Ordin nr.110 din 25.07.2024 cu privire la aprobarea Instrucţiunii pentru bonitarea porcinelor de reproducţie

MINISTERUL  AGRICULTURII
ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

O R D I N

cu privire la aprobarea Instrucţiunii pentru

bonitarea porcinelor de reproducţie

nr. 110  din  25.07.2024

 (în vigoare 31.07.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 329-331 art. 601 din 31.07.2024

* * *

În temeiul art.5 lit.f) din Legea zootehniei nr.213/2022 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.267-273, art.556), în conformitate cu hotărârile Comisiei Zooveterinare a Consiliului Tehnico-Ştiinţific, aprobate în cadrul şedinţei din 2 decembrie 2022, cu menţiune în procesul- verbal nr.2 al şedinţei,

ORDON:

1. Se aprobă Instrucţiunea pentru bonitarea porcinelor de reproducţie, conform anexei.

2. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina secretarului de stat, Iurie Scripnic.

Aprobată

prin Ordinul Ministerului Agriculturii

şi Industriei Alimentare

nr.110 din 25 iulie 2024

INSTRUCŢIUNE

PENTRU BONITAREA PORCINELOR DE REPRODUCŢIE

I. NOŢIUNILE DE BAZĂ

1. În sensul prezentei instrucţiuni sunt utilizate noţiunile definite în Legea zootehniei nr.213/2022, precum şi următoarele noţiuni:

capacitate de alăptare – masa lotului de purcei alăptaţi la 21 de zile;

grupa principală –cele mai productive animale alese din vieri şi scroafe de bază, destinate pentru obţinerea tineretului de reproducţie;

linie specializată – grupă de animale selecţionate după un număr limitat de caractere;

precocitate – vârsta atingerii masei corporale de 100 kg;

prolificitate – numărul de purcei născuţi vii de la o scroafă la fătare;

scrofiţe de reproducţie - scrofiţe selectate pentru creştere până la constatarea primei gestaţii, destinate pentru înlocuirea scroafelor rebutate din efectivul de bază;

tineret de prăsilă – scrofiţe şi vieruşi de la naştere şi până la prima montă (vârsta 8-12 luni) de rasă pură şi metişi cu origine cunoscută, destinaţi pentru reproducţie;

scroafe de control - din momentul constatării primei gestaţii până la înţărcarea purceilor de la prima fătare, după care fapt animalul se transferă în efectivul de bază sau se rebutează;

vieri şi scroafe de bază – animale adulte din efectivul de bază destinate pentru reproducţie;

vieri de control – de la prima montă până la sfârşitul aprecierilor după greutatea descendenţelor la vârsta de 45 sau 60 de zile. După această apreciere, vierul de control se transferă în efectivul de bază sau se rebutează;

vieruşi de reproducţie - vieruşi selectaţi pentru creştere până la prima montă, cu scopul înlocuirii vierilor rebutaţi din efectivul de bază.

2. Se bonitează anual în baza formelor de evidenţă prevăzute în Instrucţiunea pentru evidenţa zootehnică în fermele societăţilor de ameliorare a animalelor din specia bovină, ovină, caprină şi ecvină şi în exploataţiile reproducătoare de suine, aprobată prin Ordinul MAIA nr.81/2024 (în continuare -Instrucţiune aprobată prin Ordinul nr.81/2024), următoarele grupe de porcine:

1) tineretul destinat reproducţiei;

2) vierii de control,

3) scroafele de control.

II. ORGANIZAREA BONITĂRII

3. Până la bonitare se efectuează următoarele activităţi:

1) verificarea, precizarea, şi după caz, restabilirea numerelor de identificare;

2) aprecierea masei corporale şi a lungimii trunchiului la scroafe şi la vierii reproducători, care în anul curent, au atins vârsta de 12, 24 şi 36 de luni;

3) cântărirea porcinelor supuse bonitării se efectuează dimineaţa până la hrănire, cu determinarea vizuală a exteriorului şi constituţiei;

4) verificarea datelor de evidenţă a lucrului de selecţie;

5) analiza rezultatelor testării porcinelor după performanţele proprii şi după calitatea descendenţei.

