Norme din 12.03.93 pentru efectuarea operaţiunilor de casă de către întreprinderile de exploatare ale Ministerului Informaticii, Informaţiei şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova

BANCA NAŢIONALĂ Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă de către întreprinderile de exploatare ale Ministerului Informaticii, Informaţiei şi Telecomunicaţiilor al Republii Moldova din 12.03.93 * * * I. Principii generale 1. Normele pentru efectuarea operaţiilor de casă de către întreprinderile de exploatare ale Ministerului Informaticii, Informaţiei şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova sînt obligatorii pentru toate întreprinderile de telecomunicaţii care efectuează operaţiuni de transfer. Toate celelalte întreprinderi, instituţii şi organizaţii ale Ministerului Informaticii, Informaţiei şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova se călăuzesc de Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992. 2. Fiecare oficiu poştal care efectuează operaţiuni de transfer este autorizat să aibă în casă la sfîrşitul zilei un sold de numerar în plafoanele stabilite de instituţiile băncilor de comun acord cu conducătorii acestor întreprinderi. Pentru a determina plafoanele soldurilor de numerar în casele principale ale oficiilor poştale, acestea din urmă prezintă instituţiilor băncilor calculul conform formei stabilite. Întocmind calculul necesar pentru a determina nivelul soldului de numerar în casa oficiului poştal, se ţine cont de: - numerarul necesar pentru dimineaţa zilei următoare pentru asigurarea plăţii transferurilor, pensiilor, indemnizaţiilor, expedierea alimentărilor oficiilor poştale; - numerarul oficiilor poştale din genţile deschise cu solduri de casă supraplafon, banii în numerar încasat de la clientelă pentru servicii de telecomunicaţii şi alte mijloace după predarea surplusului de numerar în instituţia băncii conform orarului stabilit. Plafonul casei nu include: banii în numerar aflaţi la dispoziţia factorilor poştali de la sate emişi pentru distribuţia la domiciliu a transferurilor băneşti, pensiilor şi indemnizaţiilor, cu condiţia că aceştia întocmesc în a doua zi lucrătoare un raport pentru suma primită; dispoziţiile de plată acceptate, cecurile din carnetele limitate şi nelimitate şi din carnetele de cecuri ale Băncii de Economii a Republicii Moldova. 3. Întreprinderea de telecomunicaţii are dreptul să păstreze în casele sale bani în numerar supraplafonului stabilit numai pentru plata salariului, subvenţiilor de asigurare socială, pensiilor pînă la 3 zile lucrătoare, inclusiv ziua de primire a banilor în instituţiile băncii. 4. În ajunul zilelor nelucrătoare ale instituţiilor băncilor casele principale, centrele de poştă pot admite depăşirea plafonului soldului de casă în mărimea necesară pentru asigurarea plăţilor în aceste zile. 5. Banii în numerar, încasaţi în casele întreprinderilor de telecomunicaţii care efectuează operaţiuni de transfer pot fi folosiţi pentru plata transferurilor de bani, pensiilor, indemnizaţiilor, alimentărilor cu numerar a oficiilor poştale. Aceste întreprinderi sînt autorizate să elibereze din numerarul casei salariul cu condiţia prefectării în prealabil în bancă a virării sumelor corespunzătoare de pe contul de decontare al întreprinderii pe contul operaţiunilor de transfer. 6. Întreprinderile de telecomunicaţii sînt autorizate să folosească din sumele indicate banii în numerar pentru necesităţi economice de exploatare în limitele normelor stabilite de conducătorii întreprinderilor de comun acord cu instituţia băncii care le deserveşte casa. Eliberarea banilor în numerar spre decontare pentru cheltuieli legate de deplasările de serviciu se efectuează în limita sumelor aferente persoanelor deplasate în aceste scopuri conform Regulamentului în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. Banii în numerar neutilizaţi, eliberaţi spre decontare, trebuiesc restituiţi în casa întreprinderii în 3 zile după expirarea termenului pentru care au fost eliberaţi. Persoanele care au primit bani în numerar spre decontare sînt obligate să prezinte în contabilitatea întreprinderii un raport privind sumele folosite. Eliberarea de bani în numerar spre decotare se efectuează cu condiţia unui raport deplin asupra sumelor emise anterior spre decontare. 7. Din numărul caselor oficiilor poştale se poate: - efectua compensarea trimiterilor poştale ratate, sustrase sau emise unor persoane necorespunzătoare, lipsurilor sau deteriorării conţinutului acestora; - efectua restituirea taxelor pentru trimiteri şi mandate poştale nedistribuite sau întîrziate, surplusului încasat pentru expedierea acestora ş.a. 8. Decontările întreprinderilor de telecomunicaţii pe angajamentele sale cu alte întreprinderi se efectuează prin virament prin intermediul instituţiilor băncilor. 9. Numerarul primit de întreprinderile de telecomunicaţii de la instituţiile băncilor se utilizează în scopurile pentru care a fost eliberat. 10. Întreprinderile de telecomunicaţii sînt obligate să predea tot numerarul care depăşeşte plafonul soldului de bani în numerar în casă în instituţiile băncilor în timpul stabilit de comun acord cu întreprinderile de telecomunicaţii pentru înregistrarea în contul sau subcontul operaţiunilor de transfer. 11. La dispoziţia conducătorilor întreprinderilor de telecomunicaţii centrelor de poştă şi oficiilor poştale similare acestora, în locul de amplasare al cărora se află sucursale ale băncii, li se pot încredinţa următoarele operaţiuni băneşti: - recepţionarea din sucursala băncii a alimentărilor cu numerar; - recepţionarea soldurilor de numerar supraplafon în casă de la oficiile poştale ataşate; - predarea soldurilor de numerar supraplafon în bancă; - plata prin intermediul sucursalelor băncii a transferurilor de bani adresate întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor; - virarea sumelor încasate din comerţ. Pentru exercitarea acestor funcţii la dispoziţia conducătorului întreprinderii de telecomunicaţii, în sucursala locală a băncii se deschide un subcont către contul operaţiilor de transfer al întreprinderii de telecomunicaţii. II. Recepţionarea şi eliberarea banilor în numerar, perfectarea scriptelor de casă 12. Toate operaţiile de casă legate de oferirea serviciilor de telecomunicaţii se perfectează în modul stabilit conform normelor şi instrucţiunilor în vigoare, eliberînd, de regulă, chitanţe de forme stabilite. 13. Oficiile poştale efectuează contra numerar fără chitanţe: - vînzarea mărcilor poştale, plicurilor marcate şi nemarcate, blanchetelor, hîrtiilor de scrisori, ambalajului pentru expedieri poştale; - distribuirea scrisorilor cu plată suplimentară adresaţilor; - recepţionarea de la adresanţi a plăţii pentru distribuţia la domiciliu a transferurilor de bani, scrisorilor de valoare, banderolelor coletelor; - recepţionarea solicitărilor, privind trimiteri ulterioare şi restituirea trimiterilor poştale, procurelor pe termen lung; - perfectarea avizului poştal cu privire la înmînarea trimiterilor poştale înregistrate adresatului; - recepţionarea sumei rambursului eliberînd adresanţilor trimiteri poştale. Controlul asupra acestor operaţiuni se exercită în modul stabilit. 14. Recepţionarea de la clientelă a plăţii tarifare pentru servicii de telecomunicaţii se realizează în numerar, cecuri de decontare ale Băncii de Econmicii a Republicii Moldova, carnetelor de cecuri limitate şi nelimitate prin efectuarea decontărilor fără numerar prin intermediul instituţiilor băncilor în modul stabilit, prin chitanţe de decontare din carnete de avans, emise clientelei de către întreprinderile de telecomunicaţii. Recepţionarea transferurilor de bani şi plata costului pentru expedierea acestora se efectuează: în numerar, dispoziţii de plată acceptate f.0401002, relaţii f.04018019 (pentru blanchete). Recepţionînd bilete de bancă şi monede, operatorii întreprinderilor de telecomunicaţii sînt obligaţi să se conducă de Indicii provizorii şi modul de determinare a capacităţii de plată a biletelor de bancă, aprobate de Banca Naţională a Moldovei. 15. Instrumentul de raportare al operatorului casei circulante de la întreprindere pentru serviciile oferite reprezintă relaţia de casă f.MS-42 (anexa nr.1*) întocmită de el de pe documentele primare. ------------------ * Notă: Aici se publică numai anexele 9 şi 10. Celelalte anexe nu se dau publicităţii. 16. Operatorii care cumulează operaţiuni pe decontări în numerar şi instrumente băneşti, întocmesc o singură relaţie de casă. În rubrica "justificarea" din relaţia de casă, contra fiecărui tip de sume înregistrate la venituri se arată cantitatea trimiterilor poştale recepţionate în ziua lucrătoare, numerele chitanţilor folosite sau a instrumentelor de maşină, iar contra sumelor transferurilor plătite, pensiilor şi indemnizaţiilor eliberate - cantitatea de transferuri şi dispoziţii aparte pe fiecare registru f.10 şi f.10-a. transmise controlorului pentru exercitarea unui control ulterior. Spre sfîrşitul relaţiei pe rîndul "anexă" se arată cantitatea instumentelor de încasare şi plată transmisibile împreună cu relaţia şefului (operatorului) oficiului poştal sau casei principale. 17. Toate operaţiunile băneşti, reieşind din relaţiile operatorului cu şeful (operatorul) oficiul poştal, casei principale în cursul zilei lucrătoare (schimbului) trebuiesc reflectate în "achitarea operatorului cu ofocoiul poştal, casa principală", situaţia pe versoul relaţiei de casă. După înscrierea acestora operatorul calculează totalurile pe venit şi cheltuieli ale "achitării", de asemenea indică în rubricile corespunzătoare suma banilor în numerar şi aparte suma instrumentelor băneşti expuse predării în oficiul poştal sau casa principală, care se oglindesc în jurnalul f.130 şi anexa nr.1 sau în cartea principală a Casei principale. 18. Întreprinderile de telecomunicaţii care efectuează operaţiuni de transfer, recepţionează alimentări cu numerar în instituţiile băncilor pe cecuri. Emiterea cecului unui salariat de la întreprindere care recepţionează bani se efectuează contra recipisă în cotorul carnetului de cecuri. Cecurile sînt nominalizate şi se emit numai salariatului care gestionează centrul de poştă sau casa principală. 19. Numerarul primit din bancă, banii în numerar primţi de la casa principală, centrul de poştă pe toate operaţiunile economice se înregistrează conform dispoziţiilor de casă de încasare care se întocmesc în contabilitatea întreprinderilor de telecomunicaţii, se semnează de către contabil-şef. În lipsa contabilului-şef se semnează de o persoană, căreia i se încredinţează aceste funcţii, prinr-un ordin pe întreprindere. 20. Eliberarea banilor în numerar din casa principală, centrul de poştă sau casa principală a întreprinderii de telecomunicaţii se efectuează conform dispoziţiilor de casă de plată sau altor instrumente perfectate corespunzător (listelor de plată, solicitărilor de eliberare a banilor, conturilor etc.) aplicînd pe aceste instrumente ştampila cu rechizite dispoziţiei de casă de plată. Instrumentele de eliberare a banilor trebuiesc semnate de conducătorul şi contabilul-şef ai întreprinderii sau de persoane împuternicite. 