Memorandum de Înţelegere din 27.04.2016 între Ministerul Mediului al Republicii Moldova, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare cu privire la implementarea Proiectului "Apă şi sanitaţie (ApaSan) în Republica Moldova" (Faza a treia)

ACORD BILATERAL

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

 între Ministerul Mediului al Republicii Moldova, Ministerul Dezvoltării Regionale

 şi Construcţiilor al Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare

şi Cooperare cu privire la implementarea Proiectului “Apă şi sanitaţie

 (ApaSan) în Republica Moldova” (Faza a treia)

Chişinău, 27 aprilie 2016

 (în vigoare 27.04.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 140-149 art. 928 din 27.05.2016

* * *

Notă: Ordinul MAE şi IE nr.445-T-04 din 16.05.2016

Notă: Vezi varianta engleză a Memorandumului

Ministerul Mediului al Republicii Moldova, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldova, care reprezintă Guvernul Republicii Moldova, precum şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, acţionând prin Biroul de Cooperare al Elveţiei/Reprezentanţa Ambasadei Confederaţiei Elveţiene în Republica Moldova, care reprezintă Guvernul Confederaţiei Elveţiene, dornice de a menţine o cooperare eficientă în domeniul alimentare cu apă şi sanitaţie în Republica Moldova, au convenit următoarele:

Preambul

Respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale omului – în special, conform prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului – inspiră politicile interne şi externe ale celor trei Părţi şi constituie un element esenţial de aceeaşi importanţă cu obiectivele Memorandumului de Înţelegere dintre Ministerul Mediului al Republicii Moldova, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare cu privire la implementarea fazei a treia a Proiectului ”Apă şi Sanitaţie (ApaSan) în Republica Moldova” (în continuare Memorandum).

Prezentul Memorandum este bazat pe Acordul între Guvernul Confederaţiei Elveţiene si Guvernul Republicii Moldova cu privire la Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică din 20 septembrie 2001 şi în conformitate cu Articolul 7, punctul 7.1. al acestuia stipulează prevederile tehnice detaliate cu referire la implementarea fazei a treia a Proiectului “Apă şi sanitaţie (ApaSan) în Republica Moldova” (în continuare Proiectul ApaSan).

Ministerul Mediului al Republicii Moldova (în continuare MM), Ministerul Dezvoltări Regionale şi Construcţiilor (în continuare MDRC) şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (în continuare SDC) vor fi împuternicite să îşi reprezinte Guvernele în vederea implementării acestui Memorandum.

Articolul 1

Obiectivul

1. Scopul principal al prezentului Memorandum este de a asigura condiţii adecvate pentru implementarea cu succes a fazei a treia a Proiectului ApaSan în Republica Moldova.

2. Obiectivul general al Proiectului este de a contribui la îmbunătăţirea accesului durabil al populaţiei rurale din Republica Moldova la apă potabilă de calitate şi sanitaţie prietenoasă mediului.

3. În a treia fază, Proiectul urmează să transfere cunoştinţele şi practicele bune ale Proiectului ApaSan către instituţiile ce au atribuţie la sector, integrând aceste experienţe în procedura lor internă, planuri şi acţiuni. Drept rezultat, instituţiile din Moldova sunt receptive la rigorile cerinţelor serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie populaţiei rurale, inclusiv păturilor cele mai vulnerabile.

4. Proiectul are drept scop obţinerea următoarelor rezultate:

a) Instituţiile naţionale planifică investiţiile, finanţează infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie şi oferă municipalităţilor rurale asistenţă tehnică pentru implementare şi operare.

b) Operatorii locali şi intercomunitari/regionali prestează servicii de calitate privind alimentarea cu apă şi sanitaţie comunităţilor rurale.

c) Actorii relevanţi (specialiştii din sector, instituţiile de învăţământ şi de cercetare, fondurile naţionale ş.a.) aplică soluţii inovative ce abordează problemele tehnice, manageriale şi de incluziune privind alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală.

5. Agenţia de implementare a Proiectului (AI) este Compania Elveţiană de Resurse şi de Consultanţă pentru Dezvoltare (Skat Consulting Ltd) care prin procedura de contractare directă este împuternicită de a finaliza transferul de cunoştinţe către instituţiile din sector. Pentru a implementa Proiectul dat, Skat a creat Unitatea Locală de Facilitare a Proiectului (UFP) cu statut juridic legal de ONG cu sediul în Republica Moldova. Prezenta fază este pusă în aplicare conform Documentului de proiect (Anexa 1) şi acoperă o perioadă de 4 ani.

Articolul 2

Contribuţia Părţii Elveţiene

1. Pentru implementarea Proiectului, Guvernul Confederaţiei Elveţiene, prin intermediul SDC, va pune la dispoziţie următoarele contribuţii:

a) Instruire soluţie orientată şi programe inovative pentru instituţiile şi practicienii din sector, precum documentarea şi diseminarea bunelor practici la nivel naţional şi raional cu suportul instituţiilor sectoriale.

b) Servicii furnizate de experţi/consultanţi internaţionali şi locali.

c) Cofinanţarea şi implementarea în comun a proiectelor de alimentare cu apă/sanitaţie şi a planurilor strategice (master planuri).

d) Asistenţă tehnică şi instruiri acordate instituţiilor-partenere drept urmare sarcinilor de lucru definitivate în comun şi care sunt limitate în timp şi volum.

2. SDC contribuie la implementarea Proiectului cu o sumă totală de 6′930′000 franci elveţieni, dintre care 350′000 franci elveţieni pentru suport în planificarea sectorială (master planuri), iar 3′8000′000 franci elveţieni sunt investiţii directe în infrastructură. SDC a încheiat un contract de executare cu AI în concordanţă cu cerinţele elveţiene.

3. Agenţia Austriacă de Dezvoltare (ADA) va contribui cu 1′080′000 franci elveţieni ce constituie subiectul unui Acord dintre SDC şi ADA.

4. Debursarea contribuţiilor elveţiene se face în conformitate cu progresul Proiectului, cheltuielile suportate şi cerinţele reale.

Articolul 3

Contribuţia Părţii Moldoveneşti

1. Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul MM şi al MDRC va întreprinde următoarele acţiuni:

a) Ghidarea proceselor reformatorii în sector şi facilitarea dialogului politic cu partenerii locali şi naţionali, în scopul de a asigura coerenţa în prestarea eficientă şi permisibilă a serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie.

b) Dezvoltarea cadrului legislativ şi normativ ce este favorabil unei finanţări adecvate pentru funcţionarea durabilă a infrastructurii serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie.

c) Cofinanţarea şi implementarea în comun a proiectelor de investiţii în infrastructura de alimentare cu apă/sanitaţie cu valoare totală planificată de 4 mln CHF, dintre care 10% contribuţia din surse locale (beneficiari, administraţia publică locală), 45% SDC (Proiectul ApaSan) şi 45% din partea MM şi MDRC. Proiectele pentru cofinanţare vor fi identificate în comun de către MM, MDRC şi SDC (Proiectul ApaSan) cu validarea lor ulterioară de către Comitetul de Supraveghere al Proiectului ApaSan. Contribuţia concretă din partea MM şi MDRC prin intermediul Fondului Ecologic Naţional, Fondului National de Dezvoltare Regională şi/sau altor surse locale (naţionale) va fi specificată separat pe fiecare proiect.

d) Coordonarea planificării strategice a investiţiilor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţie în conformitate cu Planul de Acţiuni al Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028).

e) Facilitarea colaborării cu instituţiile din sector cu scopul de a sprijini transferul de cunoştinţe al diferitor componente ale Proiectului ApaSan.

f) Contribuirea la diseminarea produselor cognitive despre soluţiile inovative elaborate în cadrul Proiectului ApaSan.

g) Asigurarea scutirii de plata taxelor, taxelor vamale, impozitelor şi altor plăţi obligatorii pentru tot echipamentul, serviciile, vehiculele şi materialele finanţate în baza grantului, aşa cum este prevăzut în articolul 4.2 al Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene cu privire la Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică, la care se face referire în Preambulul prezentului Memorandum. Scutirile se aplică şi pentru contribuţia administraţiei publice locale, precum şi a comunităţii (individuale).

h) Participarea activă la şedinţele Comitetului de Supraveghere al Proiectului ApaSan menit să gestioneze Proiectul la cel mai înalt nivel şi să supravegheze realizarea corectă a Proiectului în conformitate cu termenii de referinţă care sunt parte integrantă a prezentului Memorandum.

i) Facilitarea colaborării ApaSan cu instituţiile din subordine pentru a fortifica eficienţa monitoringului şi eficacitatea fondurilor în sistemele de alimentare cu apă şi sanitaţie, şi stabilirea mecanismului de asistenţă tehnică localităţilor rurale pentru implementarea proiectelor şi crearea structurilor operaţionale.

Articolul 4

Condiţii pentru suspendare

Condiţiile pentru suspendarea contribuţiei Elveţiene.

1. În cazul în care obligaţiile Părţii Moldoveneşti, stipulate în Articolul 3, nu sunt îndeplinite în termenele stabilite pentru îndeplinirea sarcinilor, Guvernul Confederaţiei Elveţiene are dreptul de a suspenda Proiectul şi activitatea consultanţilor cu efect imediat. În acest caz, Guvernul Confederaţiei Elveţiene are dreptul de a denunţa prezentul Memorandum prin furnizarea unui preaviz de o lună sau orice altă dată, pe care partea Elveţiană o consideră ca fiind potrivită (această perioadă nu va fi mai mică decât termenul stabilit la articolul 10).

Condiţiile pentru suspendarea susţinerii Părţii Moldoveneşti

2. În cazul în care MM şi MDRC, în calitate de reprezentanţi ai Guvernului Republicii Moldova, atestă îndeplinirea nesatisfăcătoare a sarcinilor asumate de Proiect, sau neîncadrarea în termenele rezonabile stabilite cu îndeplinirea sarcinilor, sau dacă Proiectul nu reacţionează prompt şi adecvat la recomandările, observaţiile critice ale membrilor Comitetului de Supraveghere şi manifestă lipsă de colaborare, MM şi MDRC au dreptul de a suspenda Proiectul şi activitatea consultanţilor cu efect imediat. În acest caz, MM şi MDRC au dreptul de a denunţa prezentul Memorandum prin furnizarea unui preaviz de o lună sau orice altă dată, pe care Partea Moldovenească o consideră ca fiind potrivită (această perioadă nu va fi mai mică decât termenul stabilit la articolul 10).

Articolul 5

Clauza anticorupţie

1. În cadrul acestui Memorandum, Părţile au un interes comun în combaterea corupţiei, care periclitează buna guvernare şi utilizarea corectă a resurselor necesare pentru dezvoltare, şi, în plus, pune în pericol concurenţa loială şi deschisă, bazată pe preţ şi calitate. Părţile nu vor propune niciodată, direct sau indirect, beneficii de orice natură şi nu vor accepta astfel de propuneri. Ele declară că orice ofertă, cadou, plată, remunerare sau beneficiu de orice fel şi considerate drept un act ilegal sau practici corupte nu a fost şi nici nu se va face, direct sau indirect, oricui în vederea atribuirii sau executării prezentului Memorandum.

2. Orice comportament corupt sau ilegal înseamnă o încălcare a prezentului Memorandum şi justifică încetarea acestuia, precum şi/sau recurgerea la măsuri corective suplimentare în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Articolul 6

Achiziţionarea bunurilor şi serviciilor

1. Achiziţionarea de bunuri şi servicii finanţate din contribuţia elveţiană se va realiza de către AI în conformitate cu procedurile internaţionale de achiziţie şi regulile SDC cu o trecere graduală la procedurile de achiziţie ale Moldovei. Bunurile achiziţionate vor fi livrate direct beneficiarilor, în conformitate cu contractele semnate şi regulile respective de procurare.

2. Pe durata Proiectului ApaSan, bunurile furnizate prin contribuţia financiară a SDC, pentru a fi utilizate în cadrul Proiectului, rămân la dispoziţia nerestricţionată a Proiectului ApaSan şi nu vor fi deturnate de la instituţiile beneficiare fără acordul prealabil, în formă scrisă, al SDC şi AI.

3. Obiectele de infrastructură, cum ar fi facilităţile de alimentare cu apă si cele sanitare, vor fi transferate beneficiarilor la sfârşitul finalizării lucrărilor de construcţie. Transferul se va face în conformitate cu contractul de cooperare şi actul de predare-primire sub forma declaraţiei de donaţie.

4. Instituţiile beneficiare vor asigura inventarierea corespunzătoare a bunurilor respective. Inventarierea va fi actualizată trimestrial, cu indicarea stării tehnice, a persoanei responsabile şi a locaţiei fiecărui obiect în parte.

5. În cazul în care, din orice motiv, Proiectul ar trebui să fie întrerupt, utilizarea bunurilor furnizate din contribuţia Elveţiei va fi decisă în formă scrisă de către Părţile prezentului Memorandum.

6. La sfârşitul Proiectului, Părţile prezentului Memorandum vor conveni în formă scrisă dreptul de proprietate şi de utilizare a bunurilor livrate în timpul Proiectului ApaSan, dar care încă nu sunt predate.

Articolul 7

Raportarea şi alte proceduri de implementare

1. Părţile vor organiza regulat şedinţe ale Comitetului de Supraveghere (cât va fi necesar, dar nu mai rar de două ori pe an), pentru a evalua implementarea Proiectului, precum şi relevanţa, eficienţa, eficacitatea şi impactul asistenţei oferite. La finele fazei Proiectului se va organiza Şedinţa de evaluare finală a Proiectului, la care se vor examina şi aprecia rezultatele Proiectului şi asigurarea durabilităţii lor.

2. AI va acorda MM asistenţa necesară în pregătirea rapoartelor de evaluare în conformitate cu cerinţele hotărârii Guvernului nr.561 din 19.08.2015 cu privire la reglementarea cadrului instituţional şi mecanismului de coordonare a asistenţei externe acordate Republicii Moldova de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare.

3. MM şi MDRC vor coopera şi vor contribui la facilitarea desfăşurării activităţilor SDC cu privire la audit, monitorizare şi evaluare a impactului Proiectului ApaSan. Costurile acestor activităţi vor fi acoperite din contribuţia Părţii Elveţiene.

4. MM şi MDRC vor oferi SDC informaţia necesară pentru implementarea Proiectului ApaSan, pe care SDC are dreptul rezonabil să o solicite şi să faciliteze vizitele în teritoriu şi inspecţia de către reprezentanţii elveţieni a Proiectului, a proprietăţilor, bunurilor, registrelor şi a documentaţiei.

5. Independent de procedurile de raportare convenite, Părţile trebuie să se informeze reciproc şi prompt asupra oricărei situaţii apărute, care ar putea duce la imposibilitatea realizării Proiectului ApaSan în modul convenit de către Părţi.

Articolul 8

Distribuirea Memorandumului de Înţelegere

Părţile se obligă să distribuie copiile prezentului Memorandum tuturor autorităţilor şi altor instituţii implicate în Proiectul de cooperare, sau celor care necesită informaţia despre conţinutul acestuia.

Articolul 9

Anexe

Documentul de Proiect (Anexa 1) şi Termenii de referinţă pentru Comitetul de Supraveghere al Proiectului “Apă şi sanitaţie (ApaSan) în Republica Moldova”, faza a treia (Anexa 2) formează parte integrantă a prezentului Memorandum.

Articolul 10

Clauze finale

1. Acest Memorandum intră în vigoare la data de 27.04.2016 şi acoperă perioada până la 31 mai 2019. Va rămâne valabil până când Părţile prezentului Memorandum vor îndeplini toate obligaţiile stipulate în prezentul Memorandum, cu excepţia cazului denunţării înaintea termenului, printr-o notificare scrisă în acest scop de către oricare dintre Părţi cu o lună înainte.

2. Valabilitatea prezentului Memorandum, precum şi a Contractelor cu AI, între 1 iunie 2017 şi 31 mai 2019 va depinde de reînnoirea sau extinderea de către Parlamentul Confederaţiei Elveţiene a perioadei de valabilitate a Legii federale din 24 martie 2006 privind cooperarea cu statele din Europa de Est şi CSI şi de aprobarea creditelor corespunzătoare. În cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite, Memorandumul în cauză va fi denunţat şi Contractul de mandat cu AI va fi reziliat la 31 mai 2017, caz în care Părţile nu vor mai avea alte obligaţii, decât cele de raportare financiară şi operaţională. SDC nu va purta răspundere pentru posibilele pierderi sau daune parvenite după denunţarea prezentului Memorandum sau drept urmare a denunţării acestuia.

3. Prezentul Memorandum poate fi modificat printr-un schimb de scrisori la solicitarea uneia din Părţi. Modificările vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile prezentului Articol.

4. Disputele cu privire la interpretarea sau aplicarea dispoziţiilor prezentului Memorandum se vor soluţiona prin negocieri directe între Părţi.

5. Prezentul Memorandum este perfectat în trei exemplare originale, fiecare în limbile engleză şi română. În cazul apariţiei divergenţelor de interpretare, textul în limba engleză va fi de referinţă.

Semnat la data de 27.04.2016, în Chişinău, Republica Moldova.

Anexa 1

Document de Proiect

”Apă şi Sanitaţie (ApaSan) în Republica Moldova”

(Faza a treia)

Abrevieri

Glosar

Perspectiva accesului echitabil: a fi integrat/abordat în mod integrat în timpul planificării, dezvoltării capacităţii, asistenţei tehnice, alocării resurselor. Aceasta înseamnă înţelegerea şi luarea în consideraţie a circumstanţelor concrete care generează şi conduc spre inechitate din punct de vedere al apei şi sanitaţiei.

Sisteme de apă şi sanitaţie incluzive: sisteme construite luând în consideraţie accesul mai mare al celor mai marginalizate grupuri de bărbaţi şi femei.

Municipalitate: în prezentul document, termenul municipalitate este utilizat ca sinonim pentru administraţia publică de nivelul I. În funcţie de mărimea aşezărilor, în limba română sunt utilizate diferite cuvinte pentru a denumi municipalităţile din Moldova. Conform Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, Nr.764 din 27.12.2001, municipalităţile sunt numite “Sat” în sate, “Comună” în aşezările rurale care cuprind două sau mai multe sate, “Oraş” în orăşele şi “Municipiu” în cele mai mari cinci oraşe. În prezentul document, termenii “municipalităţile rurale” este utilizat în sensul “Sat” şi “Comună”, iar termenul “municipalităţile urbane” corespunde cu denumirile “Oraş” şi “Municipiu”.

Prestatori de servicii regionali: regiile care operează mai multe sisteme de apă şi sanitaţie într-o regiune (spre ex., unul sau mai multe raioane), inclusiv sisteme urbane şi sistemele rurale mici. Aceştia mai sunt numiţi şi operatori multimunicipali. Acestea se deosebesc de regiile tradiţionale ale centrelor raionale, care operează doar cu sistemul de apă şi sanitaţie al municipalităţii urbane.

Prestator mic de servicii de aprovizionare cu apă şi sanitaţie: Organizaţie comunitară (Asociaţia consumatorilor de apă), întreprindere municipală, unitate municipală sau companie privată care operează şi gestionează sistemele de apă şi sanitaţie mici.

Sisteme mici de aprovizionare cu apă şi sanitaţie: Sisteme de alimentare cu apă prin conducte sau sisteme de canalizare din sate, fizic independente de sistemele urbane mari.

Grupuri vulnerabile: bărbaţi şi femei care au acces redus la apă şi sanitaţie din cauza următoarelor criterii (I) sărăcie, (II) gen, (III) dezabilitate, (IV) vârstă înaintată, (V) amplasare geografică, (VI) romi.

Sumar executiv

Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare şi Cooperare (ADA) cooperează cu Guvernul Republicii Moldova (GRM) pentru a susţine populaţia din zonele rurale şi orăşelele din Moldova. SDC şi ADA finanţează cea de-a treia fază a Proiectului ”Apă şi Sanitaţie (ApaSan) în Republica Moldova” (în continuare Proiectul ApaSan) pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor din sate prin îmbunătăţirea accesului acestora la servicii de aprovizionare cu apă şi sanitaţie durabile şi calitative.

Populaţia rurală din Moldova duce lipsă, la modul serios, de acces la sisteme de alimentare cu apă şi sanitaţie sigură. Persoanele din zonele rurale au parte de condiţii mult mai proaste decât conaţionalii din zonele urbane, iar în zonele rurale, anume grupurile cele mai sărace şi mai vulnerabile au acces redus la servicii de calitate bună. În prezent, instituţiile din sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie din Moldova se confruntă cu provocări majore în ce priveşte satisfacerea necesităţile populaţiei rurale:

• Administraţiile publice locale dispun de mijloace insuficiente pentru a îndeplini prerogativele de alimentarea cu apă şi sanitaţie a populaţiei rurale; deseori aceştia nu cunosc despre rolul lor în prestarea serviciilor.

• Nu există finanţare suficientă pentru infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie, iar mijloacele limitate sunt investite după criterii politice, în mare măsură în proiecte de calitate deficientă şi fără perspectiva asigurării durabilităţii şi accesului echitabil.

• Operatorii mici ai sistemelor de apă dispun de capacităţi prea puţine pentru a putea asigura exploatarea durabilă, pe termen lung, a sistemelor mici de aprovizionare cu apă şi sanitaţie din sate. Operatorii mari în general au o performanţă proastă şi nu exploatează sisteme independente (mici) din sate.

• Nu există cunoştinţe şi inovaţii suficiente în sector. Opţiunile tehnice şi manageriale cunoscute factorilor din sector şi aplicate în alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală sunt încă forte reduse şi deseori neadecvate.

Sprijinul SDC acordat sectorului de aprovizionare cu apă şi sanitaţie din Republica Moldova (RM) a demarat în anul 2001, cu intervenţia de ajutor umanitar, iar începând cu anul 2008, SDC şi ADA finanţează Proiectul ApaSan. Proiectul ApaSan, implementat de firma de consultanţă elveţiană Skat, are drept scop extinderea modelelor de prestare a serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie dezvoltate începând cu anul 2001 prin crearea condiţiilor favorabile serviciilor decentralizate de alimentare cu apă şi sanitaţie.

Obiectivul Fazei a treia, şi ultima, a proiectului ApaSan (până în 05/2019) este: să abiliteze instituţiile moldoveneşti (din sector) de toate nivelele să răspundă necesităţilor populaţiei rurale, inclusiv ale celor mai vulnerabile categorii, de asigurare cu servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie.

Întru realizarea acestui scop, ApaSan va lucra pentru a propune următoarele schimbări în instituţiile sectorului din Moldova:

• Instituţiile de nivel naţional planifică investiţii, finanţează infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie şi oferă asistenţă tehnică municipalităţilor rurale pentru implementarea şi exploatarea infrastructurii

• Operatorii locali mici şi multimunicipali/regionali prestează servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie de calitate în comunităţile rurale.

• Actorii relevanţi (specialiştii din sector, instituţiile de învăţământ şi cercetare, fondurile naţionale etc.) aplică soluţii inovatoare care abordează aspecte tehnice, manageriale şi de incluziune pentru alimentarea cu apă şi sanitaţia în mediul rural.

Strategia generală a proiectului este de a transmite cunoştinţele/know-how-ul despre alimentarea cu apă şi sanitaţie generate de proiectul ApaSan instituţiilor moldoveneşti şi de a instituţionaliza funcţiile pe care ApaSan le-a exercitat până la moment în implementarea proiectelor durabile de apă şi sanitaţie, astfel încât aceste instituţii să poată îmbunătăţi performanţa şi să poată răspunde necesităţilor populaţiei rurale în servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie. Instrumentele principale care vor fi aplicate pentru transmiterea de know-how şi fortificarea capacităţilor instituţiilor partenere includ acordarea asistenţei tehnice instituţiilor partenere, instruirea personalului instituţiilor partenere, precum şi cofinanţarea şi implementarea în comun a proiectelor de alimentare cu apă şi sanitaţie.

Proiectul se axează în mod special pe asigurarea accesului echitabil al populaţiei rurale la serviciile de apă şi sanitaţie, o atenţie deosebită fiind acordată grupurilor vulnerabile. Selectarea localităţilor se va face în aşa mod, încât să reflecte adecvat diversitatea geografică, administrativă, economică şi etnică a ţării, ceea ce înseamnă că proiectul se va axa în continuare pe întreaga ţară, incluzând UTA Găgăuzia şi Transnistria.

Bugetul total al proiectului acordat de SDC şi ADC constituie opt (8) milioane CHF. Se preconizează ca autorităţile naţionale şi locale, precum şi populaţia locală să contribuie cu aproximativ 2,9 milioane CHF.

1 Contextul

1.1 Situaţia generală

Republica Moldova, independentă de Uniunea Sovietică din 1991, cu o populaţie de aproximativ 2,9 milioane (conform recensământului din 2014), este una din cele mai sărace ţări din Europa în pofida progresului recent înregistrat în reducerea sărăciei extreme. Începând de la destrămarea Uniunii Sovietice, Moldova parcurge un proces dificil de tranziţie economică, politică şi juridică.

În pofida eforturilor considerabile întru realizarea şi menţinerea stabilităţii macroeconomice şi financiare, Republica Moldova încă se mai clasează foarte jos în top după indicatorii de dezvoltare utilizaţi în mod obişnuit în comparaţie cu alte economii în tranziţie. Cu cel mai scăzut Indicator de Dezvoltare Umană (HDI) din ţările Parteneriatului Estic (locul 114 din 187 ţări), 21% din populaţia Republicii Moldova trăiesc cu mai puţin de 4,30 dolari SUA pe zi (Raportul ODM, 2013). Ca procentaj din PIB (2′240 dolari SUA pe cap de locuitor, Banca Mondială, 2013), Moldova se plasează pe locul al cincilea printre ţările de frunte în topul remitenţelor din lume, şi în topul ţărilor din Europa de Est şi din fosta Uniune Sovietică (Rezumat cu privire la migraţie şi dezvoltare, Banca Mondială, 2012). Deşi emigraţia a cauzat o depopulare semnificativă a multor comunităţi rurale şi reprezintă o constrângere principală pentru dezvoltarea Republicii Moldova, averea acumulată de emigranţi peste hotare este de asemenea considerată drept oportunitate de a influenţa pozitiv dezvoltarea social-economică a ţării. Spre exemplu, 40% din emigranţii pe termen lung prezintă un interes sporit de a investi în comunităţile lor (Nexus Report, 2014). Cu o asistenţă de dezvoltare oficială netă de aproximativ 133 dolari SUA pe cap de locuitor în anul 2012 (Banca Mondială), una din cele mai înalte în lume, Moldova rămâne foarte independentă de asistenţa internaţională.

Un progres recent a fost înregistrat în reducerea sărăciei şi foametei, mortalităţii infantile şi asigurarea accesului la educaţia obligatorie. Din 2006 până în 2012 rata sărăciei s-a redus de la 30,2% până la 16.6%. Aceasta indică faptul că nivelul de trai se îmbunătăţeşte, iar reformele în derulare aduc roade. Decalajul dintre nivelul de trai în zonele rurale şi cele urbane rămâne principalul neajuns. Populaţia rurală continuă să aibă acces limitat la bunuri şi servicii elementare, cum ar fi alimentarea cu apă şi canalizare, serviciile de sănătate şi educaţie (Raportul ODM, 2013).

Agricultura şi sectoarele conexe rămân cele mai importante componente ale economiei ţării, contribuind cu 15% la produsul economic al ţării (Banca Mondială, 2013). Creşterea re-obţinută în 2013, cu creşterea PIB-ului cu 9,4 % a scăzut mai apoi până la o cifră încă stabilă de 4,7 % în ianuarie –septembrie 2014 (Banca Mondială, 2015), din cauza crizei Ucraina-Rusia, restricţiilor comerţului rusesc şi activităţii mai slabe cu principalii parteneri comerciali. La începutul anului 2015, devaluarea valutei naţionale s-a soldat cu un cost de trai mai înalt. Evenimentele recente indică încă o dată vulnerabilitatea extremă a ţării şi caracterul fragil al economiei dependente de importuri şi bazate pe migraţie.

Din punct de vedere politic, ţara rămâne divizată, cu o parte a populaţiei şi a sistemului politic focusat pe legături mai strânse cu UE, şi cealaltă parte tinzând spre întărirea legăturilor cu Rusia. În ultimii ani, la guvernare se află o coaliţie proeuropeană; cu toate acestea, încrederea populaţiei în partidele pro-europene rămâne scăzută, parţial din cauza acuzaţiilor numeroase de corupţie şi nepotism. Alegerile din noiembrie 2014 s-au soldat cu o majoritate strânsă a taberei proeuropene; însă guvernul nou votat nu se bucură de o majoritate stabilă în parlament. Situaţia politică rămâne incertă, cu căderea de curând a guvernului şi necesitatea alegerilor parlamentare noi fiind o posibilitate reală.

1.2 Situaţia sectorului de alimentare cu apă şi sanitaţie

1.2.1 Cadrul legal

Contextul politic şi legal în Republica Moldova se află într-o perioadă de tranziţie, cu anticiparea schimbărilor majore în sectorul alimentării cu apă sanitaţie. În ultimii ani, sectorul a înregistrat schimbări semnificative la nivel de politică şi cadru legal, în particular cu adoptarea noii Legi a apelor şi a noii Legi privind serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare.

Noua Lege a apelor (nr.272 din 23.12 2011) a intrat în vigoare în luna octombrie 2013 şi prevede un cadru legal contemporan, parţial armonizat cu aquis-ul UE, pentru gestionarea, protecţia şi folosirea eficientă a apelor de suprafaţă şi apelor subterane în baza evaluării, planificării şi aprobării participative a deciziilor. Legea vine cu o abordare nouă faţă de gestionarea apelor, spre ex. consfinţind dreptul de proprietate exclusiv al statului asupra resurselor, prin adoptarea managementul integrat al resurselor de apă după principiul bazinelor hidrografice şi prin reglementarea relaţiilor dintre stat şi utilizatorii de apă, precum şi relaţiilor dintre utilizatori. Legea stabileşte principiul prevenirii poluării, principiul ”poluatorul plăteşte” şi principiul valorii de precauţie a apei.

Legea cu privire la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare (nr.303 din 13.12.2013) a intrat în vigoare în septembrie 2014 şi defineşte cadrul legal pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în Moldova. Este planificată o perioadă de tranziţie (2014-2016) pentru elaborarea legislaţiei secundare referitoare la sistemul de licenţiere de către ANRE, indicatorilor de performanţă şi politicii tarifare, printre altele.

Alte legi relevante pentru apă şi sanitaţie includ:

• Legea privind serviciile publice municipale nr.1402 din 24.10.2002, care stabileşte cadrul legal uniform pentru crearea şi organizarea serviciilor publice municipale.

• Legea privind apa potabilă nr.272 din 10.02.1999, care stabileşte cerinţele pentru operarea în siguranţă a serviciilor de apă.

• Legea cu privire la concesiuni nr.534-XIII din 13.07.1995, care reglementează condiţiile şi procedura de externalizare a serviciilor AAS către operatori privaţi.

• Legea privind protecţia mediului nr.1515 din 16.06.1993 (în curând urmează să fie înlocuită cu o lege nouă) stabileşte cadrul legal de bază privind protecţia mediului.

Cadrul legal nu este în totalitate coerent in sine, deoarece există diverse suprapuneri, sau chiar contradicţii, în particular dintre conceptele legale mai noi, inspirate din UE şi legile mai vechi. Mai mult ca atât, multe din legile noi nu au încă legislaţia secundară elaborată şi procedurile instituţionale parcurse, necesare pentru aplicarea deplină a acestora în practică.

1.2.2 Accesul la serviciile de apă şi sanitaţie

Rezumat

Situaţia privind accesul la alimentarea cu apă şi sanitaţie în Moldova este caracterizat de un decalaj mare între zonele urbane şi rurale.

În zonele urbane, majoritatea persoanelor au acces la sisteme de alimentare cu apă prin conducte, cu puncte de conectare în casă. De asemenea, majoritatea persoanelor dispun de toalete cu jet de apă şi au acces la reţelele de canalizare.

În zonele rurale, doar unele sate dispun de sisteme de alimentare cu apă prin conducte. În multe din aceste sisteme apa nu este potabilă, aşa cum apa subterană captată din sonde adânci este deseori contaminată cu fluorură de origine geologică sau alţi poluanţi. Totodată, majoritatea persoanelor din zonele rurale se bazează pe fântânile individuale de adâncime mică. Apa din fântânile de mină este deseori poluată cu microorganisme patogene care provin din latrine sau apele uzate ce se infiltrează în apa subterană, sau cu nitraţi din poluarea generată în agricultură. În plus, fântânile deseori seacă vara şi sătenii sunt nevoiţi să se bazeze pe vecini sau să transporte apa de la distanţe mari.

Cât priveşte sanitaţia, accesul la sisteme colective de canalizare este rar întâlnit în zonele rurale. Majoritatea persoanelor utilizează latrinele din curte, care în multe cazuri sunt în stare proastă sau neigienică. Doar o proporţie mică a persoanelor din zonele rurale au toalete cu jet de apă în casă, apa uzată fiind preponderent infiltrată în apele subterane prin gropile de infiltrare sau fosele septice.

Clădirile instituţiilor din zonele rurale, cum ar fi şcolile sau clădirile administrative dispun de toalete cu jet de apă sau toalete cu latrină în exterior, unde excrementele sunt colectate în haznale şi se presupune ca acestea să fie pompate şi evacuate periodic. Toaletele uscate (de tip Ecosan), tehnologie implementată cu susţinere din partea guvernului Elveţiei, este o soluţie de alternativă, în special pentru şcolile rurale.

Doar o parte mică a apelor uzate urbane colectate sunt tratate, deoarece multe staţii de epurare a apelor uzate nu funcţionează sau chiar nu există astfel de staţii. Tratarea apelor uzate este aproape absentă în zonele rurale.

Date

În Moldova nu există o monitorizare sistematică a accesului la alimentarea cu apă şi sanitaţie. Datele sunt de obicei colectate prin intermediul sondajelor mai vaste, cum ar fi recensământul populaţiei, sondajele anuale ale bugetului gospodăriilor casnice sau sondajele privind sănătatea demografică. Guvernul Republici Moldova raportează aceste date Programului Comun de Monitorizare al OMS şi UNICEF, care utilizează datele pentru monitorizarea progresului în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Ministerul Mediului a publicat de asemenea, recent, cifre în Strategia Naţională de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare (Ministerul Mediului, 2014).

Tabelele de mai jos sunt un rezumat al cifrelor ce reflectă acoperirea cu servicii, din diferite surse menţionate.

Cele două seturi de date ilustrează situaţia descrisă în primul paragraf al acestui capitol.

Sunt de asemenea evidente deficienţe serioase ale datelor: Datele sunt deseori incoerente şi dificil de comparat din cauza aplicării diferitor definiţii pentru acces. Spre exemplu, Ministerul Mediului se axează doar pe sistemele de apă şi canalizare centralizate, fără a lua în consideraţie facilităţile individuale, chiar dacă acestea predomină în zonele rurale. Pe de altă parte, PCM ia în consideraţie facilităţile individuale, însă neglijează aspectele de calitate a apei sau starea întreţinerii. În plus, ambele seturi de date se bazează pe date care nu sunt foarte consistente, iar uneori de calitate îndoielnică.

Aceste inconsistenţe în datele şi conceptele accesului constituie o provocare pentru evaluarea situaţiei, în particular în zonele rurale. Cifrele oferite de instituţiile statului prezintă aproximativ 36,2 % acces la alimentarea cu apă, iar PCM constată o proporţie de 94% din populaţie cu acces la alimentare cu apă îmbunătăţită. Pentru sanitaţie, discrepanţa este şi mai izbitoare, cifrele guvernamentale indicând 1% acces la sisteme de canalizare, pe când cifrele PCM prezintă 84% acces la sanitaţie îmbunătăţită. Pentru a înţelege mai bine situaţia reală din zonele rurale, mai ales în ce priveşte sanitaţia, Proiectul ApaSan a desfăşurat un sondaj al gospodăriilor casnice în 26 sate.

Analiza arată că chiar şi în satele cu sisteme de alimentare cu apă, unde apa este potabilă (toate satele chestionate au astfel de sisteme construite cu suportul Proiectului ApaSan/SDC WatSan), toaletele cu jet de apă sunt rare, latrinele cu groapă constituind tipul predominant de sanitaţie în sate şi peste o jumătate din latrine fiind în condiţii nesatisfăcătoare. Analiza indică de asemenea lacune serioase în practicile de igienă.

Decalaje

Cel mai mare decalaj în accesul la alimentarea cu apă şi sanitaţie a fost deja descrisă mai sus; populaţia rurală are acces mult mai redus decât populaţia urbană. Dar sunt prezente şi alte inegalităţi în materie de acces. Accesul la sisteme de apă centralizate este mult mai scăzut în regiunea de Nord (30,5 %) şi Centru (27,4 %) decât în municipiul Chişinău (66,4 %), în UTA Găgăuzia (66,6 %) şi în regiunea Sud (48,8 %) (MM, 2014). Decalaje mari sunt constatate şi în rândul diferitor grupuri, în funcţie de venituri: doar 19 % din persoanele care constituie a zecea parte din populaţie au acces la alimentarea cu apă şi sanitaţie în Moldova, în comparaţie cu 64 % din a zecea parte a celor mai bogaţi (A. Buzu, 2013). A zecea parte din populaţia cea mai săracă cheltuie 15 % din venitul disponibil pentru serviciile de AAS de un standard minimal care reprezintă un cost înalt pentru multe gospodării casnice. Femeile tind să fie mai excluse din procesul decizional legat infrastructura de apă şi sanitaţie, iar gospodăriile casnice conduse de femei sunt mai puţin predispuse să se conecteze la sisteme de apă, preponderent din cauza constrângerilor financiare (Raportul ODM, 2013). Un număr mic de gospodării casnice conduse de femei din zonele rurale sunt conectate la sistemele de alimentarea cu apă prin conducte (55% versus 75% gospodării casnice conduse de bărbaţi) (JILDP, 2012). Pentru gospodăriile casnice ale romilor este de 4 ori mai puţin probabil să aibă sanitaţie adecvată (5,9 % pentru gospodăriile romilor şi 24,9 % pentru gospodăriile care nu sunt ale romilor) şi să dispună de alimentare cu apă în casă (11,4 % pentru romi şi 41% pentru neromi) (A. Buzu, 2013). Persoanele cu dizabilităţi sunt extrem de vulnerabile în ce priveşte accesul la apă potabilă de calitate. Un studiu al accesului grupurilor vulnerabile la serviciile publice a constatat că 46% din persoanele cu dizabilităţi nu au acces la apă potabilă (JILDP 2012).

Impactul

Accesul scăzut al populaţiei la apă potabilă sigură şi la sanitaţie are impact direct asupra sănătăţii: s-a estimat că apa de calitate proastă cauzează până la 15-20% din bolile diareice acute şi hepatita A, 22-25% din bolile gastrointestinale şi 100% din fluoroza dentară (raportul ODM, 2013). În afară de impactul direct asupra sănătăţii, lipsa accesului general la servicii de calitate are un şir de alte efecte negative asupra calităţii vieţii populaţiei, spre ex., o mare parte din timpul zilei este folosit pentru transportarea apei şi nu pentru activităţi productive, nivelul de trai scăzut în sate restrânge dezvoltarea economică şi poate contribui la migraţia continuă din zonele rurale. Condiţiile deplorabile din şcoli par să aibă impact negativ asupra procesului educaţional.

1.2.3 Factori care afectează performanţa în sector

Performanţa proastă descrisă mai sus a sectorului de apă şi sanitaţie, mai ales în ce priveşte prestarea serviciilor populaţiei rurale, are diverse cauze. O parte din factorii structural generali care influenţează performanţa sectorului sunt descrişi în capitolul ce urmează, dedicat factorilor din sector şi oferă o analiză mai detaliată a cauzelor care îşi trag rădăcina din cadrul instituţional.

