Ordin nr.141 din 16.11.2012 cu privire la publicarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2011

MINISTERUL FINANŢELOR

O R D I N

cu privire la publicarea Raportului privind

executarea bugetului de stat pe anul 2011

nr. 141  din  16.11.2012

 (în vigoare 14.12.2012) 

Monitorul Oficial nr.254-262 art.1550 din 14.12.2012

* * *

Întru executarea prevederilor articolului 2 al Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr.216 din 12 octombrie 2012 “Pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2011”,

ORDON:

Se prezintă spre publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2011 (se anexează).

RAPORT

privind executarea bugetului de stat pe anul 2011

Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 a fost adoptată de către Parlament la 31 martie 2011 şi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.63-64/151 din 20 aprilie 2011. Conform acestei legi, indicatorii bugetului de stat pe toate componentele au fost stabiliţi:

• la venituri – în sumă de 19087,2 mil.lei,

• la cheltuieli – 20354,1 mil.lei,

• cu deficit – 1266,9 mil.lei.

Pe parcursul anului 2011 la legea menţionată au fost operate trei modificări şi completări prin legile:

• nr.191 din 30 septembrie 2011,

• nr.224 din 25 noiembrie 2011,

• nr.258 din 9 decembrie 2011.

În afară de aceasta, conform prevederilor art.20 lit.a) şi b) din Legea bugetului de stat pe anul 2011, Ministerul Finanţelor a fost autorizat:

a) să modifice, la cererea întemeiată a executorilor primari de buget, indicatorii stabiliţi ai bugetului de stat:

- privind mijloacele speciale (fără granturi, donaţii, sponsorizări şi alte intrări cu titlu gratuit) şi fondurile speciale, ca urmare a acumulărilor de venituri la aceste componente peste limitele anuale aprobate în total executorului primar de buget;

- privind proiectele finanţate din surse externe, ca urmare a intrărilor suplimentare de împrumuturi şi granturi externe, precum şi a utilizării soldurilor băneşti existente la începutul anului în conturile proiectelor respective;

- privind granturile, donaţiile, sponsorizările şi alte mijloace intrate suplimentar cu titlu gratuit în posesia instituţiilor publice, precum şi utilizarea soldurilor băneşti existente la începutul anului din aceste surse;

b) să includă în bugetul de stat, la venituri şi cheltuieli, mijloacele acumulate la conturile speciale pentru ajutorarea persoanelor sinistrate în urma inundaţiilor din luna iulie 2010 şi altor calamităţi naturale.

Urmare a modificărilor operate la lege şi a aplicării prevederilor art.20 lit.a) şi b), indicatorii precizaţi ai bugetului de stat au constituit:

• la venituri – 19067,9 mil.lei,

• la cheltuieli – 20361,8 mil.lei,

• cu deficit – 1293,9 mil.lei.

Politica fiscală

Printre principalele măsuri de politică fiscală aplicate în anul 2011, se enumără menţinerea în continuare a:

• sistemului de impozitare progresiv al veniturilor persoanelor fizice;

• cotei zero a impozitului pe venitul reinvestit de agenţii economici;

• scutirii de TVA a mărfurilor, serviciilor destinate rezidenţilor parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare, cît şi a mijloacelor fixe destinate includerii în capitalul statutar; mecanismul de restituire a TVA la investiţii (cheltuieli) capitale în localităţile republicii, în afară de municipiile Chişinău şi Bălţi, cu excepţia investiţiilor cu destinaţie locativă şi investiţiilor în mijloace de transport;

• cotei zero a TVA la exportul mărfurilor, serviciilor, cît şi la mărfurile şi serviciile introduse/scoase în/din ZEL din/pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova.

În partea ce ţine de accize, au fost majorate cu 50% cotele accizelor pentru băuturile alcoolice tari şi ţigarete cu şi fără filtru.

Printre alte măsuri se enumeră:

• modificarea mecanismului de stabilire a mărimilor cotelor taxelor locale prin anularea plafonării acestora, cu acordarea dreptului APL de a le fixa de sinestătător;

• excluderea din categoria obiectelor impunerii cu taxa locală pentru publicitate a serviciilor de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul mass-media;

• unificarea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise cu taxa respectivă achitată pentru unităţile de transport înmatriculate în Republica Moldova.

Pe parcursul anului 2011 au fost întreprinse măsuri de extindere a relaţiilor bilaterale prin prisma Convenţiilor pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale privind impozitele pe venit şi pe capital, prin intrarea în vigoare a Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernului Republicii Italiene pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit şi pe capital şi Protocolul adiţional la aceasta, semnarea şi ratificarea Convenţiei OCDE privind asistenţa administrativă reciprocă în materie fiscală şi a Protocolului de modificare a acesteia.

Întru armonizarea continuă a politicii fiscale, au fost iniţiate şi derulate negocierile asupra Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană la capitolul “Impozitare” în partea ce ţine de impozitele indirecte (TVA şi accize).

Politica vamală

În anul 2011, politica vamală a fost orientată spre facilitarea comerţului exterior, întărirea competitivităţii agenţilor economici, asigurarea securităţii vamale la frontieră, simplificarea şi armonizarea legislaţiei vamale naţionale cu cea comunitară.

În acest sens, au fost menţinute:

• cote zero sau reduse ale taxei vamale la importul materiei prime, materialelor auxiliare, echipamentelor tehnologice utilizate în activitatea de producţie;

• cote sporite ale taxei vamale pentru produsele finite din import, direct competitive cu cele autohtone;

• scutirea de taxă vamală a mărfurilor, serviciilor destinate rezidenţilor parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare, introduse/scoase în/din ZEL din/pe restul teritoriului vamal al Republica Moldova, cît şi a mijloacelor fixe destinate includerii în capitalul statutar.

De rînd cu aceasta, pe parcursul anului a fost continuată cooperarea cu EUBAM şi alte structuri internaţionale, privind implementarea recomandărilor acestora ce ţin de ajustarea legislaţiei vamale la standardele UE.

Întru armonizarea continuă a politicii vamale, au fost iniţiate, derulate şi finisate negocierile asupra Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană la capitolul “Vama”.