4. Bonitarea se efectuează de către zootehnicienii selecţionari cu studii în domeniul zootehniei.

5. Pentru aprecierea calităţilor productive şi a clasei sumare se folosesc grile speciale, în conformitate cu anexele nr.1-10.

6. Scroafele hibride se bonitează folosind grilele pentru rasa maternă, conform anexelor nr.3, 5, 6, 7.

7. Liniile specializate pentru carne, nou-create, se bonitează folosind grile pentru rasa paternă, conform anexelor nr.3, 5, 6, 7.

8. În funcţie de direcţia şi nivelul productivităţii, rasele de porcine se împart în două grupe.

Grupa I – Marele alb, Yorkshire şi alte rase de productivitate mixtă, utilizate în calitate de rase materne, selecţionate în direcţia indicilor reproductivi şi calităţilor materne, precum şi hibrizii dintre aceste rase.

Grupa a II-a - Landrace, Duroc, Pietrain, Hampshire şi altele utilizate în calitate de rase paterne, selecţionate pentru capacităţile de îngrăşare şi calităţile de carne, precum şi hibrizii din combinările acestor rase.

III. SELECTAREA TINERETULUI DE REPRODUCŢIE

9. Selectarea tineretului de reproducţie se efectuează de la mamele din grupele principale, în conformitate cu programul de ameliorare a liniilor, familiilor şi grupelor de rudenie. Se permite selectarea tineretului de reproducţie şi de la scroafele primipare cu productivitate înaltă.

10. Selectarea tineretului de reproducţie din loturile identificate, în conformitate cu programul de ameliorare, se efectuează la vârsta de 45 sau 60 de zile. Se aleg purceii sănătoşi cu greutatea de cel puţin la cerinţele clasei I, conform anexelor nr.1 şi 2 cu cel puţin 12 (6/6) sfârcuri dezvoltate normal.

11. Vieruşii de reproducţie se selectează din loturile scroafelor cu calităţi reproductive înalte din grupele principale în număr de 2-3 capete din fiecare lot, iar scrofiţele de reproducţie - toate normal dezvoltate. Acest lucru oferă o evaluare preliminară a calităţilor ereditare ale părinţilor în timpul creşterii tineretului de reproducţie.

12. Tineretul de reproducţie se cântăreşte periodic şi se apreciază vizual, acordând atenţie la constituţie şi exterior, iar la vârsta de 6 - 9 luni şi înainte de montă, concomitent se măsoară şi lungimea trunchiului.

13. Tineretul de reproducţie, care a obţinut clasa a II-a după masa vie şi lungimea trunchiului, nu se admite pentru completarea efectivului de porcine pentru reproducţie şi se transferă în grupa pentru îngrăşare.

14. Când tineretul de reproducţie ajunge la greutatea de 85 - 110 kg se măsoară pe viu grosimea stratului de slănină conform anexei nr.7, măsurată la nivelul a 6-7 vertebre toracice, iar rezultatele se introduc în certificatele de origine.

IV. EVALUAREA ANIMALELOR ADULTE DUPĂ DEZVOLTARE ŞI EXTERIOR

15. Vierii şi scroafele se apreciază după următorii indici:

1) masa corporală;

2) lungimea trunchiului.

16. Cântăririle se realizează înainte de hrănire cu o precizie de până la 1,0 kg.

17. Lungimea trunchiului se măsoară cu o panglică de măsurare de la ceafă până la baza cozii cu o precizie de 1,0 cm. La măsurare linia capului, gâtului şi toracelui trebuie să fie la acelaşi nivel.

18. După masa corporală şi lungimea trunchiului se determină clasa, conform anexei nr.3.

19. Vierii se cântăresc şi se măsoară în fiecare an la data bonitării, începând cu vârsta de 12 luni până la vârsta de 36 de luni.

20. Scroafele se bonitează după masa vie, o singură dată în baza ultimei cântăriri, înainte de monta naturală sau însămânţarea artificială, conform anexelor nr.1 şi 2, iar lungimea trunchiului se măsoară la a 5-a zi după prima fătare, conform anexei nr.3.

21. Clasa vierilor şi scroafelor după exterior se apreciază utilizând grila de 100 puncte din anexa nr.4. Ulterior se face o descriere a principalelor avantaje şi dezavantaje ale părţilor corporale, care se introduc în Forma P-8 din anexa nr.8 la Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.81/2024.

