Inspectoratul de Stat al Muncii \rRaport de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2017 (Chişinău, iunie 2018)

INSPECTORATUL DE STAT AL MUNCII

RAPORT DE ACTIVITATE

al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2017

 (în vigoare 06.07.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 246-254 art. 1123 din 06.07.2018

* * *

Introducere

Gradul de realizare reglementată a relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă unul din cei mai elocvenţi indicatori ai nivelului calităţii vieţii în orice stat.

Acest indicator se obţine printr-un ansamblu de măsuri şi acţiuni orientate spre asigurarea celor mai juste şi echilibrate condiţii de iniţiere, realizare şi încetare a relaţiei de muncă, capabile să asigure un nivel suficient de securitate şi sănătate în muncă, precum şi un nivel decent de protecţie socio-economică a celor ce muncesc.

Realizarea acestor măsuri şi acţiuni necesită existenţa, cel puţin, a două elemente indispensabile: cadrul legislativ adecvat în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi cadrul Instituţional în acest domeniu, capabil să asigure promovarea şi implementarea cadrului legislativ, precum şi controlul asupra aplicării acestuia.

În contextul locului său în cadrul Instituţional din domeniul muncii, Inspectoratul de Stat al Muncii este autoritate administrativă, subordonată Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Inspectoratul de Stat al Muncii exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. În acest sens Inspectoratul de Stat al Muncii întreprinde acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din acest domeniu.

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii în anul 2017 a fost orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din programul său de activitate şi din prevederile actelor legislative şi normative, puse în aplicare. Conform acestora Inspectoratului de Stat al Muncii îi revine, drept obiectiv principal, asigurarea aplicării dispoziţiilor legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Cadrul legislativ aferent activităţii Inspectoratului de Stat al Muncii

Acesta include cadrul legislativ de reglementare a activităţii Inspectoratului de Stat al Muncii (organizare, obiective, atribuţii, proceduri, instrumente, mecanisme, funcţionare) şi cadrul legislativ aflat în incidenţa controlului Inspectoratului de Stat al Muncii. La rândul său acestea sunt divizate în câte două categorii – "Acte internaţionale" şi "Acte naţionale".

Categoria actelor internaţionale este constituită din declaraţii, acorduri, convenţii, ratificate de Parlamentul Republicii Moldova, iar categoria actelor naţionale reprezintă legi, hotărâri de guvern, regulamente şi alte reglementări, emise în Republica Moldova.

Structura şi componentele cadrului legislativ aferent Inspectoratului de Stat al Muncii este reprezentat în anexa nr.1 la prezentul Raport.

Structura organizatorică a Inspectoratului de Stat al Muncii

În realizarea activităţilor sale Inspectoratul de Stat al Muncii dispune de un efectiv de personal cu pregătire profesională, conform cerinţelor Legii nr.140-XV din 10 mai 2001.

Structura organizatorică a Inspectoratului de Stat al Muncii este reflectată în anexa nr.2 la prezentul Raport.

Efectivul de personal al Inspectoratului de Stat al Muncii, la finele anului 2017, constituia 109 unităţi. Din acestea în Aparatul central – 22 unităţi şi în Inspecţiile teritoriale de muncă – 87 unităţi.

La 1 decembrie 2017 în Aparatul central activau – 17 persoane şi 1 unitate personal auxiliar, care au fost repartizate:

După apartenenţa de gen:

- bărbaţi – 10;

- femei – 8;

După pregătirea profesională:

- ingineri – 7;

- jurişti – 6;

- economişti – 3;

- alte specialităţi – 1;

- personal auxiliar – 1.

La 1 decembrie 2017 au fost ocupate 73 funcţii publice în subdiviziunile desconcentrate în teritoriu.

După apartenenţa de gen:

- bărbaţi – 59;

- femei – 14;

După pregătirea profesională:

- ingineri – 29;

- jurişti – 37;

- economişti – 7.

Repartizarea inspectorilor de muncă pe funcţii publice la nivel teritorial (situaţia la 1 decembrie 2017) este reprezentată în felul următor. În inspecţiile teritoriale de muncă 19 unităţi de personal constituie funcţii publice de conducere şi 54 unităţi de personal – funcţii publice de execuţie.

Conform Legii nr.185 din 21 septembrie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, controlul de stat al respectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă a fost retras de la Inspectoratul de Stat al Muncii fiind repartizat către 10 autorităţi competente în domeniul cotrolului siguranţei ocupaţionale. În scopul realizării prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.889 din 01 noiembrie 2017 cu privire la optimizarea structurii şi efectivului unor autorităţi cu funcţii de control şi supraveghere, inspectorii de muncă cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii, au fost preavizaţi în legătură cu reorganizarea Inspectoratului de Stat al Muncii. Ulterior, Inspectoratul de Stat al Muncii a transferat 36 unităţi de personal cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă către 6 autorităţi cu atribuţii de control în domeniul siguranţei ocupaţionale.

Repartizarea inspectorilor în inspecţiile teritoriale de muncă pe funcţii publice este reflectată în anexa nr.3 la prezentul Raport.

Mijloacele financiare alocate Inspectoratului de Stat al Muncii

Pentru desfăşurarea activităţii sale, Inspectoratului de Stat al Muncii, pentru anul 2017, i-a fost alocat un buget în mărime de 15820,1 mii lei, care a fost utilizat după destinaţie.

