Indicaţii metodice din 19.08.97 privind evidenţa cheltuielilor de circulaţie în alimentaţia publică, comerţul en-gros şi en-detail

MINISTERUL ECONOMIEI

(MINISTERUL ECONOMIEI)

(MINISTERUL ECONOMIEI ŞI REFORMELOR))

(MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI)

INDICAŢII METODICE

privind evidenţa cheltuielilor de circulaţie în alimentaţia

publică, comerţul en-gros şi en-detail

din 19.08.97

 (în vigoare 01.10.1997) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.69-70 art.120 din 23.10.1997

* * *

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.357 din 23.04.2005 privind măsurile de reorganizare a unor ministere şi autorităţi administrative centrale ale Republicii Moldova (pct.1 – se reorganizează Ministerul Economiei, prin fuziune cu Departamentul Comerţului şi Departamentul Privatizării şi preluînd funcţiile ce ţin de domeniul muncii, în urma divizării Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, în Ministerul Economiei şi Comerţului)

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.266 din 28.04.2001 privind unele măsuri ce ţin de reorganizarea unor ministere şi departamente ale Republicii Moldova (pct.1 – se reorganizează Ministerul Economiei şi Reformelor în Ministerul Economiei )

Notă: Vezi Hot. Guv. nr.307 din 31.03.2000 cu privire la transmiterea funcţiilor ce ţin de reglementarea de stat a activităţii comerciale de la Ministerul Industriei şi Energeticii către Ministerul Economiei şi Reformelor (pct.1 – se transmit funcţiile ce ţin de reglementarea de stat a activităţii comerciale şi personalul, abilitat anterior să le exercite în cadrul fostului Minister al Industriei şi Comerţului, de la Ministerul Industriei şi Energeticii către Ministerul Economiei şi Reformelor)

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Indicaţiile metodice au fost elaborate şi aprobate în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.340 din 2 iunie 1993 "Despre aprobarea Regulamentului de bază cu privire la structura cheltuielilor de fabricare şi desfacere a producţiei (lucrărilor, serviciilor), incluse în preţul de cost, şi modul de formare a rezultatelor financiare ale întreprinderilor" cu operarea unor completări prin hotărîrile Guvernului Republicii Moldova nr.148 din 20.04.94, nr.953 din 28.12.94, nr.527 din 26.07.95, nr.342 din 21.06.96 în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.340, în scopul asigurării unei metodici unice de stabilire a structurii cheltuielilor la evidenţa şi calcularea cheltuielilor de circulaţie şi de producţie în alimentaţia publică, comerţul en-gros şi en-detail.

Prezentele Indicaţii metodice sînt aplicate de către toate întreprinderile şi organizaţiile de comerţ, indiferent de apartenenţa departamentală şi forma de proprietate, dacă alte recomandări n-au fost elaborate în modul stabilit.

2. Prezentele Indicaţii metodice privind evidenţa cheltuielilor de circulaţie în alimentaţia publică, comerţul en-gros şi en-detail se pun în aplicare cu începere de la 1 octombrie 1997.

3. Cheltuielile de circulaţie în comerţ sînt cheltuielile legate de transmiterea mărfurilor de la producători pînă la consumatori.

Volumul cheltuielilor de circulaţie se caracterizează prin suma lor absolută şi prin nivelul lor în procente faţă de circulaţia mărfurilor.

Nivelul cheltuielilor de circulaţie este unul dintre indicatorii de cea mai mare importanţă care caracterizează calitatea funcţionării întreprinderilor de comerţ şi alimentaţie publică.

La cheltuielile de circulaţie se referă cheltuielile legate de cumpărarea, transportarea, păstrarea, operarea, sortarea, ambalarea şi realizarea mărfurilor (în comerţ); în alimentaţia publică – pe lîngă aceasta şi de fabricarea producţiei proprii (în afară de cheltuielile, materia primă, a căror valoare nu se referă la cheltuielile de circulaţie), de desfacerea articolelor de producţie proprie, organizarea consumului lor.

Pentru controlul şi evidenţa corectă a cheltuielilor de circulaţie are o mare importanţă delimitarea cheltuielilor între perioadele gestionare.

În acest scop toate cheltuielile urmează să fie reflectate în contul "Cheltuieli de circulaţie" în perioada, la care ele se referă indiferent de timpul plătirii lor efective. De aceea cheltuielile efective ce se referă la perioada viitoare trebuie să fie ţinute la evidenţă pe contul nr.31 "Cheltuieli anticipate" şi trecute lunar de pe acest cont pe contul cheltuielilor de circulaţie în suma ce se referă la luna gestionară.

Cheltuielile făcute în perioadele gestionare anterioare şi neluate la timp la evidenţă în componenţa cheltuielilor de circulaţie se raportă la articolele respective ale cheltuielilor în luna gestionară în care ele au fost dezvăluite.

Unele cheltuieli pentru repararea mijloacelor fixe ş.a. în cursul anului se efectuează neuniform (nu în fiecare lună) şi de aceea în scopul reflectării uniforme a acestor cheltuieli pe contul cheltuielilor de circulaţie urmează să fie creată o rezervă lunară de cheltuieli viitoare conform articolelor respective, în anumite sume, potrivit normativelor aprobate cu reflectarea lor la debitul articolelor respective de cheltuieli şi la creditul contului nr.89 "Rezerve de cheltuieli şi plăţi preliminare.

Cheltuielile efective (la momentul efectuării) se înregistrează la debitul contului 89 în luna gestionară în care ele au fost efectuate şi la creditul conturilor respective. În cazul în care cheltuielile efective depăşesc suma rezervei defalcate, suma depăşirii se înregistrează la articolele respective ale cheltuielilor de circulaţie.

Are o mare importanţă delimitarea corectă în evidenţa cheltuielilor, care sînt cheltuieli de circulaţie şi cheltuieli ce urmează să fie trecute pe contul altor surse.

II. CHELTUIELI INCLUSE ÎN CHELTUIELILE DE CIRCULAŢIE DIN

ALIMENTAŢIA PUBLICĂ, COMERŢUL EN-GROS ŞI EN-DETAIL

În cheltuielile de circulaţie se includ cheltuielile prevăzute de punctele 6, 7, 9, 10 şi 11 ale "Regulamentului de bază cu privire la structura cheltuielilor de fabricare şi desfacere a producţiei (lucrărilor, serviciilor), incluse în preţul de cost, şi modul de formare a rezultatelor financiare ale întreprinderilor", aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.340 din 2 iunie 1993 şi completările operate prin hotărîrile Guvernului Republicii Moldova nr.148 din 20.04.94, nr.953, din 28.12.94, nr.527 din 26.07.95, 342 din 21.06.96, precum şi cheltuielile specifice ale întreprinderilor de comerţ şi alimentaţie publică.

Toate cheltuielile ce ţin de achiziţionarea şi comercializarea mărfurilor (cu excepţia celor de importanţă socială) se raportă la cheltuielile de circulaţie.

Pentru mărfurile de importanţă socială se stabileşte următorul mod de compensare a cheltuielilor legate de achiziţionarea şi comercializarea mărfurilor:

pentru mărfurile exportate, cheltuielile se raportă la cheltuielile de circulaţie;

pentru mărfurile importate, comercializate pe teritoriul republicii, cheltuielile de transport pentru livrarea producţiei de la furnizor pînă la locul comercializării, taxele vamale achitate şi taxele de stat se includ în preţul mărfurilor;

pentru mărfurile produse şi puse în rotaţie comercială pe teritoriul republicii toate cheltuielile se includ în cheltuielile de circulaţie (cu excepţia materialelor de construcţie la care cheltuielile de transport pentru livrarea producţiei de la furnizor pînă la locul comercializării, indiferent de locul lor de achiziţionare, se includ în preţurile de livrare).