Factorii geografici şi naturali prezintă mai multe provocări. Zonele rurale au o densitate scăzută a aşezărilor şi sunt caracterizate de aşezări izolate. Sistemele de alimentare cu apă şi canalizare mari, gestionate în mod centralizat, care deservesc câteva oraşe şi sate sunt costisitoare pentru a fi implementate şi dificil de exploatat în mod durabil în aceste condiţii; prin urmare, sunt necesare soluţii decentralizate. Cu toate acestea, preferinţa acordată proiectelor mari, planificate la nivel central, care îşi trag rădăcina din economia planificată în mod centralizat a Uniunii Sovietice restrânge introducerea soluţiilor tehnice şi manageriale decentralizate şi, în Moldova, nu există experienţă multă în aplicarea soluţiilor adaptate mai bine la condiţiile actuale. Acesta a fost domeniul principal în care proiectul ApaSan a încercat să realizeze schimbări în fazele sale precedente.

O altă provocare importantă este calitatea proastă răspândită pe larg a apelor subterane, care în multe zone constituie unica resursă disponibilă pentru alimentarea cu apă în mod decentralizat. Necesitatea tratării sofisticate a acestui tip de resursă de apă pentru scopuri de potabilizare complică în continuare fezabilitatea soluţiilor decentralizate. Alternativa folosirii apei de suprafaţă din râurile amplasate mai departe este iarăşi complexă şi costisitoare. În plus, astfel de soluţii de scară mare trebuie să ia în consideraţia şi alte folosinţe ale apei, deoarece irigaţia este importantă într-o ţară unde apa este o problemă. Însă structurile instituţionale şi instrumentele funcţionale de gestionarea integrată a resurselor de apă abia încep să apară în Moldova.

Factorii istorici, în particular moştenirea din vremea sovietică, joacă un rol important. Pe vremea sovietică, serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare în zonele rurale erau prestate de unităţi de producere, cum ar fi întreprinderi agricole, şi nu de administraţia municipală. Unităţile de producere sunt aproape defuncte în prezent, iar administraţiile municipale, care astăzi poartă responsabilitatea legală, doar uneori şi-au asumat acea responsabilitate şi prestează servicii populaţiei rurale. Atât liderii locali, cât şi locuitorii satelor continuă să de-a dovadă de o conştientizare scăzută a faptului că prestarea serviciilor constituie în prezent obligaţia autorităţilor locale şi că cetăţenii au dreptul să primească aceste servicii.

O altă moştenire din sistemul sovietic de organizare a statului şi societăţii este cultura gândirii în ierarhie şi necesitatea personalului din instituţii de a se proteja singuri de greşeli, fapt care conduce la o aderenţa exagerat de rigidă la structurile formale şi restrânge inovaţiile, introducerea soluţiilor adecvate şi gândirea în afara tiparelor. Mai mult ca atât, aceasta încetineşte reîntinerirea în sector, deoarece colaboratorii tineri sunt excluşi pe o perioadă îndelungată din procesul decizional şi lipsiţi de posibilitatea de dezvoltare profesională. Specialiştii în domeniul apelor, cum ar fi inginerii, au fost şi continuă în mare măsură să fie instruiţi într-un sistem de aplicare rigidă a normelor tehnice care datează din era sovietică, un sistem care oferă puţine stimulente pentru cercetarea soluţiilor tehnice şi economice adaptate la necesităţile şi posibilităţile actuale ale ţării. Salariile în sectorul de stat sunt mici şi inginerii instruiţi în universităţi tind să se angajeze în sectorul afacerilor. Nivelul de management al calităţii în companiile de proiectare şi construcţii este în general scăzut. Instituţiile de control ale statului activează într-un cadru care prioritizează conformarea formalistă cu normele şi reglementările mai presus de orice plauzibilitate practică şi economică a proiectelor.

Normele şi standardele tehnice şi de procedură în sector sunt în mare parte neadecvate şi deseori învechite, dar continuă să fie aplicate, fapt care subminează dezvoltarea cost-efectivă a sectorului şi eficienţa asistenţei acordate de donatori. Aceasta reprezintă de asemenea un obstacol pentru promovarea şi implementarea tehnologiilor noi. Totuşi, progresul realizat recent în această direcţie poate fi observat, cu abordarea modificărilor legislative şi normative necesare pentru introducerea noilor abordări şi tehnologii în sectorul AAS şi cu realizări semnificative în ce priveşte perfecţionarea cadrului legal naţional care reglementează sectorul.

Dezvoltarea demografică în zonele rurale este puternic afectată de emigraţie. O mare parte a populaţiei active, apte de muncă a emigrat din sate, iar bătrânii şi copii au rămas. Aceasta afectează capabilitatea şi motivaţia populaţiei rurale de a schimba şi îmbunătăţi situaţia lor personală. Emigraţia are de asemenea drept rezultat reducerea numărului total al populaţiei din sate, şi în parte, al gospodăriilor casnice care sunt locuite doar temporar, ambele afectând colectarea veniturilor în regiile care operează cu sistemele de apă, şi prin aceasta – durabilitatea economică a serviciilor. Însă migraţia are şi impact pozitiv, remitenţele primite de la rude constituie veniturile sătenilor, iar cei plecaţi de mai mult timp manifestându-şi interesul de a investi în comunităţile lor. Există de asemenea o tendinţă în creştere a emigranţilor care se întorc în Moldova (Nexus report, 2014).

Situaţia economică în zonele rurale, dependenţă în mare parte de remitenţe, este fragilă. Majoritatea populaţiei sărace a ţării locuieşte în sate (84% din persoanele sărace locuiesc în sate; raportul ODM, 2013). În sate predomină economia de subzistenţă, oamenii dispunând de puţine mijloace băneşti pentru a achita serviciile, precum sunt alimentarea cu apă. Prin urmare, recuperarea costurilor în serviciile publice de alimentare cu apă constituie o provocare.

Situaţia politică este caracterizată prin divizarea puternică între o tabără proeuropeană şi o tabără pro-rusă şi continuă să fie fragilă. În particular, tensiunile care se acutizează în contextul crizei din ţara vecină Ucraina implică riscuri importante pentru dezvoltarea viitoare. Pe de altă parte, aflarea la guvernare în ultimii ani a coaliţiei pro-europene a rezultat în sporirea apropierii de UE, ratificarea recentă a Acordului de Asociere constituind un jalon major. Apropierea de UE şi sprijinul rezultat din această apropiere din partea UE şi donatorilor bilaterali din ţările europene şi alte state occidentale au creat o dinamică pozitivă a reformelor cadrului legal şi instituţional.

1.2.4 Sumarul principalelor provocări pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie în zonele rurale

În baza analizei expuse mai sus, şi axându-ne pe scopul intervenţiei proiectului ApaSan, putem rezuma principalele provocări ale sectorului de alimentare cu apă şi sanitaţiei după cum urmează:

• Administraţiile publice locale dispun de puţine mijloace pentru aşi exercita responsabilitatea de aprovizionare cu apă şi sanitaţie a populaţiei în general, şi în mod incluziv; deseori, acestea conştientizează puţin rolul lor în prestarea serviciilor.

• Nu există finanţare suficientă pentru infrastructura rurală de alimentare cu apă şi sanitaţie, iar mijloacele limitate sunt investite după principiul politic, în mare măsură în proiecte de calitate deficientă care nu au perspectiva durabilităţii şi accesului echitabil.

• Operatorii sistemelor de apă mici au capacităţi prea slabe pentru a putea asigura exploatarea durabilă a sistemului de apă şi sanitaţie în sate pe termen lung. Operatorii mari în general înregistrează o performanţă proastă şi nu exploatează sistemele independente din sate.

• În sector nu există suficiente cunoştinţe şi inovaţii, iar opţiunile tehnice şi manageriale cunoscute factorilor din sector şi aplicate pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală sunt încă foarte limitate şi deseori neadecvate. Universităţile, până la moment, au manifestat interes redus în elaborarea unui curriculum specific sectorului apelor, deşi aceste aspecte sunt importante pentru o ţară cu astfel de probleme de asigurare cu apă.

1.3 Strategiile guvernului şi ale donatorilor

Strategia generală a Guvernului “Moldova 2020”

Viziunea de dezvoltare pe termen lung oficială este exprimată în Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020: şapte soluţii pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei”. Cele şapte soluţii identificate sunt: 1) educaţie relevantă pentru o carieră (care se axează pe învăţământul profesional-tehnic); 2) drumuri în stare bună, oriunde; 3) finanţare ieftină şi accesibilă; 4) afaceri cu reguli de joc clare; 5) sistem de pensii echitabil şi durabil; 6) energie livrată în siguranţă şi utilizată eficient; 7) sistem de justiţie responsabil şi incoruptibil. Aceste şapte soluţii trebuie să fie în beneficiul tuturor sectoarelor economiei în mod egal, tuturor grupurilor sociale, şi fiecărei persoane. Spre deosebire de Strategia Naţională de Dezvoltare pentru anii 2008-2011, “Moldova 2020” abordează cele mai importante constrângeri care blochează dezvoltarea durabilă pe întreg teritoriul ţării. Reducerea sărăciei rămâne o prioritate cheie a Guvernului. Moldova 2020 face doar referinţă la sectorul apelor în termeni foarte generali.

Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană

În iulie 2014, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de Asociere (AA), inclusiv Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Atotcuprinzător (DCFTA) cu Uniunea Europeană (UE). AA are drept scop aprofundarea relaţiilor politice şi economice dintre Republica Moldova şi UE şi integrarea treptată a RM pe Piaţa Internă a UE. Prioritatea RM va fi să ajusteze legislaţia la normele UE, iar UE va susţine reformele principale, în restabilirea şi creşterea economică, guvernare şi cooperare sectorială.

Capitolul 16 al AA prevede chestiuni de mediu şi concretizează cele cinci (5) Directive UE cu privire la calitatea apei şi gestionarea resurselor de apă, care trebuie să fie transpuse în legislaţia moldovenească în termen de 3-8 ani. În pofida faptului că primele rezultate ale procesului de transpunere sunt deja vizibile (ex. Strategia AAS, Legea privind serviciile publice AAC, noua Lege a apelor), va fi necesar de revizuit cadrul legal ce reglementează sectorul AAC pentru a asigura implementarea şi aplicarea Directivelor UE transpuse, precum este prevăzut în Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea AA (2014-2016).

Strategia de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie

Strategia de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie (AAS) nouă, recent aprobată pentru perioada 2014-2028, constituie documentul de politică major în sector. Acest document a revăzut strategia precedentă (din 2007, pentru anii 2007-2025). Strategia prioritizează intervenţiile în dezvoltarea sectorului şi defineşte principalele obiective de reformare pe termen lung şi mediu, care include: 1) Decentralizarea, regionalizarea şi îmbunătăţirea accesului la serviciile AAS (crearea a 3-5 operatori regionali); 2) Perfecţionarea cadrului legal şi normativ şi a sistemului de guvernare (inclusiv dezvoltarea capacităţii umane); 3) Planificarea îmbunătăţită şi selectarea celor mai cost-eficiente şi sigure soluţii tehnice; 4) Promovarea principiilor economiei de piaţă şi implicarea sectorului privat; 5) Sporirea finanţării sectorului (de al 1% până la 1.2% din cheltuielile bugetului consolidat + donatori); 6)Îmbunătăţirea politicii tarifare, luând în consideraţie accesibilitatea serviciului pentru populaţie.

Strategia nu abordează echitatea în mod corespunzător, deoarece o analiză echitabilă recentă a politicilor naţionale cu privire la apă şi sanitaţie (SEAM 2014) arată următoarele: noua strategie nu are o viziune generică privind modul în care vor fi înlăturate, sau cel puţin reduse lacunele specifice legate de acces pentru grupurile cele mai vulnerabile, strategia nu are ţinte temporale concrete, nu clarifică mandatele specifice accesului echitabil pentru instituţiile implicate şi nu include angajamente financiare concrete sau modalităţi de abordare a acestor lacune.

Protocolul cu privire la Apă şi Sănătate şi ţintele naţionale

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut Protocolul cu privire la Apă şi Sănătate drept instrument de orientare spre dezvoltarea unui management integrat şi efectiv al apei, bazat pe principiile accesului echitabil, incluziune şi solidaritate.

Ţintele naţional stabilite în contextul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) şi Protocolului cu privire la Apă şi Sănătate au fost considerate drept fiind prea ambiţioase şi astfel au fost revizuite pentru a le face mai realiste în Strategia AAS. Ţintele ODM pentru anul 2015 au fost amânate până în anul 2020 (65% din populaţie cu acces la apă îmbunătăţită) şi până în 2025 (65 % din populaţie cu acces la sanitaţie îmbunătăţită).

După 2015, cadrul internaţional al ODM va fi înlocuit cu noul cadru al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). Apare consensul că ODD vor include un singur obiectiv în domeniul apelor, care probabil va ghida stabilirea ţintelor viitoare pentru sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie în Republica Moldova. În prezent, este prea devreme să prezicem influenţa concretă a acestor ţinte asupra intervenţiilor în sector din anii următori.

Strategia Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare

SDC, în calitate de donator de frunte în sector, continuă să joace un rol de frunte în dialogul de politică privind sectorul apelor prin intermediul copreşedintelui său în Consiliului Sectorial de Coordonare din cadrul Ministerului Mediului şi să influenţeze intervenţiile de scară mare ale altor donatori din sector în baza experienţei sale şi succeselor din cadrul proiectului ApaSan. Cu abordarea sa de parteneriat pe termen lung, Elveţia se poziţionează drept partener valoros în contribuţia la procesele de reformare a politicii sectoriale.

În noua Strategie de Cooperare a Elveţiei pentru Republica Moldova (2014-2017) apa şi sanitaţia continuă să fie unul din domeniile-cheie ale intervenţiei elveţiene, celelalte incluzând domeniul sănătăţii şi migraţia. Pentru anii următori, SDC se axează pe explorarea mai intensă a sinergiei dintre diferite domenii de cooperare. În contextul proiectului ApaSan, aceasta înseamnă în particular că conectarea domeniului apelor cu sănătatea la nivel de lucru va fi o prioritate.

În cadrul acestei strategii noi, proiectul ApaSan continuă să fie parte a efortului SDC de a susţine ţara în obiectivul său de a garanta tuturor cetăţenilor acces egal la infrastructură şi servicii de calitate în sectoarele sănătăţii şi apelor. Proiectul contribuie la realizarea obiectivului SDC care este ca populaţia Moldovei să dispună de servicii de apă potabilă sigură şi sanitaţie adecvată prin modele durabile, acceptabile şi replicabile, în special în zonele rurale şi în oraşele mici.

SDC a semnat un nou Acord de Cooperare pentru o perioadă de şase (6) ani în sectorul apelor între SDC şi GIZ, iar proiectul ApaSan se preconizează să coopereze strâns cu GIZ în scopul asigurării sinergiei experienţei sale tehnice profunde cu activităţile GTZ.

Un alt pilon important al susţinerii SDC pentru sectorul apelor va fi un proiect nou pentru susţinerea cadrului instituţional în Republica Moldova. Proiectul va fi finanţat în comun cu Agenţia Austriacă de Cooperare şi Dezvoltare şi se axează pe consolidarea cadrului instituţional care vizează Sistemul Naţional Informaţional în sectorul Apelor, implementarea Managementului Integrat al Resurselor de Apă şi instituţiile din sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie. Ultima componentă a proiectului are un potenţial mare de sinergie cu proiectul ApaSan şi va fi prevăzută cooperarea şi coordonarea strânsă a ambelor proiecte.

Elveţia alocă aproximativ CHF 55 milioane pentru implementarea strategiei sale de cooperare (2014-2017), cu aproximativ CHF 18,7 milioane investite în obiectivul cu privire la apă şi sanitaţie.

2. Rezultatele şi lecţiile învăţate

2.1 Date generale

Susţinerea SDC pentru sectorul apelor din Republica Moldova a început în anul 2001 cu o intervenţie de ajutor umanitar care a rezultat în construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă cu puncte colective de distribuţie, ulterior sisteme de distribuţie a apei cu conectări în curte, toalete septice şi blocuri de toalete Ecosan pentru şcoli în mai multe sate şi pilotarea zonelor umede construite pentru tratarea descentralizată a apelor uzate. În anul 2008, SDC a adoptat o abordare de dezvoltare pe termen mai lung şi a transformat intervenţia într-un efort de dezvoltare – Proiectul Elveţiei de Apă şi Sanitaţie în Republica Moldova (ApaSan) – cu scopul de a contribui în continuare la îmbunătăţită calităţii vieţii şi sănătăţii publice a populaţiei rurale prin sporirea accesului durabil la apă potabilă sigură şi sanitaţie prietenoasă mediului (WES).

ApaSan, finanţat de SDC, cofinanţat de ADC şi implementat de Fundaţia Skat, a început activităţile în decembrie 2008. În Faza I-a (2009-2011), ApaSan s-a bazat pe realizările, expertiza, parteneriatele şi poziţionarea stabilite prin Programul SDC WatSan şi s-a angajată să extindă modelele de prestare a serviciilor dezvoltate de agenţie în perioada 2001-2008 (ca parte a asistenţei umanitare acordate Republicii Moldova).

Faza a II-a a proiectului ApaSan (2011-2015) s-a axat pe crearea condiţiilor favorabile pentru extinderea modelelor decentralizate de aprovizionare cu apă şi sanitaţie şi pe stabilirea relaţiilor strânse de lucru cu factorii relevanţi. Strategia de intervenţie a Fazei a II-a s-a bazat pe următorii trei piloni:

• Dezvoltarea modelelor de prestare a serviciilor durabile şi incluzive pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală până la maturitatea acestora; documentarea şi promovarea acestora astfel încât acestea să fie disponibile pentru replicare

• Susţinerea comunităţilor, administraţiilor publice locale şi prestatorilor de servicii pentru a obţine capacităţile necesare pentru implementarea modelelor de prestare a serviciilor.

• Colaborarea întru crearea unui mediu favorabil pentru replicarea modelelor de prestare a serviciilor dezvoltate, prin perfecţionarea cadrului legal, instituţional, de reglementare, normativ şi de cunoştinţe.

2.2 Realizările principale

Putem evidenţia următoarele realizări din 2011:

• Un şir de modele de prestare a serviciilor decentralizate de aprovizionare cu apă au fost demonstrate, testate, îmbunătăţite, consolidate, documentate şi au devenit în final disponibile pentru replicare. Dacă în anul 2009 aria geografică se reducea la trei (3) raioane din regiunea Centru a Republicii Moldova, astăzi, investiţiile în alimentarea cu apă sunt prezente în opt (8) raioane, iar toaletele Ecosan – prezente în 13 raioane, inclusiv din Regiunile de Dezvoltare Nord şi Sud.

• 31 sisteme de alimentare cu apă locale care deservesc 40 000 locuitori din mediul rural, sisteme construite şi gestionate, la nivel local cu performanţă satisfăcătoare, de 26 Asociaţii ale Consumatorilor de Apă (ACA).

• Toaletele Ecosan date în exploatare: implementate din 2007 în 56 şcoli, 5 primării şi 62 gospodării casnice (19 000 utilizatori), toaletele Ecosan instituţionale sunt în utilizare şi întreţinute în şcoli de către personalul auxiliar din instituţiile şcolare. În plus, toaletele Ecosan din şcoli au fost optimizate/standardizate pentru a reduce costurile cu până la 40%, totodată introducând accesul pentru persoanele cu dezabilităţi fizice. Ecosan este un succes care se răspândeşte cu un interes vizibil manifestat de autorităţile publice şi cele din domeniul educaţiei: au fost stabilite parteneriate pentru construirea toaletelor şcolare în instituţiilor de învăţământ din 7 raioane şi Unitatea Administrativ-Teritorială Găgauzia. În cazul acestor parteneriate contribuţia locală a crescut până la 25% în mediu.

• Modelul decentralizat pentru tratarea apelor uzate rurale a fost pilotat şi demonstrat prin implementarea a 7 zone umede construite (ZUC), 3 exclusiv pentru instituţiile sociale, 4 la nivel de localitate (Iniţial fiind conectate şcolile şi ulterior gospodăriile casnice). Acestea au fost monitorizate în procesul de exploatare, performanta tratării fiind conformă cerinţelor legislaţiei naţionale.

• De la captările de apă din izvoare la tratarea apei din sondele arteziene şi a celei de râu: pioner în pilotarea tehnologiilor noi de tratare a apei potabile, tehnologii de tratare potrivite problemele de calitate a apei caracteristice localităţilor rurale din Moldova. ApaSan a abordat promiţător din punct de vedere tehnologic şi instituţional producerea şi tratarea apei din râu şi fântâni arteziene în trei sate.

• Planificare sectorială strategică la nivel raional (Planul General de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie): APL din raionul Ialoveni a fost susţinută în elaborarea PAAS în paralel cu elaborarea instrucţiunilor de planificare la nivel naţional, totodată creând baza pentru replicarea planificării sectoriale inovatoare şi abordării manageriale pentru alte raioane.

• Capacităţile unui număr sporit de prestatori de servicii implicaţi în proiectele investiţionale ale proiectului (8 companii de proiectare şi 12 companii de construcţii, 12 supervizori de stat licenţiaţi) au fost consolidate prin ghidare/coaching la locul de muncă şi instruire ajustată acordată la etapa de pregătire a proiectului (proiect tehnic, licitaţie) şi de implementare (construcţie, monitorizarea calităţii) a tehnologiilor WES inovatoare. Aceasta a avut ca rezultat o supraveghere mai sigură şi a contribuit la transparenţa şi eficacitatea lucrărilor de construcţie.

• Comunitatea Practicienilor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţie a RM – cu întrunirile sale trimestriale, grupul- cheie funcţional şi vizitele de studiu tematice – declanşate de ApaSan, este astăzi o platformă activă şi autodirecţionată pentru studierea în comun şi avansarea sectorului.

• Dialogul de politică sectorială efectiv şi influenţa prin intermediul parteneriatului SDC/ADA (SDC în calitate de donator de frunte în sector şi copreşedinte al Consiliului Sectorial de Coordonare din Cadrul MM), (ex. Grupul de Lucru pentru Planificarea Proiectului de Infrastructură, iar mai târziu, lucrul asupra normelor şi standardelor, Strategia Naţională de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie, Legea privind serviciile publice AAC/Legea privind cooperarea inter-comunitară, legislaţia secundară pentru punerea în aplicare a noii Legi a apelor). Recunoscută în mod explicit drept soluţie valabilă în Strategia Naţională de Alimentare cu Apă şi Canalizare (opţiuni decentralizate, tehnologii, precum sunt ZUC, Ecosan).

• Dimensiunea de gen a fost abordată şi a rezultat într-un şir de schimbări pozitive: părerile femeilor au fost luate în consideraţie mai sistematic în domeniile de intervenţie noi, componenta de instruire a procesului de implementare a toaletelor Ecosan în şcoli a reflectat direcţionarea către dimensiunea de gen, acceptarea toaletelor Ecosan la nivel de gospodării casnice a fost documentată printr-un contract de cooperare care a necesitat semnăturile ambelor soţi pentru a asigura participarea egală în procesul decizional, sporind tendinţa spre realizarea gradului mai înalt de participare a femeilor în consiliile ACA (în prezent -24%, ţinta - 30%). ApaSan a urmat de asemenea o abordare ne-discriminatorie în cazul în care grupurile marginalizate au fost protejate de excluderea din lista beneficiarilor de alimentare cu apă (ex. sistemele de apă sunt proiectate pentru întreg satul şi un criteriu de selectare a satului este ca cel puţin 70% din gospodăriile casnice să dorească să participe în proiect).

• În afară de cele menţionate mai sus, ApaSan a devenit un centru de referinţă privind serviciile de aprovizionare cu apă potabilă şi sanitaţie în mediul rural în Moldova, fiind consultată de aproape toate agenţiile/misiunile de consultanţă (internaţionale) la subiectul în cauză pentru a înţelege contextul şi problemele sectorului, expertiza/experienţele specifice sau pentru a întemeia constatările şi recomandările lor. Aceasta a permis proiectului ApaSan să fie mai vizibil, să transmită mesaje prin intermediul mass media, diferitor forurilor care au întrunit mai mulţi factori şi unui număr mare de vizite de teren şi să devină influent, dar şi să înveţe din percepţiile celor din exterior.

Realizările concrete ale Proiectului ApaSan în Faza a II- includ următoarele:

• 9 proiecte de alimentare cu apă (pentru 15 000 persoane din 10 sate din 7 raioane) cofinanţate şi implementate;

• Ghidul pentru implementarea sistemelor descentralizate de aprovizionare cu apă în Republica Moldova (planificare, proiectare, executare, management, monitorizare şi evaluare) a fost editat, care a făcut disponibilă experienţa elveţiană de 10 ani în Moldova;

• Extinderea opţiunilor tehnice pentru producerea apei de la captarea apei din izvoare la tratarea apei din sonde arteziene adânci şi din râu;

• Blocuri sanitare şcolare de tip Ecosan optimizate din punct de vedere tehnic şi economic şi standardizate, care permit accesul pentru persoanele cu dezabilităţi fizice;

• toalete Ecosan realizate în 33 şcoli (din Regiunile de Dezvoltare Centru, Nord şi Sud) pentru 14 700 utilizator cu contribuţia la acoperirea costurilor din partea autorităţilor raionale din domeniul educaţiei în proporţie de 25%, în mediu;

• Toalete Ecosan individuale promovate şi preluate în 7 sate din 4 raioane (62 gospodării casnice, 5 primării);

• Primul PAAS (Partea 1: Alimentarea cu Apă) elaborat în Republica Moldova (raionul Ialoveni).

2.3 Lecţiile învăţate şi implicaţiile acestora, precum şi măsurile pentru noua fază

Lecţiile din fazele precedente ale proiectului

Asociaţiile consumatorilor de apă

Modelul de management comunitar pentru sistemele de apă mici s-a dovedit a fi o opţiune viabilă în absenţa altor operatori care să aibă grijă de sistemele mici de aprovizionare cu apă. Monitorizarea de către ApaSan a Asociaţiilor Consumatorilor de Apă iniţiate de proiectul ApaSan sau SDC WatSan a demonstrat că toate asociaţiile încă funcţionează şi majoritatea acestora demonstrează o performanţă suficient de bună pentru a continua activitatea lor pe termen mediu. Însă a fost sesizat faptul că, deşi majoritatea ACA se descurcă bine cu exploatarea de rutină a sistemelor, acestea prezintă puncte slabe în management şi planificarea pe termen lung şi nu sunt pregătite bine pentru a înfrunta provocările viitoare, cum ar fi renovările infrastructurii. Unele din ACA cu performanţă scăzută de fapt riscă să se confrunte curând cu dificultăţi financiare. Susţinerea ApaSan în perioada de după proiect s-a dovedit a fi foarte valoroasă, ajutându-le ACA-lor să îmbunătăţească performanţa şi să soluţioneze problemele lor. Un element major care lipseşte pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a prestatorilor mici de servicii, precum sunt ACA pare să fie asistenţa instituţionalizată privind chestiunile tehnice şi manageriale pentru prestatorii de servicii mici, similară cu cea acordată în prezent de ApaSan.

Tendinţa regionalizării în operare a apărut recent drept opţiune viitoare serioasă pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală, şi, prin urmare, nu a fost încă reflectată în intervenţiile ApaSan din Faza a III-a, însă trebuie să fie cu certitudine luată în consideraţie în viitor.

Deşi este probabil că operatorii regionali vor juca un rol important în viitor, modelele manageriale decentralizate, cum ar fi ACA-le, vor rămâne cu certitudine o opţiune importantă de soluţie pe termen mediu, ba chiar vor rămâne o opţiune necesară pe termen lung: regionalizarea este în fază embrionară la moment în Moldova, cu aproape nici un operator care să aibă grijă de sistemele rurale încă existente. Deşi este dificil de prevăzut dinamica regionalizării, luând în consideraţie performanţa proastă a majorităţii regiilor apă-canal în prezent, pare improbabil că regionalizarea acestora va rezulta în schimbări semnificative pentru zonele rurale pe termen mediu. În afară de aceasta, chiar şi cu operatori regionali complet dezvoltaţi, un număr anumit de localităţi mai mici şi mai îndepărtate vor rămâne probabil în afara ariei de acoperire a acestor operatori şi vor necesita soluţii decentralizate.

Opţiuni tehnice pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie decentralizată

Opţiunea tehnică pentru alimentarea cu apă rurală a fost cu succes extinsă de la utilizarea apei captate din izvoare la alimentarea cu apă decentralizată (care este limitată în aria de aplicare, deoarece izvoarele adecvate se reduc la regiunea centrală a RM) către utilizarea apei de suprafaţă şi utilizarea tipurilor specifice de apă (subterană care necesită înlăturarea fierului şi manganului). Opţiunile noi adoptate sunt aplicate cu succes în mai multe proiecte, însă acestea necesită a fi în continuare consolidate şi documentate pentru a permite replicarea modelului respectiv. Adăugarea apei de suprafaţă şi subterane a extins semnificativ aria de aplicabilitate a modelului de alimentare cu apă decentralizată promovat de ApaSan.

Cu toate acestea, rămâne o problemă importantă nesoluţionată pentru regiunile unde nu sunt disponibile ape de suprafaţă şi izvoare, iar apele subterane adânci contaminate cu fluorură şi alţi poluanţi geogenici rămâne unica sursă de apă disponibilă la nivel local. Tratarea acestui tip de apă pentru a o aduce la calitatea de potabilizare este posibilă doar cu o tehnologie foarte costisitoare şi sofisticată, care în mod real nu poate fi operată de prestatori de servicii mici. Prin urmare, alimentarea cu apă în mod decentralizat nu poate fi examinată drept opţiune viabilă în astfel de situaţie pentru viitorul apropiat.

Ecosan pentru sanitaţie în şcoli

Opţiunea toaletelor Ecosan în şcoli a fost dezvoltată cu succes şi transformată într-o opţiune matură care este gata pentru replicare: costurile de construcţie au fost optimizate şi reduse considerabil, comunicarea şi instruirea au fost adaptate pentru a fi aplicabile la implementarea pe scară largă, contribuţiile partenerilor au crescut până la 30 % şi opţiunea este acum cunoscută şi acceptată pe larg, de asemenea printre autorităţile responsabile de eliberarea licenţelor şi autorizaţiilor. Este necesar de finalizat în continuare lucrul asupra documentării experienţelor şi de elaborat documentele de orientare, precum şi de susţinut elaborarea normelor în construcţii. Provocarea principală care rămâne pentru extindere constă în transmiterea deplină a iniţiativei (leadership) de promovare şi implementare către instituţiile partenere.

Sanitaţie la nivel comunitar

Eforturile la elaborarea modelelor de livrare a serviciilor pentru sanitaţia la nivel de comunitate au fost mai puţin reuşite decât celelalte modele descrise mai sus. Elaborarea tehnologiei pentru zonele umede construite a demonstrat că tehnologia în sine este o soluţie potrivită pentru Moldova cu potenţial mare pentru zonele rurale. Însă experienţa fazei precedente a arătat de asemenea că în sate, sanitaţia bazată pe canal colectiv (pentru care zonele umede construite erau destinate ca tehnologie de epurare) este de fapt foarte rareori o soluţie viabilă. Aceasta este preponderent din cauza cantităţii mici de apă uzată produsă de gospodăriile casnice care consumă puţină apă şi continuă să se bazeze pe sanitaţia individuală. Mai mult ca atât, experienţa pe teren şi monitorizarea sistematică si sondajele efectuate au arătat că facilităţile de sanitaţie individuală în sate, preponderent latrinele, sunt deseori în stare lipsită de igienă, iar deficienţele în practicile de igienă sunt evidente. Pe de o parte, autorităţile locale şi naţionale ignoră relevanţa sanitaţiei individuale în general, societatea axându-se doar pe sisteme de canalizare (care au fost determinate drept fiind în mare măsură neviabile în zonele rurale, precum este descris mai sus). În Faza II, ApaSan a pilotat abordările pentru susţinerea îmbunătăţirii sanitaţiei individuale, însă acest efort nu s-a soldat încă cu un concept atotcuprinzător care să răspundă la toate provocările acestea. Examinarea necesităţii ce ţine de îmbunătăţirea sanitaţiei în sate, pilotarea abordărilor cuprinzătoare şi elaborarea unei strategii cu privire la sanitaţia şi igiena la nivel de comunitate întreagă ar trebui să fie o chestiune importantă pentru Faza III.

Capacităţile comunităţilor şi administraţiei publice locale

ApaSan a avut un succes foarte mare în consolidarea abordării ce ţine de mobilizarea şi susţinerea comunităţilor şi APL-lor pentru implementarea proiectelor şi crearea structurilor care să opereze sistemele de apă şi sanitaţie. Însă a devenit de asemenea evident faptul că cerinţele înaintate de ApaSan (ex. condiţiile privind contribuţia din partea populaţiei, cota minimă a gospodăriilor casnice care urmează să fie conectate, crearea structurilor de operare a sistemului, etc.) şi asistenţa acordată pentru a îndeplini aceste condiţii au jucat un rol important în realizarea succesului. Lecţia învăţată este că, dacă se intenţionează replicarea mai pe larg a modelelor decentralizate de alimentare cu apă şi sanitaţie, asistenţa tehnică instituţionalizată care merge împreună cu suportul financiar este foarte importantă.

Capacităţile prestatorilor de servicii (companiile de proiectare, supraveghetorii lucrărilor de construcţie, companiile de construcţii)

Dezvoltarea capacităţii prestatorilor de servicii, necesară pentru realizarea infrastructurii, promovată de ApaSan s-a axat preponderent pe instruire practică la faţa locului şi pe studierea în comun de-a lungul proceselor proiectului de investiţii individual. Calitatea infrastructurii a fost asigurată prin sistemul de management al proiectului nou introdus pentru lucrările de construcţie, promovarea supravegherii mai sigure, transparenţei şi eficacităţii. Daca această abordare a abilitat companiile de construcţii contractate să sporească vizibil răspunderea şi competenţele lor, atunci efectul nu a fost precum s-a anticipat din partea companiilor de proiectare angajate pentru lucrările de inginerii şi supravegherea lucrărilor. Promovarea capabilităţilor inginereşti adecvate orientate spre soluţii în sectorul alimentării cu apă în zonele rurale din Moldova ar necesita să fie preluată mai pe larg şi în perspectivă pe termen mai lung, fie prin găzduirea formatorilor, mentorat pentru studenţi sau elaborarea curriculumului în instituţiile care pregătesc ingineri.

O lecţie învăţată importantă a fost de asemenea că eforturile şi mijloacele reale necesare pentru a asigura o calitate acceptabilă în proiectare şi construcţie şi transparenţa standardului vest-european în implementarea proiectului şi utilizarea fondurilor sunt mult mai mari decât cele necesare în conformitate cu legislaţia moldovenească şi cu practica obişnuită din Moldova. Un motiv este desigur capacitatea joasă a prestatorilor de servicii şi a personalului din companii, care a putut fi îmbunătăţită într-o oarecare măsură de proiect. Însă motivul principal pare a fi mai sistemic şi legat de dominaţia rămasă a culturii sovietice în planificarea şi executarea proiectelor şi de corupţia endemică.

Mediul favorabil

În ultima fază, progresul realizat a fost mai bun decât s-a anticipat de fapt în influenţarea cadrului de reglementare, a normelor şi standardelor, a politicii la nivel naţional, precum şi atitudinii diferitor instituţii faţă de introducerea şi implementarea modelelor de prestare a serviciilor inovatoare în mod necentralizat. Aceasta s-a datorat succesului vizibil al proiectelor implementate de ApaSan (în multe zone ale RM fiind de fapt unicele proiecte de alimentare cu apă si sanitaţie rurală care merită să fie numite drept fiind de succes şi durabile), care a contribuit la recunoaşterea sporită a potenţialului opţiunilor promovate de ApaSan. Un alt factor important a fost dinamica pozitivă creată de sprijinul coordonat al donatorilor la nivel de politică (SDC/ADA/GIZ/UE) care a fost propice reformei la mai multe nivele şi care a deschis diferite oportunităţi de influenţare a elaborării cadrului de reglementare şi politicilor în favoarea opţiunilor decentralizate. Monitorizarea strânsă de ApaSan a evenimentelor din sector şi buna coordonare în dialogul de politică cu SDC au constituit factorii cheie în identificarea promptă a oportunităţilor şi în reacţia corespunzătoare. Această dinamică este continuă şi oportunităţile existente şi care apar trebuie să fie folosite în continuare pentru a consolida realizările din fazele precedente.

Dimensiunea de gen şi drepturile omului

ApaSan a întreprins eforturi considerabile întru evaluarea problemei incluziunii şi integrării egalităţii de gen în contextul intervenţiilor proiectului şi în dezvoltarea abordărilor practic fezabile şi efective pentru implementarea acestor concepte.

Perspectiva de gen a fost integrată în mobilizarea comunităţii pentru implementarea proiectelor şi în abordarea pentru crearea şi susţinerea ACA. Spre exemplu, statutele ACA prevăd participarea egală a femeii în consilii şi această prevedere a fost implementată cu succes de comunităţile din majoritatea locaţiilor. Însă monitorizarea după câţiva ani a indicat de asemenea recidive, unde după realegerea consiliilor procentajul reprezentării femeilor în consilii era în descreştere. Aceasta indică că schimbările realizate nu au fost totdeauna durabile fără o componentă puternică de abilitare a femeilor (precum instruirea, încurajarea femeilor să joace un rol mai activ şi mai vizibil în administrarea ACA şi în procesul decizional) deoarece cultura de bază a bărbaţilor a continuat să predomine.

Referitor la realizarea dreptului omului la apă şi sanitaţie, ApaSan a atins rezultate foarte bune, cu rate medii de conectare la sistemele de apă de 80-90% care depăşesc proiectele similare conduse de guvern sau alţi donatori. Înaintarea condiţiei cotei minime a gospodăriilor casnice care doresc să se conecteze la sistem şi să contribuie la acoperirea costurilor de investiţie s-a dovedit a fi un instrument foarte puternic pentru sporirea ratelor de conectare. În multe cazuri, s-a putut observa că membrii comunităţii sau APL au susţinut gospodăriile casnice care aveau nevoie cu contribuţia iniţială pentru a obţine cota generală necesară pentru a obţine finanţarea proiectului. Pe de altă parte, s-a constatat că schemele de solidaritate bazate pe politicile tarifare sociale nu sunt potrivite în zonele rurale din Moldova, deoarece acestea nu au fost acceptate de membrii ACA din cauza riscului pentru viabilitatea economică a asociaţiilor şi din alte motive. Eforturile ApaSan de a creşte în continuare ratele de conectare au fost direcţionate mai apoi spre analiza situaţiei gospodăriilor rămase neconectate, identificând gospodăriile cu adevărat vulnerabile şi facilitând sprijinul coordonat de către APL şi ACA pentru aceste gospodării. Această abordare trebuie să fie consolidată în continuare, şi diseminată de asemenea, în particular pentru a accentual responsabilitatea juridică a APL-lor de a acorda susţinere gospodăriilor vulnerabile.

Eforturile ApaSan de a îmbunătăţi incluziunea în domeniul sanitaţiei în şcoli s-au axat pe înlăturarea barierelor în accesarea facilităţilor sanitare cu scaunele pe rotile. Aceasta s-a făcut prin adaptarea proiectelor standard, posibilă fără a creşte costurile.

2.4 Argumentarea proiectului şi orientarea Fazei a III-a

Argumentarea pentru Faza a III-a este prezentată în rezumat în cele ce urmează şi se bazează pe analiza contextului şi lecţiilor învăţate din fazele anterioare, conform celor descrise în capitolele precedente, pe analiza externă a fazei a II-a a proiectului ApaSan efectuată în iunie 2014, pe orientările oferite de SDC în conformitate cu Strategia de Cooperare a sa pentru Republica Moldova (2014-2017) şi pe orientările oferite de instituţiile moldoveneşti pe parcursul consultărilor din octombrie 2014.