Astfel, cheltuielile pentru retribuirea muncii angajaţilor Inspectoratului de Stat al Muncii au constituit 8140,8 mii lei. Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii din salariul calculat au constituit 1746,0 mii lei. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 338,6 mii lei. Mărimea indemnizaţiilor achitate constituie – 92,1 mii lei.

Pentru achiziţionarea activelor nefinanciare au fost utilizate mijloace în mărime de 3528,0 mii lei, din care: pentru procurarea mijloacelor de transport – 2160,0 mii lei; pentru procurarea inventarului de producere şi gospodăresc – 346,0 mii lei, pentru procurarea programe şi literatură de specialitate – 150,0 mii lei; combustibilului – 710,0 mii lei; materialelor de uz gospodăresc şi rechizitelor de birou – 192,0 mii lei.

Pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii au fost utilizate mijloace financiare în mărime de 1944,6 mii lei, din care: servicii informaţionale – 361,3 mii lei; servicii de telecomunicaţii – 171,3 mii lei; servicii de locaţiune – 812,0 mii lei; servicii de transport – 79,4 mii lei; servicii de reparaţii curente – 385,0 mii lei; servicii poştale – 6,0 mii lei; pentru deplasările de serviciu efectuate în interiorul ţării au fost cheltuite mijloace financiare în sumă de 129,6 mii lei.

Activităţi de inspecţie

În vederea realizării obiectivelor sale, Inspectoratul de Stat al Muncii întreprinde diverse acţiuni orientate spre asigurarea aplicării legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. Acestea înglobează vizite de control, monitorizarea muncii copilului, examinarea petiţiilor şi sesizărilor despre încălcarea legislaţiei muncii, prevenirea, sancţionarea şi combaterea ilegalităţilor, înregistrarea statelor de personal, evidenţa contractelor colective de muncă, cercetarea accidentelor de muncă, acţiuni de informare, consultare şi sensibilizare, măsuri de consolidare a capacităţilor profesionale ale inspectorilor de muncă.

Acţiuni de control

Inspectoratul de Stat al Muncii cu subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2017 a realizat 3479 vizite de control privind respectarea legislaţiei şi altor acte normative în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă la 3135 unităţi cu un număr de 111,5 mii salariaţi, din care 55,2 mii – femei (inclusiv – 12,7 mii din mediul rural) şi 7 minori.

Vizitele de control efectuate se repartizează după cum urmează:

- în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost efectuate 732 controale;

- în domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate 2747 controale.

Din numărul total de controale:

- 2772 – constituie controale de fond;

- 545 – controale inopinate (în baza petiţiilor şi cu ocazia cercetării accidentelor);

- 152 – controale tematice;

- 10 – controale repetate.

Repartizarea numărului de controale după domeniul de activitate se prezintă după cum urmează:

- 817 – controale la unităţi ce desfăşoară activităţi comerciale;

- 687 – controale la unităţi ce prestează alte activităţi de servicii;

- 458 – controale la unităţi din agricultură, silvicultură şi pescuit;

- 317 – controale la unităţi din ramura industriei prelucrătoare;

- 294 – controale la instituţii din domeniul învăţămîntului;

- 220 – controale la unităţi din ramura de transport;

- 182 – controale la instituţii din domeniul administraţiei publice;

- 165 – controale la unităţi din ramura de construcţie;

- 92 – controale la unităţi din domeniul sănătăţii;

- 85 – controale la unităţi din domeniul hotelier şi de alimentaţie publică;

- 51 – controale la unităţi din domeniul distribuţiei apei;

- 29 – controale la unităţi din domeniul industriei extractive;

- 26 – controale la unităţi din domeniul energetic;

- 20 – controale la unităţi din domeniul activităţilor culturale şi de agrement;

- 18 – controale la unităţi din domeniul comunicaţiilor;

- 7 – controale la unităţi ce prestează activitate financiară;

- 5 – controale la instituţii din domeniul serviciilor administrative;

- 3 – controale la unităţi din domeniul tranzacţiilor imobiliare;

- 3 – controale la instituţii din domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice.

Indicatorii referitori la activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă sunt reflectaţi în anexele nr.4, nr.5 şi nr.6 la prezentul Raport.

Restanţe salariale

În contextul monitorizării modului şi termenilor de achitare a salariilor în sectorul real, de către inspectorii de muncă au fost întreprinse vizite de control la unităţile economice care admit restanţe la plata salariilor.

Suma restanţelor la plata salariilor angajaţilor din sectorul real al economiei la 31 decembrie 2017 constituia 154081,4 mii lei pentru 15658 salariaţi din 167 unităţi. În comparaţie cu situaţia la 31.12.2016, când restanţele salariale constituiau 189365,0 mii lei faţă de 17671 salariaţi din 186 unităţi, se urmăreşte o diminuare de 18,6%.

