesta, descrierii spaţiului de drept şi informaţional şi interacţiunii cu alte sisteme informaţionale a servit Hotărîrea Guvernului nr.1356 din 03.12.2008⁵². Întru asigurarea instrumentelor şi pîrghiilor necesare pentru gestiunea eficientă a domeniului asistenţei sociale, este oportună actualizarea cadrului legal, prin aprobarea Concepţiei şi a Regulamentului de funcţionare a SIIAS, reieşind din prevederile actualului cadru normativ şi din situaţia reală, iar, după caz, este necesară şi reingineria proceselor operaţionale. Stipularea clară şi exactă a rolurilor, responsabilităţilor, metodelor şi mecanismelor de interacţiune, precum şi a oricăror alte detalii necesare pentru buna funcţionare a SIAAS urmează să servească drept instrument întru atingerea obiectivelor de automatizare şi asigurare a unui circuit de date optimal.

____________________

⁵² Hotărîrea Guvernului nr.1356 din 03.12.2008 “Cu privire la aprobarea structurii Sistemului Informaţional Automatizat “Asistenţa Socială””.

Documentarea activităţilor aferente modificărilor în SIAAS urmează a fi îmbunătăţită

Un exemplu relevant în acest sens este documentarea neadecvată a modificărilor efectuate în codul sursă al SIAAS. Dată fiind perioada iniţială de exploatare industrială, care, din cauza reţinerilor înregistrate, a fost lansată în regim de urgenţă, iar perioada de testare a fost scurtată, în prezent se înregistrează unele probleme de ordin tehnic şi funcţional. Este important de menţionat că testările sistemului, de fapt, au fost iniţiate la 15 octombrie 2012, în cadrul a două DASPF. Pe parcursul testării sistemului, au fost introduse în SIAAS peste 6,0 mii de cereri de ajutor social. În acest proces s-au depistat abateri în dezvoltarea SIAAS de la oferta tehnică iniţială. Pentru soluţionarea situaţiei constatate, au fost elaborate şi aprobate modificări ale specificaţiilor tehnice, pilotarea şi testarea cărora s-a desfăşurat în luna august 2013, fiind confirmată realizarea tehnică a modificărilor. Prin urmare, pilotarea sistemului a constat din două etape distincte. Conform planului de mentenanţă propus de furnizor, toate adresările utilizatorilor sistemului (care, în mare parte, sînt recepţionate de la angajaţii din DASPF) urmează a fi adresate către furnizor prin intermediul liniei fierbinţi sau al poştei electronice. Conform afirmaţiilor angajaţilor din cadrul DASPF, persistă incertitudine şi reţineri în rezolvarea problemelor de utilizare a sistemului, însă numărul problemelor tehnice este în continuă descreştere şi în viitorul apropiat acestea vor fi minimizate considerabil.

În aceste condiţii, deşi MMPSF şi-a asumat responsabilităţi majore privind asigurarea automatizării proceselor în domeniul asistenţei sociale, angajaţii din DASPF nu sînt asiguraţi cu instrumente fiabile necesare, responsabilitatea privind soluţionarea problemelor tehnice fiind delegată unei persoane juridice terţe. Este de menţionat şi faptul că orice modificări, ajustări în cadrul SIAAS urmează a fi lansate şi executate cu avizarea şi sub monitorizarea MMPSF. Modul în care este organizată mentenanţa denotă lipsa de instrumente fiabile de control al procesului, fiind compromise principiile creării sistemului şi existînd deficienţe în conlucrarea cu DASPF. Participarea nemijlocită a angajaţilor ministerului în procesul de mentenanţă trebuie să contribuie la formarea capacităţilor interne de gestiune adecvată a sistemului, în prezent atestîndu-se dependenţa totală de furnizor şi lipsa instrumentelor fiabile de control.

Recomandări conducerii MMPSF:

41. Să asigure elaborarea proiectelor de acte normative necesare pentru buna funcţionare a SIAAS, reieşind din situaţia reală şi din interacţiunea cu ale instituţii de stat, precum şi înaintarea acestora, conform procedurilor de rigoare, spre aprobare.

42. Să asigure o implicare mai activă a angajaţilor ministerului la toate etapele de gestionare şi dezvoltare a sistemului, cu elaborarea instrumentelor manageriale necesare, astfel încît să fie asigurat un proces continuu de control şi monitorizare.

Este necesară elaborarea cadrului de reglementare aferent formării registrelor în cadrul SIAAS

Conform informaţiei prezentate de MMPSF, în cadrul SIAAS s-a propus automatizarea a 10 registre (de ex.: Registrul listelor privind numărul beneficiarilor de asistenţă socială şi suma calculată, Registrul de evidenţă a cererilor pentru acordarea ajutorului social, Registrul de evidenţă a beneficiarilor de servicii de alimentare în cantinele de ajutor social etc.). Totodată, la momentul actual, nu sînt elaborate şi aprobate regulamente cu privire la modalitatea de ţinere a registrelor menţionate, astfel nefiind respectate prevederile art.16 alin.(3) din Legea nr.71-XVI din 22.03.2007⁵³.

____________________

⁵³ Legea nr.71-XVI din 22.03.2007 “Cu privire la registre” (în continuare – Legea nr.71-XVI din 22.03.2007).

În conformitate cu regulile stabilite prin Legea nr.71-XVI din 22.03.2007, în calitate de posesor al SIAAS, MMPSF urma să asigure în mod documentat delegarea către subiecţii rapoartelor juridice (în special, registratori) a drepturilor şi atribuţiilor aferente formării resursei informaţionale, ceea ce pînă în prezent nu a fost realizat. Drept rezultat, înregistrarea datelor în sistem, precum şi accesul la acestea nu sînt organizate în modul stabilit de cadrul legal.