21. La eliberarea banilor, pe o dispoziţie de plată sau substituentul acesteia unei persoane aparte, se solicită prezentarea legitimaţiei beneficiarului, operatorul înscriind denumirea şi numărul documentului, cine şi cînd l-a emis şi primeşte semnătura beneficiarului. Dacă substituentul dispoziţiei de casă de plată este întocmit pentru eliberarea banilor mai multor persoane, atunci beneficiarii de asemenea prezintă legitimaţia şi semnează în rubrica respectivă a documentelor de plată (borderou). La întreprindere eliberarea banilor poate fi efectuată pe o legitimaţie emisă de această întreprindere, avînd fotografia şi semnătura persoanlă a posesorului. Semnătura despre primirea banilor poate fi făcută numai personal cu cerneală sau pix indicînd suma primită: lei în litere, bani - în cifre. Primind bani pe listă (borderou) suma nu se arată în litere. 22. Eliberarea banilor unor persoane care nu se află în personalul scriptic al întreprinderii de telecomunicaţii se efectuează pe dispoziţii de casă de plată scrise pentru fiecare persoană aparte sau pe o listă (borderou) aparte în baza acordurilor încheiate. Banii se eliberează numai persoanei indicate în dispoziţia de casă de plată sau în substituentul acesteia. Dacă banii se eliberea pe o procură, perfectată în modul corespunzător, în textul dipoziţiei, după numele şi prenumele beneficiarului, contabilitatea arartă numele şi prenumele persoanei căreia i se încredinţează primirea banilor. Dacă eliberarea banilor pe procură are loc conform cerinţelor prevăzute în p.21 al prezentelor Norme, procura se anexează la dispoziţia de casă de plata sau listă (borderou). 23. La eliberarea banilor unei persoane care nu e în stare, pe motiv de boală sau din alte motive, să semneze personal, la rugămintea acesteia, pentru ea poate semna o altă persoană, cu condiţia să nu fie salariatul contabilităţii sau al casei de la prezenta întreprindere de telecomunicaţii. În dispoziţia de casă de plată se arată denumirea, data şi locul de emitere a legitimaţiei beneficiarului real şi a persoanei care a semnat pentru aceasta. 24. Remunerarea muncii, plata alocaţiilor pentru invaliditate provizorie, burselor, premiilor se efectuează pe liste (borderou) de plată (decontare-paltă) fără a întocmi cîte o dispoziţie de casă de plată pentru fiecare beneficiar. Pe foaia de titlu a listei (borderoului) de plată (decontare-plată) se înscrie autorizarea eliberării banilor conform semnăturilor conducătorului şi contabilului-şef sau a persoanelor împuternicite de aceştea, indicînd termenele de eliberare a banilor şi suma în litere. În mod analogic se pot perfecta şi eliberări unice de bani mai multor persoane în vederea remunerării muncii (plecarea în concediu, boală etc.), precum şi a eliberării sumelor depuse şi a banilor spre decontare pentru cheltuieli legate de deplasări de serviciu. Eliberări unice de bani unor persoane aparte pentru remunerarea muncii se efectuează, de regulă, pe dispoziţii de casă de plată. 25. La expirarea termenelor de remunerare a muncii, plată a alocaţiilor pentru invaliditate provizorie, burselor, pensiilor şi premiilor, stabilite în p.3 al prezentelor Norme, şeful (operatorul) oficiului poştal, casei principale este dator: - în lista de plată contra numelui persoanelor, cărora nu li s-a efectuat remunerarea muncii, plata alocaţiilor pentru invalididtate provizorie, burselor, pensiilor sau premiilor să aplice ştampila sau să facă înscrierea de mînă "Depunere"; - să întocmească un registru cu sumele depuse; - la sfîrşitul borderoului să noteze suma reală plătită şi suma neplătită în vederea remunerării muncii, a alocaţiilor pentru invalididtate provizorie, burselor, pensiilor sau premiilor, expuse depunerii, să confrunte aceste sume cu totalul general din lista de plată şi să legalizeze nota cu semnătura sa; - să înregistreze în jurnalul de casă sau în jurnalul f.130 suma reală plătită şi să aplice pe listă (borserou) ştampila "Dispoziţia de plată nr.___". Contabilitatea exercită controlul notelor făcute pe listele (borserourile) de plată şi calculează sumele eliberate şi depuse din acestea. 26. Dispoziţiile de casă de încasare şi de plată, relaţiile de casă, precum şi instrumentele de substituire a acestora trebuiesc întocmite citeţ cu cerneală sau pix sau scrise la maşină (de dactilografiat, de calcul). Nici un fel de ştersături sau corectări, chiar şi stipulate, în aceste instrumente nu se admit. În dispoziţiile de casă de încasare şi plată se arată temeiul întocmirii acestora şi se enumără instrumentele anexate. Se interzice emiterea dispoziţiilor de încasare şi plată sau a substituenţilor acestora persoanelor care depun sau pimesc bani. Primirea şi eliberarea banilor pe dispoziţii de casă poate fi realizată numai în ziua întocmirii acestora. 27. Primind dispoziţii de casă de încasare şi plată sau substituenţii acestora şi relaţii de casă, casierul este obligat să verifice: - prezenţa şi caracterul autentic al semnăturii contabilului-şef pe instrumente, pe dispoziţia de casă de plată sau pe substituientul acestuia - semnătura de amortizare a conducătorului întreprinderii sau a persoanelor împuternicite de acesta; - perfectarea corectă a instrumentelor; - prezenţa anexelor enumerate în instrumente. În cazul nerespectării măcar a unei din aceste cerinţe şeful (operatorul) oficiului poştal, casei principale întoarce instrumentele pentru o perfectare corespunzătoare. Dispoziţiile de încasare şi plată, relaţiile de casă sau substituenţii acestora, după primirea sau eliberarea pe ele a banilor, se semnează imediat de şeful (operatorul) oficiului poştal, casei principale, iar instrumentele anexate se amortizează cu ştampilă sau semnătura "Plătit" indicînd data (ziua, luna, anul). 28. Dispoziţiile de casă de încasare şi plată sau subpunctul acestora, pînă a fi transmise în casă, se înregistrează în contabilitate în jurnalul de înregistrare a dispoziţiilor de casă de încasare şi plată. Dispoziţiile de casă de plată, perfectate în liste (borderouri) de plată (decontare-plată) pentru eliberarea salariului, se înregistrează după emiterea lor. Relaţiile de casă, jurnalele f.130, ca documente de sinteză a operaţiunilor de producţie şi expuse unui control de producţie, nu se înregistrează în jurnal. Înregistrarea instrumentelor de casă de încasare şi plată poate fi efectuată aplicînd tehnica de calcul,. În acest caz în maşinograma "Foaie anexată în jurnalul de înregistrare a dispoziţiilor de casă de încasare şi plată", întocmită pe ziua respectivă, se asigură de asemenea şi formarea datelor pentru mişcarea mijloacelor băneşti cu destinaţie specială. III. Modul de predare a soldurilor de numerar supraplafon 29. Întreprinderile şi oficiile poştale (centrele de poştă) care efectuează operaţiuni de transfer predau soldurile de numerar supraplafon ale caselor în sucursalele băncilor pentru a fi înregistrate în contul (subcontul) operaţiunilor de transfer. Pentru a evita transportări contrare de bani, soldurile de numerar supralimită ale caselor trebuie predate în primul rînd în filialele locale (săteşti) ale băncilor pentru înregistrarea ulterioră în cont. Predarea banilor în sucursala băncii se efectuează de salariaţi numiţi special (despre care se emite un ordin pe întreprindere). 30. Întreprinderile de telecomunicaţii organizează distribuirea banilor în numerar în sucursalelor băncii asigurînd integritatea lor deplină. 31. Oficiile poştale prezintă în sucursalele băncilor specimene de amprentă a plombei sau sigiliilor de ceară cu care se vor sigila (plumbui) genţile cu bani. Specimenele amprentelor ştampilelor (plombelor) de asigurare a tuturor oficiilor poştale se legalizează de către oficiile poştale, iar specimentele amprentelor ştampilelor (plombelor) de asigurare ale oficiilor poştale - de către sucursalele băncii care recepţionează numerar. Specimenele se legalizează prin aplicarea plombei (ştampilei) sucursalei băncii pe sfoara cu plombă (ştampilă) a oficiului poştal. 32. Soldurile de numerar supraplafon ale caselor oficiilor poştale se expediează în sucursalele băncilor în acele cazuri, cînd suma supraplafon e mai mare de 3000 lei. 33. Expedierea soldurilor de numerar supraplafon ale caselor oficiilor poştale se efectuează în sute depline de lei. 34. Pentru a informa despre expedierea sau lipsa soldurilor de numerar supralimită în casele oficiilor poştale, întreprinderea de telecomunicaţii elaborează un cod special, contramandarea căruia poate fi efectuată de la orice dată, la aprecierea şefului întreprinderii de telecomunicaţii. La substituirea salariului care este în raport direct cu codul, acesta urmează să fie substituit. Codul se transmite subdiviziunilor subordonate întreprinderilor de telecomunicaţii care realizează operaţiuni de transfer. Codul trebuie să se păstreze în siguranţă la persoanele care transmit şi recepţionează avizuri codificate. În avizurile codificate se comunică denumirea oficiului poştal, numele şefului (şefului adjunct) oficiului poştal, desemnarea codificată a sumelor expediate şi numărul sacului de prelată. Concomitent şeful (şeful adjunct) oficiului poştal transmite informaţie despre soldul în casă la începutul zilei curente. 35. Şeful (şeful adjunct) oficiului poştal transmite avizul prin telefon salariatului numit special prinr-un ordin al şefului. În cazul lipsei de legătură telefonică, comunicarea se transmite prin poştă într-o scrisoare de valoare, care se înregistrează în foaia de însoţire exterioară f.16. Avizul codificat recepţionat se înscrie în relaţia-jurnal f.MS-44 (anexa nr.2) pentru exercitarea unui control asupra încasării sacilor de plată cu numerar. 36. Biletele de bancă expediate ca solduri supraplafon ale caselor se selectează după valoare, pe faţă, se numără şi se împachetează cruciform cîte 100 de bucăţi indicîmd pe banderola pachetului suma depunerii şi data. Salariatul care efectuează numărarea, indică pe fiecare pacget numele său şi semnează. 37. Soldurile numerarului de casă supraplafon se inchid de către doi salariaţi în genţi speciale de prelată cu lacăte metalice. În oficiile poştale, în care personalul scriptic este compus din şeful oficiului, închiderea soldurilor de numerar supraplafon se face de o singură persoană - şeful oficiului. În sucursalele locale ale băncilor se prezintă listele acestor oficii poştale. 38. La formarea soldurilor de numerar supraplafon pentru fiecare geantă de prelată se întocmeşte o foaie de însoţire f.nr.0402006 (anexa nr.3) în 3 exemplare sub indigo, care se semnează de salariaţii participanţi la numărarea banilor şi închiderea genţii. Pe versoul tuturor celor 3 exemplare ale foii de însoţire sub indigo se face lista de cupiuri a banilor expediaţi indicînd suma totală în cifre. Numerotarea de ordine a foilor de însoţire se face în cursul lunii. Primul exemplar al foii de însoţire se pune împreună cu numerarul în geantă (buzunar special), după ce geanta se închide cu o platbandă a unui lacăt articulat în aşa mod, ca deschizăturile inelului platbandei şi a ramei lacătului să coincidă. În deschizătră se strecoară o sfoară trainică de in, capetele căreia se leagă şi se plumbuiesc cu o amprentă clară a plombei sau se sigilează cu o pecete de ceară de asigurare. Plomba sau peceta se aplică în apropierea nodului. Pe amprenta plombei (pecetei) trebuie să fie desemnată denumirea prescurtată a întreprinderii (oficiului) poştal. Pe eticeta cu adresa de pe geantă se arată un număr: prin numărător - numărul de ordine al foii de însoţire, prin numitor - numărul genţii, denumirea întreprinderii de telecomunicaţii, în adresa căreia se expediază geanta, greutatea, suma banilor transportaţi în litere se de la cine (denumirea întreprinderii (oficiului) poştal, care a închis geanta. Eticheta cu adresa se semnează de aceiaşi salariaţi ca şi foaia de însoţire. Pentru geantă se scrie foia de însoţire f.16 în 2 exemplare indicînd numărul ei şi suma conform etichetei. La întreprinderile de telecomunicaţii geanta cu numerar se pune într-un sac de prelată de asigurare împreună cu exemplarul doi al foii de însoţire şi exemplarul unu al foii de însoţire f.16. Pe eticheta f.17 se arată denumirea oficiului poştal care a închis sacul, locul de destinaţie, numărul sacului de prelată, greutatea lui şi semnăturile salariaţilor participanţi la închiderea genţii şi sacului şi se aplică amprenta ştampilei calendaristice. Sacul de prelată se înregistrează într-o foaie de însoţire aparte f.16. Închiderea, înregistrarea şi timiterea sacului de asigurare se efectuează conform Normelor poştale, exemplarul trei al listei de însoţie (copia) rămîne cu instrumentele băneşti ale întreprinderii (oficiului poştal). 