• SDC Moldova susţine proiectul ApaSan pentru o fază suplimentară. Deoarece aceasta va fi faza finală a proiectului, accentul trebuie să fie pus pe consolidarea rezultatelor atinse şi pe transmiterea experienţei ApaSan factorilor moldoveni. ApaSan va coopera strâns cu autorităţile sectoriale moldoveneşti şi cu alte proiecte finanţate de donatori pentru a promova replicarea modelelor dezvoltate.

• Scopul general al proiectului rămâne acelaşi: de a contribui la calitatea îmbunătăţită a vieţii şi sănătăţii publice a populaţiei rurale din Moldova prin accesul durabil şi permisibil la apa potabilă sigură şi la sanitaţie prietenoasă mediului.

Referitor la infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie, ApaSan va:

• continua să ajusteze şi să optimizeze tehnologiile noi aplicate (eficacitatea costurilor şi asigurarea accesibilităţii, integrarea deplină a conceptului WASH, reutilizarea produselor secundare ecosan etc.)

• explora posibilitatea de extindere a ariei de acoperire a tehnologiilor de sanitaţie rurală (va investiga şi aplica o abordare cuprinzătoare nouă pentru sanitaţia rurală cu soluţii intermediare la nivel de gospodărie casnică şi de cartier);

• extinde modelele operaţionale pentru sistemele de apă mici rurale în afara soluţiilor de administrare comunitară şi va include scheme de prestare a serviciului cu mai multe nivele şi exploatarea de către operatorii regionali.

Referitor la dezvoltarea capacităţii şi dialogul de politică, ApaSan va:

• oferi contribuţia sa agenţiei SDC pentru un dialog de politică privind cadrul legal şi instituţional şi va face eforturi întru asigurarea sinergiei cu alţi parteneri de dezvoltare (GIZ, UE, BERD) şi impulsionarea finanţării naţionale pentru promovarea soluţiilor sectorului naţional, spre exemplu prin diferite mecanisme de finanţare naţionale.

• oferi contribuţia sa în comun cu alte proiecte susţinute de SDC pentru dialogul de politică al agenţiei SDC cu ministerele mediului şi dezvoltării regionale şi construcţiilor pentru coordonarea mai bună şi clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor;

• consolida cunoştinţele în sector prin documentarea şi diseminarea abordărilor demonstrate, experienţelor şi lecţiilor învăţate, contribuind la îmbunătăţirea formării şi pregătirii inginerilor şi profesioniştilor din sector şi incluzând utilizarea Comunităţii Practicienilor şi altor platforme de cunoştinţe şi schimb de experienţă

• continua să consolideze operatorii sistemelor mici de alimentare cu apă şi sanitaţie prin susţinerea instituţionalizării acestui sprijin, inclusiv prin conectarea la regimul tarifar naţional (va coordona cu agenţia de reglementare a sectorului ANRE), asigurarea accesului echitabil la apă, nediscriminării şi accesibilităţii (va coordona cu administraţia publică locală) şi prin extinderea ariei de la Asociaţiile consumatorilor de apă (ACA) spre regii municipale mici, regii municipale sau regionale mari şi sectorul privat.

Referitor la aspecte transversale şi coordonarea cu alte intervenţii ale SDC, ApaSan va:

• oferi contribuţii la pregătirea intervenţiilor noi finanţate de SDC în domeniul apelor (cadrul instituţional, contribuţia GIZ, Protocolul cu privire la Apă şi Sănătate) şi va asigura coordonarea strânsă a intervenţiilor, după caz

• consolida legăturile dintre apă şi sănătate prin evaluarea necesităţilor de îmbunătăţire ale facilităţilor medicale de bază în satele în care sunt implementate proiecte şi prin implicarea intervenţiilor sectorului sănătăţii pentru a îmbunătăţi practicile de igienă în cadrul unei abordări cuprinzătoare asupra îmbunătăţirilor sanitaţiei la nivelul întregului sat

• îmbunătăţi activităţile proiectului îndreptate spre realizarea drepturilor omului şi integrarea egalităţii de genuri şi le va integra la instituţionalizarea abordărilor cu instituţiile partenere; va fortifica parteneriatele cu ONG-le, comunitatea profesioniştilor şi mass-media.

2.5 Mijloace financiare utilizate până la moment

3. Obiective

3.1 Obiective, rezultate şi componente

Obiectivele

Obiectivul general al proiectului ApaSan în Faza III este ca “Populaţia rurală a Republicii Moldova să aibă acces durabil la apă potabilă sigură şi sanitaţie prietenoasă mediului”.

Cu a treia şi ultima fază a sa, proiectul ApaSan se axează în totalitate pe fortificarea instituţiilor din Moldova în rolul şi responsabilităţile lor pentru asigurarea accesului echitabil la serviciile de apă şi sanitaţie populaţiei rurale din Moldova. Prin urmare, scopul Fazei III a proiectului este ca “Instituţiile moldoveneşti de toate nivelurile (ministere, agenţii de stat, agenţiile de dezvoltare regională, operatorii multimunicipali/regionali, municipalităţile rurale şi operatorii locali mici) să răspundă la necesităţile pentru serviciile de alimentare cu apă şi sanitaţie ale populaţiei rurale, inclusiv ale celor mai vulnerabile categorii”.

În tabelul cu sistemul obiectivelor sunt enumerate toate activităţile şi componentele planificate ale proiectului, care se preconizează să conducă la rezultatele proiectului şi în final să contribuie la realizarea impactului dorit, formulat în scopul fazei.

Ipoteza impactului

Intervenţiile ApaSan se bazează pe înţelegerea faptului că principala cauză din care populaţia rurală din Moldova nu are acces la serviciile de alimentare cu apă sigură şi sanitaţie este performanţa scăzută a instituţiilor moldoveneşti în reacţia lor la necesităţile stringente ale populaţiei rurale în aceste servicii. Performanţa scăzută a instituţiilor moldoveneşti din sector împiedică progresul spre un acces mai bun al populaţiei rurale în următoarele trei domenii principale:

1) Mijloacele financiare limitate sunt investite în infrastructura rurală după criterii politice, în mare parte în proiecte de calitate deficientă şi lipsite de durabilitate. Nu există o planificare strategică care să ghideze deciziile cu privire la investiţii în baza datelor obiective şi care să permită prioritizarea proiectelor în mod transparent. Administraţiile publice locale dispun de puţine mijloace pentru a îndeplini responsabilităţile lor pentru aprovizionarea populaţiei rurale cu apă şi sanitaţie, acestea dispun in general de capacităţi slabe şi nu beneficiază de asistenţă la acordarea finanţării. Ca rezultat, foarte frecvent, soluţia tehnică aplicată este nepotrivită, calitatea tehnică a lucrărilor este deplorabilă, mijloacele financiare sunt utilizate ineficient, proiectele acoperă doar părţi ale satului, deservirea grupurilor vulnerabile este neglijată şi nu sunt create nici un fel de structuri adecvate pentru operarea sistemelor.

2) Capacităţile operatorilor sistemelor de apă mici sunt prea slabe pentru a putea asigura exploatarea durabilă a sistemelor mici de alimentare cu apă şi sanitaţie în sate pe termen lung. Operatorii mari au în general o performanţă proastă şi nu exploatează sisteme mici independente din sate.

3) Nu există cunoştinţe şi inovaţii suficiente în sector, opţiunile tehnice şi administrative cunoscute factorilor din sector şi aplicate pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală sunt încă foarte reduse şi deseori inadecvate. Nu există instituţii care să aibă grijă de diseminarea cunoştinţelor despre opţiunile disponibile în Moldova şi introducerea opţiunilor în Moldova, iar profesioniştii din sector deseori dispun de capacităţi slabe.

Cu referire la primul domeniu problematic, ApaSan se va axa pe:

• Susţinerea instituţiilor naţionale, ADR-lor şi raioanelor în clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor şi în lucrul privind planificarea strategică la nivelul întregii ţări pentru investiţiile în infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie.

• Susţinerea instituţiilor de finanţare şi altor instituţii în îmbunătăţirea modalităţii de lucru a acestora prin fundamentarea deciziilor cu privire la investiţii reieşind din planurile strategice, luând în consideraţie experienţa din proiectul finanţat anterior, îmbunătăţind calitatea propunerilor de proiect prin includerea condiţiilor adecvate pentru finanţare şi acordând asistenţă municipalităţilor mici întru asigurarea proiectelor de calitate bună.

• Susţinerea autorităţilor din domeniul educaţional pentru a dezvolta capacităţile de investiţii în sanitaţie şcolară mai bună.

Instituţiile moldoveneşti odată având capacităţi mai bune de efectuare a planificării strategice, finanţarea infrastructurii fiind mai eficientă şi atingând rezultate mai bune, se preconizează că toate acestea să conducă la o acoperire mai mare a populaţiei rurale cu servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie sigure şi incluzive.

Cu referire la al doilea domeniu problematic, ApaSan se va axa pe:

• Susţinerea unei instituţii moldoveneşti pentru a dezvolta capacităţile de acordare a asistenţei continue operatorilor mici de servicii de apă şi sanitaţie, şi astfel aceasta le va ajuta să-şi desfăşoare activitatea cu succes pe termen lung.

• Susţinerea creării opţiunii prin care operatorii regionali să exploateze sistemele mici independente de apă şi sanitaţie, susţinând municipalităţile mici în cooperarea cu operatorii regionali mari întru exploatarea sistemelor din satele lor.

Odată ce operatorii mici vor fi capabili să exploateze sistemele lor în mod durabil pe termen lung, iar municipalităţile vor dispune de opţiunea suplimentară prin care sistemul lor să fie exploatat de operatorii regionali mari, toate acestea se preconizează să conducă la durabilitatea mai mare a serviciilor rurale de alimentare cu apă şi sanitaţie, şi astfel contribuind la menţinerea accesului populaţiei la aceste servicii pe termen lung.

Cu referire la al treilea domeniu problematic, ApaSan se va axa pe:

• Perfecţionarea opţiunilor tehnice şi manageriale pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală şi implicarea universităţilor şi altor parteneri în scopuri de studiu şi inovaţii.

• Susţinerea Comunităţii Practicienilor pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie şi altor platforme pentru schimb de cunoştinţe pentru ca acestea să funcţioneze în mod durabil.

• Integrarea conţinutului know-how al ApaSan privind alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală în eforturile (susţinute de alte proiecte) pentru îmbunătăţirea învăţământului în universităţi şi alte instituţii de învăţământ profesional.

Odată ce instituţiile moldoveneşti vor avea capacităţi mai bune pentru studierea şi schimbul de cunoştinţe privind opţiunile disponibile de alimentare cu apă şi sanitaţie în rândurile profesioniştilor actuali şi viitori din sector, vor fi capabile să elaboreze sau să introducă opţiuni adiţionale, iar profesioniştii viitori din sector vor primi instruire în abordările moderne, toate acestea se preconizează să conducă la aplicarea pe scară mai largă a soluţiilor mai potrivite şi mai durabile la efectuarea investiţiilor în infrastructură sau la exploatarea sistemelor pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală.

Impactul anticipat al intervenţiilor planificate este prin urmare creşterea ariei de acoperire cu servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie rurală de calitate mai bună şi mai durabile, fapt care va contribui în final la calitatea îmbunătăţită a vieţii populaţiei rurale, în particular prin sănătate mai bună şi mediu mai curat.

Planificarea parteneriatelor cu cea mai mare probabilitate de succes

Ipoteza impactului descrisă simplifică realitatea complexă a peisajului instituţional şi a şirului vast de cauze care stau la baza performanţei scăzute a actorilor din aceste instituţii. Ipoteza se bazează pe un şir de presupuneri referitor la intenţiile instituţiilor de a coopera şi îmbunătăţi performanţa lor. Riscurile principale constau în faptul că acţiunile instituţiilor partenere sunt ghidate de alte motive decât cele presupuse. Strategiile de atenuare a riscurilor potenţial necesare sunt de asemenea descrise în capitolul 7. Însă stimulentele sau constrângerile care ghidează sau limitează instrucţiunile partenerilor în calea lor de acţiune nu vor fi tratate doar drept riscuri. Pe parcursul etapei negocierilor cu privire la parteneriat şi pregătirii acordurilor de parteneriat, stimulentele partenerilor de a acţiona vor fi analizate minuţios şi vor fi planificate modalităţi de cooperare corespunzătoare pentru a corespunde cel mai bine condiţiilor predominante din instituţia parteneră şi pentru a maximiza şansa ca parteneriatul respectiv să rezulte în schimbări care să fie cât mai aproape de şi mai fezabile pentru scenariul descris în ipoteza impactului mai sus. Cu toate acestea, este de asemenea foarte important de asigurat monitorizarea strânsă a progresului parteneriatului pe durata etapei de cooperare şi un grad înalt de flexibilitate pentru a reacţiona prompt cu modalităţile de adaptare a parteneriatului sau explora alternativele.

3.2 Grupurile ţintă şi aria de acoperire

Grupurile ţintă

Grupul ţintă final este populaţia din zonele rurale şi oraşele mici din Moldova. Proiectul are drept scop îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor care locuiesc în sate prin îmbunătăţirea accesului acestora la servicii de apă şi sanitaţie durabile şi de calitate. Aceste servicii îmbunătăţite vor îmbunătăţi condiţiile de trai ale populaţiei rurale prin reducerea poverii bolilor cauzate de apă, asigurarea unui confort sporit şi prin câştigarea tipului important (deoarece, spre exemplu, căratul apei de la fântânile din afara terenului propriu nu mai este necesar) care poate fi folosit în scopuri productive. Proiectul are drept scop asigurarea beneficiilor tuturor persoanelor care locuiesc în sate, inclusiv tuturor grupurilor de vârstă, gen, dar şi grupurilor economic şi socialmente vulnerabile, precum şi minorităţilor etnice sau religioase.

Deşi grupul-ţintă final al proiectului este populaţia rurală, proiectul se axează asupra acestora preponderent în mod indirect, concentrându-se asupra consolidării instituţiilor moldoveneşti din sector pentru a le susţine în rolul lor de prestare a serviciilor descrise mai sus şi asigurare a beneficiilor populaţiei lor. Deşi accentul principal al proiectului se pune în mod clar pe consolidarea cadrului instituţional, proiectul totuşi va include o careva cofinanţare directă şi suport tehnic pentru proiectele de alimentare cu apă şi sanitaţie, care desigur aduc beneficii directe unei părţi a populaţiei rurale. Însă aceste proiecte nu sunt concepute pentru a atinge o anumită arie de acoperire a populaţiei, dar care cu siguranţă realizează scopurile strategice, cum ar fi însoţirea acestora cu consolidarea instituţională, oferă pârghii sau servesc drept stimulente, sau contribuie la perfecţionarea opţiunilor tehnice sau manageriale pentru prestarea serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie rurală. O listă preliminară a locaţiilor proiectului şi motivelor strategice pentru selectarea acestora va fi elaborată.

După cum am explicat mai sus, grupul ţintă direct al Fazei III a proiectului ApaSan include diferite instituţii sectoriale din Moldova relevante pentru prestarea serviciilor de apă şi sanitaţie în zonele rurale. În principiu, sunt vizate toate instituţiile relevante; însă gradul de susţinere de facto acordată va depinde în mare măsură de cererea de susţinere din diferite instituţii. Toate instituţiile care sunt potenţial ţintite de proiect sunt enumerate şi descrise în detalii în capitolul 4.3.

Aria geografică de acoperire

Din punct de vedere geografic, proiectul va continua să se axeze pe întreaga ţară, inclusiv pe Găgăuzia şi Transnistria.

Selectarea regiunilor, raioanelor sau localităţilor pentru activităţi concrete va fi ghidată de oportunităţile existente şi emergente pentru implementarea, testarea, demonstrarea sau planificarea intervenţiilor care contribuie la realizarea obiectivelor strategice ale proiectului. În afară de aceste considerente strategice, selectarea localităţilor se va face în aşa mod, încât să reflecte în mod adecvat diversitatea geografică, administrativă, economică şi etnică a ţării.

3.3 Nivelurile de intervenţie

Intervenţiile la toate nivelurile, micro – mediu – macro, s-au dovedit a fi efective şi eficiente în fazele anterioare şi, prin urmare, vor fi continuate.

Nivel macro: proiectul va susţine agenţiile SDC şi ADC şi programul privind susţinerea instituţională pentru a introduce experienţa proiectului în dialogul de politică pentru reformele necesare în sector şi se va implica activ în continuare în grupurile sectoriale de coordonare şi grupurile de lucru de nivel naţional, în reţelele şi alianţele privind aspectele relevante pentru îmbunătăţirea prestării serviciilor de apă şi sanitaţie persoanelor din zonele rurale.

Nivel mediu: proiectul va susţine instituţiile din sector, agenţiile regionale şi administraţia publică locală întru integrarea opţiunilor, modelelor, instrumentelor şi proceselor potrivite pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală în procesele şi programele instituţiilor pentru a le abilita să presteze servicii mai bune şi mai echitabile populaţiei.

Nivel micro: proiectul va susţine implementarea unui număr limitat de proiecte de infrastructură şi dezvoltarea structurilor de administrare, în colaborare strânsă cu factorii locali şi implicând instituţiile şi organizaţiile relevante de nivel mediu în scopul asigurării stimulentelor şi cazurilor de demonstraţie pentru declanşarea schimbărilor în instituţiile partenere. Implicarea pe teren a demonstrat de asemenea a fi foarte benefică pentru lucrul la nivel mediu şi macro, deoarece aceasta sporeşte competenţa inputurilor la aceste nivelurile şi credibilitatea faţă de alţi factori. În cele din urmă, populaţia din locaţiile proiectelor inovatoare beneficiază de asemenea în mod direct de servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie durabile şi de calitate bună.

4. Strategia de implementare

4.1 Strategia generală

Strategia globală

Strategia globală a fazei III a proiectului ApaSan este de a transfera know-how-ul generat de ApaSan privind alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală instituţiilor moldoveneşti şi de a instituţionaliza funcţiile pe care ApaSan le-a îndeplinit până la moment în implementarea proiectelor de alimentare cu apă şi sanitaţie durabilă, astfel încât aceste instituţii să poată îmbunătăţi performanţa lor în reacţionarea la necesităţile populaţiei rurale pentru serviciile de alimentare cu apă şi sanitaţie. Transferul de know-how şi ancorarea funcţiilor în instituţiile sectorului conclude şirul global logic al intervenţiilor proiectului ApaSan, care a început de la cele două faze anterioare, care s-a axat pe introducerea şi consolidarea opţiunilor noi necesare pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală şi crearea condiţiilor propice pentru extinderea acestor opţiuni.

Parteneriatele pentru transferul de know-how

Elementul principal al strategiei fazei a II-a este de a finaliza transferul abundenţei de know-how, instrumente, procese şi modele elaborate de către Ajutorul Umanitar SDC începând cu anul 2001 şi de proiectul ApaSan începând din anul 2009 către instituţiile moldoveneşti prin susţinerea acestora ca să integreze aceste experienţe în planurile şi acţiunilor lor.

Abordarea generală se va baza pe fortificarea şi formalizarea parteneriatelor existente sau pe crearea parteneriatelor noi cu un şi de instituţii sectoriale care doresc să integreze experienţele ApaSan în planurile şi acţiunile lor, iar în cadrul acestor parteneriate, susţinerea instituţiilor în integrarea experienţei ApaSan. Din multitudinea instituţiilor din Moldova relevante pentru prestarea serviciilor de apă şi sanitaţie populaţiei rurale, nu poate fi presupus că toate acestea vor avea o cerere suficientă sau vor întruni condiţiile pentru un parteneriat de succes, prin urmare se preconizează crearea parteneriatelor de succes cu un număr redus din lista întreagă a instituţiilor partenere potenţiale. Lista partenerilor potenţiali şi modalităţilor de cooperare intenţionate este prezentată în capitolul 4.4.

În afară de cererea pentru cooperare cu ApaSan, aceste instituţii sunt diverse în ce priveşte rolurile, capacităţile şi necesităţile lor. Prin urmare, ApaSan va trebui să aplice un grad înalt de flexibilitate în cooperarea cu instituţiile sectoriale, prin prevederea unui şir de modalităţi şi instrumente diferite de susţinere sau cooperare întru maximizarea şanselor pentru transferurile de succes durabile.

Modalităţile de cooperare cu partenerii

Tipurile modalităţilor de parteneriat includ următoarele:

A. Cooperare: Instituţiile partener alocă personal care implementează sarcinile convenite; ApaSan acordă instruire personalului respectiv; Instituţiile partener şi ApaSan cooperează în grupuri de lucru sau mecanisme similare pentru a elabora proceduri, metode şi instrumente pentru îmbunătăţirea capacităţilor instituţiei partener.

B. Delegarea experţilor la instituţiile partener: ApaSan deleagă consultanţi la instituţiile partener, care lucrează în comun cu membrii personalului instituţiei partener pentru a elabora proceduri, metode şi instrument pentru îmbunătăţirea capacităţilor instituţiei partener.

C. Sprijin bazat pe proiect: ApaSan finanţează instituţiile partener pentru a contracta experţi care să elaboreze proceduri, metode şi instrumente pentru îmbunătăţirea capacităţilor instituţiei partener

Parteneriatul bazat pe cooperare este tipul cel mai preferabil, deoarece acesta promite cea mai durabilă schimbare în cadrul instituţiei, însă astfel de parteneriat va fi posibil doar cu partenerii care au anumite capacităţi de a aloca personal pentru cooperare şi care doresc să procedeze astfel.

Aceasta ar putea să nu fie cazul cu un şir de parteneri necesari, care au capacităţi slabe sau motivare iniţială scăzută pentru a investi în cooperare. Pentru astfel de parteneri, delegarea experţilor sau sprijinul bazat pe proiect pot fi mijloace mai atractive şi, prin urmare, mai utile pentru a intra în cooperare. Însă aceste tipuri de cooperare au un risc clar pentru durabilitate, deoarece partenerii se pot bizui excesiv pe sprijinul din partea experţilor delegaţi sau pe finanţarea proiectului. Odată ce sprijinul va expira, partenerii pot reveni la modalitatea anterioară de lucru fără a prelua capacităţile suplimentare scontate. De asemenea, expertul delegat poate ajunge să efectueze lucrul instituţiei în loc să ajute personalul acesteia să realizeze schimbarea în instituţie.

Prin urmare, susţinerea în formă de delegare a experţilor proiectului sau susţinerea bazată pe proiect trebuie să fie totdeauna echilibrată cu atenţie pentru a asigura ca dezvoltarea capacităţii să aibă loc în realitate în cadrul instituţiilor partener şi ca susţinerea acordată să nu fie pur şi simplu o înlocuire a capacităţilor proprii ale instituţiilor.

O strategie utilă pentru susţinerea partenerilor cu capacităţi slabe poate fi iniţierea parteneriatelor cu susţinere bazată pe proiect (C.) sau cu delegarea experţilor (B.) care mai apoi să evolueze cât mai curând posibil în cooperare reală (A.), în cadrul căreia partenerii să prea gradual iniţiativa pentru implementarea sarcinilor convenite.

Instrumentele pentru susţinerea partenerilor

Vor fi aplicate următoarele instrumente pentru transferul de know-how şi fortificarea capacităţilor instituţiilor partener:

• Asistenţa tehnică instituţiilor partener

• Instruirea personalului instituţiilor partener

• Cofinanţarea şi implementarea în comun a proiectelor de alimentare cu apă şi sanitaţie sau planurilor strategice

Asistenţa tehnică

Asistenţa tehnică instituţiilor partener are drept scop susţinerea partenerilor în adaptarea procedurilor lor interne, elaborarea şi aplicarea instrumentelor noi şi schimbarea modului de lucru. Asistenţa tehnică poate fi acordată în diferite forme:

• Experţii delegaţi ai ApaSan lucrează cu instituţiile partener în continuu pentru o perioadă extinsă ca parte a echipei cu personalul instituţiilor partenere şi îi asistă în elaborarea şi introducerea procedurilor şi instrumentelor noi

• Experţii ApaSan lucrează cu personalul instituţiilor partenere în comun asupra aspectelor de lucru concrete care sunt clar definite şi limitate în timp şi în aria de acţiune, sau pentru un timp mai îndelungat, dar cu contribuţie limitată (ex., prin intermediul grupurilor de lucru periodice)

Instruirea personalului

Instruirea personalului instituţiilor partenere are drept scop transmiterea cunoştinţelor know how ale ApaSan personalului cheie al instituţiilor şi dotarea personalului cu deprinderile necesare pentru desfăşurarea durabilă a procedurilor noi introduse şi aplicarea instrumentelor noi necesare pentru schimbările intenţionate în modalitatea de lucru a instituţiei. Instruirea personalului poate fi acordate în diferite forme:

• Cursuri de instruire clasice

• Instruire practică, combinată cu asistenţa tehnică sau cu implementarea proiectului

• Participarea în activităţile axate pe schimbul de cunoştinţe şi experienţă

Cofinanţarea şi implementarea în comun a proiectelor

Cofinanţarea şi implementarea în comun a proiectelor de alimentare cu apă şi sanitaţie cu partenerii moldoveni tinde să urmărească mai multe scopuri: Cofinanţarea proiectelor de infrastructură poate servi drept stimulent pentru instituţii de a coopera cu ApaSan sau oferi pârghii pentru realizarea schimbărilor scontate în instituţiile ţintă. Implementarea proiectelor în comun este de asemenea o modalitate foarte puternică de însoţire a asistenţei tehnice şi instruirii personalului. Şi în final, implementarea în comun a proiectelor este necesară pentru a perfecţiona opţiunile existente sau pentru a elabora şi introduce opţiuni suplimentare pentru a elimina discrepanţele în şirul disponibil de opţiuni pentru prestarea serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie rurală.

Cotele de cofinanţare, precum şi gradul de iniţiativă de lider în proiecte între instituţiile partenere şi ApaSan vor varia de la caz la caz. Proiectele care se axează preponderent pe acordarea stimulentelor şi pârghiilor, precum şi pe oportunităţile de învăţare, vor fi cel probabil desfăşurate sub conducerea instituţiilor moldoveneşti (spre exemplu, contractarea prin intermediul structurilor locale), iar ApaSan se va concentra preponderent asupra cofinanţării şi monitorizării investiţiilor. ApaSan va juca un rol mai mare în implementarea proiectelor care se axează preponderent pe perfecţionarea şi dezvoltarea opţiunilor tehnice şi manageriale.

Asigurarea calităţii în implementarea proiectelor sub conducerea instituţiilor moldoveneşti

În fazele anterioare, ApaSan a investit multe resurse şi a dezvoltat cunoştinţe solide de know-how privind asigurarea calităţii şi durabilităţii în implementarea proiectelor, care include bunele practici de selectare a proiectelor, proiectarea tehnică şi supravegherea construcţiei, precum şi privind participarea comunităţii şi crearea structurilor pentru exploatare şi întreţinere.

Scopul fazei a III-a este de a transfera aceste cunoştinţe know-how instituţiilor moldoveneşti, care, la rândul lor, vor deveni capabile să implementeze proiecte de calitate mai bună şi mai durabile. Însă este important de ţinut cont de faptul că instituţiile moldoveneşti, precum sunt fondurile naţionale, care aplică practicile ApaSan pentru asigurarea calităţii şi durabilităţii, aceasta va fi o schimbare enormă în modalitatea lor de lucru, fapt care la sigur nu va fi realizat uşor. Implementarea proiectelor sub conducerea instituţiilor partenere moldoveneşti va constitui, prin urmare, un risc important pentru calitatea şi durabilitatea acestor proiecte, care poate fi atenuat doar într-o măsură oarecare prin eforturi mari în monitorizarea proiectelor, iar în unele cazuri, prin delegarea expertizei de consultanţă specială fondurilor şi instituţiilor în cauză.

Continuitatea între faza II şi faza III în cofinanţarea şi implementarea în comun a proiectelor

Cofinanţarea şi implementarea în comun a proiectelor va constitui în măsură considerabilă o continuare directă a proiectelor evaluate, pregătite sau lansate în faza precedentă (ApaSan II). Un şir de proiecte au fost pregătite sau lansate în mod intenţionat în faza precedentă, cu scopul menţinerii echilibrului în alocarea resurselor umane şi debursarea mijloacelor financiare de-a lungul anilor.

Motivul pentru aceasta este că un proiect cu ciclu deplin pentru construcţia sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie la nivelul satului întreg durează aproximativ 3-4 ani în mediu, în care doar etapa de pregătire a proiectului (selectarea şi evaluarea preliminară a locaţiilor, informarea şi mobilizarea comunităţilor, pregătirea cooperării) aparte durează de obicei cel puţin un an. Necesitatea resurselor umane şi debursarea mijloacelor au marcat momente de vârf pe parcursul perioadei ciclului proiectului, resursele umane fiind necesare preponderent la etapa de pregătire şi proiectare a proiectului, iar debursare mijloacelor ajungând în punctul de vârf finele proiectului cu achitarea contractorilor implicaţi în lucrările de construcţie.

Pregătirea şi iniţierea unei părţi a proiectului în faza precedentă permite evitarea implementării simultane a tuturor proiectelor în faza III, astfel echilibrând alocarea resurselor umane şi debursarea mijloacelor pe parcursul fazei.

Un avantaj suplimentar este că la începutul fazei III, nu se pierde timpul cu pregătirea proiectelor iar implementarea acestora poate aduce imediat beneficii diferitor parteneri.

O listă completă a proiectelor este prezentată în Anexa 6, care oferă detalii cu privire la proiectele finalizate în faza II, proiectele iniţiate în faza II şi planificate pentru a fi finalizate în faza II, inclusiv situaţia acestora la finale fazei II.

4.2 Strategia detaliată a intervenţiei după componente

Componenta 1: Planurile strategice de apă şi sanitaţie elaborate la nivel raional şi regional sub coordonarea instituţiilor naţionale

Planificarea strategică a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie este necesară pentru prioritizarea necesităţilor de investiţii şi asigurarea folosirii eficiente a mijloacelor financiare, precum şi pentru adecvarea soluţiilor cu necesităţile locale. Disponibilitatea planurilor strategice este o precondiţie hotărâtoare pentru a permite investiţii masive în infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie.

În faza II, ApaSan a implementat un plan strategic pilot (Planul General de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie pentru raionul Ialoveni, Part 1 – Alimentarea cu Apă) şi a susţinut guvernul moldovenesc în crearea unui document de orientare naţional pentru planificarea strategică la nivel de raion. Guvernul RM a inclus coordonarea planificării strategice la nivel de ţară în planul său de acţiuni pentru implementarea Strategiei de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare (acţiunea 1.8).

În faza III, ApaSan va susţine Guvernul RM în realizarea scopului său de planificare strategică la nivel de ţară prin desfăşurarea următoarelor activităţi şi intervenţii principale:

• Pentru a face experienţa actuală pe deplin disponibilă, drept prim pas, va fi documentată experienţa de planificare în raionul Ialoveni şi va fi diseminată printre factorii sectorului. Raionul Ialoveni va fi de asemenea susţinut să finalizeze planificare în partea rămasă ce vizează sanitaţia.

• Ministerul Mediului şi/sau MDRC vor fi susţinute în clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor de coordonare, precum şi în planificării ulterioare (implementarea acţiunii 1.8 a planului de acţiuni al Strategiei AAS).

Odată ce instituţiile naţionale se vor implica în coordonarea şi impulsionarea planificării la nivel de ţară, alte raioane vor fi susţinute pentru a elabora planuri strategice. Susţinerea va fi acordată preponderent prin cofinanţarea lucrărilor consultanţilor pentru planificarea şi acordarea asistenţei raioanelor în procedurile de contractare, organizarea grupurilor de lucru pentru planificare, precum şi în controlul calităţii. Precondiţiile importante pentru cofinanţarea planurilor strategice suplimentare sunt coordonarea de factor din partea agenţiei naţionale, ceea ce înseamnă că planurile susţinute nu trebuie să fie acţiuni izolate, ci parte a efortului coordonat înspre planificarea la nivel de ţară; şi existenţa cererii şi cofinanţării clare din partea raionului respectiv. Locaţiile posibile pentru susţinerea planificării strategice ar putea fi raioanele Cantemir şi Nisporeni, unde studiile de pregătire deja au fost efectuate cu susţinerea ADC iar investiţiile de scară mare sunt deja implementate sau planificate.

• În cazul în care Guvernul RM ar schimba abordarea sa de la planificarea raională spre planificarea sectorială regională, bazată pe bazinele hidrografice sau de nivel naţional, ApaSan va contribui cu expertiza consultanţilor şi cofinanţare în cadrul bugetului său şi în coordonare strânsă cu toţi factorii implicaţi.

Componenta 2: Fondurile naţionale care investesc în infrastructura de apă şi sanitaţie rurală dispun de un sistem de monitorizare a eficacităţii, eficienţei şi durabilităţii, precum şi de un mecanism pentru asistenţa tehnică a municipalităţilor rurale pentru implementarea proiectelor şi crearea structurilor operaţionale

Intervenţiile grupate în jurul componentei 2 se axează pe deficienţele principale ale finanţării pentru infrastructura de apă şi sanitaţie rurală existentă în prezent prin intermediul structurilor moldoveneşti: nu este monitorizată eficienţa şi eficacitatea proiectelor finanţate, iar finanţarea proiectelor nu este însoţită de măsuri pentru asigurarea calităţii şi durabilităţii investiţiilor.

Prin susţinerea comunităţilor în construcţia sistemelor de alimentare cu apă şi crearea operatorilor comunitari (ACA) în fazele anterioare, ApaSan a acumulat o experienţă bogată în ce priveşte modul de activitate întru realizarea durabilităţii investiţiilor în infrastructura rurală. Scopul principal al intervenţiilor pentru componenta 2 este de a transmite această experienţă uneia sau mai multor structuri de finanţare naţionale pentru a garanta calitatea apei, asigura calitatea tehnică mai bună a infrastructurii construite, a asigura incluziunea tuturor consumatorilor din cadrul comunităţii (inclusiv a grupurilor vulnerabile) şi existenţa sau crearea unui operator capabil care să asigure prestarea durabilă a serviciului. A stabili cooperarea cu fondurile naţionale pentru a le susţine în îmbunătăţirea procedurilor de selectare a proiectelor şi include mecanismele de acordare a asistenţei tehnice pentru implementarea proiectului şi crearea întreprinderii (toate pentru a realiza o mai buna durabilitate a investiţiilor).

Activităţile principale:

• Stabilirea parteneriatului cu Fondul Naţional Ecologic (FEN) şi Agenţia Apele Moldovei (alternativ, cu Fondul Naţional de Dezvoltare Regională) după analiza minuţioasă a funcţionării instituţiei, examinând stimulentele şi constrângerile instituţiilor şi personalul acestora pentru a acţiona întru planificarea modalităţilor de parteneriat cu cele mai bune şanse de a realiza succes în schimbările reale.

• Susţinerea Fondului Naţional Ecologic (FEN) şi Agenţiei Apele Moldovei în crearea sistemului de monitorizare pentru a asigura dovada eficienţei investiţiilor în sistemele de apă şi sanitaţie (contribuind la acţiunea 1.3 a SNAAC), inclusiv dovada accesului egal.

• Crearea mecanismului de cofinanţare şi suport tehnic al proiectelor cu FEN.

• Acordarea asistenţei tehnice pentru 4 municipalităţi rurale la pregătirea proiectelor de calitate bună (2 proiecte de alimentare cu apă pentru populaţia totală de 7′000 locuitori şi 3 proiecte de sanitaţie pentru populaţia totală de 3′000 locuitori) care pot fi prezentate agenţiilor naţionale de finanţare, şi asigurarea cofinanţării pentru implementarea acestor proiecte.

Componenta 3: Autorităţile naţionale şi raionale în domeniul sănătăţii, educaţiei şi mediului promovează facilităţile de sanitaţie igienice, confortabile, incluzive şi sigure pentru mediu (inclusiv toaletele ecosan)

În faza a II-a, ApaSan a susţinut administraţia şcolilor la implementarea toaletelor şcolare igienice şi sigure pentru mediu şi confortabile, bazate pe tehnologia ecosan. Aceasta a fost o linie de susţinere cu mare succes, cu peste 50 proiecte implementate şi una din cele mai mature linii de intervenţie din faza anterioară în ce priveşte replicarea de către instituţiile moldoveneşti. Autorităţile de diferite niveluri sunt deja implicate strâns în procesul de implementare, iar cota de finanţare din partea autorităţilor raionale a atins 25%. În faza a III-a, ApaSan pe transmiterea către partenerii moldoveni a iniţiativei şi cunoştinţelor know-how necesare pentru implementarea mai bună a toaletelor şcolare. Aceasta trebuie de realizat în timp relativ scurt, până la mijlocul fazei. Intervenţiile trebuie să se axeze pe acceptarea şi susţinerea iniţiativei de către autorităţile de nivel naţional în domeniile educaţiei, mediului şi sănătăţii (Ministerul Educaţiei, Ministerul Mediului şi Ministerul Sănătăţii, Centrul Naţional de Sănătate Publică), asigurarea disponibilităţii tuturor cunoştinţelor know-how din documentele de orientare şi normele şi reglementările oficiale, precum şi susţinerea partenerilor în accesarea fondurilor pentru mai multe investiţii.

Activităţile principale:

• Finalizarea documentaţiei pentru sanitaţia şcolară şi toaletelor şcolare de tip ecosan şi diseminarea acestora factorilor din sector; cooperarea cu CNSP şi MM întru finalizarea şi adaptarea normelor şi reglementărilor naţionale corespunzătoare.

• Cooperarea cu raioanele, Ministerul Educaţiei şi diferite fonduri naţionale pentru a finaliza integrarea experienţelor în structurile naţionale

• Acordarea asistenţei tehnice şi cofinanţarea a 15 şcoli rurale pentru a pregăti şi implementa soluţiile de sanitaţie şcolară (12 blocuri de toalete ecosan pentru un număr total de 4′900 utilizatori, 2 sisteme mici de epurare a apelor uzate pentru un număr total de 550 utilizatori)

Componenta 4: Instituţiile specializate relevante sunt identificate şi capacitatea acestora consolidată pentru a oferi servicii de consultanţă şi instruire continuă cu privire la aspectele tehnice, manageriale şi de incluziune operatorilor mici ai sistemelor de apă şi sanitaţie

În faza a II-a, ApaSan s-a axat mult pe acordarea asistenţei continue Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă (ACA) care operează cu sistemele de apă implementate cu susţinerea proiectului ApaSan pentru a asigura funcţionarea durabilă a acestora. Această susţinere a inclus, printre alte aspecte, următoarele:

• Asistenţa în soluţionarea problemelor neprevăzute, la cerere (linie fierbinte)

• Instruirea personalului în domeniile: evidenţa contabilă, raportarea financiară şi stabilirea tarifelor

• Instruirea operatorilor privind întreţinerea componentelor tehnice ale sistemului de apă

• Asistenţă preşedinţilor ACA privind gestionarea asociaţiei

• Asistenţa preşedinţilor şi primarilor privind asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la servicii

• Facilitarea schimbului de cunoştinţe şi experienţă între diferite asociaţii

• Monitorizarea performanţei asociaţiilor

În faza a III-a, ApaSan se va axa pe instituţionalizarea acestui sprijin prin susţinerea unei instituţii moldoveneşti pentru a dezvolta capacităţile de acordare a tuturor serviciilor enumerate mai sus prestatorilor de servicii mici din Moldova. Instituţia respectivă poate fi una din cele existente, cum ar fi CALM sau AMAC. În cazul în care parteneriatele cu acestea sau cu alte instituţii existente se va adeveri a fi imposibil sau nedorit, urmează de examinat alternativa creării unei instituţii speciale, cum ar fi o asociaţie a micilor prestatori de servicii.

