Indicaţii metodice din 16.06.95 privind modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor ai societăţii pe acţiuni

COMISIA DE STAT PENTRU PIAŢA HÎRTIILOR DE VALOARE Indicaţii metodice privind modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor ai societăţii pe acţiuni din 16.06.1995 * * * Abrogat: 04.07.2003 Hotărîrea CNVM nr.15/5 din 05.06.2003 APROBATE la şedinţa Comisiei de stat pentru piaţa hîrtiilor de valoare din 16 iunie 1995 Prezentele indicaţii metodice stabilesc modul de pregătire şi de desfăşurare a adunărilor generale ale acţionarilor societăţilor pe acţiuni. I. STATUTUL ADUNĂRII GENERALE Adunarea generală a acţionarilor este organul superior de administrare a societăţii pe acţiuni. Există două tipuri de adunări generale: ordinare (anuale) şi extraordinare. 1.Competenţa adunării generale Necătînd la faptul dacă adunarea generală a acţionarilor este ordinară sau extrordinată, ea este în drept să hotărască orice probleme referitoare la activitatea societăţii pe acţiuni, care includ dar nu se limitează la următoarele chestiuni: 1) stabilirea direcţiilor principale de activitate a societăţii, aprobarea planurilor de lucru şi a dărilor de seamă privind îndeplinirea lor; 2) introducerea unor modificări în statutul societăţii pe acţiuni, aprobarea unui nou statut, adoptarea deciziilor privind majorarea sau reducerea capitalului statutar; 3) aprobarea dărilor de seamă privind rezultatele activităţii anuale a societăţii pe acţiuni, inclusiv a filialelor şi a reprezentanţelor ei, aprobarea dărilor de seamă şi a avizelor comisiei de revizie, precum şi modul de repartizare a beneficiului şi de recuperare a piederilor; 4) alegerea şi revocarea membrilor consiliului de observatori al societăţii pe acţiuni, dacă un asemenea consiliu este prevăzut de statut a membrilor comitetului de conducere şi ai comisiei de revizie; 5) stabilirea competenţei consiliului de observatori al societăţii pe acţiuni, dacă acesta este prevăzut de statut, a comitetului de conducere şi a comisiei de revizie; 6) aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor funcţiei pentru membrii comitetului de conducere şi ai comisiei de revizie, dacă aceştia sînt angajaţi prin contract de muncă, şi a retribuiţiilor din beneficiu, dacă ei exercită funcţiile fără contract de muncă; 7) crearea, reorganizarea şi lichidarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii, aprobarea regulamenelor lor; 8) adoptarea hotărîrilor privind transmiterea materialelor în organele respective pentru a trage la răspundere persoanele oficiale ale societăţii; 9) aprobarea documentelor de uz intern ale societăţii şi stabilirea structurii ei organizatorice; 10) rezolvarea chestiunii privind procurarea de către societate a acţiunilor proprii; 11) aprobarea contractelor încheiate, care prevăd sume de bani mai mari decît cele indicate în statutul societăţii; 12) luarea hotărîrii privind încetarea activităţii societăţii, formarea comisiei de lichidare, aprobarea balanţei de lichidare; 13) aprobarea contractelor încheiate din numele societăţii pe acţiuni pînă la momentul înregistrării ei; 14) aprobarea mărimii remunerării membrilor consiliului de observatori, dacă existenţa lui este prevăzută de statut; 15) aprobarea dărilor de seamă ale consiliului de observatori şi ale comitetului de conducere a societăţii; 16) determinarea mărimii defalcărilor anuale din beneficiul net al societăţii pe acţiuni pentru crearea capitalului de rezervă; 17) aprobarea, la propunerea comitetului de conducere a societăţii pe acţiuni, a mărimii dividendului pentru o acţiune simplă, forma de achitare a dividendului (bănească, în formă de acţiuni, obligaţii, mărfuri şi servicii); 18) aprobarea depunerilor băneşti transmise societăţii pe acţiuni în proprietate sau folosinţă în contul achitării acţiunilor şi obligaţiilor; 19) adoptarea deciziei cu privire la emiterea de către societatea pe acţiuni a obligaţiilor, dacă aceasta nu este atribuită prin documentele de constituire la competenţa comitetului de conducere; 20) alegerea acţionarilor împuterniciţi să autentifice lista acţionarilor cu drept la vot prezenţi la adunarea generală a societăţii. 