Din suma totală, restanţele:

- întreprinderilor de stat constituie 88213,4 mii lei faţă de 10086 salariaţi, inclusiv Î.S. Calea Ferata din Moldova cu o restanţă de 71665,7 mii lei faţă de 7531 salariaţi. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când restanţele salariale constituiau 115307,0 mii lei faţă de 10903 salariaţi, inclusiv Î.S. Calea Ferata din Moldova – 102919,7 mii lei faţă de 8024 salariaţi, s-au diminuat respectiv cu 23,5% - în total la întreprinderile de stat şi 30,4% - la Î.S. Calea Ferata din Moldova;

- întreprinderilor municipale – 4204,7 mii lei faţă de 1223 salariaţi, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent – 9774,0 mii lei faţă de 1454 salariaţi;

- instituţiilor publice – 93,0 mii lei faţă de 128 salariaţi, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent – 248,3 mii lei faţă de 183 salariaţi;

- sectorului privat – 61570,3 mii lei faţă de 4221 salariaţi, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent – 66242,0 mii lei faţă de 4946 salariaţi.

Inclusiv:

- întreprinderilor în proces de insolvabilitate – 922,2 mii lei la 3 unităţi, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent – 6124,4 mii lei la 6 unităţi;

- întreprinderilor în proces de lichidare – 366,6 mii lei la 1 unitate în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent – 876,2 mii lei la 1 unitate.

Evoluţia sumelor datorate denotă că, cele mai mari restanţe sunt în ramura transportului şi depozitare; agriculturii, silviculturii şi pescuit; industriei prelucrătoare.

Conform datelor Biroului naţional de statistică la 31 decembrie 2017, în rapoartele prezentate, 329 unităţi au indicat în mediu salariu mai mic decât salariul garantat de stat faţă de 7627 salariaţi. În majoritatea cazurilor, în rezultatul controalelor efectuate informaţia nu s-a confirmat.

Munca nedeclarată

În vederea combaterii şi prevenirii muncii nedeclarate, de către inspectorii de muncă au fost desfăşurate 12 controale planificate şi 87 inopinate, în cadrul cărora, la 55 unităţi şi 44 angajatori-persoane fizice au fost depistate 170 persoane, inclusiv 32 femei şi 1 minor, care au fost admise la muncă fără perfectarea relaţiilor de muncă în formă scrisă. Astfel la:

- 38 angajatori, ce prestau alte activităţi de servicii, activau 55 persoane;

- 27 angajatori din ramura agricolă – 38 persoane;

- 12 angajatori din comerţ – 19 persoane;

- 11 angajatori din construcţie – 31 persoane;

- 4 angajatori din ramura industriei prelucrătoare – 10 persoane;

- 4 angajatori din ramura de transport – 5 persoane;

- 1 angajator din domeniul distribuţiei apei – 8 persoane;

- 1 angajator ce prestează activităţi culturale şi de agrement – 3 persoane;

- 1 angajator din domeniul alimentaţiei publice – 1 persoană.

Pe parcursul anului au fost întreprinse vizite de control în comun cu colaboratorii altor autorităţi publice, în baza Regulamentului comun privind activitatea echipelor multidisciplinare. Astfel, cu funcţionarii Serviciului Fiscal de Stat au fost efectuate 20 vizite de control. În comun cu reprezentanţii subdiviziunilor teritoriale ale sindicatelor au fost efectuate 2 vizite de lucru. În baza sesizărilor Inspectoratului de Poliţie au fost întreprinse 36 vizite de control.

Totodată, de către inspectorii de muncă au fost examinate şi întreprinse măsuri de soluţionare a 198 petiţii, inclusiv 9 colective, în care a fost sesizată munca nedeclarată. În urma examinării – au fost depistate 70 persoane, care activau fără forma legală de angajare.

La 1 angajator-persoană fizică a fost accidentată 1 persoană, care activa la lucrări de construcţie şi nu avea legalizate relaţiile de muncă cu angajatorul.

Controalele întreprinse s-au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care, de către inspectorii de muncă, au fost înaintate prescripţii pentru remedierea cazurilor de încălcare a prevederilor legale şi dispuse măsuri necesare pentru asigurarea respectării normelor de drept din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. Au fost repuse în drepturi 31 persoane, fiindu-le legalizate relaţiile de muncă cu angajatorii. Minorul, care activa la muncă grea în calitate de hamal, a fost retras din activitatea interzisă persoanelor mai tinere de 18 ani.

Munca persoanelor cu dizabilităţi

În vederea asigurării modului de aplicare a prevederilor art.34 al Legii nr.60-XIX din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, pe parcursul perioadei de referinţă, au fost vizitate 1108 unităţi cu un efectiv de 20 şi mai multe persoane. În vederea plasării în cîmpul muncii al persoanelor cu dizabilităţi, 126 unităţi au rezervat 404 locuri de muncă. În 140 unităţi activau 358 persoane cu dizabilităţi. Un număr de 79 unităţi deţin registre de evidenţă a cererilor de angajare a persoanelor cu dizabilităţi. Administraţia de la 15 unităţi vizitate au informat Agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă despre locurile de muncă vacante rezervate. Inspectorii de muncă au prescris, agenţilor economici vizitaţi conformarea la prevederile legii nominalizate.

Acţiuni de monitorizare a muncii copilului

Printre obiectivele activităţilor de control în perioada de referinţă se regăsesc şi aspecte ce ţin de munca persoanelor mai tinere de 18 ani. În anul 2017, în cadrul vizitelor de control (3 vizite au fost planificate, 2 – în baza petiţiilor şi 2 – în baza sesizărilor inspectoratului de poliţie) în procesul de lucru au fost depistaţi salariaţi mai tineri de 18 ani. La 6 agenţi economici şi 1 angajator-persoană fizică au fost monitorizate în procesul de muncă 7 persoane mai tinere de 18 ani.