22. Vierii sau scroafele care au acumulat:

1) 90 şi mai multe puncte se includ în Clasa "elită";

2) de la 85 până la 89 puncte se includ în Clasa I;

3) de la 80 - 84 de puncte se includ în Clasa II.

23. Vierii şi scroafele care au cap mops, rât strâmb, muşcătură incorectă, greabăn îngust, sfârcuri înfundate sau mai puţine de 12 (6/6), picioarele anterioare în formă de x-membre, strangulare după omoplaţi, spinare concavă sau convexă se rebutează.

24. Aprecierea vierilor şi scroafelor după dezvoltare şi exterior cu vârsta de 36 de luni se consideră definitivă. Evaluarea după această vârstă poate avea loc numai dacă nivelul acestor indici vor permite mărirea clasei sumare.

V. EVALUAREA PRODUCTIVITĂŢII SCROAFELOR

25. Evaluarea productivităţii scroafelor se efectuează la prima fătare folosind următorii parametri:

a) prolificitatea;

b) capacitatea de alăptare după naştere conform anexelor nr.5 şi 12, calculată conform formulei de la pct.30-33, utilizând datele din anexa nr.12;

c) masa lotului de purcei la înţărcare, la 45 sau 60 de zile conform anexei nr.5, în funcţie de tehnologie şi vârsta de înţărcare a purceilor.

26. Clasa, conform indicilor menţionaţi la pct.25, se apreciază după scara corespunzătoare, unică pentru scroafele primipare şi multipare din anexa nr.5.

27. După efectuarea testării calităţii descendenţilor, productivitatea scroafelor se apreciază folosind următorii indici:

1) precocitate;

2) consumul specific la 1 kg de spor în greutate;

3) grosimea stratului de slănină la 6 - 7 vertebre toracice;

4) lungimea carcasei;

5) masa jambonului.

28. Clasa scroafelor după indicii enumeraţi caracterizează calităţile de îngrăşare şi de carne ale descendenţei, determinată conform scării corespunzătoare din anexa nr.6.

29. La naştere, se cântăreşte tot lotul de purcei fătaţi vii, iar masa totală a lotului se împarte la numărul de purcei pentru a afla greutatea medie a unui purcel.

30. Capacitatea scroafei de a produce lapte, se apreciază prin greutatea lotului de purcei în a 21-a zi după naştere, ţinând cont de faptul că până la vârsta de 3 săptămâni laptele matern este principala sursă de hrană.

31. Pentru calcularea producţiei de lapte a scroafei, luând în consideraţie că în unele exploataţii cântărirea purceilor la vârsta de 21 zile nu se efectuează din cauza înţărcării precoce, acest indice se determină utilizând coeficienţii de recalculare, conform anexei nr.12.

32. La determinarea coeficientului se ia ca bază numărul de 10 purcei la fătare de la o scroafă. Dacă numărul de purcei este mai mare sau mai mic de 10 capete, atunci se calculează greutatea medie a unui purcel, se înmulţeşte cu 10 şi se determină greutatea lotului cu 10 purcei.

33. Pentru aprecierea coeficientului se folosesc urătoarele formule de calcul:

1) masa lotului cu 10 purcei la vârsta de 35 zile este de 82 kg:

- capacitatea de alăptare = masa lotului la 35 zile (82 kg) x cu coeficientul de recalculare la vârsta de 35 zile (1,99) / coeficientul de recalculare la 21 zile (3,1) = 82 x 1,99/ 3,1= 52,64 kg (capacitatea de alăptare a scroafei).

2) masa lotului cu 12 purcei la vârsta de 35 zile este de 98 kg :

- capacitatea de alăptare = masa lotului (12 cap la 35 zile) 98 kg / 12 capete x 10 capete x coeficientul de recalculare la vârsta de 45 zile (1,99) / coeficientul de recalculare la 21 zile (3,1) = (98 / 12) x 10 x 1,99 / 3,1= 52,42 kg (capacitatea de alăptare a scroafei).