Deşi în fazele anterioare ApaSan s-a axat în totalitate pe ACA, alte forme de prestatori de servicii mici, cum ar fi unităţile municipale, întreprinderile municipale sau întreprinderile private au de asemenea potenţial de a exploata în mod durabil sisteme de apă şi sanitaţie mici şi astfel ar trebui de asemenea să beneficieze de asistenţă continuă.

Activităţile principale:

• Evaluarea operatorilor mici pentru a identifica necesităţile

• Identificarea unei instituţii potrivite care este interesată în acordarea susţinerii prestatorilor de servicii mici

• Acordarea asistenţei instituţiei respective în dezvoltarea structurilor şi capacităţilor pentru acordarea sprijinului respectiv şi în operaţionalizarea cooperării cu operatorii mici

• Elaborarea procedurii standard privind modul de abordare a accesului egal în suportul tehnic pentru operatorii locali mici (materiale de instruire, instrumente de planificare, modul de colectare a informaţiei)

Stabilirea tarifelor constituie o problemă critică pentru operatorii serviciilor de apă şi sanitaţie rurală. În prezent, consiliile municipale locale sunt responsabile pentru aprobarea tarifelor, iar deciziile acestora sunt deseori ghidate de motive politice, decât bazate pe transparenţă şi necesităţi economice. Reglementarea naţională care apare prin intermediul ANRE constituie o oportunitate pentru îmbunătăţire. Însă există de asemenea riscul că ANRE nu va examina necesităţile rurale specifice, ci pur si simplu va alia reglementările tarifelor urbane la operatorii rurali mici.

Deoarece alte proiecte susţinute de SDC vor sprijini agenţia ANRE, ApaSan nu va crea un parteneriat direct cu ANRE, ci mai degrabă va coordona cu alte proiecte şi cu SDC pentru a integra necesităţile concrete ale operatorilor rurali în susţinerea către ANRE şi în crearea unui sistem de reglementare potrivit pentru sistemele de apă şi sanitaţie rurale mici.

Componenta 5: Contractele de delegare a serviciilor de apă şi sanitaţie din municipalităţile rurale mici către operatorii multimunicipali/regionali sunt elaborate, stipulează aranjamentele legale, instituţionale şi financiare pentru prestarea serviciilor de apă şi sanitaţie rurale de calitate şi durabile

Operarea sistemelor la nivel regional este o opţiune nouă emergentă şi pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie. Exploatarea regională înseamnă că un operator mare, de regulă bazat pe regia Apă Canal a unui centru raional, îşi extinde aria de deservire în regiune, incluzând satele care pot avea sisteme de alimentare cu apă şi sanitaţie independente şi/sau sunt conectate la o reţea de alimentare sau colectare regională. Deşi la momentul actual există foarte puţine exemple de operatori regionali care exploatează sisteme independente mici (unele regii apă-canal operează sisteme în sate care sunt conectate fizic la sistemul urban), operatorii regionali pot reprezenta modalitatea principală în cadrul modernizării sectorului.

În faza III, ApaSan se va axa pe susţinerea instituţiilor moldoveneşti în dezvoltarea primelor exemple de operare regională a sistemelor, clarificând prin aceasta procedurile şi modalităţile acestui tip de operare. În acest proces, ApaSan nu se va concentra în primul rând asupra operatorilor regionali ca atare, deoarece sunt alţi donatori care asistă regiile Apă-Canal în procesul de regionalizare. În schimb, ApaSan va susţine municipalităţile în intrarea în cooperare cu operatorii regionali pentru exploatarea sistemelor de apă mici din sate. Primele locaţii potenţiale au fost identificate în raioanele Floreşti şi Cahul, unde regiile Apa-Canal demonstrează interes în regionalizare şi unele municipalităţi sunt deschisă spre a transmite exploatarea unui sistem acestora. ApaSan poate răspunde de asemenea, în limitele bugetului său, la cererile parvenite de la alte municipalităţi sau operatori regionali.

Activităţile principale:

• Susţinerea municipalităţilor mici în cooperarea cu operatorii regionali (ex. cu regiile Apă-Canal care îşi extind serviciile către alte municipalităţi rurale) pentru exploatarea sistemelor de apă locale.

• Acordarea asistenţei tehnice unui număr de 8 municipalităţi rurale (cu o populaţie totală de 13′000) cu perspectivă clară de exploatare de către un operator multimunicipal/regional, pentru a pregăti proiecte de calitate bună care pot fi prezentate instituţiilor naţionale de finanţare şi acorda cofinanţare pentru implementarea acestor proiecte

Componenta 6: Soluţiile inovatoare pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală introduse de ApaSan care abordează aspectele tehnice, manageriale şi de incluziune sunt documentate şi diseminate cu implicarea universităţilor sau altor parteneri pentru studiu şi inovaţii

Una din principalele funcţii ale ApaSan pe parcursul fazelor anterioare a fost de a introduce sau dezvolta opţiuni noi pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală (ex. captările de apă din izvoare, sisteme cu cost mic şi întreţinere scăzută pentru tratarea apei (înlăturarea fierului şi manganului), managementul comunitar, toaletele şcolare ecosan, etc.) şi de a face experienţa disponibilă prin crearea cazurilor demonstrative, documentarea şi diseminarea experienţei. Abilitarea instituţiilor moldoveneşti de a exercita mai sigur această funcţie de susţinere a îmbogăţirii cunoştinţelor şi inovaţiilor în sector va fi foarte importantă pentru complimentarea eforturilor din cadrul componentelor 1-5.

Mai mult ca atât, şirul de opţiuni actualmente disponibil pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie încă mai are diverse goluri importante, spre exemplu, nu sunt cunoscute, de regulă, abordări şi tehnologii adecvate pentru îmbunătăţirea sanitaţiei la nivelul întregului sat. În faza III, ApaSan va încerca să elimine aceste goluri prin perfecţionarea opţiunilor existente şi introducerea opţiunilor suplimentare. ApaSan va lucra asupra următoarelor opţiuni:

• Planificarea şi implementarea sanitaţiei pentru comunităţi întregi, examinând scenariile de dezvoltare pe termen lung, spre ex. prin introducerea soluţiilor intermediare de nivel mai bun decât latrinele, dar mai potrivite decât sistemele de colectare prin canalizare (ex. fose septice per gospodărie casnică), implementarea etapizată a sistemelor de sanitaţie colective; susţinerea operatorilor locali; desfăşurarea campaniilor de informare şi crearea mecanismelor pentru susţinerea tehnică şi financiară a gospodăriilor casnice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi sistemelor de sanitaţie

• Pilotarea planurilor de siguranţă a apei în sistemele de apă mici

• Consolidarea, documentarea şi diseminarea opţiunilor tehnice noi pentru tratarea apei de suprafaţă şi subterane introduse în faza II

ApaSan va implica strâns instituţiile moldoveneşti în lucrul ce ţine de optimizarea opţiunilor existente şi dezvoltarea opţiunilor suplimentare şi, prin aceasta, va consolida capacităţile instituţiilor pentru învăţare şi inovaţii. Universităţile, centrele de resurse şi ONG-le vor fi implicate în lucrul de elaborare şi documentare, iar instituţiile guvernamentale, cum ar fi Inspectoratul Ecologic de Stat şi Centrul Naţional de Sănătate Publică vor fi implicate în diseminarea rezultatelor. Toată experienţa va fi de asemenea introdusă în mecanismele de asistenţă pentru implementarea proiectului sau exploatare (legături cu activităţile din componentele 1 şi 4).

Activităţile principale:

• Consolidarea, documentarea şi diseminarea experienţelor privind opţiunile tehnice noi pentru tratarea apei de suprafaţă şi subterană, introduse în faza II

• Introducerea abordărilor pentru îmbunătăţirea sanitaţiei la nivelul întregului sat, inclusiv susţinerea tehnică şi financiară pentru implementările pilot

• Susţinerea CNSP în implementarea pilot a planurilor de siguranţă a apei în sistemele de apă mici.

• Pilotarea, documentarea şi diseminarea practicilor care promovează accesul egal la AAS la toate nivelurile

Acordarea asistenţei tehnice şi cofinanţarea proiectelor de alimentare cu apă în 6 municipalităţi rurale care demonstrează una sau mai multe inovaţii tehnice şi manageriale introduse de ApaSan (toate proiectele au început deja în Faza II; populaţia totală 11′500). ApaSan va încorpora de asemenea toată experienţa acumulată şi documentată în faza III şi în fazele anterioare în alte programe (Proiectul Susţinerea Cadrului Instituţional, Proiectul ADC Susţinerea Învăţământului Profesional Tehnic) cu scopul de a îmbunătăţi formarea profesioniştilor din sector.

Activităţile principale:

• Punerea la dispoziţie a documentaţiei şi elaborarea materialelor de instruire

Componenta 7: Platformele pentru schimbul de cunoştinţe funcţionează în mod durabil

Comunitatea practicienilor în sectorul alimentaţiei cu apă şi sanitaţie (CP) a fost creată cu succes şi susţinută în ultima fază şi este foarte apreciată în sector. CP deja funcţionează, cu un grup de coordonare şi preşedinte prin rotaţie, având în palmares o vizită de studiu în Republica Cehă care a beneficiat de finanţare din afara proiectului ApaSan. Însă, în faza II, funcţia de secretariat şi suportul financiar principal pentru vizite de studiu a fost totuşi acordat de ApaSan.

În Faza III, ApaSan va continua să susţină Comunitatea Practicienilor şi va finaliza transmiterea iniţiativei membrilor CP, fapt care înseamnă că secretariatul va fi în cele din urmă găzduit de membri şi că aceştia vor căuta de sine stătător mijloace pentru finanţarea activităţilor CP.

În afară de susţinerea CP, ApaSan va încerca de asemenea să identifice alte reţele naţionale sau regionale relevante, va conecta CP la aceste reţele sau va susţine alte reţele în preluarea schimbului de cunoştinţe privind aspectele legate de alimentarea cu apă şi sanitaţie.

Activităţile principale:

• Continuarea susţinerii CP, transmiterea funcţiei secretariatului altei gazde, asistenţa membrilor CP în colectarea fondurilor pentru activităţi

• Identificarea altor reţele naţionale sau regionale potrivite şi conectarea acestora cu CP şi factorii din sectorul de alimentare cu apă şi sanitaţie rurală

4.3 Subiecte transversale strategice

Aspecte de gen

Investiţiile şi serviciile îmbunătăţite de alimentare cu apă şi sanitaţie aduc beneficii bărbaţilor, femeilor şi copiilor, deopotrivă. Într-un oarecare sens, femeile pot beneficia cel mai mult, deoarece au grijă cel mai mult de gospodărie şi, astfel, au sarcini legate de apă. Serviciile de apă şi sanitaţie sunt îndreptate spre gospodăria casnică, în întregime, astfel discrepanţele de acces la apă şi sanitaţie între genuri sunt relativ mici.

Aspectele de gen însă sunt relevante în planificare, proiectare şi aprobarea deciziilor cu privire la investiţiile în infrastructura de apă şi sanitaţie sau în chestiunile organizaţionale ce ţin de exploatarea sistemelor. Femeile tind să fie excluse sau incluse insuficient în procesele decizionale. De aceea, în fazele anterioare, ApaSan a întreprins totdeauna eforturi adresate în mod specific femeilor în mobilizarea comunităţii, insistând asupra faptului ca femeile să fie reprezentate în mod adecvat în organele de conducere ale prestatorilor serviciilor de apă.

În plus, aspectele legate de gen sunt foarte relevante în comunicarea şi instruirea privind utilizarea facilităţilor de sanitaţie. Spre exemplu, în instruirea privind utilizarea şi întreţinerea toaletelor ecosan, ApaSan preferă instruirea separată a băieţilor şi fetelor, deoarece necesităţile specifice ale acestora pot fi abordate mai bine în mod separat. Necesităţile specifice genului pot include, spre exemplu, utilizarea pisoarelor pentru băieţi, sau cu să se descurce cu menstruaţia în toaletele uscate pentru fete.

De asemenea, în campaniile comunitare privind îmbunătăţirea facilităţilor de apă şi sanitaţie şi practicilor de igienă generală, incluse după posibilitate în proiectele de sanitaţie la nivelul întregului sat (OP6), este foarte important designul specific genului al mesajelor.

În faza a III-a, la transmiterea cunoştinţelor know-how, instrumentelor şi metodelor instituţiilor partenere, ApaSan va avea grijă în mod particular ca părţile referitoare la abordarea adecvată a participării joase a femeilor în procesul decizional cu privire la apă şi sanitaţie să fie accentuate în mod adecvat.

Guvernare

Scopul proiectului ApaSan este de a consolida instituţiile moldoveneşti în îmbunătăţirea performanţei lor pentru a îndeplini mai bine rolul lor de prestare a serviciilor publice populaţiei. Performanţa bună a instituţiilor din sector în multe aspecte se reduce la aplicarea principiilor de bună guvernare în cadrul acestor instituţii. Cota principală de eforturi şi resurse a proiectului ApaSan va merge în parteneriatele cu un şir de instituţii, fiind îndreptate spre schimbarea procedurilor interne şi modului de lucru al acestora către o mai bună guvernare. Desigur că accentul ApaSan va fi pus pe funcţiile concrete ale instituţiilor legate de prestarea serviciilor de apă şi sanitaţie; însă principiile de guvernare vor fi totdeauna la baza cooperării cu toţi partenerii.

În paragrafele care urmează este descrisă importanţa bunei guvernări în toate intervenţiile proiectului şi modul în care cele cinci principii de guvernare (răspundere, transparenţă, nediscriminare, participare şi eficienţă) vor fi examinate şi integrate în aceste intervenţii.

Răspunderea se referă la controlul puterii exercitate în stat şi societate, precum şi la obligaţiile persoanelor care sunt la putere de a explica deciziile lor.

O provocare majoră referitoare la răspundere în sectorul apelor din Moldova vizează rolurile atribuite ale instituţiilor care nu sunt îndeplinite în mod corespunzător. Administraţiile publice locale sunt responsabile pentru prestarea serviciilor populaţiei, însă în majoritatea cazurilor nu fac anume aşa. Acest fapt rămâne fără consecinţe pentru administraţii, deoarece nimeni nu le trage la răspundere pentru această neglijenţă. Lucrul întru obţinerea de către municipalităţi a mijloacelor mai bune pentru a îndeplini rolul lor, dar şi realizarea conştientizării mai bune în rândurile administraţiilor şi cetăţenilor a obligaţiilor administraţiei publice locale vor constitui domenii de activitate pentru ApăSan.

Răspunderea este de asemenea relevantă la crearea sau schimbarea aranjamentelor instituţionale. Drept exemplu servesc Asociaţiile Consumatorilor de Apă, unde funcţiile personalului, preşedinţilor, membrilor consiliului de administrare şi comisia de audit trebuie să fie definite clar, preşedinţii purtând răspundere în faţa adunării generale a membrilor asociaţiei etc. În fazele anterioare, ApaSan a promovat mult importanţa mecanismelor de guvernare internă în ACA şi a susţinut personalul şi membrii acestora în consolidarea mecanismelor respective. În faza III, va fi important de asigurat ca instituţiile care vor acorda susţinere ACA şi altor prestatori de servicii mici (OP4) să conştientizeze importanţa răspunderii în cadrul operatorilor mici şi să abordeze această chestiune în mod adecvat în susţinerea acordată acestora.

În mod similar, atunci când ApaSan susţine instituţiile pentru a realiza schimbări (ex. FEN în OP2, instituţia care susţine operatorii mici în OP4), trebuie să fie definite corect funcţiile ce urmează să fie create şi să fie examinate mecanismele de tragere la răspundere.

Un alt exemplu de relevanţă a răspunderii este OP5, în cazul căruia municipalităţile rurale vor fi susţinute pentru a transmite activele lor, şi anume sistemele de alimentare cu apă şi sanitaţie operatorilor regionali, la moment deţinute de diferite municipalităţi. Răspunderea operatorilor regionali faţă de aceste administraţii municipale va fi un aspect important la definirea modalităţilor contractuale.

Transparenţa implică că publicul, în general, sau cel puţin persoanele afectate direct, trebuie să obţină informaţie de la stat despre argumentarea deciziilor care stau la bază.

Transparenţa în contextul proiectului ApaSan este cea mai relevantă în deciziile cu privire la utilizarea fondurilor pentru prestarea serviciilor de apă şi sanitaţie populaţiei, în care instituţiile statului trebuie să bazeze deciziile lor pe criterii clare şi transparente.

Susţinerea de ApaSan a introducerii planificării strategice drept bază sigură pentru alocarea mijloacelor financiare pentru efectuarea investiţiilor în infrastructură (OP1), precum şi susţinerea FEN pentru a utiliza aceste planuri strategice şi alte criterii transparente pentru aprobarea deciziilor cu privire la investiţii constituie o parte importantă a consolidării transparenţei în sector. Susţinerea introducerii procedurii de monitorizare a utilizării fondurilor şi rezultatelor obţinute în urma finanţării constituie o altă măsură de asigurare a transparenţei.

Transparenţa în ACA este de mult timp tratată drept chestiune importantă de către ApaSan, fiind create un şir de instrumente pentru asigurare transparenţei personalului ACA faţă de membri şi clienţi în utilizarea veniturilor din colectarea tarifelor pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale. Transparenţa în procedurile de calculare şi aprobare a tarifelor este de asemenea un aspect-cheie în prestarea serviciilor, în care introducerea unei metodologii unificate şi riguroase de calculare a tarifelor de către ANRE va constitui un instrument important pentru promovarea stabilirii tarifelor în mod transparent.

Desigur, transparenţa este direct relevantă pentru mijloacele financiare alocate de însăşi ApaSan, în cazul căreia sunt necesare proceduri de achiziţii transparente.

Nediscriminarea înseamnă că nici un grup nu poate fi exclus de la putere şi resurse.

Nediscriminarea în alimentarea cu apă şi sanitaţie a fost accentuată insistent prin discursul cu privire la drepturile omului la apă şi sanitaţie. Drepturile omului la apă şi sanitaţie prevăd ca serviciile de apă şi sanitaţie să fie disponibile, accesibile, sigure, acceptabile şi permisibile (pe care ţi le poţi permite) pentru toate persoanele fără discriminare. Realizarea dreptului omului la apă şi sanitaţie necesită eforturi la toate nivelele:

• La nivelul guvernelor şi administraţiilor, trebuie să fie asigurată sensibilizarea privind conţinutul dreptului omului şi obligaţiile guvernului faţă de populaţie. ApaSan şi SCO au susţinut ateliere şi instruiri pentru sporirea gradului de sensibilizare cu privire la chestiunea dată şi a asigurat legătura oficialităţilor guvernamentale moldoveneşti cu experţi internaţionali în drepturile omului.

• La nivel local, în zonele rurale ale Republicii Moldova, aceasta înseamnă că operatorul local, administraţia locală şi comunitatea trebuie să urmărească toţi scopul de a conecta toate gospodăriile casnice din sat la sistemul de apă. În practică, acesta este un aspect problematic pentru operatori sau administraţie, deoarece reducerea tarifelor sau taxelor de conectare pentru gospodăriile casnice dezavantajate intră în conflict cu scopul la fel de provocator al durabilităţii economice. ApaSan a acumulat experienţă în implementarea abordărilor pragmatice care contribuie la creşterea ratelor de conectare în proiectele de alimentare cu apă rurale, în care APL-le şi operatorii mici identifică împreună gospodăriile casnice vulnerabile excluse de la servicii şi găsesc soluţii pentru a le conecta la sistemul de apă.

• Soluţiile tehnice pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie trebuie să fie de asemenea adaptate în multe cazuri pentru a asigura accesul tuturor grupurilor. ApaSan s-a axat pe îmbunătăţirea facilităţilor de sanitaţie şcolare pentru a permite accesul uşor al copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi.

• Instituţiile moldoveneşti trebuie să colecteze de asemenea mai multe date dezagregate sigure cu privire la accesul la apă pentru grupuri vulnerabile concrete de bărbaţi şi femei în baza statutului de sărăcie, după gen, vârstă, romi; necesităţile specifice ale grupurilor menţionate trebuie să fie integrate în procesul de planificare, în proiectele investiţionale şi în alocările de resurse viitoare.

În faza a III-a, ApaSan va continua eforturile sale precedente de integrare a conceptelor şi abordărilor ce ţin de realizarea drepturilor omului la apă şi sanitaţie în procesele de lucru zilnice ale instituţiilor partenere. Acesta aspect va fi relevant în toate liniile de intervenţie şi va fi monitorizat în mod corespunzător.

Cu toate acestea, nediscriminarea nu este relevantă doar în contextul accesului cetăţenilor la serviciile elementare. Principiul acesta, spre exemplu, este foarte relevant în alocarea mijloacelor financiare pentru proiectele investiţionale. În practicile actuale, alocarea mijloacelor este deseori motivată de apartenenţa politică şi satele nevoiaşe pot fi discriminate atunci când aplică pentru finanţarea proiectului din cauza că nu au votat pentru partidul cuvenit. Susţinerea FEN în aplicarea metodelor mai transparente pentru aprobarea deciziei privind alocarea mijloacelor în baza criteriilor şi planurilor clare este de asemenea o strategie importantă pentru reducerea discriminării.

Participarea presupune că toate segmentele populaţiei trebuie să fie conectate la procesele politice şi sociale care le afectează.

În fazele anterioare, ApaSan s-a axat foarte mult pe dezvoltarea şi promovarea abordărilor ce ţin de implementarea proiectului bazată pe participarea comunităţii. Ambele abordări, cea pentru alimentarea cu apă în mod decentralizat şi cea pentru sanitaţia în şcoli se bazează pe participarea comunităţilor în procesul decizional de-a lungul ciclului proiectului. Exploatarea şi întreţinerea infrastructurii a fost de asemenea organizată în mod participativ prin promovarea modelelor de gestionare bazată pe comunitate. În faza III, aceste elemente participative trebuie să fie păstrate atunci când abordările vor fi transmise partenerilor, iar importanţa acestora trebuie să fie promovată insistent.

Planificarea strategică de asemenea include elemente ale participării în procesul de planificare, care vor fi promovate în mod similar în susţinerea de mai departe a planificării strategice.

Eficienţa presupune că resursele financiare şi umane sunt utilizate în mod optimal.

Eficienţa utilizării mijloacelor este factorul-cheie atât în cazul investiţiilor în infrastructura de apă şi sanitaţie, cât şi în exploatarea sistemelor de apă şi sanitaţie. Majoritatea intervenţiilor proiectului au drept scop creşterea eficacităţii în sector, fie prin susţinerea municipalităţilor în realizarea calităţii mai bune în implementarea proiectelor de infrastructură, susţinerea FEN în monitorizarea eficienţei proiectelor finanţate sau susţinerea operatorilor mici în eficientizarea performanţei lor.

Managementul integrat al resurselor de apă şi protecţia mediului

Managementul integrat al resurselor de apă este un concept călăuzitor important pentru toate intervenţiile în sectorul apelor. Principiul de bază al acestuia este ca interacţiunile naturale ale ciclului apei să poată fi gestionate prin planificare în bazinele hidrografice şi prin cooperarea intersectorială. Planificarea la nivel de bazin hidrografic este cea mai relevantă în ce priveşte alocarea resurselor de apă (reglementarea folosirii apei pentru diferite scopuri, cum ar fi irigare, alimentarea cu apă pentru folosinţă casnică, industrii, ecosisteme etc.), protecţia calităţii apei (prevenirea poluării corpurilor de apă şi epurarea apelor uzate), precum şi protecţia împotriva inundaţiilor. Planificarea la nivel de bazin hidrografic este mai puţin relevantă pentru planificarea infrastructurii (ex. pentru infrastructura de irigaţie sau pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie), care se face mai adecvat la nivel mai jos, în unităţile administrative, în conformitate cu responsabilităţile unităţilor guvernamentale pentru prestarea serviciilor. Însă planificarea infrastructurii trebuie să se bazeze totdeauna pe planurile bazinelor hidrografice, pentru a examina în mod adecvat interacţiunile la nivelul întregului bazin hidrografic.

În Republica Moldova, MIRA şi managementul bazinelor hidrografice este în curs de apariţie şi SDC şi ADC planifică de asemenea să acorde susţinere în implementarea principiilor MIRA prin intermediul unui program viitor privind suportul instituţional. În prezent, însă, MIRA şi managementul bazinelor hidrografice este departe de a fi operaţional la nivel de ţară, în particular nu există planuri baziniere privind alocarea resurselor de apă sau protecţia calităţii apei disponibile. Prin urmare, planificarea infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie este lipsită de orice orientare referitor la interacţiunile cu bazinul hidrografic. În situaţia aceasta, este important ca planurile infrastructurilor respective să ia în consideraţie interacţiunile cu întreg bazinul hidrografic cât mai mult posibil. În particular, aceasta include următoarele aspecte:

• Planurile pentru alimentarea cu apă trebuie să includă evaluările resurselor de apă pentru a asigura folosirea eficientă a resurselor de apă disponibile şi minimiza conflictele legate de folosirea apei

• Planurile pentru sanitaţie trebuie să includă ca bază pentru priorităţile de investiţii evaluarea poluatorilor principali şi vulnerabilitatea corpurilor de apă

• Impactele asupra mediului ale prestării serviciului de alimentare cu apă (ex., reducerea debitului în fluvii, examinând de asemenea previziunile schimbărilor climatice locale), deversarea sporită a apelor uzate) trebuie să fie examinate în designul proiectului

Intervenţiile proiectului ApaSan vor integra aspectele legate de MIRA şi managementul bazinelor hidrografice oriunde va fi adecvat şi necesar. ApaSan de asemenea va coordona activităţile sale cu alte iniţiative care se concentrează în mod direct asupra sistemului MIRA şi managementului bazinelor hidrografice pentru a contribui la elaborarea procedurilor şi practicilor de coordonare între diferite niveluri de planificare (planificarea bazinului hidrografic şi planificarea infrastructurii). Acest aspect va fi relevant preponderent la planificarea strategică (componenta 1) şi la implementarea infrastructurii (diferite componente).

Sănătate

Proiectul întreg este planificat să contribuie la sănătatea populaţiei prin accesul mai bun la apă sigură şi sanitaţie. În afară de aceasta, intervenţiile în alimentarea cu apă şi sanitaţie sunt legate direct cu sectorul sănătăţii la diferite niveluri.

Autorităţile din domeniul sănătăţii sunt factori importanţi la introducerea opţiunilor noi în sectorul de a alimentare cu apă şi sanitaţie. Spre exemplu, ApaSan cooperează strâns cu Centrul Naţional de Sănătate Publică la elaborarea normelor şi reglementărilor pentru sanitaţia în şcoli. În plus, ApaSan va coopera cu această instituţie în ce priveşte introducerea metodelor de management pentru sistemele de alimentare cu apă rurale (planurile de siguranţă a apei).

Infrastructura de apă şi sanitaţie, precum şi educaţia pentru igienă sunt foarte relevante în instituţiile de sănătate rurale. În cadrul implementării sistemelor de apă şi sanitaţie cu susţinerea proiectului ApaSan, deja a devenit un standard asigurarea accesului acestor instituţii la serviciile de apă şi sanitaţie (precum şi oricăror altor instituţii sociale din sate). În faza III ApaSan va avea grijă suplimentar pentru a integra o evaluare mai profundă a necesităţilor de apă şi sanitaţie în cadrul instituţiilor de sănătate în procedurile de pregătire a proiectelor şi ca planificarea să includă măsuri de îmbunătăţire a situaţiei în instituţiile de sănătate/medicale.

Coordonarea strânsă cu alte programe din portofoliul pentru domeniul sănătăţii al agenţiei SDC va asigura utilizarea oportunităţilor de sinergie între domeniile sănătăţii şi apelor.

4.4 Partenerii

Partenerii transferului

Factorii principali în sectorul de alimentare cu apă şi sanitaţie din Moldova au fost descrişi şi analizaţi în mod critic în capitolul 1.2.4. În tabelul ce urmează sunt enumerate instituţiile considerate drept cei mai potriviţi parteneri pentru transferul prevăzut de experienţă şi cunoştinţe ale proiectului ApaSan. Însă lista prezentată este preliminară, deoarece discuţiile detaliate şi negocierile vor trebui încă să aibă loc înainte ca acordurile şi planurile de lucru definitive să poată fi stabilite. În aceste discuţii, vor fi clarificate motivaţiile şi posibilităţile partenerilor şi este posibil faptul că, în urma acestor discuţii să apară alţi parteneri decât cei prevăzuţi iniţial, drept fiind mai potriviţi, mai motivaţi şi mai capabili pentru a se implica în parteneriatele formale necesare pentru a atinge scopurile proiectului.

Formele anticipate de colaborare pentru fiecare partener vor constitui una din cele trei modalităţi descrise în capitolul 4.1. Tabelul include o notă privind factorii concreţi care pot motiva fiecare partener de a se implica într-un parteneriat cu proiectul ApaSan.

Partenerii şi aliaţii strategici

SDC/ADA

Agenţiile SDC şi ADA vor fi importante nu doar ca finanţatori ai proiectului, dar, datorită faptului că ambele sunt implicate activ în dialogul de politică cu Guvernul RM şi în calitate de aliaţi importanţi la nivel operaţional. Cooperarea cu SDC şi ADA pentru dialogul de politică va fi asigurată la următoarele niveluri:

• ApaSan, în coordonare cu proiectele susţinute de SDC, va oferi expertiză şi cunoştinţe de bază agenţiilor SDC şi ADA pentru a participa la diferite platforme ale dialogului de politică

ApaSan poate reprezenta agenţiile SDC sau ADA în anumite platforme ale dialogului de politică (ex., grupurile de lucru naţionale), după caz, şi la solicitarea SDC sau ADA.

• ApaSan va solicita susţinere din partea SDC şi ADC în abordarea unor chestiuni concrete cu partenerii naţionali, atunci când vor fi necesare pârghii politice pentru a realiza obiectivele proiectului ApaSan.

• ApaSan va informa permanent agenţiile SDC şi ADA despre evenimentele relevante din sector şi despre oportunităţile apărute pentru a influenţa dialogul de politică în sensul strategiilor SDC şi ADC.

Cooperarea strânsă cu agenţiile SDC şi ADA şi dialogul de politică vor fi relevante de-a lungul tuturor liniilor de intervenţie ale proiectului ApaSan şi vor depinde de asemenea în mare măsură de actualităţi şi chestiunile apărute. O parte din cele mai relevante chestiuni, în care cooperarea strânsă va fi utilă, include următoarele:

• Planificarea strategică privind alimentarea cu apă şi sanitaţie: dialogul cu MM şi MDRC privind realizarea coordonării mai bune şi clarificării rolurilor ce vizează planificarea, precum şi alocarea bugetului pentru realizarea planificării.

• Fondurile naţionale care investesc în infrastructura de apă şi sanitaţie rurală: negocierea cu fondurile şi ministerele acestora pentru stabilirea relaţiilor de cooperare cu proiectul ApaSan pentru a integra monitorizarea mai bună şi asistenţa tehnică acordată municipalităţilor.

• Susţinerea operatorilor locali mici: dialogul cu ANRE pentru integrarea necesităţilor rurale în reglementarea tarifelor.

• Operare regională: în comun cu alţi parteneri, dialogul întru definirea cadrului juridic şi modalităţilor de operare regională.

• Soluţii inovatoare: dialogul cu diferite organe guvernamentale privind înlăturarea barierelor legale şi normative în calea preluării soluţiilor inovatoare.

Proiectul Susţinerea Cadrului Instituţional SDC/ADC

Cel mai importat aliat strategic în faza II va fi Proiectul Susţinerea Cadrului Instituţional SDC/ADC. Ambele proiecte sunt complementare în mai multe aspecte: proiectul instituţional va avea acces şi influenţă directă asupra personalului de rang înalt din instituţiile sectoriale naţionale, pe când ApaSan are experienţă bogată şi competenţe pe teren în ce priveşte problemele şi soluţiile în alimentarea cu apă şi sanitaţia rurală, precum şi pârghii prin mijloacele financiare pentru investiţii. Va fi necesară o coordonare foarte strânsă şi partajarea sarcinii pentru a folosi pe deplin potenţialul sinergiei. Exemplele care oglindesc astfel de coordonare pot include următoarele:

• Formare şi instruire: Programul Susţinerea Cadrului Instituţional poate coordona cu universităţile şi instituţiile de instruire eforturile pentru actualizarea şi revizuirea conţinutului programului de învăţământ, iar ApaSan se poate axa pe oferirea conţinutului care urmează să fie inclus în programul de formare şi instruire.

• Susţinerea Fondului Ecologic Naţional (sau altor mecanisme de finanţare) pentru integrarea monitorizării şi asistenţei tehnice pentru implementarea proiectelor: Programul Susţinerea Cadrului Instituţional poate lucra direct cu FEN prin intermediul experţilor delegaţi pentru a integra monitorizarea şi asistenţa tehnică, iar ApaSan poate contribui cu instrumente şi metode de monitorizare şi asistenţă tehnică, precum şi cu utilizarea cofinanţării proiectelor în calitate de stimulente.

• Regionalizarea operării sistemelor: Programul Susţinerea Cadrului Instituţional poate lucra cu ministerele întru avansarea cadrului pentru operarea regională, iar ApaSan se poate concentra asupra abordării de jos în sus prin crearea cazurilor de succes tangibile de operare regională prin susţinerea comunităţilor cu mobilizarea primarilor la negocierea comună cu operatorii regionali şi cofinanţarea proiectelor care vor fi gestionate de operatorii regionali.

Proiectul GIZ Modernizarea Serviciilor Publice Locale

Un alt aliat important încă din faza II este proiectul GIZ Modernizarea Serviciilor Publice Locale. Legăturile strânse şi schimbul de experienţă există deja şi vor fi continuate. Coordonarea şi cooperarea directă este prevăzută în domeniile planificare strategică şi operatori regionali, în care proiectele GIZ au aceleaşi scopuri ca şi ApaSan, însă lucrează de la alt capăt (MDRC, ADR). Deoarece partenerii principali ai GIZ sunt MDRC, ADR-le şi FNDR, GIZ va fi de asemenea un aliat important în apropierea acestor parteneri de proiect potenţiali pentru ApaSan.

4.5 Durabilitatea şi viziunea despre încheierea proiectului

Faza III a proiectului ApaSan este concepută drept ultima fază a proiectului, astfel, obiectivele, strategia de intervenţii şi modalităţile de cooperare sunt toate orientate spre transmiterea durabilă a cunoştinţelor know-how ale ApaSan partenerilor.

Din acest motiv, obiectivele proiectului sunt identice cu viziunea de încheiere a proiectului ApaSan:

Instituţiile moldoveneşti de toate nivelurile răspund la necesităţile pentru serviciile de alimentare cu apă şi sanitaţie ale populaţiei rurale, inclusiv a celor mai vulnerabile categorii:

• Instituţiile de nivel naţional planifică investiţiile, finanţează infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie şi acordă asistenţă tehnică pentru implementare şi exploatare municipalităţilor rurale.

• Un procent mai mare al populaţiei rurale din Moldova are acces la servicii de apă şi sanitaţie îmbunătăţite, prestate în mod durabil de operatori mici locali şi multimunicipali/regionali.

• Soluţiile inovatoare care abordează aspectele tehnice, manageriale şi de incluziune pentru alimentarea cu apă şi sanitaţia rurală introduce de ApaSan şi alte proiecte sunt discutate, promovate şi aplicate de instituţiile moldoveneşti şi specialiştii din sector.

Deşi cadrul logic al fazei III a proiectului ApaSan descrie în mod adecvat viziunea despre încheierea proiectului ApaSan în cadrul de acţiune al proiectului, este important de luat în consideraţie faptul că ApaSan nu este unica intervenţie a agenţiilor SDC şi ADA pentru susţinerea sectorului: ApaSan este parte a unui efort mai vast al SDC şi ADA pentru susţinerea modernizării sectorului de apă şi sanitaţie din Moldova, împreună cu Programul Susţinerea Cadrului Instituţional şi alte intervenţii în curs de pregătire.

În tabelul care urmează este descris modul în care proiectul ApaSan şi Programul Susţinerea Cadrului Instituţional (PSCI) vor contribui în următorii patru ani la realizarea schimbării în acest sector.

5 Organizare, Management şi Administrare

5.1 Durata proiectului

Durata totală a fazei III este de patru (4) ani, de la 01.06.2015 până la 31.05.2019.

5.2 Schema organizaţională

Organizaţia implementatoare

Proiectul este implementat de fundaţia Skat Consulting Ltd. Prima fază a fost câştigată de Skat prin licitaţie, iar următoarele faze, a doua şi a treia au fost contractate direct cu fundaţia Skat.

Schema organizaţională a proiectului urmează logica aplicată încă din faza I, când în oferta selectată a fundaţiei Skat a fost propusă o unitate de facilitare a proiectului din profesionişti moldoveni conduşi de un coordonator din afara ţării şi un dispozitiv puternic de management şi susţinere din oficiul central pentru asigurarea calităţii. Această schemă s-a dovedit a fi reuşită în asigurarea calităţii înalte a implementării proiectului şi a constituit factorul-cheie în câştigarea reputaţiei puternice a proiectului ApaSan în sector. Prin urmare, această schemă demonstrată a fost păstrată în faza II şi va fi de asemenea aplicată în faza III, în care va asigura o bună bază pentru a realiza obiectivele ambiţioase şi face faţă complexităţii intervenţiilor din faza III.

Echipa

Structura organizaţională este compusa din personal de la oficiul central Skat şi echipa din Moldova.

Figura 1: Schema organizaţională Skat pentru proiectul ApaSan

(Traducerea conţinutului figurii: Skat HQ – OC Skat; Project Director – Directorul Proiectului; Thematic backstopping/Group of thematic specialists – Suport tematic/Grupul de specialişti tematici; Skat team in Moldova – Echipa Skat din Moldova; Project Coordinator – Coordonatorul de Proiect; Planning and monitoring manager – Manager în planificare şi monitorizare; Finances and administration manager – Manager în finanţare şi administrare; Office assistant, Field assistant – Asistent de proiect; Project facilitation – Facilitarea proiectului; Task manager output 1 – Manager de sarcină componenta 1 ş.a.m.d.; Procurement and contracting specialist – Specialist în procurări şi contracte)

Echipa de la oficiul central include:

• Directorul proiectului, care se ocupă de organizarea şi managementul proiectului

• Grupul de susţinere, care susţine echipa din Moldova la nivel conceptual şi metodologic în implementarea proiectului şi gestionarea ciclului proiectului

Echipa din Moldova (denumită Unitatea de Facilitare a Proiectului, UFP) va fi compusă din 8 membri ai personalului în prima jumătate a Fazei III şi 7 membri în a doua jumătate a Fazei III:

• Coordonatorul proiectului, manager în planificare şi monitorizare, manager finanţe şi administrare, care se ocupă de coordonarea, planificarea şi administrarea proiectului

• O echipă mică de manageri de sarcină, fiecare desemnat la o componentă concretă a proiectului, care conduc dezvoltarea parteneriatelor şi elaborarea conceptuală a intervenţiilor, serviciile de contractare pentru implementare şi supervizează implementarea

• Un specialist în achiziţii şi contractări

• Personalul de sprijin

Modalităţile de lucru

Implementarea proiectului

Activităţile pentru implementarea proiectului vor fi desfăşurate fie în mod direct de parteneri sau de prestatorii de servicii contractaţi de UFP. Prin urmare, implementarea se bazează pe următoarele elemente principale:

• Contribuţiile aduse partenerilor, ghidate de acordurile de parteneriat care definesc obiectivele, contribuţiile şi activităţile partenerilor

• Consultanţe pentru prestarea anumitor servicii pentru implementarea proiectului, inclusiv activităţile pentru susţinerea partenerilor la introducerea instrumentelor şi procedurilor noi, instruirea personalului, elaborarea documentelor; include de asemenea activităţile care însoţesc proiectele de infrastructură, cum ar fi mobilizarea comunităţii, asigurarea calităţii în proiectare şi construcţie, susţinerea creării operatorilor şi monitorizarea operaţiunilor. Consultanţii care urmează să fie contractaţi vor fi experţi moldoveni; doar în cazuri specifice pot fi contractaţi experţi internaţionali. Foştii experţi ai UFP ApaSan faza II vor fi contractaţi pentru consultanţă, după caz.