39. Sacii de prelată de asigurare cu solduri de numerar supraplafon, încasaţi din oficiile poştale, se primes în secţia (sectorul) de prelucrare a poştei de asigurare în primul rînd din poşta recepţionată, se confruntă cu datele relaţiei f.MS-44, despre care se consemnează în rubrica 7, se înregistrează în foaia de însoţire f.16 şi se transmit în centrul de poştă, casa principală contra recipisă pe copia acestei foi de însoţire sau în suscursala băncii înscrierea în registru în aceeaşi zi. După exercitarea controlului asupra tranversării sacilor de prelată cu numerar al oficiilor poştale, relaţia f.MS-44, cu însemnări despre încasarea sacilor, se transmite în contabilitatea întreprinderii de telecomunicaţii. Orarul de lucru al caselor principale, centrelor de poştă se stabileşte ţinînd cont de sosirea de pe traseu a ultimului autoturism cu poştă. Traseul şi regimul de lucru al casei principale şi centrelor de poştă trebuie întocmit în aşa mod, ca genţile cu bani să fie predate în instituţiile băncilor în aceeaşi zi. 40. Sacii de prelată cu genţi încasaţi în zile nelucrătoare ale instituţiilor băncilor se transmit în centrul de poştă, casa principală, unde se deschid şi banii se înregistrează la venituri în ziua încasării. 41. Înainte de a deschide sacii, se examinează minuţios exteriorul şi se verifică greutatea lor. Sacii se deschid de doi salariaţi fără a atinge pecetea, tăind numai rotirea sforii. După scoaterea din sacul de asigurare se veridică greutatea şi se examinează exteriorul genţilor de prelată cu numerar, dacă nu sînt deteriorate sau dacă nu au alte defecte (petici, cusături exterioare, stofă ruptă, deteriorarea pecetei de ceară, plombe neîncleştate sau deteriorate, sfoara ruptă sau noduri pe ea ş.a.). Dacă există necesitatea de numerar, se determină cantitatea de genţi expuse deschiderii în centrul de poştă, casa principală. Deschiderea se efectuează de două persoane. După scoaterea din geantă a depunerii, numărarea banilor, suma se confirmă cu datele din foaia de însoţire. În cazul unor divergenţe se întocmeşte un act şi în prezenţa şefului oficiului poştal şi adjunctului acestuia se exercită un control corespunzător în modul stabilit. Banii reali încasaţi se întregistrează la venitul în jurnalul de casă (jurnalul f.130) în baza relaţiei de casă întocmite de şeful (operatorul) casei principale, centrului de poştă. Se admite înregistrarea sumelor băneşti în jurnalul de casă fără a întocmi o relaţie de casă, cu condiţia înscrierii în jurnalul de casă nominal toate foile de însoţire f.0402006 din genţile deschise. 42. Dată fiind la o instituţie a băncii, o casă de remunerare, sumele soldurilor de numerar supraplafon se predau în bancă de către salariatul casei principale de pe sector sau prin numirea de către şeful întreprinderii de telecomunicaţii a unui salariat, cu registrul f.0482437 (anexa nr.4), întocmit în trei exemplare, semnat de şeful (şeful adjunct) al sectorului şi şeful (operatorul) casei principale, centrului de poştă şi legalizat cu amprenta ştampilei calendaristice. Genţile de prelată se transmit contra recipisă pe exemplarul trei al registrului f.0482437 unei salariat care predă genţile în bancă. Genţile de prelată cu numerar se predau în instituţia băncii cu registre în două exemplare. De desubt la primul exemplar se pun foile de însoţire f.0402006 şi f.16 ale fiecărei genţi. Salariatul întreprinderii primeşte recipisa despre primirea genţilor cu numerar de către instituţia băncii, aceasta fiind perfectată pe exemplarul doi al registrului, indicînd numele şi prenumele salariatului întreprinderii de la care a primit geanta. Recipisa se emite cu două semnături: a casierului şi contabilului-controlor al băncii, care se legalizează cu amprenta ştampilei băncii. Dacă în numărul de genţi cu numerar înscrise în registru şi transportate în instituţia băncii se vor depista unele cu defect (deteriorarea învelişului, amprentei de ceară a ştampilei de asigurare, plombei, ruperea sforii de la amprenta sigiliului de ceară, deteriorarea legării lacătului ş.a.), apoi aceste genţi nu sînt primite de către instituţia băncii şi se întorc salariatului întreprinderii, despre care se face o însemnare corespunzătoare pe ambele exemplare ale registrului în rubrica "Notă" semnată de salariaţii băncii şi reprezentantul întreprinderii de telecomunicaţii. Exemplarul doi al registrului genţilor predate în bancă se transmite în contabilitatea întreprinderii pentru verificarea încasării de numerar în contul operaţiunilor de transfer şi reflectarea în evidenţă. Genţile de prelată cu numerar care n-au fost primite de instituţia băncii, se deschid în casa principală, centrul de poştă, banii aflaţi în acestea se înregistrează în jurnalul de casă, jurnalul f.130. În cazul unor divergenţe, se întocmeşte un act şi se exercită un control respectiv. 43. În lipsa la instituţia băncii a casei de remunerare, pentru genţile de prelată cu numerar se întocmeşte o foaie de însoţire f.17 în două exemplare. În foaie se arată denumirea oficiilor poştale, numărul genţilor şi sumele de bani pe fiecare din ele. La exemplarul unu al foii de însoţire f.16 se alătură exemplarele f.0402006. Salariatul care predă genţile în instituţia băncii semnează despre primirea genţilor pe exemplarul doi al foii de însoţire f.16. Deschiderea genţilor şi numărarea banilor de către casierul băncii se efectuează în prezenţa reprezentantului întreprinderii de telecomunicaţii. În cazul depistării unui excedent sau unei lipse de bani, se întocmeşte un act pe faţa listei şi foii de însoţire, semnat de casierul băncii şi reprezentantului întreprinderii de telecomunicaţii. Pe suma totală a banilor primiţi instituţia băncii emite reprezentantului întreprinderii chitanţa f.0402004. În chitanţă se arată: numele şi prenumele reprezentantului întreprinderii, cantitatea de liste însoţitoare şi suma banilor primiţi. 44. Instituţiile băncilor care nu au case de remunerare, de comun acord cu întreprinderile de telecomunicaţii, pot efectua primirea genţilor cu numerar în casele serale pe registre de o formă stabilită, cu condiţia că banii vor fi renumăraţi în dimineaţa zilei următoare de către casierii instituţiei băncii în prezenţa reprezentanţilor întreprinderilor de telecomunicaţii. Despre primirea genţilor reprezentantului întreprinderii i se emite recipisă provizorie (pe exemplarul doi al registrelor), legalizată cu ştampila casei sau amprenta ştampilei aparatului de control fără a indica suma banilor predaţi, care, în dimineaţa zilei lucrătoare ce urmează, după renumărarea banilor, trebuie restituită băncii de către reprezentantul întreprinderii şi se schimbă pe chitanţa f.0402004. 45. Contabilitatea întreprinderii exercită un control zilnic asupra plenitudinii încasării soldurilor de numerar supralimită ale oficiilor poştale expediate. În aceste scopuri în baza documentelor (registrele f.0482437, scrisorilor şi foilor de însoţire f.16 cu privire la genţile predate în oficiile poştale) se întocmeşte un tabel de acumulare care se confruntă cu datele din relaţiile f.MS-44. În cazul unor divergenţe se iau măsuri necesare. 46. Documentele băneşti ale oficiului poştal se expediază la întreprinderea de telecomunicaţii printr-o scrisoare de valoare pe lîngă scrisoarea de însoţire f.MS-4 nu mai tîrziu de ziua următoare după primirea lor de la clientelă. Oficiile poştale, avînd în instituţia locală a băncii un subcont al operaţiunilor de transfer, predau aici în termenele stabilite, pe lîngă registrele f.0401007 (anexă nr.5), instrumentele băneşti. 47. Scrisoarea de însoţire f.MS-4 se întocmeşte în două exemplare sub indigo. Pe verso se descifrează instrumentele expediate, arătînd pe fiecare instrument: numărul documentului şi al contului de decontare al clientului în instituţia băncii şi suma. Mai întîi se înscriu dispoziţiile de plată acceptate şi relaţiile instituţiilor băncii, organelor financiare, după care cecurile din carnetele limitate şi nelimitate şi cecurile de decontare ale Băncii de Economii. Suma totală din descifrare trebuie să corespundă cu suma arătată în scrisoarea de însoţire f.MS-4. Exemplarul unu al scrisorii de însoţire se pune în scrisoarea de valoare împreună cu documentele băneşti, copia rămîne în documentele oficiului poştal. 48. Scrisorile de valoare cu documentele băneşti, intrate în secţia (sectorul) de prelucrare a poştei de asigurare de la oficile poştale se transmit pe lîngă o foaie de însoţire f.16 în casa principală, centrul de poştă. În casa principală a centrului de poştă scrisorile de valoare se deschid în modul corespunzător şi asupra instrumentelor băneşti primite se întocmeşte o relaţie de casă, în baza căruia documentele se înregistrează în jurnalul de casă. 49. Întreprinderile şi oficiile poştale, avînd în instituţia locală a băncii un cont al operaţiunilor de transfer, predau aici documentele băneşti pe lîngă registrele f.0401007, aceatea din urmă fiind întocmite aparte pe dispoziţii de plată acceptate şi pe cecuri din carnetele limitate şi nelimitate, cecuri de decontare ale Băncii de Economii. 50. Registrele f.0401007, întocmite de către operator, se prezintă în contabilitatea oficiului poştal, acesta emiţînd o dispoziţie de casă de plată pe suma totală a doumentelor băneşti care urmează să fie predate în bancă şi o înregistrează într-un jurnal de o formă stabilită şi în jurnalul f.130. 51. La întoarcerea din bancă, şeful (operatorul) centrului de poştă, casei principale, anexează registrul f.0401007 cu însemnările băncii către dispoziţia de casă de plată şi oglindeşte predarea documentelor băneşti în bancă prin jurnalul de casă, jurnalul f.130. 52. Documentele băneşti ale casei principale, centrului de poştă trebuiesc predate în mod obligatoriu în instituţia băncii nu mai tîrziu de ziua lucrătoare care urmează. IV. Modul de expediere a alimentărilor cu numerar 53. În cazul insuficienţei de numerar în casă pentru plata transferurilor, pensiilor şi indemnizaţiilor, şeful oficiului poştal şi adjunctul acestuia înaintează întreprinderii de telecomunicaţii o cerere codificată pentru trimiterea aliemntării cu numerar. Elaborarea codului pentru trimiterea alimentărilor, asigurarea oficiilor poştale cu acesta, păstrarea lui şi transmiterea avizelor codificate se efectuează în modul stabilit la p.34 al prezentelor Norme. 