2. Adunarea generală ordinară sau anuală Societatea pe acţiuni este obligată să ţină anual o adunare generală a acţionarilor. Adunarea generală anuală se convoacă de comitetul de conducere nu mai tîrziu decît trei luni după terminarea anului financiar. Dacă statutul societăţii pe acţiuni, documentele ei de uz intern nu stabilesc altfel, atunci adunarea generală a acţionarilor este convocată de Comitetul de conducere. Prima adunare generală anuală a acţionarilor poate stabili data următoarei adunări generale anuale şi să facă modificările respective în documentele de uz intern a societăţii. 3. Adunarea generală extraordinară a acţionarilor Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă: * la iniţiativa consiliului de observatori; * la iniţiativa comitetului de conducere; * la cererea comisiei de revizie; * la cererea acţionarilor, care au în comun cel puţin 10% din numărul total de voturi la data înaintării cererii. Se recomandă ca procedura de prezentare şi conţinutul cererii să fie stabilite în Statutul său în documetele de uz intern ale societăţii. Acţionarii şi comisia de revizie exercită dreptul de convocare a adunării extraordinare prin intermediul cererii în scris înaintate comitetului de conducere al societăţii pe acţiuni. Cererea trebuie să conţină: - formualrea chestiunilor, ce urmează să fie întroduse în ordinea de zi a adunării cu indicarea motivelor; - în cazul în care cererea este înaintată de acţionari - numele acestora cu indicarea numărului şi a tipului acţiunilor şi voturilor ce le aparţin, precum ţi semnăturile persoanelor indicate; - în cazul în care cererea este înaintată de comisia de revizie - semnăturile membrilor comisiei de revizie, care au votat pentru înaintarea acestei cereri. Comitetul de conducere este obligat să examineze cererea şi să ia decizia corespunzătoare în decurs de 20 de zile din momentul recepţionării cererii. În acest caz, Comitetul de conducere nu este în drept să introducă modificări în formularea chestiunilor propuse la ordinea de zi. În cazul în care decizia despre convocarea adunării nu este luată în termenul stabilit iniţiatorii au drpetul să convoace de sine stătător adunarea generală a acţionarilor. Decizia cu privire la respingerea cererii de convocare a adunării extraordinare la cererea acţionarilor poate fi luată numai în cazurile: - nerespectării modului stabilite de înaintare a cererii cu privire la convocarea adunării; - dacă la ziua înaintării cererii, acţionarii care au prezentat-o deţin în comun mai puţin de 10% din numărul total al voturilor. Adunarea generală extraordinară trebuie să fie convocată de: Comitetul de conducere în cazul în care valoarea bunurilor ce aparţin societăţii în baza dreptului de proprietate este mai mică decît mărimea capitalului ei statutar, iar Comitetul în limitele competenţei sale nu este în stare să schimbe situaţia. Comisia de revizie în cazul apariţiei pericolului intereselor esenţiale ale societăţii pe acţiuni. II. Dreptul acţionarilor de a participa la adunarea generală 1. Dreptul de a participa la adunarea generală Toţi acţionarii societăţii pe acţiuni au dreptul să participe la adunarea generală. Dreptul de a participa la adunarea generală nu poate fi limitat în dependenţă de tipul acţiunilor. Deţinătorul nominal al acţiunilor poate să participe sau să voteze la adunarea generală în dependenţă de împuternicirile acordate lui de acţionar. Deţinătorul nominal al acţiunilor poate fi o companie fiduciară (acţionînd în baza contractului de constituire a trastului), firma de brokeri (acţionînd în baza contractului de comision sau a mandatului) şi alţi participanţi profesionişti la piaţa hîrtiilor de valoare. Acţionari cu drept de a participa la adunare sînt acţionarii, introduşi în registrul acţionarilor la "data înregistrării", i.e. la data în care societatea întocmeşte lista acţionarilor cu dreptul de a participa la adunarea generală. Se recomandă de a stabili în documentele de constituire data întocmirii acestei liste nu mai tîrziu de 30 zile înainte de adunarea generală. Este raţional de a întocmi lista acţionarilor cu drept de a participa la adunarea generală în ordine alfabetică. Lista trebuie să conţină următoarele date referitor la fiecare acţionar înregistrat în registru: - numele (denumirea) posesorului sau a deţinătorului nominal; - adresa poştală; - numărul de acţiuni şi de voturi. Lista acţionarilor cu drept de a participa la adunare se întocmeşte pentru fiecare tip de acţiuni aparte şi trebuie să fie autorizată de persoana responsabilă de ţinerea registrului acţionarilor. Lista menţionată poate fi folosită la expedierea avizurilor privind convocarea adunării generale, la perfectarea buletinelor de vot, la înregistrare şi la determinarea cvorumului. 