• Lucrările de proiectare şi construcţie a infrastructurii vor fi contractate pe piaţa locală

Contractarea serviciilor de consultanţă şi lucrărilor de proiectare şi construcţie se va face conform regulilor de achiziţii specificate în contractul dintre SDC şi Skat.

Echipa locală/ UFP

Echipa locală este condusă de coordonatorul proiectului. Coordonatorul proiectului conduce toate aspectele strategice şi operaţionale şi poartă responsabilitate generală pentru implementarea componentelor proiectului. Coordonatorul efectuează gestionarea relaţiilor cu instituţiile partenere, supervizează contractarea serviciilor pentru implementarea proiectului prin intermediul personalului UFP şi solicită susţinere de la specialişti oficiului central Skat în baza necesităţilor personalului UFP. Coordonatorul proiectului este ajutat de managerul în planificare şi monitorizare la planificarea sarcinilor detaliate şi monitorizarea ulterioară, precum şi la monitorizarea progresului înregistrat în implementare, precum şi de managerul finanţe şi administrare în toate chestiunile legate de administrare.

Implementarea intervenţiilor proiectului este gestionată de managerii de sarcină ai UFP. Managerii de sarcină sunt fiecare responsabili pentru câteva componente ale proiectului. În aria lor de responsabilitate, aceştia conduc dezvoltarea conceptuală a parteneriatelor şi susţinerea acordată partenerilor, gestionează acordurile de parteneriat şi contactează consultanţi sau alţi prestatori de servicii pentru implementarea activităţilor proiectului (a se vedea mai sus, la implementarea proiectului).

Managerii de sarcină cunosc bine sectorul şi mediul ambiant, şi posedă o înţelegere profundă a strategiilor şi obiectivelor proiectului. Însă aceştia nu acţionează ca specialişti tematici, ci ca manageri pentru sarcina care urmează să fie îndeplinită pentru realizarea componentei respective. Din considerente strategice, aceştia acţionează în comunicare strânsă cu directorul proiectului, iar pentru aspectele tematice aceştia beneficiază de asistenţă din partea specialiştilor de la oficiul central Skat.

Personalul de sprijin acordă suport logistic personalului UFP

Managementul şi suportul de la oficiul central (HQ)

Echipa de la oficiul central Skat va asigura dirijarea globală în gestionarea şi supravegherea proiectului, precum şi va susţine procesele gestionării ciclului proiectului. În plus, echipa din oficiul central Skat va asigura suportul tematic pentru implementarea proiectului, axându-se pe suportul conceptual al echipei locale şi pe asigurarea calităţii produselor.

Directorul proiectului are responsabilitatea globală pentru atingerea rezultatelor proiectului şi se ocupă cu supervizarea şi coordonarea proiectului în strâns schimb de opinii cu coordonatorul proiectului.

Suportul tematic pentru UFP va fi acordat de o echipă bine alcătuită de specialişti care cunosc proiectul ApaSan şi aduc experienţă din alte proiecte de implementate SDC şi iniţiative în domeniul apelor din programul global al agenţiei SDC.

Suportul tematic se va axa pe susţinerea managerilor de sarcină ai UFP în gestionarea implementării activităţilor din cele opt componente, în particular la dezvoltarea sprijinului pentru parteneri în timpul negocierii acordurilor de parteneriat, procurarea serviciilor pentru implementarea sprijinului (formularea ToR-urilor şi documentaţiei de licitaţie), precum şi în asigurarea calităţii produselor livrate de prestatorii de serviciu şi rezultatelor prezentate de parteneri.

Suportul oficiului central va fi solicitat de coordonatorul proiectului în comunicare cu directorul proiectului, în baza necesităţilor managerilor de sarcină ai UFP. Suportul definit clar va fi mai apoi acordat direct de la specialistul de sprijin din oficiul central managerului de sarcină. Contribuţiile de sprijin/(backstopping) vor fi făcute printr-o combinaţie de sprijin din oficiu din Elveţia şi misiunile în RM pentru sarcinile mai mari, în particular pe parcursul fazei de iniţiere a liniilor de activitate noi.

Schema de sprijin/backstopping cu o echipă mică de specialişti care sunt deja familiarizaţi cu proiectul şi sunt în contact continuu cu UFP permite susţinerea flexibilă, dar orientată a echipei locale, cu costuri de tranzacţie scăzute care contribuie la eficienţa globală în asigurarea rezultatelor proiectului.

5.3 Administrarea financiară

Administrarea financiară a proiectului va fi dirijată de directorul proiectului şi coordonatorul proiectului. Se va duce evidenţa contabilă separată pentru cheltuielile oficiului central Skat şi ale UFP din Moldova. Pentru raportarea financiară, evidenţa contabilă a OC şi UFP va fi combinată într-un raport consolidat. Situaţiile financiare anuale vor fi supuse auditului extern în mod separat, la OC şi pentru UFP.

Procedurile UFP pentru administrarea financiară, angajarea personalului şi procurarea bunurilor şi serviciilor se vor ghida de un manual de proceduri financiare şi administrative.

5.4 Supravegherea proiectului

Acordurile proiectului

Ministerul de ramură pentru alimentarea cu apă şi sanitaţie rurală (la momentul scrierii documentului: Ministerul Mediului (MM)) va fi partenerul principal pentru proiect. Va fi semnat un Memorandum cu privire la proiect (AM) între MM şi SDC care va defini direcţiile principale de cooperare.

Skat, în calitatea de agenţie implementatoare, va încheia, la rândul său, acorduri de proiect cu fiecare partener de transfer pentru a defini obiectivele parteneriatelor, modalităţile de cooperarea, contribuţiile în mijloace băneşti şi în natură ale partenerilor şi procedurile de monitorizare.

Comitetul de supraveghere

Şedinţele Comitetului de Supraveghere (CS) vor fi organizate de cel puţin două ori pe an. Comitetul de supraveghere va fi prezidat de MM şi SDC şi va include reprezentanţi ai organizaţiilor partenere cu care proiectul a încheiat acorduri de proiect. Membrii principali ai comitetului de supraveghere vor fi SDC, ADA, MM, MS, MEd şi MDRC (MEd şi MDRC nu au fost anterior parteneri oficiali ai proiectului ApaSan; participarea acestora în CS urmează încă să fie negociată). CS este un organ consultativ cu reprezentarea mai multor factori implicaţi, care are scopul de a oferi orientare globală pentru implementarea proiectului. Rolul principal al CS este de a supraveghea Proiectul, a armoniza punctele de vedere şi abordările şi spori durabilitatea proiectului şi impactele acestuia. CS este alcătuit din reprezentanţi de rang înalt ai organizaţiilor membre. Skat/ApaSan îndeplineşte funcţiile de secretariat al CS. Modul de operare al Comitetului de Supraveghere va fi definit în termenii de referinţă.

Comisiile tematice

Comisiile tematice vor complementa comitetul de supraveghere. Comisiile tematice se vor axa pe subiecte concrete care necesită discuţie profundă şi pe pregătirea informaţiei pentru comitetul de supraveghere şi pentru deciziile care urmează să fie aprobate de comitetul de supraveghere. Comisiile tematice sunt compuse din experţi delegaţi din partea membrilor comitetului de supraveghere şi, de regulă, nu fac parte din personalul de rang înalt, ci sunt experţi tehnici în domeniile lor. Pot fi constituite mai multe comisii tematice, cu frecvenţa şedinţelor după necesitate.

6 Resurse

6.1 Bugetul total

Bugetul total disponibil pentru proiect este de CHF 8 milioane, incluzând contribuţiile agenţiilor SDC şi ADC.

Se preconizează ca instituţiile partenere din Moldova să contribuie de asemenea substanţial cu mijloace financiare pentru investiţiile în infrastructură şi în natură, prin alocarea personalului pentru activităţile legate de proiect. Contribuţia la investiţii este estimată la CHF 2,9 milioane. Aceasta include doar contribuţiile directe în numerar din partea populaţiei, APL şi mijloacele naţionale, contribuţiile potenţiale în natură nu sunt examinate.

6.2 Eficienţa

În general, este dificil de evaluat eficienţa unui proiect de dezvoltare complex, axat pe efectuarea schimbărilor durabile în instituţiile din sector, definită drept măsura în care timpul, efortul sau costul este bine utilizat pentru sarcinile şi rezultatele scontate. Logica proiectului ApaSan leagă eficienţa în alocarea resurselor de atingerea rezultatelor durabile.

Experienţa din fazele trecute a demonstrat validitatea acestei abordări: nivelul de calitate şi durabilitatea rezultatelor au făcut ca proiectul ApaSan să se evidenţieze din intervenţiile similare întreprinse de actori naţionali sau internaţionali în Moldova în ce priveşte eficienţa mijloacelor financiare utilizate. Spre exemplu, FEN a investit în anii precedenţi sume considerabile din fondurile sale în infrastructura de apă şi sanitaţie rurală, însă durabilitatea globală a acestor investiţii pare să fie slabă din cauza lipsei generalizate de atenţie faţă de aspectele tehnice şi manageriale care conduc la degradarea rapidă a infrastructurilor şi, în final – la prestarea unui serviciu limitat în volum şi timp populaţiei.

Schema robustă a proiectului cu resurse suficiente pentru echipa din Moldova şi cea de la Oficiul Central va permite obţinerea rezultatelor proiectului cu un nivel înalt de calitate şi durabilitate, şi astfel va asigura utilizarea eficientă a resurselor.

Abordarea proiectului se bazează pe transmiterea cunoştinţelor know-how generate de-a lungul anilor către instituţiile din sector. Toate resursele din Faza III sunt dedicate acestui transfer de know-how, care se preconizează să producă pârghii pentru realizarea schimbărilor durabile în aceste instituţii sectoriale. Luând în consideraţie resursele necesare limitate ale proiectului, beneficiile potenţiale pentru sector sunt foarte înalte: accesul sporit al populaţiei la apă şi sanitaţie şi eficienţa mai înaltă a utilizării resurselor naţionale din sector.

7 Analiza riscurilor

Dependenţa de cererea instituţiilor partenere

Riscul principal pentru faza III este inerent abordării acesteia pentru transmiterea experienţei şi funcţiilor ApaSan către instituţiile moldoveneşti: succesul depinde de aceste instituţii. Instituţiile s-ar putea să nu fie interesate sau în stare să coopereze dintr-un şir de motive, spre ex. pierderea personalului-cheie din cauza schimbărilor politice, lipsa capacităţilor şi resurselor, agenda ascunsă etc.

Având în vedere slăbiciunile generale ale instituţiilor şi mediul politic imprevizibil, nu putem exclude faptul că unele din parteneriatele prevăzute pot să nu fie încheiate sau acestea pot să nu aducă rezultatele scontate. Strategia proiectului pentru a aborda această incertitudine este de a prevedea un grad mare de flexibilitate: oriunde sunt explorate opţiunile de parteneriate, trebuie de examinat de asemenea opţiuni alternative. Este necesar de monitorizat strâns progresul în lucrul din cadrul parteneriatelor şi potenţialul de realizare a rezultatelor anticipate pentru a permite reacţia promptă la lipsa de progres prin realocarea resurselor altor opţiuni alternative mai promiţătoare. Analiza pe termen mediu joacă un rol important în acest sens prin evaluarea sistematică a progresului şi potenţialului parteneriatelor pentru a atinge succes şi conveni asupra adaptărilor în strategia de intervenţii.

Control mai redus asupra calităţii investiţiilor şi utilizării mijloacelor financiare

Evaluările externe şi evaluările sectoriale au constatat în repetate rânduri că un factor major al reputaţiei Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare din Moldova în sectorul apelor este calitatea înaltă a proiectelor de infrastructură (calitatea tehnică şi exploatarea durabilă). Deoarece în faza III iniţiativa de frunte pentru partea majoră a implementării proiectelor este planificată să fie transmisă instituţiilor partenere, ApaSan dispune de mult mai puţine mijloace directe pentru a asigura calitatea implementării. Acelaşi lucru este valabil şi pentru monitorizarea utilizării mijloacelor. Transmiterea rolului de conducere de frunte instituţiilor partenere oferă proiectului ApaSan mai puţin control asupra excluderii corupţiei sau utilizării abuzive a mijloacelor.

Astfel, există riscul calităţii mai joase şi durabilităţii mai scăzute a infrastructurii construită cu susţinerea proiectului, utilizării abuzive sau ineficiente a mijloacelor şi, eventual, riscul ştirbirii reputaţiei Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare Moldova.

Abordarea generală pentru atenuarea riscurulor

Observarea minuţioasă a contextului proiectului cu evaluarea continuă şi reevaluarea riscurilor vor constitui o provocare esenţială a echipei proiectului pe parcursul fazei III, astfel încât acţiunea de atenuare corespunzătoare să poată fi planificată şi operaţionalizată la timp. Pentru definirea acţiunilor de atenuare corespunzătoare, ApaSan va comunica strâns cu SCO şi cu Proiectul Consolidarea Cadrului Instituţional planificat şi, după caz, va solicita recomandarea şi aprobarea din partea Comitetului de Supraveghere. Asigurarea calităţii implementării şi minimizarea utilizării abuzive a fondurilor vor necesita eforturi mari de monitorizare la toate nivelurile implementării proiectului, dar mai cu seamă în proiectele implementate în comun cu partenerii. Deoarece mijloacele directe de influenţă şi control vor fi reduse în comparaţie cu faza II, resursele umane necesare pentru monitorizarea pot fi mai mari decât în faza II, chiar dacă implementarea este formal efectuată prin structurile partenerilor.

Riscuri concrete pe fiecare componentă

În tabelul ce urmează sunt prezentate riscurile contextuale, programatice şi instituţionale principale identificate, precum şi măsurile de atenuare potenţiale pentru diferite intervenţii pe componente.

8 Monitorizarea şi evaluarea

Punctul de pornire pentru planificarea operaţională a intervenţiilor proiectului o constituie prezentul document şi matricea cadrului logic al proiectului. Pe baza progresului proiectului, sunt elaborate planuri de operaţiuni anuale (YOP) pentru fiecare an operaţional. În aceste planuri este revizuit contextul Programului şi provocările care stau în faţă, sunt detaliate şi programate activităţile care urmează să fie desfăşurate pe parcursul anului, indicatorii care urmează să fie atinşi, precum şi bugetul anticipat, detaliat conform activităţilor.

Monitorizarea generală a proiectului se bazează pe cadrul logic (rezultate şi componente) şi pe POA/YPO (activităţile şi indicatorii). Accentul concret al sistemului de monitorizare bazată rezultate va fi pus pe a) a asigura răspunderea, i.e. că lucrul a fost efectuat în conformitate cu regulile şi standardele convenite şi a raporta just şi exact performanţa (eficacitatea şi impactul); b) a oferi informaţie despre aprobarea deciziilor sigure cu privire la nivelul de supraveghere a proiectului; şi c) a oferi instrumente pentru asigurarea învăţării continue. În cazurile în care nu sunt stabilite, trebuie să fie elaborate valori de referinţă pentru indicatorii componentelor/rezultatelor în baza studiilor specifice.

Cadrul logic şi indicatorii pot fi revizuiţi pentru a face adaptările în strategia de intervenţii care devin necesare datorită schimbării contextului sau deciziilor strategice. Decizia cu privire la revizuirea cadrului logic va fi aprobată cu acordul implementatorului şi agenţiei SDC, în consultare cu comitetul de supraveghere.

Rapoartele operaţionale semianuale oferă o actualizare a contextului în ce priveşte previziunile, potenţialul şi riscurile expuse în matricea cadrului logic, relatează realizările (nivelurile componentelor şi rezultatelor) şi progresul înregistrat în realizarea obiectivelor pe parcursul ultimilor şase luni şi vor constata constrângerile majore întâmpinate, lecţiile învăţate şi recomandările pentru viitor. Fiecare raport operaţional va fi însoţit de un raport financiar pentru aceeaşi perioadă (semi-anual, anual consolidat). Rapoartele financiare anuale vor fi supuse auditului de către auditor externi, atât pentru conturile din Moldova, cât şi pentru cele de la OC Skat.

Evaluarea activităţilor Programului este efectuată în formă de analize. După 24 luni de implementare a proiectului va fi efectuată o analiză internă pe termen mediu pentru a stabili baza decizională pentru orientarea proiectului în ultimii doi ani ai acestuia. Instrumentele de monitorizare vor asigura baza pentru aceasta. Analiza pe termen mediu va cuprinde evaluarea progresului la zi pe diferite linii de transfer know-how, analiza strategiei de implementare şi efectuarea ajustărilor necesare în abordare şi aranjament, după necesitate. În particular, analiza va asigura baza pentru a stabili priorităţile, i.e. asupra căror parteneriate proiectul trebuie să se axeze în perioada rămasă şi care parteneriate ar trebui să fie reduse treptat din cauza că se prevede că nu vor aduce rezultate.

O analiză externă a ultimei faze va fi organizată şi numită de Oficiul Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare, cel mai probabil combinată cu stabilirea cadrului de acţiune pentru sprijinul viitor al ADA pentru acest sector.

Referinţe

Buzu Alexei, 2013, Evaluarea de Gen a Domeniilor Apelor şi Sănătăţii în Republica Moldova şi relevanţa acestora pentru Agenţia Elveţiană pentru Cooperare, Chişinău

Rezumat privind migraţia şi dezvoltarea nr.19, Echipa pentru emigranţi şi remitenţe, Grupul pentru Perspective de Dezvoltare, Banca Mondială, noiembrie 2012

Republica Moldova, Al Treilea Raport privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (Chişinău, 2013)

OMS şi UNICEF, Programul Comun de Monitorizare (PCM) pentru Alimentarea cu Apă şi Sanitaţie, pagina de bază a website-ului, OMS, Geneva şi UNICEF, New York, ultima actualizare în aprilie 2014

Alimentarea cu apă şi sanitaţie în gospodăriile casnice rurale: rezultatele preliminare ale studiului sociologic, 2015, Centrul de Cercetări Sociologice şi Marketing “CBS-AXA”. Studiu efectuat în numele proiectului ApaSan

Pagina web a Băncii Mondiale: http://data.worldbank.org/country/moldova

PCIDL, 2012: Raport pe marginea studiul sociologic privind accesul femeilor şi bărbaţilor care reprezintă grupurile vulnerabile din Moldova la servicii şi procesul decizional de nivel local. Programul Comun Integrat de Dezvoltare Locală, Moldova 2012

SEAM: Score-cardul de autoevaluare: Accesul echitabil la apă şi sanitaţie, Raport de Ţară, Republica Moldova, Asociaţia Europeană pentru Solidaritatea Apei/Water Solidarity Europe în Moldova (SEAM) http://seam.md/wp-content/uploads/2015/03/The-Equitable-Access-Score_Moldova-redactare_Pentru-tipar.pdf

Strategia Naţională de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie a RM pentru perioada 2014-2018, aprobată oficial pe 20.03.2014de Zwager, N. şi Sintov, R., octombrie 2014: NEXUS Moldova – Dirijarea Inovaţiilor în Gestionarea Migraţiei Circulare; Migraţia şi Analiza Pieţei, IASCI şi CIVIS, sondaje de scară largă privind emigranţii şi gospodăriile casnice, desfăşurate în contextul proiectului NEXUS Moldova, desfăşurate în numele Comisiei Europene şi Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare

Knapp A. et al, octombrie 2014: Analiza opţiunilor relevante potenţiale pentru intervenţiile comune SDC/ADC în sectorul apelor din Republica Moldova (axate pe cadrul instituţional)

Anexa 2

TERMENI DE REFERINŢĂ

Comitetul de Supraveghere al Proiectului

“Apă şi Sanitaţie (ApaSan) în Republica Moldova”

I. Dispoziţii generale

1.1. Documentul “Termeni de Referinţă” (TdR) stabileşte structura, modul de funcţionare şi competenţele Comitetului de Supraveghere (CS) al Proiectului “Apă şi Sanitaţie (ApaSan) în Republica Moldova”, faza a III-a: 01.06.2015 – 31.05.2019.

1.2. Proiectul este implementat de către compania elveţiană “Skat Consulting Ltd” cu o Unitate Locală de Facilitare a Proiectului (UFP), cu statut juridic al unui ONG, cu sediul în Republica Moldova.

1.3. Scopul principal al proiectului este de a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a sănătăţii populaţiei rurale din Moldova prin oferirea accesului durabil la apă potabilă sigură şi sanitaţie ecologică.

1.4. Comitetul de Supraveghere este creat în conformitate cu Memorandumul de Înţelegere (MÎ) dintre Ministerul Mediului al Republicii Moldova, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare cu privire la implementarea fazei a treia a Proiectului ”Apă şi Sanitaţie (ApaSan) în Republica Moldova”şi este pasibil prevederilor Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene cu privire la Asistenţa Umanitară şi de Cooperare Tehnică semnat la 20 septembrie 2001. Termenii de Referinţă (TdR) sunt anexă la MÎ şi constituie o parte integrantă a acestuia.

II. Funcţiile şi rolul Comitetului de Supraveghere

2.1. Comitetul de Supraveghere îşi exercită autoritatea exclusiv pe durata proiectului. Acesta oferă o orientare generală cu privire la implementarea proiectului ApaSan.

2.2. Funcţia primară a CS este de a armoniza viziuni şi abordări pentru a asigura durabilitatea şi impactul proiectului. Scopul său este de asemenea de a asigura o coordonare bună a proiectului şi o mai bună sincronizare a activităţilor prin schimburi periodice de informaţii între părţile interesate ale proiectului, inclusiv partenerii implementatori, SDC, ADA, MM, MDRC, Ministerul Sănătăţii (MS) şi alţii.

2.3. Rolul CS constă din următoarele:

- Asumarea responsabilităţii generale pentru implementarea cu succes a proiectului şi realizarea rezultatelor, asigurând o utilizare raţională şi eficientă a resurselor disponibile pentru implementarea proiectului;

- Asigurarea calităţii şi promptitudinea rezultatelor şi activităţilor proiectului, precum şi respectarea MÎ semnat, politicilor guvernamentale şi legislaţiei naţionale;

- Verificarea aderării activităţilor proiectului cu standardele naţionale şi internaţionale şi cele mai bune practici;

- Analiza progresului proiectului (inclusiv realizările, constrângerile şi lecţiile învăţate) şi oferirea comentariilor cu privire la punerea în aplicare a proiectului prin identificarea celor mai bune modalităţi de a depăşi constrângerile, propunerea oricăror acţiuni corective necesare, asigurarea responsabilităţii şi propunerea recomandărilor cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a intervenţiilor actuale şi viitoare;

- Reconcilierea diferenţelor de opinii şi abordări şi acordul reciproc asupra soluţiilor comune;

- Facilitarea cooperării între partenerii relevanţi şi părţile interesate, precum şi asigurarea continuă şi eficientă a comunicării şi coordonării între partenerii şi beneficiarii proiectului;

- Adresarea oricăror probleme/întrebări care au implicaţii majore pentru proiect;

- Asigurarea legăturilor între proiect şi agenţiile guvernamentale relevante.

III. Componenţa Comitetului de Supraveghere şi responsabilităţile membrilor

3.1. CS este compus din reprezentanţii următoarelor instituţii, ca membri permanenţi cu drept de vot :

- Ministerul Mediului (MM)

- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC)

- Ministerul Sănătăţii (MS)

- Ministerul Finanţelor (MF)

- Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) / Biroul de Cooperare al Elveţiei

- Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare (ADA).

Fiecare entitate desemnează doar un singur reprezentant.

3.2. Reprezentanţii membrilor permanenţi trebuie să participe la toate şedinţele CS şi se vor pregăti în baza documentaţiei furnizate.

3.3. În cazul în care membrul permanent nu poate participa la şedinţa CS, un reprezentant alternativ poate fi desemnat pentru a reprezenta instituţia în cauză cu un preaviz scris de MM şi secretariat cu cel puţin 10 zile înainte de CS.

3.4. Membrii permanenţi ai CS pot invita la orice reuniuni ale CS sau ale unor părţi ale acestora, în cazul în care CS va considera oportun, reprezentanţi ai altor instituţii publice, entităţi din sector, organizaţiile societăţii civile, alţi participanţi relevanţi.

3.5. CS este prezidat de Ministerul Mediului, autoritatea naţională pentru sectorul în care se atribuie acest proiect.

3.6. Unitatea de Facilitare a Proiectului (UFP) (Skat-Moldova) acţionează ca secretariat al CS şi va furniza tot sprijinul de secretariat şi logistic necesar pentru CS prin pregătirea şi organizarea şedinţelor, a agendei (ordinea de zi) şi tuturor informaţiilor necesare şi a materialelor, invitând participanţii (în numele MM), pregătirea proceselor-verbale şi asigurarea altui sprijin logistic la solicitare (ex., asigurarea disponibilităţii echipamentului necesar etc.).

IV. Modul de funcţionare

4.1. CS se întruneşte cât va fi necesar, dar nu mai rar de o dată la şase luni. Şedinţele sunt convocate de către Ministerul Mediului (cu sprijinul logistic al secretariatului CS). Întâlniri suplementare (ad-hoc), CS pot fi organizate la cererea oricărui membru de bază al CS.

4.2. Şedinţele CS pot avea loc numai în cazul în care MM şi SDC sunt reprezentaţi.

4.3. Locul de desfăşurare al şedinţelor CS este, de obicei, la sediul MM.

4.4. Deciziile sunt luate prin consens şi sunt reflectate în procesele-verbale elaborate de către secretariatul CS şi semnate de către Preşedintele şi secretarul acestuia.

4.5. Membrii permanenţi ai CS trebuie să fie consultaţi de către secretariatul CS cu privire la data tentativă şi la elementele de discuţii care urmează a fi incluse în ordinea de zi a şedinţelor. După consultare, MM va invita membrii permanenţi şi reprezentanţi ai altor instituţii relevante la şedinţă. Secretariatul va distribui invitaţiile, agenda şi documentaţia, care de obicei constă din:

- Procesul-verbal al reuniunii anterioare;

- Informaţii / prezentări pe elementele de discuţii;

- Rezumatul progreselor;

- Rezumatul următoarelor acţiuni planificate;

- Alte materiale relevante.

4.6. Procesele-verbale preliminare (atât în limba română cât şi engleză) se prezintă tuturor membrilor permanenţi pentru revizuire şi comentarii în termen de 3 săptămâni de la şedinţă. Comentarii preliminare referitor la procesul-verbal sunt furnizate de către membrii permanenţi timp de o săptămână.

4.7. Versiunea finală a proceselor-verbale (limba romană şi engleză) semnată de preşedintele CS şi secretariatul CS se comunică între membrii permanenţi ai CS.

MEMORANDUM OF UNDERSTANDING

between

THE MINISTRY OF ENVIRONMENT OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA,

THE MINISTRY OF REGIONAL DEVELOPMENT AND

CONSTRUCTION OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

and

THE SWISS AGENCY FOR DEVELOPMENT AND COOPERATION

concerning

implementation of the Project “Water and Sanitation

(ApaSan) in Republic of Moldova” (Third Phase)

The Ministry of Environment of the Republic of Moldova, the Ministry of Regional Development and Construction of the Republic of Moldova representing the Government of the Republic of Moldova, as well as the Swiss Agency for Development and Cooperation, acting through the Swiss Cooperation Office/the Representation of the Embassy of Swiss Confederation to Moldova, representing the Government of the Swiss Confederation, eager to continue the co-operation in the field of water and sanitation in the Republic of Moldova, have agreed on the following:

Preamble

Respect for democratic principles and fundamental human rights – as set out in particular in the Universal Declaration of Human Rights – inspires the internal and external policies of the three Parties and constitutes an essential element on an equal footing with the objectives of the Memorandum of Understanding between the Ministry of Environment of the Republic of Moldova, the Ministry of Regional Development and Construction of the Republic of Moldova and the Swiss Agency for Development and Cooperation concerning implementation of the third phase of the Project “Water and Sanitation (ApaSan) in the Republic of Moldova” (hereinafter referred to as Memorandum).

The present Memorandum is based on the Agreement between the Government of the Republic of Moldova and the Government of the Swiss Confederation concerning Humanitarian Assistance and Technical Cooperation dated September 20, 2001 and according to Article 7, paragraph 7.1 of it stipulates the detailed technical provisions related to the implementation of the third phase of the Project “Water and Sanitation (ApaSan) in the Republic of Moldova” (hereinafter referred to as ApaSan Project).

The Ministry of Environment (MoEnv) of the Republic of Moldova, the Ministry of Regional Development and Construction (MRDC) of the Republic of Moldova and the Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC) shall be empowered to represent their respective Governments in matters concerning the implementation of the current Memorandum.

Article 1

Objective

1. The main purpose of the present Memorandum is to ensure the adequate conditions for successful implementation of the third phase of the ApaSan Project in the Republic of Moldova”.

2. The overall goal of the Project is to contribute that the rural population of the Republic of Moldova has sustainable access to safe drinking water and environmental sanitation.

3. In the third phase, the Project aims to transfer the knowledge and good practices of ApaSan Project to Moldovan sector institutions by integrating these experiences into their internal procedures, plans and actions. As a result, Moldovan institutions respond to the needs for water supply and sanitation services of the rural population, including the most vulnerable.

4. The Project aims at achieving the following outcomes:

a) National level institutions plan investments, fund water supply and sanitation infrastructure, and provide technical assistance to rural municipalities for implementation and operation.

b) Small local and multi-municipal/regional operators provide water and sanitation services of adequate quality to rural communities.

c) Relevant actors (sector specialists, educational and research institutions, national funds, etc) apply innovative solutions that address technical, managerial and inclusiveness issues for rural water supply and sanitation.

5. The Project Implementing Agency (IA) is the Skat Consulting Ltd from Switzerland entitled by a direct award procedure to complete the effective know-how transfer to the sector institutions. To implement the Project, Skat has set up a Project Facilitation Unit (PFU) with the legal status of an NGO based in Moldova. The present phase shall be implemented according to the Project Document (Annex 1) and covers a period of 4 years.

Article 2

Swiss Contribution

1. For the implementation of the Project, the Government of the Swiss Confederation, through SDC, shall make available the following contributions:

a) Solution-oriented learning and innovation programmes for sector institutions and practitioners, as well as documentation and dissemination of good practices at the national and district levels with the support of sector institutions.

b) Services provided by international and local expert/consultants.

c) Co-financing and joint implementation of water supply/sanitation projects and strategic (master) plans.

d) Technical assistance and training to partner institutions for jointly defined work tasks limited in time and scope.

2. SDC contributes for the Project implementation with a total amount of CHF 6′930′000, of which CHF 350′000 to support further developments of sector planning (master plans) and CHF 3′800′000 as direct investments in infrastructure. SDC concluded a mandate agreement with the IA in line with Swiss requirements.

3. The Austrian Development Agency (ADA) will contribute with CHF 1′080′000 subject to an Agreement between SDC and ADA.

4. The release of the Project contributions shall be made by SDC based on the Project progress, expenses incurred and actual requirements.

Article 3

Moldovan Contribution

1. The Government of the Republic of Moldova, through the MoEnv and the MRDC, shall undertake the following actions:

a) Lead the reforming process and facilitate the policy dialog with the national and local counterparts in order to ensure coherence in the provision of efficient and affordable water and sanitation services.

b) Develop the legal/regulatory framework conducive to adequate financing and sustainable operation of water and sanitation infrastructure.

c) Co-financing and joint implementation of water supply/sanitation infrastructure investments projects with a total planned value of CHF 4 mio, of which 10% will be contributed by local sources (beneficiaries, LPA), 45% by SDC (ApaSan Project) and 45% by MoEnv and MRDC. The projects to be co-financed will be commonly identified by the MoEnv, MRDC and SDC (ApaSan Project) and endorsed by the ApaSan Project Steering Committee. The concrete contribution of co-financing by the MoEnv and MRDC via the National Ecological Fund, National Fund for Regional Development and/ or other local (national) sources shall be specified separately per each project.

d) Coordinating strategic planning of investments in water supply and sanitation in accordance to the Action Plan of the Strategy of Water Supply and Sanitation (2014-2028).

e) Facilitate the collaboration with the sector institutions with the purpose to support the transfer of knowledge of different ApaSan Project components.

f) Contribute to dissemination of knowledge products on innovative solutions developed in the frame of ApaSan Project.

g) Ensure the exemption from payment of taxes, custom duties, fees and other compulsory payments for all the equipment, services, vehicles and materials financed on the grant basis, as specified in the Article 4.2 of the Agreement between the Government of the Republic of Moldova and the Government of Swiss Confederation concerning Humanitarian assistance and Technical Cooperation, the reference to which is made in the Preamble of the present Memorandum. The exemption also applies to local government (village, district) and community/individual contribution.

h) Actively participate in the meetings of the ApaSan Steering Committee aimed at steering the Project at the highest level and at supervising the correct delivery of the Project outcomes and outputs, according to the Terms of Reference for the Steering Committee, which are a part of the present MoU.

i) The MoEnv shall facilitate the collaboration of ApaSan with the subordinated agencies to increase monitoring efficiency and effectiveness of funds in water and sanitation systems and to establish mechanism of technical assistance to rural municipalities for implementation of projects and setting up operational structures.

Article 4

Conditions for suspending

Conditions for suspending the Swiss contribution

1. In case the undertakings by Moldova Parties according to Article 3 are not met in the timeframe established for completing the tasks, Switzerland may suspend the Project and the work of the consultants with immediate effect. If this is the case, Switzerland may terminate this Memorandum by the provision of one month′s notice, or other date as Swiss Party may decide as being the most appropriate (this period will not be less than the term established in Article 10).

Conditions for suspending the Moldovan contribution

2. In case the MoEnv and the MRDC, as representing the Government of the Republic of Moldova, notice unsatisfactory achievement of assumed undertakings by the ApaSan Project, or the tasks are not met in a timely manner, or ApaSan does not react promptly to recommendations and critical remarks of the Steering Committee and manifests lack of cooperation, the MoEn and the MRDC have the right to suspend the Project and the work of consultants with immediate effect. If this is the case, the MoEnv and the MRDC have the right to terminate this Memorandum by the provision of one month′s notice, or other date as Moldovan Party may decide as being the most appropriate (this period will not be less than the term established in Article 10).

Article 5

Anti-corruption clause

1. Within the framework of this Memorandum, the Parties share a common concern in fighting against corruption, which jeopardizes good governance and the proper use of resources needed for development and, in addition, endangers fair and open competition based on price and quality. They shall neither directly nor indirectly propose benefits of any nature whatsoever and shall not accept any such proposals. They declare that any offer, gift, payment, remuneration or benefit of any kind whatsoever and considered as an illegal act or corrupt practice has not been nor will be made, directly or indirectly to any person whomsoever in view of the award or execution of the present Memorandum.

2. Any corrupt or illegal behaviour signifies a violation to the present Memorandum and justifies its termination as well as/or the recourse to supplementary corrective measures in accordance with applicable legislation.

Article 6

Procurement of goods and services

1. The procurement of goods and services to be financed out of the proceeds of the Swiss contribution shall be conducted by the IA under the SDC rules with a gradual transition to the Moldovan procurement procedures. The procured goods shall be directly delivered to beneficiaries in compliance with signed contracts and respective procurement rules.

2. For the duration of the ApaSan Project, the goods provided with SDC funds to be used in the ApaSan Project shall remain at the unrestricted disposal of the Project and shall not be diverted from the beneficiary institutions without prior written approval of the SDC and IA.

3. Infrastructure objects, like water supply systems and sanitation facilities shall be transferred to the beneficiaries at the end of the finalisation of construction works. The transfer shall be done according to the contract of cooperation and reception statement by means of a donation contract.

4. The beneficiary institutions shall keep an appropriate inventory of the respective goods. The inventory is to be updated on a quarterly basis, with an indication of the status, responsible person and location of each individual object.

5. If, for any reason, the Project should have to be discontinued, the use of the goods provided with the Swiss contribution shall be decided upon in writing by the Parties of the present Memorandum.

6. At the end of the Project, Parties of the present Memorandum shall agree in written form on the property and use of the goods provided and not yet handed over during the ApaSan Project.

Article 7

Reporting and other implementation procedures

1. The Parties shall hold regular Steering Committee Meetings (as it may be deemed necessary, but not less than twice a year) to monitor and evaluate the Project implementation, as well as the efficiency, effectiveness and impact of the delivered aid. At the end of the Project phase the Final Review Meeting shall review the results achieved by the Project and assess their sustainability.

2. The IA shall provide the necessary assistance to the MoEn in the preparation of evaluation reports in conformity with the requirements exposed in the Governmental decision nr.561 of 19.08.2015 on regulating the institutional framework and mechanism for coordinating external assistance given to Moldova by international organizations and donor countries.

3. The MoEnv and the MRDC shall cooperate with and assist the SDC in the preparation of audit, monitoring and evaluations of the impact of the ApaSan Project. The cost of such activities shall be financed from the Swiss contribution.

4. The MoEnv and the MRDC shall provide the SDC with all other information regarding the ApaSan Project that the SDC may reasonably request and enable Swiss representatives to visit the Project and inspect property, goods, records and documents.

5. Irrespective of agreed reporting routines, the Parties shall promptly inform each other, if a situation arises that makes the Project unlikely to be carried out as agreed.

Article 8

Distribution of this Memorandum of Understanding

The Parties shall undertake to distribute copies of this Memorandum to all authorities and other institutions involved in the Project of cooperation or that otherwise need to be informed of its content.

Article 9

Annexes

The Project Document (Annex 1) and the Terms of Reference of the Steering Committee for the “Water and Sanitation (ApaSan) in the Republic of Moldova” Project, phase three (Annex 2), form an integral part of this Memorandum.

Article 10

Final Provisions

1. This Memorandum enters into force on ___________ and covers the period until 31 May 2019. It shall remain valid until Parties of the present Memorandum will have fulfilled all their obligations under the provisions of the present Memorandum, unless denounced earlier by one month written notice by either Party.

2. The validity of this Memorandum, as well as of the Contracts with IA, between 01 June 2017 to 31 May 2019 is furthermore subject of the renewal or extension of the validity period of the Federal Act of 24 March 2006 on Cooperation with the States of Eastern Europe and the CIS by the Swiss Parliament and the approval of the corresponding credits. If these conditions are not fulfilled, the present Memorandum shall be denounced and the Mandate Agreement with IA shall terminate on 31 May 2017; in this case the Parties shall not be bound by any main obligation, except for the financial and operational reporting. SDC cannot be held liable for any losses or damages that would incur after or because of the termination of this contract.

3. The present Memorandum may be amended by the way of exchange of letters at the request of any of the Party to it. The changes will come into force in accordance with the provisions of this Article.

4. Disputes as to the interpretation or application of the provisions of the present Memorandum shall be settled by direct negotiations between the Parties.

5. The present Memorandum is signed in three original copies in English and Romanian. In case of differences of interpretation the English version of this Memorandum shall be of reference.

Signed on 27.04 2016, in Chisinau, Republic of Moldova.

Annex 1

Project Document

Water and Sanitation Project in Moldova

(Third Phase)

Abbreviations

Glossary

Equitable access perspective: to be integrated/mainstreamed during planning, capacity building, technical assistance, resource allocation. It means understanding and taking into account the specific circumstances those generate and lead to inequalities in terms of water and sanitation.

Inclusive Water and Sanitation Systems: systems built with consideration of greater access to most marginalised groups of men and women.

Municipality: In this document, municipality is used as synonym of Local Public Administration of first level. Depending of the size of settlements, different names are used in Romanian to designate municipalities in Moldova. According to the law on administrative-territorial organization of the Republic of Moldova (Law Nr.764, 27.12.2001), municipalities are called “Sat” in villages, “Comuna” in rural settlements comprising two or more villages, “Oras” in towns and “Municipiu” in the 5 largest cities. In this document, the terms “rural municipalities” is used in the sense of “Sat” and “Comuna”, while “urban municipalities” corresponds to “Oras” and “Municipiu”.