54. La întreprindere cererile codificate se înscriu în blancheta-dispoziţie pentru expedierea alimentărilor f.MS-45 (anexa nr.6), întocmită în două exemplare sub indigo. În acelaşi timp se completează rubricile 1 şi 2 ale dispoziţiei. După înscrierea tuturor cererilor se face totalul. Dispoziţia se semnează de persoana care a întocmit-o şi se aprobă de conducătorul întreprinderii de telecomunicaţii. 55. Dispoziţia se transmite şefului centrului de poştă sau al casei principale pentru executare. 56. Pentru alimentările cu numerar expediate, centrul de poştă, casa principală întocmesc scrisori de însoţire f.MS-4 (anexa nr.7) în două exemplare sub indigo confirmate de şeful (operatorul) centrului de poştă casei principale şi de salariatul responsabil, participant la închiderea genţii de prelată. Pe versoul scrisorii de însoţire se întomeşte o listă de cupiuri a banilor trimişi. Scrisorile de însoţire se numerotează la cursul lunii. 57. Numerarul expediat în oficiile poştale ca alimentări, se formează în modul prevăzut în p.36. Numerarul se depune în geantă de prelată, exemplarul unu al scrisorii de însoţire - în buzunarul interior. Copia scrisorii de însoţire rămîne pe lîngă instrumentele de casă. 58. Închiderea genţii se efectuează în modul stabilit pentru solduri supra limită şi expus în p.38, pe etichetă de pe geantă de prelată se arată numărul scrisorii de însoţire şi prin bară - numărul genţii, denumirea oficiului poştal, unde se trimite geanta, greutatea ei, denumirea întreprinderii, care expediează alimentări şi semnăturile persoanelor ce au închis geanta şi au întocmit f.MS-4. 59. După închiderea genţii şeful (operatorul) centrului de poştă, casei principale scrie pe ambele exemplare ale dispoziţiei de expediere a alimentărilor, în rubricele 4 şi 5, numerele scrisorilor de însoţire şi ale genţilor de prelată pentru fiecare oficiu poştal. Exemplarul unu al dispoziţiilor de expediere a alimentărilor rămîne în centrul de poştă casa principală, exemplarul doi se transmite persoanei care a primit cererile condificate şi a întocmit dispoziţia în vederea executării unui control operativ asupra încasării genţilor în oficiile poştale. Controlul asupra mişcării genţilor şi însemnărilor despre primirea alimentărilor se face în rubricile 6 şi 7 ale dispoziţiei în baza scrisorilor de însoţire sosite în contabilitate de la oficiile poştale. După exercitarea controlului asupra încasărilor de alimentări cu numerar în oficiile poştale, dispoziţiile se transmit în contabilitate. 60. Genţile cu alimentări de numerar se înscriu în foi de însoţire f.16 în două exemplare, indicînd numerele genţilor şi sumele, conform etichetelor. Genţile cu numerar şi exemplarul unu al foilor de însoţire f.16 se transmit pe sectoare pentru a fi depuse în sacii de prelată care se împachetează în modul stabilit. 61. Genţile de asigurare, închise înainte de a fi trimise în oficiile poştale, se transmit în secţia (sectorul) de prelucrare a poştei de asigurare contra recipisă pe copia foii de însoţire generală f.16, întocmită de şeful (operatorul) centrului de poştă, casei principale în două exemplare sub indigo. În această foaie se arată denumirea oficiului poştal unde se expediează sacii şi numerele acestora. Exemplarul unu al foii de însoţire se transmite împreună cu sacii în secţia (sectorul) de prelucrare a poştei de asigurare, exemplarul doi se alătură la documentele casei centrale. 62. Numerarul supus expedierii în oficii poştale în calitate de alimentări, trebuie închis în genţi şi saci de prelată în ajun de expediere. Transmiterea sacilor pe sectorul de asigurare se efectuează, de regulă, în ziua, distribuirii poştei pe trasee. În cazul trimiterii transportului înainte de deschiderea casei principale, sacii de prelată se transmit pe sectorul de asigurare în ajun, unde se păstrează în siguranţă. Trecerea acestui numerar la pierderi în jurnalul f.130 sau jurnalul de casă se efectuează în ziua transmiterii efective a sacilor din casa principală pe sectorul de asigurare. Pe scrisorile de însoţire f.MS-4 şi pe foile de însoţiref.16 ale sacilor se arată, în asemenea cazuri, ziua închiderii, pe foia de însoţire generală f.16 - data care corespunde zilei transmiterii reale a sacilor din casa principală. 63. În oficiile poştale sacii de prelată şi genţile se recepţionează de la însoţitori şi se verifică în modul stabilit de verificare a sacilor cu solduri supraplafon încasări în întreprinderea de telecomunicaţii şi expus în p.41. Sacii şi genţie se deschid în conformitate cu Normele poştale. 64. Numerarul primit în oficiile poştale ca alimentări se numără şi se confruntă cu suma arătată în scrisoarea de însoţire. Despre recepţionarea şi înscrierea la venituri a banilor, în f.MS-4 se fac însemnările corespunzătoare semnate de şeful oficiului poştal şi salariatul participant la deschiderea genţii şi recalcularea banilor. Pe scrisoare se aplică amprenta ştampilei calendatistice şi cu prima poştă se expediează în întreprinderea de telecomunicaţii. În cazurile în care suma recepţionată nu corespunde sumei indicate în scrisorea de însoţire, se întocmeşte un act în două exemplare sub indigo, semnat de două persoane, care au deschis geanta. În baza actului în jurnalul f.130 se înregistrează suma reală recepţionată. Exemplarul unu al actului se alătură la scrisoarea de însoţire în care se notează sumele reale primite. Copia actului se anexează la documentele de casă ale oficiului poştal. Sacul, geanta amprenta ştampilei împreună cu actul şi scrisoare f.MS-4 se trimit la oficiul poştal. La întreprinderea de telecomunicaţie în baza instrumentelor şi materialelor primite din oficiul poştal se execută un control corespunzător. 65. Contabilitatea întreprinderii de telecomunicaţii zilnic, în baza f.MS-45 şi MS-4, ţine situaţia de acumulare pe fiecare oficiu poştal despre sumele trimise şi primite de către oficile poştale în calitate de alimentări. 66. Pentru genţile de prelată cu alimentări, trimise din întreprindere în oficiile poştale, precum şi cele cu soldul de numerar supraplafon, trimise din oficii poştale la întreprinderi în luna curentă şi recepţionate la întreprinderea adresată în luna următoare, persoana, care primeşte cereri şi avize codificate, verifică mişcarea acestor genţi, întocmeşte o relaţie cu privire la genţile cu alimentări şi solduri de numerar supraplimită, aflate la data de 1 în drum (anexa nr.8) care se transmite în contabilitate. V. Modul de încasare a soldurilor de numerar supraplafon din casele oficiilor poştale de la oraşe, precum şi de distribuţie a alimentărilor cu sume de bani 67. Pentru încasarea sumelor de bani din oficiile poştale de la oraşe de subordonare republicană, precum şi distribuţia alimentărilor se organizează curse cu autoturisme. Autoturismele, care intră în cursă, se asigură cu saci de prelată pentru păstrarea genţilor cu bani, precum şi cu serviete pentru transmiterea lor. Fiecare oficiu poştal are la dispoziţia sa nu mai puţin de două genţi de prelată, pe care se indică denumirea oficiului poştal şi numărul genţii. 68. Pentru încasarea genţilor de prelată cu solduri de numerar în casă supraplafon sau distribuţia genţilor în alimentări se organizează curse independente. A acumula aceste curse se interzice. 69. Toate operaţiunile băneşti legate de distribuţia banilor trebuiesc efectuate nemijlocit prin intermediul caselor principale ale întreprinderilor de telecomunicaţii, ocolind oficiile raionale de transportări poştale şi punctele de schimb. 70. Pentru încasarea soldurilor de numerar supraplafon din oficiile poştale de la oraşe, precum şi pentru alimentarea lor cu numerar, în schema întreprinderilor de telecomunicaţii sînt prevăzute posturi de operatori de telecomunicaţii (însoţitori). Pentru fiecare cursă sînt prevăzuţi pentru însoţire în mod obligatoriu nu mai puţin de doi operatori înarmaţi, în afară de conducătorul autoturismului. 71. Însoţitorii sînt responsabili de integritatea genţilor de prelată şi a banilor în timpul transportării în baza acordurilor încheiate cu ei privind răspunderea materială individuală totală. 72. Pentru efectuarea operaţiilor de încasare a soldurilor supraplafon sau de distribuire de către oficiile poştale a alimentărilor cu numerar, însoţitori li se eliberează arme, autorizaţii de portarmă, precum şi o autorizaţie de însoţire şi schimb al poştei (f.81). Evidenţa armelor şi autorizaţiilor de portarmă se ţine în baza instrucţiunii "Cu privire la modul de achiziţionare, transportare, păstrare, evidenţă şi utilizare a armelor de foc şi muniţiilor pentru acestea la întreprinderile de telecomunicaţii pe teritoriul Republicii Moldova". 73. Pentru fiecare autoturism trimis în cursă şeful (operatorul) casei principale întomeşte o scrisoare de itinerar f.42-a şi numeşte pe unul din însoţitori ca superiorul cursei, despre care face o înscriere corespunzătoare în scrisoarea de itinerar. 74. Dispoziţiile superiorului cursei sînt obligatorii pentru al doilea însoţitor şi conducătorul autoturismului, care deserveşte cursa. Dispoziţii referitoare la mişcarea autoturismului pe traseu, de asemenea se fac de însoţitorul superior. Pe parcurs autoturismul se mişcă numai spre oficiile poştale indicate în scrisoarea de itinerar. Staţionînd, motorul autoturismului trebuie se lucreze încontinuu. În timpul mişcării şi la staţii uşile autoturismului şi geamurile trebuie să fie închise din interior. 75. Este categoric interzisă transportarea în autoturism a unor persoane care nu sînt în raport cu deservirea cursei. 76. Despre ora de ieşire a autoturismului salariatul casei principale comunică în primul oficiu poştal, situat pe traseu. În continuare şefii oficiilor poştale (adjunctul acestora) sînt obligaţi să comunice şefului (şefului adjunct) oficiul poştal următor pe traseu. 77. Şeful (şeful adjunct) oficiul poştal este dator să întîmpine însoţitorul la autoturism, după efectuarea schimbului să-l conducă pînă la uşa autoturismului. 78. Transportul genţilor cu numerar între întreprinderi şi oficii poştale se efectuează în baza avizelor codificate recepţionate din oficiile poştale prin telefon. Cele referitoare la solduri de numerar supraplafon se transmit în ziua ieşirii autoturismului pe cursă, cele referitoare la alimentări - în ajunul zilei de ieşire. Modul şi ora de transmitere a avizelor codificate se stabilesc printr-un ordin al şefului întreprinderii de telecomunicaţii. Elaborarea codului, asigurarea cu acesta a oficiilor poştale, păstrarea lui se efectuează conform cerinţelor expuse în p.36. Avizele codificate privind expedierea sumelor băneşti se înscriu de către un salariat, numit printr-un ordin pe întreprinderile, în relaţia f.MS-44, care după completare se transmite în casa principală pentru controlul asupra încasării genţilor cu numerar. 79. Biletele de bancă care urmează să fie expediate ca solduri supraplafon ale oficiilor poştale, se selectează după valoare pe faţă, se numără şi se împachetează cruciform indicînd suma depusă şi data. Salariaţi care au numărat banii arată pe pachet numele lor şi semnătura. 