Administrarea fiscală

Pe parcursul anului 2011, întru îmbunătăţirea şi eficientizarea procesului de administrare fiscală, au fost întreprinse următoarele acţiuni:

În domeniul administrării contribuabililor:

- a fost modernizat Programul de conformare a contribuabililor pentru anul 2011 prin includerea Modelului de gestionare a riscurilor, în care au fost stabilite criteriile de risc, separat pentru genurile de activitate din RM şi pentru categoriile de contribuabili: micro-business, mici, medii, mari. În rezultat au fost selectate trei genuri de activitate, unde posibilitatea apariţiei riscurilor de conformare a fost mai majoră: comerţ angro, alimentaţia publică, servicii informaţionale. Contribuabilii selectaţi prin Modelul de gestionare a riscurilor în anul 2011 au achitat la Bugetul Public Naţional 557,3 mil.lei, ce constituie cu 108,6 mil.lei mai mult comparativ cu anul 2010 sau cu 24 la sută;

- a fost selectată lista contribuabililor cu risc sporit de conformare, fiind planificate 1556 verificări, din care la situaţia 31 decembrie 2011 au fost efectuate cu ieşirea la faţa locului 1052 verificări sau în 67% din cazuri, deoarece ceilalţi contribuabili au conştientizat situaţia şi s-au conformat benevol. Au fost depistate încălcări ale legislaţiei în vigoare în 852 de cazuri (81%). În rezultatul controalelor respective au fost calculate suplimentar la buget impozite, taxe şi alte plăţi în sumă totală de 19449,4 mii lei, media calculărilor fiind 18,5 mii lei la un control;

- în scopul promovării conformării voluntare, SFS a elaborat Carta contribuabilului, unde sînt expuse drepturile şi explicate obligaţiunile contribuabililor la calcularea, raportarea şi achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii;

În domeniul implementării tehnologiilor informaţionale:

- fortificarea capacităţilor SIA “E-Declaraţie: pe parcursul anului 2011 au fost prezentate 46660 declaraţii electronice, numărul acestora majorîndu-se faţă de anul 2010 de 15,4 ori. De asemenea, pe parcursul anului de gestiune au fost prezentate 276058 declaraţii rapide, de 4 ori mai multe decît în anul precedent. Suplimentar au fost conectaţi gratuit la Serviciul “Declaraţie electronică” 15901 agenţi economici plătitori de TVA care se deservesc în mun.Chişinău, Bălţi, or.Comrat şi care începînd cu 01.01.2012 conform modificărilor efectuate la Codul fiscal, sînt obligaţi să prezinte dările de seamă în mod electronic;

- perfecţionarea mecanismului de depunere a declaraţiilor electronice: a fost elaborată şi aprobată sarcina tehnică pentru un modul nou ce ţine de prezentarea de către persoanele fizice a “Cererii privind restituirea supraplăţii la impozitul pe venit” şi definitivată interfaţa de lucru a inspectorului fiscal;

- în scopul simplificării administrării fiscale a fost elaborat produsul informaţional “Restituirea TVA automatizată”, care prevede implementarea procedurii de restituire a taxei pe valoarea adăugată fără iniţierea acţiunilor de control la subiecţii impozabili ce corespund criteriilor de eligibilitate, stabilite în Regulamentul privind restituirea TVA;

- a fost elaborat şi se testează SIA “Contul Curent şi certificare a contribuabilului”. Ca parte componentă a acestui sistem este şi Extragerea on-line a Certificatelor privind lipsa sau existenţa restanţelor la buget;

- au fost coordonate activităţile de creare şi lansare a etapei a doua pentru SIA “Declaraţie Rapidă”;

- a fost elaborat Sistemul Informaţional Automatizat pentru control cameral automatizat;

- s-a aprobat Concepţia Sistemului Informaţional Integrat al Serviciului Fiscal de Stat;

- a fost configurat accesul la Sistemul Informaţional al SFS pentru colaboratorii Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Vamal, Procuraturii Generale;

- s-a colaborat cu instituţiile financiare în vederea testării funcţionalităţilor SIA “Crearea şi circulaţia documentelor fiscale între SFS şi instituţiile financiare”;

- a fost instalată versiunea de test a SIA “Managementul cazurilor pentru activităţile SFS (inspecţii, contestaţii, revizuire legală şi restituire TVA)”;

- a fost elaborată concepţia sistemului informaţional automatizat “Acces autorizat” conform procedurilor de implementare a sistemelor informaţionale.

În scopul combaterii evaziunii fiscale şi extinderii bazei impozabile, în anul 2011 au fost efectuate 71900 controale fiscale, ce constituie cu 8 la sută mai mult decît în anul 2010.

În cadrul controalelor fiscale efectuate au fost depistate încălcări ale legislaţiei fiscale în 45721 de cazuri, numărul acestora comparativ cu anul 2010 s-a majorat cu 9 la sută.

În perioada de gestiune în rezultatul controalelor fiscale efectuate au fost calculate suplimentar la buget impozite, taxe şi alte plăţi în sumă totală de 516,8 mil.lei sau mai mult cu 18,8 mil.lei comparativ cu anul precedent.

Din suma total calculată de 516,8 mil.lei au fost încasate la buget impozite, taxe şi alte plăţi în sumă de 169,6 mil.lei, ceea ce constituie 32,8 la sută, fiind încasat cu 26,6 mil.lei mai mult în comparaţie cu anul 2010.

Administrarea vamală

Pe parcursul anului 2011 activităţile întreprinse în domeniul administrării vamale au fost orientate spre colectarea veniturilor vamale, combaterea traficului ilicit transfrontalier, colaborarea vamală internaţională.

Pentru aceasta au fost întreprinse următoarele acţiuni.