În urma vizitelor de control faţă de activitatea minorilor au fost consemnate mai multe încălcări:

- contractul individual de muncă încheiat cu minorul nu este semnat de către salariat şi nu este înregistrat în registrul unităţii, prin ce se încalcă prevederile art.56 alin.(3) din Codul muncii.

- Angajatorul nu asigură efectuarea examenului medical preventiv al salariatului minor, prin ce încalcă prevederile art.253 din Codul muncii.

- Ordinul de angajare a salariatului minor nu a fost adus la cunoştinţă sub semnătură, prin ce se încalcă prevederile art.65 alin.(2) din Codul muncii.

- Angajatorul pentru salariatul, cu care a încheiat contract individual de muncă şi activează la întreprindere mai mult de 5 zile, nu a perfectat carnet de muncă, prin ce a încalcat prevederile art.66 alin.(1) din Codul muncii şi pct.2 al Regulamentului privind completarea, păstrarea şi evidenţa carnetelor de muncă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1449 din 24.12.2007.

- Ordinul de încetare a contractului individual de muncă nu a fost adus la cunoştinţă sub semnătură salariatului, prin ce se încalcă prevederile art.81 alin.(3) din Codul muncii.

- Angajatorul nu a achitat sumele cuvenite la eliberarea din serviciu a salariatului, prin ce încalcă prevederile art.143 alin.(1) din Codul muncii.

- Conducătorul nu acordă salariatului în vârstă de până la 18 ani concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu o durată de cel puţin 4 zile calendaristece, prin ce se încalcă previderile art.121 alin.(1) din Codul muncii.

- Pentru salariatul minor, angajatorul în contractul individual de muncă stabileşte timpul de muncă de 8 ore, prin ce încalcă prevederile art.96 alin.(2) din Codul muncii.

- Angajatorii au atras la muncă grea în calitate de hamal şi cioban la stână pe salariaţi minori, prin ce a încalcat prevederile art.255 alin.(1) din Codul muncii.

- Regulamentul intren al unităţii nu a fost adus la cunoştinţa salariatului sub semnătură, prin ce se încalcă prevederile art.199 alin.(3) din Codul muncii.

- La unitate nu se respectă cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, prin ce se încalcă prevederile art.134 din Codul muncii.

- Pentru minor nu a fost stabilită norma de muncă, proporţional cu timpul de muncă redus, prin ce se încalcă prevederile art.254 alin.1 din Codul muncii.

- A fost admisă prestarea muncii suplimentare, prin ce se încalcă prevederile art.105 alin.1 din Codul muncii.

- Retribuirea muncii se efectuează fără a ţine cont de durata redusă a timpului de muncă, prin ce se încalcă prevederile art.152 alin.1 şi 2 din Codul muncii.

- Angajatorul a admis munca nedeclarată, prin ce se încalcă prevederile art.7¹ din Codul muncii.

Din cei 7 minori, care au fost monitorizaţi în procesul de muncă, 2 salariaţi activau în condiţii de muncă interzise persoanelor mai tinere de 18 ani (în calitate de hamal şi cioban la stână – care nu aveau legalizate relaţiile de muncă cu angajatorul). Pentru a asigura aplicarea corectă a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorii de muncă au emis prescripţii de retragere a persoanelor mai tinere de 18 ani de la muncile exercitate contrar legii. Au fost retraşi din activitate 2 minori.

Inspectorii de muncă au dispus măsuri de remediere a încălcărilor consemnate în procesele-verbale de control.

Examinarea petiţiilor şi sesizărilor

În anul raportat, unităţile structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului de Stat al Muncii au examinat 2418 petiţii de la cetăţeni şi 990 sesizări din partea autorităţilor publice centrale şi locale, prin care s-au invocat diverse încălcări ale legislaţiei muncii şi normelor de securitate şi sănătate în muncă. Clasificarea problemelor abordate în petiţiile parvenite din partea cetăţenilor este următoarea:

- 45% – constituie probleme legate de neachitarea salariului şi formarea restanţelor la plata salariului;

- 8 % – semnalizează munca nedeclarată;

- 7% – cazuri de concediere şi reducere a personalului;

- câte 4% - constituie încălcări ce ţin de evidenţa şi completarea carnetelor de muncă, probleme ce ţin de neacordarea/neplata concediilor de odihnă şi sociale şi probleme privind crearea şi neasigurarea de către angajator a unor condiţii de muncă adecvate;

- 2% – vizează încălcarea regimului de muncă;

- câte 1% – sesizează cazuri de accidentare şi abateri de la prevederile legale la încheierea contractelor individuale de muncă;

- 24% – invocă alte probleme.

Din numărul total de petiţii:

- 56,9% – constituie petiţiile parvenite de la bărbaţi;

- 43,1% – de la femei;

- 9,2% – adresări colective.

Informaţia privind indicatorii referitori la problemele abordate în petiţiile examinate este reflectată în anexa nr.7 la prezentul Raport.