80. La formarea soldurilor de numerar supraplafon, pentru fiecare geantă de prelată se întocmeşte o scrisoare de însoţire f.MS-4 în două exemplare. Exemplarul unu se pune în geanta de prelată, al doilea rămîne în instrumentele oficiului poştal. Pe versoul scrisorii de însoţire se întocmeşte lista banilor trimişi pe cupiuri. Numărarea banilor şi închiderea genţii se efectuează de două persoane. Scrisoarea de însoţire se semnează de persoane participante la închiderea genţii. Pe eticheta cu adresa de pe geanta de prelată se arată un numerar: prin numărărtor - numărul scrisorilor de însoţire, prin numitor - numărul genţii, denumirea întreprinderii de telecomunicaţii adresate, denumirea oficiului poştal care a trimis geanta, greutatea ei, suma de bani depusă în ea. Pe etichetă semnează persoanele care au închis geanta. Fiecare geantă de prelată pregătită de expediere se înscrie într-o foaie de însoţire f.16 în două exemplare unde se arată: numărul foii şi al genţii şi suma depusă conform f.MS-4, pe ambele exemplare ale foii se aplică ştampilă calendaristică. Închiderea genţilor de prelată se efectuează în conformitate cu cerinţele expuse în p.38. 81. În casa principală în baza f.MS-44 se îndeplineşte o scrisoare de itinerar f.24 într-un exemplar, pe verso se pune numărul ei (numerotarea de ordine se ţine pe parcursul anului), se indică data, ora şi minutele de ieşire pe cursă, numele însoţitorilor, numărul (denumirea) oficiilor poştale unde urmează să se efectueze intrarea şi numerele genţilor de prelată goale expuse predării în oficiile poştale. 82. Înainte de ieşire pe cursă însoţitorii primesc de la şeful (operatorul) casei principale scrisoarea de itinerar, sacul de prelată gol, servietă şi genţile de prelată goale pentru oficiile poştale. Obiectele indicate se eliberează contra recipisă într-o carte specială de evidenţă. 83. La sosirea autoturismului la locul de destinaţie, însoţitorul prezintă şefului oficiului poştal sau adjunctului acestuia autorizaţia de efectuare a schimbului poştei, scrisoarea de itinerar şi geanta de prelată goală. 84. Şeful oficiului poştal (adjunctul acestuia) înseamnă în scrisoarea de trăsură ora sosirii autoturismului, arată numărul genţii şi suma de bani, conform etichetei, funcţia, semnează despre predarea genţii cu numerar şi primirea genţii de prelată goală. Aplică amprenta ştampilei calendaristice indicînd ora schimbului. Însoţitorii, primind geanta cu numerar, examinează exteriorul ei, determină integritate învelişului şi a sigiliului de ceară (plombei), confruntă numărul arătat pe eticheta de pe geanta de prelată cu numărul arătat în scrisoarea de itinerar, verifică greutatea genţii, semnează în foia de însoţire f.16 despre primirea acesteia. Însoţitorul pune în servieta geanta primită şi scrisorea de trăsură şi le aduce însoţit de şeful (şeful adjunct) oficiului poştal în autoturism. 85. Însoţitorul superior al cursei primeşte geanta de prelată, examinează din exterior, confruntă datele de pe etichetă cu înscrierile din scrisoarea de itinerar şi pune geanta în sacul de prelată. 86. Efectînd înconjurul tuturor oficiilor poştale arătate în scrisoarea de itinerar, însoţitorii se îndreaptă spre casa principală a întreprinderii de telecomunicaţii, unde predau şefului (operatorului) casei principale genţile de prelată cu numerar contra recipisă în scrisoarea de itinerar, autorizaţia de efectuare a schimbului de poştă, servieta şi sacul de prelată - contra recipisă într-o carte specială de evidenţă. În modul stabilit se predau armele şi autorizaţia de portarmă. 87. La recepţionarea de către şeful (operatorul) casei principale a genţilor cu numerar se efectuează confruntarea datelor arătate pe etichetă cu înscrierile din scrisoarea de itinerar, se examinează exteriorul genţilor, se notează ora sosirii autoturismului şi cantitatea genţilor de prelată primite de la însoţitori. Deschiderea genţilor de prelată se efectuează conform cerinţelor expuse în p.41. 88. Înregistrarea la venituri a sumelor de bani din genţile de prelată deschise se realizeză în jurnalul de casă în baza relaţiei de casă f.MS-42, la care se alătură foile de însoţire f.16 şi scrisorile de însoţire f.MS-41 ale tuturor genţilor sosite de pe această cursă. Instrumentele se predau în contabilitatea întreprinderii de telecomunicaţii nu mai tîrziu din ziua următoare. 89. Avizele codificate de expediere a alimentărilor cu numerar se înscriu de către salariatul oficiului poştal numit printr-un ordin pe întreprindere în dispoziţia f.MS-45, care, după înregistrarea şi aprobarea sumelor prevăzute trimiterii, împreună cu dispoziţia de casă de plată se transmite în casa principală a întreprinderii. 90. În baza dispoziţiei f.MS-45, sumele de alimentări se închid în genţi de prelată conform cerinţelor expuse în p.38. Toate genţile de prelată care urmează să fie trimise, se înscriu în foaia de însoţire f.16 într-un exemplar în care se arată: numărul foii de însoţire (numerotarea se ţine în cursul anului), numărul fiecărei genţi de prelată indicat pe etichetă şi suma depusă în ea, pe foaia de însoţire se aplică amprenta ştampilei calendaristice. 91. În baza dispoziţiei şeful (operatorul) casei principale întocmeşte foaia de însoţire f.24-i, în care se arată ora, data şi minutele ieşirii autoturismului pe cursă, numele însoţitorilor, numele (denumirile) oficiilor poştale, numerele genţilor de prelată cu numerar şi suma. Numerotarea de ordine a scrisorilor de itinerar se ţine pe parcursul anului. 92. Însoţitorul superior al cursei examinează exteriorul genţilor de prelată cu numerar, confirmă datele de pe eticheta cu înscrierea din scrisoarea de trasură, verifică greutatea fiecărei genţi şi semnează în foaia de însoţire f.16 indicînd cantitatea (în cifre şi litere) genţilor de prelată primite, le pune în sacul de prelată şi condus de al doilea însoţitor duce genţile spre autoturism. Foaia de însoţire f.16 se păstrează în documentele de lucru ale casei principale. 93. Sosit la oficiul poştal, superiorul cursei predă însoţitorului geanta de prelată predestinată acestui oficiu poştal şi scrisoarea de itinerar şi le aduce în oficiul poştal însoţit de şeful (şeful adjunct) oficiului, care de la şef (şeful adjunct al acestuia) autorizaţia de efectuare a schimbului de poştă, prezintă autorizaţia sa de aceeaşi natură, după care înmînează geanta de prelată şi scrisoarea de itinerar. 94. Recepţionînd geanta de prelată şi scrisoarea de itinerar, şeful (şeful adjunct) oficiului poştal examinează minuţios exteriorul genţii, verifică greutatea ei, integritatea sigiliului de ceară şi a sforii, confruntă datele arătate pe etichetă cu înscrierile din scrisoarea de itinerar şi semnează în aceasta despre genţile primite (indicînd ora sosirii poştei), aplică amprenta ştampilei calendaristice. Într-un rînd aparte în scrisoarea de trăsură se înscrie numărul genţii goale întoarse. 95. Întors în autoturism, însoţitorul înmînează geanta goală şi scrisoarea de trăsură superiorului cursei, care, la rîndul său, verifică corectitudinea pefectării şi confruntării numărului genţii goale cu înscrierea. 96. După înconjurul tuturor oficiilor poştale arătate în scrisoarea de itinerar, însoţitorii, intorşi la întreprinderea de telecomunicaţii, predau toate documentele şi obiectele cursei în casa principală, conform cerinţelor expuse în p.87. VI. Modul de ţinere a jurnalului de casă şi păstrarea banilor 97. Întreprinderea de telecomunicaţii ţine evidenţa tuturor încasărilor şi eliberărilor de numerar şi documentele băneşti în jurnalul de casă. 98. Fiecare întreprindere ţine un singur jurnal de casă, fiind în mod obligatoriu numerotat, şnuruit şi sigilat cu ceară sau mastic. Sigilînd jurnalul cu mastic se foloseşte clei pe bază de sticlă fluidă, foiţă de ţigată, vopsea de ştampile. Hîrtia cu amprenta ştampilei se unge pe ambele părţi cu clei, după sigilarea jurnalului se mai aplică un strat de clei. Numărul de foi din jurnalul de casă se legalizează cu semnăturile conducătorului şi contabilului şef ai prezentei întreprinderi sau organului ierarhic superior. Înscrierile în jurnalul de casă se fac în două exemplare prin indigo cu cerneală sau pix. Exemplarul doi trebuie să fie detaşabil şi serveşte drept dare de seamă a şefului (operatorului) casei principale faţă de contabilitate. Exemplarul unu rămîne în jurnalul de casă. Atît exemplarul unu, cît şi al doilea se numerotează cu acelaşi număr. Nu se admite ştersături şi corectări nestipulate în jurnalul de casă. Corectările făcute se legalizează cu semnăturile persoanei care a efectuat înscrieri în jurnalul de casă şi a contabilului şef ai întreprinderii sau a persoanelor care îi substituie. 99. Efectuarea operaţiunilor în casa principală, recepţionarea sumelor băneşti, păstrarea şi emiterea acestora în casele circulante, ţinerea jurnalelor de casă la întreprinderi de telecomunicaţii, se pun în sarcina şefilor caselor principale şi a operatorilor numiţi, despre care se emite un ordin pe întreprindere. 100. Înscrieri în jurnalul de casă se efectuează de către şeful (operatorul) casei principale imediat după primirea sau eliberarea banilor conform fiecărei dispoziţii sau substituentului acesteia. Relaţiile de casă ale operatorilor se înscriu în jurnalul de casă cu sumele totalurilor lor pe zi, indicînd numele şi prenumele operatorului care a întocmit relaţia. Zilnic, la sfîrşitul de lucru se calculează totalul pe zi la toate rublicile din jurnalul de casă, se deduce soldul de numerar şi de instrumente băneşti în casă pentru data următoare, copia foii din jurnalul de casă cu documentele de încasare şi plată se transmite în contabilitate, în calitate de dare de seamă, contra recipisă în jurnalul de casă. 101. La întreprinderi de telecomunicaţii, de comun acord cu contabilitatea şi şeful (operatorul) casei principale şi cu condiţia asigurării integritărţii totale a instrumentelor de casă, jurnalul de casă poate fi ţinut în mod automat, presupunînd formarea foilor acestuia în formă de maşinogramă "Foaie anexată în jurnalul de casă", concomitent se formează maşinograma "Darea de seamă a casierului". Ambele maşinograme trebuiesc întocmite către începutul zilei de lucru următoarele, să aibă un conţinut identic şi să includă toate rechizitele prevăzute de forma jurnalul de casă. Numerotarea jurnalului de casă în aceste maşinograme se efectuează în modul automat în ordine crescîndă de la începutul anului. În maşinogramele "Foaie anexată în jurnalul de casă" şi "darea de seamă a casierului" şeful (operatorul) casei principale este obligat să verifice corectitudinea întocmirii jurnalului de casă şi dării de seamă a casierului, să le semneze şi să transmită darea de seamă împreună cu instrumentele de casă de încasare şi plată în contabilitate contra recipisă în foaia anexată în jurnalul de casă. În scopul asigurării integrităţii şi comodităţii utilizării maşinogramele "Foaie anexată în jurnalul de casă" se păstrează în cursul anului de către şeful (operatorul) casei principale aparte pe fiecare lună. La sfîrşitul anului calendaristic (sau după necesitate) maşinogramele "Foaie anexată în jurnalul de casă" se broşează în ordine cronologică. Numărul total de foi pe an se legalizează cu semnăturile conducătorului şi contabilului şef ai întreprinderii, după care jurnalul se sigilează. 102. Controlul asupra corectitudinii ţinerii jurnalului de casă se pune în sarcina contabilului-şef al întreprinderii de telecomunicaţii. 103. Eliberarea banilor din casă, neconfirmată cu recipisa beneficiarului în dispoziţia de casă de plată sau în substituentul acesteia, nu se permite drept justificare a soldului de numerar în casă. Această sumă se consideră drept lipsă şi se încasează de la casier. Numerarul nejustificat prin dispoziţii de casă de încasare se consideră excedent al casei şi se înregistrează la venituri. 