- S-a implementat procedura de vămuire simplificată, în special procedura simplificată de control vamal – “coridorul verde” pentru agenţi economici de încredere (circa 30 de persoane juridice), iar din septembrie 2011 a fost implementată procedura de vămuire la domiciliu, care permite evitarea contactului direct între vamă şi agenţii economici, minimizînd riscurile de corupţie. Astfel, declaraţiile vamale se depun doar în format electronic, fiind excluse staţionările în terminale, s-a redus timpul de aşteptare;

- datorită măsurilor de optimizare a controlului vamal şi dezvoltare a principiului selectivităţii, s-a reuşit micşorarea timpului de trecere a frontierei, de la 55 minute în mediu în anul 2008 pînă la 20 minute în mediu în 2012. Acest indicator se respectă în majoritatea cazurilor, excepţie fiind tranzacţiile selectate pe coridorul roşu de vămuire, adică cele care reprezintă risc sporit şi se supun controlului fizic riguros, inclusiv prin scanare;

- parametrii selectivităţii în Sistemul Informaţional Integrat Vamal, care asigură repartizarea declaraţiilor vamale în baza analizei de risc pe culoarele de vămuire au fost revizuiţi şi ajustaţi în direcţia micşorării marjei procentuale a controlului fizic la import (de la 20% în 2008-2010 la 5% în 2011) şi majorării (de la 70% în 2008 – 2010 pînă la 90% în 2011) a culoarului verde la export, întru facilitarea exportului de mărfuri din Republica Moldova;

- pentru a asigura transparenţa în activitatea posturilor vamale s-a lansat sistemul de monitorizare video a traficului la punctele de trecere a frontiei;

- au fost elaborate acte departamentale pentru dezvoltarea Sistemului Informaţional şi anume, Strategia de dezvoltare a Sistemului Informaţional Integrat Vamal pentru anii 2012-2016 şi Politica de securitate a tehnologiilor informaţionale;

- întru eliminarea barierelor în calea exporturilor, au fost create condiţii pentru vămuirea produselor nemijlocit în posturile vamale de frontieră, fără necesitatea declarării acestora şi în posturile vamale interne de către exportatori, ceea ce a permis micşorarea timpului şi costurilor suportate de către agenţii economici.

Politica în domeniul cheltuielilor publice

Politica în domeniul cheltuielilor a fost orientată spre asigurarea stabilităţii bugetului public naţional, crearea unui cadru bugetar-fiscal previzibil şi menţinerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil; promovarea politicii bugetar-fiscale orientate spre creşterea economică durabilă/incluzivă; asigurarea disciplinei, echităţii, transparenţei, simplităţii şi onestităţii în repartizarea finanţelor publice, accentul fiind pus pe indicatorii de performanţă şi evaluarea cheltuielilor în raport cu rezultatele atinse.

Principalele măsuri de politică în domeniul cheltuielilor publice, care au atenuat înrăutăţirea poziţiei bugetar-fiscale în condiţiile neîncasării veniturilor în volum deplin, au fost:

• raţionalizarea cheltuielilor curente prin stabilirea unui control strict asupra angajărilor şi cheltuielilor de personal şi reducerea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii cu prioritate scăzută;

• eliminarea unor înlesniri şi beneficii pentru angajaţii din instituţiile cu statut militar şi special;

• aplicarea condiţiilor unice de acordare a indemnizaţiilor la eliberare, stabilite pentru salariaţi în sectorul bugetar, asupra colaboratorilor vamali;

• implementarea mecanismului de acordare a îndemnizaţiilor unice din contul bugetului de stat pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni, în schimbul acordării creditelor preferenţiale, întru evitarea cheltuielilor suplimentare legate de achitarea dobînzilor bancare;

• eicientizarea prestaţiilor sociale prin implementarea treptată a sistemului de ajutor social direcţionat către cele mai vulnerabile categorii ale populaţiei şi dezicerea treptată de la sisteme paralele de protecţie sociale;

• reformarea mecanismului de acordare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;

• majorarea vîrstei de pensionare pentru funcţionarii publici;

• majorarea perioadei de cotizare de la 30 la 35 ani, necesară pentru a obţine dreptul la o pensie completă;

• iniţierea reformelor structurale în sistemul educaţional, prin optimizarea numărului de şcoli, claselor şi numărului de personal nondidactic;

• excluderea dublării cheltuielilor pentru remunerarea persoanelor antrenate în procesul electoral şi inechităţii sociale între toţi membrii Comisiei Electorale Centrale pentru munca prestată în procesul electoral;

• perfecţionarea procesului de achiziţii publice în scopul utilizării cît mai eficiente a mijloacelor financiare publice disponibile şi neadmiterii asumării unor angajamente fără suport financiar.

În perioada de raportare eforturile au fost focusate asupra sporirii eficienţei şi eficacităţii programelor de cheltuieli şi direcţionării mijloacelor bugetare la programe de importanţă vitală, ţinînd cont de volumul mijloacelor bugetare limitat, care a permis soluţionarea problemelor stringente, fără admiterea de blocaje financiare în sistemul bugetar. Rezervele identificate în urma eficientizării programelor de cheltuieli au fost realocate la finanţarea iniţiativelor de reforme pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate.

Pentru a minimiza efectele negative ale cadrului limitat al resurselor publice disponibile asupra calităţii serviciilor publice, au fost întreprinse măsuri pentru asigurarea efectuării cheltuielilor preponderent pentru realizarea politicilor şi programelor de cheltuieli, care constituie angajamente deja asumate.

Politica în domeniul repartizării şi direcţionării investiţiilor capitale a fost bazată pe alocarea mijloacelor financiare către obiectivele cu un grad înalt de finisare, punerii acestora în exploatare, precum şi realizării programelor sociale, programelor naţionale de reabilitare a drumurilor, modernizării sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare a unor localităţi.

În scopul îmbunătăţirii utilizării banului public a fost continuat procesul de implementare treptată a planificării bugetare bazată pe programe şi performanţă.

Completările efectuate la Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar au conferit o flexibilitate mai mare în procesul de gestionare a resurselor bugetare. Aceste au fost următoarele:

• investirea Ministerului Finanţelor, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi de nivelul al doilea, cu dreptul de a angaja/acorda, pe bază contractuală, împrumuturi pentru acoperirea decalajului temporar de casă cu scadenţă în acelaşi an bugetar de la bugetele/bugetelor, gestionate în Contul Unic Trezorerial, în scopul asigurării în termenii stabiliţi şi în volum deplin a cheltuielilor lunare, aprobate în condiţiile constrîngerilor bugetare;

• acordarea dreptului autorităţilor publice să utilizeze peste volumul aprobat în buget a intrărilor de mijloace băneşti gratuite, cu destinaţie specială, pe parcursul exerciţiului bugetar, fără operarea modificărilor respective în legea bugetară anuală;

• acordarea dreptului de utilizare a mijloacelor intrate peste prevederile aprobate în buget a împrumuturilor pentru proiecte finanţate din surse externe, ratificate de Parlament, a soldurilor din anii precedenţi la granturi, donaţii, sponsorizări şi a altor mijloace băneşti intrate cu destinaţie specială, fără efectuarea modificării balanţei bugetului de stat în legea bugetară anuală;

• autorizarea instituţiilor publice să utilizeze intrări de mijloace băneşti gratuite, cu destinaţie specială, pe parcursul exerciţiului bugetar, în baza dispoziţiei executorului principal de buget al bugetului unităţii administrativ-teritoriale, cu includerea ulterioară a acestora în bugetul respectiv;

• investirea autorităţilor publice centrale din domeniile ocrotirii sănătăţii şi asistenţei sociale cu dreptul de a centraliza mijloacele băneşti din alocaţiile prevăzute, inclusiv prin delegare, în modul stabilit, instituţiilor din subordine, în vederea realizării programelor.