2. Participarea acţionarilor la adunarea generală Acţionarul are dreptul să participe la adunarea generală personal sau prin intermediul reprezentantului autorizat. Reprezentant al acţionarului al adunarea generală poate fi orice persoană fizică sau juridică, inclusiv: - acţionarul societăţii date; - persoana care nu este acţionar al acestei societăţi; - membrul consiliului de observatori. Membrii Comitetului de conducere şi ai comisiei de revizie nu sînt în drept de a reprezenta acţionarul la adunarea generală. Reprezentarea intereselor acţionarilor din numărul celor care nu au atins de 15 ani, se exercită de unul dintre părinţi (adoptanţi) sau de tutore. Reprezentarea intereselor acţionarilor în vîrstă de la 15 la 18 ani se exercită de părinţii acestora (adoptanţii) sau de curator. Împuternicirile lor se confirmă prin adeverinţa de naştere (de înfiere), hotărîrea cu privire la desemnarea tutelei şi documentele de identificare a reprezentantului. Persoanele, care nu au atins vîrsta de 18 ani, devenite acţionari în rezultatul utilizării conform articolului 13 al Legii "Cu privire la bonurile patrimoniale", de sine stătător a bonurilor patrimoniale, participă la adunarea generală în aceleaşi condiţii, dacă ei lucrează, îşi fac studiile în instituţiile de învăţămînt superior sau mediu special sau sînt căsătoriţi. Reprezentarea la adunarea generală a acţionarilor, declaraţi în modul stabilit de legislaţie incapabili sau limitaţi în capacitatea de exerciţiu, se efectuiează de tutore sau de curator în baza hotărîrii respective a instanţei de judecată cu prezentarea documentelor de identificare a reprezentantului. Reprezentantul - persoana juridică participă la adunarea generală din numele acţionarului prin intermediul împuternicitului său, mandatul căruia se confirmă în modul stabilit de legislaţie. Reprezentarea acţionarului şi transmiterea împuternicirilor sale altei persoane se efectuiează în baza procurei. 3. Modul de perfectare a procurei Procura de reprezentare a acţionarului l adunarea generală trebuie să fie perfectată în scris şi să conţină date cu privire la acţionar şi reprezentantul său, privind volumul împuternicirilor acordate. O condiţie obligatorie pentru valabilitatea procurei este indicarea datei de perfectare a procurei. Procura în numele persoanei juridice se semnează de conducător sau de altă persoană autorizată pentru aceasta şi se atestă cu ştampila acesteia. Procura din numele unei persoane fizice trebuie să fie autentificată notarial. Se echivalează cu procurile autentificate notarial: - procurile autentificate de organele administrării publice locale (primăria satului (comunei), comitetul executiv raional); - procurile din numele acţionarilor - militari, certificate de comandanţii acestor unităţi, instituţii etc; - procurile din numele acţionarilor - persoane civile, care lucrează în unităţi militare, instituţii, membrii familiilor lor şi membrii familiilor militarilor, certificate de comandanţii acestor unităţi, în cazurile cînd, în locurile de dislocare a unităţilor militare lipsesc organe care efectuiează acte notariale; - procurile din numele acţionarilor, care se află la tratament în instituţii medicale, certificate de conducătorii acestor instituţii; - procurile din numele acţionarilor, aflaţi în locurile de deţinere, certificate de şefii locurilor de deţinere. Procura poate fi perfectată pentru un termen anumit, dar nu mai mult decît trei ani. Dacă în procură nu se indică termenul ei de valabilitate ea este valabilă în decurs de un an din