104. La sfîrşitul zilei de lucru operatorii, care au efectuat operatorul de casă, sînt obligat să facă o dare de seamă faţă de şeful (operatorul) casei principale, iar în oficiul poştei - faţă de şeful (şeful adjunct) oficiului poştal despre avansurile de numerar recepţionate de la ei, operaţiile de încasări şi plată efectuate şi să predea soldul de numerar şi instrumentele băneşti în casa principală. 105. Instrumentul de raportare al operatorului este relaţia de casă întocmită de pe f.MS-42 (anexă nr.1). Aceasta este de asemnea şi un document contabil primar şi trebuie să includă date generale asupra operaţiilor efectuate în cursul zilei, necesare înregistrării în jurnalul de casă al casei principlae şi reflectării în evidenţa contabilă. Modul de îndeplinire a relaţiei de casă este expus în p.16. La sfîrşitul zilei de lucru (schimbului) operatorul este dator să calculeze totalul sumelor primite şi eliberate şi al plăţii tarifare pe copiile jurnalelor de chitanţe, precum şi să calculeze totalul în registrele f.10, 10-a. Lucrînd la maşini de poştă şi de casă, operatorul ridică indicii contorului. În baza acestor date se îndeplineşte o relaţie de casă la care se alătură chitanţa R.I. (ridicarea indicilor), se efectuează calculul şi se deduce soldul de bani şi instrumentele băneşti supuse predării în casa principală. 106. Relaţia de casă şi calculul se semnează de către operator şi împreună cu jurnalele de chitanţe registrele, blanchetele transferurilor plătite şi alte intrumente anexate se transmit persoanei care exercită controlul, numit printr-un ordin pe întreprindere. 107. Primind relaţia de casă cu documentele, persoana care efectuează controlul este obligat să verifice imediat corectitudinea calculării totalului din instrumentele anexate şi corespunderea acestui total cu sumele indicate în relaţie. La corespunderea actelor date, persoana de control notează în relaţia de casă despre control şi semnează despre primirea jurnalelor de chitanţe, registrelor şi altor instrumente, restituie operatorului relaţia pentru predarea banilor în casa principală a întreprinderii. Relaţiile de casă nesemnate de persoana de control nu se primesc de casa principală. Sînt obligaţi să predea banii în casa principală: - operatorii schimburilor de zi în măsura acumulării acestora în cursul zilei lucrătoare şi în calcule definitiv la sfîrşitul schimbului (zilei de lucru); - operatorii schimburilor de noapte la începutul lucrului întreprinderii. Şeful (operatorul) casei principale primeşte de la operatori pe relaţii de casă bani şi instrumente băneşti, confruntă datele calculului întocmit pe versoul relaţiilor cu înscrierile din jurnalul de casă. Toate datele fiind identice, şeful (operatorul) casei principale primeşte banii şi documentele, îndeplineşte recipisa de pe lîngă relaţie o detaşează şi o remite operatorului ca confirmare a achitării definitive cu acesta din urmă. Operatorul păstrează recipisele timp de două luni, cusute într-un pachet. 108. În afară de funcţiile expuse în p.107, persoana de control este obligată să exercite, nu mai tîrziu de ziua următoare, un control ulterior al instrumentelor recepţionate de la operatori în modul prevăzut de normele de exploatare şi instrucţiunile corespunzătoare. 109. Oficiul poştal din Chişinău şi nodurile raionale de informatică informaţii şi telecomunicaţii efectuează un control ulterior asupra operaţiilor realizate de oficiile poştale în luna gestionară, corectitudinii ţinerii jurnalului f.130, aplicării tarifelor şi plăţii tarifare depline conform tuturor jurnalelor de chitanţe. 110. Fiecare întreprindere de telecomunicaţii pentru efectuarea decontărilor cu numerar foloseşte casa centrului de poştă sau casa principală. Conducătorii întreprinderilor de telecomunicaţii sînt obligaţi să asigure integritatea banilor în casă, precum şi a transportării lor din instituţia băncii şi poartă răspunderea în modul stabilit în acele cazuri, în care, din vina lor, nu au fost create condiţiile necesare de asigurare. Recomandări în vederea asigurării integritărţii mijloacelor băneşti la păstrarea şi transportarea acestora sînt arătate în anexa nr.9. Încăperea casei trebuie să fie izolată, iar uşile de intrare în casă în timpul efectuării operaţiilor - închise din interior. Accesul în încăperea casei a persoanelor care nu sînt în raport cu activitatea ei este interzis. Recomandări referitoare la consolidarea tehnică a încăperilor caselor de la întreprinderi şi la dotarea lor cu mijloace de semnalizare pentru paza antiicendiară sînt expuse în anexa nr.10. În depozitul oficiilor poştale ale casei principale pentru păstrarea soldurilor de numerar şi a instrumentelor băneşti, păstrarea (separat de soldul de numerar) a genţilor de prelată cu banii primiţi sau pregătiţi spre expediere, se stabileşte numărul necesar de safeuri, iar pentru păstrarea altor valori - dulapuri de metal. Cerinţele analogice referitoare la asigurarea integritărţii mijloacelor băneşti trebuie înaintate şi faţă de dotarea depozitelor de valori ale oficiilor poştale. 111. La sfîrşitul lucrului, după verificarea casei şi soldului de alte valori în casă, toate depozitele se încuie şi se sigilează cu ceară. Safeurile şi dulapurile din metal, situate în depozitele întreprinderii de telecounicaţii se sigilează cu ştampila de control, iar depozitele - cu două ştampile: de asigurare şi control, cheile se păstrează la salariatul, care a încheiat operaţiile. Înainte de închiderea depozitului oficiului poştal şi al casei principale se verifică dacă toate safeurile, dulapurile, ferestrele, obloanele sînt închise, lumina stînsă, ventilaţia deconectată. 112. Exemplarele de rezervă ale cheilor (duplicatele) de la casă, depozite, safeuri, depozite băneşti ale oficiilor poştale, împreună cu exemplarul unu al listei detaliate se împachetează, se coasă în stofă, se sigilează cu o ştampilă de control a şefului (operatorului) şi se predă spre păstrare şefului întreprinderii de telecomunicaţii contra recipisă pe exemplarul doi (copia) al listei, care rămîne la şeful (operatorul) casei principale al oficiului poştal. Şefii întreprinderilor de telecomunicaţii şi persoanele cu răspundere materailă sînt obligaţi să asigure păstrarea cuvenită a cheilor de la depozitele de valori, precum şi a ştampilelor de contol - asigurare, care ar exclude posibilitate utilizării acestor chei şi ştampule în timpul lucrului şi în afara lui de către alte persoane. Controlul lor complex se efectuează nu mai rar decît o dată în trimestru. Descoperind ratarea cheii, conducătorul întreprinderii de telecomunicaţii comunică despre incident în organele afacerilor interne şi ia măsuri pentru schimbarea imediată a lacătului dulapului metalic. 113. Deschiderea depozitelor şi safeurilor se efectuează de acele persoane, care le-au închis şi sigilat. Înainte de deschiderea încăperii casei principale, depozitelor, safeurilor (dulapurilor) şeful (operatorul) casei principale, oficiului poştal este dator să examineze integritatea lacătelor, uşilor, gratiilor de la fereastra şi a ştampilelor. Sigiliile nu se rup, ci sînt retezate împreună cu sfoara. După deschiderea şi examinarea tezaurului sau altor depozite, în lipsa deteriorărilor, sigiliile scoase se nimicesc. Păstrarea în casă a numerarului şi altor valori care nu aparţin acestei întreprinderi, se interzice. 114. În cazul deteriorării sau scoaterii lacătului, defectării lacătelor sau uşilor, gratiilor, casierul este dator imediat să înştiinţeze conducătorul întreprinderii de telecomunicaţii, care informează despre cele întîmplate organelor afacerilor interne şi ia măsuri pentru paza casei pînă la sosirea poliţiei. Şeful întreprinderii de telecomunicaţii, contabilul şef sau substituenţii acestora, precum şi şeful (operatorul) casei principale, oficiului poştal, în asemenea caz, după autorizaţia afacerilor interne exerictă controlul mijloacelor şi altor valor, păstrate în tezaur. Controlul trebuie efectuat înainte de a începe operaţiile de casă. Despre rezulattele controlului se întocmeşte un act în 4 exemplare, care se semnează de toate persoanele participante la control. Un exemplar al actului se transmite în organele afacerilor interne, altul se transmite în compania de asigurare (dacă tezaurul a fost asigurat), al treilea - în organizaţia ierarhic superioară, al patrulea rămîne la întreprinderea de telecomunicaţii. 115. În cazul necesităţii deschiderii depozitului în lipsa persoanelor participante la închiderea şi sigilarea acestuia, şeful întreprinderii de telecomunicaţii alcătuieşte o comisie, care va efectua deschiderea depozitului, controlul banilor şi valorilor afalte în acesta. 116. În timpul efectuării operaţiilor, sumele de bani, valorile convenţioale se păstrează la locurile de lucru ale operatorilor în lădiţe speciale de metal, dulapuri sau sertare ale maselor adaptate, avînd lacăte în stare bună. Operatorilor de schimb li se interzice să lase în timpul lipsei provizorii sau la sfîrşitul operaţiilor bani în numerar sau instrumente băneşti în sertarele de la birou, de asemnea să transmită bani în cursul zilei altui operator, ocolind casa principală. Ca excepţie, normele de exploatare permit telefonistelor de la punctele de comunicaţie ale staţiilor interurbane telefonice şi operatorilor (telegrafistelor) de la casele circulantle telegrafelor să efectueze transmiterea reciprocă a banilor încasaţi de la clientelă contra recepisă în situaţia de raportare pe zi. La sfîrşitul zilei de lucru numerarul şi toate documentele de casă băneşti trebuiesc predate în casa principală a centrului de poştă pe relaţia de casă. La sfîrşitul lucrului, după verificarea completării avansurilor de valori convenţionale, operatorii sînt obligaţi să încuie lădiţile şi să le sigileze cu ştampile de control, care se păstrează permanent la aceşti salariaţi. 117. Şefii (operatorii) caselor principale şi operatorii care au efectuat operaţii de casă, poartă răspundere individuală materială pentru integritatea tuturor sumelor de bani primite şi altor valori, precum şi pentru orice pagubă, pricinuită întreprinderii în rezultatul acţiunilor neglijente, nepăsătoare, neatente sau premeditate. 118. Cu persoanele angajate în funcţii legate de răspundere materială se încheie un contract privind răspunderea individuală materială. După emiterea ordinului privind numirea în funcţie a persoanelor cu răspundere materială, şeful (şeful adjunct) întreprinderii de telecomunicaţii este obligat să-i familiarizeze pe aceştea cu datele din normele cu privire la efectuarea operaţiilor de casă. 119. Şefului (operatorului) casei principale, opeatorilor şi casierului întreprinderii de telecomunicaţii li se interzice categoric: - să reîncredinţeze executarea angajamentelor puse în sarcina lor în vederea efectuării operaţiunilor de casă; - să păstreze bani personali şi alte valori împreună cu banii şi valorile întreprinderilor de telecomunicaţii. 120. La întreprinderi de telecomunicaţii cu un regim de lucru pe schimburi, şeful (operatorul) casei principale, transmiţînd bani şi valori ale casei principale persoanei care îl schimbă, deduce în jurnalul de casă, relaţia MS-42 soldul sumei de bani şi de documente băneşti la momentul transmiterii şi face însemnarea corespunzătoare. În continuare înscrierea instrumentelor băneşti şi a operaţiilor în jurnalul de casă se efectuează după semnătura persoanei care a primit casa. Calcularea totalului pe zi şi prezentarea dării de seamă de casă în contabilitate, controlul casei se efectuează de către ultimul operator de schimb al casei principale. La transmiterea banilor şi valorilor pe schimb, transmiterea mărcilor poştale nu se efectuează. Salariatul care substituie şeful (operatorul) casei principale, oficiului poştal trebuie să aibă avansul său de mărci poştale. 