Instrucţiune din 07.12.99 privind modul de percepere de la populaţie şi transferare în buget a impozitelor şi taxelor locale de către primării

MINISTERUL FINANŢELOR

I N S T R U C Ţ I U N E

privind modul de percepere de la populaţie şi transferare în buget

a impozitelor şi taxelor locale de către primării

din 07.12.1999

 (în vigoare 03.02.2000) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.12-13 art.37 din 03.02.2000

* * *

Aprob:

Ministrul Finanţelor

al Republicii Moldova

Anatol ARAPU

Nr.4 din 7 decembrie 1999

I. Dispoziţii generale

1. În conformitate cu articolele 35 (4) b) şi 36 (1) ale Legii nr.491-XIV din 9 iulie 1999 "Privind finanţele publice locale" se pune în sarcina primăriilor perceperea mijloacelor băneşti de la populaţie în contul achitării impozitului funciar, impozitului pe bunurile imobiliare, altor taxe locale şi plăţilor asigurărilor sociale de stat de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier).

Primăriile efectuează perceperea mijloacelor băneşti de la populaţie întru achitarea impozitului funciar, impozitului pe bunurile imobiliare şi altor taxe locale.

2. Perceperea de la populaţie a impozitelor, plăţilor şi taxelor se efectuează de către perceptorul fiscal al primăriei sau altă persoană abilitată cu funcţia de asigurare a colectării veniturilor ale bugetului primăriei, aprobat în funcţie cu acordul Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial (mai departe conform textului - "Inspectorat"). Funcţia principală a perceptorului fiscal este înmînarea avizelor de plată contribuabililor, încasarea, evidenţa şi transferarea în termen a mijloacelor băneşti la buget.

Nu sînt în drept să îndeplinească aceste funcţii persoanele autorizate cu drept de semnare a documentelor de casă.

3. Perceperea impozitelor şi taxelor de la populaţie se efectuează odată cu perfectarea obligatorie a chitanţelor forma 1-I "Chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale" şi 2-I "Chitanţa de recepţie a plăţilor fiscale".

4. Asigurarea primăriilor cu blanchete de chitanţiere, registre de evidenţă a conturilor personale se efectuează de către organele financiare teritoriale. (Asigurarea cu alte formulare se efectuează de către primării).

Registrul de evidenţă a conturilor personale se numerotează, se coase de către perceptorul fiscal şi se prezintă Inspectoratului pentru a fi sigilat.

Toate înscrierile în registru urmează a fi îndeplinite cu cerneală sau cu pix fără corectări, ştersături şi numai în baza documentelor respective. Corectările în registru menţionat sînt confirmate prin semnătura perceptorului fiscal.

5. Mijloacele băneşti (pînă la transferarea lor în buget), chitanţierele nefolosite şi documentele privind predarea banilor se păstrează în safeuri (dulapuri neinflamabile) sau lăzi pentru bani.

6. Inspectoratele fiscale sînt obligate să asigure instruirea perceptorilor fiscali ai primăriilor şi să le acorde ajutorul necesar în lucru de organizare a perceperii mijloacelor băneşti, încasate de la populaţie pentru achitarea impozitelor şi taxelor.

7. Reviziile documentare de casă a primăriei, perceperii şi transferării depline a mijloacelor băneşti în buget se efectuează de către direcţiile generale finanţe judeţene, a municipiului Chişinău, UTA, de Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale, precum şi de organele Departamentului Control Financiar şi Revizie.

La eliberarea perceptorului fiscal din funcţie, în lipsa lui temporară (concediu, boală îndelungată etc.), se efectuează în mod obligatoriu controlul casei de încasări a impozitelor, taxelor, altor plăţi şi transmiterea - primirea chitanţierelor şi altor documente de care el duce responsabilitate.

II. Modul de percepere a plăţilor

8. Perceptorul fiscal asigură întocmirea şi înmînarea avizelor de plată, contribuabililor. În cazurile neachitării în termenii stabiliţi a impozitelor, perceptorul fiscal este obligat să se deplaseze nemijlocit la cetăţeni pentru a încasa mijloacele băneşti în contul stingerii restanţelor.

Primăria stabileşte regimul (data, luna) de primire a plăţilor de la populaţie în localul primăriei.