Nu se includ în structura cheltuielilor de circulaţie:

- cheltuielile de transport, efectuate de întreprinderile de comerţ la expedierea producţiei (tarif feroviar, navlu, taxe şi alte încasări de la staţia de plecare), ce urmează să fie recuperate de către cumpărători în conformitate cu condiţiile livrării, cu contractele. Întreprinderile de comerţ înregistrează aceste cheltuieli nu la cheltuielile de circulaţie ci la decontările cu cumpărătorii respectivi, le includ în notele de plată eliberate cumpărătorilor;

- cheltuielile pentru întreţinerea colţurilor de odihnă şi desfăşurarea acţiunilor social-culturale;

- cheltuielile de judecată şi de arbitraj, diferitele amenzi şi despăgubiri plătite, pierderile pentru operaţiile anilor trecuţi şi alte cheltuieli indicate în prezenta instrucţie.

III. NOMENCLATURA DE EVIDENŢĂ ŞI CONŢINUTUL  ARTICOLELOR DE

CHELTUIELI DE CIRCULAŢIE ALE ÎNTREPRINDERILOR DE COMERŢ

ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

Evidenţa cheltuielilor de circulaţie la întreprinderile de comerţ şi alimentaţie publică se ţine conform următoarei nomenclaturi:

Articolul 1. Cheltuieli pentru transportarea mărfurilor şi producţiei

La articolul 1 se referă:

- cheltuielile pentru transportarea mărfurilor şi produselor cu toate tipurile de transport (feroviar, pe apă, aerian, cu tracţiune animală, prin poştă).

Dacă potrivit condiţiilor de livrare a mărfurilor, contractelor încheiate cu furnizorii mărfurile se livrează la preţuri franco-vagon (navă) – staţie (chei, port) de plecare sau franco-depozitul furnizorului, costul transportării mărfurilor pînă la destinaţie se include în cheltuielile de circulaţie ale beneficiarilor.

Dacă potrivit modului stabilit (condiţiilor livrărilor, contractului) mărfurile se livrează la preţuri franco-vagon – staţia de destinaţie, cheltuielile de transport pînă la staţia de destinaţie le suportă furnizorul.

Cheltuielile pentru transportarea mărfurilor şi produselor se înregistrează pe contul propriu în baza documentelor de transport respective numai după verificarea lor minuţioasă cu documentele lor marfare, controlarea costului serviciilor conform tarifelor aprobate. Sumele erorilor aritmetice depistate, precum şi ale majorării costului serviciilor nu se plătesc.

În cazurile în care cheltuielile pentru transportarea mărfurilor pe cale ferată, pe apă, pe calea aerului şi cu mijloace de transport de tracţiune animală se înregistrează pe contul organizaţiilor şi întreprinderilor de comerţ şi alimentaţie publică în acest articol se includ:

- sumele cheltuielilor, indicate în documentele de transport: tarif, avansarea vagoanelor, cîntărirea, încărcarea, descărcarea etc., deservirea în cazul transportării mărfurilor pe cale ferată, pe apă, cu mijloace de transport auto, cu tracţiune animală, precum şi încasările;

- valoarea materialelor consumate pentru instalarea în vagoane a utilajelor (panouri, obloane, suporturi etc.) şi pentru încălzirea vagoanelor (paie, saci, frînghii etc.);

- plătirea serviciilor organizaţiilor privind încărcarea şi descărcarea mărfurilor în vagoane, camioane, sau din vagoane, maşini;

- cheltuielile legate de păstrarea mărfurilor în staţii (porturi, aerogări sau depozitele întreprinderilor de transport) în limitele termenelor stabilite pentru expedierea încărcăturilor. Aceleaşi tipuri de cheltuieli supra termenului normativ, stabilit pentru expedierea mărfurilor, se înregistrează pe contul organizaţiilor şi întreprinderilor respective sau în modul stabilit pe contul persoanelor vinovate;

- cheltuielile pentru expertiza şi analiza calităţii mărfurilor în legătură cu transportarea lor;

- remunerarea personalului nescriptic, specialiştilor invitaţi pentru executarea diferitelor lucrări, prevăzute de prezentul articol (însoţirea mărfurilor în drum, încărcarea, descărcarea lor), precum şi defalcările din suma salariului persoanelor menţionate pentru asigurarea socială;

- cheltuielile pentru iluminarea, curăţirea căilor de acces de zăpadă şi gunoi în perimetrul teritoriului organizaţiei şi fronturilor de încărcare şi descărcare a mărfurilor şi produselor, efectuate de organizaţii şi întreprinderi în conformitate cu contractele încheiate cu căile ferate.

Nu se includ în acest articol:

- cheltuielile pentru transportarea combustibilului pentru întreprinderile alimentaţiei publice, dat fiind că ele se includ în preţul de cost al combustibilului;

- amenzile, plătite pentru staţionarea mijloacelor de transport şi alte încălcări ale condiţiilor traficului, dat fiind că ele sînt trecute în modul stabilit pe contul persoanelor vinovate, iar în lipsa vinovaţilor – pe contul nr.80 "Beneficii şi pierderi".

Articolul 2. Cheltuieli pentru retribuirea muncii

La articolul 2 se referă:

- salariul pentru lucrul efectiv îndeplinit (timpul lucrat), calculat pornind de la tarifele în acord, salariile tarifare, salariile funcţiei, precum şi cheltuielile pentru remunerarea lucrătorilor neincluşi în statele întreprinderii, ocupaţi cu activitatea de bază;

- valoarea producţiei eliberate lucrătorilor sub formă de plată naturală;

- plăţile cu caracter stimulativ în conformitate cu regulamentul elaborat de întreprindere, între care premiile, inclusiv valoarea premiilor naturale pentru rezultatele producţiei, premiile pentru economisirea tipurilor concrete de resurse materiale, adaosurile la salariile tarifare pentru măiestria profesională, indici înalţi în muncă etc.;

- plăţile cu caracter de compensare, legate de regimul de lucru şi condiţiile de muncă, inclusiv: adaosurile şi sporurile la salariile tarifare şi salariile funcţiei pentru munca pe timp de noapte şi de seară, în zilele de odihnă şi de sărbătoare, pentru cumulul de profesii, lărgirea zonelor de deservire, pentru lucrul în condiţii de muncă grele, dăunătoare şi deosebit de dăunătoare;

- plătirea timpului staţionărilor din motive în cadrul producţiei (nu din vina lucrătorului) în conformitate cu legislaţia muncii;

- plata în conformitate cu legislaţia în vigoare a concediilor ordinare (anuale) şi suplimentare (compensări pentru concediul nefolosit), orelor cu înlesniri pentru minori, întreruperilor în muncă pentru mamele ce alăptează copii, precum şi a timpului legat de trecerea examenelor medicale, executarea obligaţiunilor de stat;

- indemnizaţiile unice pentru vechimea în muncă (adaosuri pentru stagiul de lucru conform specialităţii la întreprinderea respectivă) în conformitate cu legislaţia în vigoare;

- plătirea concediului pînă la începerea activităţii în cîmpul muncii pentru absolvenţii şcolilor tehnico-profesionale şi tinerii specialişti care au absolvit colegii şi instituţii de învăţămînt superior;