ziua perfectării. Pentru reprezentarea acţionarului la adunarea generală sînt valabile procurile: - generală, care autorizează reprezentantul să execute din numele acţionarului toate acţiunile juridice la realizarea drepturilor lui civile, inclusiv şi reprezentarea acţionarului în faţa societăţii pe acţiuni în toate chestirunile ce apar. În acest caz reprezentantul poate participa la adunarea generală a acţionarilor fără indicaţia specială în procură; - perfectată în mod special pentru reprezentarea acţionarului în toate relaţiile dintre acţionar şi societatea pe acţiuni. În aşa caz pentru participarea reprezentantului la adunarea generală a acţionarilor de asemenea nu este indicaţia specială în procură; - valabilă o singură dată (unică) - data reprezentantului pentru participarea la o adunare generală concretă. În cazul în care o acţiune aparţine mai multor persoane, ele sînt considerate faţă de societatea pe acţiuni drept un singur acţionar. În acest caz, acete persoane pot transmite dreptruile de participare la adunarea generală unuia din proprietari sau unei persoane terţe prin perfectarea procurei în modul stabilit. Procurele pot să difere în dependenţă de volumul împuternicirilor acordate reprezentantului şi pot oferi dreptul de a reprezenta interesele acţionarului atît în toate chestiunile ce apar la adunarea generală, cît şi la anumite chestiuni ale ordinii de zi, precum şi pot să conţină variantele de votare pe fiecare chestiune a ordinii de zi. O singură persoană poate exercita funcţia de reprezentanţi în baza diferitor procuri din numele mai multor acţionari. Desemnarea reprezentantului nu exclude dreptul acţionarului de a asista la adunarea generală. Acţionarul are dreptul să-şi schimbe reprezentantul sau să refuze serviciile acestuia la orice etapă de pregătire şi de desfăşurare a adunării generale. În acest caz acţionarul este obligat să informeze reprezentantul sau comitetul de conducere al societăţii pe acţiuni privind decizia sa. Înştiinţarea cu privire la schimbul (revocarea) reprezentării la etapa de pregătire a adunării generale se execută în formă scrisă, iar în procesul desfăşurării adunării generale - prin intermediul anunţării adunării generale cu menţionarea acestui fapt în protocol. Reprezentantul acţionarului are dreptul să execute acţiuni numai în numele competenţei prevăzute în procură. Dacă în procesul adunării reprezentantului acţionarului a executat acţiuni, care nu intră în împuternicirile lui, aceste acţiuni se recunosc legitime din momentul săvîrşirii, numai cu condiţia aprobării ulterioare de către acţionarul reprezentant. Transmiterea împuternicirilor de a participa la adunarea generală acordate reprezentantului, unei alte persoane se efectuiază în conformitate cu legislaţia în vigoare (procura de substituire). Procura de substituire se autentifică numai notarial. III. Anunţarea acţionarilor privind convocarea adunării generale şi ordinea de zi 1. Anunţarea acţionarilor privind convocarea adunării generale Societatea este obligată să înştiinţeze fiecare acţionar, introdus în registrul acţionarilor, despre convocarea adunării generale, personal în scris şi prin intermediul unui anunţ general cu cel puţin 30 zile pînă la data adunării generale. Anunţul general trebuie să fie publicat în organul de presă, care este determinat în statutul societăţii pe acţiuni. Societatea poate să informeze acţionarii suplimentar despre desfăşurarea adunării generale prin alte mijloace mass-media (televiziune, radio). Anunţul cu privire la desfăşurarea adunării acţionarilor trebuie să conţină: * denumirea şi adresa societăţii; * data, timpul şi locul desfăşurării adunării generale; * chestiunile ordinii de zi. Avizul personal despre desfăşurarea adunării generale se expediază fiecărei persoane ce figurează fiecărei persoane ce figurează în lista participanţilor la adunare. 