9. Sumele percepute se trec la stingerea impozitelor şi plăţilor respective.

10. La încasarea plăţilor în baza avizului de plată şi înscrierilor în contul personal al plătitorului se efectuează distribuirea sumei încasate pentru restanţă, penalitate şi plăţi curente în următoarea ordine:

a) restanţa anilor precedenţi;

b) penalitate pe această restanţă;

c) restanţa pe primul termen de plată a anului curent;

d) penalitate pe această restanţă etc.

După aceasta se sting plăţile curente.

Calculul efectuat trebuie să fie adus spre cunoştinţa plătitorului.

11. În caz de depăşire a termenului de plată perceptorul fiscal calculează penalitatea în mărimea stabilită de legislaţie pe perioada respectivă.

12. Penalitatea se calculează pentru fiecare zi întîrziată, începînd cu ziua următoare de la expirarea termenului de plată, inclusiv şi ziua de plată a sumelor întîrziate.

Dacă termenul stabilit pentru plată revine la ziua de odihnă (sărbătoare), atunci penalitatea se calculează, începînd cu ziua a doua, care urmează după ziua de odihnă (sărbătoare).

Penalitatea pe suma întîrziată se calculează pe lei întregi, fără bănuţi. Penalitate la suma penalităţii nu se calculează.

În caz de percepere a restanţei, conform deciziei judecătoriei calcularea penalităţii se suspendă din ziua luării deciziei judecătoriei, despre ce inspectoratul comunică primăriei.

În caz de anulare în modul stabilit a restanţei penalitatea calculată pentru ea, de asemenea se anulează, iar suma penalităţii percepută se trece în cont sau se restituie în modul stabilit în punctul 25-28 a prezentei instrucţiuni.

13. Întru confirmarea primirii banilor pentru achitarea impozitelor şi taxelor plătitorilor li se eliberează chitanţiere: forma nr.1-I pentru încasarea plăţilor nefiscale şi forma nr.2-I pentru încasarea plăţilor fiscale.

Pentru perceperea plăţilor fiscale se distribuie pentru fiecare tip de impozite seturi de chitanţe aparte. Pentru un număr neconsiderabil de plătitori de impozite pe aceste plăţi se poate distribui un set de chitanţiere aparte.

Perceperea plăţilor fără eliberarea chitanţelor de strictă evidenţă, precum şi eliberarea în schimbul lor chitanţe de altă formă sau bilete, eliberarea unei chitanţe pentru perceperea cîtorva plăţi este interzisă.

14. Înscrierile în chitanţiere, efectuate în două exemplare, urmează a fi îndeplinite cu cerneală sau cu pix prin indigo fără corectări. Primul exemplar al chitanţei este eliberat plătitorului, iar al doilea (copia), rămîne în setul de chitanţe ca document justificativ.

Înscrierea separată a originalului de chitanţă şi separat copia ei se interzice.

Primul exemplar al chitanţei şi copia chitanţei trebuie să fie semnate de către perceptorul fiscal şi de platitor. Semnătura se efectuează prin indigo, primul exemplar al chitanţei în mod obligatoriu se sigilează.

15. Înscrierile în chitanţe trebuie să se efectueze cu acurateţe, clar, cu indicarea deplină a tuturor datelor prevăzute de forma chitanţei şi amprentele pe copiile chitanţelor trebuie să fie clare.

Pe chitanţă în rîndul "Pentru plata..." se înscrie denumirea impozitului sau taxei respectiv achitate.

În rîndul, distribuit pentru înscrierea cu litere a sumei percepute, locurile rămase libere după înscriere se subliniază cu inscripţia Z.

Chitanţierele incorect îndeplinite se consideră nevalabile şi în acest caz se eliberează alte chitanţiere. Chitanţierele deteriorate şi copiile se anulează. Pe ele se face inscripţia "Deteriorat" cu semnătura persoanei care a eliberat chitanţa.

Chitanţierele deteriorate cu copiile lor trebuie să rămînă în setul de chitanţe.

III. Modul de eliberare a chitanţelor pentru

perceperea impozitelor şi taxelor

16. Pentru primirea seturilor de chitanţe (formularele nr.nr.1-I şi 2-I) primăria prezintă respectiv la inspectorat procură (anexa nr.1).

Procura se întocmeşte în două exemplare, unu din ele se remite primăriei cu semnătura inspectoratului privind eliberarea chitanţelor.

În procură se indică numele şi prenumele perceptorului fiscal şi numărul necesar de chitanţe.