121. În cazul necesităţii substiuirii provizorii a şefului (operatorului) casei principale, oficiul poştal (boală au alte motive) executarea angajamentelor lui se pune în sarcina altui salariat printr-un ordin al şefului întreprinderii cu care s-a încheiat un acord cu privire la responsabilitatea individuală materială. Primirea-transmiterea casei în acest caz se efectuează în modul următor: - numerarul şi alte valori aflate în casă se calculează imediat de un salariat, căruia acestea i se transmit în prezenţa şefului şi contabilului-şef i întreprinderii de telecomunicaţii sau a funcţionarilor care îi substituie. După transmiterea banilor şi altor valori se întocmeşte un act semnat de persoanele arătate. 122. Şeful (operatorul) casei principale, oficiului poştal este obligat să trieze banii primiţi, să-i formeze după valoarea lor din pachete cîte 100 de foi de aceeaşi valoare şi să-i împacheteze cruciform. Pe banderolă se indică suma, data, semnătura sau ştampila nominală a casierului (sau operatorului) care a efectuat trierea şi numărarea banilor. Moneda metalică, afalată în casă, poate fi păstrată în dulapuri antiincenduar în mod preambalat. VII. Modul de păstrare a mărcilor poştale la întreprinderile de telecomunicaţii, aprovizionarea şi realizarea acestora 123. Întreprinderile de telecomunicaţii, realizînd mărci poştale populaţiei şi economiei naţionale, trebuie să aibă la dispoziţie în cantitatea şi sortimentul necesar. Pentru asigurarea neîntreruptă cu mărci poştale, în casa principală şi în oficiile poştale subordonate, la aprecierea şefului întreprinderii reieşind din condiţii concrete, se stabileşte o rezervă (plafon) de bază (circulaţie). Mărcile poştale în casele principale şi în oficiile poştale trebuiesc păstrate în condiţiile respective, excluzînd deteriorarea şi lipirea lor. Păstrarea rezervei de bază a mărcilor poştale şi altor valori convenţionale în întreprinderi de telecomunicaţii se pune în sarcina şefului (operatorului) casei principale, centrului de poştă printr-un ordin scris pe întreprindere. Din rezerva de bază se efectuează expedierea mărcilor poştale şi a altor valori convenţionale în oficiile poştale şi eliberarea de avansuri operatorilor şi şefilor de secţii şi sectoare. Eliberarea mărcilor poştale altor întreprinderi şi organizaţii, conform calculului contabil, poate fi efecuată din locul de păstrare al rezervei de bază de către şefii de secţii (sectoare) al întreprinderii de telecomunicaţii şi oficiilor poştale, reieşind din condiţii concrete. 124. Operatorii care deservesc clientela primesc pentru vînzare un avans de mărci poştale pentru plată contra recipisă - angajament, avînd următorul conţinut: Recipisă-angajament Prezenta emisă _______________________________________________ (cui, denumirea întreprinderii)_______________ precum că subsemnatul ________________________________________ ______________________________________________________________ (de indicat funcţia, numele, prenumel titularului de avans) a primit un avans de mărci poştale pentru vînzare cu valoarea nominală în sumă de (lei în litere)___________________________ Îmi asum angajamentul să completez avansul în timp util şi port pentru aceasta răspundere materială totală. Titularul de avans "____"____________19__ ________________________ (semnătura) Prezenta recipisă-angajament se păstrează în locurile de eliberare a avansului, ca un instrument bănesc şi se înnoieşte la 1 ianuarie al fiecărui an. Conducătorii întreprinderilor de telecomunicaţii, şefii de secţii, sectoare şi adjuncţii acestora verifică lunar prezenţa avansurilor şi completarea în timp util a acestora. Despre rezultatele verificării se face o notă pe versoul recipisei-angajament. 125. La încasarea mărcilor poştale în casa principală, oficiul poştal verificarea, calcularea şi plasarea lor se efectuează în conformitate cu instrucţiunea "Cu privire la planificarea, aprovizionarea, evidenţa, expedierea şi păstrarea mărcilor poştale şi altor valori" aprobată de Ministerul Informaticii, Informaţiei şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova. 126. Completarea avansurilor de mărci poştale operatorii şi alţi salariaţi ai întreprinderii o efectuează numai în suma de bani primită de la aceştea. Banii primiţi la realizarea mărcilor poştale se înscriu între-o relaţie de casă separată f.MS-42, indicînd numele şi prenumele salariatului de la care sînt primiţi banii. Contra acestei înscrieri în rubrica "Justificarea" salariatul care a predat banii semnează şi primeşte pe această sumă mărci poştale. Relaţia de casă reprezintă temeiul de înregistrare a banilor la venitturi în jurnalul de casă, jurnalul f.130 (anexa nr.12) şi de trecere la scăderi pe o sumă corespunzătoare a mărcilor poştale. Mărcile poştale se emit întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor pentru necesităţi de serviciu numai pe dispoziţii de plată unice cu destinaţie specială de transfer al banilor prin intermediul instituţiilor băncilor sau la prezentarea de către beneficiar a copiei dispoziţiei şi a procurei în care trebuie arătată suma generală a valorilor primite. Asupra mărcilor poştale emise întreprinderea de telecomunicaţii scrie o foaie de însoţire în două exemplare. Despre valorile primite beneficiarul semnează pe exemplarul doi al foii de însoţire. Exemplarul unu al foii de însoţire se remite beneficiarului. Copia foii de însoţire cu anexarea procurii prezentată de beneficiar se transmite în contabilitatea întreprindereii de telecomunicaţii. 127. Inventarierea mărcilor poştale se realizează o dată pe an. În afară de aceasta, de patru ori pe an se execută o revizie inopinată a soldurilor de mărci poştale. În secţii (sectoare) şi oficii poştale inventarierea mărcilor poştale se efectuează lunar. VIII. Revizia casei şi controlul asupra disciplinei de casă 128. În întreprinderi de telecomunicaţii care efectuează operaţiuni de transfer, nu mai rar decît o dată pe trimestru, în termenele stabilite de şeful întreprinderii de telecomunicaţii, se exercită o revizie inopinată a casei, recalculînd toţi banii, foaie cu foaie, toate instrumentele băneşti şi valorile aflate în casa principală şi oficiile poştale. Pentru efectuarea reviziei inopinate a casei, printr-un ordin al şefului de întreprindere se numesc persoane responsabile din numărul salariaţilor de la întreprindere. Prin revizia inopinată se verifică: - toate biletele băneşti, inclusiv cele împachetate, prin calcularea totală pe foi, moneda metalică, calculînd-o fiecare bucată; - genţile de prelată de la oficii poştale cu excedent de numerar primite, dar încă închise, precum şi cele pregătite spre expediere ca alimentări, se deschid şi conţinutul lor se confruntă cu sumele arătate pe pachet; - mărcile poştale şi alte valori convenţionale, împachetate; - semnături de pe fişa din partea de sus a pachetelor sau pe invelişul de hîrtie cu deschiderea de control selectivă şi numărarea pe foi a cîtorva pachete. Prin revizie se stabileşte: - înregistrarea deplină la venituri a sumelor de bani transferaţi pe zi şi de altă natură şi corespunderea lor documentelor de încasare; - trecerea corectă la pierderi în această zi a sumelor de bani transferaţi, de pensii şi de altă natură şi justificarea documentelor corespunzătoare; - deducerea corectă în jurnalul de casă a soldului de numerar şi corespunderea acestuia soldului verificat şi documentelor băneşti din casă. - corespunderea prezenţei tuturor felurilor de mărci poştale şi altor valori convenţionale soldului arătat în cartea evidenţei. La verificarea inopinată a casei trebuie să participe şeful oficiului poştal şi adjuncii acestuia, contabilul şef. 129. Asupra rezultatelor verificării se întocmeşte un act. Excedentele sau lipsa de numerar şi valori depistate în casă şi depozit în timpul reviziei se oglindesc într-un act, descriind circumstanţele apariţiei acestora, se perfecţionează în dispoziţii de plată şi încasare după care se înscriu în jurnalul de casă, jurnale f.130 şi cărţi (registre) ale evidenţei valorilor convenţionale (anexa nr.11). Şeful întreprinderii de telecomunicaţii trebuie să exercite un control sub toate aspectele, să depisteze persoanele vinovate, să asigure încasarea valorilor convenţionale lipse. Persoanele care au comis furt sau au manifestat neglijenţă ce a condus la lipsa de bani poartă o răspundere materială totală în modul stabilit de legislaţia în vigoare. 130. Pentru nerespectarea disciplinei de casă (utilizarea sumelor transferate pentru necesităţi de exploatare, fără o perfectare corespunzătoare, predarea întîrziată a soldurilor de casă supralimită în bancă, depăşirea limitelor stabilite ale banilor în numerar în casă nemotivat, trecerea întîrziată la scăderi a alimentărilor expediate în oficiile poştale şi pentru alte încălcări), persoanele vinovate se trag la răspundere disciplinară. 134. Răspunderea asupra respectării prezentelor Norme se pune în sarcina conducătorilor de întreprinderi, contabililor şefi, şefilor (operatorilor) caselor principale, oficiilor poştale, altor funcţionari, în sarcina cărora este pusă administrarea caselor de operaţii. IX. Modul de perfectare a jurnalului 135. Jurnalele f.130, precum şi alte instrumente băneşti, întocmite în oficiile poştale întru justificarea operaţiilor de încasare şi plată, trebuie să oglindească corect şi în volumul total mişcarea mijloacelor băneşti şi a valorilor asimilate, precum şi a mărfurilor. Ştersături şi corectări în jurnal nu se admit. Pentru autenticitatea înscrierilor în jurnalul f.130 răspunderea o poartă şeful oficiului poştal sau persoana care îl substituie printr-un ordin al lui. 136. Jurnalul f.30 se semnează de şeful oficiului poştal (în lipsa şefului - adjunctul), pe ultima pagină a jurnalului se aplică amprenta ştampilei calendaristice pentru întocmirea acestuia şi cu prima poştă care pleacă, dar nu mai tîrziu de data a doua a lunii viitoare, trimite în nodul de telecomunicaţii jurnalul împreună cu instrumentele către acesta. 137. Dările de seamă asupra transferurilor, pensiilor şi instrumentelor către acestea se expediază de către oficiile poştale, conform subordinei, în modul de telecomunicaţii în saci de asigurare înregistraţi în foaia de însoţire interioară f.16 împreună cu jurnalele f.130. În aceleaşi mod tot în nodul de telecomunicaţii, oficiile poştale ataşate de centrele de poştă, expediază dările de seamă asupra transferurilor şi pensiilor. 