Politica în domeniul remunerării muncii

Cheltuielile de personal, prevăzute pentru anul 2011, au crescut cu 6,9 la sută, comparativ cu cele prevăzute pentru anul 2010. În aspect ramural, cheltuielile de personal au atestat o creştere la compartimentul: “Cultura, arta, sport şi activităţi pentru tineret” – cu 20,7 la sută; “Învăţămînt” – cu 9,5 la sută; “Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională” – cu 6,1 la sută; “Asigurare şi asistenţă socială” – cu 5,5 la sută; “Apărare naţională” – cu 5,1 la sută; “Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor” – cu 4,8 la sută.

Factorul principal, care a influenţat această creştere, a fost majorarea salariilor care a avut loc pe parcursul anului 2011 în continuarea procesului de implementare a normelor salariale prevăzute de Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23 decembrie 2005.

Conform prevederilor legii menţionate pe parcursul anului 2011:

- începînd cu 1 ianuarie 2011 au fost stabilite salariile lunare cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar şi corpului profesoral din învăţămîntul superior şi post-universitar, în mărimile specificate în anexa nr.11 la Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, recalculate cu coeficientul k=0,9. Majorarea salariilor a constituit 12,5 la sută;

- au fost majorate salariile angajaţilor cu retribuire mică din ramurile sectorului bugetar, prin majorarea graduală a salariilor de bază, stabilirea noii mărimi a salariului minim şi perfecţionarea Reţelei tarifare unice începînd cu 1 iunie 2011. În mediu majorarea salariilor a constituit 8,5 la sută;

- salariile lunare cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar şi corpului profesoral din învăţămîntul superior şi postuniversitar au fost stabilite în mărimile nominale prevăzute de lege începînd cu 1 septembrie 2011. Majorarea salariilor a constituit 11,1 la sută.

În bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2011 s-au prevăzut mijloace pentru punerea în aplicare, începînd cu 1 octombrie 2011, a primei etape de implementare a noului sistem de salarizare a funcţionarilor publici. Însă, această măsură nu a fost implementată în legătură cu tergiversarea aprobării Legii privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici nr.48, care a fost aprobată la 22 martie 2012.

În bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2011, au fost aprobate iniţial cheltuieli de personal în sumă de 7964,7 mil.lei, care pe parcursul anului au fost reexaminate în aspectul optimizării acestora, ţinînd cont de economiile care s-au creat pe parcursul perioadei de activitate. Astfel, cheltuielile de personal precizate au constituit 7791,6 mil.lei sau cu o diminuare de 2,2 la sută, care au fost repartizate la alte compartimente de cheltuieli, în conformitate cu prevederile legii şi necesităţile de activitate.

Cheltuielile de personal în 2011 au fost executate în sumă de 7699,9 mil.lei sau la nivel de 98,8 la sută faţă de planul precizat, iar cheltuielile efective – 7744,9 mil.lei sau la nivel de 99,4 la sută faţă de volumul alocaţiilor precizate.

Ponderea cheltuielilor de personal în PIB în anul 2011 a constituit 9,4 la sută, comparativ cu 10,2 la sută în anul 2010.

Politica în domeniul datoriei de stat

Obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat în anul 2011 a constituit asigurarea finanţării măsurilor prevăzute în bugetul de stat cu minimum de cheltuieli pe termen mediu şi lung şi la nivel optim de risc.

În scopul atingerii obiectivului fundamental, au fost prioritare următoarele obiective specifice de gestionare a datoriei de stat:

• Implementarea prevederilor Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.

• Limitarea extinderii garanţiilor de stat la cazurile care promovează proiectele investiţionale prioritare, cu condiţia că toate cerinţele legii sînt realizate.

• Utilizarea mijloacelor din vînzarea valorilor mobiliare de stat pentru răscumpărarea VMS emise anterior, precum şi pentru finanţarea măsurilor prevăzute în Legea bugetului de stat.

• Întreprinderea eforturilor întru sporirea maturităţii valorilor mobiliare de stat prin emisiuni pe termen mai lung de circulaţie.

• Monitorizarea continuă a riscurilor aferente portofoliului datoriei de stat.

Executarea bugetului de stat

Venituri

Pentru anul 2011, bugetul de stat (toate componentele) la partea de venituri a fost aprobat iniţial în sumă de 19087,2 mil.lei.

Trendul de încasare a veniturilor şi intrările de granturi pe parcursul anului 2011, au condus la revizuirea parametrilor veniturilor la bugetul de stat. Conform modificărilor operate, veniturile bugetului de stat au fost precizate în sumă de 19067,9 mil.lei, cu 19,4 mil.lei ( 0,1 la sută) mai puţin decît nivelul aprobat iniţial. Astfel, au fost micşorate veniturile componentei de bază cu 75,0 mil.lei (0,4 la sută), proiectelor finanţate din surse externe – cu 104,7 mil.lei (20,6 la sută), iar veniturile componentelor mijloacelor speciale şi fondurilor speciale au fost majorate cu 53,6 mil.lei (4,8 la sută) şi, respectiv, 63,6 mil.lei (21,4 la sută).

În realitate, încasările la bugetul de stat la venituri (toate componentele) au fost realizate în sumă de 18639,0 mil.lei, cu 2,2 la sută sau cu 428,9 mil.lei mai puţin decît prevederile anuale precizate.

Totodată, în comparaţie cu anul 2010, au fost încasate venituri cu 1471,3 mil.lei sau cu 8,6 la sută mai mult.

Dinamica încasărilor veniturilor bugetului de stat pe toate componentele pe anii 2009-2011, se prezintă în graficul următor.