Recomandări conducerii MMPSF:

43. Să asigure elaborarea şi aprobarea regulamentului necesar funcţionării SIAAS.

44. Să asigure transmiterea atribuţiilor de formare a resursei informaţionale a SIAAS către subiecţii rapoartelor juridice în conformitate cu prevederile legale, incluzînd în acordurile respective toate cerinţele şi condiţiile privind exercitarea atribuţiilor de posesor, deţinător, registrator şi subregistrator, după caz.

Procedurile de colectare a informaţiilor în SIAAS necesită a fi optimizate

SIAAS a fost implementat în cadrul MMPSF pentru a automatiza fluxul de date şi a facilita procedurile de introducere, evidenţă şi prelucrare a cererilor pentru acordarea prestaţiilor sociale, precum şi pentru a optimiza fluxul informaţiei privind procesarea cererilor de acordare a ajutorului social, introducerea şi organizarea informaţiei în SIAAS. Pentru a reglementa business-procesul menţionat şi a pune în exploatare SIAAS, a fost aprobat Ordinul ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei nr.144/a din 28.08.2013⁵⁴.

____________________

⁵⁴ Ordinul nr.144/a al ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei din 28.08.2013 “Cu privire la Sistemul Informaţional Automatizat” (în continuare – Ordinul nr.144/a din 28.08.2013).

Procesarea primară a cererilor de ajutor social este efectuată de către “asistentul social”, acestea iniţial fiind depuse de către solicitanţi pe suport de hîrtie, iar ulterior introduse în SIAAS. Cererea, după completare în format electronic, este disponibilă verificatorului, spre vizualizare şi aprobare. Cererile aprobate în sistem de către verificator sînt transmise spre a fi validate de către alt participant al sistemului – managerul de raion. Acesta, la rîndul său, are posibilitatea de a valida sau de a respinge (de a trimite înapoi verificatorului din diferite motive) anumite cereri din listă. În urma fluxului de informaţie în sistem şi după validarea listei cererilor de ajutor social, informaţiile despre acordarea plăţilor sînt expediate la CNAS, care transmite datele despre plăţile sociale calculate spre instituţiile abilitate.

A se menţiona faptul că verificatorul (care este prezent doar în cadrul DASPF din cadrul Consiliilor raionale şi municipiilor Chişinău şi Bălţi) trebuie să execute scanarea fotografică a cererii depuse manual şi a actelor aferente acesteia (certificatul despre proprietatea de terenuri, certificatul de salariu, certificatul de studii, certificatul de patentă/licenţă etc.) şi să le ataşeze la cererea electronică în sistem. Această activitate, în unele cazuri, nu este efectuată, deoarece pentru scanarea fiecărui dosar în parte este nevoie de circa 15-20 min., ca rezultat de către verificator fiind scanate şi, respectiv, plasate în SIAAS doar anchetele sociale. Se atestă faptul că au fost achiziţionate şi transmise Secţiilor/Direcţiilor asistenţă socială şi protecţia familiei din cadrul Consiliilor raionale şi municipiilor Chişinău şi Bălţi 42 unităţi de scanere optice, în timp ce numărul necesar al acestora este cu mult mai mare (de circa 1500). Necesitatea păstrării în sistem a copiilor actelor scanate este determinată de lipsa schimbului de date cu registre importante, baze de date şi sisteme informaţionale statale (MTIC, ARFC, ME, PF, IFPS etc.), din cauza lipsei datelor sau posibilităţilor tehnice de schimb informaţional.

Sursă: Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008 pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social.

Aspectul defavorabil al acestor activităţi este faptul că scanarea actelor, verificarea corectitudinii cererilor şi completitudinii dosarelor este efectuată doar la nivel raional. Acest proces implică riscul tărăgănării considerabile a stabilirii eligibilităţii solicitantului de ajutor social, precum şi poate duce la compromiterea (furtul, deteriorarea/denaturarea, pierderea etc.) informaţiilor deţinute pe suport de hîrtie, păstrate în dosar.

Activităţile complexe iniţiate de către MMPSF pentru gestiunea domeniului asistenţei sociale n-au fost ajustate, avînd în vedere caracterul tehnologic al automatizării, ceea ce reprezintă unul dintre motivele problemelor tehnice înregistrate. Astfel, pentru eficientizarea acestor acţiuni, urmau a fi efectuate activităţi de reformare şi reinginerie a business-proceselor supuse automatizării.

Recomandări conducerii MMPSF:

45. Să asigure lansarea procedurii de reinginerie a proceselor aferente înregistrării informaţiilor în sistem, pentru eficientizarea aplicării TI.

46. Să asigure implementarea controalelor de securitate informaţională, pentru minimizarea riscului de denaturare a informaţiilor în sistem.

Calitatea informaţiei din SIAAS are impact direct asupra calităţii serviciilor din sistemul social

Potrivit Hotărîrii Guvernului nr.1356 din 03.12.2008⁵⁵, pentru formarea corectă şi consistentă a resurselor informaţionale în domeniul asistenţei sociale, este necesar schimbul de informaţii cu resursele informaţionale ale cel puţin 8 SIA (multe dintre acestea nu sînt realizate complet sau nu pot furniza date). Acest schimb de date nu este înfăptuit, deşi în sarcina tehnică elaborată la contractarea serviciilor de elaborare a SIAAS a fost prevăzută realizarea conexiunilor respective. Astfel, SIAAS efectuează schimb cu o parte din datele necesare doar cu RSP (unidirecţional – import de date din RSP), precum şi cu sistemele informaţionale ale CNAS, CNAM şi ANOFM, dintre care cu ultimele două instituţii nu sînt semnate acorduri privind acest schimb.