- plata în conformitate cu legislaţia în vigoare a concediilor de studii, acordate muncitorilor şi slujbaşilor care învaţă cu succes la colegii, instituţii de învăţămînt superior seral şi prin corespondenţă, aspirantură fără frecvenţă, la instituţii de învăţămînt tehnico-profesional seral (pe schimburi), la liceele serale (pe schimburi), fără frecvenţă şi la şcolile de cultură generală, precum şi pentru cei ce se înscriu la aspirantură;

- plata pentru timpul lipsei forţate de la lucru şi executarea unui lucru prost plătit în cazurile prevăzute de legislaţie;

- plăţile suplimentare în cazul pierderii temporare a capacităţii de muncă pînă la salariul efectiv, stabilit de legislaţie;

- recuperarea daunei către lucrătorii întreprinderii alimentaţiei publice, cauzate în urma suportării de către ei a unor traume în producţie, cheltuielile pentru pensiile plătite de Fondul social în caz de invaliditate, stabilită de Comisia de expertiză pentru stabilirea capacităţii de muncă, traumele suportate în producţie şi ajutoarele în urma pierderii capacităţii de muncă din cauza traumelor în producţie, plătite în baza deciziilor organelor judiciare, ajutoarele unice în cazul decedării lucrătorului, survenite în urma unui incident în producţie, plătite conform Legii Republicii Moldova "Cu privire la protecţia muncii" de către întreprinderile alimentaţiei publice, şi cheltuielile analogice, compensate organelor locale de asistenţă socială cu titlu de acţiune în regres (incluse în componenţa fondului de salarizare);

- diferenţa de salarii, plătită lucrătorilor angajaţi din alte întreprinderi şi organizaţii cu menţinerea în cursul unui anumit termen (în conformitate cu legislaţia) a mărimii salariului funcţiei potrivit locului anterior de muncă, precum şi în caz de interimat;

- plata lucrătorilor-donatori pentru zilele examenului medical, predării sîngelui şi odihnei, acordate după fiecare zi de predare a sîngelui;

- remunerarea lucrătorilor ce nu fac parte din statele întreprinderii pentru executarea de către ei a lucrărilor conform contractelor cu caracter juridic civil, inclusiv contractul de antrepriză, dacă decontările cu lucrătorii pentru munca executată le efectuează nemijlocit însăşi întreprinderea de comerţ şi alimentaţie publică;

- alte tipuri de plăţi, incluse în modul stabilit în fondul de retribuire a muncii, cu excepţia cheltuielilor pentru salarizare, finanţate din contul beneficiului ce rămîne la dispoziţia întreprinderilor şi altor încasări cu destinaţie specială.

În evidenţa contabilă curentă cheltuielile pentru retribuirea muncii se înregistrează în suma lor deplină (fără reţineri).

Nu pot fi incluse în acest articol:

- salariul acordat lucrătorilor nescriptici, antrenaţi la executarea unor lucrări unice ocazionale, dat fiind că el se referă la articolele respective ale cheltuielilor de circulaţie (întreţinerea încăperilor, cheltuielile de transport etc.);

- plata recompenselor potrivit rezultatelor muncii în cursul anului, stimularea unică a unor lucrători pentru executarea unor lucrări de producţie importante, plata concediilor (cu o durată ce depăşeşte durata stabilită de lege), acordate suplimentar conform deciziei colectivului de muncă, ajutoarelor unice acordate veteranilor muncii ieşiţi la pensie, plata adaosurilor la pensii. Toate aceste cheltuieli se trec pe contul beneficiului rămas la dispoziţia întreprinderii;

- ajutorul material (inclusiv ajutorul material dezinteresat acordat lucrătorilor pentru introducerea cotei iniţiale pentru construcţia de spaţiu cooperatist, pentru achitarea creditului acordat pentru construcţia de spaţiu locativ cooperatist şi individual), împrumutul fără dobîndă pentru îmbunătăţirea condiţiilor locative, organizarea gospodăriei şi alte necesităţi sociale;

- plăţile de compensare în legătură cu majorarea preţurilor, efectuate peste mărimile veniturilor la decizia Guvernului, compensările pentru scumpirea mîncării în ospătării, bufete şi profilactorii sau pentru acordarea ei la preţuri preferenţiale sau pe gratis;

- diferenţa de preţuri (cu excepţia alimentaţiei speciale) la producţia (lucrări, servicii), acordată lucrătorilor comerciali sau livrată alimentaţiei publice a întreprinderii, organizaţiei;

- plata biletelor de tratament şi odihnă, pentru excursii, ocupaţii în secţiile sportive, în cercuri şi alte plăţi şi cheltuieli similare, efectuate din contul beneficiului rămas la dispoziţia întreprinderii;

- alte tipuri de plăţi nelegate nemijlocit de retribuirea muncii.

Articolul 3. Cotizaţii pentru asigurarea socială de stat

La articolul 3 se referă:

- defalcările obligatorii conform normelor stabilite de legislaţie: – în fondul cu destinaţie specială al asigurării sociale; în fondul cu destinaţie specială de asigurare cu pensii din suma cheltuielilor pentru retribuirea muncii şi premiilor către personalul activităţii de bază, indiferent de sursele de finanţare a cheltuielilor, cu excepţia plăţilor pentru care nu se stabilesc cote de asigurare.

Articolul 4. Uzura (amortizarea) mijloacelor fixe

La articolul 4 se referă:

- sumele cotelor de amortizare pentru restabilirea deplină a mijloacelor fixe (inclusiv cele procurate conform contractelor leasingului), calculată pornind de la valoarea de bilanţ a fondurilor fixe de producţie şi de la normele aprobate în modul stabilit, inclusiv reevaluarea şi amortizarea accelerată a părţii lor active, efectuată în conformitate cu legislaţia, sub formă de uzură (cote de amortizare) a mijloacelor fixe.

Uzura (amortizarea) mijloacelor fixe se calculează lunar în mărime de 1/12 parte a normelor pentru restabilirea deplină.

Articolul 5. Cheltuielile aferente plăţii dobînzilor pentru creditele bancare, mijloacelor antrenate ale populaţiei şi altor organizaţii

La articolul 5 se referă:

- cheltuielile pentru plata dobînzilor pentru utilizarea creditelor pe termen scurt şi pe termen lung (inclusiv creditele prelungite conform cotelor ţinînd seama de inflaţie) şi altor mijloace împrumutate, luate sub forme de mijloace circulante (stocuri de producţie, producţie nefinisată, cheltuieli de circulaţie pentru stocurile de mărfuri, producţie finită, mărfuri şi alte mijloace circulante);

- cheltuielile pentru plata dobînzilor pentru utilizarea mijloacelor băneşti antrenate de la populaţie (lucrători) şi alte organizaţii (întreprinderi) în calitate de mijloace circulante, precum şi pentru procurarea mărfurilor (executarea lucrărilor, prestarea serviciilor de către organizaţiile şi întreprinderile străine) în credit, acordat de furnizor (producătorul de lucrări, servicii) conform contractelor.

Plata dobînzilor pentru creditele pe termen lung la finanţarea investiţiilor capitale (achiziţionarea mijloacelor fixe), creditele restante, cît şi sancţiunile creditare se achită din contul beneficiului rămas la dispoziţia întreprinderii.

Plata dobînzilor pentru împrumuturile pe termen lung, precum şi pentru împrumuturile pe termen scurt întîrziate şi amînate şi împrumuturile pentru completarea deficitului de mijloace fixe proprii se înregistrează pe contul benficiilor rămase la dispoziţia întreprinderilor de comerţ.

Totodată, plata dobînzilor pentru împrumuturile pe termen lung ale băncilor, eliberate pentru investiţii capitale pe obiectele nedate în exploatare, se include în structura preţului de cost al obiectului în curs de construcţie pe contul nr.08 "Investiţii capitale".

