Instrucţiune din 08.06.2004 privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic în rezultatul poluării de către sursele staţionare

MINISTERUL MEDIULUI

I N S T R U C Ţ I U N E

privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic

în rezultatul poluării de către sursele staţionare

din  08.06.2004

 (în vigoare 15.10.2004) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.186-188 art.369 din 15.10.2004

* * *

Notă: Vezi Legea nr.21-XVIII din 18.09.2009 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (structura Guvernului în redacţie nouă - Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale devine Ministerul Mediului)

I. DISPOZIŢII GENERALE

Instrucţiunea este elaborată întru executarea articolelor 30-32 ale Legii nr.1515-XIII din 16.06.93 privind protecţia mediului înconjurător şi articolului 33 al Legii nr.1422-XIII din 17.12.97 privind protecţia aerului atmosferic.

Această Instrucţiune este obligatorie pentru implementarea în practică de către inspectorii ecologici de stat, precum şi alte organe de control ecologic în cazul determinării prejudiciului cauzat mediului la încălcarea legislaţiei în vigoare.

Pentru efectuarea calculului prejudiciului, în instrucţiune sînt utilizate următoarele noţiuni:

Poluare extremală a aerului atmosferic – situaţie în care:

- Concentraţia unuia sau a mai multor poluanţi în aerul atmosferic depăşeşte Concentraţia maximal admisibilă (CMA):

a) de 20-29 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 48 ore;

b) de 30-49 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 8 ore;

c) de 50 şi mai multe ori.

- Nivelul de radiaţie în aerul atmosferic depăşeşte 0,2 Roentgen/oră.

Prejudiciu – acestea sînt pierderi şi cheltuieli exprimate în cost, rezultate în urma poluării mediului ambiant, adică majorarea concentraţiilor diferitor substanţe nocive în mediul înconjurător în raport cu starea naturală a acestuia sau în cazul concentraţiilor admisibile supra-limită, reglementate de normative.

Poluant – orice substanţă în stare solidă, lichidă, gazoasă sau energie (radiantă, electromagnetică, ionizantă, termică, fonică şi vibrantă) prezentă în aer, care poate avea acţiune negativă asupra sănătăţii oamenilor şi/sau a mediului.

CMA de poluanţi – concentraţie maxim admisibilă a poluanţilor în atmosferă, permisă de reglementările în vigoare pentru anumite zone şi intervale de timp, care nu are acţiune negativă asupra mediului şi populaţiei.

ELA de poluanţi – emisie limitat admisibilă a poluanţilor evacuaţi în aerul atmosferic de la suprafaţa solului de o sursă sau un grup de surse de emisie, în corespundere cu normativele calităţii aerului, prevăzute pentru populaţie, regnul animal şi vegetal.

ELA se exprimă în g/s sau t/an şi se ia în calcul în proiectele normativelor ELA. Normativele ELA se stabilesc în baza inventarierii. Indicele ELA în t/an este valabil numai pe perioada unui an, pentru care s-a efectuat inventarierea. Acest indice se corectează anual în dependenţă de volumul de producţie, se include în autorizarea de emisie conform ordinii stabilite şi nu poate servi ca bază pentru prezentarea obiecţiilor pentru poluarea supranormă a aerului. Bază pentru prezentarea prejudiciului pentru poluarea arbitrară (neautorizată) a atmosferei pot servi doar valorile de depăşiri constatate a ELA în g/s la sursele de emisii şi valorile CMA la hotarul zonei sanitare de protecţie a întreprinderii (obiectului).

Coeficientul de agresivitate (A) – coeficientul de transformare în care se ia în considerare pericolul relativ al poluantului.

Tonă convenţională – masa relativă a poluantului, determinată ca produs între masa acestuia, în tone, şi coeficientul de agresivitate.

Normativul plăţii – normativul de plată, stabilit pentru emisiile autorizate de poluanţi pentru o tonă convenţională pe raioane (Legea privind plata pentru poluarea mediului).

II. SCOPUL, OBIECTIVELE, PRINCIPIILE ŞI

NOŢIUNILE DE BAZĂ ALE INSTRUCŢIUNII

1. Instrucţiunea este elaborată în scopul determinării sumei pentru compensarea prejudiciului cauzat de către persoanele fizice şi juridice care prin activitatea lor au cauzat poluarea aerului atmosferic.