____________________

⁵⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1356 din 03.12.2008 “Cu privire la aprobarea structurii Sistemului Informaţional Automatizat “Asistenţa Socială” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1356 din 03.12.2008).

Recomandări conducerii MMPSF:

47. Să efectueze analiza oportunităţii şi conceptualizarea unei noi abordări asupra modului de automatizare a proceselor de gestiune a domeniului asistenţei sociale, reieşind din necesităţile funcţionale reale, disponibilitatea datelor şi din cerinţele faţă de interconexiunea şi interoperabilitatea soluţiei.

48. În comun cu CNAM şi ANOFM, să încheie acorduri privind formalizarea schimbului de date necesar formării corecte şi consistente a resurselor informaţionale în domeniul asistenţei sociale.

5.2. Evaluarea generală a gestiunii TIC

MMPSF este la etapa incipientă în reglementarea domeniului securităţii informaţionale şi protecţiei datelor cu caracter personal, fiind dependent de factorii externi în gestionarea TIC

Echipa de audit a constatat că MMPSF se află la o etapă de importantă schimbare în ce priveşte abordarea securităţii informaţionale. Pe parcursul misiunii s-a relevat suportul constant din partea conducerii ministerului pentru susţinerea măsurilor de securitate informaţională, protecţie a datelor cu caracter personal şi asigurarea unei gestiuni conforme a domeniului TIC. Constatările misiunii de audit au fost concentrate în domeniul evaluării controalelor generale TI⁵⁶, sub aspectul influenţei acestora asupra SIAAS. Datorită actualităţii şi importanţei SIAAS, eforturile şi investiţiile curente destinate domeniului TIC fiind orientate în special în acest domeniu, materialitatea evaluărilor în alte sectoare a fost considerată neesenţială.

____________________

⁵⁶ ITGC – IT General Controls.

Trebuie remarcată dependenţa critică a MMPSF de experţii şi consultanţii angajaţi în cadrul realizării şi implementării SIAAS prin intermediul BM, în aspecte de securitate, dirijare metodologică şi aplicare a controalelor generale. În prezent, MMPSF nu are capacităţi pentru a acoperi de sine stătător aspectele de mentenanţă a SIAAS. Graţie lansării recente⁵⁷ în exploatare industrială a sistemului şi obţinerii unui termen extins de garanţie pentru acesta, povara asigurării funcţionării şi a altor procese aferente securităţii şi protecţiei datelor (care în mod firesc urmează să fie controlate de minister), în prezent aparţine furnizorului.

____________________

⁵⁷ Lansarea oficială în exploatare industrială a avut loc la 01.09.2013, perioada de garanţie constituind 5 ani.

Dependenţa MMPSF de factorii externi (furnizor şi experţi), în prezent, nu a cunoscut o manifestare suficientă pentru a contribui la materializarea unor riscuri, însă doar prin implementarea eficientă a controalelor generale şi aplicarea necondiţionată a prevederilor cadrului legal în domeniul managementului proiectelor⁵⁸ va putea fi garantată respectarea principiilor de bază care trebuie să stea la baza formării unui SIA de o asemenea anvergură. În aspecte de criticism, riscurile aferente proiectului dat nu au cunoscut un grad semnificativ de materializare, fiind necesară o monitorizare eficientă din partea conducerii ministerului pe întreaga perioadă a ciclului de viaţă al SIAAS. În contextul dependenţei considerabile de factorii externi, se menţionează că responsabilităţile companiei ce asigură deservirea în perioada de garanţie, conform prevederilor contractuale, sînt limitate la cîteva activităţi de bază, celelalte fiind în responsabilitatea beneficiarului.

____________________

⁵⁸ Ordinul MTIC nr.78 din 01.06.2006 cu privire la aprobarea reglementarii tehnice “Procesele ciclului de viaţă al software-ului”.

În contextul materializării riscurilor, e necesar de remarcat că, deşi iniţial furnizorul a propus o soluţie bazată pe un sistem complex de gestiune şi control al proceselor⁵⁹, din cauza mai multor probleme de ordin tehnic şi organizaţional, ulterior a fost acceptată elaborarea “de la zero” a aplicaţiei de bază pentru funcţionarea SIAAS. Acest fapt, chiar dacă a permis redresarea situaţiei, generează riscuri considerabile în aspect de asigurare a aplicării necondiţionate şi eficiente a instrumentelor de protecţie, securitate, continuitate şi monitorizare. Astfel, dependenţa de furnizor în aspecte de ajustare a sistemului şi de control al proceselor aferente gestiunii acestuia este complementată şi amplificată de faptul că în realitate s-au realizat doar o parte din funcţionalităţile necesare funcţionării adecvate a sistemului de asistenţă socială. A fost atestată necesitatea elaborării şi implementării a mai multe componente funcţionale, chiar dacă o parte din acestea urmau a fi realizate conform contractului G/11/S/IDA din 24.12.2010.

____________________

⁵⁹ Metastorm.

Situaţia descrisă este cauzată şi de lipsa sau de nedisponibilitatea datelor pasibililor participanţi la proces. În condiţiile descrise (dependenţa de furnizor şi de consultanţii din cadrul proiectului în condiţiile lipsei capacităţilor interne), MMPSF va fi limitat în posibilităţile asigurării unui proces transparent şi competitiv la achiziţionarea celorlalte componente funcţionale.

Se concluzionează că situaţia curentă efectiv nu corespunde unui nivel acceptabil de implementare a instrumentelor manageriale, administrative şi metodologice necesare asigurării la un nivel tolerant a securităţii, veridicităţii, acurateţei, exactităţii, integrităţii şi disponibilităţii datelor în cadrul SIAAS.