Plata dobînzilor pentru împrumuturile pe termen lung (mai mult de un an) din cadrul sistemului pentru completarea mijloacelor fixe, precum şi pentru împrumuturile pe termen lung primite de alte organizaţii (întreprinderi) se trec pe contul beneficiului ce rămîne la dispoziţia întreprinderilor (organizaţiilor) de comerţ.

Dobînzile primite de la instituţiile băncilor pentru păstrarea mijloacelor pe cont de decontare nu se referă la micşorarea cheltuielilor în cadrul acestui articol, ci se raportă la rezultatele financiare în cadrul articolului "Venituri nelegate de realizarea producţiei".

[Art.5 rectificat conform Monitorului Oficial nr.79-80 pag.56]

Articolul 6. Cheltuieli pentru arenda şi întreţinerea clădirilor, construcţiilor, utilajelor, inventarului

La articolul 6 se referă:

- plata pentru arendarea clădirilor comerciale şi de depozit, construcţiilor, încăperilor, utilajelor, inventarului şi altor obiecte ale mijloacelor fixe. Arendaşul transmite locatorului plata de arendă conform contractului încheiat între ei;

- cheltuielile pentru încălzire, iluminare, aprovizionare cu apă, canalizare şi alte servicii comunale;

- cheltuielile pentru întreţinerea încăperilor în curăţenie, evacuarea gunoiului;

- valoarea obiectelor şi mijloacelor pentru întreţinerea încăperilor (cîrpe, perii, mături etc.);

- cheltuielile pentru desfăşurarea acţiunilor antiincendiare;

- cheltuielile pentru întreţinerea şi reparaţia instalaţiilor de semnalizare;

- plata pentru paza obiectelor (depozitelor, magazinelor, cantinelor etc.) conform contractelor încheiate cu secţiile serviciului extradepartamental de pază, acordată întreprinderilor şi organizaţiilor care au prestat servicii privind paza unor astfel de obiecte;

- salariul persoanelor nescriptice antrenate pentru executarea lucrărilor de o singură dată (instalarea geamurilor, evacuarea gunoiului etc.) şi vărsările în fondul de asigurări sociale pentru suma salariului persoanelor menţionate.

Articolul 7. Cheltuieli pentru păstrarea, prelucrarea, sortarea şi ambalarea mărfurilor

La articolul 7 se referă:

- valoarea efectivă a materialelor (hîrtiei de împachetat, pachetelor, cleiului, sfoarei, ţintelor, strujiturii, talaşului, paielor, sîrmei etc.), folosite la prelucrarea, sortarea, împachetarea mărfurilor, la cîntărirea şi eliberarea lor către cumpărători;

- plata pentru serviciile fabricilor şi secţiilor de ambalat;

- cheltuielile pentru întreţinerea utilajelor frigorifice – costul energiei electrice, apei, materialelor lubrifiante etc., plata serviciilor întreprinderilor străine privind deservirea tehnică a utilajelor frigorifice;

- preţul efectiv de cost al gheţii consumate pentru răcirea mărfurilor şi produselor;

- cheltuielile pentru întreţinerea gheţăriilor;

- cheltuielile pentru transportarea gheţii în cadrul întreprinderii (bunăoară, pentru transportarea gheţii din gheţării în magazin);

- plata pentru păstrarea provizorie a mărfurilor la depozitele organizaţiilor străine;

- cheltuielile pentru dezinfectare (nimicirea insectelor dăunătoare) şi deratizare (nimicirea şoarecilor, şobolanilor şi altor rozătoare);

- salariul (cu defalcările pentru asigurarea socială) persoanelor neprevăzute în state, invitate la executarea lucrărilor de operare, ambalare, împachetare şi marcare;

- alte cheltuieli pentru crearea condiţiilor de păstrare a mărfurilor şi produselor (mediu gazos, răcire artificială, ventilare activă etc.).

În acest articol nu se include:

- salariul lucrătorilor scriptici (cu defalcările pentru asigurarea socială), care efectuează lucrări la ambalare, împachetare, marcarea mărfurilor, deservesc instalaţiile frigorifice, gheţăriile.

Articolul 8. Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, a veselei, îmbrăcămintei sanitare, de lucru, lenjeriei de masă şi cheltuielile pentru întreţinerea lor

La articolul 8 se referă:

- uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată aflate în exploatare (cu excepţia ambalajului şi utilajului propriu), lenjeriei de masă, îmbrăcămintei sanitare, încălţămintei sanitare, echipamentului sanitar, veselei şi tacîmurilor de masă;

- pierderile de la spargerea veselei, stricarea şi deteriorarea tacîmurilor în limitele normei;

- plata acordată atelierelor de reparaţie pentru repararea lenjeriei de masă, îmbrăcămintei sanitare, încălţămintei sanitare şi echipamentului sanitar;

- valoarea materialelor (săpun, detergenţi, ace, aţă, nasturi, ţesături etc.) consumate pentru spălarea şi repararea lenjeriei de masă, îmbrăcămintei sanitare, încălţămintei sanitare, echipamentului sanitar;

- cheltuielile pentru repararea sculelor şi inventarului de uz casnic de mică valoare şi scurtă durată.

Pentru obiectele de valoare şi scurtă durată, lenjeria de masă, încălţămintea sanitară şi echipamentul sanitar la preţul de peste 20 lei pentru o unitate la livrarea acestora de la depozit în exploatare, uzura se calculează în mărime de 100 procente din valoarea lor fără valoarea rămasă prevăzută.

La întreprinderile de stat în decursul întregii perioade de exploatare se ţine evidenţa utilizării lor. Uzura se raportează la cheltuielile de circulaţie.

La scoaterea din uz a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată valoarea lor se casează la diminuarea uzurii calculate.

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată la preţul de pînă la 20 lei pentru o unitate se trec la cheltuielile de circulaţie pe măsura livrării în exploatare a acestora de la depozit, asigurîndu-se controlul asupra integrităţii lor pînă la uzarea completă.

Articolul 9. Cheltuieli pentru combustibil, gaz şi energie electrică pentru necesităţi de producţie

La întreprinderile alimentaţiei publice în articolul 9 se includ:

- preţul efectiv de cost al lemnelor de foc, cărbunelui, petrolului, turbei şi altor tipuri de combustibil, consumate pentru nevoi tehnologice şi alte scopuri de producţie (prepararea bucatelor, încălzirea apei etc.).

Din preţul efectiv de cost al combustibilului fac parte: preţul de cumpărare, cheltuielile pentru transport, lucrările de încărcare-descărcare, tăierea, despicarea şi clădirea lemnelor de foc, pierderile de combustibil la transportare în limitele perisabilităţii naturale;

- valoarea energiei electrice, gazului şi aburului, consumate în scopuri tehnologice, la punerea în mişcare a utilajelor şi mecanismelor (maşini de curăţit cartofi, de tocat legume, carne, linii în flux pentru spălarea şi curăţirea legumelor, linii în conveier pentru completarea şi repartizarea bucatelor etc.);

- cheltuielile pentru transportarea combustibilului în cadrul întreprinderii (bunăoară pentru transportarea combustibilului din depozite în secţiile de producţie).

În articolul 9 nu se include energia electrică, consumată de utilajele frigorifice (camere, dulapuri, tejghele frigorifice etc.). Această valoare se include în articolul 7 "Cheltuieli pentru păstrarea, finisarea, sortarea şi ambalarea mărfurilor".