17. În caz de pierdere sau furt de chitanţiere primăria este obligată nu mai tîrziu de ziua următoare, să comunice despre aceasta în scris inspectoratului cu indicarea cantităţii, seriilor şi numerelor chitanţelor pierdute sau furate.

Persoanele vinovate se trag la răspundere conform legislaţiei în vigoare.

IV. Modul de ţinere a conturilor personale

a contribuabililor

18. Primăria ţine evidenţa încasării impozitului pe fiecare contribuabil în parte în registrul conturilor personale (forma nr.27).

Conturile personale pe aceste impozite se deschid de către perceptorul fiscal, iar controlul asupra completării şi sigilării lor duce inspectoratul.

19. Conturile personale trebuie să fie numerotate în modul în care sînt înregistraţi contribuabilii în Registrul conturilor gospodăriilor al primăriei.

20. Primăria, pînă la deschiderea conturilor personale, este obligată să verifice conturile personale a plătitorilor pe anul precedent şi să evidenţieze datoria sau plata în plus.

Perceptorul fiscal, în baza conturilor personale controlate a anului precedent, înscrie în avizul de plată şi în conturile personale deschise recent datoria (supraplata) şi penalitatea pe această datorie.

21. Înscrierile în conturile personale privind sumele încasate se efectuează în următorul mod. În rubrica "Denumirea şi numărul documentului" se indica "Chitanţa, seria, nr." - în următoarea rubrică se înscrie data şi luna eliberării chitanţei, în rubrica "Denumirea operaţiei" se face inscripţia "Achitat", iar în următoarele rubrici se înscriu sumele achitate cu distribuirea la datorii, penalitate şi plăţi neîntîrziate (curente) corespunzător termenilor de plată.

22. Înscrierile în conturile personale ale plătitorilor privind modificarea sumelor calculate (suplimentar, anulate etc.) se efectuează de către perceptorul fiscal în baza borderoului remis primăriei de către Inspectorat.

La primirea borderoului menţionat, în rubrica contului personal "Denumirea operaţiei" se înscrie: la majorarea sumei calculate - "Calculat suplimentar", la micşorare - "Anulat", la restituirea plăţii în plus - "Restituit" şi la trecerea în cont a plăţii în plus - "Trecut în contul plăţii"... După fiecare înscriere a operaţiei se completează rîndul contului personal "Rămîne spre plată".

23. În cazul îndeplinirii tuturor rîndurilor, atribuite pentru înscrierea sumelor plăţilor, contul personal se trece pe pagina ce urmează, la sfîrşitul aceluiaşi registru cu păstrarea numărului contului, totodată pe pagina nouă se trec sumele plăţilor rămase de la ultima înscriere. Pe pagina precedentă se face inscripţia:

"Trecut pe pagina...", iar pe pagina următoare se face inscripţia "Trecut de pe pagina...".

24. În conturile personale ale plătitorilor trebuie să fie reflectate pe deplin şi corect sumele încasate a plăţilor calculate şi soldurile spre plată, de asemenea sumele penalităţii, aferente perceperii pentru achitarea cu întîrziere a impozitelor şi taxelor. În cazurile cînd suma vărsată este incompletă pentru acoperirea penalităţii aferente, suma penalităţii rămasă neachitată se înscrie la contul personal în rîndul "Rămîne spre plată".

Exemple de înscriere în contul personal

I. Plătitorului la 1 iulie 1999 i-a fost eliberată înştiinţare de plată a impozitului funciar în sumă de 16 lei cu divizarea sumei menţionate către 15 august şi 15 octombrie - a cîte 8 lei.

În afară de aceasta, datoria pe anul 1998 la acest impozit constituie 5 lei, termenul de achitare a cărui a expirat la 15 octombrie 1998. La suma restanţei trebuie să fie calculată penalitate în mărime de 0,1% pentru fiecare zi întîrziată, adică pentru 260 de zile (de la 16 octombrie 1998 pînă la 1 iulie 1999 inclusiv) în sumă de 1 leu 30 bani (vezi prima înscriere în contul personal).

II. Plătitorul a achitat la 15 iulie 10 lei. Din această sumă, în primul rînd, trebuia să fie stinsă restanţa anului precedent - 5 lei şi penalitatea calculată pentru ea. Deoarece la data eliberării avizului de plată (1 iulie) penalitatea a fost deja calculată, atunci urmează suplimentar a calcula penalitate pe perioada de la 2 pînă la 15 iulie inclusiv, adică pentru 14 zile. Pe această perioadă suma penalităţii constituie 7 bani, iar pe toată perioada de întîrziere - 1 leu 37 bani (1 leu 30 bani + 7 bani). Soldul sumei achitate va constitui 3 lei 63 bani (10 lei - 5 lei - 1 leu 37 bani), care se trec în contul stingerii plăţilor pe primul termen de plată (vezi a doua înscriere în contul personal).