2. Instrucţiunea determină aplicarea actelor legislative şi normative în vigoare ale republicii privind cantitatea, calitatea şi evaluarea costului prejudiciului cauzat aerului atmosferic.

3. Sancţiunii se supune prejudiciul cauzat aerului atmosferic în rezultatul activităţii economice sau altei activităţi la utilizarea neautorizată (arbitrară) şi neraţională a aerului atmosferic.

4. Poluarea neautorizată (arbitrară) a aerului atmosferic se consideră emisiile de poluanţi în atmosferă fără autorizaţie specială, obţinută în modul stabilit.

5. Poluarea supranormă a aerului atmosferic, manifestată prin depăşirea limitelor stabilite, semnalată în rezultatul controlului de stat sau departamental prin metode instrumentale, analitice sau calcule valorice şi neînregistrată de către organele de supraveghere departamentală sau de producţie, este considerată ca caz particular de poluare neautorizată a aerului atmosferic, prejudiciul de la care este supus recuperării, ca încălcare a legislaţiei privind protecţia aerului atmosferic.

6. Gestionarea neraţională a aerului atmosferic se consideră folosirea autorizată, care a condus la diminuarea calităţii acestuia ca urmare a administrări iresponsabile sau a utilizării tehnologiilor inadecvate.

7. Responsabilitatea pentru compensarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic o poartă persoanele fizice sau juridice, care au generat acţiuni ce se califică drept încălcare a legislaţiei din domeniu.

[Pct.8-11 excluse prin Ordinul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale nr.100 din 26.12.05, în vigoare 20.01.06]

12. Indicii naturali ai prejudiciului produs aerului atmosferic, se fixează în actul de control privind activitatea de utilizare a aerului în unităţi de măsură şi structură, corespunzătoare instrucţiunilor şi metodelor în vigoare de evaluare calitativă şi cantitativă a emisiilor în aerul atmosferic şi rapoartelor statistice – metode ce permit determinarea absolută a cantităţii poluanţilor degajaţi în atmosferă în rezultatul arderii, evacuărilor şi evaporării.

13. Informaţia suplimentară sub formă de dosar de contravenţie, concluziile expertizei cu actul de control sînt anexate la calculul prejudiciului.

14. Rezultatele măsurărilor instrumentale, analizelor şi calculelor valorice ce demonstrează majorarea normativelor stabilite a poluanţilor din emisii se atribuie la perioada premergătoare a controlului, însă pe un termen nu mai mare de 4 luni.

[Pct.15 exclus prin Ordinul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale nr.100 din 26.12.05, în vigoare 20.01.06]

16. Normativele de plată pentru poluarea aerului atmosferic se determină conform Legii nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului (M.O., 1998, nr.54-55, art.378), cu modificările ulterioare.

III. DETERMINAREA MĂRIMII PREJUDICIULUI

17. Luînd în consideraţie pericolului sporit al poluării neautorizate (arbitrare) a aerului atmosferic, la normativele de plată se aplică coeficienţi de multiplicare, stabiliţi în prezenta instrucţiune şi adaptaţi la specificul poluării neautorizate:

• coeficientul de multiplicare K₁ pentru poluarea neautorizată (arbitrară) a atmosferei;

• coeficientul de multiplicare K₂ care prevede pericolul ecologic de poluare a atmosferei;

• coeficientul de multiplicare K₃ care prevede starea sistemelor de purificare de gaze şi pulberi, în special respectarea parametrilor optimi de exploatare;

• coeficientul de multiplicare K₄ care prevede condiţiile meteorologice, relieful localităţii şi caracteristicile de înălţime a surselor de emisii în atmosferă.

18. Coeficientul de multiplicare K₁ pentru poluarea neautorizată (arbitrară) a atmosferei:

• în cazul poluării neautorizate (arbitrare) a aerului atmosferic, calificat în conformitate cu Legea privind protecţia aerului atmosferic, ca extremală – este egal cu numărul (mărimea), ce caracterizează depăşirea concentraţiei maxim admisibile pentru fiecare poluant în parte;

• în alte cazuri de poluări neautorizate (arbitrare) a aerului atmosferic – este egal cu coeficientul maxim de multiplicare pentru poluarea supranormativă – 7. Depăşirea normativelor emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic, produse de persoanele fizice sau juridice, trebuie să se încadreze în limitele de la 1,3 pînă la valoarea minimă a concentraţiilor poluanţilor pentru poluare extremală.