Ponderea veniturilor bugetului de stat (toate componentele) în bugetul public naţional a constituit 61,8 la sută, iar ca pondere în PIB – 22,7 la sută.

În suma totală a veniturilor bugetului de stat:

• încasările de la veniturile fiscale au constituit 14793,2 mil.lei sau 79,4 la sută;

• încasările de la veniturile nefiscale – 739,5 mil.lei sau 4,0 la sută;

• veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor publice – 1102,2 mil.lei sau 5,9 la sută;

• veniturile fondurilor speciale – 354,1 mil.lei sau 1,9 la sută;

• granturile – 1620,0 mil.lei sau 8,7 la sută;

• transferurile de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 30,0 mil.lei sau 0,1 la sută.

Veniturile fiscale s-au încasat în sumă de 14793,2 mil.lei, ce constituie 99,5 la sută de la prevederile anuale.

Din veniturile fiscale acumulate, impozitelor pe venit le revin 1,7 la sută (258,4 mil.lei), TVA – 70,5 la sută (10433,5 mil.lei), accizelor – 18,0 la sută (2659,7 mil.lei), impozitelor asupra comerţului exterior şi asupra operaţiunilor externe – 8,0 la sută (1179,3 mil.lei), altor taxe şi plăţi – 1,8 la sută (262,3 mil.lei).

În anul de gestiune, impozitele indirecte au deţinut în volumul veniturilor componentei de bază a bugetului de stat 86,7 la sută şi au însumat 14272,6 mil.lei (12251,5 mil.lei – în anul 2010).

Ponderea majoră în structura impozitelor indirecte – 73,1 la sută revine TVA, care constituie 10433,5 mil.lei, dintre care TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova – 3131,8 mil.lei, TVA la mărfurile importate – 8547,7 mil.lei, restituirea TVA la mărfurile şi serviciile exportate şi livrate cu cote reduse – 1246,0 mil.lei. TVA a fost executată cu 261,8 mil.lei sau 2,4 la sută mai puţin faţă de prevederile anuale.

Accizele au fost încasate în sumă de 2659,7 mil.lei sau 18,6 la sută din suma impozitelor indirecte, cu 191,3 mil.lei sau 7,8 la sută mai mult faţă de planul precizat pe an. Pe grupe acestea sînt: accizele la producţia vinicolă – 245,8 mil.lei, accizele la bere – 225,4 mil.lei, accizele la produsele din tutun – 619,3 mil.lei, accizele la benzină şi motorină – 977,7 mil.lei, accizele la autoturisme – 634,2 mil.lei, accize la alte mărfuri – 37,3 mil.lei, restituirea accizelor s-a cifrat în sumă de 80,0 mil.lei.

Impozitele asupra comerţului exterior şi asupra operaţiunilor externe în anul 2011 au fost încasate în sumă de 1179,3 mil.lei sau 8,3 la sută din totalul impozitelor indirecte,cu 5,7 mil.lei sau 0,5 la sută mai puţin comparativ cu planul precizat. Din suma totală de 1179,3 mil.lei, taxele vamale constituie 834,9 mil.lei, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale – 305,8 mil.lei, taxa consulară – 38,6 mil.lei.

Alte taxe şi plăţi din venituri fiscale au fost încasate în sumă de 262,3 mil.lei, dintre care taxele rutiere – 149,2 mil.lei, taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate -110,8 mil.lei, alte taxe şi plăţi -2,3 mil.lei.

Încasările veniturilor nefiscale au constituit 739,5 mil.lei sau 4,0 la sută din totalul acumulărilor la bugetul de stat, cu 5,7 mil.lei sau 0,8 la sută mai puţin faţă de prevederile anuale. În suma totală a încasărilor nefiscale, alte venituri din activitatea de întreprinzător şi din proprietate au constituit 379,3 mil.lei sau cu 1,8 la sută mai mult faţă de prevederi, taxele şi plăţile administrative – 246,2 mil.lei cu 2,7 la sută mai puţin faţă de planul precizat pe an, amenzi şi sancţiuni administrative – 113,9 mil.lei sau cu 4,8 la sută mai puţin faţă de prevederile anuale.

Veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor publice au constituit 1102,2 mil.lei, cu 13,5 mil.lei mai puţin faţă de planul precizat pe an.

Veniturile fondurilor speciale au constituit 354,1 mil.lei, cu 5,0 mil.lei mai puţin faţă de prevederile anuale.

Granturile interne şi externe primite în anul 2011 au constituit 1620,0 mil.lei sau cu 330,5 mil.lei mai puţin faţă de prevederile anuale precizate. Pentru susţinerea bugetului au fost primite granturi în sumă de 925,3 mil.lei sau cu 547,2 mil.lei mai puţin faţă de prevederile anuale.

Executarea veniturilor bugetului de stat pe componente este expusă în următorul tabel.

Structura veniturilor încasate în anul 2011 la bugetul de stat sub aspectul componentelor se prezintă astfel:

- componenta de bază – 88,3 la sută,

- mijloace speciale – 6,3 la sută,

- fonduri speciale – 1,9 la sută,

- proiecte finanţate din surse externe – 3,5 la sută.

Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat la impozite şi taxe la situaţia din 31 decembrie 2011 au constituit 410,3 mil.lei, dintre care la:

- TVA – 346,4 mil.lei,

- accize – 9,5 mil.lei,

- impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător – 17,3 mil.lei,

- taxa vamală – 11,1 mil.lei

- alte impozite şi plăţi – 26,0 mil.lei.

Cheltuieli

Bugetul de stat pe anul 2011 la partea de cheltuieli pe toate componentele a fost aprobat iniţial în sumă de 20354,1 mil.lei, care pe parcursul anului a fost majorată cu 7,7 mil.lei. Astfel, prevederile bugetului de stat, cu modificările operate, au însumat 20361,8 mil.lei. Cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele au fost realizate în sumă de 20004,1 mil.lei, cu 357,7 mil.lei sau cu 1,8 la sută sub nivelul prevăzut.

Totodată, cheltuielile au crescut în comparaţie cu anul 2010 cu 1206,4 mil.lei sau cu 6,4 la sută.

Dinamica cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat pe toate componentele pe anii 2009–2011 se prezintă în diagrama ce urmează.