2. Ordinea de zi În ordinea de zi se indică chestiunile ce vor fi puse în discuţie la adunare. Ordinea de zi se aprobă de comitetul de conducere sau de alt organ (persoane) care a convocat adunarea. Documentele de uz intern ale societăţii pot stabili procedurile şi termenii de includere a chestiunilor în ordinea de zi a adunării generale. Chestiunile ordinii de zi a adunării generale a acţionarilor se includ la propunerea: * consiliului de observatori al societăţii; * comitetul de conducere; * comisiei de revizie; * acţionarilor, care deţin în comun cel puţin 10% din numărul total de voturi; * oricărui acţionar al societăţii, dacă statutul nu prevede careva restricţii în acească chestiune. Propunerile acţionarilor cu privire la introducerea chestiunilor în ordinea de zi se înaintează în scris cu indicarea motivelor propunerii, numelor (denumirilor) persoanelor, care înaintează această chestiune, tipului şi numărului de acţiuni ce le aparţin. Propunerile referitor la înaintarea candidaţilor în consiliul de observatori, comitetul de conducere, comisia de revizie, trebuie să conţină de asemenea şi numele candidatului, tipul şi numărul de acţiuni ce în aparţin şi acordul în scris a candidatului de a se nominaliza în organul respectiv. Propunerile, înaintate de comitetul de observatori, de comisia revizii, de acţionarii, care deţin în comun cel puţin 10% de voturi, urmează să fie incluse în mod obligatoriu în ordinea de zi. Comitetul de conducere poate adopta decizia privind respingerea cererii de a include chestiunea în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor sau a candidatului în lista candidaturilor pentru votare la alegerile în organele societăţii numai în cazul nerespectării cerinţelor indicate. Propunerile înaintate de acţionari în mod individual se includ în ordinea de zi la discreţia organului ce a convocat adunarea. În cazul în care chestiunea, propusă de acţionar, nu a fost inclusă de comitetul de conducere în ordinea de zi, acţionînd are dreptul s-o înainteze la adunarea generală. Adunarea generală poate lua decizia de a include această chestiune în ordinea de zi a următoarea adunări generale sau de a convoca o adunare generală extraordinară pentru exainarea acestei chestiuni. Această decizie se adoptă prin magoritatea simplă de voturi. IV. Desfăşurarea adunării generale a acţionarilor 1. Procedurile Legislaţia în vigoare preconizează un şir de cerinţe faţă de procedura de desfăşurare a adunării generale (cvorum, numărul de voturi necesar pentru adoptarea unei decizii etc.). Totodată, societăţile pe acţiuni pot să stabilească de sine stătător reguli şi proceduri suplimentare de desfăşurare a adunării generale în chestiunile nereglementate de legislaţia Moldovei, specificîndu-le în documentele de constituire. 2. Înregistrarea acţionarilor prezenţi la adunare Pentru determinarea cvorumuluio celor prezenţi la adunarea generală şi soluţionarea altor cestiuni organizatorice este necesară înregistrarea acţionarilor prezenţi. Prezenţa acţionarilor cu drept de vot se determină prin înregistrarea lor înainte de începerea adunării şi includerea în lista acţionarilor întocmită în conformitate cu indicaţiile metodice prezente. În dreptul fiecărei persoane înregistrate se va indica "prezent" sau "absent". Cei prezenţi la adunare sînt obligaţi să prezinte un buletin de indentitate şi acţiunile emise de societate în formă de documente materializate în cazul cînd societatea a emis aceste documete. Calcualrea numărului acţionarilor prezenţi la adunare şi a numărului de voturi reprezentate se efectuiează în baza listei acţionarilor la sfîrşitul înregistrării dar nu mai înainte de momentul deschiderii adunării. Lista se confirmă de două persoane prezente la înregistrare, alese din rîndurile acţionarilor şi se anexează la procesul-verbal al adunării generale ca parte integră a acestuia. Persoanele menţionate pot fi acţionari aleşi în comisia de calculare a voturilor la adunarea generală precedentă (de constituire). 