Regional service providers: Utilities operating several water and sanitation systems in a region (e.g. one or more Raions), including urban systems and small rural systems. Also called multi-municipal operators. As opposed to traditional utilities of Raion capitals, that operates only the water and sanitation system of the urban municipality.

Small water and sanitation service providers: Community based organisation (Water Consumer Association), Municipal enterprise, municipal unit or private company operating and managing small water supply and sanitation systems.

Small water and sanitation systems: Piped water supply systems or sewer systems in villages, physically independent from large urban systems.

Vulnerable groups: men and women that have limited access to water and sanitation due to following criteria (I) poverty, (II) gender, (III) disability, (IV) elderly, (V) geographical location, (VI) Roma.

Executive Summary

The Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC) and the Austrian Development Cooperation (ADC) are cooperating with the Government of Moldova to support the population in rural areas and small towns in Moldova. SDC and ADC are funding the third phase of the Water and Sanitation Project ApaSan for improving the life conditions of people living in villages by improving their access to water and sanitation services that are sustainable and of good quality.

The rural population in Moldova seriously lacks of access to safe water supply and sanitation. People in rural areas suffer much worse conditions than their urban counterparts, and within rural areas, it is the poorest and weakest groups that have lowest access to good services. At present, the water and sanitation sector institutions in Moldova faces serious challenges in better responding to the needs of the rural population:

• Local public administrations have little means to fulfil their responsibility for providing water and sanitation to the rural population; often they also have little awareness regarding their role in service provision.

• There is not enough funding for rural water supply and sanitation infrastructure, and the limited funds are invested in a political biased manner largely into projects of deficient quality and lacking sustainability and equitable access perspective.

• Small operators of water systems have too weak capacities to be able ensuring sustainable operation of small water and sanitation system in villages on the long term. Large operators have generally poor performance and do not operate small independent villages systems.

• There is not enough learning and innovation in the sector, technical and managerial options known to sector stakeholders and applied for rural water supply and sanitation are still very limited and often inadequate.

SDC′s support to the water sector in Moldova started in 2001 with a humanitarian aid intervention, and since 2008, SDC and ADC are funding the ApaSan project. ApaSan, implemented by the Swiss consulting firm Skat, aims at scaling-up of the services delivery models for rural water and sanitation developed since 2001 by creating favourable conditions for up-scaling of decentralized water and sanitation models.

The objective of the third and last phase of ApaSan (06/2015 until 05/2019) is: Moldovan institutions at all levels respond to the needs for water supply and sanitation services of the rural population, including the most vulnerable.

In order to reach this goal, ApaSan will work to achieve the following changes in Moldovan sector institutions:

• National level institutions plan investments, fund water supply and sanitation infrastructure, and provide technical assistance to rural municipalities for implementation and operation

• Small local and multi-municipal/regional operators provide water and sanitation services of adequate quality to rural communities

• Relevant actors (sector specialists, educational & research institutions, national funds, etc.) apply innovative solutions that address technical, managerial and inclusiveness issues for rural water supply and sanitation

The overall strategy of the project is to transfer know-how on rural water supply and sanitation generated by ApaSan to Moldovan institutions, and to institutionalise functions that ApaSan has fulfilled so far in the implementation of sustainable water and sanitation projects, so that these institutions are able to improve their performance in responding to the needs of the rural population for water supply and sanitation services. The main instruments that will be applied for transfer of know-how and strengthening capacities of partner institutions include technical assistance to partner institutions, training of staff of partner institutions as well as co-financing and joint implementation of water supply and sanitation projects.

The project specifically aims at assuring equitable access for the rural population to water and sanitation services, which requires specific attention to vulnerable groups. The selection of localities will be done in a way as to adequately reflect the geographic, administrative, economic and ethnic diversity of the country, which means that the project will continue to aim at the entire country, including Gagauzia and Transnistria.

The total project budget provided by SDC and ADC is 8 Million CHF. Moldovan national and local governments and the local population are expected to contribute about 2.9 Million CHF.

1. Context

1.1 General situation

The Republic of Moldova, independent from the Soviet Union since 1991, with a population of about 2.9 million (Census, 2014), is one of the poorest countries in Europe despite recent progress in reducing extreme poverty. Since the collapse of the Soviet Union Moldova is in a difficult process of economic, political and legal transition.

Despite considerable efforts towards achieving and retaining macroeconomic and financial stability, Moldova still ranks low in terms of commonly-used development indicators in comparison with other transition economies. With the lowest Human Development Index (HDI) level in the Eastern partnership countries (114th rank out of 187 countries), 21% of the Moldova′s population live with less than US$ 4.30 per day (MDG report, 2013). As a percentage of GDP (US$ 2′240 per capita, World Bank 2013), Moldova ranks fifth among leading remittance-receiving countries in the world, and among the top in Eastern Europe and the Former Soviet Union (Migration and Development Brief, World Bank, 2012). While emigration has caused a significant depopulation of many rural communities and represents a key constraint for Moldova′s development, the wealth accumulated by migrants abroad is also seen as an opportunity to impact positively the economic and social development of the country. For example 40% of long-term migrants have a high level of interest to invest in their community (Nexus Report, 2014).With a net official development assistance of about US$ 133 per capita in 2012 (World Bank), one of the highest in the world, Moldova remains highly dependent to the international aid.

Recent progress has been made in reducing poverty and hunger, infant mortality, and in ensuring access to compulsory education. From 2006 to 2012 the poverty rate decreased from 30.2% to 16.6%. This indicates that standards of living are improving and the reforms which are currently underway bear fruits. The gap between the rural and urban living standards remains the main drawback. The rural population continues to have limited access to basic assets and services, such as water supply and sewerage, health and education services (MDG report, 2013).

Agriculture and related sectors remain the most important components of the country′s economy contributing with 15% to the country′s economic output (World Bank, 2013). Growth rebounded in 2013 with a GDP increasing by 9.4 % and decelerated to a still strong 4.7 % in January-September 2014 (World Bank, 2015) due to the Ukraine-Russia crisis, the Russian trade restrictions and the weaker economic activity with the main trade partners. Early 2015, the devaluation of the national currency resulted in a higher cost of living. The recent events show once again the extreme vulnerability of the country and the fragile nature of an economy dependent upon imports and based on emigration.

Politically the country remains divided, with part of the population and political system aiming at closer ties with the EU and the other aiming at re-enforcing links with Russia. The recent years saw a pro-European coalition governing; however, trust of the population in the pro-European parties remains low, partly due to numerous allegations of corruption and nepotism. The recent elections in November 2014 resulted in a tight majority of the pro-European camp; however the newly voted government does not enjoy a stable majority in the parliament. The political situation remains uncertain, with the government failing soon and the need for new parliament elections being a real possibility.

1.2 Situation of the water and sanitation sector

1.2.1 Legal framework

The political and legal context in Moldova is in a transition period, with major changes expected in the water and sanitation sector. In the last years, the sector registered significant changes at policy and legal level, in particular with a new Water Law and a new Law on Public Water and Sanitation Services.

The new Water Law (nr.272, 23.12,2011) entered into force in October 2013 and provides a contemporary legal framework, partially harmonized with the EU Acquis, for the management, protection and efficient use of surface water and groundwater based on assessment, planning and participatory decision-making. It comes with a new approach to water management, e.g. by enshrining the state′s exclusive ownership of the resource, by adopting IWRM based on river basins and by regulating the relations between the state and water users as well as among users. It puts in place the pollution prevention, polluter-pays, precautionary and economic value of water principles.

The Law on public water and sanitation services (nr.303, 13.12.2013) entered into force in September 2014 and defines the legal framework for providing water and sanitation services in Moldova. A transition period (2014-2016) is planned to elaborate the secondary legislation regarding the licensing system by the regulator ANRE, performance indicators and tariff policy among other items.

Other laws relevant for water and sanitation are the following:

• Law on municipal public services no. 1402 of 24.10.2002, which establishes uniform legal framework for the establishment and organization of municipal public services.

• The Law on drinking water no. 272 from 10.02.1999, which establishes requirements to ensure safe operation of water services.

• The Law no.534-XIII of 13.07.1995 on concessions regulating the conditions and procedure for outsourcing the WSS services to private operators.

• The Law on environmental protection no. 1515 of 16.06.1993 (soon to be replaced by a new Law) establishes the basic legal framework related to environment protection.

The legal framework is not entirely coherent in itself, as various overlaps or even contradictions exist, in particular between the newer EU-inspired legal concepts and the older laws. Furthermore, many of the new laws still are missing secondary legislations and institutional procedures needed for their full application in practice.

1.2.2 Access to water and sanitation services

Summary

The situation regarding access to water supply and sanitation services in Moldova is characterised by a strong gap between urban and rural areas.

In urban areas, most people have access to piped water supply in the house. Also most people have flush toilets and access to a sewer connection.

In rural areas, only some villages have piped water supply systems. Also in many of these piped water systems, water is not of potable quality, as groundwater extracted from deep wells is often contaminated with fluoride of geological origin or other pollutants. However, most people in rural areas rely on individual wells that use the shallow groundwater. This groundwater is often polluted with pathogenic microorganism originating from latrines or wastewater infiltrating to the groundwater, or with nitrates from agricultural pollution. In addition, wells often fall dry in summer and villagers have to rely on neighbours or transport water from distance.

As for sanitation, access to collective sewer based systems is rare in rural areas. Most people rely on simple pit latrines in their backyard, which in many cases are in bad shape or in unhygienic state. Only a small proportion of people in rural areas have flush toilets in their house, with wastewater mostly being infiltrated to the underground via soak pits or septic tanks.

Institutional buildings in rural areas, like schools or administration buildings have either flush toilets or they have outside toilets where excreta are collected in a tank and are supposed to be pumped out periodically. Urine diverting dry toilets (ecosan toilets), introduced with Swiss support, are emerging as additional option in particular for rural schools.

Only a small part of collected urban wastewater is treated, as many wastewater plants are out of operation or there are no such plants at all. Wastewater treatment is almost entirely absent in rural areas.

Data

There is no systematic monitoring of access to water supply and sanitation in Moldova. Data is usually collected within larger surveys such as the population census, annual household budget surveys or demographic health surveys. The Moldovan government reports this data to the Joint Monitoring Programme of WHO and UNICEF, who use them for their monitoring of the progress to the Millennium Development Goals MDGs. The Ministry of Environment also recently published figures within its National Water and Sanitation Strategy (MoE, 2014).

The following tables summarise recent coverage figures from the different mentioned sources.

The two data sets provide a good general picture of the situation as described in the initial paragraphs of this chapter.

Serious short-comings of the data are also apparent: Data is often not coherent and difficult to compare because different definitions for access are applied. For instance the Ministry of Environment focusses on centralised water and sewer systems only, not taking into account individual facilities at all, even though these are predominant in rural areas. The JMP on the other hand takes into account individual facilities but neglects aspects of water quality or status of maintenance. In addition, both datasets are based on data that is not very consistent and of sometimes questionable quality.

These inconsistencies in data and concepts of access constitute a challenge in assessing the situation, in particular in in rural areas. Governmental figures talk about 36.2 % of access to water supply, while the JMP considers 94 % having access to improved water supply. For sanitation, the discrepancy is even more striking, with governmental figures indicating 1 % access to sewage systems, while the JMP figures give 84 % of access to improved sanitation. In order to better understand the real situation in rural areas, in particular regarding sanitation, ApaSan has conducted a household survey in 26 villages.

The analysis shows that even in villages with good piped water supply (all villages surveyed had such systems installed with support of the ApaSan/SDC WatSan project), flush toilets are rare, pit latrines are the predominant type of sanitation in villages, and more than half of those latrines are in unsatisfactory conditions. The analysis also points at serious shortcomings in hygiene practices.

Inequalities

The strongest inequality in access to water supply and sanitation has already been described above; it is the rural population that has much lower access than the urban population. However, other inequalities in access are also present. Access to central water systems is much lower in the Northern (30.5 %) and Central (27.4 %) regions than in Chisinau Municipality (66.4 %), in Gagauzia (66.6 %) and the Southern region (48.8 %) (MoE, 2014). Strong inequalities are found between different income groups: only 19 % of people from the poorest tenth of the population have access to water supply and sanitation in Moldova as compared to 64 % from the richest tenth (A.Buzu, 2013). The poorest tenth spend 15 % of their disposable income to access WSS services of a minimum standard which represents a too high cost for many households. Women tend to be more excluded from the decision making processes related to water and sanitation priorities, and women-led households are less inclined to connect to water systems mainly because of financial constraints (MDG report, 2013). In rural areas, a smaller number of women headed households are connected to piped water supply (55% vs. 75% for male-headed households) (JILDP, 2012). Roma households are 4 times less likely to have proper sanitation (5,9 % for Roma and 24,9 % non Roma household) and to have water supply within the house (11,4 % for Roma and 41% for non Roma) (A.Buzu, 2013). People with disabilities are extremely vulnerable as far as access to good quality drinking water is concerned. A survey on access of vulnerable groups to public services found that 46% of people with disabilities reported lack of access to drinking water (JILDP 2012).

Impact

The low access of the population to safe drinking water and sanitation has direct health impacts: drinking water of poor quality is estimated to cause up to 15-20% of the acute diarrheal diseases and type A hepatitis, 22-25% of gastrointestinal diseases, and 100% of dental fluorosis (MDG report, 2013). Besides the direct health impact, the lack of general access to good services has numerous other negative impacts on the quality of life of the population, e.g. a lot of working time is used for water supply instead for productive uses, low living standards in villages restrains economic development and may contribute to ongoing emigration from rural areas. The deplorable conditions in many schools are likely to have negative impacts on success of education.

1.2.3 Structural factors affecting the sector performance

The above described poor performance of the water and sanitation sector, in particular concerning provision of services to the rural population, has diverse causes. Some of the general structural factors impacting sector performance are described in the following. Chapter 1.2.4 on sector stakeholders provides a more detailed analysis of the causes rooted in the institutional framework.

Geographical and natural factors pose several challenges. The rural areas have a low settlement density and are characterised by isolated settlements. Large, centrally managed water and sewer systems serving serval towns and villages are expensive to implement and difficult to operate sustainably in these conditions; therefore there is a need for decentralised solutions. However, the preference for big centrally planned projects, rooted in the practices of the centrally planned economy in the Soviet Union, restrains the introduction of decentralised technical and managerial solutions and not much experience with solutions better adapted to the local conditions currently exists in Moldova. This has been the main field where the ApaSan project strived to achieve changes in the past phases.

Another important challenge is the widespread bad quality of groundwater, which in many areas is the only resource available for decentralised water supply. The need for sophisticated treatment of this type of water resource for drinking purposes further complicates the feasibility of decentralised solutions. The alternative of using surface water from rivers further away is again complex and expensive. Furthermore, such large scale solutions needs to take into account other uses of water as well, as irrigation is important in the water stressed country. However, institutional structures and functioning tools for integrated management of water resources are just beginning to emerge in Moldova.

Historical factors, in particular the heritage from Soviet times, play an important role. In Soviet times, public services for water supply and sewerage in rural areas were provided by productive units such as agricultural enterprises and not by municipal administration. The productive units are mostly defunct now, and the municipal administrations, which have the legal responsibility today, only rarely have fully assumed that responsibility and provide services to the rural population. Both, local leaders and citizens in villages, have still low awareness for the fact that it is now the duty of local governments to provide services, and that citizens have a right to receive these services.

Another heritage of the soviet system of organizing state and society is the culture of thinking in hierarchies and the need for staff in institutions to protect themselves against mistakes, which leads to overly rigid adherence to formal structures and restrains innovation, introduction of appropriate solutions and out-of the box thinking. Furthermore it slows down the rejuvenation in the sector as young staff is long excluded from decision making and deprived of possibility for professional development. Water professionals such as engineers have been – and widely continue to be - trained in a system of rigid application of technical norms that date from the Soviet era, a system that provides little incentive to the search for technical-economical solutions adapted to the current needs and possibilities of the country. Salaries in the state sector are low and young engineers trained in Universities tend to engage in the business sector. The level of quality management in design and construction companies is generally low. State control institutions operate in a framework that prioritizes formalistic compliance with norms and regulations over any practical and economical plausibility of projects.

The technical and procedural norms and standards in the sector are largely inadequate and often obsolete - but still applied - which undermines the cost-effective development of the sector and the efficiency of the assistance provided by the donors. It also represents an obstacle for the promotion and implementation of new technologies. However, recent progress on this matter can be noticed, with legal and regulatory changes necessary to accommodate new approaches and technologies in the WSS sector being addressed, and national legal framework in the sector having made significant developments.

The demographic development in rural areas is strongly affected by emigration. A large part of the active, working population has emigrated from villages, while old people and children remain. This affects the capability and motivation of the rural population to change and improve their personal situation. The emigration also results in decreasing total population numbers in villages, and in parts of the households being only temporarily inhabited, both affecting revenue collection in water systems and thus economic sustainability of services. However, the emigration has also positive impacts, with remittances from relatives providing income to villagers and long-term migrants having an interest to invest in their community. There is also an increasing trend of migrants returning to Moldova (Nexus report, 2014).

The economic situation in rural areas with its heavy dependence on remittances is fragile. Most of Moldova′s poor population lives in villages (84% of the poor live in villages; MDG report, 2013). Subsistence economy dominates in villages, with people having little cash available to pay for services such as water supply. Cost recovery in public water services is therefore a challenge.

The political situation is characterised by strong division between a pro-European and a pro-Russian camp and continues to be fragile. In particular the rising tensions in the context of the crisis in neighbouring Ukraine bear important risks for the future development. On the other hand, the last years with the pro-European coalition in government have resulted in increasing approximation to the EU, with the recent ratification of the Association Agreement being a major milestone. The approximation to the EU and resulting support from EU and bilateral donors from European and other Western countries have created a positive dynamic of reform of legal and institutional framework.

1.2.4 Stakeholder analysis

The main sector stakeholders, their roles and responsibilities regarding water supply and sanitation in rural areas, as well as a short analysis of the main institutional challenges are described in the following.

Ministry of Environment (MoE)

MoE has the main responsibility for policy and strategy in the water sector. MoE develops, promotes and coordinates the implementation of state policy, develops the legislative and regulatory framework, carries out state control over compliance with legislation, and coordinates the work of subordinate organizations (Apele Moldovei Agency, State Environmental Inspection, National Ecological Fund, and others).

MoE is very active in influencing the state policies and legislative framework in the water and sanitation sector, and has a high interest in improving access to safe sources of water and to adequate sanitation to all localities and population of Moldova. However, MoE′s potential in fulfilling its mandate is restrained by several shortcomings.

The ministry is poorly staffed, with 51 persons in total and at the time of writing, only 5 – 10 persons being directly involved in water and sanitation issues. Staff turnover is high, capacities of staff often low, which is also partly due to low average wages. The ministry is also seriously under-resourced in terms of budget; on the other hand the under-staffing and the low capacities of staff also mean that the ministry has low absorption capacities.

Roles for policy development and implementation between MoE and MRDC are not clearly defined or delineated; resulting in competition between the ministries, low exchange of information, lack of coordination and implementation of activities between the ministries.

A particularly relevant example where lack of clarity in roles and responsibilities between the two ministries restrains development is strategic planning for water supply and sanitation infrastructure. The need for strategic planning to provide a sound decision base for investment decisions in infrastructure for water supply and sanitation is universally recognized. However the competency for coordination of planning, for financing of planning, and the decision on the appropriate unit and authorities for planning (Raions or Regional Development Agency) remain unclear. Therefore, despite recent important progresses in developing guiding documents in national working groups and promising first strategic plans both at the regional and raion level, improvement of allocation of resources based on sound plans is not yet visible.

State Environmental Inspection (SEI)

SEI is responsible for authorizing, monitoring and implementation policies in the environmental sector, including for water supply and sanitation.

However, in general SEI does not appear to fulfil its main responsibility in ensuring the compliance of the environmental legislation. Actions are rarely undertaken for enforcing compliance of municipalities, private sector and individuals with the regulations such as discharge of untreated wastewater into water bodies, as enforcement of environmental laws is often hampered by corruption. Political influence in staffing is dominant, and there are low incentives in the organisation to change the situation as powerful actors benefit from the persistent system of loose enforcement.

Apele Moldovei Agency

The agency operates under MoE and is responsible for implementing state policy in the field of water resources management, hydrology, water supply and sanitation.

The agency suffers from weak institutional capacity, is understaffed and staff has low capacities, which is also related to low wages paid. Furthermore, the agency′s roles and responsibilities remain unclear, its main activities seem to focus on strengthening the construction of dams and large water supply and sewer systems, but there is no systematic attention to the sector as a whole. Frequent internal reforms have done little to yield concrete improvements.

Apele Moldovei has recently shown some renewed dynamism and interest in reform, mainly due to new leadership. However, as in most central level agencies, political influence is strong and the future development after the formation of the new government is uncertain.

National Ecological Fund (FEN)

FEN is managed by the MoE and used for environmental projects, including the water and sanitation sector. Eligible for grants from the NEF are local government bodies, institutions, enterprises and organizations of civil society in Moldova.

MoE, with FEN is a relevant actor in financing rural water supply and sanitation infrastructure in Moldova, with more than 50 % of funding from FEN being invested in water and sanitation (yearly budget of around 10 million of Euro) (Knapp, 2014). However, procedures and criteria for allocating the resources to projects are unclear and not transparent, resulting in low quality of implemented project and uneven resource allocation. There is no clear vision of the global financing scheme and money available for the development of projects. Financing of projects is not based on any overall strategic planning, which is also due to the absence of suitable statistic plans. There is no monitoring of the use of funds and the quality or sustainability of investments in place, and the interest in change is evaluated as being low, as the actual situation with absence of transparency in allocation of funds benefits actors in power.

Ministry of Regional Development and Construction (MRDC)

MDRC develops and promotes national policy on regional development, spatial arrangement and planning, architecture, urban development, constructions, production of construction materials, housing construction. MRDC approves general and regional urban development plans, including water and sanitation infrastructure.

MRDC is a key player in improving the overall framework for local public services including water supply and sanitation, including norms, standards and tariffs. MRDC and subordinated Regional Development Agencies receive strong support from GIZ, which provides an opportunity of entry in cooperation for the Swiss Cooperation as well.

As mentioned above, there is a lack of coordination and implementation of activities between MoE and MRDC, absence of clear division and delineation of roles for policy development and implementation and a sense of competition between both ministries.

Regional Development Agencies (RDA)

The Regional Development Agencies (RDAs) for the North, Centre and South regions are subordinated to the MRDC. They are responsible for the development and implementation of the national regional development strategies, and the regional operational plans and their implementation. They should support local public administrations LPAs in this respect as well as to aggregate and review all projects elaborated by LPAs.

RDAs mainly focus their efforts on overseeing the implementation of projects financed by the NFRD only and not dealing with all the projects funded by the FEN. RDAs are generally understaffed and under resourced.

National Fund for Regional Development (FNDR)

The MRDC administers the National Fund for Regional Development (NFRD) to finance projects promoting the regional development. RDAs supervise and monitor the projects′ implementation. The NFRD is allocated 1% of the National Budget (yearly budget of around 2.5 million of Euro; see Knapp, 2014).

The procedures and criteria for resource allocation are unclear, and as described for FEN, there is a low interest in monitoring the use of funds and effectiveness of investments.

Ministry of Health (MoH)

MoH is responsible for national policy, planning and monitoring of various aspects of the health sector, including water quality. MoH and MoE work together for the implementation of the Protocol on Water and Health.

National Centre for Public Health (NCPH)

The NCPH is subordinated to the Ministry of Health and exercises functions related to the water and sanitation at the national and local level. The NPHC is responsible for state sanitary and epidemiological supervision; for sampling and analysing water quality in water bodies and groundwater used for drinking water supply; and for control over the observance of sanitary regulations in schools and other public institutions, as well as epidemiological and hygienic regulations at raion level. There are Raional Centers for Public Health in each Raion and they are well-equipped to carry out potable water quality monitoring (38 laboratories). NCPH gives recommendations to school administrations regarding sanitary conditions; however recommendations often remain without effect due to the lack of budget from the schools to implement the proposed measures. NCPH is also interested in innovation in the sector, e.g. by introducing and promoting water safety plans.

NCPH has been member of the steering committee of ApaSan in the past phase, good relations therefore exist.

Ministry of Education (MoEd)

Develops the educational policies, supervises and ensures the management of the educational process. Subordinated to MoEd (under the mentioned aspects, but not in relation to the financial, staffing, equipment and infrastructure aspect, which are under the responsibility of the Raion) are the raional education departments (RED), which are coordinating the infrastructure renovations and investments in schools (incl. water and sanitation facilities) and can influence allocation of the raion budget to financing of infrastructure in schools.

National Regulator for Water Supply and Sanitation (ANRE)

ANRE is the national regulator for the energy sector (electricity, gaz and heating) and, as newly assigned, for water supply and sanitation as well (Law nr.303 on public water and sanitation services, 13.12.2013). Within its new attributions, ANRE will monitor the compliance tariff regulation and issue licenses for the operators in regions, raions, municipalities, cities and villages. ANRE has currently little capacities to fulfil its new role and will focus first on implementation of new regulations with the larger urban utilities. This means that for the next years to come, it is likely that the regulation will not yet be applied for small operators of rural systems.

Local Public Administration of Second Level (LPA II)

LPA II is the administration at raion level. According to the legal framework, the raions do not have specific responsibilities for water supply and sanitation. This remains the exclusive competence of LPA I.

However, in practice raions get involved in the process of regionalization of the water and sanitation services, financially contribute to infrastructure projects and adopt strategies on water and sanitation service improvement. Raions also contribute to financing of water and sanitation infrastructure in schools (see MoEd).

Raions are supported by ApaSan to develop strategic plans for water supply and sanitation, in order to prepare investments in infrastructure. MoE and ApaSan focussed on Raions for strategic planning as they are the best staffed unit closest to the investment needs existing (see also entry for MoE above).

Local Public Administration of First Level (LPA I)

LPA I is the administration at the level of municipalities. According to the Law on public water and sanitation services, local public administrations (municipalities) are responsible for providing water and sanitation services to the population. This responsibility includes:

• Financing of infrastructure and ownership of assets of public water and sanitation infrastructure

• Organising the administration of systems and service provision, with delegation of administration also being possible

• Approving tariffs (with the new Law on Public Services for Water and Sanitation, this will be shifted to ANRE in future under certain conditions)

• Providing support to vulnerable households for access to water and sanitation services

Urban municipalities manage their water and sewer systems through municipal utilities, the ApaCanals. Rural municipalities that have piped water systems usually manage their system by themselves either through small municipal enterprises, or units of the municipal administration, or grant concessions to a community based operators (Water Consumer Associations). However, most rural municipalities do not have piped water systems and service providers.

Rural municipalities have a high interest to develop new water and sanitation infrastructure, as reflected in the high number of requests for support addressed to ApaSan. However, the majority of rural municipalities are overwhelmed by the responsibility to ensure provision of water and sanitation services, in particular as they receive limited support and guidance to fulfil their mandate. They are often not aware about implications of the new legislations, strategies, technical guidelines. Adding to this are low incentives to increase the performance of operators of water and sanitation as there are little consequences expected from non-compliance with regulations (see also SEI).

Municipalities are responsible for approving tariffs for water and sewerage services, and often their decisions are driven by populist motives and result in tariffs too low to allow recovery of operation costs, let alone the infrastructure investments. Shifting the tariff approval to ANRE is intended to alleviate this problem; however, in rural areas this is not expected to happen any time soon.

Municipalities in rural areas are chronically under resourced, as decentralization of responsibilities took place without suitable fiscal coverage. They have little influence to improve allocation of funds and technical support for the development of infrastructures and service provision for water supply and sanitation. The only viable option for municipalities is to apply for limited funds provided by national funds, where their success often depends on personal relations and political affiliation. To some degree, international donors provide also funding directly to municipalities. Weak capacities of the municipal administration and lack of technical support to small municipalities often lead to inefficient investments.

All these reasons contribute to the situation that the majority of municipalities in rural areas currently is not able to fulfil their responsibility of providing water and sanitation services to the population, who continues to rely on individual and often unsafe solutions.

Water and Sanitation Utilities (ApaCanal)

ApaCanals are responsible for the operation and management of water and sanitation services in cities and towns, e.g. the Raion capitals. There are 40 ApaCanals in total, each of them serving in average 15′000 persons connected to urban water and sewer systems. According to AMAC′s own (World Bank financed) annual benchmarking report, most of these utilities work inefficiently (non-revenue water is often 40 % or more) and most of them are not financially sustainable.

The ApaCanals manage the water and sewer systems owned by the urban municipality, in a few cases also water systems of neighbouring rural municipalities whose systems are physically connected to the urban system. In general, however, ApaCanals do not manage water systems in rural municipalities.

With recent support of EBRD and GIZ, some ApaCanals are doing first steps towards re-structuring and developing into regional operators, which then would operate water systems of several municipalities – typically the raion capital (as before) plus a range of small water systems, in first line those neighbouring villages that could be technically connected to the city or town system, and only later more distant villages with own water sources.

Small operators owned by municipalities

Rural municipalities with piped water supply systems usually manage these systems either directly with municipal staff or via a municipal enterprise. While many of these small operators cope with routing operation, their capacities are too to ensure sustainable operation of the systems in villages on the long term.

Most small water systems have a low performance, with outdated equipment, high physical water losses, inefficient operations and lack of skilled workers. Small operators (and also urban ApaCanals) usually have difficulties to generate sufficient revenues from water tariffs to cover operating costs, the main reason being political interference in tariff setting and the already mentioned inefficiency in operation.

Low revenues and strong limitations in the ability to attract investments, these operators are often financially instable and unable to support capital investment and regular maintenance.

Water Consumer Associations (WCA)

WCAs are community based operators, who manage water systems in rural areas on behalf of their members, the water consumers. Formally the municipalities grant a concession for operation of the municipal assets to the WCA. The Swiss development cooperation (through Humanitarian Aid and the ApaSan project) has introduced WCAs as a sustainable modality to operate water systems in the absence of other viable established options. 26 WCAs have been established with Swiss support and are operating 31 decentralized Water Supply Systems. More WCAs have been created meanwhile in additional locations without Swiss support.

Many of the difficulties for operation of small water systems described above in the chapters on LPA I and small municipal enterprises also apply for WCAs. However, in general the WCAs supported by ApaSan perform better than municipal enterprises, the main reasons being that they benefit of the good quality of the infrastructure, receive ongoing support from ApaSan and that the water consumers take a higher interest in the operations and have more means of influencing the management.

Association of Moldovan Water and Sanitation Utilities (AMAC)

AMACs objectives are to provide a lobby of common interest for its members, the ApaCanals. Small, village level operators of rural water systems are not admitted as members. AMAC offers technical and non-technical support, and guidance on the activities of its members by way of education and trainings. It also collects performance indicators from ApaCanals.

In practice, AMAC does not appear to be a very effective platform of knowledge management and experience exchange. AMAC did not promote nor substantially contribute to the elaboration of technical and managerial guidelines for the sector and continues to perpetuate the use of obsolete standards and norms in construction that are not appropriate any more to today′s sector realities. In summary, AMAC does not appear as a strong promoter of the innovations and modernization their members urgently need, according to the results of their own benchmarking.

Congress of Local Governments of Moldova (CALM)

CALM is an association of local government entities, in the legal form of a non-governmental association, promoting the principles of local government (decentralization, local autonomy, local development and capacity building of LPAs). It also represents LPAs in dialogue with national and international partners and advocates for fair and efficient distribution of financial resources between central and local governments. CALM embraces 2/3 of Moldovan municipalities plus affiliated raions, covering about 80% of Moldovan population.

CALM is the key representative and the voice of local authorities and shows a high interest helping LPAs to provide better services. However the power of CALM to influence sector policies appears low.

Other NGOS

Miscarea Ecologista din Moldova is an environmental organization with 10 regional organizations and 15 affiliated organizations in Moldova, aiming at sensitizing citizens and bringing a behavioural change among the population for a better environment. Solidarity Water Europe in Moldova (SEAM) is active in the water, sanitation and health sectors promoting efficient management of water resources, and implements educational activities, mobilizes and empowers citizens, especially young people. Women in Sustainable Development of Moldova (WiSDOM) promotes sustainable development and the involvement of women, has strong experience in Ecosan and use of by-products. ORMAX created an ecological centre in the North of the country which aims at promoting the use of innovative and ecological technologies to protect the environment. Centru National de Mediu works in the field of capacity building, education of young generation and public awareness on sustainable development and environmental issues, including human rights concerns.

The various NGOs are quite active in advocacy at the local, national and international levels; however they appear to have only limited actual power to influence the sector. Generally they are dependent on mostly foreign project finances to implement small projects, often aimed at having some impact on awareness raising on water and sanitation issues among the population through community mobilization and capacity building. Some NGOs (Wisdom, Seam, Ormax) have specific knowledge and practical experience about Ecosan and other alternative concepts in water supply and sanitation.

Technical University of Moldova (TUM)

The Technical University of Moldova (TUM) is the only higher technical educational institution in Moldova, accredited by the state. It comprises 10 faculties and 9 technical colleges offering courses for Bachelor, Master and Doctorate in various domains such as Energetics, Engineering and Management in Machine Building, Mechanic Engineering and Transports, Cadastre, Geodesy and Constructions. Scientific research is not an important part of the universities′ activity.

Education of engineers continues to focus on the system of rigid application of technical norms that date from the Soviet era and little focus is given on technical-economical solutions adapted to the current needs and possibilities of the country. Students are rarely taught appropriate technical solutions for decentralised or individual water supply and sanitation, or concepts for sustainable management and operation of small rural systems. Young engineers are therefore poorly prepared for today′s needs in rural water supply and sanitation.

Moldovan Community of Practice for Water Supply and Sanitation (CoP)

The Moldovan water and sanitation sector CoP, triggered by ApaSan in 2011, aims to steer learning and encourage knowledge sharing and exchange among sector specialists in WSS in order to bring an actual change to the sector. With a core group responsible for the coordination and secretarial support, the CoP counts at the moment of writing 24 regular members which meet four times per year. So far, 15 COP meetings were held, and 3 international study tours have been organized to Switzerland, Romania, and Czech Republic. The CoP is today an active and widely self-steered platform of knowledge exchange, with gradually decreasing dependence from ApaSan′s secretarial, logistic and financial support.

1.2.5 Summary of main challenges for rural water supply and sanitation

Based on the above analysis, and focusing of the scope of intervention of the ApaSan project, the main challenges of the rural water and sanitation sector can be summarized as follows:

• Local public administrations have little means to fulfil their responsibility for providing water and sanitation to the rural population in general and in an inclusive manner; often they also have little awareness regarding their role in service provision.

• There is not enough funding for rural water supply and sanitation infrastructure, and the limited funds are invested in a political biased manner largely into projects of deficient quality and lacking sustainability and equitable access perspective.

• Small operators of water systems have too weak capacities to be able ensuring sustainable operation of small water and sanitation system in villages on the long term. Large operators have generally poor performance and do not operate small independent villages systems.

• There is not enough learning and innovation in the sector, technical and managerial options known to sector stakeholders and applied for rural water supply and sanitation are still very limited and often inadequate. Universities have so far shown little interest in developing water specific curricula, key for a country under water stress.

1.3 Government and donor strategies

General Government Strategy “Moldova 2020”

The official long-term development vision is expressed in the National Development Strategy “Moldova 2020: seven solutions for economic growth and poverty reduction”. The seven identified solutions are: 1) education relevant for a career (focusing on vocational and technical education); 2) roads in good condition, anywhere; 3) cheap and affordable financing; 4) business with clear rules of the game; 5) an equitable and sustainable pension system; 6) safely delivered and efficiently used energy; 7) responsible and incorruptible justice system. Those seven solutions should benefit all the sectors of the economy equally, all social groups, and every person. Unlike in the previous National Development Strategy for 2008-2011, “Moldova 2020” tackles the most critical constraints that block sustainable development across the country. Poverty reduction remains a key priority of the Government. Moldova 2020 only makes reference to the water sector in very general terms.

Association Agreement with the European Union

In July 2014, the parliament of Moldova ratified the Association Agreement (AA) including the Deep and Comprehensive Free Trade Area (DCFTA), with the European Union (EU). The AA aims to deepen political and economic relations between Moldova and the EU, and to gradually integrate Moldova into the EU Internal Market. Moldova′s priority will be to approximate its legislation to the EU norms while EU will support the core reforms, on economic recovery and growth, governance and sector cooperation.

Chapter 16 of the AA deals with environment issues and specifies the 5 EU Directives which concern Water quality and resource management that need to be transposed in the Moldovan legislation within 3 to 8 years. Despite the fact that the first results of the transposition process are already visible (e.g WSS Strategy, Law on public WSS service, New Water Law), important revision of the legal framework of the WSS sector will be needed to ensure the implementation and the application of the transposed EU Directives as foreseen in the national Action Plan (2014-2016) for the implementation of the AA.

National Water and Sanitation Strategy

The new and recently approved National Water and Sanitation Strategy 2014-2028 is the major policy document in the sector. This document revised the previous strategy (2007, for 2007-2025). The Strategy prioritizes interventions in sector development and defines main reform objectives on the medium and long term which includes: 1) Decentralisation and regionalisation and improving access to WSS services (establishment of three to five regional operators); 2) Improving legal and regulatory framework and governance system (including human capacity building); 3) Improved planning and selection of the most reliable and cost-efficient technical solutions; 4) Promotion of market economy principles and private sector involvement; 5) Increasing the sector financing (from 1% to 1.2% of the consolidated budget expenditure + donors); 6)Tariff policy improvement, taking into account service affordability for the population.

The Strategy fails to properly address equity, as a recent equitable review of national policies for water and sanitation (SEAM 2014) shows: the new Strategy does not have a generic vision on how specific access gaps for most vulnerable groups will be closed or at least reduced, has no specific time bound targets, fails to clarify specific equitable access mandates for the involved institutions and does not include specific financial commitments or modalities to address the gaps.

Protocol on Water and Health and National Coverage Targets

The Government of Moldova has acknowledged the Protocol on Water and Health as a guiding tool towards the development of an effective integrated water management, based on the principles of equitable access, inclusiveness and solidarity.

National targets set in the context of Millennium Development Goals (MDG) and the Protocol of Water and Health were considered by the as too ambitious and where thus revised to be more realistic in the National WSS Strategy. The MDG targets for 2015 have been deferred to 2020 (65% of population with access to improved water) and 2025 (65 % access to improved sanitation).

After 2015, the international framework of the MDGs will be replaced by the new framework of the Sustainable Development Goals (SDGs). Consensus is emerging that the SDGs will include a single water goal, which is likely to guide future target setting for the water and sanitation sector in Moldova. At present, it is too early to predict the specific influence of these targets on sector interventions in the years to come.

Swiss Cooperation Strategy

SDC as lead sector donor continues to play a leading role in policy dialog on water sector through its co-chair within the sector coordination council under the MoE and to influence the large-scale interventions of other sector donors based on its experiences and successes under ApaSan. With its long-term partnership approach, Switzerland positions itself as a valuable partner in contributing to the sector policy reform processes.

In the new Swiss Cooperation Strategy for Moldova (2014-2017) water and sanitation continues to be one of the core domains of the Swiss intervention, the others being health and migration. For the next years, SDC aims at stronger exploring synergies between the different cooperation domains. In the context of ApaSan, this means in particular that linking water and health at the working level will be a priority.

Within this new Strategy, the ApaSan project continues to be part of SDC′s endeavour to support the country in its objective to guarantee to all citizens equal access to quality infrastructure and services in the health and water sectors. It contributes to SDC′s objective being that Moldovan population has safe drinking water and proper sanitation services through sustainable, affordable and replicable models, especially in rural areas and in small towns.

SDC has concluded a new 6-year Cooperation Agreement in the water sector between SDC and GIZ, and ApaSan is expected to cooperate closely with GIZ with the goal of synergizing its profound technical experience with GTZ activities.