Articolul 10. Cheltuieli pentru reclama comercială

La articolul 10 se referă cheltuielile efective în limitele normelor stabilite:

- prezentarea vitrinelor, expoziţiilor, expoziţiilor-vînzare, camerelor pentru mostrele de mărfuri;

- elaborarea şi tipărirea publicaţiilor de reclamă, broşurilor, albumurilor, placardelor, afişelor, scrisorilor de reclamă, cărţilor poştale de reclamă etc.;

- elaborarea şi executarea schiţelor, etichetelor, mostrelor de pachete originale şi de firmă etc.;

- anunţuri de reclamă în presă, transmisiuni la radio, televiziune;

- reclama luminoasă;

- demonstrarea filmelor de reclamă, diafilmelor etc.;

- confecţionarea standurilor, mulajelor, panourilor, indicatoarelor de reclamă;

- reducerea preţurilor la mărfurile care şi-au pierdut complet sau parţial calitatea iniţială în timpul expunerii lor în vitrine şi la expoziţii, precum şi în cazul demonstrării în sălile comerciale ale magazinelor cu autoservire;

- efectuarea altor acţiuni de reclamă.

Articolul 11. Pierderi de mărfuri şi produse la transportare, păstrare şi realizare în limitele normelor

În articolul 11 se includ:

- pierderi de mărfuri şi produse la transportare pe cale ferată, pe apă, cu transportul aerian, auto şi cu mijloace de transport cu tracţiune animală, păstrarea şi vînzarea lor în limitele normei perisabilităţii la preţul procurării (perisabilitate naturală a mărfurilor în urma uscării şi dezagregării, scuturării şi pulverizării, scurgerii (topirii şi scurgerii), vărsării la transvazarea prim pompare şi vînzarea lichidelor, consumului de substanţe pentru respirarea fructelor şi legumelor etc.;

- pierderile de pe urma spargerii în timpul transportării, păstrării şi vînzării a veselei de porţelan cu produse alimentare şi goale;

- pierderile de pe urma spargerii în timpul transportării, păstrării şi vînzării articolelor de porţelan, faianţă, sticlă şi ceramică, jucăriilor pentru pomul de Anul Nou, plăcilor de gramofon, mărfurilor de parfumerie şi cosmetică, articolelor de uz casnic şi de galanterie din masă plastică, mărfurilor chimice de uz casnic în ambalaj mic etc.

Notă:

În normele perisabilităţii naturale a mărfurilor şi produselor nu sînt incluse (în legătură cu care fapt pierderile la articolul 11 nu se înregistrează):

- deşeurile normate ce se formează la pregătirea şi desfacerea en-detail a mezelurilor, afumăturilor şi peştelui masă neto;

- curăţirea untului, rămăşiţele de la fărîmiţarea caramelei şi zahărului rafinat;

- tot felul de pierderi în urma stricării mărfurilor şi produselor, deteriorării ambalajului şi diferenţa între masa efectivă a ambalajului şi masa lui indicată în etichetă;

- resturile de cartofi, legume şi fructe.

Normele aprobate ale perisabilităţii naturale la transportarea, păstrarea şi vînzarea mărfurilor şi produselor sînt maxime.

Trecerea la scădere a mărfurilor şi produselor în limitele normelor perisabilităţii naturale se efectuează în cazurile în care la recepţionare sau inventariere s-a depistat o lipsă efectivă.

Pierderile supranormative, nenormate (lipsă, reducere a calităţii, stricare) de mărfuri şi produse în cazul în care vinovaţii concreţi ai daunei naturale n-au fost depistaţi sau urmărirea ei de la debitori a fost refuzată de judecată nu se raportă la articolul 11, ci se trec la scădere de pe contul 84 "Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor" la debitul contului 80 "Beneficii şi pierderi" – cheltuieli nelegate de desfacerea producţiei.

Articolul 12. Cheltuieli pentru ambalaj

La articolul 12 se referă:

- amortizarea (uzura) ambalajului de inventar propriu şi ambalajului-utilaj;

- cheltuielile pentru repararea ambalajului de inventar propriu şi ambalajului-utilaj;

- diferenţa dintre preţul de livrare şi de recepţionare al sacilor, format la restituirea lor către furnizori, inclusiv reducerea la evaluarea calităţii sacilor cu cel mult o categorie;

- cheltuielile de încărcare, transportare şi descărcare a ambalajului gol atît în cadrul organizaţiei, cît şi la restituirea (predarea) lui furnizorilor sau întreprinderilor colectoare de ambalaj;

- cheltuielile pentru repararea, curăţirea şi operarea tuturor tipurilor de ambalaj;

- amortizarea (uzura) ambalajului returnabil cu valoare de gaj, restituit furnizorilor în conformitate cu condiţiile livrării, precum şi uzura ambalajului de inventar propriu;

- alte cheltuieli privind ambalajul, care potrivit conţinutului lor nu constituie un rezultat al lipsei de spirit gospodăresc (spargerea ambalajului de sticlă în limitele normelor stabilite etc.).

La pierderile de ambalaj se referă:

- reducerea în evaluarea ambalajului la restituirea lui ca rezultat al scăderii calităţii sacilor cu mai mult de o categorie, diferenţa dintre preţul de scont şi preţul de recepţionare al ambalajului de carton, precum şi celui de lemn, care conform stării lui tehnice nu poate fi raportat la ambalajul care necesită reparaţie, însă poate fi utilizat ca material de ambalat, valoarea ambalajului stricat şi inutilizabil, spargerea ambalajului de sticlă peste normele stabilite (dacă aceste pierderi n-au fost puse în seama persoanelor vinovate), trecut la pierderi în modul stabilit, alte pierderi de ambalaj.

Sistemul de preţuri la ambalajul de lemn returnabil, precum şi organizarea şi dirijarea raţională a gospodăriei ambalajului permit să se obţină venituri în acest domeniu.

La veniturile de la exploatarea ambalajului se referă:

- veniturile de la înregistrarea la intrări a ambalajului neindicat aparte în conturile furnizorilor;

- veniturile de la realizarea şi predarea ambalajului către furnizori şi întreprinderile (organizaţiile) colectoare de ambalaj;

- veniturile de la realizarea ambalajului ce nu poate fi restituit în mod obligatoriu furnizorilor sau predat întreprinderilor colectoare de ambalaj, precum şi de la realizarea materialelor de ambalat (împachetat);

- rabaturile suplimentare primite de la furnizori în cazul livrării unor mărfuri în ambalaj de inventar returnabil.

În cazul în care veniturile depăşesc cheltuielile pentru ambalaj diferenţa de la scăderea circuitului de debit lunar din cel de credit la sfîrşitul lunii se înregistrează ca venit pe creditul contului 80 "Beneficii şi pierderi".

Articolul 13. Cheltuieli aferente pregătirii şi reciclării cadrelor

La articolul 13 se raportă:

- cheltuielile legate de pregătirea şi reciclarea cadrelor: plătirea către lucrătorii întreprinderilor de comerţ şi alimentaţie publică a salariului mediu la locul lucrului de bază în perioada studierii cu întreruperea muncii în producţie în sistemul de ridicare a calificării şi reciclare a cadrelor;

- cheltuielile pentru retribuirea muncii lucrătorilor calificaţi, neeliberaţi de la munca de bază, pentru instruirea elevilor şi ridicarea calificării muncitorilor;

- cheltuielile pentru plata concediilor cu menţinerea deplină sau parţială a salariului, acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare persoanelor care studiază la instituţiile de învăţămînt superior şi colegii cu proces de instruire la secţiile de zi, de seară şi fără frecvenţă în şcolile de cultură generală serale (pe schimburi) şi fără frecvenţă, şcolile tehnico-profesionale serale (pe schimburi), la aspirantura fără frecvenţă, precum şi celor ce se înscriu la aspirantură cu întreruperea activităţii în producţie; plata deplasării acestor persoane la locul de studii şi înapoi conform regulamentului în vigoare;

- defalcările în fondul de pregătire a cadrelor în limitele normelor şi normativelor aprobate de Guvern.