Constatări, acţiuni de prevenire, sancţionare şi combatere

Activităţile de control, de monitorizare a muncii copilului, de examinare a petiţiilor şi sesizărilor întreprinse de Inspectoratul de Stat al Muncii scot în evidenţă faptul că, angajatorii comit mai frecvent încălcări referitoare la:

- salarizare – angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim garantat de stat; nerespectarea modalităţilor de salarizare prevăzute de legislaţie; neefectuarea plăţilor compensatorii; încălcarea termenelor legale de plată a salariilor şi altele (Titlul V Salarizarea şi normarea muncii, art.128 alineat (2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);

- contractul individual de muncă – iniţierea relaţiilor de muncă şi utilizarea forţei de muncă fără respectarea procedurilor stabilite de legislaţie (Titlul III Contractul individual de muncă, art.47, 49, 55, 58, 68, 74, 86);

- durata timpului de muncă – depăşirea duratei legale a timpului de muncă, caracterizată prin nerespectarea dreptului la durata redusă a timpului de muncă, de repartizarea prejudicioasă şi contrar legislaţiei a timpului de muncă în cadrul săptămânii şi altele (Titlul IV Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art.95 – 105, 107,109, 110, 111);

- securitatea şi sănătatea în muncă – neefectuarea evaluării riscurilor profesionale; admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă; prestarea muncii în condiţii de risc sporit; aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase; neasigurarea cu echipament de protecţie; (Capitolul III, art.10, 13 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr.186-XVI din 10.07.2008).

În raport cu persoanele mai tinere de 18 ani cele mai frecvente cazuri de încălcare a prevederilor legislaţiei muncii au constituit: admiterea la lucru fără examenul medical preventiv, fără instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la locul de muncă; neasigurarea normelor de durată redusă a timpului de muncă, atragerea la muncă în zilele de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare; neacordarea concediului suplimentar plătit; lacune în calcularea salariului, atragerea la munci interzise ş.a.

Concomitent se mai constată şi anumite dificultăţi în aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. O dificultate semnificativă în derularea relaţiei de muncă o constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei ce reglementează raporturile de muncă. Această dificultate caracterizează unităţile nou-fondate şi cu un efectiv de personal mic.

Nesoluţionarea problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă este frecventă la unităţile, care nu desfăşoară activităţi de protecţie a salariaţilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale.

Un obstacol deosebit în prevenirea accidentelor îl reprezintă încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor sau al reprezentanţilor acestora. Astfel de încălcări poartă un caracter latent şi sunt dificil de remediat.

Încălcările comise de angajatori reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitor mecanisme ce contribuie la asigurarea respectării cadrului legal.

În acest sens de către inspectorii de muncă au fost emise prescripţii în care se conţin 17420 măsuri şi acţiuni de remediere a deficienţelor, abaterilor şi încălcărilor depistate, inclusiv prescripţii de retragere din muncă a minorilor antrenaţi în condiţii interzise. Astfel, cele mai multe măsuri de remediere au fost consemnate în procesele-verbale de control la unităţile din comerţ – 6483 încălcări, ce constituie 23,6% din numărul total de prescripţii; alte activităţi şi servicii – 4554 încălcări sau 16%; în agricultură – 3949 încălcări sau 14%; în industria prelucrătoare – 2637 încălcări sau 9,6%; în domeniul educaţiei – 2581 încălcări sau 9 %; în administraţiа publică – 1818 încălcări sau 6,1%; în ramura transport şi depozitare – 1696 încălcări sau 6%; în ramura de construcţii – 1185 încălcări sau 4% din numărul total de prescripţii.

Ca rezultat al neconformării angajatorilor şi persoanelor cu funcţie de răspundere a acestora la prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă pe parcursul anului de către inspectorii de muncă, au fost încheiate şi înaintate instanţei de judecată spre examinare 197 procese-verbale cu privire la contravenţie. Din numărul total de procese-verbale cu privire la contravenţie în 2 procese-verbale s-au constatat încălcări care au fost comise în raport cu minori (în baza art.55 al.2, art.55¹, art.58 Cod Contravenţional (CC)), în 92 procese-verbale se constată admiterea persoanelor la muncă fără perfectarea formelor legale (în baza art.55 al.1, art.55 al.3 lit.a), art.55¹ CC), în 26 procese-verbale cu privire la contravenţie se constată încălcarea termenelor de plată a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu caracter permanent (în baza art.55 al.1, art.57 alin.(1) CC). În celelalte procese-verbale cu privire la contravenţie se constată şi alte încălcări în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă

În temeiul Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale în cadrul unităţii se realizează de către conducător, lucrătorii desemnaţi prin decizia angajatorului, serviciului intern de protecţie şi prevenire şi serviciului extern de protecţie şi prevenire. În vederea evaluării nivelului de sensibilizare a angajatorilor vizavi de necesitatea desfăşurării activităţilor de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivel de unitate, inspectorii de muncă au constatat că аctivitatea de protecţie şi prevenire la unităţile economice monitorizate în anul 2017 a fost realizată de: conducător – la 1080 unităţii, lucrător desemnat de angajator – 345, serviciu intern – 17, serviciu extern – 35.

Informaţia privind desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă la unităţile monitorizate de inspectorii de muncă este reflectată în anexa nr.8 la prezentul Raport.