19. Coeficientul de multiplicare K₂, care prevede pericolul ecologic de poluare a atmosferei:

• emisii neautorizate (arbitrare) tehnologic organizate argumentat – 1,5;

• emisii neautorizate (arbitrare) tehnologic neorganizate argumentat – 2,0;

• emisii neautorizate (arbitrare) tehnologic neargumentate, emisii pe terenuri agricole şi terenuri neîmpădurite a fondului forestier de stat – 2,5;

• emisii neautorizate (arbitrare) tehnologic neargumentate pe teritorii împădurite a fondului forestier de stat, teritorii protejate de stat, în zonele de protecţie a apelor, în zonele de protecţie sanitară a surselor de aprovizionare cu apă potabilă, în zonele de protecţie sanitară a staţiunilor balneare – 3,0.

20. Coeficientul de multiplicare K₃ care prevede starea sistemelor (instalaţiilor) de purificare de gaze şi pulberi în special respectarea parametrilor optimi de exploatare:

• instalaţiile de purificare de gaze funcţionează efectiv, randamentul lor se apropie sau corespunde cu parametrii de proiect sau cu datele stabilite în rezultatul lucrărilor de montare-lansare şi sînt coordonate cu organizaţia care au elaborat proiectul – 1,0;

• instalaţiile de purificare de gaze funcţionează neefectiv – 1,5;

• instalaţiile de purificare de gaze sînt defectate sau nu sînt utilizate în procesul lucrului – 2,0.

21. Coeficientul de multiplicare K₄ care prevede condiţiile meteorologice, relieful terenului şi caracteristicile de înălţime a surselor de emisii de poluanţi în atmosferă:

• factori meteorologici favorabili, relieful plat al localităţii – 1,0;

• factori meteorologici nefavorabili, relieful neregulat al localităţii, înălţimea surselor de emisii în atmosferă H > 10m – 1,3;

• factori meteorologici nefavorabili, relief neregulat al localităţii, înălţimea surselor de emisii în atmosferă H ≤ 10m – 1,5.

22. Mărimea prejudiciului pentru poluarea aerului atmosferic se determină conform formulei:

unde:

P_i – mărimea prejudiciul, lei;

i – poluantul determinat;

N – normativul regional de plată – Tabela 1;

A_i – coeficientul de agresivitate pentru poluantul determinat i – Tabela 2, (Tabelul, Anexa nr.2 a Legii privind plata pentru poluarea mediului);

F_iⁿ – cantitatea normativă a poluantului determinat – i (conform autorizaţiei de emisie) în t. şi constituie:

F_i^r – cantitatea reală stabilită a poluantului determinat – i, t. şi constituie:

unde:

C_i^r – debitul real al emisiei poluantului determinat – i, g/s;

C_iⁿ – debitul normativ al poluantului determinat – i, g/s;

T – perioada duratei de poluare, sec.

K₁ – coeficientul de multiplicare pentru poluarea neautorizată (arbitrară) a atmosferei;

K₂ – coeficientul de multiplicare K₂, care prevede pericolul ecologic de poluare a atmosferei;

K₃ – coeficientul de multiplicare K₃, care prevede starea instalaţiilor de purificare de gaze şi pulberi în domeniul respectării parametrilor optimi de exploatare;

K₄ – coeficientul de multiplicare K₄, care prevede condiţiile meteorologice, relieful terenului şi caracteristicile de înălţime a surselor de emisii în atmosferă.

În cazul lipsei normativului, pentru calcul, poate fi utilizat normativul CMA maxim de o singură dată (momentan), sau nivelul inofensiv de acţiune aproximativ (NIAA).

Exemplul 1. La o întreprindere A din or.Cahul pe data de 21.03.2003, orele 14, în încăperea unde se afla instalaţia de comprimare, s-au produs emisii nesancţionate de amoniac în cantitate de 5 kg. Amoniacul s-a revărsat pe podea şi în decurs de 2 ore s-a evaporat. Eficacitatea ventilaţiei în hală este de 8000 m³/oră. Înălţimea sursei de emisie H = 8m. Condiţiile meteorologice pentru dispersarea poluanţilor erau nefavorabile – calm, inversiunea de temperatură joasă a atmosferei. Întreprinderea nu dispune de instalaţie purificatoare de gaze. Faptul emisiei este confirmat prin act de control.

Emisia limitată admisibilă (Cⁿ_NH³) conform autorizaţiei de emisie – 0,00044 g/s.

Cantitatea reală a amoniacului (F_i^r) constituie 5 kg.