Articolul 14. Cheltuieli (defalcări) pentru repararea mijloacelor fixe

Articolul 14 include:

- cheltuielile pentru efectuarea tuturor tipurilor de reparare a mijloacelor fixe (reparaţie curentă, medie, capitală) atît prin metoda antreprizei, cît şi cu mijloacele gospodăriei. Cheltuielile pentru repararea mijloacelor fixe efectuată cu mijloacele gospodăriei, cuprind: valoarea materialelor, salariul persoanelor nescriptice, ocupate la lucrări de reparaţie, defalcările în fondul de asigurare în suma salariului calculat, alte cheltuieli.

În scopul fixării uniforme la compartimentul cheltuieli de circulaţie a cheltuielilor pentru repararea mijloacelor fixe se recomandă să se creeze o rezervă de mijloace în aceste scopuri. Sumele ce urmează să fie rezervate lunar se stabilesc pornindu-se de la suma cheltuielilor, stabilită de plan pentru perioada respectivă, conform normativelor pe termen lung.

Calcularea rezervei pentru repararea mijloacelor fixe se înregistrează la debitul cheltuielilor de circulaţie şi credit pe contul 89 "Rezerve de cheltuieli şi plăţi preliminare (în evidenţa analitică – conform tipurilor de rezerve respective).

Cheltuielile efective pentru repararea mijloacelor fixe se înregistrează la micşorarea rezervei calculate. În cazul în care cheltuielile efective depăşesc sumele rezervate suma depăşirii se trece la cheltuielile de circulaţie (conform articolului dat). Cînd soldul sumelor rezervate pentru repararea mijloacelor fixe depăşeşte cheltuielile efective, suma acestei depăşiri la sfîrşitul anului se stornează.

Cheltuielile pentru toate tipurile de reparaţii întreprinderile le proiectează în mod autonom, pornind de la nivelul tehnic, starea fizică a mijloacelor fixe şi gradul de asigurare cu materiale, resurse financiare etc.

Cheltuielile efective la toate tipurile de reparaţii pot fi trecute nemijlocit pe contul 44 "Cheltuieli de circulaţie". În acest caz articolul menţionat capătă denumirea "Cheltuieli pentru repararea mijloacelor fixe".

Articolul 15. Alte cheltuieli

La articolul 15 se referă astfel de cheltuieli care nu pot fi incluse în nici unul dintre articolele de cheltuieli de circulaţie menţionate:

- plata pentru apă, în limitele normelor stabilite;

- plăţile privind asigurarea obligatorie, precum şi asigurarea unor categorii de lucrători ocupaţi la procese de producţie cu condiţii de pericol sporit sau la tipurile respective de producţie (lucrări, servicii);

- recompensele pentru invenţii şi propuneri de raţionalizare;

- cheltuielile pentru deplasarea lucrătorilor, inclusiv a aparatului de conducere, de transfer (diurne, costul călătoriei şi transportului bagajului etc.), plătite lucrătorilor în conformitate cu legislaţia în vigoare în cazul transferării, primirii din nou la lucru în alte localităţi (conform înţelegerii);

- plata lucrărilor privind certificarea, perfectarea declaraţiilor vamale şi certificatelor de trecere a producţiei şi mărfurilor;

- plata acordată întreprinderilor străine pentru protecţia antiincendiară şi pentru pază (inclusiv cheltuielile pentru întreţinerea cîinilor de pază);

- cheltuielile pentru angajarea organizată a lucrătorilor, la reparaţie şi deservire cu garanţie;

- defalcările către organizaţiile sindicale în proporţii de 0,15% din cheltuielile de retribuire a muncii şi premiile lucrătorilor;

- plata pentru arendarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, activelor nemateriale;

- cheltuielile pentru protecţia muncii şi tehnica securităţii, prevăzute de contractul colectiv;

- cheltuielile pentru acţiunile în cadrul protecţiei civile, inclusiv uzura inventarului şi mijloacelor fixe, procurate în aceste scopuri;

- cheltuielile pentru procurarea îndreptarelor şi placardelor privind protecţia muncii şi tehnica securităţii, precum şi alte cheltuieli prevăzute de nomenclatura acţiunilor privind protecţia muncii şi tehnica securităţii;

- plata acordată instituţiilor medicale (policlinici, staţii sanitaro-epidemiologice) pentru examinarea medicală a lucrătorilor din alimentaţia publică;

- cheltuielile pentru evidenţa utilajelor de casă: pentru bonurile de casă, benzile de casă şi control, costul benzii colorante şi vopselei pentru mecanismul de imprimat al maşinilor de casă şi control, plata pentru deservirea, supravegherea tehnică şi îngrijirea maşinilor de casă;

- cheltuielile pentru dirijarea întreprinderii: plata pentru serviciile poştale, telefon, telegraf şi fax, cheltuielile pentru întreţinerea şu exploatarea propriilor staţii telefonice, comutatoare, teletaipuri, legătura de dispecer şi prin radio;

- cheltuielile pentru procurarea rechizitelor de birou, costul fabricării şi procurării blanchetelor de documentaţie primară şi gestionară, lucrările tipografice şi de legare;

- cheltuielile pentru abonarea la ziare şi reviste, procurarea literaturii informative, materialelor instructive şi altor materiale de serviciu;

- plata serviciilor informative de calcul, precum şi a serviciilor de consultare şi audit;

- cheltuielile pentru cumpărăturile de control, luarea probelor cu efectuarea expertizei şi cercetării de laborator a băuturilor, mărfurilor alimentare şi nealimentare;

- alte cheltuieli privind deservirea consumătorilor la întreprinderile alimentaţiei publice: pentru întreţinerea orchestrelor în restaurante şi cafenele la înţelegerea cu instituţiile din sfera culturii şi artei (cu excepţia salariului orchestranţilor şi artiştilor de estradă incluşi în state, înregistrat la articolul 2);

- valoarea şerveţelelor de hîrtie, feţelor de masă de hîrtie, paharelor de hîrtie, farfuriilor, tacîmurilor de folosinţă unică;

- recuperarea daunei materiale către lucrătorii întreprinderilor de comerţ şi alimentaţie publică, cauzate lor în urma traumelor în producţie, şi pensiilor de invaliditate, recuperate fondului social din acest motiv;

- indemnizaţiile unice în caz de decedare a lucrătorului în urma incidentului în producţie, precum şi alte cheltuieli incluse în cheltuielile de circulaţie, însă care nu se referă la articolele enumerate anterior;

- cheltuielile pentru închirierea autoturismelor de serviciu conform contractelor încheiate cu gospodăriile auto de uz general;

- cheltuielile pentru întreţinerea propriilor autoturisme de serviciu (în limitele normelor stabilite de legislaţie);

- cheltuielile pentru reparaţie, costul combustibilului, materialelor lubrifiante şi de curăţit, uzura şi repararea cauciucurilor, cotele de amortizare (uzură) a autoturismelor, costul deservirii tehnice;

- cheltuielile pentru întreţinerea garajelor (amortizarea, repararea, iluminarea etc.), arenda pentru garaje, locul de parcare a maşinilor;

- cheltuielile pentru compensări (în limitele normelor stabilite) în caz de folosire pentru deplasările de serviciu ale conducătorilor organizaţiilor (întreprinderilor) şi locţiitorilor lor a autoturismelor cînd întreprinderea (organizaţia) nu dispune de maşini de serviciu;

- cheltuielile pentru organizarea primirii oficiale a reprezentanţilor (în limitele normelor stabilite de legislaţie);

- cheltuielile pentru desfăşurarea şedinţelor consiliilor (conducerilor organizaţiilor şi întreprinderilor şi comisiilor lor de revizie (în limitele mijloacelor prevăzute în devize);

- cheltuielile pentru plata acordată persoanelor nescriptice (membri ai comisiilor de revizie etc.) pentru efectuarea inventarierilor, precum şi defalcările pentru asigurările sociale în limitele acestor sume;

- plata serviciilor prestate de bănci, bursele de mărfuri, plata pentru efectuarea decontărilor, operaţiilor de casă;

- diferitele impozite, taxe şi defalcări în buget şi altor organizaţii, în modul stabilit de legislaţie.