Evidenţa statelor de personal

Pe parcursul perioadei raportate, la inspecţiile teritoriale de muncă în baza articolului 10 alineatul (2) litera c) din Codul muncii, au fost prezentate spre înregistrare statele de personal de la 13435 unităţi din sectorul real al economiei, cu un efectiv de 190990 unităţi de personal.

Indicatori referitori la numărul statelor de personal înregistrate sunt reflectaţi în anexa nr.9 la prezentul Raport.

Evidenţa contractelor colective de muncă

În anul 2017, în temeiul articolului 33 alineatul (1) din Codul muncii, de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului de Stat al Muncii au fost luate în evidenţă 553 contracte colective de muncă şi acorduri adiţionale la ele.

Indicatori referitori la numărul contractelor colective de muncă şi acordurile adiţionale la ele luate în evidenţă sunt reflectaţi în anexa nr.10 la prezentul Raport.

Date statistice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, referitoare la accidentele de muncă şi cercetarea accidentelor de muncă

Din cauza deficienţilor de securitate, anual, potrivit statisticilor, se înregistrează un număr impunător de accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. În perioada de referinţă, la unităţile cuprinse în statistici, s-a înregistrat un număr total de 448 accidentaţi, proveniţi din accidente de muncă.

Numărul total de zile-om de incapacitate temporară de muncă a accidentaţilor a fost de 15199, determinând un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă cauzată de accidente de muncă de 37,34 (număr de zile-om de incapacitate temporară de muncă ce-i revin unui accidentat).

Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, produse la unităţile acoperite de sondajul statistic, precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr.11 şi nr.12 la prezentul Raport.

Conform art.222 din Codul muncii, una din direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este prevenirea, cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Potrivit art.13 lit.p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, angajatorul este obligat să asigure comunicarea, cercetarea, evidenţa şi raportarea corectă şi în termeni stabiliţi a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate, elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora.

Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1361 din 22 decembrie 2005.

Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat Inspectoratului de Stat al Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. Regulamentul stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator, iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă. În temeiul Regulamentului, angajatorului îi revine obligaţiunea să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate.

Astfel pe parcursul anului 2017, la Inspectoratul de Stat al Muncii au fost comunicate 417 accidente (inclusiv 2 accidente produse în anii precedenţi).

Prin dispoziţia Directorului Inspectoratului de Stat al Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 105 accidente, din care 54 cu caracter mortal.

De către comisiile de cercetare ale întreprinderilor au fost cercetate 312 accidente cu incapacitate temporară de muncă.

Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă, 68 au fost clasificate ca accidente de muncă, din care 30 mortale – în urma cărora şi-au pierdut viaţa 33 persoane, şi 38 grave – în care au avut de suferit 39 persoane (inclusiv 3 femei).

Pe parcursul anului inspectorii de muncă au mai cercetat:

- accidente în afara muncii (AÎAM): mortale – 23, grave – 1;

- accidente, care nu se încadrează în prevederile Regulamentului de cercetare a accidentelor de muncă (NÎR): mortale – 1, grave – 2;

- accidente cu incapacitate temporară de muncă (ITM) – 10.

Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă că ponderea cea mai mare revine agriculturii şi silviculturii (9 accidente mortale şi 12 grave), ramurii de construcţii (4 accidente mortale şi 6 grave), în industria prelucrătoare (4 accidente mortale şi 5 grave), ramurii de transporturi, depozitare şi comunicaţii (7 accidente mortale), alte activităţi de servicii (3 accidente mortale şi 3 grave), în domeniul energiei electrice, gazelor şi apei (1 accident mortal şi 4 grave), în domeniul comerţului (1 accident mortal şi 2 grave), exploatarea carierelor (3 accidente grave), în învăţământ (1 accident mortal şi 1 grav), în domeniul sănătăţii (2 accidente grave). Printre cele mai frecvente împrejurări de accidentare a salariaţilor la locurile de muncă este prinderea, lovirea sau strivirea de maşini şi utilaje în funcţie; căderea executantului de la înălţime; prinderea, lovirea sau strivirea de mijloace de transport pe drumuri publice. De asemenea, ca rezultat al cercetării accidentelor s-a stabilit că acestea s-au produs cel mai frecvent din cauza încălcării de către executanţi a normelor de securitate şi sănătate în muncă, cât şi din cauza sarcinii de muncă inadecvate.

Dosarele de cercetare a accidentelor de muncă grave şi mortale, întocmite de inspectorii de muncă, au fost remise la adresa organelor de poliţie pentru examinare sub aspect penal.

Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă, şi prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întârziere sau necomunicarea de către angajator Inspectoratului de Stat al Muncii despre producerea acestor evenimente. Pe parcursul anului 2017 au fost comunicate 2 accidente produse în anii precedenţi, din care – 1 accident de muncă grav şi 1 – cu incapacitate temporară de muncă.

O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nedeclarată. Astfel, în anul 2017 un accident mortal s-a produs cu o persoană, care nu avea o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. Acest eveniment s-a produs la un angajator persoană fizică.

În asemenea situaţii cercetarea accidentului devine posibilă numai după dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă.