Executarea cheltuielilor bugetului de stat pe componente se prezintă în următorul tabel.

Comparativ cu prevederile anuale, cheltuielile bugetului de stat au fost executate sub nivelul prevăzut pe componente după cum urmează:

- componenta de bază – cu 169,5 mil.lei (cu 1,0 la sută);

- mijloace speciale – cu 86,1 mil.lei (cu 7,0 la sută);

- fonduri speciale – cu 11,5 mil.lei (cu 4,3 la sută);

- proiecte finanţate din surse externe – cu 94,5 mil.lei (cu 6,6 la sută).

Structura cheltuielilor bugetului de stat sub aspectul funcţional se prezintă în diagrama următoare.

În totalul cheltuielilor bugetului de stat partea preponderentă revine:

- cheltuielilor de ordin social-cultural – 43,8 la sută (8759,4 mil.lei),

- cheltuielilor de ordin economic – 13,1 la sută (2619,7 mil.lei),

- cheltuielilor pentru apărarea naţională, justiţia, jurisdicţia constituţională, menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională – 9,4 la sută (1877,6 mil.lei),

- cheltuielilor pentru serviciul de stat cu destinaţie generală – 4,7 la sută (945,7 mil.lei).

Totodată, pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din iulie 2010 din bugetul de stat au fost îndreptate 114,7 mil.lei, inclusiv 2,5 mil.lei din contul mijloacelor acumulate la conturile bancare destinate lichidării consecinţelor inundaţiilor.

Structura cheltuielilor bugetului de stat în anul 2011 pe categorii economice este reflectată în diagrama ce urmează.

Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, circa 55,7 la sută sau 11148,4 mil.lei reprezintă cheltuieli pentru programe şi servicii finanţate din bugetul de stat şi 44,3 la sută sau 8855,7 mil.lei – transferuri către alte bugete, dintre care transferurile către fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 1984,4 mil.lei, transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat – 2522,8 mil.lei, transferurile către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 4348,5 mil.lei, dintre care: transferurile de nivelare bugetară – 3889,9 mil.lei şi transferurile cu destinaţie specială şi consolidabile – 458,6 mil.lei.

Unii executori de buget au executat bugetul parţial, în proporţie de la 66,9 la sută şi anume:

• Agenţia Turismului – 66,9 la sută;

• Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova – 77,9 la sută;

• Consiliul Superior al Magistraturii – 79,2 la sută;

• Agenţia Rezerve Materiale – 82,0 la sută;

• Fondul Provocările Mileniului Moldova – 83,9 la sută;

• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – 86,7 la sută;

• Institutul Naţional al Justiţiei – 87,5 la sută;

• Agenţia “Moldsilva” – 91,8 la sută;

• Ministerul Economiei – 92,4 la sută;

• Comisia Electorală Centrală – 92,5 la sută.

E de menţionat că, pe parcursul anului 2011 solicitările de cheltuieli ale instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat, prezentate la Trezoreria de Stat şi trezoreriile teritoriale, au fost executate integral. Astfel, responsabilitatea pentru neexecutarea părţii de cheltuieli revine nemijlocit autorităţilor publice respective şi instituţiilor subordonate.

Investiţii capitale

În anul 2011 pentru finanţarea investiţiilor capitale, conform anexelor nr.5 şi nr.6 la Legea bugetului de stat pe anul 2011, au fost aprobate mijloace în sumă de 1126,3 mil.lei. Pe parcursul anului de gestiune alocaţiile în cauză au fost micşorate cu 390,1 mil.lei, suma precizată constituind 736,2 mil.lei şi au fost finanţate lucrări în sumă de 663,8 mil.lei – la nivel de 90,2 la sută.

Totodată, comparativ cu anul 2010, cheltuielile pentru investiţii capitale s-au micşorat cu 73,1 mil.lei.

Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat pentru finanţarea investiţiilor capitale, din contul componentei de bază au fost valorificate 241,0 mil.lei ce constituie 36,3 la sută, din componenta mijloace speciale – 26,4 mil.lei sau 4,0 la sută, din componenta fonduri speciale – 0,1 mil.lei, din componenta proiecte finanţate din surse externe – 396,3 mil.lei sau 59,7 la sută.

Din cheltuielile totale pentru investiţii capitale, prin intermediul autorităţilor publice centrale au fost realizate 627,3 mil.lei sau 94,5 la sută, iar prin intermediul autorităţilor publice locale – 36,5 mil.lei sau 5,5 la sută.

Cota preponderentă a cheltuielilor de investiţii capitale a fost efectuată în domeniul economic – 83,2 la sută, după care urmează învăţămîntul – 8,4 la sută, ocrotirea sănătăţii – 4,3 la sută, menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională – 1,8 la sută, alte domenii – 2,3 la sută.

Unul din aspectele caracteristice ce ţin de realizarea programelor investiţionale finanţate de la bugetul de stat este direcţionarea mijloacelor prioritar pentru finanţarea obiectivelor cu un grad înalt de finalizare şi în scopul dării în exploatare a acestora.

Astfel, în scopul realizării programelor naţionale în anul 2011 de la bugetul de stat au fost alocate:

• pentru reabilitarea drumurilor – 236,1 mil.lei sau 35,6 la sută din cheltuielile totale pentru investiţii capitale;

• pentru îmbunătăţirea sistemului de aprovizionare cu apă a unor localităţi şi pentru gospodăria fondului de locuinţe – 192,4 mil.lei, ce constituie 29,0 la sută din cheltuielile totale pentru investiţii capitale;

• pentru domeniul social-cultural – 90,1 mil.lei, inclusiv:

- învăţămîntul – 55,7 mil.lei,

- ocrotirea sănătăţii – 28,3 mil.lei,

- cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret – 3,6 mil.lei,

- asigurarea şi asistenţa socială – 2,5 mil.lei.

Fondul de rezervă al Guvernului

În cadrul cheltuielilor totale, pentru fondul de rezervă al Guvernului iniţial au fost prevăzute mijloace în sumă de 53,0 mil.lei, acestea la rectificarea bugetului fiind majorate pînă la 58,0 mil.lei.

Prin deciziile Guvernului au fost repartizate 52,2 mil.lei, dintre care au fost executate 51,2 mil.lei, sau la nivel de 88,4 la sută din prevederile anuale, inclusiv 50,4 mil.lei – prin intermediul instituţiilor finanţate de la bugetul de stat şi 0,8 mil.lei – prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale.