Another important pillar of SDC′s support to the water sector will be a new project to support the institutional framework in Moldova. The project will be funded jointly with the Austrian Development Cooperation and focus on strengthening the institutional framework regarding a National Water Information System, regarding implementation of Integrated Water Resources Management and regarding Water and Sanitation sector institutions. The last project component has a large potential of synergies with ApaSan, and a close coordination and cooperation of both projects will be envisaged.

Switzerland allocates approximately CHF 55 Million to implement its cooperation strategy (2014-2017), with about CHF 18.7 Million invested into its water and sanitation objective.

2 Results and lessons learned

2.1 Background

SDC′s support to the water sector in Moldova started in 2001 with a humanitarian aid intervention that resulted in building collective water points, water distribution systems with yard connections, septic toilets and blocks of Ecosan toilets for schools in numerous villages, and in piloting constructed wetlands for decentralized wastewater treatment. In 2008, the SDC adopted a longer-term development approach and converted the intervention into a development endeavour – the Swiss Water and Sanitation Project in the Republic of Moldova (ApaSan) – with the aim to further contribute to improved quality of life and public health of the rural population by increasing sustainable access to safe drinking water and environmental sanitation (WES).

ApaSan, financed by SDC with co-funding from ADC and implemented by Skat, started its activities in December 2008. In Phase 1 (2009-2011), ApaSan built on the achievements, expertise, partnerships and positioning established by SDC′s WatSan Program and has embarked on a scaling-up of the services delivery models developed by the agency over 2001-08 (as part of humanitarian assistance to the Republic of Moldova).

ApaSan Phase II (2011-2015) focussed on creating favourable conditions for up-scaling of decentralized WES models and on establishing profound working relationships with relevant stakeholders. The intervention strategy of phase II was based on the following three pillars:

• Develop sustainable and inclusive service delivery models for rural water and sanitation up to maturity; document and promote them so they are available for replication

• Support communities, local public administrations, and service providers to acquire the capacities needed to implement the service delivery models

• Work towards creating an enabling environment for up-scaling of developed service delivery models, by improving legal, institutional, regulatory, normative and know-ledge frameworks

2.2 Key achievements

The following achievements since 2001 can be highlighted:

• A range of proven decentralized WES services delivery models were tested, improved, consolidated, documented and got finally available for replication. If in 2009 the geographic spread was limited to 3 raions in Central Moldova, water supply investments are today present in 8 raions and Ecosan schools toilets in 13 raions including the Northern and Southern Development Regions.

• 31 local Water Supply Systems serving 40′000 rural inhabitants built and managed locally with satisfactory performance by 26 Water Consumers Associations (WCA).

• Ecosan toilets put into operation: Implemented since 2007 in 56 schools, 5 mayoralties and 62 households (19′000 users), institutional Ecosan toilets are in use and maintained in schools by school caretakers. Additionally, Ecosan school toilets were optimized/standardized for costs reduction up to 40% whilst introducing access for physically challenged people. Ecosan is a spreading success with a visible and growing interest of municipal and education authorities: partnerships for school toilets were established with 7 raions and the Autonomous Territorial Unit of Gagauzia education authorities resulting in an increase of local cost contribution to 25% in average.

• Decentralized model for rural wastewater treatment through 7 Constructed Wetlands (CW) piloted and demonstrated (3 exclusively for social institutions, 4 for schools allowing for further household connections), optimized, operated and monitored. Treatment performance is complying with requirements of national legislation.

• From spring catchments to treated deep well and river water: Pioneer in piloting new drinking water treatment technologies suitable to commonly found water quality problems in rural Moldova, ApaSan addressed promisingly from a technological and institutional point of view production and treatment of river and deep well water in three villages.

• Strategic sector planning at raion level (General Water Supply and Sanitation Plan): –The LPA of Ialoveni raion has been supported in establishing their GWSSP along national guidelines, whilst laying the basis for replicating this innovative sector planning and management approach to other raions.

• The capacities of an increasing number of services providers involved in ApaSan investment projects (8 design and 12 construction companies, 12 state-licensed supervisors) have been strengthened by on-the-job coaching and tailor-made training throughout the stages of project preparation (design, tendering) and implementation (construction, quality monitoring) of innovative WES technologies. It resulted in a stronger supervision, transparency and effectiveness of the construction works.

• The Moldovan Water and Sanitation Community of Practice – with its quarterly meetings, functional core group and thematic study tours – triggered by ApaSan is today an active and self-steered platform for joint learning and sector advancement.

• Effective sector policy dialogue & influencing through SDC/ADC partnership (SDC as lead sector donor and co-chair of the Sector Coordination Council under the MoE), (e.g. Infrastructure Project Planning Task Force, EU SSP and later work on norms & standards, National Water Supply & Sanitation Strategy, Law on Public Services in WSS/Law on Inter-Municipal Cooperation, Secondary legislation to new Water Law). Explicitly recognized as valid solution in the National Water Supply & Sanitation Strategy (decentralized options, technologies such as CW, Ecosan).

• The gender dimension was addressed and resulted in several positive changes: views of women were taken up more systematically in new interventions areas, the training component of the school Ecosan implementation process reflected gender mainstreaming, the acceptance of the Ecosan at the household level was documented by a cooperation contract requiring the signatures of both spouses to ensure equal participation in decision-making, increasing trend towards achieving higher women participation in WCA councils (24% presently, target 30%). ApaSan has also followed a non-discriminatory approach, where marginal groups were protected from exclusion in receiving water supply (e.g. the water systems are design for the entire village and one criterion to select a village is that minimum 70% of household are willing to participate).

• Beyond the aforementioned, ApaSan has become a reference centre for rural WES in Moldova, being consulted by virtually all (international) consultancies/missions on the topic for understanding the sector context and issues, specific expertise/experiences, or ground-truth their findings and recommendations. This allowed ApaSan to be more visible, pass on its messages through media, various multi-stakeholder fora and numerous field visits, become influential and also learn from external perceptions.

Specific achievements of ApaSan Phase II include the following:

• 9 water supply projects (for 15′000 people in 10 villages of 7 raions) co-financed and implemented;

• Guidebook for decentralized water supply services delivery (planning, design, execution, management, M&E) issued and making the 10 years of Swiss experience in Moldova widely available;

• Extension of technical options for water production from spring catchments to treated deep well and river water;

• Technically and economically optimized and standardized types of Ecosan school toilet blocks , allowing access for physically challenged people;

• Ecosan toilets realized in 33 schools (in Central, Northern and Southern Development Regions) for 14′700 users with cost contribution by raional education authorities of 25% in average;

• Individual Ecosan toilets promoted and taken up in 7 villages of 4 raions (62 households, 5 mayors′ offices);

• The first GWSSP (Part 1: Water Supply) in Moldova elaborated (Raion of Ialoveni).

2.3 Lessons learnt and their implications and measures for the new phase

Lessons of Previous Project Phases

Water Consumer Associations

The community based management model for small water systems has proven to be a viable option in the absence of other operators taking care of small water systems. Monitoring of ApaSan of Water Consumer Associations initiated by ApaSan or the SDC WatSan project showed that all of them are still operating and most of them show performance sufficiently good to continue to operate on the medium term. However, it also became apparent, that while most WCAs cope well with routine operation, they do show weaknesses in management and long term planning and are not well prepared for future challenges, such as needed renewals of infrastructure. Some of the lower performing WCAs actually risk running into financial difficulties soon. The post-project support of ApaSan has proven to be very valuable in helping the WCAs to improve their performance and to solve problems. A major missing element for assuring long-term sustainability of small services providers like WCAs appears therefore institutionalised assistance on technical and managerial matters to small services providers, in a similar way as ApaSan is providing it today.

The trend of regionalisation in operation has emerged only recently as a serious future option for rural water supply and sanitation, it was therefore not yet reflected in ApaSan′s interventions in phase III but certainly needs to be taken into account in future.

While regional utilities are likely to play an important role in future, decentralised managerial models, such as the WCAs, will certainly remain an important option as a transitional solution in the medium term, but even remain a needed option in the long term: Regionalisation is in it′s infancy at the moment in Moldova, with hardly any examples of regional operators taking care of rural systems available yet. While the dynamic of regionalisation is difficult to predict, considering the poor performance of most ApaCanals today, it appears unlikely that their regionalisation will result in significant changes for the rural areas in the medium term. In addition, even with fully developed regional operators, a certain number of smaller and more remote localities are likely to remain out of the reach of such operators and require decentralised solutions.

Technical options for decentralised rural water supply

The technical options for rural water supply have been successfully expanded from use of spring water catchment in decentralised water supply (which is limited in scope, as adequate springs are limited to the central region of Moldova) to the use of surface water and the use of specific types of groundwater (groundwater that needs iron and manganese removal). The newly added options of treatment are applied successfully in several projects, however further consolidation and documentation is needed in order allow the replication of this model. The addition of surface and groundwater has significantly expanded the scope of applicability of the decentralised service delivery model developed and promoted by ApaSan.

However, an important gap remains for the regions where no surface water and springs are available, and deep groundwater contaminated with fluoride and other geogenic pollutants remains the only locally available water source. Treatment of this type of water to potable quality is only possible with rather expensive and sophisticated technology, which cannot realistically be operated by small service providers. Decentralised water supply therefore cannot be considered a viable option in this type of situation for the near future.

Ecosan for school sanitation

The ecosan school toilet option has successfully be developed into a mature option that is ready for replication: construction costs have been optimised and brought down considerably, communication and training has been adapted to be applicable in large scale implementation, contributions of partners has been increased up to 30 % and the option is now widely known and accepted, also among authorities responsible for permits and authorisation. On-going work on documentation of experiences and development of guidance documents, as well as support to development of construction norms needs to be completed. The main challenge remaining for upscaling is to fully pass the leadership of promotion and implementation to the partner institutions.

Community wide sanitation

The efforts with developing service delivery models for community wide sanitation have been the less successful than the other models described above. Technology development for constructed wetland has shown that the technology itself is an appropriate solution for Moldova with a lot of potential for rural areas. However, experience in the past phase has also shown that in villages, collective sewer based sanitation (for which constructed wetlands were intended as treatment technology) is actually rarely a viable solution. This is mostly due to the low amount of wastewater produced by households, who consume little water and continue to rely on individual sanitation. Furthermore, field experience and systematic monitoring and surveys have shown that individual sanitation facilities in villages, mostly latrines, are often in very unhygienic conditions, and that deficits in hygiene practices are apparent. On the other hand, local and national government ignore the relevance of individual sanitation at all, solely focussing on sewer systems (which were found largely unviable in rural areas, as described above). ApaSan in phase II has piloted approaches for supporting improvement of individual sanitation, however, this has not yet resulted in a comprehensive concept responding to all these challenges. Considering the need for improving sanitation in villages, piloting comprehensive approaches and developing a strategy on community wide sanitation and hygiene should be an important issue for phase III.

Capacities of communities and local public administration

ApaSan was very successful to consolidate the approach in mobilising and supporting communities and LPAs for implementing projects and setting up structures to operate the constructed water and sanitation systems. However, it became also apparent that the requirements brought forward by ApaSan (e.g. the conditions of contribution by the population, minimum quota of households to be connected, setting up operation structures, etc.) and the assistance provided to fulfil these conditions was important for the success. The lesson learnt is that if more widespread replication of decentralised models of water supply and sanitation is to happen, institutionalised technical assistance that goes together with the financial support is very important.

Capacities of services providers (design companies, construction supervisors, construction companies)

Capacity building of services providers needed for the realization of the infrastructures promoted by ApaSan focused mainly on practical on-the-job training, coaching and joint learning along the individual investment project processes. Quality of infrastructure delivery was ensured by the newly introduced project management system for construction works, fostering stronger supervision, transparency and effectiveness. If this approach enabled the construction companies contracted to visibly raise their accountability and competencies, it didn′t yet take effect as awaited on the design companies hired for the engineering and supervision works. Fostering of appropriate solution-oriented engineering capabilities in the rural water sector of Moldova would need to be taken up more broadly and within a long-term perspective, be it through hosting of trainees, mentoring of students or curriculum development in engineering schools.

An important learning was also, that the actual efforts and funds needed to assure acceptable quality in design and construction and to achieve transparency of Western European standard in project implementation and use of funds, are much higher than what is required according to Moldovan legislation and what is the common practice in Moldova. One reason of this is of course the low capacities of service providers and staff in the companies, which to some extend could be improved by the project. However, the main reasons appear to be more systemic and related to the remaining dominance of Soviet culture in planning and executing projects and the endemic corruption.

Enabling environment

In the last phase, progress was better than actually expected in influencing regulatory frameworks, norms and standards, policy at national level, as well as attitude of various agencies towards the introduction and implementation of innovative decentralised service delivery models. This was due to the visible success of projects implemented by ApaSan (in many areas of Moldova being actually the only rural water and sanitation projects that merit being called successful and sustainable), which contributed to increased recognition of the potential of options promoted by ApaSan. Another important factor was the positive dynamic created by coordinated donor support on policy level (SDC/ADC/GIZ/EU) which was conducive to reform on many levels and which opened up various opportunities of influencing development of the regulatory framework and policies in favour of decentralised options. The close follow-up by ApaSan of developments in the sector and the good coordination in policy dialogue with SDC was key in timely identifying windows of opportunity and responding accordingly. This dynamics is ongoing, and existing and emerging opportunities need continued to be used in order to consolidate the achievements of the past phases.

Gender and human rights

ApaSan invested considerable efforts into assessing the issues of inclusivity and gender mainstreaming in the context of the project′s interventions and into developing practically feasible and effective approaches to implement these concepts.

Gender perspective was integrated in community mobilisation for project implementation and in the approach for setting up and supporting WCAs. For example WCA statues foresee equal woman participation in boards and this was successfully implemented by the communities in most locations. However, monitoring after several years also indicated set-backs, when after re-elections of boards, the percentage of woman representation in boards was decreasing. This indicates that the achieved changes were not always sustainable without a strong women empowerment component (like training, encouraging women to take a more active and visible role in WCA management and decision making) as the underlying cultures of male dominance continued to prevail.

Regarding the implementation of the human right to water and sanitation, ApaSan achieved very good results with average connection rates in water systems of 80-90% being way above similar projects led by government or other donors. Bringing forward the condition of a minimum quota of households that are willing to connect to the system and contribute to the investments costs, proved to be a very powerful tool to increase connection rates. At many occasions it could be observed that community members or LPAs supported households in need with the initial contribution in order to obtain the overall quota required to get project funding. On the other hand, solidarity schemes based on social tariff policies were found to be inappropriate in rural Moldova, as they were not accepted by the members of the WCAs because of risks for the economic sustainability of the association and other reasons. ApaSan efforts to further increase connection rates then focussed on analysing the situation of the remaining unconnected households, identifying the really vulnerable households, and facilitating a coordinated support by LPA and WCAs to these households. The approach needs to be further consolidated and also to be disseminated, in particular for highlighting the legal responsibility of the LPAs to provide support to vulnerable households.

ApaSan′s effort to improve inclusivity in school sanitation focussed on removing barriers of access to the toilets by wheelchairs. This was done by adaptations of the standard designs, which was possible without increasing costs.

2.4 Project Rationale and Orientation of Phase III

The rationale for phase III is summarised in the following and is based on the analysis of context and lessons learnt from past phases as described in the previous chapters, on the external review of ApaSan phase II conducted in June 2014, on the guidance provided by SDC in line with its Cooperation Strategy for Moldova (2014-2017), and on the orientations provided by Moldovan institutions during the consultations in October 2014.

• SDC Moldova is supporting the ApaSan project for an additional phase. As this will be the project′s final phase, its focus should be on consolidating the achieved results and handing over the ApaSan experience to Moldovan stakeholders. ApaSan will closely cooperate with Moldovan sector authorities and other donor-financed projects in order to promote the replication of developed models.

• The overall goal of the project remains the same: to contribute to improved quality of life and public health of the rural population in Moldova through sustainable and affordable access to safe drinking water and environmental sanitation.

Regarding water supply and sanitation infrastructure, ApaSan will:

• Continue adjusting and optimising the applied new technologies (cost-effectiveness and ensuring affordability, full integration of the WASH concept, reuse of ecosan by-products, etc.)

• Explore the possibility of expanding the scope of rural sanitation technologies (investigate and apply a new adapted comprehensive approach to rural sanitation with intermediate solutions at household and neighbourhood levels).

• Expand operational models for small rural water systems beyond community-based management solutions and include multi-level service delivery schemes and operation by regionalized water companies.

Regarding capacity development and policy dialogue, ApaSan will:

• Provide inputs to the SDC for a policy dialogue with regard to the legal and institutional framework and make efforts to synergise with other development partners (GIZ, EU, EBRD) and to leverage national funding for the promotion of national sector solutions, e.g. through the different national funding mechanisms.

• Provide inputs, jointly with other SDC supported projects, to the policy dialogue of SDC with the national ministries MoE and MRDC for better coordination and clarification of roles and responsibilities.

• Strengthen learning in the sector by documenting and disseminating proven approaches, experiences and lesson learned, contributing to improvement of education of engineers and sector professionals, and by including use of the Community of Practice and other learning and exchange platforms.

• Continue to strengthen operators of small water and sanitation systems by supporting institutionalisation of this support, including linking to the national tariff regime (coordinate with the sector regulator ANRE), ensuring equitable access to water, non-discrimination and affordability (coordinate with Local Public Administration), and expanding the scope from Water Consumer Associations (WCAs) to small municipal utilities, large municipal or regional utilities and the private sector.

Regarding transversal issues and coordination with other interventions of SDC, ApaSan will:

• Provide inputs to the preparation of new SDC-financed interventions in the water domain (Institutional Framework, GIZ contribution, Protocol on Water and Health) and ensure close coordination of interventions where appropriate

• Strengthen links between water and health by assessing the needs of improvements of basic health care facilities in villages where projects are implemented, and by involving the health sector interventions to improve hygiene practices within a comprehensive approach on villages wide sanitation improvements

• Improve the project′s human rights and gender mainstreaming activities and integrate them when institutionalising approaches with partner institutions; strengthen partnerships with NGOs, professional community and media

2.5 Funds deployed to date

3 Objectives

3.1 Objectives, outcomes and outputs

Objectives

The overall objective of the ApaSan project over its three project phases is that “The rural population of Moldova has sustainable access to safe drinking water and environmental sanitation”.

With its third and last phase, ApaSan aims fully at strengthening the institutions in Moldova in their role and responsibilities for providing equitable access to water and sanitation services to the rural population in Moldova. The phase goal of the project is therefore that “Moldovan institutions at all levels (ministries, state agencies, regional development agencies, multi-municipal/regional operators, rural municipalities and small local operators) respond to the needs for water supply and sanitation services of the rural population, including the most vulnerable”.

The table of the objectives system lists all planned project input and outputs, which are expected to lead to the outcomes of the project and finally contributing to achieve the desired impact formulated in the phase goal.

Impact hypothesis

The interventions of ApaSan are based on the understanding that the main reason for the rural population of Moldova lacking access to safe water supply and sanitation services, is the low performance of Moldovan institutions in responding to the urgent needs of the rural population for these services. The low performance of Moldovan sector institutions restrains progress towards better access of the rural population in the following three main areas:

1) The limited funds that are investment in rural infrastructure are invested in a political biased manner largely into projects of deficient quality and lacking sustainability. There is no strategic planning that leads investment decisions based on objective data and allows prioritizing projects in a transparent manner. Local public administrations have little means to fulfil their responsibility for providing water and sanitation to the rural population, they have generally weak capacities and they receive no assistance accompanying the funding. The results is very often that applied technical solution are inappropriate, technical quality of works is deplorable, funds are used inefficiently, projects cover only parts of a village, serving vulnerable groups is neglected, and no suitable structures for operating the systems are set up.

2) Capacities of small operators of water systems are too weak to be able ensuring sustainable operation of small water and sanitation system in villages on the long term. Large operators have generally poor performance and do not operate small independent villages systems.

3) There is not enough learning and innovation in the sector, technical and managerial options known to sector stakeholders and applied for rural water supply and sanitation are still very limited and often inadequate. There are no institutions taking care of disseminating knowledge on options available in Moldova and introducing new options to Moldova, and sector professionals often have weak capacities.

Regarding the first problem area, ApaSan will aim at:

• Supporting national agencies, RDAs and Raions in clarifying roles and responsibility and for working towards countrywide strategic planning for investment in water supply and sanitation infrastructure.

• Supporting funding institutions and other agencies in improving their way of working by basing investment decision on strategic plans, by taking into account experience from previously funded project, by improving quality of project proposals by including appropriate conditions for funding, and by providing technical assistance to small municipalities for ensuring good quality projects.

• Supporting education authorities to develop capacities for investing in better school sanitation.

Moldovan institutions having better capacities to conduct strategic planning, funding of infrastructure being more efficient and yielding better results is all expected leading to more coverage of the rural population with safe and inclusive water supply and sanitation services.

Regarding the second problem area, ApaSan will aim at:

• Supporting a Moldovan institution to develop capacities for providing continuous assistance to small water and sanitation operators and thus help them to operate well at the long term.

• Support the establishment of the option that regional operators operate small independent water and sanitation systems, by supporting small municipalities to cooperate with large regional operators for the operation of their village system.

Small operators being able to operate their systems sustainably on the long term, and small municipalities having the additional option of operation of their system by large regional operators, is all expected to lead to more sustainability of rural water supply and sanitation services and thus contributing to maintaining the access of the population to these services on the long run.

Regarding the third problem area, ApaSan will aim at:

• Refining technical and managerial options for rural water supply and sanitation and involving Universities or other partners for learning and innovation.

• Support the Moldovan Community of Practice for Water Supply and Sanitation and other knowledge sharing platforms to functioning sustainably.

• Feeding content on ApaSan know-how on rural water supply and sanitation in efforts (supported by other projects) for improving education in universities and other professional training institutions.

Moldovan institutions having better capacities for learning and sharing knowledge on available options for rural water supply and sanitation among current and future sector professionals, institutions being able to develop or introduce additional options, and future sector professionals receiving training in modern approaches is all expected to lead to more widespread application of more suitable and sustainable solutions when investing into infrastructure or operating systems for rural water supply and sanitation.

The expected impact of the planned interventions is therefore to increase coverage with rural water supply and sanitation services of better quality and sustainability, which will finally contribute to improved quality of life of the rural population, in particular through better health and cleaner environment.

Designing partnerships with best likelihood of success

The described impact hypothesis is simplifying the complex reality of the institutional landscape and the wide range of underlying causes of low performance of its actors. The hypothesis is based on a number of assumptions regarding the intentions of institutions to cooperate and improve their performance. The main risks consist in the partner institutions′ actions being driven by other reasons than assumed. Potentially needed mitigation strategies of risks are also described in chapter 7. However, the incentives or constraints that drive or restrain partner instructions in their way to act will not solely be treated as risks. During the phase of partnership negotiations and preparation of partnership agreements, the incentives of partners to act will be carefully analysed and appropriate cooperation modalities be designed in order best fit the prevailing conditions in the partner institution and to maximise the chances of the partnership resulting in changes that are as close as feasible to the ideal scenario described in the impact hypothesis above. Nevertheless, it is also crucial to ensure a close monitoring of progress of the partnership throughout the cooperation phase and a high degree of flexibility to timely react with adaption partnership modalities or exploring alternatives.

3.2 Target groups and outreach

Target groups

The ultimate target group is the population in rural areas and small towns in Moldova. The project aims at improving the life conditions of people living in villages by improving their access to water and sanitation services that are sustainable and of good quality. Such improved services will improve the life conditions of the rural population by reducing the burden from waterborne diseases, by providing increased comfort and by allowing important time gains (e.g. because fetching of water from wells outside the own plot is not needed any more) that can be used for productive purposes. The project aims at benefiting all people living in villages, including all sex and age groups, including also economically and socially vulnerable groups, as well as ethnic or religious minorities.

While the ultimate target group of the project is the rural population, the project does target them mostly indirectly by focussing on strengthening the Moldovan sector institutions in order to support them in their role of providing the above described services and benefits to their population. Although the main focus of the project is clearly on institutional strengthening, the project still will include some direct co-financing and technical support to water supply and sanitation projects, which of course are directly benefiting a part of the rural population. These projects are, however, not conceived for achieving a specific coverage of population but clearly fulfil strategic aims such as accompanying institutional strengthening, provide leverage or serve as incentives, or contribute to the refinement of technical or managerial options for rural water and sanitation service provision. A tentative list of project locations and the strategic reasons of their selection is given in Annex 6.

As explained above, the direct target group of ApaSan phase III are the different sector institutions in Moldova relevant for provision of water and sanitation services in rural areas. In principle, all relevant institutions are targeted; however, the degree of actual support provided will depend highly on the demand for support in the different institutions. All institutions that are potentially targeted by the project are listed and described in detail in chapter 4.3.

Geographic outreach

Geographically the project will continue to aim at the entire country, including Gagauzia and Transnistria.

The selection of regions, Raions, or localities for specific activities will be guided by existing or emerging opportunities to implement, test, demonstrate or plan interventions that contribute to strategic project objectives. Besides these strategic considerations, the selection of localities will be done in a way as to adequately reflect the geographic, administrative, economic and ethnic diversity of the country.

3.3 Intervention levels

Intervening at all three levels, micro – meso – macro, has proven to be effective and efficient in the past phases and thus will be pursued.

Macro level: the project will support SDC and ADC and the programme on institutional support to feed the project′s experience into policy dialogue for needed sector reforms and will continue to be actively involved in sector coordination groups and national level working groups, networks and alliances on issues relevant for the improvement of water and sanitation service delivery to rural people.

Meso level: the project will support sector institutions, regional agencies and local public administration to integrate appropriate options, models, tools and processes for rural water supply and sanitation into the institutions processes and programmes, in order to enable them to provide better and more equitable services to the population.

Micro level: the project will support the implementation of a limited number of infrastructure projects and the development of management structures, in close collaboration with local stakeholders and involving relevant institutions and organizations from the meso-level, with the main aim of providing incentives and demonstration cases for triggering institutional changes in the partner institutions. Being involved on the ground has also proven to be highly beneficial for the work on meso and macro level, as it increases the competence of inputs on these levels and the credibility towards other stakeholders. Lastly, the population in the locations of innovatory projects also directly benefits from lasting water supply and sanitation services of good quality.

4 Implementing strategy

4.1 General strategy

Overall strategy

The overall strategy of ApaSan phase III is to transfer know-how generated by ApaSan on rural water supply and sanitation to Moldovan institution, and to institutionalise functions that ApaSan has fulfilled so far in the implementation of sustainable water and sanitation projects, so that these institutions are able to improve their performance in responding to the needs of the rural population for water supply and sanitation services. The transfer of know-how and the anchoring of functions in sector institutors concludes the logical overall line of interventions of the ApaSan project, which started from the previous two phases, which focussed on introducing and consolidating needed new options for rural water supply and sanitation and creating of conditions conducive to up-scaling of these options.

Partnerships for transfer of know-how

The main element of the strategy of phase III is to complete the transfer of the wealth of know-how, tools, processes and models developed since 2001 by SDC Humanitarian Aid and since 2009 by the ApaSan project to Moldovan institutions by supporting them to integrate these experiences in their own plans and actions.

The general approach will be based on reinforcing and formalising existing partnerships, or establishing new partnerships with a range of sector institutions that are willing to integrate ApaSan experiences in their own plans and actions, and within these partnerships, supporting the institutions with integration of ApaSan experience. The many institutions in Moldova relevant for providing water and sanitation services to the rural population are described in detail in chapter 1.2.4. Not all of these institutions will have sufficient demand or meet other conditions for a successful partnership, it is therefore expected that successful partnerships can be established only with a limited number from the entire list of potential partner institutions. The list of potential partners and intended cooperation modalities is given in chapter 4.4.

Besides the demand for cooperation with ApaSan, these institutions also are very diverse in their roles, capacities and needs. ApaSan will therefore have to apply a high degree of flexibility in cooperating with the sector institutions, by foreseeing a range of different modalities and different instruments of support or cooperation for maximising the chances for successful and lasting transfers.

Modalities for cooperation with partners

The types of partnership modalities are the following:

A. Cooperation: Partner institutions allocate staff who implement agreed tasks; ApaSan provides training to staff; Partner institution and ApaSan cooperate in working groups or similar mechanisms to develop procedures, methods and instruments for improving capacities of the partner institution

B. Delegation of experts to partner institutions: ApaSan delegates consultants to partner institutions, who work jointly with staff members of partner institution to develop procedures, methods and instruments for improving capacities of the partner institution

C. Project based support: ApaSan finances partner institutions to contract experts to develop procedures, methods and instruments for improving capacities of the partner institution

A partnership based on cooperation is the most desirable type of partnership, as it promises the most sustainable change within the institution, however such a partnership will only be possible with partners that have certain capacities to allocate staff to the cooperation and that have the willingness to do so.

This might not be the case with a range of needed partners, who have either weak capacities or low initial motivation to invest in the cooperation. For such partners, delegation of experts or project based support may be more attractive and therefore a useful means to enter cooperation. However, these types of cooperation have a clear sustainability risk, as the partners may overly rely on support from delegated experts or project funding. Once the support expires, the partners may revert back to their former way of working without having taken up the expected additional capacities. Also, the delegated expert may end up doing the work of the institutions staff rather than help the staff in achieving changes in the institution.

Support in the form of delegation of experts or project based support has therefore always to be carefully balanced to make sure that capacity development actually happens within the partner institutions and that provided support is not simply a substitute the institutions own capacities.

A useful strategy for supporting partners with weak capacities may be to initiate partnerships with project based support (C.) or delegated experts (B.) and then evolve as soon as possible towards a real cooperation (A.), where partners take increasingly the lead for implementing agreed tasks.

Instruments for support to partners

The following main instruments will be applied for transfer of know-how and strengthening capacities of partner institutions:

• Technical assistance to partner institutions

• Training of staff of partner institutions

• Co-financing and joint implementation of water supply and sanitation projects or strategic plans

Technical assistance

Technical assistance to partner institutions has the aim to support partners in adapting their internal procedures, developing and applying new instruments and change their way of working. Technical assistance can be delivered in various forms:

• Delegated ApaSan experts work within partner institutions continuously over an extended period as part of a team with staff of the partner institutions and assist them in the developing or introducing new procedures and instruments

• ApaSan experts work with staff of partner institutions jointly for specific work items that are clearly defined and limited in time and scope, or over a longer time period but with limited input (e.g. via periodic work groups)

Training of staff

Training of staff of partner institutions has the aim to transmit know-how of ApaSan to key staff of the institutions and equip the staff with skills required to sustainably conduct the introduced new procedures and apply the new instruments needed for the intended changes in the way of working of the institution. Training of staff can be delivered in various forms:

• Classical training courses

• On the job training, combined with technical assistance or project implementation

• Participation in learning and exchange activities

Co-financing and joint implementation of projects

Co-financing and joint implementation of water and sanitation projects with Moldovan partners is intended to serve multiple aims: Co-financing of infrastructure projects may serve as incentives for institutions to cooperate with ApaSan or provide leverage to achieve intended changes in the targeted institutions. Joint implementation of projects is also a very powerful way to accompany technical assistance and training of staff. And finally, joint implementation of projects is needed to refine existing options or develop and introduce additional options for closing important gaps in the available range of options for rural water supply and sanitation service delivery.

The shares of funding in co-financing, as well as the degree of leadership in the projects between partner institutions and ApaSan will vary from case to case. Projects that mainly aim at providing incentives and leverage, as well as learning opportunities, will most likely be carried out under leadership of Moldovan institutions (e.g. contracting via local structures) and ApaSan will mostly focus on co-financing and monitoring of the investments. ApaSan will play a stronger role in implementation of projects that mainly aim at the refinement and development of technical and managerial options.

Quality assurance in project implementation under the lead of Moldovan institutions

In previous phases, ApaSan has invested a lot of resources and built up solid know-how on assuring good quality and sustainability in project implementation, which includes good practices of project selection, design and construction supervision, as well as community participation and setting-up structures for operation and maintenance.

The aim of phase III is to transfer this know-how to Moldovan institutions, which in turn shall become capable to implement projects of better quality and sustainability. However, it is important to consider that for Moldovan institutions like the national funds, applying all of ApaSan′s practices to assure quality and sustainability, will constitute an enormous change in their way of working, which certainly will not be easily achieved. Implementing projects under the lead of Moldovan partner institutions will therefore constitute an important risk for the quality and sustainability of these projects, which can only be mitigated to some extent by strong efforts in monitoring of the projects and in some cases by delegating special consulting expertise to the funds and institutions in question.

Continuation between phase II and phase III in co-financing and joint implementation of projects

Co-financing and joint implementation will to a considerable extent be a direct continuation of projects assessed, prepared or started in the previous phase (ApaSan II). A number of projects have purposefully been prepared or started in the previous phase, with the aim of maintaining a balance in allocation of human resources and disbursement of funds over the years.

The reason for this is that a full project cycle of village-wide water supply and sanitation systems is of about 3-4 years in average, with the project preparation phase (selection and pre-assessment of locations, information and mobilisation of communities, preparation of cooperation) alone generally requiring at least one year. The need for human resources and disbursement of funds has marked peaks over the project cycle period, with human resources mostly required during the preparation and design phase, and disbursement of funds peaking towards the end of the project with payment of construction contractors.

Preparing and starting part of the project in the previous phase allows avoiding simultaneous implementation of all projects in phase III, thus balancing allocation of human resources and disbursement over the phase.

An additional advantage is that at the beginning of phase III, no time is lost with preparing projects and the project implementation can be immediately benefiting the various partnerships.

A full list of projects is provided in annex 6, giving details on projects completed in phase II, started in phase II and planned to be completed in phase III, including the status at end of phase II.

4.2 Detailed intervention strategy per output

Output 1: Strategic water and sanitation plans produced at district or regional level under coordination of national agencies

Strategic planning of water supply and sanitation infrastructure is required for prioritising investment needs and ensuring the efficient use of funds as well as the appropriateness of solutions to local needs. The availability of strategic plans is a crucial precondition for allowing massive investments in water supply and sanitation infrastructure.

ApaSan in phase II has implemented a pilot strategic plan (General Water Supply and Sanitation Plan for Ialoveni Raion, Part 1 - Water Supply) and supported the Moldovan government in establishing a national guidance document for strategic planning on Raion Level. GoM has included the coordination of countrywide strategic planning in its action plan to the Water Supply and Sanitation Strategy (action 1.8).

ApaSan in phase III will support GoM in its aim towards countrywide strategic planning, by conducting the following main activities and interventions:

• For making fully available the current experience, in a first step, the experience of planning in the Raion Ialoveni will be documented and disseminated among sector stakeholders. Raion Ialoveni will also be supported to complete planning regarding the remaining part on sanitation.

• MoE and/or the MRDC will be supported in clarifying roles and responsibilities for coordination, and in coordination of further planning (implementation of action 1.8 of the WSS strategy action plan).

• Once the national agencies engage in coordination and pushing for countrywide planning, further Raions will be supported to establish strategic plans. Support will be provided mainly by co-financing consultant works for planning and by assisting Raions in the contracting procedures, organisation of planning working groups, as well as in quality control. Important preconditions of co-financing of further strategic plans is that the coordination by national agency actually happens, which means that the plans supported are not isolated actions but part of a concerted drive towards countrywide planning; and that there is a clear demand and co-financing by the respective Raions. Possible locations for support of strategic planning could be the Raions of Cantemir and Nisporeni, where preparatory studies have already been undertaken with ADC support and large-scale investments are already being implemented or planned.

• In the case GoM would switch its approach from Raional planning towards Regional, water-basin based or National level sector planning, ApaSan will contribute with consultant expertise and co-financing within the framework of its budget and in close coordination with all involved stakeholders.

Output 2: National funds that invest in rural water and sanitation infrastructure have a monitoring system for effectiveness, efficiency, and sustainability, and a mechanism for technical assistance to rural municipalities for implementation of projects and setting up of operational structures

Interventions grouped under output 2 aim at the main deficiencies of currently existing funding of rural water and sanitation infrastructure through Moldovan structures: there is no monitoring of the efficiency and effectiveness of funded projects, and funding of projects is not accompanied by measures to assure good quality and sustainability of investments.

Through supporting communities for building water supply systems and setting up community based operators (WCA) in the past phases, ApaSan has acquired extensive experience in how to work towards sustainability in investment in rural infrastructure. The main aim of interventions for output 2 are therefor to transfer these experiences to one or more of the national funding structures, in order to guarantee water quality, to ensure better technical quality of the built infrastructure, to ensure inclusion of the totality of consumers within a community (including vulnerable groups), and to make sure that a capable operator exists or is set up to ensure sustainable service provision. Establish cooperation with the national funds, in order to support them in improving project selection procedures and including mechanisms for providing technical assistance to project implementation and setting up operation (all to achieve better sustainability of investments).

Main activities:

• Establishing partnership with the National Environmental Fund (FEN) and Apele Moldovei (alternatively with the National Fund for Regional Development) after thorough analysis of functioning of the institution, considering the incentives and constraints of the institutions and its staff to act, in order to design partnership modalities with best chances to succeed in actual changes.

• Support the National Environmental Fund (FEN) and Apele Moldovei in establishing a monitoring system to provide evidence of efficiency of investments in water and sanitation systems (contributing to action 1.3 of the NWSS), including evidence on equal access.

• Establish mechanism of co-financing and technical support of projects with FEN

• Provide technical assistance to 4 rural municipalities in order to prepare projects of good quality (2 water supply projects for a total population of 7′000, 3 sanitation projects for a total population of 3′000) that can be submitted to national funding agencies, and provide co-financing to the implementation of these projects

Output 3: National and district health, education and environmental authorities promote hygienic, comfortable, inclusive and environmentally safe sanitation facilities in rural schools (including ecosan toilets)

In phase II, ApaSan supported Raion school administrations with the implementation of hygienically and environmentally safe and comfortable school toilets based on ecosan technology. This has been a highly successful line of support, with more than 50 projects implemented, and is also one of the most mature intervention lines of the past phase regarding replication by Moldovan institutions. Different levels of authorities are already closely involved in the implementation process, and the share of funding by the Raional authorities has reached 25 %. In phase III, ApaSan will aim at fully handing over the lead and the required know-how to implement better school toilets to Moldovan partners. This should be achieved in a relatively short time towards mid-term of the phase. Interventions have to aim at having the national level of education, environment and health authorities (Ministry of Education, Ministry of Environment, National Centre for Public Health) endorsing and supporting the initiative, make all know-how available in guiding documents and official norms and regulations, as well as supporting the partners in accessing funds for more investments.

Main activities:

• Finalise documentation for school sanitation and ecosan school toilets and disseminate to sector stakeholders; cooperate with NCPH and MoE in the completing and adapting appropriate national norms and regulations

• Cooperate with Raions, Ministry of Education and the different national funds for complete integration of experiences in national structures

• Provide technical assistance and co-financing to 15 rural schools in order to prepare and implement school sanitation solutions (12 ecosan toilet blocks for a total of 4′900 users, 2 small wastewater treatment systems for a total of 550 users)

Output 4: Relevant specialized institutions are identified and capacitated to provide continuous advice and training services on technical, managerial and inclusiveness issues to small local water and sanitation operators

In phase II, ApaSan has focussed a lot on providing continuous assistance to Water Consumer Associations (WCA) that operate the water systems implemented with ApaSan support, in order to assure their sustainable operation. This support included, among other issues:

• Assistance for solving unforeseen problems, on demand (hotline)

• Training of staff for accounting, financial reporting and tariff setting

• Training of operators for maintenance of technical components of the water system

• Assistance to presidents for management of the association

• Assistance to presidents and mayors for ensuring access of vulnerable groups to the services

• Facilitating learning and exchange between the different associations

• Monitoring the performance of the associations

In phase III, ApaSan will aim at institutionalising this support, by supporting a Moldovan institution to develop the capacities for providing all the above listed services to small service providers in Moldova. The institution may be an existing institution, such as CALM or AMAC. In case partnerships with these or other existing institutions should turn out to be impossible or undesirable, the creation of a special institution such as an association of small service providers is an alternative to consider.