O situaţie deosebită s-a creat începând cu luna octombrie 2017, când a fost retrasă de la Inspectoratul de Stat al Muncii atribuţia de cercetare a accidentelor de muncă şi abilitarea cu aceste drepturi a 10 autorităţi publice cu atribuţii de control în domeniul siguranţei ocupaţionale.

Neconcordanţa între actele legislative şi normative emise în cadrul reformei controalelor de stat a făcut imposibilă cercetarea a 10 accidente de muncă mortale, produse în perioada octombrie – decembrie 2017.

Repartizarea accidentelor de muncă grave şi mortale, cercetate de inspectorii de muncă, pe împrejurări şi cauze se reprezintă în anexa nr.13 la prezentul Raport.

Pierderile materiale în urma accidentelor de muncă suportate de unităţile, vizate în statistici, în anul 2017 se estimează la 6951,8 mii lei, din care 37,3 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 13,2 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 36,9 la sută sunt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 12,6 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.

Acţiuni de sensibilizare, informare şi consultare

Pentru sensibilizarea, informarea şi consultarea celor interesaţi în aplicarea corectă şi eficientă a legislaţiei, precum şi pentru asigurarea transparenţei activităţii de inspecţie s-au realizat acţiuni de informare a populaţiei prin diferite mijloace mass-media despre cele mai eficiente metode de aplicare a Codului muncii, Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, şi despre activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii. În această ordine de idei au fost acordate 22 interviuri la posturile de radio locale şi centrale, 24 participări în cadrul emisiunilor televizate şi au fost publicate 69 articole în diverse publicaţii periodice centrale şi locale.

Potrivit atribuţiilor ce-i revin, Inspectoratul de Stat al Muncii a acordat ajutor metodologic şi consultativ salariaţilor şi angajatorilor în soluţionarea diverselor probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii. În perioada raportată au beneficiat de ajutorul consultativ al Inspectoratului de Stat al Muncii şi subdiviziunilor sale structurale mai mult de 1500 persoane.

În vederea promovării muncii decente de către inspectorii de muncă în colaborare cu autorităţile publice locale, au fost realizate 30 măsuri (întruniri) de informare şi sensibilizare a salariaţilor, întreprinzătorilor şi reprezentaţilor săi, în cadrul cărora au participat 504 persoane, fiind desemnate cele mai bune practici de dezvoltare a muncii decente şi dezavantajele achitării salariilor "în plic" şi practicării "muncii la negru".

În contextul promovării prevederilor legislaţiei din domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, colaboratorii Inspectoratului de Stat al Muncii au participat în cadrul seminarelor, meselor rotunde organizate de factorii de decizie din teritoriu, subdiviziunile teritoriale ale sindicatelor.

În scopul minimizării practicii de utilizare a muncii copiilor, cât şi pentru familiarizarea cu prevederile legislaţiei referitoare la munca persoanelor cu vârsta de până la 18 ani, pe parcursul anului 2017 de către inspectorii de muncă au fost organizate seminare instructiv-consultative pentru tineretul studios. În cadrul acestor seminare participanţii au fost informaţi despre prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi despre modalităţile de aplicare a acesteia. La seminarele în cauză au participat 2054 tineri din 75 instituţii de învăţămînt preuniversitar din localităţi urbane şi rurale.

O altă modalitate de a sensibiliza şi informa tinerii despre legislaţia muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă a fost participarea inspectorilor de muncă la desfăşurarea târgurilor locurilor de muncă. La Târgurile locurilor de muncă pentru tineret desfăşurate în cadrul Forului meseriilor/profesiilor, inspectorii de muncă şi-au adus contribuţia oferind vizitatorilor interesaţi informaţii şi consultaţii privind legislaţia muncii şi relaţiile de muncă, fiind un avantaj pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi angajatorilor.

În perioada 28 iulie – 29 septembrie 2017, în temeiul dispoziţiei nr.15 din 19 iulie 2017, inspectorii de muncă au întreprins acţiuni de sensibilizare a angajatorilor, care desfăşoară activităţi pe teritoriul a 149 pieţe autorizate din ţară. Au participat la acţiunile de sensibilizare 1265 reprezentanţi din partea agenţilor economici, 2533 titulari de patente şi 1211 persoane fizice.

Pe parcursul lunii decembrie inspectorii de muncă au participat la desfăşurarea măsurilor de sensibilizare privind respectarea legislaţiei muncii pentru lucrătorii din industria extractivă.

În perioada de referinţă, Inspectoratul de Stat al Muncii a coordonat activitatea de instruire şi formare a persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă. Ca rezultat al coordonării activităţii de instruire şi formare, în instituţiile abilitate cu dreptul de instruire în domeniul dat au fost pregătite mai mult de 6000 persoane, din care mai mult de 5000 conducători şi circa 1000 persoane desemnate, care se ocupă de activităţile de protecţie şi prevenire la unitate.

Inspectorii de muncă au participat la întrunirile şi şedinţele de lucru periodice, organizate de autorităţile publice locale şi subdiviziunile teritoriale ale administraţiei publice centrale desconcentate în teritoriu.

Inspectorii de muncă au activat în cadrul grupurilor de lucru privind monitorizarea pregătirii şi mersului secerişului 2017, organizate de Direcţiile agricultură ale Consiliilor raionale, cu scopul desfăşurării fără pericol a lucrărilor de recoltare a culturilor cerealiere.