138. Dările de seamă asupra transferurilor primite în nodul de telecomunicaţii, precum şi cele asupra pensiilor şi indemnizaţiilor, jurnalele f.16 şi cererile f.58 asupra încasării primite din comerţ se transmit contra recipisă pe foaia de însoţire f.16 persoanelor care exercită control asupra acestor operaţii. Documentele încasate în nodul de telecomunicaţii, jurnalele f.130, listele de plată a salariului, registrele lunare de evidenţă a serviciilor de telecomunicaţii oferite clienţilor, deconturile de avans, tabele de acumulare la subcontul operaţiilor de transfer, registrele evidenţei decontărilor cu clientela pentru servicii de telecomunicaţii, chitanţe de decontare din carnete de avans şi alte documente se remit contra recipisă pe foaia de însoţire f.16 salariaţilor corespunzători ai contabilităţii nodului de telecomunicaţii. Jurnalele f.1, 47, TG-3, tichetele f.MTF-2, blanchetele de comandă f.MTF-4 se includ de oficiile poştale în lista documetelor f.111-MS (anexă), care se întocmeşte într-un exemplar, se înregistrează pe foaia de însoţire interioară f.16 şi se exzpediază în nodul de telecomunicaţii împreună cu instrumentele. În nodul de telecomunicaţii funcţionarii semnează pe lista arătată despre jurnalele şi blanchetele puse în acţiune, păstrarea şi evidenţa cărora o gestionează. Jurnalele f.130, încasate în nodul de telecomunicaţii se supun unui control obligatoriu prin confruntarea tuturor articolelor de venit şi cheltuieli cu instrumentele care confirmă corectitudinea înscrierilor. Se stabileşte identitatea soldului dedus în jurnalul f.130 la începutul lunii viitoare, care se confruntă cu semnăturile contabilului şef şi ale şefului nodului de telecomunicaţii. 139. Pe jurnale f.130, tabelele de acumulare, instrumente de venit şi cheltuieli ale subcontului, precum şi pe extrase bancare din subcont asupra operaţiilor de transfer, contabilitatea nodului de telecomunicaţii exercită un control ulterior al operaţiilor oficiilor poştale. 140. Înscrierea la venituri a plăţii tarifare în jurnalele f.130, jurnale de chitanţe şi carnete ale oficiilor poştale se verifică de către noduri de telecomunicaţii. 141. Înregistrarea deplină şi în timp util la venituri a alimentărilor primite, preum şi trecerea la pierderi a soldurilor supralimită expediate în centrele de poştă, se verifică pe relaţia privind genţile de prelată cu solduri de numerar supralimită expediate din oficiile poştale (anexa nr.2) şi situaţia privind mişcarea genţilor de prelată cu numerar în centrul de poştă (anexă), de asemenea şi în baza registrelor şi chitanţelor f.170 cu o notă despre primirea banilor în casele băneşti şi a scrisorilor de însoţire f.4. 142. Operatorul centrului de poştă întocmeşte lunar o relaţie în două exemplare pe forma arătată în Instrucţiunea cu privire la încasarea din comerţ, unde şi înregistrează cererile f.58, ale căror sume n-au fost transferate din subcont la data de întîi a lunii. Un exemplar al acestei relaţii se expediază în nodul de telecomunicaţii concomitent cu jurnalul f.130, al doilea se păstrează în oficiul poştal pînă la sfîrşitul anului. 143. Centrele de poştă şi oficiile poştale ataşate expediază în fiecare decadă (la 11, 21 şi în ultima zi a lunii) nemijlocit în nodul de telecomunicaţii de subordine, chitanţe f.31 asupra alimentărilor cu numerar eliberate caselor de economii. 144. Documentele, păstrarea cărora în oficiul poştal este prevăzută pînă la sfîrşitul anului calendaristic, la expirarea acestui termen, se expediază în nodul de telecomunicaţii înregistrate în foaia de însoţire f.16. Anexa nr.9 REFERINŢE de asigurare a integrităţii, de depozitare şi transportare 1. Conducătorii de întreprinderi, angajînd şi numind în funcţie persoane legate de operaţiuni de casierie, deservirea mijloacelor de semnalizare contra incendiilor, depozitare şi transportare a mijloacelor băneşti sau cooptarea periodică a lucrărilor enumerate mai sus, se recomandă să se adreseze organelor afacerilor interne şi instituţiilor medicale pentru primirea informaţiilor despre aceste persoane. Gestiunea operaţiunilor de casierie, deservirea mijloacelor de semnalizare contra incendiilor, depozitare şi transportare a mijloacelor băneşti se interzice persoanelor: - anterior trase la răspundere penală; - ce suferă de boli cronice de psihiatrie; - ce încalcă ordinea publică sistematic; - ce fac abuz de băuturi alcoolice sau folosesc substanţe stupefiante fără prescripţia medicului. 2. La transportarea mijloacelor băneşti şi de valoare din instituţiile bancare sau la predare, conducătorul întreprinderii trebuie să asigure casierul cu pază şi mijloace de transport. 3. La transportarea mijloacelor băneşti casierului, însoţit de persoana de securitate şi de şoferul mijloacelor de transport, i se interzice: - a divulga cursa traseului şi mărimea sumei de distribuire a mijloacelor băneşti şi de valoare; - a permite în salonul mijloacelor de transport persoane, ce nu au funcţia de distribuire şi nu sunt numite de conducătorii de întreprindere; - să meargă pe jos, să se folosească de transportul public; - să viziteze magazine, pieţe sau alte locuri de menire socială; - să îndeplinească alte însărcinări sau să se abată de la distribuirea mijloacelor băneşti şi de valoare pentru destinaţie. Anexa nr.10 REFERINŢE de întărire tehnică şi echipament a utilajelor de semnalizare a protecţiei contra incediilor încăperilor de casierie ale întreprinderii Pentru asigurarea integrităţii mijloacelor băneşti în numerar şi de valoare casieria trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: 1) să fie izolată de alte încăperi de serviciu şi auxiliare; 2) să fie plasată la etajele intermediare ale clădirilor cu mai multe etaje. În clădirile numai cu parter casieriile se utilează în interior cu obloane de metal sau de lemn, căptuşite din ambele părţi cu foi de metal; 3) să aibă pereţi fundamentali, duşumeaua şi tavanul să fie rezistente, pereţii interiori şi pereţii despărţitori să fie de nădejde; 4) să se închidă cu două rînduri de uşi: a) uşa exterioară - se deschide afară, e din lemn, cu o singură parte de uşă, avînd pe dinăuntru lănţişor de metal, vizetă, închizîndu-se interior cu două lacăte montate în uşă; b) uşa interioară - se deschide înăuntru, fabricată în formă de reţea de oţel şi se închide cu lacăt suspendat, de asemenea cu zăvor de metal fixat în partea interioară a casieriei; 5) să fie înzestrată cu ferestruică pentru efectuarea operaţiunilor cu lucrătorii întreprinderii sau cu clienţii, închizîndu-se pe dinăuntru cu o uşiţă din lemn, căptuşită din ambele părţi cu foi de metal. Din partea interioară uşiţa se închide cu lacăt suspendat, fixat pe platbandă din metal; 6) să fie întărită cu reţele din metal deschizăturile ferestrelor între cercevele sau din partea interioară a încăperii, de asemenea conductele de căldură, canalele de fum şi veniturile ale pereţilor despărţitori subţiri şi ale altor părţi ale casieriei, accesibile pentru pătrunderea din afară; 7) să dispună pe safeu pentru păstrarea banilor şi valorilor, fixat durabil cu ajutorul cuielor de oţel; 8) să dispună de extinctor în bună stare. 2. În încăperile casieriilor: 1) pereţii interiori, exteriori şi pereţii despărţitori trebuie să fie durabili în partea fiecărui panou împerecheat din ghips şi beton cu grosimea de 80 mm cu o reţea de oţel amplasată între ele sau cu un perete de cărămidă cu grosimea de nu mai puţin de 120 mm, armat cu o reţea metalică. În edificiile clădirilor vechi se admit pereţi despărţitori din lemn fără goluri, întăriţi din interior cu reţele de oţet: 2) dimensiunile ghişeului de casierie să nu depăşească 200 x 300 mm, din afară se întăreşte cu reţea metalică de timpul "Răsărit de soare; 3) tocul uşii se îndeplineşte din vinclu de oţel. În clădirile construite anterior se admite menţinerea tocurilor uşilor din lemn, întărite cu vincluri de oţel. În toate cazurile trebuie să fie întărite de perete cu ajutorul cuielor de oţel; 4) uşa exterioară de ieşire, obloanele, uşiţa ghişeului casieriei şi pereţii despărţitori sunt din scînduri cu grosimea de nu mai puţin de 40 mm, care din ambele părţi se căptuşesc cu oţel acoperit, marginile foilor de oţel sunt încovoiate înăuntru, excluzînd îmbinările foilor de metal din partea frontală. Foile de metal se fixează de scînduri cu cuie 1 - 40 mm, pasul cuielor - 60 mm pe diagonală şi perimetru. Uşile exterioare se fixează, fără fisuri, pe balamalele interioare, utilînd lungimea cu platbandă metalică cu lăţimea de 40-60 mm, grosimea de nu mai puţin de 5 mm, care se fixează cu şurub de 12-15 mm, piuliţă în interiorul încăperii. Platbandele se încuie cu lacăt sigur (din partea exterioară, de timpul magazie) cu lamele sudate de arcada lacătului; 5) toate reţelele se fabrică din tije de oţel cu d - 16 mm şi se îmbină prin sudarea electrică şi cu gaz în fiecare punct de suprapunere, formînd devizeuri cu dimensiuni ce nu depăşesc 150 x 150 mm. Terminaţiile tijelor reţelei se zidesc în perete la o adîncime de nu mai puţin de 80 mm şi se betonează; 6) cuiele sunt din oţel cu d - 16 mm şi se bat în construcţie pînă la adîncimea de nu mai puţin de 150 mm; 7) vinclul de oţel are lăţimea de 30-40 mm şi grosimea de 5 mm şi e destinat pentru utilarea pe întreg perimetrul ghişeului de casierie, tocurile uşii şi toate orificiile în pereţi, duşumeaua şi tavanul, utilizate pentru montarea instalaţiilor electrice. Diametrul ultimelor să nu depăşească 200 mm. 3. Casieriile se utilizează cu sistem de semnalizare contra incendiilor, luînd în consideraţie următoarele cerinţe: 1) primul aliniament de protecţie sunt edificiile de construcţie după perimetrii încăperilor, golurile pentru ferestre şi uşi, golurile şi canalelor de ventilare, racordurile de căldură, pereţii subţiri despărţitori şi alte elemente ale încăperilor, accesibile pentru pătrunderea din afafră, inclusiv de oţel; 2) al doilea aliniament de protecţie sunt safeurile şi dulapurile de metal pentru depozitarea banilor şi valorilor; 3) semnalizarea contra incendiilor se cuplează cu: pupitrul de securitate guvernamentală, postul personalului de serviciu sau de pază, concentratorul de capacitate mică sau avertizoare separate. Se permite de fixat o bornă de ieşire paznicului, lucrătorului la domiciliu sau altei persoane, care a încheiat contract de pază a casieriei. Locul de seviciu al acestor persoane trebuie să fie asigurat cu telefon sau radiocomunicaţie cu organele afacerilor interne urbane (raionale). Al treilea aliniament de securitate se cuplează cu pupitrul, concentratorul sau avertizorul; 4) la unul din aliniatul de securitate trebuie utilizate aparatele de recepţie şi control, asigurînd controlul buclelor cu întreruperea curentului. Aşa aparate şi avertizoare cu alimentare de rezervă se cuplează cu pupitrul (posturile ş.a.) prin reţeaua telefonică; 5) semnalizarea contra incendiilor şi de iluminare ale casieriilor se montează separat şi se alimentează de la surse de curent separat. Toate modelel instalaţiilor electrice se îngroapă sub tencuială. Exclusiv se permit instalarea buclelor în ţevi de metal în interiorul construcţiilor de beton sau beton armat; 6) sistemul de semnalizare contra incediilor trebuie să corespundă cerinţelor în vigoal NS şi AI "Echipamentul de automatică contra incendiilor clădirilor şi edificiilor" şi nomenclaturii obiectelor guvernamentale, supuse utilării cu semnalizare de protecţie contra incendiilor şi permanent să funcţioneze; 7) la casieriile de toate tipurile se deconectează reţele de iluminare, prizele şi alte borne de alimentare cu curent pentru a nu crea posibilităţi infractorilor de a sparge depozitele de metal cu bormaşini electrice sau manuale, cu maşinile de rectificare a unghiurilor etc. Casieriile la începutul zilei de lucru se cuplează numai de la pupitru de securitate guvernamentală de la postul de pază, din biroul organelor de administrare şi din alte încăperi separate din casierie; 8) casieriile ce deservesc subdiviziunile de securitate interguvernamentală ale organelor de afaceri interne pot fi utilate suplimenar cu mijloace de securitate după indicaţia administraţiei acestor subunităţi; 9) avertizoarele contra incendiilor trebuie să se cupleze în buclele independete cu scopul de a asigura funcţionarea fără întrerupere.