3. Determinarea cvorumului Cvorumul adunării se determină în baza listei acţionarilor care şi-au înregistrat prezenţa şi se anunţă adunării generale. Adunarea generală este deliberativă dacă la adunare sînt reprezentate nu mai puţin de jumătate de voturi, determinate de toate acţiunile cu drept de vot ale societăţii. Statutul unor societăţi pe acţiuni poate prevede un cvorum mai mare decît 50% din acţiunile cu drept de vot. În acest caz adunarea generală a acţionarilor societăţilor indicate este deliberativă în cazul prezenţei cvorumului stabilit de statut. Dacă cvorumul este obţinut, adunarea generală poate începe lucrul. În lipsa cvorumului iniţiatorul convocării adunării declară adunarea nulă şi rezolvă chestiunea privind convocarea repetată a adunării. Data convocării repetate a adunării generale poate fi fixată peste cel puţin 30 zile de la data adunării declarate nule, respectînd cerinţele Legii cu privire la societăţile pe acţiuni referitor la procedura anunţării acţionarilor. Adunarea generală repetată este deliberativă să adopte hotărîri indiferent de numărul voturilor reprezentate la adunare. Ordinea de zi a adunării generale declarate nulă se propune adunării convocate repetat cu acelaşi conţinut. În cazul amînării datei de desfăşurare a adunării generale în legătură cu lipsa cvorumului, au drept la vot aceeaşi acţionari, care au fost incluşi în lista întocmită pentru desfăşurarea adunării declarate nulă. Deschiderea adunării generale După înştiinţarea celor prezenţi privind cvorumul, preşedintele organului care a convocat adunarea anunţă începerea lucrului adunării (deschiderea adunării). Adunarea generală alege prezidiumul adunării, secretariatul responsabil de întocmirea procesului-verbal oficial şi comisia pentru calcularea voturilor şi îndeplinirea altor funcţii descrise mai jos. V. Votarea la adunarea generală 1. Dreptul la vot La adunarea generală acţionarii pot vota persoanl sau prin intermediul reprezentantului. Cu drept de vot la adunarea generală sînt învestiţi acţionarii incluşi în lista acţionarilor, care au dreptul să ăarticipe la adunarea generală, şi sînt prezenţi la adunare şi înregistraţi în registrul acţionarilor la o dată stabilită de documentele de constituire: - acţionarii, care posedă acţiuni simple achitate pe deplin; - acţionarii, care posedă acţiuni simple achitate parţial, dacă prin statutul societăţii ei nu sînt lipsiţi de dreptul de vot; - acţionarii, care posedă acţiuni privelegiate cu drept de vot. 2. Procedura de vot Votarea în cadrul adunării generale a acţionarilor are loc după principiul: o acţiune simplă constituie un vot. Dacă statutul prevede dreptul la vot pentru acţiunile privelegiate, precum şi acţiunile simple parţial achitate, atunci ele votează în modul stipulat în statut. Modul de votare pe fiecare chestiune inclusă în ordinea de zi se stabileşte de însăşi adunarea generală. La adoptarea hotărîrilor pe fiecare chestiune a ordinii de zi poate fi aplicată procedura votului secret sau a votului deschis. În cazul în care societatea are mai mult de o sută de deţinători de acţiuni simple, se recomandă procedura de vot cu aplicarea buletinelor de vot. Buletinul de vot reprezintă un formular de hîrtie distribuit de societate, care corespunde cerinţelor indicaţiilor metodice prezente şi hotărîrilor adunării generale. Forma şi conţinutul buletinului de vot se stabileşte de comitetul de conducere, de consiliul de observatori, prin hotărîrea adunării generale, iar în lipsa acesteia - de alt iniţiator al convocării adunării generale. Buletinul poate fi o formă imprimată sau dactilografiată care conţine unrmătoarea informaţie: Buletinul de vot poate conţine următoarea informaţie: - denumirea deplină a societăţii pe acţiuni; - data adunării; - formularea chestiunilor puse la vot, şi variantele de votare asupra fiecărei chestiuni "pro", "contra" sau "sa abţinut"; - în cazul votării pentru alegerea organelor societăţii pe acţiuni se va indica numele deplin al candidaţilor. Numărul şi tipul acţiunilor acţionarilor se includ în buletin la înregistrarea prezenţei. Votul secret se efectuiează prin buletine anonime. 