Este necesar de evaluat valoarea prejudiciului, cauzat aerului atmosferic.

Prejudiciul se determină conform formulei (1);

, unde 0,2 mg/m³ – CMA momentană (izolată) pentru amoniac;

K₂ = 3,0;

K₄ = 1,5;

A_NH3 = 25;

N = 14,4 lei;

Valoarea prejudiciului (P_NH3), cauzat aerului atmosferic în rezultatul emisiilor neautorizate (arbitrare) a amoniacului în atmosferă de la întreprinderea A din or.Cahul, a constituit 12648,15 lei.

Exemplul 2. La o întreprindere din mun.Chişinău pe data de 28.02.2003 de secţia controlului analitic-ecologic a aerului atmosferic, produselor toxice şi petroliere a Inspectoratului Ecologic de Stat a fost efectuat un control planificat privind respectarea normativelor stabilite ale emisiilor limitat admisibile (ELA) în atmosferă la o cazangerie cu efectuarea măsurărilor instrumentale. Controlul a fost protocolat prin întocmirea unui act de control cu anexarea rezultatelor măsurărilor. În rezultatul efectuării analizelor au fost constatate următoarele intensităţi de emisii reale (C_i^r):

funingine C_i^r = 0,03 g/s;

Dioxid de sulf C^r_SO2 = 0,16 g/s;

Dioxid de azot C^r_NO2 = 0,04 g/s;

Oxid de carbon C^r_CO = 0,25 g/s;

Pentaoxid de vanadiu C^r_V2O5 = 0,0004 g/s;

Benz(a)pirena C^r_b(a)p = 3 × 10^-6 g/s

Perioada funcţionării cazangerii – 125 zile/an

Debitul normativ al emisiilor de poluanţi determinaţi conform autorizaţiei de emisie (C_iⁿ) constituie:

funingine Cⁿ_c = 0,01 g/s;

dioxid de sulf Cⁿ_SO2 = 0,10 g/s;

dioxid de azot Cⁿ_NO2 = 0,03 g/s;

oxid de carbon Cⁿ_CO = 0,10 g/s;

pentaoxid de vanadiu Cⁿ_V2O5 = 0,0003 g/s;

benz(a)pirena Cⁿ_b(a)p = 2 × 10^-6 g/s

N = 18 lei;

A_funingine = 20;

A_SO2 = 22;

A_NO2 = 25;

A_CO = 1;

A_V2O5 = 500;

A_b(a)p = 10000;

K₁ = 7;

K₂ = 3.

Suma plăţii pentru prejudiciul cauzat pe ingredienţi a constituit:

Suma totală a prejudiciului pentru poluarea aerului atmosferic a constituit:

Suma prejudiciului (P), cauzată aerului atmosferic în rezultatul emisiei neautorizate (arbitrare) a poluanţilor la întreprinderea X din mun.Chişinău a constituit 8543,66 lei.

Exemplul 3. La o întreprindere industrială B din or.Taraclia, în atelierul de tîmplărie, unde se află o instalaţie înregistrată de purificare a gazelor (de tip ciclon), prin măsurări instrumentale s-a determinat şi s-a confirmat printr-un act de control emisii imprudente neautorizate de poluanţi în atmosferă exprimate prin depăşirea cantităţii de poluanţi emişi în atmosferă, din cauza încălcării regulilor de exploatare a instalaţiei (controlul eficacităţii instalaţiei nu a fost efectuat timp de 2 ani). Condiţiile meteorologice erau favorabile. În rezultatul efectuării măsurătorilor a fost determinată valoarea reală a emisiei de pulbere de lemn în atmosferă:

C^r_{pulbere de lemn} = 0,12 g/s.

Debitul normativ al pulberii de lemn conform autorizaţiei de emisie (C_iⁿ) constituie:

C^r_{pulbere de lemn} = 0,02 g/s.

Este necesar de a determina valoarea prejudiciul cauzat atmosferei:

N = 10,8 lei;

A_{pulberedelemn} = 10

K₁ = 7;

K₂ = 3;

K₃ = 1,5;

K₄ = 1

Numărul zilelor lucrătoare pentru patru luni a constituit – 85, numărul orelor de lucru pentru un schimb – 4.

Conform formulei (1) se calculează prejudiciul:

Astfel valoarea prejudiciului cauzat în urma poluării neautorizate a atmosferei de către întreprinderea industrială B din or.Taraclia constituie 416,4 lei.