Although ApaSan in previous phases has focussed entirely on WCAs, other forms of small service providers, such as municipal units, municipal enterprises, or private enterprises have also the potential for sustainably operating small water and sanitation systems, and should thus also benefit from continuous assistance.

Main activities:

• Assessment of small operators to identify needs

• Identify a suitable institution that is interested in providing support to small service providers

• Assisting the institution in developing structures and capacities for providing this support and in operationalising cooperation with the small operators

• Develop a standard approach on how to address equal access into technical support for the small local operator (training materials, planning tools, how to collect information)

Tariff setting is a critical issue for rural water and sanitation operators. At present, the local municipal councils are responsible for approving tariffs, and their decisions are often guided by political motives are rather than based on transparency and economic needs. The emerging national regulation through ANRE constitutes an opportunity for improvement. However, there is also the risk that ANRE will not consider the specific rural needs and simply ally urban tariff regulations to small rural operators.

As other SDC supported projects will support ANRE, ApaSan will not directly establish a partnership with ANRE, but rather coordinate with the other projects and SDC to integrate the specific needs of rural operators into the support to ANRE and the establishment of a regulatory system suited to small rural water and sanitation system.

Output 5: Contracts for delegation of water and sanitation services from small rural municipalities to multi-municipal/regional operators are developed, stipulating the legal, institutional and financial arrangements for provision of quality and sustainable rural water and sanitation services

Regional operation is an emerging new option for operation also of rural water supply and sanitation systems. Regional operation means that a large operator, typically based on the ApaCanal of a Raion capital, extends its service area towards the region, including villages that may have independent water supply and sanitation systems and/or be connected to a regional supply or collection network. While currently only very few examples exist of regional operators operating small independent systems (some ApaCanals operate systems in villages that are physically connected to the urban system), regional operators may represent the main modality within modernisation of the sector.

In phase III, ApaSan will aim at supporting Moldovan institutions in developing first examples of regional operation of small systems, and through this clarifying procedures and modalities of this type of operation. In this process, ApaSan will not primarily focus on the regional operators themselves, as there are other donors assisting ApaCanals in the process of regionalisation. Instead, ApaSan will support small municipalities in entering into cooperation with regional operators for operation of the small village water systems. First potential locations have been identified in the Raions of Floresti and Cahul, where ApaCanals have interest in regionalisation and some small municipalities are open to hand over operation of a system to those. ApaSan may also, within the limits of its budget, respond to demands coming up from other municipalities or regional operators.

Main activities:

• Support small municipalities in cooperating with regional operators (e.g. with ApaCanals extending services to other rural municipalities) for the operation of local water systems.

• Provide technical assistance to 8 rural municipalities (total population of 13′000) with a clear perspective of operation by a multi-municipal/regional operator, in order to prepare projects of good quality that can be submitted to national funding agencies, and provide co-financing to the implementation of these projects

Output 6: Innovative solutions for rural water supply and sanitation introduced by ApaSan addressing technical, managerial and inclusiveness issues are documented and disseminated with the involvement of Universities or other partners for learning and innovation

One of the main functions of ApaSan during the past phases has been to introduce or develop new options for rural water supply and sanitation (e.g. spring water catchments, low-cost and low-maintenance systems for water treatment (iron and manganese removal), community based management, ecosan school toilets, etc.), and making the experience available by creating show cases, documenting and disseminating experience. Enabling Moldovan institutions to stronger exercise this function of supporting learning and innovation in the sector will be very important to complement the efforts under outputs 1-5.

Furthermore, the currently available range of options for water supply and sanitation still has various important gaps, for example no appropriate approaches and technologies are commonly known for village wide improvement of sanitation. In phase II, ApaSan will strive towards closing such gaps by refining existing options and introducing additional options. ApaSan will work on the following options:

• Sanitation planning and implementation for entire communities, considering long term development scenarios, e.g. by introducing intermediate solutions with better level than latrines but more appropriate than collective sewer systems (e.g. household septic tanks), phased implementation of collective sanitation systems; support to local operators; conducting information campaigns and setting-up mechanisms for technical and financial support to households for improving hygienic conditions and sanitation systems

• Piloting of water safety plans in small water systems

• Consolidating, documenting and disseminating new technical options for surface and ground water treatment introduced in phase II

ApaSan will closely involve Moldovan institutions in the work on refining existing and developing additional options and through this strengthen the institutions capacities for learning and innovation. Universities, resources centres and NGOs will be involved in the development and documentation work, governmental institutions such as the State Ecological Inspectorate or the National Centre for Public Health will be involved in the dissemination of results. All experience will also be fed into mechanisms of assistance to project implementation or operation (links to activities in outputs 1 and 4).

Main activities:

• Consolidate, document and disseminate experiences on the new technical options for surface and ground water treatment introduced in phase II

• Introduce approaches for village wide improvement of sanitation, including technical and financial support for pilot implementations

• Support NCPH for conducting pilot implementation of water safety plans in small water systems.

• Pilot, document and disseminate practices that promote equal access to WSS at all levels

Provide technical assistance and co-financing to water supply projects in 6 rural municipalities that demonstrate one or more of the technical and managerial innovations introduced by ApaSan (all projects already started in Phase 2; total population of 11′500).ApaSan will also feed in all experience developed and documented in phase III and previous phases into other programmes (Institutional Framework Support Project, ADC project supporting vocational training) aiming at improving education of sector professionals.

Main activities:

• Make available documentation of know-how and develop training materials

Output 7: Innovative solutions for rural water supply and sanitation introduced by ApaSan addressing technical, managerial and inclusiveness issues are documented and disseminated with the involvement of Universities or other partners for learning and innovation

The community of practice on water supply and sanitation (CoP) has successfully been established and supported in the last phases, and is very appreciated in the sector. The CoP already functions with an own steering gruop and rotating chair, and a study tour to the Czech Republic has benefited from funding from sources external to ApaSan. However, in phase II, the secretariat and the main financial support for study tours was still provided by ApaSan.

In phase III, ApaSan will continue to support the CoP and complete the shift of initiative towards the CoP members, which means that the secretariat shall ultimately be hosted among the members and that the CoP members autonomously seek funding for CoP activities.

In addition to the support to the CoP, ApaSan will also seek to identify other relevant national or regional networks, connect the CoP to these networks, or support the other networks in taking up knowledge sharing on issues of rural water supply and sanitation.

Main activities:

• Continue support to CoP, transfer secretariat to other host, assist CoP members in fund raising for activities

• Identify other suitable national or regional networks and link those with CoP and stakeholders of rural water supply and sanitation sector

4.3 Transversal and strategic themes

Gender

Investments and improved services for water and sanitation benefit men, women and children alike. In a certain sense, women may benefit most because women take care of most household-related and thus water-related tasks. Water and sanitation services are directed at the households as a whole, thus access gaps for water and sanitations are relatively small.

Gender issues are, however, relevant in planning, designing and deciding on investments in water and sanitation infrastructure or on organisational issues of operation of systems. Women tend to be excluded or not sufficiently included in decision making processes. ApaSan has therefore in the past phases always undertaken efforts in specifically addressing women in community mobilisation and pushing for women to be adequate represented in governing bodies of water service providers.

Furthermore, gender specific issues are very relevant in communication and training for use of sanitation facilities. For example in trainings for use and maintenance of ecosan toilts, ApaSan favours separate trainings to boys and girls, as their specific needs can better be addressed separately. Gender specific needs may for example include the usage of pissoirs for boys or how to deal with menstruation in dry toilets.

Also in community campaigns on improvement of water and sanitation facilities and general hygiene practices, as possible included in the projects on village wide sanitation (OP6), gender specific design of messages are very important.

In phase III, when transferring know-how, instruments and methods to partner institutions, ApaSan will take particular care that the parts related to properly addressing low participation of women in water and sanitation decision making are emphasised adequately.

Governance

The aim of ApaSan is to strengthen Moldovan institutions in improving their performance for better fulfilling their role of providing public services to the population. Good performance of sector institutions in many aspects boils down to the application of good governance principles within these institutions. ApaSan′s main share of efforts and resources will go into partnerships with a range of institutions aiming at changing their internal procedures and their way of working towards better governance. Of course the focus of ApaSan will be on the institutions specific functions related to water and sanitation services provision; however, governance principles will be always at the core of cooperation with all partners.

The following paragraphs describe the importance of good governance throughout the project interventions, and how the five principles of governances (accountability, transparency, non-discrimination, participation and efficiency) will be considered and integrated in these interventions.

Accountability refers to the control of the power exercised within state and society, as well as to the obligation for the people holding power to explain their decisions.

A major challenge related to accountability in the water sector in Moldova is related to the designated roles of institutions that are not properly fulfilled. Local public administrations are responsible for providing services to the population but in the majority of cases don′t do so. This remains without consequences for the administrations, as no one holds them accountable for this negligence. Working for municipalities getting better means to fulfil their role, but also achieving better awareness among administrations and citizens for the duties of local public administrations, will be a field of work of ApaSan.

Accountability is also relevant when institutional set-ups are created or changed. An example is the Water Consumer Associations, where functions of staff, presidents, board members and audit commission need to be clearly defined, the presidents being accountable to a general assembly of members, etc. ApaSan has in the past advocated much the importance of the internal governance mechanisms in the WCAs and supported staff and members to strengthen them. In phase III, it will be important to ensure that the institutions that will provide support to WCAs and other small services providers (OP4) are aware of the importance of accountability in small operators and address this issue adequately in their support to them.

In a similar way, when ApaSan supports institutions to achieve changes (e.g. FEN in OP2, institution supporting small operators in OP4), correct definition of functions to be created and accountability mechanisms need to be considered.

Another example of the relevance of accountability is OP5, where rural municipalities will be supported to hand over their assets of water supply and sanitation systems to regional operators, currently owned by different municipalities. Accountability of the regional operators towards these municipal administrations will be an important issue when defining the contractual modalities.

Transparency implies that the public in general, or at least those directly affected, should obtain information from the state about the rationale of underlying decisions.

Transparency in the context of ApaSan is most relevant in decision on the use of funds for providing services for water and sanitation to the population, where the state′s institutions need to base their decisions on clear and transparent criteria.

ApaSan supporting the introduction of strategic planning as sound decision base for allocation of funds to infrastructure investment (OP1), as well as the support to FEN to use these strategic plans and other transparent criteria for investment decisions is an important part of strengthen transparency in the sector. The support for introducing of monitoring of the use of funds and results from funding is another measure to enhance transparency.

Transparency in WCAs has since long been treated as an important issue by ApaSan, with a range of tools being established for ensuring transparency of the WCA staff towards members and customers in the use of tariff revenues for operational expenses. Transparency in tariff calculation and approval procedures is also a key issue in service provision, where the introduction of a rigorous and unified calculation methodology by ANRE will be an important tool to promote transparent tariff setting.

Of course transparency is also directly relevant for funds allocated by ApaSan itself, where transparent procurement procedures are needed.

Non-discrimination means that no group may be excluded from power and resources.

Non-discrimination in water and sanitation has been strongly highlighted by the discourse on human rights to water and sanitation. The human rights to water and sanitation requires that water and sanitation services are available, accessible, safe, acceptable and affordable for all people without discrimination. Implementing the human right to water and sanitation requires efforts on all levels:

• On level of governments and administrations, awareness needs to be created for the content of the human right and the duties of the government towards the population. ApaSan and SCO have supported workshops and trainings to raise awareness on the issue, and linked Moldovan government officials with international experts on human rights.

• On local level, in the rural areas of Moldova, it means that the local operator, the local administration and the community should all aim at connecting all households in the village to the water system. In practice, this is a challenging issue for the operators or administration, because reducing tariffs or connection fees for disadvantaged households is conflicting with the equally challenging aim of economic sustainability. ApaSan has acquired experience on implementing pragmatic approaches that help to increase overall connection rates in rural water supply projects and that bring LPAs and small operators together in identifying and remaining vulnerable households excluded from services and find solutions for connecting them to the water system.

• Technical solutions for water supply and sanitation also need to be adapted in many cases to ensure access of all groups. ApaSan has focussed on improving the school sanitation facilities to allow easy access and use of children and disabled persons.

• Moldovan institutions also need to collect more reliable disaggregated data on access to water for specific vulnerable groups of men and women based on poverty status, gender, age, Roma; and specific needs of the mentioned groups need to be integrated into planning process, investment projects and future resource allocations.

In phase III ApaSan will pursue its previous efforts of integrating the concepts and approaches of implementing the human rights to water and sanitation in the daily work processes of the partner institutions. The issue will be relevant through all interventions lines, and be monitored accordingly.

However non-discrimination is not only relevant in the context of access of citizens to basic services. It is for example again very relevant in allocation of funds for investment projects. In current practice, the allocation of funds is often motivated by political affiliations, and villages in need may be discriminated when applying for project funding because the villagers voted for the wrong party. Supporting FEN in applying more transparent methods for decisions on allocation of funds based on clear criteria and plans is also an important strategy to reduce discrimination.

Participation implies that all population segments need to be connected to the political and social processes that affect them.

In the past phases, ApaSan has focused very much on developing and promoting project implementation approaches based on community participation. Both the approaches for decentralised water supply and for school sanitation are based on participation of communities in the decisions throughout the project cycle. Also the operation and maintenance of infrastructure was organised in participative way by promoting community based management models. In phase III, these participative elements need to be preserved when approaches are transferred to partners and their importance needs to be strongly promoted.

Strategic planning also includes elements of participation in the planning process, which similarly will be promoted in further support on strategic planning.

Efficiency implies that financial and human resources are used in optimal fashion.

Efficiency of use of funds is key in both investments into infrastructure for water and sanitation and in operation of water and sanitation systems. Most of the project interventions aim at increasing efficacy in the sector, be it through supporting municipalities in achieving better quality in implementation of infrastructure projects, supporting FEN in monitoring efficiency of funded projects, or supporting small operators in improving their efficiency in performance.

Integrated water resources management and environmental protection

Integrated water resources management is an important guiding concept for all interventions in the water sector. Its main principle is that the natural interactions of the water cycle can best be managed by planning in river basins and by cross sector cooperation. Planning on river basin level is most relevant regarding water resources allocation (regulating the use of water for different purposes, such as irrigation, domestic water supply, industries, ecosystems, etc.), water quality protection (prevention of pollution of water bodies and wastewater treatment) as well as flood protection. River basin level planning is less relevant for infrastructure planning (e.g. for irrigation infrastructure or for water supply and sanitation infrastructure), which is more appropriately done on lower levels in administrative units, in accordance to the responsibilities of governmental units for service delivery. However, planning of infrastructure should always be based on river basin plans, to adequately consider river basin wide interactions.

In Moldova, IWRM and river basin management is emerging, and also SDC and ADC are planning to provide support to the implementation of IWRM principles via a future programme on institutional support. At present, however, IWRM and river basin management is far from being operational at country scale, in particular there are no river basin plans on water resources allocation or water quality protection available. Planning of water supply and sanitation infrastructure therefore lacks any guidance regarding consideration of river basin interactions. In this situation, it is important that infrastructure plans consider river basin wide interactions as far as possible. In particular this includes the following aspects:

• Planning for water supply needs to include assessments of water resources, in order to make efficient use of available water resources and minimise conflicts on water use

• Planning for sanitation needs to base investment priorities on assessment of main polluters and vulnerability of water bodies

• Environmental impacts of provision of water supply (e.g. reducing water flow in streams (also considering predictions of local climate changes), increased wastewater discharge) need to be considered in the project design

Interventions of ApaSan will integrate IWRM and river basin management aspects wherever appropriate and necessary. ApaSan will also coordinate with other initiatives that work directly on IWRM and river basin management, in order to contribute to developing procedures and practices of coordination between the different levels of planning (river basin planning and infrastructure planning). The issue will be relevant mostly in strategic planning (output 1) and in the implementation of infrastructure (various outputs).

Health

The entire project is designed to contribute to improved health of the population by better access to safe water and sanitation. Besides, interventions in water and sanitation are also directly linked with the health sector in various levels.

Health authorities are important stakeholders when introducing new options to the water and sanitation sector. For example, ApaSan cooperates closely with the National Centre for Public Health in the development of norms and regulation for school sanitation. Furthermore ApaSan will cooperate with the same institution regarding the introduction of management methods for rural water supply systems (water safety plans).

Water and sanitation infrastructure, as well as hygiene education is also very relevant in rural health facilities. In implementation of water and sanitation systems with support of ApaSan, it is already standard to ensure access of such facilities to water and sanitation services (as with any social institution in villages). In phase III ApaSan will in addition take care that more in-depth assessment of water and sanitation needs within the health facilities is integrated in the project preparation procedures and planning includes measures to improve the situation in health facilities.

Close coordination with other programmes in SDC′s health portfolio will ensure that opportunities for synergies between the health and water domains are used.

4.4 Partners

Transfer partners

The main stakeholders in the rural water supply and sanitation sector in Moldova have been described and critically analysed in chapter 1.2.4. The following table lists those institutions that are considered to be the most suitable partners for the intended transfer of ApaSan experience and knowledge. The presented selection is, however, preliminary, as detailed discussions and negotiations will yet have to take place before definitive agreements and work plans can be set up. In these discussions, motivations and possibilities of partners will be clarified and it is possible that as a result, other than the originally envisaged partners may appear as more suitable, motivated and capable to engage in the formal partnerships needed to achieve the project goals.

The intended or expected forms of collaboration for each partner are one or more out of the 3 modalities described in chapter 4.1. The table includes a note on specific factors that may motivate each partner to engage in a project partnership with ApaSan.

Strategic partners and allies

SDC/ADC

SDC and ADC will not only be important as funder of the project, but as both agencies are actively involved in policy dialogue with the Moldovan government, they are also important allies on operational level. The cooperation with SDC and ADC for policy dialogue will be on the following levels:

• ApaSan, in coordination with other SDC supported projects, will provide expertise and background knowledge for SDC and ADC to participate in the different platforms of policy dialogue

• ApaSan may represent SDC or ADC in certain platforms of policy dialogue (e.g. national working groups) where appropriate and requested by SDC or ADC

• ApaSan will request support from SDC and ADC for addressing specific issues with national partners, when political leverage is needed to achieve ApaSan project objectives

• ApaSan keeps SDC and ADC informed on relevant developments in the sector and on emerging opportunities for influencing policy dialogue in the sense of the strategies of SDC and ADC

Close cooperation with SDC and ADC and policy dialogue is relevant throughout all intervention lines of ApaSan, and will also be highly dependent on actualities and emerging issues. Some of the most relevant issues, where close cooperation will be helpful, include the following:

• Strategic water and sanitation planning: dialogue with MoE and MRDC for achieving better coordination and clarification of roles regarding planning, as well as budget allocation for implementing planning

• National funds that invest in rural water and sanitation infrastructure: negotiation with funds and their ministries for entering cooperation with ApaSan in order to integrate better monitoring and technical assistance to municipalities

• Support to small local operators: dialogue with ANRE for integrating rural needs in tariff regulation

• Regional operation: jointly with other donors, dialogue defining legal framework and modalities for regional operation

• Innovative solutions: dialogue with various governmental bodies for removing legal and normative barriers to the up-take of innovative solutions

SDC/ADC Institutional Framework Support Project

The most important strategic ally in phase III will be the SDC/ADC Institutional Framework Support Project. Both projects are complementary in many ways: The institutional project will have direct access and influence on high level staff in national sector institutions, while ApaSan has extensive experience and competences on the ground regarding problems and solutions in rural water and sanitation, as well as leverage through funds for investments. A very close coordination and task sharing will be needed to fully make use of the potential of synergies. Examples of such coordination may include the following:

• Education and training: the Institutional Framework Support Programme may coordinate with Universities and training institutes for up-dating or revision of content of education, while ApaSan may focus on providing content to be included in education and training

• Support to National Environmental Fund FEN (or other funding mechanisms) for integrating monitoring of investments and technical assistance to project implementation: The Institutional Framework Support Programme may work directly with FEN through delegated experts to integrate monitoring and technical assistance, while ApaSan may contribute tools and methods for monitoring and technical assistance, as well using co-financing of projects as incentives

• Regionalisation of operation: The Institutional Framework Support Programme may work with ministries for advancing the framework for regional operation, while ApaSan may focus on a bottom-up approach by creating tangible successful examples of regional operation by supporting communes with mobilisation of mayors for joint negotiation of with regional operators and co-financing projects that will be managed by regional operators.

GIZ project on Modernisation of Municipal Services

Another important ally already since phase II is the GIZ project on Modernisation of Municipal Services. Close contacts and exchange exist and will be pursued. Direct coordination and cooperation is envisaged in the fields of strategic planning and regional operators, where the GIZ projects have similar aims as ApaSan but working from different ends (MRDC, RDAs). As the main partners of GIZ are the MRDA, RDAs and FNRD, GIZ will also be an important ally in approaching these potential project partners for ApaSan.

4.5 Sustainability and end of project vision

Phase III of ApaSan is conceived as last phase of the project, thus objectives, intervention strategy and cooperation modalities are all oriented towards a sustainable transfer of ApaSan know-how to partners.

For this reason, the objectives of the project are identical with the end of project vision of the ApaSan project:

Moldovan institutions at all levels respond to the needs for water supply and sanitation services of the rural population, including the most vulnerable:

• National level institutions plan investments, fund water supply and sanitation infrastructure and provide technical assistance for implementation and operation to rural municipalities

• A higher percentage of the rural population of Moldova has access to improved water and sanitation services supplied sustainably by small local and multi-municipal/regional operators

• Innovative solutions that address technical, managerial and inclusiveness issues for rural water supply and sanitation, introduced by ApaSan and others, are being discussed, promoted and applied by Moldovan institutions and sector specialists

While the logframe of ApaSan phase III adequately describes the vision at the end of ApaSan within the scope of the project, it is important to consider that ApaSan is not the only intervention of SDC and ADC to support the sector: ApaSan is part of a wider effort of SDC and ADC to support the modernisation of the water and sanitation sector in Moldova; together with the Institutional Framework Support Programme and other interventions in preparation.

The following table describes how ApaSan and the Institutional Framework Support Programme (IFSP) will contribute in the next four years to achieve the envisaged changes in the sector.

5. Organization, Management and Administration

5.1 Time frame

Total duration of phase III is 4 years, from 01.06.2015 to 31.05.2019.

5.2 Organisational set-up

Implementing organisation

The project is implemented by Skat Consulting Ltd. The first phase has been awarded to Skat by tender, the following second and third phase have been contracted directly to Skat.

The organisational set-up of the project follows the logic applied from phase I, when the selected offer of Skat proposed a project facilitation unit of Moldovan professionals lead by an expatriate coordinator, and a strong management and backstopping dispositive from headquarters for quality assurance. This set-up has proven successful in delivering a high quality of project implementation and was a key factor in building up the strong reputation of the ApaSan project in the sector. This proven set-up has therefore been maintained in phase II and will also be applied in phase III, where it will provide a good basis to achieve the ambitious objectives and successfully cope with the complexity of interventions of phase III.

Team

The organisational set-up is composed by personnel at Skat head office and the team in Moldova.

The team at head office include:

• Project director who takes care of project steering and management

• Backstopping group, who support the team in Moldova on conceptual and methodological level with project implementation and project cycle management

The team in Moldova (also called Project Facilitation Unit, PFU) will be composed of 8 staff members in the first half of Phase 3 and of 7 staff members on the second half of the Phase:

• Project coordinator, planning and monitoring manager, finances and administration manager, who take care of project coordination, planning and administration

• A small team of task managers, each assigned to specific project output, who lead development of partnerships and conceptual development of interventions, contract services for implementation and oversee implementation

• A procurement and contracting specialist

• Support staff

Work modalities

Project implementation

The activities for project implementation will be carried out either directly by the partners or by services providers contracted by the PFU. Implementation is therefore based on the following main elements:

• Contributions to partners, ruled by partnership agreements that define objectives, contributions and activities of the partners

• Consultancies for delivery of specific services for project implementation, including activities to support partners with the introduction of new tools and procedures, trainings of staff, elaboration of documents; also including activities to accompany infrastructure projects such as community mobilisation, quality assurance in design and construction, support to setting up operators and monitoring of operations. Consultants to be contracted will be Moldovan experts; only in specific cases, international experts may be contracted. Former experts of the ApaSan PFU of phase II will be contracted for consultancies where appropriate.

• Works for design and construction of infrastructure will be contracted on the local market

Contracting of consultancy services and works for design and construction will be done according to procurement rules specified in the contract between SDC and Skat.

Local team / PFU

The local team is led by the project coordinator. The project coordinator leads all strategic and operational aspects and has the overall responsibility for the implementation of the project outputs. He leads the management of relations to the partner institutions, oversees the contracting of services for project implementation through the PFU staff, and solicits support from Skat HQ specialists based on needs of the PFU staff. The project coordinator is assisted by the planning and monitoring manager in detailed task planning and follow-up as well as in monitoring of progress of implementation, and by the finances and administration manager for all issues related to administration.

The implementation of the projects interventions are managed by the task managers of the PFU. The task managers are each responsible for several outputs of the project. Within their area of responsibility, they lead conceptual development of partnerships and support to partners, manage the partnership agreements and contract consultants or other service providers for implementing the projects activities (see above under project implementation).

The task managers have a good knowledge of the sector and its environment, and an in-depth understanding of the project′s strategy and objectives. However, they do not act as thematic specialists, but as managers for the tasks to be conducted for delivering the respective outputs. For strategic considerations they act in close communication with the project director, while for thematic issues they receive detailed assistance from Skat HQ specialists.

The support staff provides logistical support to the PFU staff

HQ management and backstopping

The team at Skat head office will ensure the overall lead in management and steering of the project, as well as support processes of project cycle management. In addition the team at Skat head office will provide thematic backstopping to project implementation focussing on conceptual support to the local team and quality assurance of products.

The project director has the overall responsibility for the delivery of the projects results and takes care of supervision and steering of the project in close exchange with the project coordinator.

The thematic backstopping to the PFU will be delivered by a small but well established team of specialists, who are familiar with ApaSan and bring in experience from various other SDC implementation projects and the SDC global programme water initiatives.

Thematic backstopping will focus on supporting the PFU task managers in managing the implementation of activities in the eight outputs, in particular for conceptual development of the support to partners during the negotiations of partnership agreements, for the procurement of the services to implement the support (formulation of TOR and tender documentation), as well as for quality assurance of the products delivered by the service providers and the results delivered by the partners.

Backstopping support will be solicited by the project coordinator in communication with the project director, based on the needs of the PFU task managers. The clearly defined support will then be provided directly from backstopper to task manager. The backstopping inputs will be delivered through a combination of desk support from Switzerland and missions to Moldova for larger tasks, in particular during the phase of initiation of new activity lines.

The backstopping set-up with a small team of specialists who are already well familiar with the project and who are in continuous contact with the PFU allows for a flexible but targeted support to the local team, with low transaction costs that contribute to the overall efficiency in project results delivery.

5.3 Financial administration

Financial administration of the project will be led by the project director and the project coordinator. Separate accounting will be done for expenses at Skat HQ and of the PFU in Moldova. For financial reporting, accounting of HQ and PFU will be combined into a consolidated statement. Yearly financial reports will be audited by external auditors separately at HQ and for the PFU.

Procedures of the PFU for financial administration, staff recruitment and procurement of goods and services will be governed by a manual of financial and administrative procedures.

5.4 Project steering

Project agreements

The line ministry for rural water supply and sanitation (at the time of writing: Ministry of Environment, MoE) will be the main partner for the project. A project agreement (MoU) will be signed between SCO and MoE and define the main lines of cooperation.

Skat as implementing agency will in turn conclude project agreements with each transfer partner to define the objectives of the partnerships, the modalities of cooperation, the contributions in funds and in kind of the partners and the monitoring procedures.

Steering committee

Steering committee (SC) meetings will be organised biannually. The steering committee will be chaired by MoE and SDC and including partner organisations with which the project has concluded project agreements. The core members of the steering committee will be SDC, ADC, MoE, MoH, MoEd and MRDC (MoED and MRDC have not previously been formally project partners of ApaSan; their participation in the SC is yet to be negotiated). The SC is a consultative body with multi-stakeholder representation aimed to give overall guidance to project implementation. Its main role is to steer the Project, to harmonize views and approaches, and to enhance project sustainability and its impact. The SC consists of high level representatives of the member organisations. Skat/ApaSan acts as the secretariat of the SC. The modus operandi of the steering committee will be defined in terms of reference.

Thematic commissions

Thematic commissions will complement the steering committee. Thematic commissions will focus on specific topics that require in-depth discussion and prepare information to the steering committee and decisions to be taken by the steering committee. Thematic commissions are composed by experts delegated from steering committee members, and are normally not high ranking personnel but technical experts in their field. Several thematic commissions may be constituted, with frequency of meeting according to needs.

6. Resources

6.1 Overall budget

The total budget made available for the project is CHF 8 million, including contributions of SDC and the Austrian Development Cooperation ADC.

Partner institutions in Moldova are also expected to substantially contribute to funds for investments in infrastructure, and in kind by allocating staff to project related activities. The contribution to investments is estimated at CHF 2.9 Million. This includes direct cash contributions from population, LPA and national funds only, potential in-kind contributions are not considered.

Details on the expected financial contributions to infrastructure investments are shown in annex 6.

6.2 Efficiency

The efficiency of a complex development project aiming at sustainable changes in sector institutions, defined as the extent to which time, effort or cost is well-used for the intended tasks and results, is generally difficult to assess. The logic of the ApaSan project links efficiency in resource allocation to the achievement of sustainable results.

The experience in the past phases has proven the validity of this approach: The level of quality and the sustainability of results made ApaSan stand out from similar interventions by national or international actors in Moldova regarding efficiency of funds used. For example, FEN has invested considerable amounts of funds in the past years into rural water and sanitation infrastructure, but overall sustainability of these investments appears to be poor due to a generalised lack of attention to key technical and managerial issues, that lead to rapid degradation of the infrastructure, and, in the end, a service provision to the population that is limited in volume and time.

The robust project set-up with sufficient resources for the team in Moldova and at HQ will allow delivering project results with a high level of quality and sustainability, and thus assure efficient use of resources.

The project′s approach is based on transferring the know-how generated over several years to the sector institutions. All resources in phase III are dedicated to this transfer of know-how, which is expected to produce leverage for achieving sustainable changes in these sector institutions. Considering the necessarily limited amount of resource of the project, the potential benefits to the sector are very high: increased access to water and sanitation of the population, and more efficiency of use of national resources in the sector.

7. Risk Analysis

Dependency on demand of partner institutions

The main risk for phase III is inherent to its approach to transfer experience and functions of ApaSan to Moldovan institutions: success depends on these institutions. Institutions may not be interested or not be able to cooperate for a range of reasons, e.g. loss of key staff due to political changes, lack of capacities and resources, hidden agenda, etc.

In view of the general weakness of institutions and the unpredictable political environment, it cannot be excluded that some of the envisaged partnerships may either not be concluded, or they may not yield the expected results. The strategy of the project to deal with this uncertainty is to foresee a great deal of flexibility: wherever options of partnerships are explored, alternative options need also to be considered. A close monitoring of progress of the work in partnerships and the potential to achieve expected results is needed to allow timely reaction to lack of progress by reallocating resources to more promising alternative options. The midterm review will play an important role in this sense by systematically assessing progress and potential of partnerships to succeed and agreeing on adaptations of the intervention strategy.

Less control on quality of investments and use of funds

External evaluations and sector assessments have repeatedly stated that a major factor of the reputation of the Swiss Cooperation in Moldova in the water domain is the high quality of infrastructure projects implemented (technical quality and sustainable operation). As in phase III the lead for most of the project implementation is planned to be transferred to partner institutions, ApaSan has much less direct means to assure the quality of implementation. The same is true for monitoring the use of funds. Handing over the lead on investments to partner institutions gives ApaSan less control over excluding corruption or misuse of funds.

Thus there is a risk for lower quality and sustainability in infrastructure build with support of the project, misuse or ineffective use of funds, and eventually for the reputation of Swiss cooperation in Moldova.

General approach for risk mitigation

A careful observation of the project context with continuous assessment and re-assessment of risks will be an essential challenge of the project team during phase II, so that appropriate mitigation action can be planned and operationalized timely. For defining the appropriate mitigation actions, ApaSan will closely exchange with SCO and the planned Institutional Framework Project and, if appropriate, seek advice and approval from the Steering Committee. Assuring quality of implementation and minimizing misuse of funds will require strong monitoring efforts at all levels of project implementation, but particularly in projects co-implemented with partners. As the direct means of influence and control will be reduced, compared to phase II, the human resources needed for monitoring may be higher than in phase II, even though the implementation is formally done via partner structures.

Specific risks per output

The following table lists the main identified contextual, programmatic and institutional risks as well as potential mitigation measures for the different interventions per outputs.

8. Monitoring and Evaluation

The starting point for the operational planning of the project interventions is the present document and its logical framework matrix. Based on the project′s progress, Yearly Plans of Operations (YPO) are prepared for each operational year. These plans revisit the Programme′s context and challenges ahead, detail and schedule the activities to be performed during the year, encompass milestones to be achieved, and provide the basis for the detailed expected annual expenditures.

The overall monitoring of the project is based on the logical framework (outcomes and outputs) and the YPO (activities and milestones). The specific focus of the results-based monitoring system will be a) to provide accountability, i.e. that work has been conducted in compliance with agreed rules and standards and to report fairly and accurately on performance (effectiveness and impact); b) to provide information about sound decision-making on project steering level; and c) to provide instruments for ensuring continuous learning. Where not yet established, baseline values for the output/outcome indicators have to be developed based on specific studies.

Logframe and indicators may be revised in order to accommodate adaptations of the intervention strategy that become necessary due to changing context or strategic decisions. Revisions of the logframe will be decided based on agreement of implementer and SDC and in consultation with the steering committee.

Semi-annual operational reports provide an update on the context as regards to the assumptions, potentials and risks spelled out in the logical framework matrix, relate the achievements (output and outcome levels) and progress towards the objectives over the last six months and state major constraints encountered, lessons learned and recommendations for the future. Each operational report will be accompanied by a financial statement for the same period (semi-annual, yearly consolidated). Yearly financial statements will be audited by external auditors, both for accounts in Moldova and at Skat HQ.

The evaluation of the Programme activities is performed in the form of reviews. After 24 months of implementation, an internal mid-term review will be conducted to establish the decision base for orienting the project in its last two years. The monitoring tools will provide the basis for this. The mid-term review will assess current progress in the different lines of know-how transfer, review the implementation strategy and if appropriate make the necessary adjustments to the approach and set-up. In particular, the review will provide the basis to set priorities on which partnerships the project should focus in the remaining time and which partnerships should be phased out because they are not expected to yield results.

An external review of the last phase will be organized and appointed by the Swiss Cooperation Office, most likely combined with scoping for future SDC support to the sector.

Annex 2

TERMS OF REFERENCE

Steering Committee for the Project “Water and Sanitation

 (ApaSan) in the Republic of Moldova”

I. General Provisions

1.1. The present Terms of Reference (ToR) sets out the structure, the mode of operation and the competences of the Steering Committee (SC) for the Project “Water and Sanitation (ApaSan) in the Republic of Moldova”, phase three: 01.06.2015 – 31.05.2019.

1.2. The Project is implemented by the Swiss company “Skat Consulting Ltd” with a local Project Facilitation Unit (PFU) with the legal status of an NGO based in the Republic of Moldova.

1.3. The overall goal of the Project is to contribute to the improvement of the quality of life and health of the rural population of Moldova by providing sustainable access to safe drinking water and environmental sanitation.

1.4. The SC is established in accordance with the Memorandum of Understanding (MoU) signed between the Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC), the Ministry of Environment (MoEnv) and the Ministry of Regional Development and Construction and is applicable in the framework set up in the Agreement signed between the Government of the Republic of Moldova and the Government of the Swiss Confederation concerning Humanitarian Assistance and Technical Cooperation dated 20 September 2001. The present ToR is an annex to the MoU and constitutes an integral part of it.

II. Functions and Role of the Steering Committee

2.1. The Steering Committee exercises its authority exclusively for the duration of the Project. It provides overall guidance on the Project implementation.

2.2. The primary function of the SC is to harmonize visions and approaches in order to ensure the Project sustainability and impact. Its purpose is also to ensure good project coordination and a better synchronization of activities through regular exchanges of information among key Project stakeholders, including the implementing partners, SDC, ADA, the MoEnv, the MRDC, the MoH and others.

2.3. The role of the SC consists in the following:

- Take overall responsibility for the successful project implementation and the achievement of outcomes, ensuring a rational and efficient use of resources available for the project implementation;

- Ensure quality and timeliness of the Project outcomes and activities, as well as compliance with the signed MoU, governmental policies and national legislation;

- Check the adherence of Project activities to national and international standards and best practices;

- Review Project progress (including achievements, constraints and lessons learned) and provide feedback on the implementation of the Project by identifying the best ways to overcome constraints, proposing any necessary corrective actions, ensuring accountability, and making recommendations on how to improve the current and future interventions;

- Reconcile differences in opinions and approaches, and agree on common solutions;

- Facilitate cooperation between relevant partners and stakeholders, and ensure continuous and effective communication and coordination between project partners and beneficiaries;

- Address any issues that have major implications for the Project;

- Ensure linkages between the Project and relevant Governmental agencies.

III. Composition of the Steering Committee and Responsibilities of the Members

3.1. The SC is composed of representatives of the following institutions as core (permanent) members with the right to vote:

- The Ministry of Environment (MoEnv)

- The Ministry of Health (MoH)

- The Ministry of Regional Development and Constructions (MRDC)

- The Ministry of Finance (MoF)

- The Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC) / Swiss Cooperation Office (SCO)

- The Austrian Development Agency (ADA).

Each entity shall designate one representative only.

3.2. Representatives of core members shall attend all meetings of the SC and prepare themselves based on the provided documentation.

3.3. In case the core member is unable to participate in the SC meeting, an alternate representative may be designated to represent the member concerned with written notice to MoEnv and the secretariat at least 10 days prior to the SC.

3.4. The core members of the SC may invite to any meetings of the SC or parts thereof, as the SC shall deem appropriate, representatives of other public institutions, sector entities, civil society organisations, other relevant participants.

3.5. The SC is chaired by the Ministry of Environment, the national authority for the sector to which this Project is attributed.

3.6. The Project Facilitation Unit (PFU) (Skat-Moldova) acts as secretariat of the SC and shall provide all necessary secretarial and logistical support to the SC by preparing the agenda and all necessary information and materials, inviting the participants (on behalf of MoEnv), preparing minutes and providing other logistical support as requested (i.e. ensuring the availability of necessary equipment etc).

IV. Mode of Operation

4.1. The SC meets as it may be deemed necessary but not less than once every six months. The meetings are called by the MoEnv (with the logistical support of SC secretariat). Additional (ad-hoc) SC meetings may be called at the request of any core member of the SC.

4.2. The SC meetings can take place only if the MoEnv and SDC are represented.

4.3. The venue of the SC meetings is usually the premises of the MoEnv.

4.4. Decisions are taken by consensus and reflected in the minutes, taken by the SC secretariat and signed by the chair of the SC and the SC secretariat.

4.5. The core members of the SC shall be consulted by the SC secretariat on the tentative date and on the discussion items to be included in the agenda of the meetings. After consultation, MoEnv will invite for the meeting. The secretariat will distribute the invitation, the agenda, and the documentation, usually consisting of:

- The minutes of previous meeting ;

- Information / presentations on the discussion items;

- Summary of progress

- Summary of next planned actions;

- Other relevant materials.

4.6. The draft minutes (both in Romanian and English) shall be submitted to all core members for review and feedback within 3 weeks after the meeting. Comments on the draft minutes shall be provided by the core member within a week.

4.7. The final version of the minutes (English and Romanian) signed by the chair of the SC and the SC secretariat shall be circulated among the core members of the SC.