3. Comisia de calculare a voturilor Adunarea generală alege o comisie pentru calcularea voturilor în procesul votării. Pentru evitarea conflictelor de interese nu se recomandă de a include în comisia de calculare a voturilor membrii consiliului de observatori, ai comitetului de conducere, ai comisiei de revizie, persoane oficiale ale cosietăţii, precum şi persoanele ce candidează la aceste posturi. Comisia de calculare a voturilor este responsabilă de asigurarea ordinii stabilite pentru desfăşurarea votării şi a drepturilor acţionarilor de participare la votare, efectuează evidenţa şi păstrarea buletinelor în cazul votării prin buletine, face totalurile votării şi anunţă acţionarii despre rezultatele votării. Comisia de calcul îşi exercită funcţiile pînă în momentul alegerii comisiei noi. În scopul evitării incidentelor posibile în procesul votării, adunarea generală poate alege inspectori independenţi de votare. Inspectorii de votare pot fi investiţi cu dreptul de a determina numărul de acţiuni emise în circulaţie şi dreptul de vot a fiecăreia din ele, numărul de acţiuni reprezentate la adunare, existenţa cvorumului şi valabilitatea procurelor pentru votare. Ei deasemenea soluţionează toate problemele apărute în timpul votării referitoare la dreptul de vot. Inspectorii de votare sînt desemnaţi de comitetul de conducere al societăţii pînă la adunarea generală pentru ca ei să poată controla procurile prezentate pînă la începutul adunării, şi să determine validitatea lor. Adunarea generală trebuie să aprobe decizia comitetului de conducere sau să aleagă inspectori de votare noi. Nu e obligatoriu ca inspectorii de votare să fie acţionari. VI. Hotărîrile adunării generale Hotărîrile adunării generale a acţionarilor se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor acţionarilor sau cu majoritatea calificată a 2/3 din voturile acţionarilor. Cu majoritatea de 2/3 din voturi se adoptă hotărîrile asupra la următoarele chestiuni: * introducerea unor modificări în statutul societăţii pe acţiuni, aprobarea noului statut, adoptarea hotărîrilor cu privire la majorarea sau reducerea capitalului statutar; * aprobarea rapoartelor cu privire la rezultatele activităţii anuale a societăţii, inclusiv filialele şi reprezentanţele sale, aprobarea rapoartelor şi avizelor comisiei de revizie, precum şi a modului de repartizare a profitului şi acoperire a cheltuielilor; * crearea, reorganizarea şi lichidarea filialelor şi reprezentanţelor, aprobarea regulamentelor lor; * adoptarea hotărîrii privind încetarea activităţii societăţii pe acţiuni, crearea comisiei de lichidare, aprobarea bilanţului de lichidare. Hotărîrile adunării generale se semnează de preşedintele comitetului de conducere a societăţii pe acţiuni, de preşedintele şi de secretarul adunării sau de alte persoane conform hotărîrii adunării generale. Hotărîrea adoptată de adunarea generală poate fi contestată în instanţa judecătorească. VII. Procesele-verbale ale adunării generale Procesul-verbal al adunării acţionarilor se întocmeşte nemijlocit în timpul adunării şi reprezintă înregistrarea completă a mersului adunării reflectînd chestiunile abordate, prevederile de bază ale discursurilor, documentelor, materialelor anunţate la adunare, chestiunile puse la vot şi rezultatele votării pe fiecare chetiune, deciziile adoptate de adunare (originalul procesului-verbal). La originalul procesului-verbal pot fi anexate textele cuvîntărilor, cererile în scris, documentele şi materialele privind chestiunile ordinii de zi. Lista acţionarilor întocmită în conformitate cu punctul 2 capitolul IV al indicaţiilor metodice prezente, se anexează în mod obligatiru la procesul-verbal. În procesul-verbal al adunării generale se indică locul şi timpul desfăşurării adunării, numărul total al acţionarilor prezenţi care sînt la adunare şi au drept de vot, ordinea de zi a adunării, componenţa organelor de lucru alese ale adunării. Copia procesului-verbal al adunării generale a acţionarilor se va efectua în decurs de 15 zile de la încheierea adunării în baza originalului acestuia. Originalul şi copia procesului-verbal se semnează de preşedintele comitetului de conducere, de preşedintele şi de secretarul adunării, dacă hotărîrea adunării generale nu prevede altfel. Comitetul de conducere al adunării generale poartă răspundere pentru păstrarea documentelor adunării generale ale acţionarilor. Comitetul de condicere al societăţii pe acţiuni este obligat să pună la dispoziţia acţionarilor pentru familiarizare procesele-verbale ale adunărilor generale, copiile şi extrasele din ele la prima solicitare a acţionarilor.