Din cauza faptului că registratorii SIAAS nu sînt angajaţi direcţi ai MMPSF, aplicarea cadrului de reglementare şi metodologic poate întîmpina dificultăţi

O îngrijorare semnificativă prezintă faptul că principalii utilizatori ai SIAAS sînt asistenţii sociali, care nu sînt angajaţi ai MMPSF, astfel cadrul normativ, metodologic şi de reglementare fiind dificil de aplicat şi de monitorizat eficient. În contextul celor expuse, formarea capacităţilor umane şi de reglementare interne trebuie să prevaleze în activităţile ministerului, pentru a asigura o gestiune conformă a SIAAS.

Dintre paşii imediat următori, accentuăm necesitatea implementării unui SMSI⁶⁰ eficient şi instruirea continuă a persoanei desemnate în funcţie de ofiţer de securitate. Abordarea sistemică, complexă şi multidisciplinară a securităţii informaţiei la nivelul MMPSF este un imperativ în scopul stabilirii, implementării, operării, menţinerii şi dezvoltării continue a unui SMSI eficient, şi organizarea adecvată a proceselor TI, în acest context, este de importanţă critică. Este de menţionat că actuala divizare a responsabilităţilor aferente gestionării SIAAS, care este una distribuită, poate să afecteze negativ capacitatea organizaţiei de implementare a proceselor TI eficiente şi controlate din punctul de vedere al riscurilor implicate.

____________________

⁶⁰ Sistemul de Management al Securităţii Informaţiei.

5.3. Controalele generale TI

Controalele generale TI se definesc drept controale ce se aplică asupra tuturor componentelor şi activelor care au tangenţă cu utilizarea TIC. Scopul implementării controalelor TI este, în special, de a asigura securitatea, integritatea şi coerenţa utilizării şi dezvoltării activelor TI, astfel încît acestea să contribuie la realizarea continuă a obiectivelor instituţiei cu respectarea celor 3 “E” (eficienţă, eficacitate, economicitate). Controalele generale pot fi divizate şi grupate în diverse moduri, în funcţie de natura şi manifestarea acestora, însă importantă şi intactă este documentarea şi aplicarea lor în bază de raţionamente şi decizii argumentate. La baza aplicării eficiente a controalelor stă gestionarea riscurilor şi a activelor (inclusiv a datelor). Controalele generale urmează a fi implementate pe etape, cu respectarea interdependenţei acestora. Astfel, prima etapă (la care se află actualmente MMPSF) constă în formalizarea obiectivelor şi direcţiilor prioritare, precum şi în aprobarea documentelor de nivel superior (politici, strategii, concepţii etc.). În acest context şi reieşind din faptul că implementarea SIAAS este la etapa incipientă, a fost considerată inoportună evaluarea detaliată a controalelor generale la toate nivelurile, precum şi evaluarea controalelor aplicaţiei. Astfel, a fost atestată ajustarea continuă şi înlăturarea erorilor depistate de către furnizor, motiv din care orice evaluări ale modului de funcţionare propriu-zisă a sistemului sînt premature.

Prevederile Politicii de securitate a datelor cu caracter personal încă nu sînt aplicate, fiind necesare eforturi şi resurse considerabile

Deşi, prin aprobarea Politicii de securitate a datelor cu caracter personal şi a Regulamentului securităţii informaţionale⁶¹, au fost stabilite bazele şi punctele de reper pentru asigurarea securităţii informaţionale în cadrul instituţiei, aplicarea prevederilor documentelor menţionate va necesita eforturi şi resurse considerabile. Astfel, atestăm necesitatea elaborării şi aplicării unui şir de acte, achiziţionarea şi implementarea de tehnologii şi echipamente specializate. Aplicarea controalelor generale se efectuează conform rezultatelor oferite în baza gestionării riscurilor şi a activelor.

____________________

⁶¹ Ordinul nr.144/a din 28.08.2013 (Anexa nr.2).

În cadrul MMPSF nu există un proces documentat de management şi gestionare a riscurilor

Instituţia nu dispune de careva document distinct privind evaluarea şi gestionarea riscurilor, urmare cărui fapt riscurile nu sînt clasificate şi nu este determinat impactul acestora şi metodele de prevenire, detectare sau corectare. A se menţiona că, pentru evaluare, riscurile trebuie separate în trei categorii: riscuri inerente, riscuri de control şi riscuri de detecţie. Conform SMV ISO/CEI 27002:2009, cerinţele privind securitatea (nu numai informaţională) sînt determinate de rezultatele evaluării periodice a riscurilor. Totodată, gestionarea şi evaluarea riscurilor presupune existenţa clasificării activelor şi determinarea proprietarilor datelor şi altor active, fapt nerealizat la momentul efectuării auditului.

Conform Standardelor Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit⁶², obiectivul securităţii unui program informaţional este de a proteja datele prin reducerea riscului de pierdere a confidenţialităţii, integrităţii şi accesibilităţii acelei informaţii la un nivel acceptabil. Securitatea unui program informaţional implică două elemente principale: analiza riscurilor şi managementul riscurilor. În faza analizei riscurilor se face o inventariere a întregului sistem informaţional. Se stabileşte valoarea fiecăruia dintre sisteme pentru organizaţie şi se determină riscul la care acestea sînt expuse. Pe de altă parte, managementul riscurilor implică selectarea controalelor şi măsurilor de securitate care reduc riscurile la care este expusă organizaţia, la un nivel acceptabil. Pentru ca acestea să fie eficace, eficiente şi să reflecte încredere, managementul riscurilor trebuie efectuat într-un cadru unde măsurile generale ale securităţii informaţionale sînt complementate cu cele: a) din cadrul Sistemului Informaţional, b) ale echipamentului, c) administrative, d) de personal şi e) fizice.

____________________

⁶² ISSAI 5310 – Information System Security Review Methodology.