III. Plătitorul la 22 august a achitat 8 lei. Din această sumă în primul rînd se sting 4 lei 37 bani a plăţii întîrziate pe primul termen de plată şi penalitate pe aceeaşi sumă de la 15 pînă la 22 august pentru 8 zile întîrziate - 5 bani. Soldul sumei achitate 3 lei 58 bani (8 lei - 4 lei 37 bani - 5 bani), se trece în contul stingerii plăţii pe termenul doi (vezi a patra înscriere).

Plătitorul la 12 octombrie deplin a achitat plăţile - varsă 4 lei 42 bani.

În contul personal al plătitorului se efectuează a patra înscriere (vezi înscrierea a şasea în contul personal). Celelalte înscrieri în contul personal se efectuează după achitarea respectivă sau restituirea sumei plăţii achitate în plus.

25. În cazurile cînd în contul personal al plătitorului se enumără suma impozitului sau a taxei vărsate în plus, comparativ cu plăţile anului curent şi restanţa anilor precedenţi, perceptorul fiscal controlează toate documentele, în temeiul cărora s-au efectuat înscrierile în contul personal. Dacă prin control se va confirma că toate înscrierile sînt efectuate corect, atunci în contul personal se înscrie suma plăţii în plus.

În cazul cînd după plătitor se enumără restanţa pe alt impozit sau taxă, plata în plus urmează a fi trecută în contul stingerii acestei datorii fără/sau cu depunerea cererii din partea plătitorului.

Despre efectuarea achitării primăria comunică plătitorului şi inspectoratului.

Exemplu: Conform înscrierilor în contul personal al plătitorului pe anul curent au fost încasate în contul impozitului funciar 18 lei. După efectuarea recalculării, în legătură cu apariţia dreptului la înlesnire, suma iniţial prezentată spre plată a fost micşorată cu 9 lei în rezultatul căreia s-a format plata în plus 9 lei.

Totodată, după această gospodărie se enumără restanţa la impozitul pe bunurile imobiliare în sumă de 10 lei.

În acest caz plata în plus - 9 lei, urmează a fi trecută în contul stingerii restanţei la impozitul pe bunurile imobiliare.

26. Sumele achitate în plus pot fi restituite cu condiţia că cererea de restituire înaintată de plătitor a fost primită de primărie, în termen de cel mult 3 ani din ziua achitării lor. Depunerea cererii sistează curgerea termenului indicat.

Restituirea unor tipuri de plăţi, în cazul care există sume rămase de plată aferente altor tipuri de plăţi, se admite după achitarea acestor sume. La cererea plătitorului sau în temeiul deciziei (avizului) perceptorului fiscal, restituirea unor tipuri de plăţi poate fi efectuată prin compensarea lor în contul sumelor rămase de plată aferente altor tipuri de plăţi, precum şi în contul plăţilor viitoare.

27. În cazurile cînd plata în plus nu se trece în contul altor plăţi (toate impozitele calculate au fost achitate de către plătitor), iar contribuabilul conform cererii înaintate nu acceptă trecerea ei în contul plăţilor viitoare plata în plus urmează a fi restituită plătitorului din încasările pe acel tip de plată, pe care s-a format plata în plus.

28. Pentru restituirea sumei achitate în plus, plătitorului, perceptorul fiscal întocmeşte în 2 exemplare calculul pentru restituirea plăţii în plus (anexa nr.2). După verificare calculul menţionat se aprobă de primar. Restituirea plăţii în plus se efectuează nu mai rar de o dată pe lună.

După restituirea plăţii în plus exemplarul 2 al calculului cu recipisa plătitorului de încasare a mijloacelor băneşti se prezintă de către primărie Inspectoratului.

În cazurile cînd în casa primăriei nu sînt bani pe plata, pe care s-a format plata în plus, restituirea plăţii în plus se efectuează de Inspectorat de la contul bugetului local al judeţului (localităţii ) respectiv, în temeiul calculului cu menţiunea primăriei despre aceea că restituirea n-a fost efectuată. Despre restituirea plăţii în plus Inspectoratul comunică primăriei.

