Ordin nr.118-O din 30.03.2017 cu privire la aprobarea Notelor explicative la Nomenclatura combinată a mărfurilor

Se clasifică la aceste subpoziţii caii sălbatici cum ar fi calul Przewalski sau tarpanul (calul mongol). Cu toate acestea, zebrele (Equus zebra, Equus grevyi, Equus burchelli, Equus quagga etc.) se clasifică la subpoziţia 0106 19 000, chiar dacă fac parte din familia equidae.

Hibridul de iapă şi zebră (corcitură între iapă şi mascul de zebră) se clasifică la subpoziţia 0106 19 000.

Se clasifică la această subpoziţie atât măgarii domestici, cât şi măgarii sălbatici. Măgarii sălbatici sunt, de exemplu, "djiggetai" din Mongolia, kiangul din Tibet, onagrul, hemionul sau culanul (Equus hemionus).

Hibridul de măgar şi zebră (zebra-măgar) se clasifică la subpoziţia 0106 19 000.

Se clasifică la această subpoziţie animalele descrise în Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0101 ultimul paragraf.

-

Se clasifică la aceste subpoziţii în special animalele descrise în Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0102 primul paragraf punctul (1).

Iacii au 14 perechi de coaste, în timp ce toate celelalte animale din specia bovine (cu excepţia bizonului european şi a celui american) au numai 13 perechi de coaste.

-

Se clasifică la aceste subpoziţii în special animalele descrise în Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0102 primul paragraf punctul (2).

Bizonul european (Bison bonasus) şi bizonul american (Bison bison) au 14 perechi de coaste, în timp ce toate celelalte animale din specia bovine (cu excepţia iacilor) au numai 13 perechi de coaste.

Se clasifică la această subpoziţie toate animalele din specia bovine de genul Bubalus care aparţin speciilor domestice, indiferent de utilizarea lor (prăsilă, creştere, îngrăşare, reproducere, tăiere, etc.), dar sunt excluse animalele de rasă pură destinate reproducerii (subpoziţia 0102 31 000).

Se clasifică la această subpoziţie animalele din specia bovine de genul Syncerus şi Bison, dar sunt excluse animalele de rasă pură destinate reproducerii (subpoziţia 0102 31 000).

-

Se clasifică la aceste subpoziţii în special animalele descrise în Notele explicative a Sistemului armonizat de la poziţia 0102 primul paragraf, punctul (3).

Se clasifică la această subpoziţie toate animalele din specia bovine neincluse la subpoziţiile de mai sus care aparţin speciilor domestice, indiferent de utilizarea lor (prăsilă, creştere, îngrăşare, reproducere, tăiere, etc.), dar sunt excluse animalele de rasă pură  destinate reproducerii (subpoziţia 0102 90 200).

şi

Printre animalele vii din specia porcine sălbatice, se pot cita:

1. mistreţul (Sus scrofa);

2. porcul cu negi (Phacochoerus aethiopicus), porcul de râu (Potamochoerus porcus) şi porcul negru de pădure;

3. babirusa (Babyrousa babyrussa);

4. pecarii (Dicotyles tajacu).

-

Se clasifică la aceste subpoziţii, de exemplu, animalele domestice din specia ovine (Ovis aries), diverse varietăţi de mufloni, cum ar fi muflonul european (Ovis musimon), muflonul canadian sau berbecul de munte (Ovis canadensis), muflonul asiatic (Ovis orientalis), muflonul de Pamir sau argalul (Ovis ammon), precum şi oaia cu coamă (Ammotragus lervia), numită şi "muflonul cu manşete", deşi este mai asemănătoare caprinelor decât ovinelor.

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii, de exemplu, animalele domestice din specia caprine, capra Alpilor (Capra ibex) şi capra bezoar sau de Persia (Capra aegagrus sau Capra hircus).

Sunt totuşi excluse de la aceste subpoziţii şi se clasifică la subpoziţia 0106 19 000 cerbul moscat (Moschus moschiferus), cerbul moscat de apă din Africa (Hyemoschus) şi cerbul moscat asiatic (Tragulus), care, în ciuda denumirii, nu fac parte totuşi din specia caprine. De asemenea, sunt excluse animalele numite antilocapre ("hemitragues", capra neagră sălbatică etc.).

Se clasifică la această poziţie numai păsările domestice vii (păsările de curte) enumerate în enunţul poziţiei, inclusiv puii de găină, claponii, raţele şi gâscanii, indiferent de scopul în care sunt crescuţi: pentru ouă, carne, pene, sau în orice alt scop (de exemplu pentru ornament – în colivii, parcuri sau pe lacuri).

Păsările sălbatice (de exemplu curcile şi curcanii sălbatici – Meleagris gallopavo) se clasifică la subpoziţia 0106 39 800, chiar dacă pot fi crescute şi sacrificate în mod similar cu cel pentru păsările domestice.

Porumbeii domestici se clasifică la subpoziţia 0106 39 100.

Se clasifică la această subpoziţie cămilele, dromaderii şi alte animale din familia cămilelor (lama, alpaca, guanaco, vigonie).

Se clasifică la această subpoziţie numai iepurii de casă care sunt crescuţi pentru carne, pentru blană (de exemplu iepurele angora) sau în orice alt scop.

Se clasifică la această subpoziţie iepurii de vizuină (sălbatici) (Oryctolagus cuniculus) şi iepurii de câmp.

Se clasifică la această subpoziţie toate mamiferele vii, cu excepţia animalelor domestice şi sălbatice din speciile cabaline, măgari şi catâri (poziţia 0101), bovine (poziţia 0102), porcine (poziţia 0103), ovine şi caprine (poziţia 0104), primate (subpoziţia 0106 11 000), a balenelor, a delfinilor şi a marsuinilor, a lamantinilor şi a dugongilor, a focilor, a leilor de mare şi a morselor (subpoziţia  0106 12 000) şi a iepurilor de casă şi a iepurilor de cîmp (subpoziţiile 0106 14 100 şi 0106 14 900).

Se clasifică la această subpoziţie, printre altele:

1. cerbii, cerbii lopătari, căprioarele, caprele negre (Rupicapra rupicapra), elanul comun sau de America (Alces alces), elanul de Africa (Taurotragus), antilocaprele [goral (Naemorhedus), Hemitragus sau pronghorn] şi antilopele propriu-zise;

2. leii, tigrii, urşii, rinocerii, hipopotamii, elefanţii, girafele, okapii, cangurii, zebrele etc.;

3. veveriţele, vulpile, vizonii (nurci americane), marmotele, castorii, castorii canadieni sau şobolanii moscaţi, vidrele, nutriile, cobaii sau porcuşorii de Guinea;

4. renii;

5. câinii şi pisicile.

Se clasifică la această subpoziţie toate reptilele, şopârlele şi broaştele ţestoase (terestre, de mare sau de apă dulce).

Se clasifică la această subpoziţie toate păsările din familia porumbeilor, atât porumbeii sălbatici, cât şi porumbeii domestici, oricare ar fi utilizarea acestora (păsări de curte, porumbei ornamentali, porumbei călători).

Printre porumbeii sălbatici care se clasifică aici se pot enumera porumbelul-gulerat, numit şi porumbelul popesc (Columba palumbus), porumbelul-de-scorbură sau porumbelul-sălbatic (Columba oenas), porumbelul-de-stâncă (Columba livia), porumbelul cu aripi de bronz din Australia, porumbiţa şi turtureaua (Streptopelia turtur, Streptopelia risoria).

Cu toate acestea, sunt excluse de la această subpoziţie şi se clasifică la subpoziţia 0106 39 800 unele specii mai apropiate de galinacee, cum ar fi Coloenas nicobaria, "colombarul", porumbelul mare cu moţ din Noua-Guinee, "gaugas" şi "syrrhapte".

Se clasifică la această subpoziţie toate păsările vii, altele decât cocoşi, găini, raţe, gâşte, curcani, curci şi bibilici, din specii domestice (poziţia 0105) şi altele decât păsările de pradă (subpoziţia 0106 31 000), psitaciformele (subpoziţia 0106 32 000), struţi şi emu (subpoziţia 0106 33 000) şi porumbeii domestici sau sălbatici (subpoziţia 0106 39 100).

Se clasifică la această subpoziţie, printre altele:

1. gâsca-cenuşie (Anser anser), gâsca-gulerată (Branta bernicla), călifarul-alb (Tadorna tadorna), raţa sălbatică mare sau comună (Anas platyrhynchos), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa fluierătoare (Anas penelope), raţa cu frigare sau cu coadă ascuţită (Anas acuta), raţa-lingurar sau lopătar (Anas clypeata), sarsela de vară sau raţa-cârâitoare (Anas querquedula, Anas crecca), raţă-sălbatică, eiderul;

2. lebedele şi păunii;

3. potârnichile, fazanii, prepeliţele, becaţele (sitarul), becaţinele, cocoşii şi găinuşele de munte, ieruncile, raţele sălbatice, gâştele sălbatice, ortolanii, sturzii, mierlele, ciocârliile;

4. cintezoii, piţigoii, canarii, colibrii etc.

Se clasifică la această subpoziţie albinele de crescătorie (inclusiv cele în stupi, cutii sau alte recipiente similare) sau sălbatice.

Se clasifică la această subpoziţie viermi de mătase, fluturi, coleoptere şi alte insecte.

Se clasifică aici:

1. toate celelalte specii de animale vii, cu excepţia peştilor şi a crustaceelor, a moluştelor şi a altor nevertebrate acvatice (capitolul 3) şi a culturilor de microorganisme (poziţia 3002);

2. broaşte.

Poziţia cuprinde numai carnea proaspătă sau refrigerată de animale de la poziţia 0102.

Pentru aplicarea definiţiilor sferturilor anterioare şi sferturilor posterioare, se consideră că:

(a) gâtul este partea musculară din zona gâtului cu şapte semivertebre cervicale;

(b) spata este membrul anterior care cuprinde oasele scapulum, humerus, radius, cubitus şi muşchii care le înconjoară;

(c) vrăbioara este muşchiuleţul (filet), fleica (muşchiul situat de o parte şi de alta a rinichilor de-a lungul coloanei vertebrale numit şi faux-filet), prelungirea muşchiuleţului şi a fleicii (romsteck); "romsteck"-ul poate să conţină sau nu partea numită "aiguillette baronne".

Termenii "carcasă" şi "semicarcasă" sunt definiţi în nota complementară 1.A din prezentul capitol, literele (a) şi (b). Primele opt sau nouă vertebre dorsale apofize pot fi alternativ pe semicarcasa dreaptă sau semicarcasa stângă.

Termenul "sfert compensat" este definit în nota complementară 1.A litera (c) din prezentul capitol.

Termenii "sfert anterior neseparat" şi "sfert anterior separat" sunt definiţi în nota complementară 1.A literele (d) şi (e) de la prezentul capitol. Ca urmare a acestei note complementare rezultă că sunt excluse de la această subpoziţie şi se clasifică la subpoziţia 0201 20 900 părţile anterioare ale semicarcaselor, de exemplu, cele care cu toate oasele corespunzătoare au mai puţin de patru coaste sau cele cărora le lipseşte gâtul sau spata sau cele la care unul din oase a fost înlăturat, de exemplu, vertebra Atlas.

Termenii "sferturi posterioare neseparate" şi "sferturi posterioare separate" sunt definiţi în nota complementară 1.A literele (f) şi (g) de la prezentul capitol. Ca urmare a acestei note complementare rezultă că sunt excluse de la această subpoziţie şi se clasifică la subpoziţia 0201 20 900 părţile din spate ale semicarcaselor care, de exemplu, cu toate oasele corespunzătoare, au mai puţin de trei coaste, sau cărora le lipseşte pulpa sau vrăbioara. Cu toate acestea, sferturile posterioare prezentate fără rinichi şi fără grăsimea rinichilor, cu sau fără partea abdominală, se clasifică drept sferturi posterioare.

Se clasifică la această subpoziţie, de exemplu, spata, pulpa şi fleica, nedezosate. De asemenea, sunt clasificate aici şi părţile anterioare şi posterioare ale semicarcasei nedezosate (cu oase) care nu corespund definiţiei sferturilor numite "compensate" şi nici definiţiei sferturilor anterioare sau posterioare.

Se clasifică la această subpoziţie toate bucăţile de carne de animale din specia bovine, proaspete sau refrigerate, la care toate oasele au fost înlăturate, de exemplu fileul şi partea abdominală fără oase.

Se clasifică la această poziţie numai carnea congelată de animale clasificate la poziţia 0102.

Termenii "carcasă" şi "semicarcasă" sunt definiţi în nota complementară 1.A literele (a) şi (b) de la prezentul capitol.

Termenul "sfert compensat" este definit în nota complementară 1.A litera (c) de la prezentul capitol.

Termenii "sferturi anterioare neseparate" şi "sferturi anterioare separate" sunt definiţi în nota complementară 1.A literele (d) şi (e) de la prezentul capitol.

Termenii "sferturi posterioare neseparate" şi "sferturi posterioare separate" sunt definiţi în nota complementară 1.A literele (f) şi (g) de la prezentul capitol.

Notele explicative de la subpoziţia 0201 20 900 se aplică mutatis mutandis.

Se clasifică la această subpoziţie toate bucăţile de carne de animale din specia bovine, congelate, care sunt în întregime dezosate, cu excepţia blocurilor congelate menţionate la subpoziţia 0202 30 100 şi a bucăţilor tăiate de la subpoziţia 0202 30 500.

Se clasifică la această poziţie numai carnea de animale de la poziţia 0103.

Carnea de animale din specia porcine certificată de către autorităţile competente din Australia ca provenind de la porc sălbatic din Australia este considerată ca fiind altă carne decât cea de la animale din speciile domestice.

-

Se clasifică la aceste subpoziţii numai carnea proaspătă sau refrigerată de animale clasificate la poziţia 0103.

Termenul "carcase sau semicarcase" este definit în nota complementară 2.A litera (a) de la prezentul capitol.

Termenul "jambon" este definit în nota complementară 2.A litera (b) de la prezentul capitol.

Se clasifică la această subpoziţie jamboanele posterioare, nedezosate.

Termenul "spată" este definit în nota complementară 2.A litera (d) de la prezentul capitol.

Se clasifică la această subpoziţie bucăţile denumite "coaste" şi rasolul din faţă, nedezosate.

Termenul "părţi anterioare" este definit în nota complementară 2.A litera (c) de la prezentul capitol.

Sunt excluse de la această subpoziţie rasolurile din faţă, nedezosate, şi bucăţile denumite "coaste" (subpoziţia 0203 12 190).

Termenul "spinări" este definit în nota complementară 2.A litera (e) de la prezentul capitol.

Se clasifică la această subpoziţie oasele spinării (loin ribs).

Termenii "piept" şi "bucăţi" sunt definiţi în notele complementare 2.A litera (f) şi 2.B primul paragraf de la prezentul capitol.

Bucăţile de piept se clasifică la această subpoziţie numai dacă au şorici şi slănină.

Nu se clasifică la această subpoziţie antricotul fără şorici şi slănină (subpoziţia 0203 19 590).

Se clasifică la această subpoziţie antricotul fără şorici şi fără slănină.

Se clasifică la această subpoziţie numai carnea de animale de la subpoziţiile 0103 91 900 sau 0103 92 900, de exemplu carnea de mistreţ, alta decât cea în carcasă sau semicarcasă şi alta decât jamboanele, spata şi părţile din acestea.

-

Notele explicative de la subpoziţiile 0203 11 100 până la 0203 19 900 se aplică mutatis mutandis acestor subpoziţii care cuprind subdiviziuni identice.

Se clasifică la această poziţie numai carnea proaspătă, refrigerată sau congelată de animale domestice sau sălbatice clasificate la poziţia 0104 şi în special carnea de animale din specia ovine (ovine domestice sau mufloni) şi carnea de capră sălbatică (capra Alpilor).

Termenii "carcase" şi "semicarcase" sunt definiţi în nota complementară 3.A literele (a) şi (b) de la prezentul capitol.

Carnea de miel este definită în Notele explicative ale Sistemului armonizat de la subpoziţiile 0204 10 000 şi 0204 30 000.

Termenii "carcase" şi "semicarcase" sunt definiţi în nota complementară 3.A literele (a) şi (b) de la prezentul capitol.

Termenii "cască" şi "semicască" sunt definiţi în nota complementară 3.A literele (c) şi (d) de la prezentul capitol.

Termenii "spinal şi şa", "şa", "spinal", "semispinal şi semişa", "semişa" şi "semispinal" sunt definiţi în nota complementară 3.A literele (e) şi (f) de la prezentul capitol.

Termenii "chiulotă" şi "semichiulotă" sunt definiţi în nota complementară 3.A literele (g) şi (h) de la prezentul capitol.

Notele explicative de la subpoziţia 0204 10 000 se aplică mutatis mutandis.

-

Notele explicative de la subpoziţiile 0204 21 000, 0204 22 100, 0204 22 300 şi 0204 22 500 se aplică mutatis mutandis subpoziţiilor 0204 41 000, 0204 42 100, 0204 42 300 şi 0204 42 500.

-

Termenii "carcase" şi "semicarcase" (subpoziţiile 0204 50 110 şi 0204 50 510), "cască" şi "semicască" (subpoziţiile 0204 50 130 şi 0204 50 530), "spinal şi şa", "şa", "spinal", "semispinal şi semişa", "semişa" şi "semispinal" (subpoziţiile 0204 50 150 şi 0204 50 550), "chiulotă" şi "semichiulotă" (subpoziţiile 0204 50 190 şi 0204 50 590) sunt definiţi în nota complementară 3.A de la prezentul capitol, respectiv literele (a) şi (b), (c) şi (d), (e), (f), respectiv (g) şi (h).

Se clasifică la această poziţie organele de animale de la poziţiile 0101 până la 0104. Organele destinate fabricării produselor farmaceutice se clasifică la subpoziţiile în cauză numai dacă îndeplinesc condiţiile impuse de către autorităţile competente.

A se vedea şi Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0206.

-

Se clasifică la aceste subpoziţii numai organele proaspete sau refrigerate de animale de la poziţia 0102.

Muşchiul gros şi muşchiul subţire ai diafragmei constituie părţile musculare ale diafragmei.

-

La aceste subpoziţii se clasifică numai organele congelate de animale de la poziţia 0102.

Se clasifică la această subpoziţie numai organele proaspete sau refrigerate de animale de la poziţia 0103.

Notele explicative aferente subpoziţiei 0206 49 000 primul paragraf se aplică mutatis mutandis.

Subpoziţia cuprinde, printre altele, picioarele, cozile, ficatul, rinichii, inimile, limbile, plămânii, şoriciul comestibil, creierul şi prapurul.

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii numai organele congelate de animale clasificate la poziţia 0103.

Se clasifică la această subpoziţie, de exemplu, capete sau jumătăţi de capete, cu sau fără creier, fălci sau limbă, inclusiv bucăţi din acestea (nota complementară 2.C de la prezentul capitol); bucăţile de capete sunt definite în paragraful al treilea al aceleaşi note complementare.

Subpoziţia cuprinde, printre altele, picioarele, cozile, rinichii, inimile, limbile, plămânii, şoriciul comestibil, creierul şi prapurul.

Se clasifică la această subpoziţie, de exemplu, organele de mistreţ.

Se clasifică la această subpoziţie numai organele proaspete sau refrigerate de animale de la poziţia 0101.

Se clasifică la această subpoziţie numai organele proaspete sau refrigerate de animale de la poziţia 0104.

Se clasifică la această subpoziţie numai organele congelate de animale de la poziţia 0101.

Se clasifică la această subpoziţie numai organele congelate de animale de la poziţia 0104.

Se clasifică la această subpoziţie cocoşii, găinile şi puii, fără pene, cu cap şi picioare, fără intestine şi ale căror organe (de exemplu plămâni, ficat, pipotă, inimă, ovare) nu au fost scoase.

Se clasifică la această subpoziţie puii pentru friptură, care sunt fără pene, fără cap şi fără picioare, dar cu gât, complet evisceraţi, dar la care inima, ficatul şi pipota au fost reintroduse în interiorul corpului după ce au fost scoase.

Se clasifică la această subpoziţie puii pentru friptură, care sunt pui fără pene, fără cap şi fără picioare, complet evisceraţi. Se clasifică aici şi cocoşii, găinile şi puii, altfel prezentaţi decât în modurile menţionate la subpoziţiile 0207 11 100 şi 0207 11 300, de exemplu puii cu pene prezentaţi cu cap, picioare şi intestine.

şi

Notele explicative de la subpoziţiile 0207 11 300 şi 0207 11 900 se aplică mutatis mutandis.

Se clasifică la această subpoziţie carnea de cocoşi, găini şi pui, dezosate, oricare ar fi partea corpului din care provine.

Termenul "jumătăţi" este definit în nota complementară 4 literele (a) şi (b) de la prezentul capitol.

Termenul "sferturi" este definit în nota complementară 4 literele (a) şi (c) de la prezentul capitol. Se clasifică la această subpoziţie sferturile posterioare compuse din copan (tibia şi peroneul), pulpă (femur), partea posterioară a spatelui, târtiţa şi sferturile anterioare care constau în principal într-o jumătate de piept cu aripa ataşată.

Termenul "aripi întregi, cu sau fără vârfuri"  este definit în nota complementară 4 literele (a) şi (d) de la prezentul capitol.

A se vedea nota complementară 4 litera (a) de la prezentul capitol.

Se clasifică la această subpoziţie, printre altele, spate cu gâturi împreună care conţin: o bucată din gât, spatele şi chiar târtiţa; spate; gâturi; târtiţe; vârfuri de aripi.

Termenul "piept" este definit în nota complementară 4 literele (a) şi (e) de la prezentul capitol.

Termenul "pulpe" este definit în nota complementară 4 literele (a) şi (f) de la prezentul capitol.

Tăietura care separă pulpa de spate trebuie făcută între cele două linii care delimitează articulaţiile, în conformitate cu schiţa următoare:

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0207 ultimul paragraf.

Se clasifică la această subpoziţie organele comestibile şi, în special, inimi, creste şi ciocuri, cu excepţia ficatului.

Se clasifică, de asemenea, la această subpoziţie picioarele de cocoşi, găini şi pui.

-

Notele explicative de la subpoziţiile 0207 13 100 - 0207 13 990 se aplică mutatis mutandis.

Se clasifică la această subpoziţie în special curcile şi curcanii fără pene, fără cap şi fără picioare, dar cu gât, complet eviscerate, dar la care inima, ficatul şi pipota au fost reintroduse în interiorul corpului după ce au fost scoase.

Se clasifică la această subpoziţie curcile şi curcanii fără pene, pentru friptură, fără cap, gât şi picioare şi complet eviscerate.

De asemenea, se clasifică aici curcile şi curcanii care sunt altfel prezentaţi decât în modurile specificate la subpoziţiile 0207 24 100 şi 0207 24 900.

şi

Notele explicative de la subpoziţiile 0207 24 100 şi 0207 24 900 se aplică mutatis mutandis.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 100 se aplică mutatis mutandis.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 200 se aplică mutatis mutandis

Termenul "aripi întregi, cu sau fără vârfuri" este definit în nota complementară 4 literele (a) şi (d) de la prezentul capitol.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 400 se aplică mutatis mutandis.

Termenul "piept" este definit în nota complementară 4 literele (a) şi (e) de la prezentul capitol.

Termenul "copane" este definit în nota complementară 4 literele (a) şi (g) de la prezentul capitol.

Tăietura care separă copanul de femur trebuie făcută între cele două linii care delimitează articulaţiile, în conformitate cu schiţa următoare:

Se clasifică la această subpoziţie bucăţile tăiate descrise în nota complementară 4 literele (a) şi (h) de la prezentul capitol.

Tăietura care separă femurul sau care separă pulpa întreagă de spate trebuie făcută între cele două linii care delimitează articulaţiile, în conformitate cu schiţa de la notele explicative de la subpoziţia 0207 13 600.

Tăietura care separă femurul de copan trebuie făcută între cele două linii care delimitează articulaţiile, în conformitate cu schiţa de la nota explicativă de la subpoziţia 0207 26 600.

A se vedea Notele explicative  ale Sistemului armonizat de la poziţia 0207 ultimul paragraf.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 990 se aplică mutatis mutandis.

-

Notele explicative de la subpoziţiile  0207 26 100 - 0207 26 990 se aplică mutatis mutandis.

Se clasifică la această subpoziţie raţele fără pene, fără cap şi fără picioare, cu gât, complet eviscerate, dar la care inima, ficatul şi pipota au fost reintroduse în interiorul corpului după ce au fost scoase.

Se clasifică la această subpoziţie raţele fără pene, pentru friptură, fără cap, gât şi picioare şi complet eviscerate. Se clasifică aici, de asemenea, raţele care sunt altfel prezentate decât în modurile specificate la subpoziţiile 0207 41 200, 0207 41 300 şi 0207 41 800.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 41 300 se aplică mutatis mutandis.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 41 800 se aplică mutatis mutandis.

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0207 ultimul paragraf.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 100 se aplică mutatis mutandis.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 200 se aplică mutatis mutandis.

Termenul "aripi întregi, cu sau fără vârfuri" este definit în nota complementară 4 literele (a) şi (d) de la prezentul capitol.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 400 se aplică mutatis mutandis.

Termenul "piept" este definit în nota complementară  4 literele (a) şi (e) de la prezentul capitol.

Termenul "pulpe" este definit în nota complementară  4 literele (a) şi (f) de la prezentul capitol.

Termenul "trunchi de raţe" este definit în nota complementară 4 litera (i) de la prezentul capitol.

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0207 ultimul paragraf.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 990 se aplică mutatis mutandis

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 100 se aplică mutatis mutandis.

Notele explicative de la subpoziţiile 0207 13 200 - 0207 13 600 şi 0207 44 710 se aplică mutatis mutandis.

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0207 ultimul paragraf.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 990 se aplică mutatis mutandis.

Se clasifică la această subpoziţie gâştele fără pene, fără cap şi picioare, complet eviscerate, dar la care inima şi pipota au fost reintroduse în interiorul corpului şi gâştele fără pene, pentru friptură, fără cap şi picioare, complet eviscerate. Se clasifică, de asemenea, aici gâştele altfel prezentate decât în modurile specificate la subpoziţiile 0207 51 100 şi 0207 51 900, de exemplu gâştele tăiate, scurse de sânge, fără pene, neeviscerate, fără cap şi picioare.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 51 900 se aplică mutatis mutandis.

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0207 ultimul paragraf.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 100 se aplică mutatis mutandis.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 200 se aplică mutatis mutandis.

Termenul "aripi întregi, cu sau fără vîrfuri" este definit în nota complementară 4 literele (a) şi (d) de la prezentul capitol.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 400 se aplică mutatis mutandis.

Termenul "piept" este definit în nota complementară  4 literele (a) şi (e) de la prezentul capitol.

Termenul "pulpe" este definit în nota complementară  4 literele (a) şi (f) de la prezentul capitol.

Termenul "trunchi de gâşte" este definit în nota complementară 4 litera (i) de la prezentul capitol.

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0207 ultimul paragraf.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 990 se aplică mutatis mutandis.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 100 se aplică mutatis mutandis.

-

Notele explicative de la subpoziţiile 0207 13 200 - 0207 13 600 şi 0207 44 .710 se aplică mutatis mutandis.

şi

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0207 ultimul paragraf.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 990 se aplică mutatis mutandis.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 100 se aplică mutatis mutandis.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 200 se aplică mutatis mutandis.

Termenul "aripi întregi, cu sau fără vârfuri" este definit în nota complementară 4 literele (a) şi (d) de la prezentul capitol.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 400 se aplică mutatis mutandis.

Termenul "piept" este definit în nota complementară  4 literele (a) şi (e) de la prezentul capitol.

Termenul "pulpe" este definit în nota complementară  4 literele (a) şi (f) de la prezentul capitol.

Notele explicative de la subpoziţia 0207 13 990 se aplică mutatis mutandis.

Se clasifică la această poziţie numai carnea şi organele comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate de animale de la poziţia 0106.

Se clasifică la această subpoziţie carnea şi organele comestibile de animale de la subpoziţia 0106 14 100.

Se clasifică la această subpoziţie carnea şi organele comestibile de porumbei domestici (porumbei de curte, porumbei pentru ornament, porumbei călători).

Carnea şi organele comestibile de porumbei care sunt enumeraţi ca fiind "sălbatici" în nota explicativă de la subpoziţia 0106 39 100 sunt deci excluse de la prezenta subpoziţie şi se clasifică la subpoziţia 0208 90 300.

Se clasifică la această subpoziţie, printre altele:

1. vânat cu blană: cerbi, cerbi lopătari, căpriori, capra-neagră (Rupicapra rupicapra), elani, antilocapre, antilope, gazele, urşi şi canguri;

2. vânat cu pene: porumbei sălbatici, gâşte sălbatice, raţe sălbatice, potârnichi, fazani, becaţe, becaţine, cocoşi şi găinuşe de munte, ortolani şi struţi.

Carnea şi organele comestibile de animale care în mod normal sunt vânate (fazani, struţi, cerbi lopătari etc.) rămân clasificate drept carne şi organe comestibile de vânat, chiar dacă aceste animale au fost crescute în captivitate.

Carnea şi organele comestibile de ren sunt excluse de la această subpoziţie (subpoziţia 0208 90 600). Totuşi se clasifică aici carnea şi organele comestibile de anumite specii de reni (de exemplu Karibul-american) cu condiţia să existe probe care arată că aceste organe şi carne comestibile provin de la animale sălbatice care au fost vânate.

Sunt excluse de la această subpoziţie carnea şi organele comestibile de iepure de vizuină (Oryctolagus cuniculus) şi cele de iepure de câmp, care se clasifică la subpoziţia 0208 10 900.

A se vedea Notele explicative de la subpoziţia 0208 90 300 al treilea paragraf.

şi

Termenul "slănină" este definit în nota complementară 2.D de la prezentul capitol.

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0209, al doilea paragraf.

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0209 al treilea paragraf.

Se clasifică la această poziţie, cu excepţia slăninii şi a grăsimii de la subpoziţia 0209, carnea şi organele, sărate sau în saramură, uscate sau afumate, de orice animal de la poziţiile 0101- 0106.

În ceea ce priveşte termenii "uscate sau afumate" şi "sărate sau în saramură", a se vedea notele complementare 2.E şi 6 de la prezentul capitol.

-

Pentru termenul "nedezosate", a se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente subpoziţiei 0210 11.

-

Termenii "jamboane" şi "spete" sunt definiţi în nota complementară 2 A literele (b) şi (d) de la prezentul capitol.

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii numai jamboanele, spetele şi bucăţi din acestea, nedezosate, din specia porcine domestice, al căror mod de conservare se limitează la o sărare în profunzime sau saramurare. Această carne poate totuşi să fie superficial uscată sau superficial afumată cu condiţia de a nu fi uscată sau afumată în sensul subpoziţiilor 0210 11 310 şi 0210 11 390 (nota complementară 2.E de la prezentul capitol).

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii jamboanele, spetele şi bucăţi din acestea, nedezosate, din specia porcine domestice, conservate printr-un tratament de uscare sau afumare, chiar dacă acest mod de conservare este combinat cu o sărare sau saramurare prealabilă. În special, este cazul în care jamboanele au fost sărate înainte de a fi supuse unei deshidratări parţiale, fie în aer liber (jamboane de tip Parma sau Bayonne), fie prin afumare (jamboane de tip Ardenne).

Jamboanele, spetele şi bucăţi din acestea care au fost parţial deshidratate, dar a căror conservare efectivă este asigurată prin congelare sau congelare rapidă se clasifică la subpoziţiile  0203 22 110 sau 0203 22 190.

şi

Termenii "piept" şi "bucăţi" sunt definiţi în notele complementare 2.A litera (f) şi 2.B de la prezentul capitol.

Notele explicative de la subpoziţiile 0210 11 110 şi 0210 11 190 se aplică mutatis mutandis.

Notele explicative de la subpoziţiile 0210 11 310 şi 0210 11 390 se aplică mutatis mutandis.

Termenii "semicarcasă de bacon" şi "trei sferturi anterior" în sensul prezentei subpoziţii sunt definiţi în nota complementară 2.A literele (g) şi (h) de la prezentul capitol.

Termenii "trei sferturi posterior" şi "mijloc" sunt definiţi în nota complementară 2.A literele (i) şi (j) de la prezentul capitol.

Termenul "parte anterioară" este definit în nota complementară 2.A litera (c) de la prezentul capitol.

Termenul "spinări" este definit în nota complementară 2.A litera (e) de la prezentul capitol.

Termenul "parte anterioară" este definit în nota complementară 2.A litera (c) de la prezentul capitol.

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii numai carnea de animale de la poziţia 0102, sărată sau în saramură, uscată sau afumată; organele de animale din specia bovine se clasifică la subpoziţiile 0210 99 510 sau 0210 99 590.

Se clasifică la această subpoziţie numai carnea de animale de la subpoziţiile 0101 21 000 -0101 29 900, sărată, în saramură sau uscată. Carnea de cal afumată se clasifică la subpoziţia 0210 99 390. Organele de cal se clasifică la subpoziţia 0210 99 850.

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii carnea de animale de la poziţia 0104, sărată sau în saramură, uscată sau afumată. Organele de animale din aceste specii se clasifică la subpoziţia 0210 99 850.

A se vedea nota explicativă de la subpoziţia 0208 90 300 al treilea paragraf.

Se clasifică la această subpoziţie, de exemplu, capete sau jumătăţi de capete de porci domestici, cu sau fără creier, fălci sau limbă, inclusiv bucăţi din acestea (a se vedea nota complementară 2.C de la capitolul 2). Bucăţile de capete sunt definite în aceeaşi notă complementară la al treilea paragraf.

Pentru termenul "organe", a se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0206.

Se clasifică la această subpoziţie, de asemenea, şi peletele obţinute din făină şi pudră.

şi

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente subpoziţiei 0301 11 000 şi 0301 19 000.

Se clasifică aici, între altele:

1. "peştele de foc" (Hemigrammus ocellifer);

2. carasul auriu (Carassius auratus);

3. peşti din specia "moli" (Mollienisia latipinna şi velifera), inclusiv cei negri, peşti "xipho" verzi, roşii şi albinoşi din specia Xiphophorus helleri, peşti "platy" roşii, aurii, negri şi albi din specia Platypoecilus maculatus şi hibrizii de "xipho" şi "platy" (Xiphophorus şi Okattoiecukys), numiţi şi "xipho" negru sau "xipho" berlinez;

4. peştele luptător (Betta splendens), peştele paradisului (Macropodus opercularis sau viridi-auratus), gourami (Trichogaster trichopterus) şi colisa (Colisa lalia şi fasciata);

5. scalarii (Pterophyllum scalare şi eimckei).

Se clasifică, de exemplu, la această subpoziţie:

1. peştii din familia Chaetodontidae (peştii fluturi);

2. peştii din familia Labridae (peştii buzaţi sau lapinele);

3. peştii din familia Scaridae (peştele papagal, pseudo-papagal şi scarichthys).

Această subpoziţie cuprinde alevini (peşti tineri), care prezintă peşti, crescuţi din icre, după trecerea stadiului larvar. În special, alevinii de nisetru au pe corp caracteristici morfologice externe, clar exprimate, sub formă de 5 osificare externe:

- un rînd - dorsale;

- două rînduri – laterale (pe părţile laterale ale corpului pe ambele părţi);

- două rânduri – ventrale (partea de jos).

Alevinii de nisetru nu poate avea o masă mai mare de 1 kg.

Transportarea poate fi efectuată atât în ​​ recipiente (containere), precum şi în maşini sau vagoane pentru transportarea peştelui viu.

-

Se clasifică la aceste coduri:

1. păstrăvul de mare (Salmo trutta trutta);

2. păstrăvul de râu sau păstrăvul comun (Salmo trutta fario);

3. păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris);

4. păstrăvul curcubeu sau păstrăvul american (Oncorhynchus mykiss);

5. păstrăvul din specia Oncorhynchus clarki;

6. păstrăvul auriu (Oncorhynchus aguabonita);

7. păstrăvul din specia Oncorhynchus gilae;

8. păstrăvul din specia Oncorhynchus apache;

9. păstrăvul din specia Oncorhynchus chrysogaster.

Se clasifică la această subpoziţie:

1. somonul roşu sau somonul roşu de Alaska sau somonul "sockeye" (Oncorhynchus nerka);

2. somonul roz sau somonul cocoşat (Oncorhynchus gorbuscha);

3. somonul keta sau somonul câine (Oncorhynchus keta);

4. somonul regal sau somonul "chinook" (Oncorhynchus tschawytscha);

5. somonul argintiu sau somonul "Coho" (Oncorhynchus kisutch);

6. somonul japonez sau somonul vişiniu japonez (Oncorhynchus masou);

7. somonul din specia Oncorhynchus rhodurus.

Printre alte salmonide de apă dulce care se clasifică aici sunt:

1. peştele alb de lac numit şi peştele alb sau coregonul (Coregonus clupeaformis, Coregonus fera, Coregonus albula, Coregonus lavaretus);

2. peştii din specia Coregonus oxyrhynchus;

3. fântânelul alpin (Salvelinus alpinus), fântânelul (Salvelinus fontinalis), fântânelul de lac (Salvelinus namaycush sau Cristivomer namaycush).

-

Peştii plaţi nu sunt aplatizaţi în plan vertical, dar în plan orizontal sunt plaţi, şi au doi ochi pe partea superioară.

Se clasifică în special la această subpoziţie: calcanul-mic (Scophthalmus rhombus), limanda (Pleuronectes limanda sau Limanda limanda),  "limanda-sole" (Pleuronectes microcephalus sau Microstomus kitt), cambula comună (Platichthys flesus sau Flesus flesus).

şi

Tonii albi sau "germon" se recunosc după înotătoarele pectorale lungi care depăşesc în spate nivelul anusului, spatele albastru închis, părţile laterale şi burta de o culoare gri-albăstrui.

şi

Tonii cu aripioare galbene se recunosc uşor după înotătoarea anală şi cea de-a doua dorsală, care au forma unei furci.

şi

Peştii săritori sau bonitele cu abdomenul vărgat [Euthynnus (Katsuwonus) pelamis] au patru până la şapte dungi închise la culoare care traversează longitudinal abdomenul. Spatele albastru închis este subliniat de o zonă verde bine marcată deasupra înotătoarei pectorale care se estompează spre mijlocul corpului. Părţile laterale şi burta sunt argintii şi înotătoarele sunt scurte.

Nu se clasifică la aceste subpoziţii bonitele cu spatele vărgat (pălămidele) (Sarda sarda) cu dungi oblice care, prezentate în stare proaspătă sau refrigerată, se clasifică la subpoziţia 0302 89 900.

Termenul "hering", în înţelesul prezentei subpoziţii, se referă numai la peştii din familia Clupeidae, speciile Clupea harengus (heringul nordic) şi Clupea pallasii (heringul de Pacific). Peştele numit "hering de India" (Chirocentrus dorab) se clasifică la subpoziţia 0302 89 900 atunci când este prezentat în stare proaspătă sau refrigerată.

Se clasifică aici sardine adulte de talie mare (până la 25 de centimetri) cunoscute sub denumirea "pilchard".

În sensul acestei subpoziţii termenul "şprot" se referă numai la peştii din familia Clupeidae din specia Sprattus sprattus. Aceşti peşti, foarte asemănători heringului, dar de talie mult mai redusă, sunt cunoscuţi sub denumirea improprie de "anchois de Norvegia".

şi

Codul este un peşte a cărui lungime poate să atingă 1,5 metri. Spatele este de culoare măslinie cu pete închise şi burta este de culoare deschisă şi are o linie laterală albă. Are trei înotătoare dorsale, o înotătoare ventrală scurtă şi mustăţi.

Peştii marini din specia Pollachius virens sunt cunoscuţi şi sub denumirea de "cod negri".

În sensul prezentei subpoziţii, termenul "anghile" se referă numai la anghilele propriu-zise (Anguilla spp.) şi în special: anghila europeană sau anghila de râu (Anguilla anguilla) în cele două forme ale sale (anghila cu cap mare şi bot ascuţit şi anghila cu botul lung) şi anghila americană (Anguilla rostrata), anghila japoneză (Anguilla japonica), anghila australiană (Anguilla australis).

Prin urmare, sunt excluşi de la acest cod peştii impropriu denumiţi anghile şi congerii denumiţi "anghile de mare" (Conger conger), murena sau "anghila pictată" (Muraena helena) şi uva sau sabia (Ammodytes spp.) care se clasifică la subpoziţia 0302 89 900.

Câinii de mare sunt rechinii spinoşi cu deschideri branhiale laterale plasate deasupra pectoralelor; corpul este rotund şi neted; au spatele cenuşiu şi burta albă; pot ajunge până la 1 metru lungime.

Se clasifică, în special, la această subpoziţie rechinul neted (Galeorhinus galeus sau Galeus canis).

Printre alţi peşti de apă dulce care se clasifică aici, se pot enumera:

1. linul (Tinca tinca);

2. mrenele (Barbus spp.);

3. bibanul: bibanul comun (Perca fluviatilis), bibanul-negru (Micropterus spp.), bibanul-soare (Lepomis gibbosus) şi ghiborţul (Gymnocephalus cernuus sau Acerina cernua);

4. plătica comună (Abramis brama) şi plătica-argintie sau batca (Blicca björkna);

5. ştiuca (Esox spp.) şi peştele-caiman (Lepisosteus spp.);

6. obleţul (Alburnus alburnus), porcuşorul comun (Gobio gobio), porcuşorul de Dunăre (Gobio uranoscopus), porcuşorul de vad sau de munte (Cottus gobio), mihalţul (Lota lota);

7. chişcarul sau ţiparul mic (Lampetra fluviatilis, Lampetra planeri);

8. "peştii albi" din grupele Leuciscus spp., Rutilus spp. şi Idus spp.: de exemplu clean, babuşcă sau ocheană, văduviţă;

9. lipanul (Thymallus spp.);

10. şalăul (Stizostedion lucioperca).

Printre peştii de mare care se clasifică la acest cod se pot enumera:

1. peştii din speciile Trisopterus luscus şi Trisopterus esmarki;

2. seranide sau bibanul de mare (Serranus spp.) şi peşti din specia Epinephelus spp.;

3. barbunul comun (Mullus barbatus) şi barbunul vărgat (Mullus surmuletus);

4. peşti din familia rândunicilor de mare (Trigla, Eutrigla, Aspitrigla, Lepidotrigla şi Trigloporus spp.);

5. scorpia de mare (Scorpaena spp.);

6. chişcarul (ţeparul) de mare sau petromizonul mare (Petromyzon marinus);

7. zărganul sau becaţa de mare (Belone belone) şi peştii din specia Trachinus spp.;

8. merlanul (Osmerus spp.);

9. capelan (Mallotus villosus);

10. peştii din specia Kathetostoma giganteum.

Ficatul, icrele şi lapţii, care sunt proprii alimentaţiei umane prin natura sau prin modul lor de prezentare, proaspete sau refrigerate, se clasifică la această subpoziţie, chiar dacă sunt destinate întrebuinţărilor industriale.

Dispoziţiile de mai sus pentru poziţia 0302 se aplică mutatis mutandis subpoziţiilor de la prezenta poziţie.

-

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0304 primul paragraf, punctul (1).

De asemenea, se clasifică la aceste subpoziţii fileul tăiat în bucăţi, numai dacă aceste bucăţi pot fi identificate ca provenind din file. Speciile cele mai utilizate în acest scop sunt păstrăvul, somonul, codul (batog), egrefinul, peştii din specia Merlangus pollachius, peştele roşu (egrefin norvegian), peştii de ocean din specia Sebastus, merlanul, peştii marini din specia Merluccius vulgaris, dorada (plătica aurie), limba de mare, plătica (cambulă), calcanul (paltus), mihalţul de mare, tonul, scrumbia (macrou), heringul şi anşoa.

Se clasifică, de exemplu, la această subpoziţie fileul de hering.

-

A se vedea Nota explicativă de la subpoziţiile 0304 31 000 - 0304 49 900.

Se clasifică la aceste subpoziţii blocurile congelate prin metoda congelării rapide compuse din file sau din bucăţi de file (în general de cod), amestecate sau nu cu o cantitate mică (de cel mult 20 %) de bucăţi mici de peşte din aceeaşi specie care servesc la umplerea spaţiilor goale din interiorul blocurilor. Blocurile sunt destinate a fi ulterior tăiate în bucăţi mai mici (porţii, crochete etc.) care sunt ambalate pentru vânzarea cu amănuntul.

şi

Surimi este un produs intermediar comercializat în stare congelată, care constă într-o pastă albicioasă, care practic nu are gust şi nici miros, obţinută din carne de peşte fin tocată, spălată şi trecută prin sită. Prin spălările succesive se elimină o mare parte din grăsimi şi din proteinele hidrosolubile. Înainte de congelare, produsului i se adaugă cantităţi mici de aditivi [de exemplu zahăr, sare, D-glucitol (sorbitol), difosfat sau trifosfat] pentru îmbunătăţirea consistenţei şi pentru asigurarea stabilizării în timpul congelării.

Preparatele pe bază de surimi sunt excluse de la această subpoziţie (subpoziţia 1604 20 050).

Făina şi pudra de peşte, în general, devin comestibile prin extragerea uleiului şi prin dezodorizare şi sunt denumite impropriu în comerţ "concentrat de proteine de peşte".

De asemenea, se clasifică la această subpoziţie şi produsul cunoscut sub numele de "pudră de peşte instant", obţinută din carne de peşte proaspătă, congelată, tăiată în bucăţi mici, foarte fin tocată şi uscată.

-

Nota explicativă de la subpoziţiile 0304 31 000 - 304 49 900 se aplică mutatis mutandis. Fileurile de peşte afumate se clasifică la subpoziţiile 0305 41 000 - 0305 49 809.

-

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0305 al patrulea paragraf.

Se clasifică la această subpoziţie numai peştele din specia Engraulis spp. (anşoa) în saramură care nu a fost în nici un alt mod preparat. Este prezentat în butoiaşe sau borcane şi adesea chiar în cutii metalice închise ermetic şi care nu a fost supus nici unui tratament termic după închiderea în recipiente.

Crustaceele, decorticate şi fierte (de exemplu cozi de crevete "curăţate" şi fierte, de obicei congelate) se clasifică la poziţia 1605.

Părţile de crabi (de exemplu cleştii) parţial decorticate şi fierte în apă sau în aburi, care sunt consumabile direct fără o decorticare suplimentară, se clasifică la poziţia 1605.

-

Langustele, spre deosebire de homari, sunt de culoare roşiatică şi au numai cleşti foarte mici, dar au antene foarte dezvoltate. În plus, carapacea lor are protuberanţe şi ţepi.

Se clasifică la această subpoziţie cozile de languste nedecorticate, tăiate sau nu în două părţi, precum şi cozile decorticate.

Se clasifică la această subpoziţie langustele în carapace, întregi sau tăiate pe lungime, şi carnea de languste.

-

Homarii sunt crustacee prevăzute cu cleşti mari. Sunt de culoare albastru închis, cu marmoraje albe sau galbene când sunt nepreparate termic; devin roşii numai prin fierbere.

Modul de prezentare comercială a homarilor este practic identic cu cel de prezentare al langustelor.

-

Prin "crabi" se înţelege o mare varietate de crustacee cu cleşti, de diverse mărimi, care, spre deosebire de languste, homari, creveţi, homari norvegieni şi raci de apă dulce, nu au coadă cărnoasă articulată.

Se clasifică aici crabii de mare din Europa, cum ar fi crabii din specia Portunus puber, păianjenii de mare (Maia squinado) şi multe alte specii (în special Cancer, Carcinus, Portunus, Neptunus, Charybdis, Scylla, Erimacrus, Limulus, Maia, Menippi spp.), precum şi crabul de apă dulce numit "crab chinezesc" (Eriocheir sinensis).

şi

Homarii norvegieni sunt o specie de crustacee de mărime mijlocie cu cleşti lungi, subţiri şi prismatici.

-

Se clasifică la aceste subpoziţii:

1. creveţii numiţi "roz" – impropriu denumiţi uneori "creveţi buchet" (chiar dacă unele varietăţi nu devin chiar roz sau roşii decât prin fierbere) din familia Pandalidae;

2. creveţii cenuşii de genul Crangon (creveţii de nisip);

3. creveţii care aparţin familiilor Palaemonidae şi Penaeidae. Printre aceşti creveţi se numără crevetele buchet veritabil (Palaemon serratus) şi crevetele regesc sau caramota (Penaeus caramota sau Penaeus kerathurus).

Racii de apă dulce sunt crustacee de apă dulce ale căror specii mai importante aparţin genurilor Astacus, Cambarus, Orconectes şi Pacifastacus.

Se clasifică, de asemenea, aici şi cozile de raci de apă dulce.

A se vedea Notele explicative de la subpoziţiile 0306 11 050 - 0306 11 900.

-

A se vedea Notele explicative de la subpoziţiile 0306 12 050 - 0306 12 900.

-

A se vedea Notele explicative de la subpoziţiile 0306 14 050 - 0306 14 900.

Se clasifică aici, de exemplu, crabii de mare din Europa cum ar fi crabii din specia Portunus puber şi păianjenii de mare (Maia squinado), multe alte specii (în special Paralithodes camchaticus, Callinectes sapidus, Chionecetes spp., Cancer, Carcinus, Portunus, Neptunus, Charybdis, Scylla, Erimacrus, Limulus, Maia, Menippi spp.) şi crabul de apă dulce numit "crab chinezesc" (Eriocheir sinensis).

şi

A se vedea Notele explicative de la subpoziţiile 0306 15 100 şi  0306 15 900.

-

A se vedea Nota explicativă de la subpoziţiile 0306 16 100 - 0306 17 990.

A se vedea Notele explicative de la subpoziţia 0306 19 100.

-

Se clasifică aici numai moluştele bivalve de genurile Ostrea, Crassostrea (numite şi Gryphaea) şi Pycnodonta.

Se face de obicei distincţie între stridiile plate (Ostrea spp.) şi cele cu cochiliile neregulate, cum ar fi stridiile "portugheze" (Crassostrea angulata) şi stridiile de Virginia (Crassostrea virginica).

Se clasifică la această subpoziţie numai stridiile tinere de genul Ostrea, de cel mult 40 g fiecare (inclusiv cochiliile). Stridiile plate pescuite în Europa sunt în general din specia Ostrea edulis. Există alte specii, cum ar fi, de exemplu, Ostrea lurida pe coasta pacifică a Americii de Nord şi Ostrea chilensis din Chile.

-

Se clasifică la această subpoziţie stridiile de genul Ostrea de peste 40 g fiecare şi toate stridiile tinere sau adulte de genul Crassostrea (denumit şi Gryphaea) şi de genul Pycnodonta.

Genului Crassostrea îi aparţin, în special, stridiile portugheze (Crassostrea angulata), stridiile japoneze (Crassostrea gigas), stridiile numite "americane" (Crassostrea virginica).

-

Se clasifică la aceste subpoziţii:

1. scoici comestibile sau moluşte comestibile din specia Scrobicularia plana, scoica-albie (Mactra spp.) şi scoici comestibile din specia Cardium spp.;

2. scoici din specia Solen spp. şi, în special, scoici bivalve (Solen marginatus, Solen siliqua şi Solen ensis) şi moluşte din speciile Venus mercenaria şi Venus verrucosa.

-

Se clasifică aici, printre altele:

1. melcii de mare denumiţi şi stenoglose (Buccinum undatum);

2. litorinidele (Littorina şi Lunatia spp.);

3. sepii din specia Sepia pharaonis

4. calmar zburător uriaş (Dosidicus gigas) şi calmar zburător japonez (Todarodes pacificus).

Poziţia cuprinde următoarele produse, numai dacă acestea nu conţin şi alte adaosuri decât cele prevăzute de Notele explicative ale Sistemului armonizat, consideraţiile generale, al doilea paragraf:

1. lapte complet, netratat, şi laptele parţial sau integral degresat;

2. lapte pasteurizat, adică laptele a cărei conservare a fost îmbunătăţită prin eliminarea parţială a florei microbiene printr-un tratament termic;

3. lapte sterilizat, inclusiv laptele de tip UHT, conservat pentru o perioadă mai mare de timp, la care flora microbiană a fost practic eliminată printr-un tratament termic la o temperatură mult mai înaltă;

4. laptele omogenizat la care globulele grase din emulsia naturală au fost fragmentate – prin acţionare mecanică la o presiune foarte ridicată asociată cu un tratament termic – în glomerule cu diametre mult mai mici, care previn parţial formarea smântânii;

5. lapte peptonizat sau pepsină, adică laptele a cărui digestibilitate a fost îmbunătăţită prin transformarea proteinelor în urma unei adăugări de pepsine;

6. smântâna, care este stratul de grăsime format în mod natural prin aglomerarea lentă de globule grase de emulsie la suprafaţa laptelui lăsat în repaos. Indiferent dacă este colectată manual sau prin centrifugarea laptelui (în separatorul de smântână), conţine, în afară de alţi constituenţi ai laptelui, o cantitate destul de ridicată de grăsimi (care depăşesc de obicei 10 % din greutate). Anumite procedee moderne de centrifugare permit obţinerea smântânii cu un conţinut de grăsimi care poate depăşi 50 % din greutate.

Smântâna este considerată "neconcentrată", în sensul acestei poziţii, oricare ar fi procentajul în grăsimi, cu condiţia să fi fost obţinută exclusiv:

(a) fie prin smântânire la suprafaţa laptelui;

(b) fie prin centrifugare.

Cu toate acestea, smântâna "concentrată" obţinută prin alte procedee, cum ar fi evaporarea apei sub efectul unui tratament termic, se clasifică la poziţia 0402.

Se clasifică la această poziţie laptele praf la care sterilizarea prin centrifugare este aplicată astfel încât să nu se modifice proporţia constituenţilor naturali ai laptelui (caz în care produsul s-ar clasifica la poziţia 0404).

Produsele cu un conţinut de lecitină de soia (emulsionant) mai mare de 3 % din greutatea substanţei uscate nu sunt clasificate la această poziţie.

A se vedea şi Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0404, excluderea (d).

Produsele prezentate sub formă de pastă, care se consumă de obicei cu lingura, nu se clasifică drept produse sub formă de "pudră, granule sau alte forme solide".

În sensul acestei poziţii, termenul "lapte acru" se referă atât la cel care nu este acrit, cât şi la cel acrit.

-

Se clasifică la aceste subpoziţii numai produsele obţinute prin fermentare lactică prin acţiunea exclusivă a Streptococcus thermophilus şi Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus.

Sunt excluse produsele care după fermentaţie sunt supuse unui tratament termic care dezactivează fermenţii din culturile de iaurt (subpoziţia 0403 90).

-

A se vedea Notele explicative de la subpoziţiile 0403 10 110 - 0403 10 990.

Sunt excluse de la aceste subpoziţii produsele de tipul "cagliata" descrise în paragraful al treilea al notei explicative aferente subpoziţiilor 0406 10 200 - 0406 10 800.

A se vedea Nota explicativă de la poziţia 0402, primul paragraf.

-

Nota explicativă de la poziţia 0402 se aplică mutatis mutandis.

Se clasifică la aceste subpoziţii de exemplu concentratele de proteine din lapte, obţinute din lapte degresat prin eliminarea parţială a lactozei şi a sărurilor minerale şi care au un conţinut de proteine calculat în greutate substanţă uscată de cel mult 85 %. Conţinutul în proteine este calculat prin multiplicarea conţinutului în azot cu un factor de conversie de 6,38.

Concentratele de proteine din lapte cu un conţinut de proteine de peste 85 %, calculat în greutate substanţă uscată, se clasifică la poziţia 3504 (a se vedea nota complementară 1 de la capitolul 35).

-

Termenul "unt" este definit în nota 2 litera (a) şi în nota de la subpoziţia 2 de la prezentul capitol.

A se vedea, de asemenea, şi Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0405 litera (A).

Untul este o emulsie apoasă de grăsimi din lapte, în care apa este faza dispersată şi grăsimile constituie mediul de dispersie.

Pe de altă parte, smântâna (poziţiile 0401 sau 0402) – al cărei conţinut în grăsimi poate în anumite cazuri să îl egaleze pe cel al untului – este o emulsie de globule grase în apă, în care apa constituie mediul de dispersie, iar grăsimile constituie faza dispersată.

Din această diferenţă de structură rezultă că, prin simpla adăugare a unei anumite cantităţi de apă smântânii, se poate reconstitui aproximativ laptele original, ceea ce nu este posibil şi în cazul untului.

-

Expresia "pastă din lapte pentru tartine" este definită în nota 2 litera (b) de la prezentul capitol.

A se vedea, de asemenea, şi Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0405 partea (B).

şi

A se vedea Nota 2 de subpoziţie de la prezentul capitol şi Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0405 litera (C).

Nu se consideră brânză în sensul acestei poziţii produsele în care grăsimea butirică a fost înlocuită, în întregime sau parţial, cu alte tipuri de grăsimi, de exemplu, vegetale (poziţia 2106, în general).

şi

Pentru brânza din zer, a se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0406 al doilea paragraf.

Caşul sau "brânza albă" este un produs obţinut din lapte covăsit la care marea majoritate a zerului a fost eliminată (de exemplu prin scurgere sau presare). Caşul (altul decât sub formă de pudră) cu adaos de zahăr şi de fructe îşi păstrează caracterul de caş în sensul acestor subpoziţii, în cazul în care conţinutul total de zahăr şi fructe nu depăşeşte 30 % din greutate.

Se clasifică la aceste coduri produsele de tip "cagliata", de exemplu produsele obţinute prin coagulare cu cheag, cu alte enzime sau prin acrirea laptelui complet, parţial sau integral degresat, la care marea majoritate a zerului a fost eliminată. Aceste produse se prezintă sub formă de pastă, nemodelată, netedă, care poate fi sfărâmată uşor, cu un miros caracteristic puternic, cu un conţinut în clorură de sodiu de maximum 0,3 % din greutate. Acestea sunt produse "intermediare", care sunt ulterior supuse unor transformări, în special pentru fabricarea brânzeturilor.

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii:

1. brânza rasă, folosită de obicei drept condiment sau pentru alte scopuri în industria alimentară. Se obţine de cele mai multe ori din brânză dură (de exemplu Grana, Parmigiano Reggiano, Emmental, Regianito, Sbrinz, Asiago, Pecorino etc.). Această brânză poate fi parţial deshidratată pentru a fi asigurată o perioadă mai mare de conservare.

De asemenea, se clasifică aici şi brânza care, după ce a fost rasă, a fost aglomerată.

2. brânza sub formă de pudră, în general utilizată în industria alimentară. Este obţinută din orice tip de brânză care a fost fie lichefiată şi ulterior pulverizată, fie redusă sub formă de pastă, uscată şi apoi măcinată.

-

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0406 primul paragraf punctul 3.

-

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente subpoziţiei 0406 40.

Caracteristica principală a acestui tip de brânză este o pigmentare neregulată dată de dezvoltarea mucegaiului în toată masa sa.

Se clasifică, de asemenea, la această subpoziţie brânza care prezintă în interior, în toată masa sa, o pigmentare neregulată vizibilă, de culoare alb/gri care se obţine din utilizarea suşelor incolore de Penicillium roqueforti.

Se clasifică, de asemenea, la această poziţie ouăle în coajă clocite şi ouăle la care a început procesul de clocire.

Ouăle pot fi conservate prin tratarea suprafeţei lor cu o grăsime, cu ceară sau cu parafină, prin imersarea într-o soluţie de var sau de silicat (de sodiu sau de potasiu) sau prin alte procedee.

Sunt considerate "păsări de curte" păsările de la poziţia 0105.

-

Se clasifică aici numai ouă de păsări de curte şi de alte păsări care corespund condiţiilor stabilite de autorităţile competente.

Se clasifică la această subpoziţie gălbenuşurile de ouă proprii utilizărilor alimentare, precum şi cele improprii acestor utilizări, altele decât cele de la subpoziţia 0408 11 200.

Se clasifică aici şi gălbenuşurile de ouă, uscate, care au fost conservate prin adăugarea unor cantităţi mici de produse chimice şi destinate fabricării de produse de patiserie, cofetărie, paste alimentare şi produse similare.

şi

Prima frază din nota explicativă de la subpoziţia 0408 11 800 se aplică mutatis mutandis.

Nota explicativă de la subpoziţia 0408 11 800 se aplică mutatis mutandis.

Nota explicativă de la subpoziţia 0408 11 800 se aplică mutatis mutandis.

În afară de ouăle întregi, fără coajă, care pot fi prezentate proaspete, la această subpoziţie se clasifică şi ouăle întregi lichide conservate, de exemplu, prin adăugare de sare sau conservanţi chimici şi ouăle întregi congelate. Se clasifică aici, de asemenea, şi ouăle fierte în apă sau în aburi şi ouăle turnate în forme (de exemplu ouăle numite "lungi", care au formă cilindrică, obţinute din mai multe gălbenuşuri şi albuşuri intercalate).

şi

Produsele de la aceste subpoziţii sunt definite în Nota explicativă a Sistemului armonizat de la subpoziţia 0505 10.

Se clasifică la această subpoziţie penele utilizate pentru umplut şi fulgii sau puful prezentate în starea în care se află după ce au fost smulse de pe corpul păsării, chiar dacă această operaţiune a fost efectuată când penele erau umede. Subpoziţia cuprinde, de asemenea, şi penele şi fulgii sau puful care, după smulgere, au fost supuse unui tratament de desprăfuire, de dezinfectare sau numai unui tratament simplu în vederea asigurării conservării lor.

Se clasifică la această subpoziţie, printre altele, penele uzate care, în starea în care sunt prezentate, nu pot fi reutilizate pentru umplut. Produsele care se clasifică la această subpoziţie se prezintă, în general, sub formă de baloturi presate.

Se clasifică, de exemplu, la această subpoziţie penele utilizate pentru umplut şi fulgii sau puful care au fost supuse unei spălări mai intense decât cea prevăzută în nota explicativă de la subpoziţia 0505 10 100, de exemplu spălarea în apă sau vapori şi uscarea în aer cald.

Se clasifică, de exemplu, la această subpoziţie:

1. piei de păsări şi alte părţi de păsări (capete, aripi, gâturi etc.), acoperite cu penele, cu fulgii sau cu puful lor, utilizate, de exemplu, la confecţionarea accesoriilor pentru coafuri;

2. piei de păsări fără pene tectrice şi, în special, părţile de piei de gâscă numite "piei de lebădă", utilizate în principal la fabricarea ciucurilor sau a pufurilor pentru aplicarea pudrei pe faţă;

3. penele mari de pe aripi sau coadă sau de pe alte părţi cu pene care nu pot fi folosite pentru umplut, în special din cauza mărimii şi a rigidităţii tijei lor;

4. penele ornamentale, destinate în principal, după prelucrare, confecţionării modelelor pentru coafuri, a florilor artificiale etc. Acestea sunt, de exemplu, penele de struţ, de egrete, de bâtlan, de fazan, de marabu, de ibis, de păun, de pasărea paradisului, de flamingo, de gaiţă, de pasărea-muscă, de coţofană, de vultur, de pescăruş, de barză;

5. penele, în general de aceeaşi lungime, utilizate la fabricarea pămătufurilor din pene mari şi a pămătufurilor de şters praful;

6. anumite părţi de pene, bine determinate, cum ar fi vârfurile scobite şi tijele penelor, despicate sau nu (pentru fabricarea scobitorilor, a articolelor de pescuit etc.), firele pufoase ale penelor, cu marginile fasonate sau nu, separate de tijă, chiar dacă rămân prinse între ele la bază printr-un fel de pieliţă care provine de la tijă (pene smulse). Cu toate acestea, dacă în urma proceselor pe care le-au suferit, acestea îşi păstrează caracterul de pene utilizate pentru umplut, se clasifică la subpoziţiile 0505 10 100 sau 0505 10 900.

Se clasifică aici şi produsele denumite "gerissene Hahnenhälse" care sunt tije de pene cu marginile tăiate, cu excepţia părţii lor superioare mai fine, la care au mai rămas fire pufoase care nu au putut fi îndepărtate prin tăierea marginilor;

7. pudra (sau făina) şi deşeurile de pene sau de părţi de pene.

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0506 al doilea paragraf, punctul (3).

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0506 al doilea paragraf punctele (1), (2), (4) şi (5).

În afară de produsele menţionate în Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0510, se clasifică la această poziţie ţesuturile placentare prezentate congelate sau refrigerate, chiar în recipiente sterile.

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0511 punctul 6 subpunctele (i – iv).

Se clasifică la această subpoziţie:

1. icrele şi lapţii, necomestibile (a se vedea în acest sens Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0511 punctul (5) aliniatele (1) şi (2);

2. deşeurile de crustacee, moluşte şi alte nevertebrate acvatice, de exemplu carapace de crevete, chiar sub formă de pudră;

3. animale moarte din speciile menţionate la capitolul 3, necomestibile sau recunoscute ca fiind improprii alimentaţiei umane, de exemplu dafniile, numite şi purici de apă, şi alte ostracode sau crustacee cu picioare foliacee (din ordinul Phyllopoda), uscate, pentru hrana peştilor de acvariu.

şi

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0511, punctul (14).

În afară de bureţii prezentaţi în starea în care au fost pescuiţi, se clasifică la această subpoziţie şi bureţii naturali la care au fost înlăturate partea exterioară, substanţele vâscoase moi şi o parte din impurităţile lor (calcar, nisip etc.) prin batere sau apăsare şi spălare în apă de mare.

Se clasifică, de asemenea, aici şi bureţii naturali la care au fost înlăturate, de exemplu prin tăiere, părţile inutilizabile (de exemplu părţile putrezite) şi, în general, toţi bureţii care nu au fost supuşi nici unui tratament chimic.

Se clasifică la prezenta subpoziţie bureţii care au fost supuşi unor prelucrări mult mai avansate, în vederea îndepărtării în întregime a substanţelor calcaroase, a limpezirii culorii lor (prin tratament cu brom sau tiosulfat de sodiu), a degresării lor (în baie de soluţie de amoniac), a albirii (în baie de acid oxalic 2 %) sau care au fost supuşi altor tratamente chimice pentru a-i face proprii utilizării lor ulterioare.

Se clasifică la această subpoziţie produsele descrise în Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 0511, punctele (2), (3), (4), (7), (8) şi (13), precum şi animalele moarte din speciile clasificate la capitolul 1, necomestibile sau recunoscute ca fiind improprii alimentaţiei umane.

Este exclusă de la această subpoziţie plasma din sânge de animal (de exemplu poziţia 3002).

Se clasifică, de asemenea, la această subpoziţie şi orhideele epifite (de exemplu orhideele din genul Cattleya şi Dendrobium).

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii:

1. părţile vii de plante, fără rădăcini, care au fost separate de planta mamă pentru a deveni plante autonome (butaşi);

2. părţile vii de plante, cu muguri (ochi), destinate altoirii plantelor (altoiuri).

Se clasifică la această subpoziţie nu numai trandafirii cultivaţi, ci şi trandafirii sălbatici sau măcieşii.

Sporii de ciuperci sunt constituiţi dintr-o plasă de fire subţiri (Thallus sau Mycelium), trăiesc de obicei subteran şi sunt agăţaţi de suprafeţele materiilor de origine animală sau vegetală în descompunere sau se dezvoltă în ţesuturile acestora, dând naştere ciupercilor.

Sporii de ciuperci selecţionaţi în scopuri comerciale sunt livraţi sub formă de plachete care conţin fragmente de paie pe jumătate descompuse pe care se găsesc întinderile de filamente reproducătoare.

Se clasifică, de asemenea, la această subpoziţie şi produsele care constau în spori de ciuperci incomplet dezvoltaţi. Aceştia se prezintă sub formă de particule microscopice depuse pe un suport de seminţe de cereale care sunt înglobate într-un compost de bălegar de cal, sterilizat (amestec de paie şi de bălegar de cal).

Se clasifică la această subpoziţie plantele tinere provenite din seminţe de conifere sau de foioase utilizate de obicei pentru reîmpădurire. În general, sunt prezentate fără bulgări de pământ.

Se clasifică la această subpoziţie plantele tinere nedenumite şi necuprinse în altă parte, de exemplu cele care trebuie cultivate într-o pepinieră înainte de a fi plantate definitiv. Acestea sunt răsaduri de unu până la doi ani, butaşi înrădăcinaţi, rizomi sau plante altoite sau înmugurite, marcote şi plante care, în general, nu au mai mult de doi până la trei ani.

Se clasifică la această subpoziţie arborii, arbuştii şi tufele din specii europene sau exotice, nedenumiţi şi necuprinşi în altă parte, care nu sunt utilizaţi în mod obişnuit pentru reîmpădurire. În general, sunt prezentaţi cu bulgări de pământ.

Se clasifică la această subpoziţie plantele rezistente şi în timpul iernii, care sunt destinate plantării permanente şi la care tijele aeriene nelignificate mor toamna, iar primăvara dau ramuri noi.

De asemenea, se clasifică aici ferigile de grădină şi plantele palustre şi acvatice (sunt excluse cele de la poziţia 0601 şi de la subpoziţia 0602 90 990).

Se clasifică, de asemenea, la această subpoziţie rulourile şi plachetele de gazon utilizate pentru amenajarea gazonului.

-

Se clasifică, de asemenea, la aceste subpoziţii florile şi bobocii de flori la care culoarea naturală a fost modificată sau intensificată prin absorbţia unei soluţii colorate înainte sau după tăiere sau doar prin simplă scufundare, cu condiţia ca aceste produse să fie prezentate în stare proaspătă.

Se clasifică la această subpoziţie, de exemplu, floarea-soarelui şi rezeda. Totuşi, frunzele şi tijele lor (fără flori) se clasifică la subpoziţia 1404 90 000.

Se clasifică, de asemenea, la această subpoziţie ramurile de salcie cu boboci sau flori. Dimpotrivă, ramurile de salcie fără boboci sau flori se clasifică la subpoziţia 1401 90 000.

Se clasifică aici planta din familia Cladoniacee (Cladonia rangiferina, Cladonia silvatica şi Cladonia alpestris).

Nu se clasifică la această subpoziţie spicele proaspete de porumb dulce (Zea mays var. saccharata) (capitolul 7) sau de cereale (capitolul 10).

A se vedea Nota explicativă de la subpoziţia 0604 20 110.

Sunt excluse de la această subpoziţie ramurile uscate care au fost împletite sau rulate în spirală, chiar dacă împletirea sau rularea au fost sau nu efectuate înaintea uscării (subpoziţia 0604 90 990).

Nu se clasificăla această subpoziţie ştiuleţii de porumb dulce (Zea mays var. saccharata) (capitolul 7) sau spicele de cereale (capitolul 10).

Se clasifică la această subpoziţie spicele de cereale (de exemplu de porumb) uscate, care au fost albite, vopsite, impregnate sau altfel tratate, în vederea utilizării lor ca ornament.

Se clasifică, de asemenea, la această subpoziţie ramurile uscate care au fost împletite sau rulate în spirală.

şi

Cartofii noi se disting prin culoarea lor deschisă (în general albă sau roz) şi coaja subţire sau abia formată care este puţin aderentă, putând fi îndepărtată uşor prin răzuire. În plus, nu prezintă nici un semn de germinaţie.

-

Se clasifică la aceste subpoziţii toate varietăţile de ceapă (Allium cepa)  şi ceapă eşalotă (Allium ascalonicum).

Se clasifică la această subpoziţie ceapa veche de un an care provine din seminţe şi este destinată plantării. Are un diametru de aproximativ 1-2 centimetri.

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii toate varietăţile de usturoi (Allium sativum) pentru consum uman.

La aceste subpoziţii se clasifică şi usturoiul cu un singur bulb, fără căţei separaţi, care are un diametru de aproximativ 25-50 mm şi este comercializat sub denumirea de "usturoi monobulb" (solo garlic, pearl garlic, single bulb garlish) sau "usturoi cu un singur căţel" (sau alte denumiri comerciale similare).

La aceste subpoziţii nu se clasifică aşa-numitul "praz" sau "usturoi elefant" (Allium ampeloprasum, clasificat la subpoziţia 0703 90 000), care are un singur bulb cu diametrul de aproximativ 60 mm sau mai mult (aşadar mult mai mare şi mai greu decât un bulb de usturoi cu mai mulţi căţei). Varietăţile Allium sativum şi Allium ampeloprasum diferă şi din punctul de vedere al patrimoniului lor genetic.

Se clasifică, de exemplu, la această subpoziţie prazul comun comestibil (Allium porrum), ceapa-lungă sau ceapa de iarnă (Allium fistulosum) şi arpagicul (Allium schoenoprasum).

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0704 primul paragraf punctul (1).

Se clasifică la această subpoziţie varza albă (Brassica oleracea L. var. capitata L. f. alba D. C.), inclusiv varza ţuguiată (Brassica oleracea L. var. capitata L. f. var. alba D. C. subvar. conica şi subvar. piramidalis) şi varza roşie [Brassica oleracea L. var. capitata L. f. rubra (L.) Thell].

Se clasifică, de exemplu, la această subpoziţie varza creaţă (Brassica oleracea L. var. bullata D. C. şi var. sabauda L.), varza Chinezească (de exemplu Brassica sinensis şi Brassica pekinensis), guliile (Brassica oleracea var. gongylodes) şi conopida [Brassica oleracea L. convar. botrytis (L.) Alef. var. italica Plenck].

Cu toate acestea, sunt excluse:

(a) rădăcinile comestibile din genul Brassica [napi de la poziţia 0706, gulii furajere sau varza-nap (Brassica napus var. napobrassica) de la poziţia 1214];

(b) varză furajeră, albă sau roşie (Brassica oleracea var. medullosa) şi varză de tipul Brassica oleracea var. viridis, care se clasifică la poziţia 1214.

Se clasifică la această subpoziţie numai varietăţile comestibile de napi şi de morcovi (roşii sau roz). Morcovii furajeri, în general de culoare albă sau galben deschis, napii furajeri (Brassica campestris var. rapa) şi varza-nap sau gulia furajeră (Brassica napus var. napobrassica) se clasificăla subpoziţia 1214 90 100.

Dintre celelalte rădăcini comestibile, se clasifică la această subpoziţie:

1. sfecla roşie pentru salată (Beta vulgaris var. conditiva);

2. salsifi (Tragopogon porrifolius) şi luceafărul (Scorzonera hispanica);

3. toate speciile de ridichi: albe, negre, roz etc. (Raphanus sativus var. sativus şi niger în special);

4. pătrunjel tuberos (Petroselinum crispum var. tuberosum) şi hasmaţuchi bulbos (Chaerophyllum bulbosum);

5. păstârnac (Pastinaca sativa);

6. anghinare de Japonia (Stachys affinis sau Stachys sieboldii), care este un rizom alungit, de culoare alb-gălbuie, cu o grosime care atinge în general grosimea degetului mic şi are gâtuituri.

Cu toate acestea, rădăcinile şi tuberculii comestibili cu un conţinut ridicat de amidon sau inulină, cum ar fi napii, batatele, taro sau ignamele, se clasifică la poziţia 0714.

Cornişonul care se clasifică la această subpoziţie este o varietate de castraveţi mici (85 de bucăţi sau mai mult la un kilogram).

Se clasifică la această subpoziţie toată mazărea din specia Pisum sativum, inclusiv mazărea furajeră (Pisum sativum var. arvense).

Dimpotrivă, sunt excluse de la această subpoziţie mazărea vacii, Vigua sinensis (inclusiv varietatea ochi-negri), care este de fapt fasolea clasificată la subpoziţia 0708 20 000, şi năutul de genul Cicer, care se clasifică la subpoziţia 0708 90 000.

Se clasifică la această subpoziţie produsele menţionate în Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0708 primul paragraf punctele 3, 4, 5 şi 6.

Se clasifică la această subpoziţie numai lăstarii de sparanghel (Asparagus officinalis).

Se clasifică la această subpoziţie ţelina din varietăţile Apium graveolens L. var. dulce (Mill.) Pers. (ţelină cu nervuri sau ţelină de iarnă) şi Apium graveolens var. secalinum Alef. (ţelină– frunză).

Se clasifică la această subpoziţie numai bureţii galbeni care în general au culoarea gălbenuşului de ou, din speciile Cantharellus cibarius Fries şi Cantharellus friesii Quélet. Speciile comestibile similare, cum ar fi bureţii galbeni falşi (Clitocybe aurantiaca) şi ciupercile comestibile din specia Craterellus cornucopioides, care se utilizează uneori în industria mezelurilor ca înlocuitor de trufe, se clasificăla subpoziţia 0709 59 900.

Se clasifică la această subpoziţie numai mânătărcile din genul Boletus şi în special mânătărcile comune (Boletus edulis).

-

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0709 primul paragraf punctul 5.

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii şi măslinele care au fost supuse unui tratament de extracţie a uleiului, au un conţinutul în grăsimi peste 8 % din greutate.

Se clasifică la această subpoziţie, cu excepţia lăptucii (Lactuca sativa) şi a cicorii (Cichorium spp.), toate speciile de salată, printre care se pot enumera:

1. fetica;

2. păpădia (Taraxacum officinale).

Se clasifică la această subpoziţie cardonul (anghinare americană), numită şi sfeclă (Beta vulgaris subvar. cicla) şi frunzele comestibile de cardon (Cynara cardunculus).

Caperele sunt bobocii de flori de caper (Capparis spinosa).

Feniculul sau molura (Foeniculum vulgare) este o specie de plantă perenă comestibilă din genul Foeniculum, familia Apiaceae (Umbelliferae).

Se clasifică la această subpoziţie, printre altele:

1. bame (Hibiscus esculentus);

2. revent;

3. măcriş (Rumex acetosa);

4. mărar (Anethum graveolens);

5. iarba bogată în acid oxalic din specia Oxalis crenata;

6. chimen (Sium sisarus);

7. diferite tipuri de creson: creson de grădină (Lepidium sativum), de fântână (Nasturtium officinale), creson de iarnă (Barbarea verna), cresonul de India sau condurul-doamnei (Tropaeolum majus) etc.;

8. iarba-grasă (Portulaca oleracea);

9. pătrunjel şi hasmaţuchi, altele decât pătrunjelul tuberos sau hasmaţuchi bulbos, care se clasifică la subpoziţia 0706 90 900;

10. tarhon (Artemisia dracunculus), cimbru (Satureja hortensis şi Satureja montana);

11. măghiran de cultură sau măghiranul dulce (Origanum majorana);

12. ceapa din familia liliacee de tipul Muscari comosum (numităîn mod obişnuit "lampasciolo", "ceapă sălbatică", "lilas de terre", "feather hyacinth").

Trebuie menţionat că:

(a) rădăcinile şi tuberculii cu un conţinut ridicat în amidon sau inulină se clasifică la poziţia 0714;

(b) anumite plante sunt excluse din acest capitol, chiar dacă au utilizări alimentare; aceste cazuri particulare sunt următoarele:

1. cimbru (subpoziţiile 0910 99 310 - 0910 99 390);

2. frunze de dafin (subpoziţiile 0910 99 500);

3. sovârv sau origan (Origanum vulgare), salvie (Salvia officinalis), busuioc (Ocinum basilicum), mentă (toate varietăţile), verbină (Verbena spp.), virnanţ (Ruta graveolens), isop (Hyssopus officinalis) şi limba-mielului (Borago officinalis), care se clasifică la poziţia 1211.

Prin congelare se înţelege că un produs a fost răcit sub punctul său de congelare, până la congelarea în toată masa sa.

Prin urmare, produsele sunt "congelate" atunci când, după ce fac obiectul procesului de congelare, suferă modificări ireversibile ca rezultat al acestui proces, mai ales în ceea ce priveşte structura celulelor, consecinţa fiind că aceste produse nu mai sunt în starea lor naturală, nici după ce încep să se decongeleze, nici după ce s-au decongelat complet."

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii măslinele, prezentate în general în saramură, la care nu a fost îndepărtat gustul amar. Măslinele devenite comestibile – chiar printr-o simplă macerare prelungită în saramură – sunt excluse de la aceste subpoziţii şi se clasifică la subpoziţia 2005 70 000.

Se clasifică la această subpoziţie castraveţii şi cornişonul prezentaţi simplu în recipiente de capacitate mare care conţin saramură, eventual cu adaos de oţet sau de acid acetic, pentru a le asigura conservarea provizorie în timpul transportului şi al depozitării, în măsura în care, în această stare, sunt improprii consumului. Aceste produse au, în mod obişnuit, un conţinut de sare de cel puţin 10 % din greutate.

Înaintea utilizării definitive, aceste produse sunt supuse în general următoarelor tratamente care determină clasificarea lor în capitolul 20:

– o desărare parţială urmată de o condimentare (care constă cel mai frecvent în adăugarea şi cuprinderea într-un lichid aromatizat pe bază de oţet);

– o pasteurizare pentru a completa acţiunea stabilizatoare a sării şi a oţetului după ce produsele au fost transferate în ambalaje mai mici (cutii, borcane, sticle etc.).

Cu toate acestea, castraveţii şi cornişonul, chiar prezentaţi în saramură, care au fost supuşi unei fermentaţii lactice complete se clasifică la capitolul 20. Castraveţii şi cornişonul care au fost supuşi unei fermentaţii lactice complete se pot distinge prin faptul că, în secţiune, întreaga suprafaţă a pulpei pare sticloasă (adică oarecum transparentă).

Ciupercile de la această subpoziţie pot fi conservate provizoriu într-o saramură concentrată, cu adaos de oţet sau de acid acetic.

Caperele care se clasifică la această subpoziţie sunt în general prezentate în butoaie, în saramură.

Sunt excluse de la această poziţie produsele care, în stare uscată, nu sunt utilizate ca legume, dar care sunt în principal folosite în parfumerie, în medicină sau ca insecticide, fungicide sau în alte scopuri similare (poziţia 1211).

A se vedea nota explicativă de la subpoziţiile 2002 90 110 – 2002 90 990 referitoare la clasificarea pudrei de tomate.

Nu se clasifică la această subpoziţie frunzele şi rădăcinile de păpădie (Taraxacum officinale), de măcriş comun (Rumex acetosa) şi de creson de India (Tropaeolum majus), uscate, care sunt utilizate în medicină (subpoziţia 1211 90 850).

Produsele clasificate la prezenta poziţie destinate însămânţării sunt produse selecţionate care se disting în general prin modul lor de ambalare (de exemplu în saci prevăzuţi cu etichete care precizează destinaţia lor) şi prin preţul lor mult mai ridicat.

şi

Nota explicativă de la subpoziţia 0708 10 000 se aplică mutatis mutandis.

şi

Se clasifică la această subpoziţie năutul de genul Cicer (în special Cicer arietinum), indiferent de utilizare: însămânţare, consum uman sau hrana animalelor.

A se vedea Nota explicativă a Sistemului armonizat de la subpoziţia 0713 31.

Această fasole este întotdeauna comercializată în stare uscată. Înainte ca planta Adzuki să ajungă la maturitate, fasolea este de culoare verde şi conţine multă apă. Când planta a ajuns la maturitate, fasolea devine roşie şi uscată.

Se clasifică la această subpoziţie dolicul (în special Dolichos sinensis ssp. sesquipedalis) considerată fasole din genul Vigna. Denumirile "Dolichos unguiculata" sau "Dolichos sinensis" sunt sinonime şi sunt mai rar utilizate pentru fasole din genul Vigna. În consecinţă, pentru dolic denumirea corectă este "Vigna unguiculata (L.) Walp. ssp. Sesquipedalis".

Se clasifică la această subpoziţie numai lintea de genul Ervum sau Lens, de exemplu diverse varietăţi de linte comună (Ervum lens sau Lens esculenta) şi lintea din Canada sau lintea bastardă (Ervum ervilia).

Se clasifică la această subpoziţie, cu excepţia dolicului de la subpoziţia 0713 35 000 şi mazărea de Angola (Cajanus cajan) de la subpoziţia 0713 60 000, fasolea japoneză sau dolicul de genul Dolichos, cum ar fi dolicul de Egipt (Dolichos lablab),mazărea-sabie sau fasolea-sabie de Madagascar (Canavalia ensiformis), mazărea de Mascate (Mucuita utilis) şi seminţele de guar (Cyamopsis tetragonoloba).

Sunt excluse de la această subpoziţie seminţele de alte specii de măzăriche decât Vicia faba (subpoziţia 1209 29 450) şi seminţele de lupin (Lupinus) (subpoziţia 1209 29 500).

Expresia "aglomerate sub formă de pelete" este definită în nota 1 de la această secţiune.

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii:

1. rădăcinile tuberoase de manioc pentru care există două varietăţi principale (Manihot utilissima şi Manihot aipi); aceste rădăcini sunt dispuse ca spiţele unei roţi; greutatea lor în momentul recoltării variază între 500 de grame şi 3 kilograme sau mai mult;

2. aglomerările sub formă de pelete obţinute fie din porţiuni de rădăcini menţionate la punctul 1, fie din făină şi grişuri din aceste rădăcini (a se vedea şi Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0714 al doilea paragraf).

şi

Acestea sunt tuberculi cu pulpă albă, galbenă sau roşie, în funcţie de varietatea lor, şi care provin dintr-o plantă erbacee, târâtoare (Ipomea batatas).

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii:

1. rădăcinile de arorut, care aparţin diverselor specii vegetale în funcţie de originea lor: arorut de Brazilia (Maranta arundinacea), de India (Maranta indica), de Tahiti (Tacca pinnatifida), de Antile sau arorut de Toloman (Canna edulis);

2. rădăcini de salep din diverse varietăţi de plante de genul Orchis;

3. rădăcini de dalii sau alte rădăcini tuberoase florale similare, moarte;

4. tuberculi de Cyperus esculentus, cunoscut şi sub numele de "ciufa rogoz" sau "migdală de pământ".

Se clasifică, de exemplu, la această subpoziţie diverse varietăţi de nap porcesc (de exemplu Helianthus tuberosus, Helianthus strumosus şi Helianthus decapetalus) şi extracte de amidon numite "sago" extrase din trunchiul anumitor palmieri (Metroxylon, Rumphii, Raphia ruffia, Arenga etc.).

şi

Acestea sunt nuci cu coajă dură care au forma şi mărimea unei felii de mandarine; conţin un miez mare care este secţionat transversal în trei părţi şi are o coajă fibroasă de culoare maro închis spre cenuşiu.

şi

Se clasifică la aceste subpoziţii alunele comune (fructe de Corylus avellana), alunele turceşti (fructe de Corylus colurna) şi alunele de la specia Corylus maxima.

şi

Se clasifică la aceaste subpoziţii numai castanele comestibile de genul Castanea; nu se clasifică la această subpoziţie castanele de apă (fructele de Trapa natans), care se clasificăla subpoziţia 0802 90 850, şi nici castanele sălbatice sau castanele de India (Aesculus hippocastanum) de la poziţia 2308.

şi

Fisticul este fructul arborelui de fistic (Pistacia vera) care este cultivat în special în Sicilia, Grecia şi în Orientul Mijlociu.

Fisticul are mărimea unei măsline mici şi se compune dintr-o coajă moale, subţire şi de obicei umedă, care este roşiatică, foarte rugoasă şi puţin aromată, o coajă lemnoasă albă, divizată în două valve, şi dintr-un sâmbure colţuros acoperit de o peliculă roşiatică, de culoare verde deschis în interior şi cu un gust plăcut.

Se clasifică la această subpoziţie seminţele de pin dulce (fructe de Pinus, precum Pinus pinia, Pinus cembra şi Pinus koraiensis), inclusiv prezentate în conurile lor.

şi

Bananele din specia Musa paradisiaca (plantains) pot avea o lungime de 50 de centimetri şi, în comparaţie cu bananele de la subpoziţia 0803 90, sunt mai mari şi au în secţiune transversală muchiile mai pronunţate. Amidonul conţinut în bananele din specia Musa paradisiaca (plantains) nu se zaharifică în timpul coacerii (maturizării), spre deosebire de amidonul conţinut în bananele de masă (de desert). Bananele din specia Musa paradisiaca (plantains) nu sunt foarte aromate. Nu pot fi consumate în stare proaspătă. În general sunt recoltate când sunt verzi şi sunt consumate după ce au fost fierte în apă, prăjite sau fripte.

Fructele avocado sunt fructele arborelui de avocado (Persea americana Mill.); sunt drupe, de obicei voluminoase, sferice, piriforme sau în formă de cană cu gât alungit, conform varietăţilor lor, conţin un sâmbure în mod normal mare. Coaja este de culoare verde închis, dar poate fi uneori de coloare violet, purpurie (roşu-închis) sau galbenă. La maturitate, pulpa din interior este alb-verzuie sub coajă şi albicioasă lângă sâmbure.

Guavele sunt fructele arborelui din specia Psidium guayava L.; aceste fructe au pulpa de diferite culori (albicioasă, roz, crem, roşcată sau verzuie) şi conţin multe seminţe mici.

Mango este fructul manghierului (Mangifera indica); acesta este o drupă care are un sâmbure mare, aplatizat, de la care pornesc fibre. Există mai multe varietăţi de mango, cu greutăţi variabile (de la 150 de grame până la 1 kilogram), mai mult sau mai puţin dulci şi aromate (unele au un uşor gust de terebentină).

Mangustanul este fructul arborelui Garcinia mangostana. Aceste fructe sunt la maturitate de culoare violet, au un pericarp gros care conţine câteva seminţe înconjurate de un tegument cărnos, alb, dulce, cu o aromă delicată specifică.

Sunt considerate portocale dulci numai portocalele din specia Citrus sinensis.

Sunt incluse la această subpoziţie portocalele sanguine şi semisanguine.

Portocalele sanguine sunt portocalele ale căror coajă (de obicei pe jumătatea din exterior), pulpa şi sucul au o pigmentare dată de prezenţa carotenului. În cazul portocalelor semisanguine, pigmentarea este de obicei mai puţin pronunţată şi se limitează la pulpă şi la suc.

Portocalele sanguine cuprind "Blood ovals", "sanguinas redondas", "Navels sanguinas", "Sanguinelli", "Doubles fines", "Washington sanguines" sau "dobles fines ameliorées" sau "grosses sanguines" şi "portugaises".

Printre portocalele care se clasifică la această subpoziţie se pot enumera portocalele amare care sunt fructe de specia Citrus aurantium. Sunt în general utilizate la fabricarea dulceţurilor.

Satsumas [Citrus reticulata Blanco var. unshiu (Swing)] este o varietate de mandarine timpurii. Fructul este mare, de culoare galben-portocaliu, foarte zemos, fără gust acru, fără sâmburi.

Mandarinele (Citrus nobilis Lour. sau Citrus reticulata Blanco) se disting de portocalele obişnuite prin forma lor mai mică şi aplatizată, prin uşurinţa cu care se decojesc, prin divizarea mult mai clară a feliilor şi prin gustul mult mai dulce şi mai aromat.

Wilkings sunt hibrizi ai unei varietăţi (cultivate) de mandarine Willow leaf şi mandarine Temple (mandarinele regilor, la rândul lor hibrizi între mandarine şi portocale amare). Sunt asemănătoare mandarinelor, dar sunt mult mai mari şi de formă ţuguiată la unul din capete.

Se clasifică la această subpoziţie tangerinele (Citrus reticulata Blanco var. tangerina).

Se clasifică la această subpoziţie:

1. hibrizi dintre tangerine şi grapefruit ("tangelo");

2. hibrizi dintre portocale şi tangerine ("ortanique");

3. hibrizi dintre portocale şi mandarine ("malaquina"),

4. hibrizi dintre mandarine dulci (mandarine-miere), Perl-Tangelo şi Dancy-Tangerine ("tangor").

Se clasifică la această subpoziţie fructele din specia Citrus grandis şi Citrus paradisi. Acestea sunt fructe cu coaja gălbuie, de obicei mult mai mari decât portocalele, de formă sferică care poate fi uşor aplatizată, cu pulpa galbenă sau puţin rozie şi gust acru.

Se clasifică la această subpoziţie toate varietăţile din speciile Citrus aurantifolia şi Citrus latifolia.

Sunt fructe mici, de formă aproximativ rotundă sau ovoidală, cu o coajă foarte subţire, aderentă, de culoare verde sau verde-gălbui. Sucul pulpei este verde şi foarte acru.

Principalele citrice clasificate aici sunt:

1. chitrele (Citrus medica), care sunt o varietate de lămâi mari, cu coaja foarte groasă, cu suprafaţă neregulată, cu pulpa foarte aromată şi acră, iar coaja lor confiată este foarte utilizată în patiserie şi la fabricarea dulceţurilor;

2. "kumquat" (Fortunella japonica, F. hindsii şi F. margarita), care sunt fructe foarte mici, de dimensiunea unei măsline mari, rotunde sau alungite, neaplatizate la capete, cu coajă netedă, cu pulpă foarte puţină şi cu gust puţin acru. De la aceste fructe se utilizează în special pieliţa, care este dulce şi se consumă crudă sau în compot; de asemenea sunt utilizate uneori în cofetărie;

3. "chinottes" (Citrus aurantium var. myrtifolia);

4. bergamote (Citrus aurantium var. bergamia), care sunt o specie de portocale piriforme de culoare galben deschis, cu gust puţin acru, utilizate în special la fabricarea unui ulei esenţial;

5. oroblanco sau sweetie (Citrus grandis Osbeck × Citrus paradisi Macf.), o încrucişare între pomelo fără acid şi grepfrut alb, cu coaja groasă, de culoare verde luminos sau aurie; acest fruct este puţin mai mare decât un grepfrut, dar are mai puţine seminţe şi un gust mai dulce.

-

Strugurii de masă diferă în general de strugurii de vin prin aspectul lor exterior şi prin modul de ambalare. În timp ce strugurii de masă sunt prezentaţi de obicei în cutii, lădiţe, tăvi, coşuri sau coşuleţe închise, strugurii de vin sunt transportaţi fie în coşuri mari împletite sau lăzi deschise, fie în butoaie în care ciorchinii sunt frecvent tasaţi sau striviţi.

Strugurii de Corint sunt produse uscate obţinute din struguri aparţinînd soiurilor (cultivarilor) Korinthiaki N. (Black Corinth) (Vitis vinifera L.). Boabele sunt mici, rotunde, curăţate de pe ciorchini, aproape fără sâmburi, de culoare vişiniu-închis cu tentă spre negru, foarte dulci.

Sultaninele sau stafidele sunt produse uscate obţinute din struguri aparţinînd soiurilor Soultanina B. (sau Thompson seedless) (Vitis vinifera L.). Boabele nu au sâmburi, sunt de mărime medie, de culoare aurie cu tentă spre maro şi dulci.

Se clasifică la această subpoziţie toţi strugurii uscaţi, cu excepţia strugurilor de Corint şi a sultaninelor.

Strugurii uscaţi muscatel sunt produse uscate obţinute din struguri aparţinând soiurilor Moschato Alexandreias B. (sau Muscatel sau Malaga) (Vitis vinifera L.). Boabele conţin sâmburi.

Pepenii verzi sunt fructe din specia Citrullus vulgaris Schrad. Aceste fructe pot atinge 20 de kilograme. Pulpa nu este foarte dulce, este foarte apoasă şi de obicei de culoare roşu închis şi cu seminţe negre.

Se clasifică la această subpoziţie fructele din specia Cucumis melo care are mai multe varietăţi, în special pepenele galben cu coaja reticulată (var. reticulatus Naud.), pepenele galben foarte dulce care are de asemenea coaja reticulată (var. saccharus Naud.), cantalupul cu coaja brăzdată în felii (var. cantalupensis Naud.), pepenele galben de iarnă (var. inordorus Naud.) şi pepenele galben cu coaja netedă. Fructul este de obicei voluminos, de formă sferică sau ovoidală, neted sau rugos; pulpa este densă şi zemoasă, de culoare galben portocalie sau albă, cu gust dulce. Partea centrală a fructului, care are multe fibre şi este goală, conţine un număr mare de seminţe ovale, aplatizate, lunguieţe, de culoare alb-gălbuie.

Fructele papaia sunt alungite sau sferice, cu dungi în relief puţin pronunţate sau netede, de culoare verde-gălbui până la portocaliu atunci când ajung la maturitate, cu o greutate care poate varia de la câteva sute de grame până la mai multe kilograme. Pulpa fructului are o consistenţă asemănătoare cu cea a pepenelui galben, de culoare galben portocalie, mai mult sau mai puţin dulce şi aromată, şi înconjoară o cavitate care conţine un număr mare de seminţe negre, rotunde, prinse în pulpă.

Se clasifică la această subpoziţie merele care, după aspect şi caracteristici (necalibrate, nesortate şi care, în general, sunt mult mai mici decât fructele de masă, cu gust acru şi neplăcut, cu valoare mică etc.), se pot folosi numai la fabricarea băuturilor, fermentate sau nu. Trebuie să fie prezentate în vrac, fără straturi de separare în timpul transportului (de exemplu în vagoane de cale ferată, în containere mari, camioane sau şlepuri).

Nota explicativă de la subpoziţia 0808 10 100 se aplică mutatis mutandis.

-

Se clasifică la aceste subpoziţii toate varietăţile de cireşe şi vişine, inclusiv speciile sălbatice şi, în special, vişinele obişnuite (fructe de Prunus cerasus), vişinele din specia Prunus cerasus var austera, cireşele din specia Prunus avium var juliana şi cireşele pietroase (fructe de Prunus avium var. duracina), mălinele (fructe de Prunus avium sau Cerasus avium).

-

Spre deosebire de piersici, nectarinele şi piersicile fără puf au coaja netedă.

Porumbele sunt fructe ale porumbarului sălbatic din specia Prunus spinosa.

Se clasifică la această subpoziţie fructele din specia Rubus idaeus, Rubus illecebrosus, Rubus occidentalis şi Rubus strigosus. Anumite varietăţi au fructele roşii, iar altele au fructele albe.

Se clasifică la această subpoziţie fructele de coacăz de formă sferică (Ribes nigrum L.).

Se clasifică la această subpoziţie fructele de coacăz roşu (Ribes rubrum L.).

Aceste fructe au culoare roşie sau roz.

Aceste fructe sunt de culoare albastru închis.

Se clasifică la această subpoziţie kiwi din specia Actinidia chinensis Planch. sau Actinidia deliciosa.

Aceste fructe au mărimea unui ou, sunt cărnoase, au gust dulce-acrişor şi au coaja cu peri şi de culoare verde-brun.

Tamarinele (fructele de Tamarindus indica şi Tamarindus officinalis), aşa cum sunt de obicei prezentate în comerţul internaţional (sub formă de păstăi sau pulpă fără adaos de zahăr sau alte substanţe şi nici altfel tratată), se clasifică la subpoziţia 0813 40 650.

Fructele arborelui Jack sunt fructe de Artocarpus heterophylla şi de Artocarpus integrifolia. Litchi este fructul de Litchi chinensis. Sapotilele sau moşmoanele de America sunt fructe de Achras sapota.

Se clasifică, de exemplu, la această subpoziţie fructele pasiunii sau "granadillas" sau pasiflorele (de exemplu "maracuja"), cum ar fi următoarele specii: "granadilla" roşie (Passiflora edulis), "granadilla" gigantică (Passiflora quadrangularis), "granadilla" dulce (Passiflora ligularis).

În afară de produsele menţionate în Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 0810 al doilea paragraf, punctul 8 (exceptând litchi şi Sapodilla plums), subpoziţia mai cuprinde:

1. fructele de arbutus (fructe de Arbutus unedo);

2. dracilă (fructe de Berberis vulgaris);

3. fructe de cătină-albă (fructe de Hippophäe rhamnoide);

4. sorb (sau scoruşă) sau bacă de scoruş (de exemplu fructe de Sorbus domestica şi de Sorbus aria);

5. fructe de Annona cherimola, Annona muricata ("soursop"), Annona reticulata (inimă de bou) şi Annona squamosa;

6. diverse specii de păpălău sau de "Physalis" (fructe de Physalis alkekengi sau de Physalis pubescens);

7. "flacourtia", numite şi prune de Madagascar sau prunele guvernatorului (Flacourtia cataphracta şi Idesia polycarpa);

8. moşmoane (fructe de Mespilus germanica) şi moşmoane de Japonia (fructe de Eriobotrya japonica);

9. fructe de la diverse specii de Sapotaceae, de exemplu fructele de sapotier (fructe de Lucuma mammosa), dar sunt excluse sapotilele care se clasifică la subpoziţia 0810 90 200;

10. speciile comestibile de Actinidia, altele decât kiwi (Actinidia chinensis Planch. sau Actinidia deliciosa), care se clasifică la subpoziţia 0810 50 000;

11. fructele de la diverse specii de Sapindaceae, de exemplu fructele de Nephelium lappaceum, litchi aurii (fructe de Nephelium mutabile), dar sunt excluse litchi (fructe de Litchi chinensis) care se clasifică la subpoziţia 0810 90 200.

Termenul "congelate" este definit în Notele explicative ale Sistemului armonizat, consideraţiile generale de la prezentul capitol, al doilea paragraf.

Prin congelare se înţelege că un produs a fost răcit sub punctul său de congelare, până la congelarea în toată masa sa.

Prin urmare, produsele sunt "congelate" atunci când, după ce fac obiectul procesului de congelare, suferă modificări ireversibile ca rezultat al acestui proces, mai ales în ceea ce priveşte structura celulelor, consecinţa fiind că aceste produse nu mai sunt în starea lor naturală, nici după ce încep să se decongeleze, nici după ce s-au decongelat complet.