Aplicarea controalelor TI şi automatizarea eficientă a business-proceselor necesită reingineria acestora şi un proces eficient de gestionare a activelor

Politica de management al resurselor TI în cadrul instituţiei, deşi este formalizată, urmează a fi aplicată. Drept urmare, în prezent (peste 3 luni de la aprobare) resursele nu sînt clasificate. Aplicarea eficientă a controalelor TI, odată cu implementarea reformelor, presupune necesitatea delimitării distincte a proprietarilor, beneficiarilor şi altor părţi în cadrul proceselor de formare a datelor. Responsabilităţile se stabilesc din perspectiva aplicării eficiente a politicilor instituţiei şi a realizării obiectivelor. În baza responsabilităţilor stabilite, urmează reingineria sau chiar reconceptualizarea business-proceselor. În condiţiile în care la baza automatizării proceselor nu au stat activităţile menţionate, eficienţa nu poate fi asigurată, etapele ulterioare de dezvoltare fiind caracterizate prin existenţa a numeroase dificultăţi tehnice, organizatorice şi normative.

Recomandări conducerii MMPSF:

49. Să asigure dezvoltarea capacităţilor interne şi o documentare adecvată a tuturor proceselor aferente gestiunii şi dezvoltării SIAAS, astfel încît să fie minimizată dependenţa de factorii externi.

50. Să asigure documentarea adecvată a codului sursă în baza căruia este creat SIAAS şi să dezvolte capacităţile interne necesare gestionării şi monitorizării independente a acestuia, excluzînd dependenţa de factorii externi şi garantînd aplicarea cadrului legal şi intern de reglementare în domeniile securităţii informaţionale şi protecţiei datelor cu caracter personal.

51. Să asigure un proces continuu de implementare a prevederilor interne în domeniul securităţii informaţionale şi protecţiei datelor cu caracter personal, prin dezvoltarea instrumentelor manageriale necesare pentru aplicarea şi monitorizarea acestora şi formarea capacităţilor interne necesare în acest sens.

52. Să asigure implementarea graduală a controalelor generale TI, începînd cu domeniile de importanţă prioritare, formînd instrumente interne de aplicare şi monitorizare a acestora.

În contextul celor expuse, se concluzionează că MMPSF, împreună cu partenerii locali şi cei de peste hotare, au reuşit să aducă la un numitor comun, materializat în aplicarea unei soluţii automatizate, activităţile aferente eficientizării proceselor în domeniul asistenţei sociale. Totodată, cadrul normativ⁶³ aferent automatizării proceselor în domeniul asistenţei sociale urmează a fi ajustat. Astfel, deşi au fost constatate unele neajunsuri în procesul de realizare şi implementare a SIAAS, rezultatele obţinute în prezent permit o apreciere optimistă asupra atingerii obiectivelor finale şi obţinerii de beneficii. În acest context, trebuie remarcată dependenţa eficienţei şi eficacităţii eforturilor de automatizare a proceselor în domeniul asistenţei sociale de calitatea datelor, care poate fi asigurată doar prin participarea activă a instituţiilor implicate în proces.

____________________

⁶³ Hotărîrea Guvernului nr.78 din 01.06.2006.

CONCLUZIE GENERALĂ

În conformitate cu politicile de asistenţă socială la nivel naţional, reformele demarate, inclusiv cu suportul oferit de partenerii de dezvoltare în baza resurselor creditare, urmau să susţină într-un mod coerent şi fiabil crearea unui sistem de protecţie socială echitabil, eficient şi stabil din punct de vedere financiar. Auditul a relevat că au fost înregistrate progrese în implementarea noului mecanism de direcţionare a prestaţiilor sociale, principalele reuşite fiind: reorganizarea şi ajustarea structurii ministerului; instituirea Inspecţiei Sociale întru inspectarea modului de aplicare a legilor şi a altor acte normative în domeniul prestaţiilor sociale; anularea Programului de compensaţii nominative şi substituirea acestuia cu Programele de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului; revizuirea parametrilor criteriilor de eligibilitate a Programelor, ceea ce a permis acordarea sprijinului financiar unui număr mai mare de familii sărace. Suportul acordat familiilor defavorizate a avut un efect benefic prin faptul că persoanele apte de muncă au fost susţinute în perioada integrării sociale, iar pensionarii, familiile cu mulţi copii şi persoanele cu dizabilităţi – sprijiniţi într-o perioada dificilă, în măsura de a-şi îmbunătăţi situaţia financiară.

Deşi politicile promovate în domeniul asistenţei sociale au fost compatibile cu obiectivele Proiectului, eforturile depuse în vederea inversării tendinţei de micşorare a numărului de beneficiari de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului n-au fost concludente şi eficiente, iar mecanismul de creare a reţelei de asistenţă socială şi implementare a acesteia este subminat de efectele unui sistem de control intern ineficient în cadrul DASPF, care nu asigură proceduri fiabile de evaluare şi verificare a informaţiilor la toate etapele procesului de acordare a prestaţiilor sociale. Cu toate că majoritatea fondurilor alocate au fost direcţionate către păturile defavorizate ale populaţiei, Inspecţia Socială, precum şi actuala misiune de audit au identificat şi unele plăţi neîntemeiate, estimate în sumă totală de 10,7 mil. lei. Cele menţionate au fost condiţionate de: imperfecţiunea cadrului legal; dezvoltarea insuficientă a capacităţilor instituţionale de administrare, supraveghere şi control ale instituţiilor implicate în domeniul asistenţei sociale; lipsa procedurilor scrise, atestate la diferite etape de acordare a prestaţiilor sociale şi instrumentelor proprii de depistare şi reducere a neregulilor; mecanisme neeficace de identificare a potenţialilor solicitanţi; insuficienţa personalului calificat; conlucrarea slabă a instituţiilor responsabile; deficienţe majore în procesele de monitorizare a activităţilor; cadrul metodologic de inspectare incomplet; lipsa unor politici de stimulare echitabile şi a indicatorilor de performanţă ce vizează activitatea asistenţilor sociali etc.