Închiderea conturilor personale ale plătitorilor

29. Închiderea conturilor personale, pe care sînt achitate toate plăţile calculate şi restanţele (plată în plus nu există), se efectuează de către perceptorul fiscal.

La închiderea conturilor personale, în cont se efectuează următoarea înscriere: "Contul închis, perceptorul fiscal (familia) şi data înscrierii".

Odată cu expirarea anului calendaristic perceptorul fiscal de asemenea trebuie să închidă conturile personale, pe care au fost stinse restanţele, au fost achitate sau restituite plăţile în plus după efectuarea ultimei verificări şi să verifice înscrierile în conturile personale pe care se enumără restanţele sau plăţile în plus.

Conturile personale, pe care la sfîrşitul anului calendaristic se enumără restanţa nu se închid şi rămîn în registrul anului trecut pînă la deschiderea altor registre ale conturilor personale. La deschiderea noilor registre de conturi personale pentru anul curent, restanţa anilor precedenţi se trece în conturile nou deschise, iar conturile anului trecut se închid.

Închiderea conturilor se perfectează cu înscrierea "Contul închis. Restanţa e trecută în contul personal ... Nr... pe anul 2000_:" urmează semnătura perceptorului fiscal, care a închis contul personal şi data înscrierii.

Toate conturile personale închise se controlează de către colaboratorul Inspectoratului şi rezultatele se confirmă prin întocmirea actului respectiv.

Sumele impozitelor, care au fost încasate de la cetăţeni înainte de termen în contul viitoarelor plăţi pe anul curent, urmează a fi înscrise în noile conturi personale.

V. Întocmirea rapoartelor privind soldul

restanţelor pe impozite şi taxe

30. Primăriile sînt obligate să prezinte Inspectoratelor lunar nu mai tîrziu de data de 3 a fiecărei luni darea de seamă privind soldurile datoriilor pe impozite şi taxe potrivit situaţiei la data de întîi în ansamblu în forma stabilită (forma nr. 13, anexa nr.3).

Darea de seamă privind soldul restanţelor se întocmeşte în temeiul înscrierilor în conturile personale ale plătitorilor.

Dacă pe conturile personale ale plătitorilor la data de întîi nu figurează sumele impozitelor şi taxelor rămase spre plată, atunci darea de seamă privind soldurile restanţelor nu se prezintă.

VI. Evidenţa încasărilor şi restituirea

sumelor băneşti

31. Evidenţa încasărilor zilnice şi predarea sumelor primite pe impozite şi taxe se ţine în registrul de evidenţă a încasărilor şi predarea mijloacelor băneşti în buget pe impozite şi taxe (forma nr.26, anexa nr.4).

Pentru fiecare tip de impozite şi taxe în registru se atribuie numărul necesar de foi cu indicarea plăţii respective.

Înscrierile încasărilor se efectuează în temeiul calculelor conform copiilor de chitanţe a sumelor recepţionate timp de o zi.

În registru nu se admite înscrierea citorva încasări pentru cîteva zile într-un total.

Pe fiecare tip de plată la început se calculează suma totală a încasărilor pe zi, mai apoi separat - încasarea restanţelor anilor precedenţi, plăţilor anului curent şi penalităţii. După această calculare se verifică, dacă sumele aparte constituie suma totală.

După verificarea corectitudinii calculării, totalurile obţinute se înscriu în registrul de evidenţă a încasărilor şi predarea sumelor băneşti.

32. După transferul mijloacelor băneşti în buget prin oficiul poştal, în registrul menţionat în baza copiei borderoului de însoţire se înscrie suma banilor transferaţi cu indicarea datei, oficiului poştal, numărului borderoului de însoţire, numărului chitanţei a instituţiei creditare, iar la expedierea mijloacelor băneşti prin oficiul poştal - numărul chitanţei poştale.

În ultima zi a fiecărei luni, după înscrierea încasărilor zilnice, în registru se face totalul încasărilor şi transferurilor mijloacelor băneşti în buget de la începutul trimestrului. Concomitent, în registru se evidenţiază soldul de bani în casă.

VII. Modul de predare a banilor primiţi în buget

33. Primăriile sînt obligate să transfere în bugetul local al primăriei mijloacele băneşti încasate întru achitarea impozitelor nemijlocit în instituţiile financiare nu mai rar de o dată pe săptămînă sau să expedieze prin oficiile poştale nu mai rar de 2 ori pe săptămînă.