Direcţiile principale de utilizare a mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului în anul 2011 sînt grupate în tabelul ce urmează:

Deficitul bugetului de stat

Pe anul 2011, bugetul de stat, la total pe toate componentele, iniţial a fost aprobat cu deficit în sumă de 1266,9 mil.lei. În urma modificărilor operate pe parcursul anului, deficitul bugetului de stat a fost precizat în sumă de 1293,9 mil.lei.

Conform rezultatelor executării, bugetul de stat în anul 2011 s-a soldat cu un deficit în sumă de 1365,1 mil.lei.

Repartizarea deficitului bugetului de stat pe componente se prezintă în următorul tabel:

Ca surse de finanţare a deficitului au fost atrase mijloace de la emisiunea valorilor mobiliare de stat, pe piaţa primară în decursul anului, în sumă de 164,5 mil.lei, răscumpărarea valorilor mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – (-55,9) mil.lei, mijloace din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică de stat în sumă de 135,7 mil.lei.

Pentru susţinerea bugetului şi finanţarea proiectelor din surse externe de către creditorii externi au fost debursate împrumuturi în sumă de 1133,4 mil.lei.

Totodată pentru onorarea obligaţiilor faţă de creditorii externi, pentru rambursarea sumei principale s-au alocat mijloace în sumă de 732,0 mil.lei.

În afară de aceasta au fost utilizate şi alte surse interne (diferenţa de curs valutar, mijloace temporar intrate în posesia instituţiilor, garanţii etc.) în sumă de (-134,6) mil.lei.

Soldul mijloacelor băneşti la conturile bugetului de stat, la finele anului 2011, comparativ cu situaţia de la începutul anului, s-a micşorat cu 854,0 mil.lei şi a constituit 1793,6 mil.lei.

Datoriile creditoare

La situaţia din 31 decembrie 2011 la bugetul de stat s-au înregistrat datorii creditoare în sumă totală de 405,6 mil.lei, inclusiv pe: componenta de bază – 259,7 mil.lei, mijloace speciale – 110,3 mil.lei, fonduri speciale – 0,4 mil.lei, proiecte finanţate din surse externe – 35,2 mil.lei.

Din suma totală a datoriilor menţionate, datoriile creditoare cu termen de achitare expirat au constituit 18,5 mil.lei, inclusiv pe componenta de bază – 6,7 mil.lei, mijloace speciale – 11,7 mil.lei, fonduri speciale – 0,1 mil.lei.

Comparativ cu finele anului 2010, datoriile cu termen de achitare expirat s-au micşorat cu 118,9 mil.lei, inclusiv pe componenta de bază – cu 111,8 mil.lei, pe componenta mijloace speciale – cu 6,1 mil.lei, pe componenta fonduri speciale – cu 1,0 lei.

Datoria publică

La situaţia din 31 decembrie 2011, soldul datoriei publice s-a majorat comparativ cu începutul anului cu 1061,1 mil.lei, sau cu 4,6%, şi a constituit 24005,4 mil.lei, inclusiv:

Datoria de stat – 19226,5 mil.lei;

Datoria BNM – 3024,7 mil.lei;

Datoria întreprinderilor din sectorul public – 1543,2 mil.lei;

Datoria UAT – 210,9 mil.lei.

Evoluţia datoriei publice pe componente 2009–2011 se prezintă în următoarea diagramă.

Modificarea soldului datoriei publice către finele anului 2011 în comparaţie cu anul precedent este condiţionată de majorarea soldului datoriei tuturor componentelor ce formează datoria publică. Astfel, cel mai mult s-a majorat soldul datoriei BNM – cu 542,4 mil.lei, după care datoria de stat – cu 355,7 mil.lei şi într-o măsură mai mică a crescut soldul datoriei UAT cu 141,8 mil.lei şi cel al întreprinderilor din sectorul public cu 21,1 mil.lei.

În structura totală a datoriei publice, partea majoră îi revine datoriei de stat – 80,1 la sută, urmată de datoria BNM – 12,6%, datoria întreprinderilor din sectorul public – 6,4% şi datoria UAT – 0,9%.

Comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2010, se observă diminuarea ponderii datoriei de stat cu 2,1 p.p., fapt determinat de majorarea ponderii datoriei BNM cu 1,8 p.p. şi într-o măsură mai mică a datoriei UAT – cu 0,6 p.p.

Totodată, datoria publică externă a constituit 17016,4 mil.lei (70,9% din soldul datoriei publice la situaţia din 31 decembrie 2011), iar datoria publică internă a constituit 6989,0 mil.lei (29,1%). Comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2010, ponderea datoriei publice externe în datoria publică totală s-a diminuat nesemnificativ, cu circa 0,6 p.p.

Datoria de stat

La situaţia de la 31 decembrie 2011, soldul datoriei de stat a constituit 19226,5 mil.lei, majorîndu-se cu 355,7 mil.lei de la începutul anului, ca rezultat al sporirii datoriei de stat interne cu 537,0 mil.lei. Totodată, majorarea volumului datoriei de stat a fost atenuată de diminuarea soldului datoriei de stat externe, exprimată în lei moldoveneşti, cu 181,3 mil.lei comparativ cu anul precedent.

Ca pondere în PIB, datoria de stat a constituit 23,4%, înregistrînd o diminuare în raport cu perioada similară a anului precedent cu 2,9 p.p.

Datoria de stat externă

Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2011, plafonul datoriei de stat externe a constituit 14455,2 mil.lei (1204,6 mil. dolari SUA).

La situaţia din 31 decembrie 2011, soldul datoriei de stat externe a constituit 13384,6 mil.lei (1142,5 mil.dolari SUA), inclusiv 13295,2 mil.lei (1134,8 mil. dolari SUA) – datoria de stat externă directă şi 89,4 mil.lei (7,6 mil. dolari SUA) – datoria de stat externă garantată asumată.

Soldul datoriei de stat externe, exprimat în lei moldoveneşti, s-a diminuat de la începutul anului 2011 cu 181,3 mil.lei, evoluţie condiţionată de fluctuaţia cursului valutar. În acelaşi timp, soldul datoriei de stat externe exprimat în dolari SUA s-a majorat cu 26,3 mil. dolari SUA, evoluţie justificată de depăşirea intrărilor de împrumuturi de stat externe în sumă de 96,8 mil. dolari SUA asupra achitărilor pe suma de bază a împrumuturilor de stat externe în sumă de 62,3 mil. dolari SUA, precum şi prin fluctuaţia negativă a cursului dolarului SUA faţă de alte valute străine în valoare de 8,2 mil. dolari SUA.