Pentru a evita şi a preveni neregulile sistemice şi utilizarea iraţională a mijloacelor bugetare alocate, precum şi pentru excluderea dificultăţilor constatate, întru extinderea performanţei sistemului de prestaţii sociale şi consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială, este necesară fortificarea sistemului de control intern, prin elaborarea şi instituirea unor proceduri manageriale specifice de asigurare a veridicităţii şi conformităţii informaţiei care serveşte actului decizional. De asemenea, este necesară îmbunătăţirea procesului de monitorizare în vederea realizării corecte a activităţilor aferente sistemului de acordare a prestaţiilor sociale, intensificarea acţiunilor de sensibilizare a populaţiei cu privire la aceste tipuri de plăţi sociale, consolidarea capacităţilor instituţiilor implicate, redefinirea mecanismului de identificare a potenţialilor beneficiari, perfecţionarea cadrului legal relevant.

În contextul realizării obiectivelor de reformare şi modernizare a domeniului asistenţei sociale, eficienţa funcţionării SIAAS reprezintă un indicator al maturităţii instituţiilor implicate în proces şi un instrument absolut necesar excluderii riscurilor asociate. Domeniul complex de funcţionalităţi, care urmează să fie acoperit de sistem, în condiţiile nivelului redus al calităţii şi disponibilităţii datelor externe, a rezultat într-un proces complicat şi anevoios de implementare. În condiţiile descrise, rezultatele obţinute pot fi considerate un succes, însă fiind atestaţi numeroşi factori de risc şi anumite neajunsuri, punctul critic în dezvoltarea sistemului nu a fost depăşit, fiind necesară o implicare hotărîtă şi perseverentă a conducerii ministerului în gestiunea şi dezvoltarea SIAAS. Astfel, pentru a menţine integritatea datelor, a asigura o funcţionare efectivă şi realizarea scopurilor şi obiectivelor organizaţionale, mai sînt necesare activităţi importante de îmbunătăţire a gestionării domeniului TIC şi a SIAAS, care vor necesita resurse suplementare.

Anexa 1

Domeniul de aplicare şi Metodologia

Domeniul de aplicare

La iniţierea acţiunii de audit de către Curtea de Conturi s-a avut în vedere utilizarea fondurilor publice pentru acordarea unor prestaţii sociale, ca ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat şi ajutorul social pentru perioada rece a anului, prestaţii sociale cuprinse într-un proiect – “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”, care vizează îmbunătăţirea performanţei sistemului de asistenţă socială din Republica Moldova, susţinut de Banca Mondială. Scopul auditului este de a evalua activităţile desfăşurate cu privire la modul în care instituţiile auditate s-au implicat în monitorizarea şi supravegherea acordării prestaţiilor sociale în anii 2011-2013, identificarea celor mai bune rezultate obţinute ca urmare a implementării măsurilor luate, dar şi identificarea obiectivelor care au avut un grad redus de realizare şi localizarea cauzelor care au generat neîndeplinirea în totalitate a obiectivelor propuse pentru perfecţionarea sistemului de prestaţii sociale.

Domeniul de aplicare al auditului cuprinde entităţile implicate în procesul de alocare a prestaţiilor de ajutor social, în contextul implementării Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”.

Pe parcursul misiunii de audit, la efectuarea activităţilor aferente, echipa de audit a Curţii de Conturi s-a ghidat de:

1. Standardele auditului performanţei⁶⁴;

____________________

⁶⁴ Aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.11 din 03.04.2009.

2. Manualul de audit al performanţei⁶⁵;

____________________

⁶⁵ Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 17.06.2010.

3. Standardele de audit al tehnologiilor informaţionale⁶⁶;

____________________

⁶⁶ Aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 22.12.2009.

4. Manualul de audit al tehnologiilor informaţionale⁶⁷

____________________

⁶⁷ Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.69 din 30.12.2010.

5. Actele normative şi legislative în vigoare; Standardele naţionale şi internaţionale în domeniul TI;

6. Cadrul CoBIT, SDLC Review Guidelines ale ISACA şi bunele practici internaţionale.

Misiunea de audit s-a efectuat la MMPSF, IS şi la DASPF din cadrul Consiliilor raionale Floreşti, Sîngerei, Nisporeni, Anenii Noi, Cahul şi Cantemir. Totodată, după caz, au fost solicitate informaţii de la ATOFM, CTAS, inginerii cadastrali din cadrul primăriilor localităţilor cuprinse în eşantionul selectat.

Metodologia

Metodologia de audit a cuprins principalele proceduri de audit, precum: observarea directă, examinarea documentelor şi a chestionarelor. În cadrul misiunii de audit au fost colectate, sintetizate, analizate şi interpretate toate tipurile de probe de audit: fizice, verbale, documentare, analitice.

Concluziile şi constatările prezentate în Raport au fost formulate în urma analizei efectuate asupra fiecărei din cele 2 categorii de prestaţii sociale auditate, în baza unor eşantioane reprezentative, analizate în cadrul acţiunilor de audit efectuate de către reprezentanţii Curţii de Conturi în comun cu reprezentanţii IS la DASPF, precum şi la 60 de primării din cele 6 raioane selectate. Pentru selectarea eşantionului menţionat, s-au utilizat următoarele criterii:

√ 50% (30 de primării) cu numărul cel mai mare de beneficiari activi;

√ 25% (15 primării) cu numărul mediu de beneficiari activi;

√ 25% (15 primării) cu numărul cel mai mic de beneficiari activi.