34. Pentru fiecare transferare a banilor în buget (prin poştă sau în mod direct) se întocmesc borderouri de însoţire în forma stabilită separat pentru fiecare impozit şi taxă (forma nr.28 , anexa nr.5).

Mijloacele băneşti, încasate pentru plata impozitelor şi taxelor se transferă de asemenea printr-un borderou de însoţire aparte.

35. Borderourile de însoţire urmează să fie îndeplinite clar, fără corectări, ştersături în trei exemplare cu cerneală sau cu pix prin indigo.

După înscrierea sumei predate locurile libere în acest rînd a borderoului de însoţire se subliniază cu inscripţia Z.

Borderourile de însoţire se numerotează în decursul anului prin numere curente, începînd de la 1.

36. Borderourile de însoţire se întocmesc în temeiul înscrierilor în registrul de evidenţă a încasărilor şi predarea sumelor de bani. Borderourile de însoţire se semnează de primar (în lipsa lui - de adjunct) şi perceptorul fiscal.

La predarea sumelor de bani nemijlocit prin instituţiile financiare, fără încasarea plăţii pentru servicii, două exemplare de borderouri de însoţire se predau împreună cu banii, al treilea rămîne Primăriei.

La transferarea mijloacelor băneşti la buget prin oficiul poştal este necesar:

a) a înscrie în borderoul de însoţire (în toate trei exemplare) în rîndul "Cheltuieli poştale" suma reţinută de oficiul poştal pentru cheltuieli poştale (costul transferului de bani şi expedierea prin poştă a două exemplare a borderoului de însoţire), a scoate soldul la transfer, a înscrie acest sold în rîndul "Pentru transferul de bani cu deducerea cheltuielilor poştale";

b) a completa blanchetele mandatului poştal şi a indica în mandate sumele expediate cu deducerea cheltuielilor poştale;

c) pe mandatul poştal pentru comunicaţii în scris a indica următoarele:

La borderoul de însoţire nr. ________ predate _____________________ lei _______ bani,

încasaţi pe perioada de la ________________ pînă la ________________

inclusiv către plată _________________________________________________________

(a indica denumirea plăţii)

inclusiv cheltuieli poştale _______________________________________ lei _______ bani

________________________________________________________________________

(Numele şi prenumele perceptorului fiscal) (semnătura);

d) la fiecare mandat poştal se anexează 2 exemplare a borderoului de însoţire pentru expedierea lor la instituţiile financiare împreună cu mandatul poştal;

c) a primi chitanţa de recepţie a mandatului poştal şi a o anexa la exemplarul trei al borderoului de însoţire, care rămîne la primărie.

Documentul de justificare privind predarea banilor prin poştă serveşte chitanţa poştală, care împreună cu exemplarul trei al borderoului de însoţire trebuie să se păstreze în dosarele primăriei ca document bănesc.

Analogic se procedează în cazurile cînd instituţiile financiare reţin plata pentru serviciile acordate.

37. Cheltuielile de transfer al banilor şi expedierea a două exemplare a borderoului de însoţire prin oficiul poştal se reţine din sumele destinate pentru transferare.

VIII. Modul de păstrare a documentelor de percepere

şi transferare a mijloacelor băneşti pe impozitele

şi taxele locale

38. Toate documentele de percepere şi transferare a mijloacelor băneşti pe impozite şi taxe urmează a fi îndeplinite cu acurateţe şi păstrate cu stricteţe.

Documentele privind predarea mijloacelor băneşti în buget (copiile borderourilor de însoţire, chitanţele instituţiilor şi chitanţele poştale) pe fiecare impozit, taxe, în parte precum şi chitanţierele neutilizate se păstrează în safeu (dulapuri neinflamabile).

Registrele de conturi personale, registrele de evidenţă a încasărilor şi transferare a mijloacelor băneşti, copiile chitanţierelor eliberate se păstrează în dulapuri încuiate.

Scindarea (descoaserea) seturilor de chitanţe nu se permite.

39. Registrele de conturi personale îndeplinite, documentele pe sumele calculate în plus sau anulate, încasarea şi restituirea plăţilor în plus, documentele privind transferarea mijloacelor băneşti, precum şi copiile de chitanţiere de percepere a impozitelor şi taxelor locale etc. se păstrează în decurs de 5 ani, apoi se distrug în baza actului, întocmit de comisia de experţi a primăriei, în modul stabilit de organul arhivar respectiv.