- cheltuieli de asigurare a mărfurilor;

- recompensele de comision (servicii intermediare şi de marketing).

IV. EVIDENŢA CONTABILĂ A CHELTUIELILOR DE CIRCULAŢIE LA

ÎNTREPRINDERILE DE COMERŢ ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

Evidenţa sintetică a cheltuielilor de circulaţie se ţine pe contul 44 "Cheltuieli de circulaţie" în subconturile:

1. Cheltuieli de circulaţie ale întreprinderilor en-gros.

2. Cheltuieli de circulaţie ale întreprinderilor en-detail.

3. Cheltuieli de circulaţie ale întreprinderilor alimentaţiei publice.

Conturile cheltuielilor de circulaţie sînt active, se debitează la plătirea sau calcularea cheltuielilor efectuate.

Evidenţa analitică a cheltuielilor de circulaţie la întreprinderile en-gros şi en-detail se ţine conform nomenclaturii aprobate a articolelor de cheltuieli (conturi analitice):

1. Cheltuieli pentru transportarea mărfurilor şi producţiei.

2. Cheltuieli pentru retribuirea muncii.

3. Cotizaţii pentru asigurarea socială de stat.

4. Uzura (amortizarea) mijloacelor fixe.

5. Cheltuielile aferente plăţii dobînzilor pentru creditele bancare, mijloacelor antrenate ale populaţiei şi altor organizaţii.

6. Cheltuieli pentru arenda şi întreţinerea clădirilor, construcţiilor, utilajelor, inventarului.

7. Cheltuieli pentru păstrarea, operarea, sortarea şi ambalarea mărfurilor.

8. Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, veselei, îmbrăcămintei sanitare, de lucru, lenjeriei de masă şi cheltuielile pentru întreţinerea lor.

9. Cheltuieli pentru combustibil, gaz şi energie electrică pentru necesităţi de producţie.

10. Cheltuieli pentru reclama comercială.

11. Pierderi de mărfuri şi produse la transportare, păstrare şi realizare în limitele normelor.

12. Cheltuieli pentru ambalaj.

13. Cheltuieli aferente pregătirii şi reciclării cadrelor.

14. Cheltuieli (defalcări) pentru repararea mijloacelor fixe.

15. Alte cheltuieli.

V. EVIDENŢA CHELTUIELILOR DE CIRCULAŢIE

PRIVIND STOCUL MĂRFURILOR

Pe parcursul lunii pe contul contabil 44 "Cheltuieli de circulaţie" ale întreprinderilor de comerţ şi alimentaţie publică en-gros şi en-detail se înregistrează cheltuieli legate de cumpărarea, păstrarea şi realizarea tuturor tipurilor de mărfuri primite şi vîndute în luna respectivă.

Însă, nu toate mărfurile aduse se realizează pînă la sfîrşitul lunii. De regulă, la sfîrşitul lunii totdeauna rămîne nerealizată o parte de mărfuri ca stoc tranzitoriu.

De aceea, la sfîrşitul lunii este necesar ca o parte din cheltuielile de circulaţie să fie lăsate la bilanţ ca cheltuieli ce se referă la mărfurile nerealizate, totodată trebuie de luat în consideraţie, că în scopul repartizării uniforme a cheltuielilor de circulaţie între mărfurile realizate şi soldurile de mărfuri, cheltuielile de circulaţie se împart în convenţional – constante şi convenţional variabile.

La cheltuielile de circulaţie convenţional – constante se referă:

La cheltuielile de circulaţie convenţional – variabile se referă:

Cheltuielile de circulaţie convenţional – constante se atribuie la mărfurile şi producţia realizată din perioada (luna) gestionară, iar cheltuielile de circulaţie convenţional – variabile se repartizează între mărfurile realizate în decursul perioadei (lunii) de gestiune şi stocul de mărfuri la sfîrşitul perioadei (lunii).

Modul de repartizare a cheltuielilor de circulaţie

între mărfurile realizate şi soldul de mărfuri

Cheltuielile de circulaţie, care vor fi supuse repartizării se calculează, conform procentului mediu al cheltuielilor de circulaţie pentru perioada (luna) de gestiune, luînd în consideraţie soldul tranzitoriu la începutul lunii în modul următor:

1) Se adună cheltuielile de circulaţie aferente stocului de mărfuri la începutul perioadei (lunii) de gestiune cu cheltuielile de circulaţie suportate în decursul perioadei (lunii) de gestiune, care vor fi supuse repartizării (convenţional – variabile);

2) La suma stocului de mărfuri la începutul perioadei (lunii) de gestiune se adaugă suma mărfurilor intrate (primite) în perioada (luna) de gestiune;

3) Prin împărţirea sumei calculate, conform punctului (1) al calculului, (suma cheltuielilor de circulaţie convenţional – constante, destinată repartizării) la suma mărfurilor intrate (primite) şi stocul mărfurilor (punctul 2) şi înmulţirea la 100 se determină procentul mediu al cheltuielilor de circulaţie în raport cu valoarea totală a mărfurilor;

4) Înmulţind suma stocului de mărfuri la sfîrşitul lunii la procentul mediu al cheltuielilor indicate în punctul (3) şi împărţind rezultatul la 100, se determină suma cheltuielilor de circulaţie aferente stocului mărfurilor nerealizate la sfîrşitul perioadei (lunii) de gestiune.

Suma cheltuielilor de circulaţie, trecută la cheltuieli în perioada (luna) de gestiune aferente mărfurilor realizate, se determină prin adunarea cheltuielilor de circulaţie efectuate în decursul lunii de gestiune minus cheltuielile de circulaţie a stocului de mărfuri la sfîrşitul lunii de gestiune, obţinute prin calcul (punctul 4). Modelul de calculare este expus în anexa nr.1.

La întreprinderile alimentaţiei publice indicatorul, stocuri de mărfuri cuprinde stocuri de materie primă, mărfuri, semifabricate, produse finite, aflate în toate subdiviziunile întreprinderii.

Similar se calculează mărimea cheltuielilor aferente soldului de mărfuri la întreprinderile comerţului cu ridicata, precum şi în organizaţiile de achiziţie şi desfacere, doar cu deosebirea, că la evidenţa realizării mărfurilor pe măsura achitării lor, la calcularea cheltuielilor de circulaţie aferente stocului mărfurilor la sfîrşitul lunii trebuie inclus nu numai stocul mărfurilor la depozite, ci şi stocul mărfurilor expediate, dar încă neachitate de cumpărători (cu reflectarea ulterioară a cheltuielilor menţionate la rezultatele activităţii economice pe măsura realizării mărfurilor).