Pentru a realiza obiectivele definite şi a susţine concluziile de audit, au fost solicitate şi utilizate în procesul de verificare informaţiile necesare de la 6 ATOFM – privind numărul şomerilor înregistraţi în perioada 2008 – 2013 (9 luni), şi de la 32 de unităţi administrativ-teritoriale din raioanele Cahul, Cantemir, Nisporeni şi Anenii Noi – privind terenurile agricole deţinute de către beneficiari, inclusiv date şi luate în arendă. Suplimentar au fost evaluate, prin prisma corectitudinii întocmirii anchetelor sociale şi întreprinderii măsurilor de informare a populaţiei prin intermediul anunţurilor plasate pe panouri în localurile primăriilor, 3 primării din raionul Cantemir.

În scopul obţinerii probelor de audit, au fost aplicate următoarele tehnici, metodologii şi proceduri de audit:

• au fost examinate 7383 de cereri ale beneficiarilor, în vederea corespunderii setului de documente cu cerinţele cadrului legal;

• a fost verificată corectitudinea introducerii datelor în SIA şi corespunderea acestora cu datele furnizate de către beneficiari;

• au fost efectuate 714 vizite la domiciliul beneficiarilor, în vederea verificării corectitudinii declaraţiilor incluse în cereri, precum pentru evaluarea veridicităţii datelor consemnate în anchetele sociale efectuate de către comisie;

• au fost analizate modalităţile de sensibilizare şi informatizare a populaţiei din teritoriu cu privire la acordarea ajutorului social, precum şi s-au examinat sursele informative prin care acestea sînt furnizate;

• a fost evaluată activitatea asistenţilor sociali comunitari şi alte aspecte importante ce ţin de etapele acordării ajutorului social, prin chestionarea asistenţilor sociali;

• au fost intervievate persoanele responsabile din cadrul Direcţiei asistenţă socială şi protecţia familiei privind aspectele relevante ce ţin de acordarea ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului;

• a fost analizată activitatea Inspecţiei Sociale, prin evaluarea controalelor efectuate de către aceasta;

• au fost analizaţi indicatorii de monitorizare privind implementarea Proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”, precum şi activitatea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în ce priveşte prestaţiile de ajutor social;

• rezultatele obţinute şi concluziile au fost comunicate responsabililor de la DASPF din cadrul Consiliilor raionale selectate, Inspecţia Socială şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cu care au fost discutate constatările şi recomandările înaintate;

• pentru evaluarea obiectivelor trasate de către MMPSF în automatizarea proceselor aferente ţinerii registrelor, modului de reglementare a acestora, precum şi pentru identificarea instituţiilor responsabile de realizarea activităţilor în acest sens, au fost studiate actele normative în domeniu, documentele cu caracter tehnic disponibile şi rapoartele de evaluare, testare şi de activitate disponibile;

• pentru a forma o opinie asupra controalelor generale TI din cadrul MMPSF, au fost studiate documentele aferente Ordinului MMPSF nr.144/a din 28.08.2013 cu privire la SIA, şi anume: Politica de securitate a datelor cu caracter personal, Regulamentul securităţii informaţionale şi alte acte relevante domeniului;

• pentru a aprecia rezultatele aplicării controalelor generale TI din cadrul MMPSF, au fost purtate discuţii cu persoane responsabile din diferite domenii-cheie;

• pentru a obţine unele date mai specifice şi pentru a efectua unele analize structurate, au fost elaborate, înaintate diferite tipuri de chestionare şi analizate rezultatele acestora.

Anexa 2

Rezultatele chestionării asistenţilor sociali comunitari

1. Ce studii/formare profesională aveţi?

a) după nivelul de studii

Din cei 187 de asistenţi sociali, 51,9% au studii superioare, 47,1% – studii medii speciale, iar 1% alte studii.

b) după vechimea în muncă

Din totalul asistenţilor sociali chestionaţi, 59,9% au o vechime în muncă de peste 3 ani, 24,1% au o vechime de la 1 la 3 ani, iar 16% – mai puţin de 1 an.

2. Aţi beneficiat de instruiri speciale în domeniul acordării ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului în condiţiile Legii nr.133-XVI din 28.10.2011?

Potrivit răspunsurilor persoanelor chestionate, 54% din asistenţii sociali au beneficiat de instruiri, 38% au beneficiat de instruiri organizate de DASPF, iar 8% n-au beneficiat de careva instruiri în domeniul asistenţei sociale.

3. Care este numărul locuitorilor localităţilor în care activaţi?

Din cei chestionaţi, 58,3% activează în localităţile în care populaţia este de 1000-3000 de locuitori, 14,6% – în localităţile cu 3000-4000 de locuitori, 18,7% – în localităţile cu peste 4000 de locuitori, iar 6,4% – în localităţile cu pînă la 1000 de locuitori.

4. Dispuneţi de informaţii/liste ale familiilor vulnerabile/sărace din localităţile în care activaţi?

* Dacă Da, care este ponderea acestora în numărul total al familiilor?

Generalizînd răspunsurile asistenţilor sociali, în 89 de localităţi numărul familiilor defavorizate constituie pînă la 10% din numărul total al familiilor, în 24 de localităţi – de la 10% pînă la 20%, iar în 29 de localităţi familiile defavorizate constituie peste 20% din numărul total al familiilor.

5. Cum sensibilizaţi/informaţi familiile vulnerabile despre ajutorul social şi ajutorul pentru perioada rece a anului?

În baza răspunsurilor generalizate, asistenţii sociali au indicat că măsurile de informare a familiilor vulnerabile despre ajutorul social şi ajutorul pentru perioada rece a anului se realizează prin: panoul informativ, pliante, broşuri, vizitele la domiciliu, telefon.

6. Care este cauza nedepunerii de către familiile sărace, potenţialii solicitanţi, a cererilor pentru ajutorul social/ajutorul pentru perioada rece a anului?

Potrivit chestionarele, 79,1% din asistenţii sociali au răspuns că familiile nu depun cereri pentru acordarea ajutorului social din cauza că nu deţin actele de identitate, nu au statut ocupaţional sau nu se înregistrează ca şomeri la AOFM, 8,0% nu corespund criteriilor de eligibilitate, 9,1% din respondenţi au indicat alte răspunsuri, iar 3,7% nu au astfel de cazuri.

7. Reuşiţi să exercitaţi atribuţiile de serviciu, precum şi să atrageţi noi beneficiari de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului în localităţile deservite?

Din totalul asistenţilor sociali chestionaţi, 60,4% reuşesc să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, 24,1% – întîmpină dificultăţi, iar 15,5% – nu reuşesc, datorită numărului semnificativ al locuitorilor din localitatea deservită de către un asistent social.

8. Din care cauză unii beneficiari nu depun cereri repetate?

Din totalul asistenţilor chestionaţi, 37,4% au menţionat că beneficiarii nu depun cereri repetate deoarece nu se încadrează în statutul ocupaţional, 11,8% au indicat ameliorarea situaţiei familiare, 17,1% au răspuns că beneficiarii nu depun cererile din cauza primirii refuzului la cererile anterioare, 3,2% – nu sînt satisfăcuţi de mărimea sumelor primite, cîte 7% au răspuns că au plecat peste hotare ori s-au angajat în cîmpul muncii, iar 16,6% au dat alte răspunsuri, precum: nu doresc să se înregistreze la ATOFM; din indiferenţă; deţin terenuri agricole.

9. Utilizaţi la moment în teritoriu sistemul informaţional automatizat de ajutor social?

Din cei 187 asistenţi sociali chestionaţi, 20,9% nu utilizează Sistemul Informaţional Automatizat “Ajutor social”.

10. Mecanismul de ajutor social nu generează dependenţa beneficiarilor apţi de muncă de asistenţa socială?

După cum afirmă respondenţii, 83,4% afirmă că mecanismul de ajutor social generează dependenţa beneficiarilor apţi de muncă de asistenţa socială, 12,3% au menţionat că doar în unele cazuri, şi doar 3,7% au răspunsă ca acesta nu creează dependenţă.

11. Cum şi cînd efectuaţi vizite la domiciliul solicitantului întru verificarea corectitudinii declarării informaţiilor incluse în cererea pentru acordarea ajutorului social?

Reieşind din răspunsurile generalizate, 72,2% din asistenţii sociali au răspuns că efectuează vizite după depunerea cererii de către beneficiar, iar 27,3% – după adoptarea deciziei de acordare a ajutorului social de către DASPF, inclusiv 10,2% efectuează vizite doar dacă sînt careva suspiciuni, 5,3% – după necesitate, şi 5,9% – în dependenţă de timpul disponibil.

12. În opinia DVS, ce urmează a fi perfecţionat în domeniul acordării asistenţei sociale?

Generalizînd răspunsurile la întrebarea dată, cele mai relevante şi frecvente răspunsuri au fost:

■ în cererea pentru acordarea ajutorului social să se prevadă suprafaţa terenului transmis în arendă şi veniturile obţinute din această sursă;

■ în cazul acordării ajutorului social, să se excludă din indicatorii de bunăstare frigiderul, televizorul şi butelia de gaz;

■ să se excludă din cerere indicatorii de bunăstare, ori să nu se i-a în calcul bunurile procurate de mai mulţi ani (a se stabili o limită), în cazul acordării ajutorului pentru perioada rece a anului,

■ pensionarii şi invalizii să beneficieze de ajutor pentru perioada rece a anului doar în baza listelor de la Casa Naţională de Asigurări Sociale, fără a depune cereri;

■ să se perfecţioneze actele normative în vederea stabilirii unor prevederi şi restricţii la beneficiarii apţi de muncă, întru excluderea formării la ei a dependenţei de ajutor social.

■ ajutorul social să fie alocat pentru o perioadă determinată de timp (6 luni), iar o nouă cerere să se accepte doar după un răgaz de 3 luni, pentru a monitoriza cum se descurcă în aceste condiţii.

■ persoanele apte de muncă, înregistrate la Agenţia Teritorială pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care beneficiază de ajutorul social, să fie obligate de a efectua lucrări în folosul comunităţii;

■ să se simplifice cererea pentru ajutorul social şi să se excludă obligativitatea de a anexa la cerere copiile actelor de identitate ale membrilor familiei plecaţi peste hotare;

■ Consiliul raional să oblige autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I să se implice mai mult în problemele asistenţei sociale (crearea comisiilor şi participarea la întocmirea anchetelor sociale),

■ să se stabilească pentru pensionari şi persoanele cu dizabilităţi un termen mai mare de 6 luni pentru depunerea cererii repetate;

■ să se intensifice controlul veniturilor nedeclarate, inclusiv al remitenţelor de peste hotare;

■ S.A, “Banca de Economii” să monitorizeze graficele de plată a ajutorului social, care adesea nu sînt respectate. De exemplu în primăriile: Porumbeşti, Plopi, Cîşla, Coştangalia, Toceni şi Stoianovca din raionul Cantemir, pe lîngă faptul că nu sînt stabilite grafice, beneficiarii de ajutoare sociale sînt informaţi despre efectuarea plăţilor în teritoriu cu o zi înainte, iar reprezentatul băncii se află în localităţi doar 2 ore, timp insuficient pentru ridicarea mijloacelor băneşti de către toţi beneficiarii.