3) masa lotului cu 9 purcei la 35 zile este de 74 kg :

- capacitatea de alăptare = masa lotului la 35 zile (74 kg) x cu coeficientul de recalculare la vârsta de 35 zile (1,99) / coeficientul de recalculare la 21 zile (3,1) = (74 / 9) x 10 x 1,99 / 3,1= 52,78 kg (capacitatea de alăptare a scroafei).

34. Scroafele primipare se evaluează după rezultatele primei fătări, iar cele multipare după rezultatele medii ale tuturor fătărilor.

35. Dacă numărul de purcei la naştere sau la înţărcare a fost de 6 purcei şi mai puţin, atunci astfel de fătare se consideră "avariată". Aceste rezultatele nu se includ în calculul productivităţii medii şi se exclud de la evaluare.

36. Scroafele care au mai mult de o fătare "avariată" se rebutează.

VI. EVALUAREA PRODUCTIVITĂŢII VIERILOR

37. Vierul se evaluează după masa medie a descendenţilor la vârsta de 60 sau 120 de zile, primiţi de la cel puţin 5 scroafe împerecheate cu acesta, conform anexei nr.8.

38. Evaluarea principală se consideră finalizată dacă s-a efectuat îngrăşarea de control a descendenţilor şi a calităţii cărnii după următorii parametri:

1) precocitate;

2) consumul specific la 1 kg de spor în greutate;

3) grosimea stratului de slănină la a 6 -7 vertebre toracice;

4) lungimea carcasei;

5) greutatea jambonului.

39. Clasa vierilor după indicii menţionaţi se determină folosind grila corespunzătoare din anexa nr.6.

40. După primirea fătărilor de la fiice, vierul se evaluează după rezultatele productivităţii tuturor (inclusiv celor ieşite din turmă şi celor sacrificate), dar nu mai puţin de 5 fiice înregistrate.

41. Evaluarea productivităţii vierului după productivitatea fiicelor se efectuează prin calcularea abaterii (+ -) a mediei indicilor de prolificitate şi capacităţilor de alăptare, de la media acestor indici pe turmă diferenţiat pe scroafele primipare şi cele cu două şi mai multe fătări.

42. Clasa vierului pentru prolificitate şi capacitatea de alăptare se determină folosind grila corespunzătoare din anexa nr.9.

VII. DETERMINAREA CLASEI SUMARE

 A PORCINELOR DE REPRODUCŢIE

43. Ca urmare a evaluării a fiecăruia dintre caracteristicile esenţiale prevăzute pentru grupe de vârstă sau de producţie conform pct.25-42 se atribuie patru clasele sumare:

1) Elita-record;

2) Elită;

3) I (prima);

4) II (a doua).

44. Clasa sumară se determină, prin atribuirea notei convenţionale, care se înscrie ca cifră, ce permite prelucrarea datelor de bonitare a porcinelor la calculator:

45. Notele corespunzătoare clasei pentru fiecare dintre indicii evaluaţi se sumează, iar suma lor se împarte la numărul de indici. Astfel se obţine nota medie, care determină clasa sumară după grila corespunzătoare din anexa nr.9.

46. Clasa sumară "Elită-record" se acordă animalelor, evaluate prin metoda de îngrăşare de control a descendenţilor şi care au obţinut la toţi indicii de bonitare clasa Elită.

47. În cazul în care animalul a obţinut pe toţi indicii de bonitare clasa a II-a, atunci evaluarea generală este considerată în afară de clasă.

48. Tineretul pentru reproducţie până la vârsta de 6 luni se apreciază folosind clasa sumară a tatălui, clasa sumară a mamei, clasa pentru masa corporală, conform anexelor nr.1 şi 2, iar începând cu vârsta de 6 luni se include şi lungimea trunchiului.

49. La tineretul pentru reproducţie care a atins greutatea de 85 - 110 kg precum şi înainte de prima însămânţare se apreciază suplimentar grosimea stratului de slănină (a 6 -7 vertebre toracice), determinată pe viu cu ajutorul aparatelor ultrasonore, conform anexei nr.7.

50. Clasa sumară a tineretului pentru reproducţie se determină după 5 indici. Rezultatele măsurării grosimii stratului de slănină se înscriu în formele de evidenţă P-8, P-9 din anexa nr.8 la Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.81/2024 şi se folosesc la toate aprecierile până la rebutare.

51. Clasa sumară la scroafe se determină după 5 indici:

1) exteriorul, conform anexei nr.4;

2) masa corporală şi lungimea trunchiului, conform anexei nr.3;

3) grosimea stratului de slănină pe viu, conform anexei nr 7;

4) prolificitatea, capacitatea de alăptare;

5) masa lotului de purcei la vârsta de 45 sau 60 de zile, conform anexei nr.5.

52. La aprecierea clasei sumare pentru vârsta atinsă de descendenţi la greutatea de 100 kg, la indicii de apreciere a scroafelor prin metoda îngrăşării de control a descendenţilor menţionată la pct.27, se completează cu următorii indici:

1) consumul de nutreţ pentru 1 kg spor;

2) grosimea stratului de slănină la a 6 -7 vertebre toracice;

3) lungimea carcasei;

4) masa jambonului, conform anexei nr.6.

53 . În cazul menţionat la pct.52, clasa sumară a scroafei se determină după doisprezece indici.

54. Clasa la vieri se determină până la vârsta de 36 luni, după indicii principali:

1) clasa pentru exterior, conform anexei nr.4;

2) masa corporală şi lungimea trunchiului, conform anexei nr.3;

3) grosimea stratului de slănină pe viu, conform anexei nr.7;

4) masa medie a descendenţilor la vârsta de 45, 60 sau 120 de zile, conform anexei nr.8.

55. În urma evaluării indicilor menţionaţi, vierul poate fi trecut în şeptelul de bază sau rebutat.

56. La aprecierea clasei sumare pentru vârsta descendenţilor la atingerea masei corporale de 100 kg, la indicii de apreciere a vierului prin metoda îngrăşării de control a descendenţilor, menţionaţi la pct.54, se mai adaugă următorii indici:

1) consumul de nutreţ la 1 kg de spor în greutate;

2) grosimea stratului de slănină la a 6 -7 vertebre toracice;

3) lungimea carcasei;

4) masa jambonului, conform anexei nr.6.

57. După metoda prevăzută la pct.56, clasa sumară a vierului se determină din rezultatul aprecierii a 10 indici:

1) exteriorul;

2) masa vie;

3) lungimea trunchiului;

4) grosimea stratului de slănină la a 6-7 vertebre toracice;

5) masa medie a descendenţilor la vârsta de 45, 60 de zile sau 120 de zile;

6) vârsta atingerii masei vii a descendenţilor de 100 kg;

7) consumul de nutreţ la 1 kg spor;

8) grosimea stratului de slănină pe viu;

9) lungimea carcasei;

10) masa jambonului.

VIII. UTILIZAREA DATELOR PRODUCTIVITĂŢII RUDELOR

COLATERALE PENTRU APRECIEREA VIERILOR DE PRĂSILĂ

58. La determinarea clasei sumare a vierului se înlocuiesc datele îngrăşării de control a descendenţilor cu datele îngrăşării de control a cel puţin 20 de semifraţi şi semisurori obţinuţi de la împerecherea vierului apreciat, cu 5-10 scroafe diferite.

59. Calităţile reproductive ale vierului pot fi apreciate după prolificitate şi masa medie a unui purcel la vârsta de 45 sau 60 (120) de zile obţinute de la cel puţin 10 fiice sau 10 semisurori.

60. Metoda aprecierii după colaterali (rude) a vierului permite urgentarea de la 1,5 până la 2 ori aprecierea calităţilor ereditare a vierului după calităţile de reproducţie, îngrăşare şi carne.

IX. ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE PE BAZA BONITĂRII

61. După bonitare se efectuează analiza indicilor productivi a animalelor din şeptel şi se repartizează în grupe de producţie. În grupele principale şi suplimentare se aleg vieri şi scroafe cu indici înalţi de productivitate, dezvoltare bună şi constituţie robustă, corespunzător programului de ameliorare.

62. În scopul măririi prolificităţii, precocităţii, capacităţii de îngrăşare, calităţii şi cantităţii cărnii în carcasă se elaborează planul individual de împerecheri a vierilor şi scroafelor, se analizează rezultatele bonitării şi capacităţile combinative ale vierilor, combinaţiile cele mai de succes se repetă în următoarele bonitări.

63. O atenţie deosebită se acordată la alegerea vierilor pentru scroafele din grupele principale pentru a obţine descendenţi pentru reproducere de tipul şi calitatea solicitată.

64. Datele bonitării se folosesc pentru caracteristicile comparative ale efectivelor de reproducţie.

X. EVIDENŢA PORCINELOR DE REPRODUCŢIE

65. Evidenţa zootehnică este obligatorie pentru toate exploataţiile care efectuează reproducerea porcinelor.

66. La efectuarea lucrărilor de bonitare, porcii se evidenţiază prin tatuaj pe ureche, a numărului de lot şi a numărului de identificare, conform crotaliei.

67. Identificarea prin tatuaj a numărului de lot se efectuează începând cu cifra 1 până la 99999, ulterior numerotarea reîncepe de la cifra 1.

68. Identificarea prin tatuaj se efectuează pe urechea stângă la purceii de sex feminin cu număr par, iar la purceii de sex masculin - cu număr impar, dar nu mai târziu decât primele zile după naştere, crotalia se ataşează pe urechea dreaptă, de la vârsta de 10 zile.

69. Buletinul de totalizare a bonitării porcinelor, Forma P-17 din anexa nr.8 la Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.81/2024, se completează la data de 1 ianuarie a fiecărui an.

70. În Borderoul de totalizare a bonitării vierilor de reproducţie, Forma P-16 din anexa nr.8 la Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.81/2024, se indică calităţile reproductive a vierului conform indicilor prevăzuţi la pct.59.

71. Comisia de bonitare înscrie rezultatele bonitării în formele generalizatoare de evidenţă zootehnică din anexa nr.8 la Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.81/2024.

Anexa nr.1

la Instrucţiunea pentru bonitarea

porcinelor de reproducţie

Grila pentru aprecierea tineretului de reproducţie

a grupei I-a de rase după masa vie şi lungimea trunchiului

(cerinţe minime)

Anexa nr.2

la Instrucţiunea pentru bonitarea

porcinelor de reproducţie

Grila pentru aprecierea tineretului de reproducţie a grupei a II-a

de rase după masa vie şi lungimea trunchiului

(cerinţe minime)

Anexa nr.3

la Instrucţiunea pentru bonitarea

porcinelor de reproducţie

Grila pentru aprecierea vierilor şi scroafelor după masa corporală

şi lungimea trunchiului (cerinţe minime)

Anexa nr.4

la Instrucţiunea pentru bonitarea

porcinelor de reproducţie

Grila pentru aprecierea exteriorului la porcine

Anexa nr.5

la Instrucţiunea pentru bonitarea

porcinelor de reproducţie

Grila pentru aprecierea scroafelor după calităţile de reproducţie

(cerinţe minime)

Anexa nr.6

la Instrucţiunea pentru bonitarea

porcinelor de reproducţie

Grila pentru aprecierea

vierilor şi scroafelor după capacitatea de îngrăşare

şi calitatea carcaselor la descendenţi

Anexa nr.7

la Instrucţiunea pentru bonitarea

porcinelor de reproducţie

Grila pentru aprecierea

tineretului de reproducţie după grosimea

stratului de slănină pe viu (cm)

Anexa nr.8

la Instrucţiunea pentru bonitarea

porcinelor de reproducţie

Grila pentru aprecierea

vierilor după masa medie a unui purcel

la vârsta de 45, 60 şi 120 de zile

(cerinţe minime)

Anexa nr.9

la Instrucţiunea pentru bonitarea

porcinelor de reproducţie

Grila pentru aprecierea vierilor după productivitatea fiicelor

Anexa nr.10

la Instrucţiunea pentru bonitarea

porcinelor de reproducţie

Grila pentru aprecierea сlasei sumare (după punctajul mediu)

Anexa nr.11

la Instrucţiunea pentru bonitarea

porcinelor de reproducţie

Indicii medii de dezvoltare a purceilor în diferite perioade de creştere

Anexa nr.12

la Instrucţiunea pentru bonitarea

porcinelor de reproducţie

Coeficienţii normativi

pentru corectarea greutăţii cuibului la înţărcarea

purceilor de diferite vârste