Pe parcursul anului 2017 Inspectoratul de Stat al Muncii a informat Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale despre deficienţele în desfăşurarea activităţilor de inspecţie, precum şi în aplicarea legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii. În vederea conformării cadrului legislativ de reglementare a activităţilor de inspecţie la prevederile actelor internaţionale, a fost elaborat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Resurse de timp consumate în activităţile de inspecţie

Succesul activităţilor de inspecţie este determinat de eficienţa planificării şi utilizării fondului timpului de muncă. În anul 2017 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.

Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 5946 zile-om, ce constituie 51,69 la sută din fondul timpului utilizat pe teren (11504 zile-om). Pentru efectuarea unui control inspectorii de muncă utilizează 1,7 zile. Pentru examinarea petiţiilor total au fost consumate 2281 zile-om sau 19,83 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 609 zile-om, ceea ce constituie 5,29 la sută din fondul timpului utilizat pe teren.

Consolidarea capacităţilor profesionale şi logistice ale inspectorilor de muncă

În cadrul programului de instruire continuă a inspectorilor de muncă şi în conformitate cu Programul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pentru anul 2017 au fost desfăşurate diferite măsuri instructive.

Astfel, reprezentanţii Inspectoratului de Stat al Muncii au participat în cadrul diferitor şedinţe, ateliere de lucru, mese rotunde, lansări de programe cu diferite tematici, printre care se înscriu:

- Atelierul practic pe marginea listei de acte solicitate de inspectorii de muncă şi a procedurilor necesare în contextul efectuării inspecţiei muncii, desfăşurat de Asociaţia Businessului European.

- Atelierul de lucru din cadrul Proiectului de cercetare finanţat de Consiliul de cercetări economice şi sociale în colaborare cu Asociaţia Patronală din industria uşoară.

- Atelierul Naţional pentru evaluarea Sistemului Naţional de Referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane în Moldova din cadrul Fazei 2 a Luptei împotriva Traficului de Fiinţe Umane şi Crimei Organizate.

- Seminarul privind trecerea la ISO 45001 – Sănătate şi Securitate Ocupaţională, organizat de Institutul de Standardizare din Moldova pentru familiarizarea inspectorilor.

- În cadrul programului de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane de către misiunea OSCE în Moldova a fost efectuată o vizită de studiu în Belgia a reprezentantului Inspectoratului de Stat al Muncii, pentru preluarea celor mai bune practici şi experienţe în domeniul investigării traficului de fiinţe umane cu scop de exploatare prin muncă, munca forţată şi a altor infracţiuni conexe pentru familiarizarea colaboratorilor Inspectoratului de Stat al Muncii.

- În contextul Reformei legislaţiei muncii pentru racordarea cu reglementările dreptului muncii în Uniunea Europeană, colaboratorii Inspectoratului de Stat al Muncii au participat la seminarul de asistenţă pentru implementarea misiunii consilierilor la nivel înalt al Uniunii Europene în Republica Moldova, organizat de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova în colaborare cu Ministerul Securităţii Sociale şi Muncii din Lituania cu suportul financiar al Uniunii Europene.

- Atelierul de lucru cu privire la lansarea Raportului privind stabilirea salariilor şi practicilor de remunerare în Republica Moldova, organizat de Organizaţia Internaţională a Muncii în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

- Seminarul privind Reforma activităţii de inspecţie a muncii în materie de securitate şi sănătate în muncă, cu suportul experţilor internaţionali.

- Participarea reprezentanţilor Inspectoratului de Stat al Muncii în cadrul şedinţelor, atelierelor de lucru şi meselor rotunde cu tematica "Prevenirea şi combaterea "muncii la negru" şi contracararea salariilor "în plic".

- La angajare 3 colaboratori ai Inspectoratului de Stat al Muncii au fost instruiţi conform unui curs de "Securitate şi sănătate în muncă".

Asigurarea logistică a inspectorilor de muncă reprezintă una din priorităţile de dezvoltare strategică a Inspectoratului de Stat al Muncii. În acest context, este esenţială integrarea Sistemului Informaţional Automatizat al Inspectoratului de Stat al Muncii cu Registrul de Stat al Controalelor.

Încheiere

Rezultatele obţinute confirmă că activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii în anul 2017 a reprezentat un proces complex în derulare, care necesită eforturi şi coerenţă în acţiuni. Eforturile depuse de Inspectoratul de Stat al Muncii contribuie la o aplicare mai sigură şi mai adecvată a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, fapt care conduce la sporirea gradului de implementare a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor Inspectoratului de Stat al Muncii, stabilite de lege, este oportun şi necesar ca Inspectoratul de Stat al Muncii:

- să elaboreze şi să formuleze propuneri în vederea conformării cadrului naţional de reglementare a activităţilor de inspecţie cu normele internaţionale respective la care Republica Moldova este parte;

- să-şi menţină şi în continuare orientarea spre dezvoltarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri complexe pentru:

- monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă;

- monitorizarea muncii femeilor şi a persoanelor mai tinere de 18 ani;

- monitorizarea muncii persoanelor cu dizabilităţi;

- monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă şi de diminuare a fenomenului "muncii nedeclarate";

- monitorizarea nediscriminării în muncă.

Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi integrală a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor.