Ordin nr.127 din 25.04.2013 cu privire la instituirea Registrului arheologilor şi aprobarea unor acte normative privind punerea în aplicare a Legii privind protejarea patrimoniului arheologic nr.218 din 17 septembrie 2010

MINISTERUL CULTURII

O R D I N

cu privire la instituirea Registrului arheologilor şi aprobarea unor acte

normative privind punerea în aplicare a Legii privind protejarea

patrimoniului arheologic nr.218 din 17 septembrie 2010

nr. 127  din  25.04.2013

 (în vigoare 24.05.2013) 

Monitorul Oficial nr.116-118 art.739 din 24.05.2013

* * *

În temeiul prevederilor Legii nr.218 din 17 septembrie 2010 privind protejarea patrimoniului arheologic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.235-240) şi în scopul completării cadrului juridic existent în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional, armonizării acestuia la standardele internaţional recunoscute şi promovate prin convenţiile UNESCO şi ale Consiliului Europei în domeniu, la care Republica Moldova este parte, în corespundere cu Hotărîrea nr.04 din 30 martie 2012 a Colegiului Ministerului Culturii,

ORDON:

1. Se instituie Registrul arheologilor din Republica Moldova şi se aprobă Regulamentul privind Registrul arheologilor din Republica Moldova, conform anexei nr.1.

2. Se aprobă Codul deontologic al arheologilor din Republica Moldova, conform anexei nr.2.

3. Controlul asupra realizării prezentului ordin se pune în sarcina dlui Gheorghe Postică, viceministru.

APROB

_____________

Boris FOCŞA,

ministrul culturii

Anexa nr.1

la Ordinul

nr.127 din 25 aprilie 2013

REGULAMENT

privind registrul arheologilor din Republica Moldova

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind Registrul arheologilor din Republica Moldova (în continuare – Regulament) stabileşte cadrul general de organizare, funcţionare şi administrare a Registrului, având ca scop asigurarea unei evidenţe unitare, actualizate şi transparente a profesioniştilor autorizaţi să desfăşoare activităţi arheologice pe teritoriul Republicii Moldova.

[Pct.1 în redacţia Ordinului Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

2. Registrul are drept scop asigurarea unei evidenţe unitare, actualizate şi transparente a profesioniştilor autorizaţi să desfăşoare activităţi arheologice.

[Pct.2 în redacţia Ordinului Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

II.

[Titlul cap.II abrogată prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

3. Registrul arheologilor din Republica Moldova (în continuare – Registru) reprezintă documentul oficial de stat ce cuprinde lista arheologilor profesionişti din Republica Moldova, care, în conformitate cu categoria deţinută, au dreptul să realizeze periegeze arheologice, cercetări arheologice preventive, de supraveghere sau sistematice.

[Pct.3 modificat prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

4. Registrul este administrat şi aprobat prin ordin emis de ministrul culturii.

[Pct.4 în redacţia Ordinului Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

5. Registrul este actualizat periodic de către Ministerul Culturii, în baza procesului de atestare pentru categorii profesionale a specialiştilor din domeniul arheologiei, la propunerea Comisiei Naţionale Arheologice.

[Pct.5 modificat prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

[Pct.6 abrogat prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

III. CATEGORII PROFESIONALE ÎN DOMENIUL ARHEOLOGIEI

7. Registrul cuprinde următoarele categorii profesionale:

a) arheolog debutant;

b) arheolog specialist;

c) arheolog expert.

8. Competenţele conferite de înscrierea în una din categoriile profesionale din domeniul arheologiei se stabilesc după cum urmează:

a) arheolog debutant: are competenţe să realizeze periegeze arheologice, cu posibilitatea executării de sondaje până la 20 m.p., supraveghere arheologică, cercetări arheologice de salvare şi cercetări arheologice preventive, cu efectuarea de săpături până la 50 m.p.;

b) arheolog specialist: are competenţe să realizeze periegeze arheologice, supraveghere arheologică, cercetări arheologice de salvare, cercetări arheologice preventive şi de a conduce un sector de cercetare din cadrul unui şantier arheologic sistematic;

c) arheolog expert: are competenţe să efectueze orice tip de investigaţii arheologice, inclusiv periegeze, supravegheri, cercetări de salvare, cercetări preventive şi cercetări sistematice.

[Pct.8 în redacţia Ordinului Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

8¹. Registrul arheologilor din Republica Moldova are următorul format:

[Pct.8¹ introdus prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

IV. PROCESUL DE ÎNSCRIERE ÎN REGISTRU A SPECIALIŞTILOR

DIN DOMENIUL ARHEOLOGIEI

9. Înscrierea în Registru a specialiştilor din domeniul arheologiei şi încadrarea în categoriile profesionale se efectuează prin ordinul ministrului culturii la propunerea Comisiei Naţionale Arheologice.

10. Comisia Naţională Arheologică realizează procedura de atestare profesională a arheologilor conform condiţiilor şi criteriilor stabilite de prezentul Regulament.

11. Încadrarea într-una din categoriile profesionale stabilite din domeniul arheologiei se face pe baza criteriilor de apreciere profesională şi experienţă practică a solicitantului.

V. CONDIŢII GENERALE PENTRU ATESTAREA PROFESIONALĂ

A SPECIALIŞTILOR DIN DOMENIUL ARHEOLOGIEI

12. Pentru atestarea profesională a specialiştilor din domeniul arheologiei sunt stabilite următoarele condiţii generale:

a) absolvirea studiilor superioare, cu diplomă de licenţă în domeniul istoriei, şi finalizarea studiilor de masterat sau a altor forme echivalente de învăţământ postuniversitar, în specializările arheologie, antropologie, patrimoniu cultural, istorie veche, istoria Evului Mediu ori în domenii conexe;

[Lit.b) abrogată prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

c) asumarea, prin angajament scris, a respectării Codului deontologic al arheologilor din Republica Moldova.

[Pct.12 modificat prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

VI. CRITERIILE ATESTĂRII PROFESIONALE A SPECIALIŞTILOR

DIN DOMENIUL ARHEOLOGIEI

13. Atestarea profesională a specialiştilor din domeniul arheologiei se face în baza criteriilor de apreciere a pregătirii profesionale şi a experienţei practice acumulate în domeniul cercetării arheologice de teren.

14. Criteriile de apreciere a pregătirii profesionale sunt următoarele:

a) absolvirea unor forme specializate de învăţămînt în domeniile arheologie, antropologie, patrimoniu cultural, istorie veche, istoria Evului Mediu;

b) doctorat în istorie sau arheologie (după caz);

c) lucrări publicate în domeniul arheologiei (după caz).

[Pct.14 completat prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

15. Criteriile de apreciere a experienţei practice sunt următoarele:

a) efectuarea practicii arheologice pe parcursul studiilor;

b) calitatea de membru al unui colectiv de cercetare arheologică;

c) calitatea de responsabil pentru un sector/şantier arheologic.

VII. ATRIBUIREA CATEGORIILOR PROFESIONALE SPECIALIŞTILOR

DIN DOMENIUL ARHEOLOGIEI

16. Atribuirea categoriilor profesionale profesioniştilor din domeniul arheologiei se efectuează conform următoarei grile de punctaj:

a) arheolog debutant – minimum 4 puncte obţinute în urma evaluării experienţei practice; diplomă de licenţă;

b) arheolog specialist – minimum 15 puncte obţinute în urma evaluării experienţei practice; diplomă de masterat; minimum 10 lucrări ştiinţifice de specialitate publicate în domeniul arheologiei;

c) arheolog expert – minimum 30 de puncte obţinute în urma evaluării experienţei practice; titlul ştiinţific de doctor sau doctor habilitat în istorie, cu profil arheologic, ori experienţă de peste 10 ani în conducerea şantierelor/sectoarelor arheologice; minimum 30 de lucrări ştiinţifice de specialitate publicate în domeniul arheologiei.

[Pct.16 în redacţia Ordinului Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

VIII. CALCULAREA PUNCTAJULUI DE EVALUARE A EXPERIENŢEI

PRACTICE ÎN DOMENIUL ARHEOLOGIEI

17. Punctajul de evaluare a experienţei practice în domeniul arheologiei se stabileşte după cum urmează:

a) pentru participare pe un şantier arheologic în timpul studiilor superioare de specialitate: 0,5 puncte – pentru participare de minimum 2 săptămîni;

b) pentru participare pe un şantier arheologic după înscrierea în Registrul arheologilor: 1,0 punct – pentru participare de minimum 2 săptămîni; 1,5 puncte – pentru conducere de şantiere arheologice;

c) pentru participare la elaborarea Rapoartelor de săpături arheologice în calitate de autor sau coautor, consemnat în titlul sau în introducerea Raportului: 1,0 punct – pentru elaborarea unui Raport.

18. Evaluarea experienţei practice în domeniul arheologiei se realizează în baza adeverinţelor confirmative eliberate de responsabilii de şantiere arheologice şi a listelor rapoartelor de cercetări arheologice elaborate în calitate de autor sau coautor.

[Pct.18 modificat prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

IX. PROCEDURA DE ATESTARE A SPECIALIŞTILOR

DIN DOMENIUL ARHEOLOGIEI

19. În vederea atestării specialiştilor din domeniul arheologiei, persoanele interesate vor depune la Comisia Naţională Arheologică un dosar care va cuprinde:

a) cerere de atestare;

b) copia actului de identitate;

c) memoriu de activitate (CV);

d) lista lucrărilor publicate;

e) copie a diplomei de licenţă;

f) copie a diplomei de master;

g) copii a altor documente doveditoare de învăţămînt postuniversitar absolvit;

h) certificat de înscriere/absolvire la doctorat, pentru persoanele care nu deţin titlul de doctor;

i) copie a diplomei de doctor/doctor habilitat;

j) lista participărilor la lucrările unor şantiere arheologice cu indicarea calităţii (practicant, membru al colectivului de cercetare, responsabil de sector sau de şantier arheologic), duratei participării şi actelor doveditoare;

k) angajamentul în scris privind acceptarea şi obligaţiunea de respectare a Codului deontologic al arheologilor din Republica Moldova;

l) două scrisori de recomandare din partea unor experţi sau specialişti cu care a colaborat (pentru arheolog debutant).

20. Evidenţa dosarelor de atestare se ţine într-un registru special de către Agenţia Naţională Arheologică.

21. Dosarele întocmite incorect sau incomplet sunt respinse şi returnate solicitantului pentru completare sau corectare.

21¹. Decizia Comisiei Naţionale Arheologice de acordare a unei noi categorii profesionale titularului deja înscris în Registru se realizează prin înlocuirea categoriei anterioare cu cea nou acordată, cu menţinerea numărului de înscriere în Registru.

[Pct.21¹ introdus prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

22. În urma verificării şi examinării dosarului, Comisia Naţională Arheologică decide acordarea categoriei profesionale solicitate sau respingerea solicitării în termen de 60 de zile de la depunerea dosarului complet.

23. Decizia Comisiei Naţionale Arheologice privind acordarea categoriei profesionale are ca efect formularea propunerii de înregistrare a titularului în Registru.

24. Decizia de respingere a cererii de atestare şi încadrare la categoriile arheologice se motivează în scris de către Comisia Naţională Arheologică şi poate fi contestată la Ministerul Culturii în termen de 5 zile de la data comunicării.

25. Contestaţiile se examinează, în termen de 30 de zile de la depunerea lor, de către o comisie numită prin ordinul ministrului culturii.

26. Persoanele nemulţumite de modul de soluţionare a contestaţiilor se pot adresa instanţelor de judecată, în condiţiile legii.

27. Candidaţii respinşi pot solicita o nouă atestare profesionistă ca arheolog, după un an de la comunicarea deciziei de respingere.

28. După aprobarea de către ministrul culturii a deciziei Comisiei Naţionale Arheologice privind atestarea profesională a arheologilor şi înregistrarea acestora în Registru, Ministerul Culturii, în termen de 30 de zile, eliberează fiecărui titular un Atestat, conform modelelor prevăzute în anexa la prezentul Regulament.

29. Atestarea se face pentru o perioadă nelimitată.

30. Degradarea, distrugerea sau pierderea atestatului se declară în scris la secretariatul Comisiei, în termen de 72 de ore de la constatare.

[Pct.30 în redacţia Ordinului Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

31. Eliberarea unui atestat nou în locul celui degradat, distrus sau pierdut se face de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale Arheologice, în baza cererii depuse la secretariatul Comisiei.

[Pct.31 în redacţia Ordinului Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

31¹. Eliberarea unui duplicat al atestatului, în cazul schimbării numelui de familie, se efectuează în baza unei cereri depuse la secretariatul Comisiei Naţionale Arheologice, la care se anexează un act confirmativ privind schimbarea acestuia.

[Pct.31¹ introdus prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

X. SUSPENDAREA SAU RETRAGEREA CATEGORIILOR

PROFESIONALE ŞI ÎNSCRIERII ÎN REGISTRU

32. Comisia Naţională Arheologică poate decide suspendarea sau retragerea atestatului, ca urmare a sesizărilor formulate de către Direcţia de specialitate a Ministerului Culturii ori a membrilor Comisiei Naţionale Arheologice.

[Pct.32 modificat prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

33. Atestatul se suspendă în următoarele situaţii:

a) în cazul în care împotriva persoanei atestate s-a pus în mişcare o acţiune civilă sau penală în legătură cu activitatea pentru care a fost atestată. În acest caz suspendarea certificatului de atestare se dispune pînă la soluţionarea definitivă a cauzei;

b) cînd persoanele atestate se fac vinovate de încălcarea Codului deontologic al Arheologilor din Republica Moldova;

c) în cazul în care persoanele atestate efectuează cercetări arheologice neautorizate, potrivit legii.

[Pct.33 modificat prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

34. Atestatul se retrage în următoarele cazuri:

a) cînd persoanele atestate se fac vinovate de încălcarea gravă a prevederilor Regulamentului privind cercetarea şi expertiza arheologică;

b) cînd persoana atestată a fost suspendată o dată şi comite repetat abateri similare celor pentru care s-a dispus suspendarea anterioară;

c) în cazul hotărîrii judecătoreşti definitive pe o cauză civilă/administrativă sau condamnării definitive pentru fapta penală în legătură cu activitatea pentru care a fost atestat.

[Pct.34 modificat prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

35. Sesizarea de suspendare sau retragere a atestării este supusă analizei în Comisia Naţională Arheologică în termen de 30 de zile de la depunerea lor şi este motivată în scris.

36. Prin decizia de suspendare Comisia Naţională Arheologică stabileşte perioada pentru care se suspendă atestarea, precum şi condiţiile necesare anulării suspendării.

37. Încetarea suspendării atestării este confirmată printr-o decizie a Comisiei Naţionale Arheologice.

38. Decizia de suspendare sau de retragere a atestării se comunică persoanelor în cauză, de către secretariatul Comisiei Naţionale Arheologice, şi poate fi contestată, în scris, în termen de 5 zile de la comunicare.

39. Atestatul suspendat sau retras se predă de către deţinător secretariatului Comisiei Naţionale Arheologice în termen de 10 zile de la comunicare sau de la decizia comisiei de contestare. Suspendarea sau retragerea atestatului se menţionează în Registru

[Pct.39 în redacţia Ordinului Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

40. Decizia de retragere a atestatului are ca efect radierea înscrierii personalului de specialitate atestat din Registru.

[Pct.40 modificat prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

41. Pierderea calităţii de persoană de specialitate atestată şi înscrisă în Registru poate interveni şi în următoarele situaţii:

a) la cerere personală, înaintată în scris preşedintelui Comisiei Naţionale Arheologice;

b) în baza deciziei Comisiei Naţionale Arheologice privind retragerea calităţii de persoană atestată;

c) deces.

XI. DISPOZIŢII SPECIALE

[Denumirea cap.XII modificată prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

42. Specialiştii din domeniul arheologiei, atestaţi în baza deciziilor Comisiei Naţionale Arheologice a Ministerului Culturii în perioada anilor 2001-2010, urmează să-şi actualizeze dosarele şi să le depună la Ministerul Culturii urmînd procedura de evaluare şi atestare conform prezentului Regulament.

[Pct.43 abrogat prin Ordinul Ministerului Culturii nr.381 din 16.10.2025, în vigoare 21.10.2025]

APROB

_____________

Boris FOCŞA,

ministrul culturii

Anexa nr.2

la Ordinul

nr.127 din 25 aprilie 2013

CODUL DEONTOLOGIC

al arheologilor din Republica Moldova

I. PREAMBUL

Codul deontologic al arheologilor din Republica Moldova reprezintă ansamblul de norme morale asumate de specialiştii arheologi în procesul exercitării activităţilor lor profesionale. Menirea Codului este:

a) să promoveze etica profesională şi normele morale în activitatea de cercetare arheologică;

b) să instituie o conduită morală ireproşabilă în rîndul specialiştilor preocupaţi de descoperirea şi cercetarea vestigiilor arheologice;

c) să consolideze statutul arheologiei ca profesie.

II. ARHEOLOGII ŞI SOCIETATEA

2.1. Arheologii au responsabilitatea:

a) să realizeze lucrările arheologice în corespundere cu normele şi principiile universal acceptate, stabilite de convenţiile şi recomandările UNESCO şi ale Consiliului Europei în domeniul protejării patrimoniului arheologic;

b) să asigure cercetarea şi păstrarea patrimoniului arheologic exclusiv prin mijloace legale;

c) să atragă atenţia autorităţilor competente asupra ameninţărilor la adresa patrimoniului arheologic, inclusiv jefuirea siturilor şi traficul ilegal de antichităţi şi sa utilizeze toate mijloacele aflate la dispoziţie pentru a se asigura că autorităţile competente iau măsuri în astfel de cazuri;

d) să-şi asume angajamentul faţă de societate de a reprezenta ştiinţa arheologică prin efectuarea investigaţiilor care să corespundă celor mai înalte standarde profesionale şi să asigure rezultatele investigaţiilor ştiinţifice într-o manieră responsabilă;

e) să-şi asume angajamentul de conservare a siturilor arheologice;

f) să fie sensibil la interesele grupurilor umane ale căror istorie reprezintă subiectele de studiu şi să coordoneze cu ele activităţile investigaţiilor de teren, promovînd astfel arheologia publică;

g) să se implice activ pentru informarea publicului larg, la toate nivelurile, asupra scopurilor şi metodelor arheologiei în general şi asupra unor proiecte individuale în particular, utilizînd toate tehnicile şi mijloacele de comunicare posibile;

h) să evalueze, în prealabil, impactul ecologic şi social al proiectelor de cercetare arheologică;

i) să-şi perfecţioneze profesionalismul pe parcursul carierei, să-şi păstreze şi să-şi dezvolte competenţele în domeniul lor de activitate;

j) să combată arheologia ilegală, furtul şi traficul de obiecte arheologice.

2.2. Arheologii nu trebuie:

a) să întreprindă investigaţii arheologice pentru care ei nu au calificarea şi actele necesare.

b) să se angajeze în afirmaţii cu caracter de interpretare arheologic exagerate, nejustificate sau înşelătoare care ar putea contribui la lansarea lor sau a altor persoane în activităţi ilegale, neştiinţifice sau lipsite de etică;

c) să se angajeze şi să admită ca numele lor să fie asociat cu orice formă de activitate legată de săpături ilegale, furt, distrugere conştientă şi trafic ilicit de antichităţi şi opere de artă, conform convenţiei UNESCO din 1970 privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru interzicerea şi prevenirea importului, exportului şi transferului ilicit de proprietate a bunurilor culturale sau în oricare alte activităţi ilegale sau neetice în domeniul arheologic;

d) să deţină colecţii constituite din obiecte ce fac parte din patrimoniul arheologic sau ca urmare a exploatării acestuia;

e) să se angajeze şi să admită utilizarea cu bună ştiinţă a numelui lor în acţiuni ilegale sau neetice cu impact asupra patrimoniului arheologic care urmăreşte profit comercial obţinut direct din patrimoniul arheologic sau ca urmare a exploatării ilegale a acestuia;

f) să dea avize profesioniste, rapoarte publice sau mărturii juridice în materie de arheologie, fără o documentare cît mai amănunţită şi mai veridică;

g) să admită comportament lipsit de onestitate, care implică fraudă, înşelăciune sau declaraţii false în probleme de interes arheologic;

III. ARHEOLOGII, BREASLA ŞI COLEGII

3.1. Arheologii au responsabilitatea:

a) să fie la curent cu dezvoltarea cunoaşterii si metodologiei din domeniul lor de specializare şi din domeniile tehnicilor de lucru în teren, a conservării siturilor, diseminării informaţiei, dar şi să fie la curent cu noutăţile din domeniile înrudite;

b) să întocmească un plan de acţiuni înaintea fiecărui proiect de cercetare şi să ia măsuri adecvate pentru depozitarea si gestionarea potenţialelor descoperiri, mostre si înregistrări în locuri de depozitare cu acces public (muzee, colecţii de arhivă etc.);

c) să cunoască şi să respecte toate legile aplicabile la cercetarea arheologică, dar şi orice proceduri relevante promulgate de către organizaţiile profesionale din domeniul arheologic;

d) să facă înregistrări corespunzătoare pentru toate cercetările arheologice într-o formă inteligibilă si durabilă;

e) să elaboreze şi să prezinte fără întîrzieri nejustificate rapoarte accesibile comunităţii arheologice, cu o descriere exactă, corectă şi veridică a cercetărilor efectuate şi a rezultatelor obţinute;

f) să aibă drepturi prioritare de publicare pentru cercetările de care răspund pe o perioadă rezonabilă de timp, care sa nu depăşească zece ani (la expirarea perioadei de zece ani, materialele trebuie sa devină disponibile şi altor cercetători pentru analize si publicare);

g) să ofere acces cît mai larg la rezultatele cercetărilor lor şi să trateze cu multă înţelegere solicitările de informaţii de la colegi si studenţi, în măsura în care acestea nu contravin drepturilor prioritare de publicare;

h) să comunice şi să coopereze cu colegii care au interese profesionale comune;

i) să respecte interesele ştiinţifice ale colegilor săi şi dreptul lor la informaţii despre situri, colecţii sau date în cazul în care există o preocupare comună de cercetare;

j) să onoreze cererile rezonabile ale colegilor săi de acces la materiale şi înregistrările lor, respectînd drepturile de autor existente, dar şi schimbul de informaţii utile pentru cercetarea altora. Oamenii de ştiinţă care doresc acces la informaţii nepublicate nu trebuie să se aştepte să primească informaţii de interpretare în cazul în care acestea nu au fost publicate sau sunt în curs de desfăşurare;

k) să obţină în scris, de la deţinătorul drepturilor de autor, permisiunea de a studia/publica materiale arheologice inedite şi să citeze sursa autorulul corespunzător în orice publicare.

l) să respecte normele naţionale legate de condiţiile de angajare şi securitate în managementul tuturor lucrărilor arheologice;

m) să dea posibilitatea angajaţilor mai puţin calificaţi să acumuleze experienţă şi cunoştinţe şi să negocieze remunerarea adecvată a fiecărei munci prestate corespunzător cunoştinţelor angajatului şi cerinţelor postului;

n) să evalueze corect munca colegilor de breaslă, în cazurile cînd este angajat să facă acest lucru, cu promptitudine să le comunice acest fapt şi să ofere oportunităţi rezonabile pentru ca ei să ia în considerare şi să răspundă la orice rezultate negative.

3.2. Arheologii nu trebuie:

a) să discrediteze, cu rea intenţie sau prin fals, autoritatea colegilor;

b) să admită plagiat în comunicarea orală sau scrisă;

c) să falsifice date;

d) să refuze date rezonabile solicitate de un coleg calificat pentru investigaţii ştiinţifice;

e) să intre în competiţie pentru ocuparea unui post în detrimentul standardelor profesionale;

f) să practice nici o forma de discriminare legată de sex, religie, vîrsta, rasă, handicap sau orientare sexuală, în recrutarea personalului pentru proiecte de cercetare arheologică;

g) sa întreprindă acţiuni pentru care nu sunt instruiţi sau pregătiţi adecvat.

IV. ARHEOLOGII ŞI CLIENŢII/ANGAJATORII

4.1. Arheologii trebuie:

a) să respecte obligaţiile contractuale şi interesele clientului/angajatorului, în măsura în care acestea sunt compatibile cu legea, cu binele public, prezentul cod şi standardele de cercetare;

b) să prezinte în termene stabilite rapoarte de investigaţii arheologice;

c) să presteze servicii de calitate, în limita competenţelor profesionale şi legale;

d) să poartă responsabilitate, faţă de angajator, instituţia unde activează, faţă de normele de cercetare şi deontologie profesională, indiferent de circumstanţele politice şi financiare;

e) să refuze orice solicitare sau cerere a angajatorului/clientului care intră în conflict cu legea, prezentul cod şi standardele de cercetare;

f) să recomande angajatorilor sau clienţilor să angajeze arheologi sau alţi consultanţi de specialitate, în cazul în care aceştia se confruntă cu probleme arheologice ce le depăşeşte competenţa;

g) să exercite o grijă rezonabilă pentru a preveni angajaţii, colegii, asociaţii şi alte persoane antrenate în cercetarea arheologică, privind utilizarea şi dezvăluirea informaţiei confidenţiale (de natură non-arheologică obţinute în timpul ocupării forţei de muncă pe care angajatorul sau clientul a solicitat să le califice corespunzător sau a căror divulgare ar fi jenantă sau ar putea fi în detrimentul angajatorului sau clientului, acestea încetînd să mai fie confidenţiale în cazul în care sunt anunţate de angajator sau client sau atunci cînd astfel de informaţii devin cunoscute publicului);

h) să se comporte etic şi în interesul clientului atunci cînd recomandă angajarea altor profesionişti;

i) să fie sinceri cu privire la calificările şi capacităţile lor în relaţiile cu sponsorii cercetărilor;

j) să solicite partenerilor care vin cu proiecte de sponsorizare pentru anumite situri, asigurarea că activităţile de cercetare preconizate nu vor compromite responsabilităţile lor profesionale şi de conduită etică (nu trebuie admis nici un acord de cercetare cu caracter secret, respectiv nici un fel de rapoarte şi rezultate secrete).

4.2. Arheologii nu trebuie:

a) să participe la proiecte al căror scop principal îl constituie exclusiv profitul privat (această cerinţă nu se aplică proiectelor de management al resurselor culturale şi similare, chiar dacă este efectuat de o firmă ce urmăreşte profit, atîta timp cît aceasta respectă prevederile din codul şi standardele profesionale);

b) să dezvăluie informaţii confidenţiale, cu excepţia cazurilor cerute de lege;

c) să utilizeze informaţii confidenţiale în dezavantajul clientului sau angajatorului;

d) să utilizeze informaţii confidenţiale în avantajul propriu sau a unei terţe persoane, cu excepţia cazului în care clientul însuşi îşi dă acordul;

e) să recomande sau să participe la vreo cercetare care nu este în conformitate cu cerinţele standardelor cercetării de performanţă;

f) să pretindă a fi consultant în arheologie cu excepţia cazurilor stabilite de actele normative În vigoare.

V. DISPOZIŢII FINALE

5.1. Prezentul cod este adoptat de Colegiul Ministerului Culturii prin Hotărîrea nr.04 din 30 martie 2012 şi aprobat prin Ordinul ministrului culturii nr.127 din 25 aprilie 2013.