Suma calculată a cheltuielilor de circulaţie pentru soldul mărfurilor rămîne parţial nevirată pe contul 44 "Cheltuieli de circulaţie". Restul sumei cheltuielilor pentru mărfurile livrate se trece lunar de pe contul 44 "Cheltuieli de circulaţie" la debitul contului 46 "Realizarea produselor (lucrărilor şi serviciilor)".

Notă:

Mărfurile primite în regim de comision nu iau parte la calculul repartizării cheltuielilor de circulaţie aferente stocului de mărfuri.

VI. CONSTITUIREA REZULTATELOR FINANCIARE

Rezultatul financiar final (beneficii şi pierderi) se constituie din rezultatul financiar obţinut de la realizarea producţiei (lucrări, servicii) mărfurilor, mijloacelor fixe şi altor bunuri ale întreprinderii şi veniturilor de la alte operaţii nelegate cu realizarea, micşorate în suma cheltuielilor pentru aceste operaţii.

Beneficiul (pierderile) de la realizarea mărfurilor la întreprinderile de comerţ şi alimentaţie publică se determină ca diferenţă dintre veniturile de la realizare (suprapreţuri, rabaturi de realizare), minus impozitul pe valoarea adăugată, şi cheltuielile de circulaţie.

Beneficiul de la desfacerea şi scoaterea din uz a mijloacelor fixe reprezintă diferenţa dintre suma încasată de la desfacerea mijloacelor fixe, inclusiv costul valorilor materiale la un preţ prezumptiv, obţinute în legătură cu scoaterea de la balanţă a bunurilor, şi valoarea reziduală a mijloacelor fixe scoase din uz.

Beneficiul de la desfacerea altor active reprezintă diferenţa dintre suma încasată de la desfacerea activelor materiale, materialelor şi altor valori, care fac parte din mijloacele circulante, mijloacele valutare, hîrtiile de valoare şi alte depuneri financiare şi valoarea lor de bilanţ (minus uzura calculată a activelor nemateriale, a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată).

Din veniturile şi cheltuielile înscrise la contul "Beneficii şi pierderi" fac parte:

- veniturile obţinute din cotele de participaţie la alte întreprinderi, de la depozit, dividendele pe acţiuni, veniturile pe obligaţii şi pe alte hîrtii de valoare care aparţin întreprinderii;

- veniturile din darea bunurilor în arendă;

- sumele încasate pentru achitarea datoriilor debitoare, virate din cont în anii precedenţi ca pierderi sau datorii compromise;

- dobînzile primite de la bănci pentru păstrarea mijloacelor pe contul de decontare;

- sumele cheltuite ale dotaţiilor din buget, din fondurile extrabugetare;

- amenzile, penalităţile, majorările de întîrziere şi alte tipuri de sancţiuni aplicate pentru încălcarea condiţiilor contractelor economice, precum şi pentru despăgubirea pierderilor cauzate;

- beneficiul din anii precedenţi, descoperit în anul gestionar, inclusiv sumele încasate de la furnizori pe baza recalculării pentru serviciile prestate şi valorile materiale primite şi cheltuite în anul precedent;

- sumele primite de la cumpărători, beneficiari pe baza recalculării pentru producţia comercializată în anul precedent etc.;

- sumele creditoare şi deponente pentru care a expirat termenul prescripţiei acţiunii;

- diferenţa de evaluare a mijloacelor circulante normate şi valutare, cînd nu este prevăzut alt mod de distribuire a lor;

- diferenţele pozitive de curs la conturile valutare, precum şi pentru efectuarea operaţiilor în valute străine;

- sumele pentru compensarea pierderilor, cauzate de calamităţile naturale, de către companiile şi organizaţiile de asigurare;

- pierderile necompensate, cauzate de calamităţile naturale (nimicirea şi degradarea rezervelor de produse alimentare, articolelor finite şi altor valori materiale, pierderile cauzate de staţionarea producţiei etc.), inclusiv cheltuielile legate de prevenirea sau lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, minus preţul fierului vechi, combustibilului şi materialelor căpătate în rezultatul acestora;

- pierderile necompensate, cauzate de incendii, avarii, alte evenimente extraordinare, provocate de situaţii extremale;

- pierderile de pe urma deteriorării valorilor materiale sau lipsele peste normele stabilite ale perisabilităţii naturale în cazul cînd vinovaţii n-au fost identificaţi sau reabilitaţi de instanţa judecătorească;

- cheltuielile pentru întreţinerea capacităţilor şi obiectelor de producţie conservate conform deciziei Guvernului Republicii (cu excepţia cheltuielilor recuperate pe contul altor surse);

- pierderile cauzate de virarea din cont a sumelor debitoare ca datorii compromise, care nu mai pot fi primite, dat fiind că termenul de prescripţie a acţiunii a expirat (dacă pentru aceste sume debitoare anterior nu a fost creată o rezervă de datorii dubioase);

- pierderile cauzate de virarea din cont în modul stabilit a datoriilor legate de sustrageri şi delapidări, asupra cărora au fost întoarse titlurile executorii împreună cu actul despre insolvabilitatea reclamatului, confirmat de instanţa judecătorească, şi imposibilitatea urmăririi averii lui, precum şi a datoriilor cauzate de sustrageri şi delapidări, virate din cont din diferite motive (dacă pentru aceste datorii anterior nu a fost creată o rezervă de datorii dubioase);

- pierderile legate de depăşirea termenului de utilitate al produselor alimentare;

- pierderile legate de operaţiunile din anii precedenţi, descoperite în anul gestionar, a căror apartenenţă la anii trecuţi se confirmă prin acte (cheltuielile suplimentare legate de comenzile asupra cărora decontările s-au încheiat în anii precedenţi, restituirea sumelor de pe urma decontărilor cu cumpărătorii pentru producţia plătită în anii precedenţi şi alte sume similare). Virarea din cont a valorilor materiale delapidate, care s-au descoperit în timpul inventarierii, anularea amenzilor, a penalizărilor şi a majorărilor de întîrziere, sînt considerate drept pierderi ale anului gestionar. Nu se consideră pierderi ale anilor precedenţi pierderile de pe urma rebutului producţiei din anii precedenţi, care se includ, pe baze generale, în componenţa cheltuielilor de producţie ale anului gestionar;

- suma impozitului pe valoarea adăugată la mărfurile (lucrările, serviciile), care a fost trecută la scădere în legătură cu plăţile neachitate;

- cheltuielile legate de anularea comenzilor industriale, precum şi cheltuielile pentru procesele care nu s-au soldat cu obţinerea producţiei (cu excepţia pierderilor de beneficiari) minus costul valorilor materiale utilizate;

- pierderile legate de crearea rezervelor pentru datoriile dubioase din contul beneficiului în baza rezultatelor inventarierii datoriilor neachitate în cursul lunii;

- diferenţele negative de curs la conturile valutare, precum şi la operaţiunile în valută străină;

- cheltuielile legate de cumpărarea (taxele de la licitaţii etc.) valutei străine de la alte întreprinderi, instituţii şi organizaţii în modul stabilit de legislaţie;

- cheltuielile de judecată şi taxele de arbitraj.

Sumele depuse în buget sub formă de sancţiuni urmează să fie repartizate din contul beneficiului rămas la dispoziţia întreprinderii, după plătirea impozitului pe beneficiu.

Notă:

Odată cu intrarea în vigoare a prezentelor Indicaţii metodice privind evidenţa cheltuielilor de circulaţie în alimentaţia publică, comerţul en-gros şi en-detail se abrogă unele documente normative adoptate anterior.