Pe parcursul anului a fost achitată integral datoria pentru două împrumuturi de stat externe, unul obţinut de la Guvernul Poloniei, destinat pentru suportul bugetului de stat (datoria de stat externă pentru împrumutul menţionat la situaţia din 31 decembrie 2010 a constituit 15,0 mil. dolari SUA), şi altul obţinut de la BERD pentru Proiectul Reabilitarea Drumurilor (datoria de stat externă pentru împrumutul menţionat la situaţia din 31 decembrie 2010 a constituit 0,5 mil. dolari SUA).

Deservirea datoriei de stat externe. Pentru deservirea datoriei de stat externe, în bugetul de stat pe anul 2011 au fost prevăzute mijloace în sumă de 917,5 mil.lei (78,1 mil.dolari SUA, inclusiv:

• pentru plata dobînzii – 184,1 mil.lei (15,7 mil. dolari SUA),

• pentru rambursarea sumei principale – 733,4 mil.lei (62,4 mil. dolari SUA).

La situaţia din 31 decembrie 2011 au fost utilizate mijloace în sumă de 916,0 mil.lei (78,0 mil. dolari SUA), ceea ce constituie 99,8 la sută faţă de suma anuală precizată, inclusiv:

• pentru plata dobînzii – 183,9 mil.lei (15,7 mil. dolari SUA),

• pentru rambursarea sumei principale – 732,0 mil.lei (62,3 mil. dolari SUA).

Datoria de stat internă

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2011, plafonul datoriei de stat interne a fost stabilit în sumă de 5877,5 mil.lei. La situaţia din 31 decembrie 2011, datoria de stat internă a constituit 5841,9 mil.lei, dintre care:

- VMS emise pe piaţa primară – 3256,0 mil.lei (55,7%);

- VMS convertite – 2213,4 mil.lei (37,9%);

- VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – 372,5 mil.lei (6,4%).

Comparativ cu situaţia din 1 ianuarie 2011, datoria de stat internă s-a majorat cu 537,0 mil.lei, sau cu 10,1 la sută. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii VMS prin licitaţii cu 264,5 mil.lei şi răscumpărării VMS plasate prin subscriere în sumă de 100,0 mil.lei, precum şi emisiunii VMS pentru asigurarea stabilităţii financiare în sumă de 428,5 mil.lei şi răscumpărării acestora în sumă de 55,9 mil.lei.

Serviciul datoriei de stat interne. Pe parcursul anului, pentru serviciul datoriei de stat interne au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de 478,5 mil.lei, sau 100,0 la sută din mijloacele prevăzute. Comparativ cu anul 2010, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne s-au majorat cu 111,1 mil.lei, sau cu 30,2 la sută. Acest fapt este legat de majorarea ratei dobînzii la VMS emise pe piaţa primară, ce concomitent a atras după sine şi majorarea ratelor dobînzii la VMS convertite, aflate în portofoliul Băncii Naţionale a Moldovei.

Din suma totală pentru serviciul datoriei de stat interne au fost utilizate:

- 271,1 mil.lei pentru plata dobînzii şi cupoanelor la VMS emise pe piaţa primară, ce de 1,1 ori (cu 34,8 mil.lei) sînt mai mari decît cheltuielile analogice ale anului 2010;

- 207,4 mil.lei pentru plata dobînzii la VMS convertite, ce de 1,6 ori (cu 76,3 mil.lei) sînt mai mari decît cheltuielile analogice ale anului 2010;

- 0,007 mil.lei pentru plata cupoanelor la VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare.

Soldul garanţiilor de stat acordate agenţilor economici pentru împrumuturile externe, la situaţia din 31 decembrie 2011 s-a micşorat în comparaţie cu începutul anului 2011 cu 21,5 mil.lei (1,6 mil. dolari SUA) şi a constituit 56,0 mil.lei (4,8 mil. dolari SUA). Această diminuare fiind datorată efectuării plăţilor pe parcursul anului în favoarea creditorului extern BERD pentru împrumutul extern acordat sub garanţie de stat S.A. “Apă-Canal Chişinău”.

În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2011, plafonul soldului garanţiilor de stat externe a constituit 59,5 mil.lei (4,8 mil. dolari SUA), astfel limita soldului garanţiilor de stat externe fiind respectată.

Recreditarea de stat. Pe parcursul anului 2011 din contul liniilor de creditare şi a mijloacelor circulante acumulate (din rambursarea de către IFP a sumelor principale şi dobînzilor aferente) pentru implementarea proiectelor investiţionale, au fost recreditaţi agenţi economici, autorităţi publice locale şi instituţii financiare participante în sumă totală de 236,3 mil.lei, 22,0 mil. dolari SUA şi 12,7 mil. euro.

În perioada de referinţă, au fost rambursate datoriile agenţilor economici, autorităţilor publice locale şi ale IFP în sumă de 341,5 mil.lei, 7,8 mil.dolari şi 3,9 mil.euro.

La situaţia din 31 decembrie 2011, soldul datoriilor beneficiarilor recreditaţi constituie 1477,9 mil.lei, 95,3 mil.dolari SUA şi 17,5 mil.euro (echivalent 2859,6 mil.lei), majorîndu-se faţă de începutul anului 2011 cu 274,6 mil.lei sau 10,6 la sută.

Datoria cu termen expirat la situaţia din 31 decembrie 2011 se atestă atît la împrumuturile recreditate prin Ministerul Finanţelor cît şi prin Directoratul Liniilor de Credit şi se cifrează la 343,2 mil.lei şi 21,1 mil. dolari SUA (echivalent 590,3 mil.lei) sau 20,6% din suma datoriilor totale.

Relaţiile bugetului de stat cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale

În componenţa bugetului de stat pe anul 2011, pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost aprobate transferuri pentru nivelarea posibilităţilor financiare a teritoriilor în sumă de 3889,9 mil.lei, sumă care include transferuri categoriale şi transferuri categoriale complementare pentru proiectul-pilot privind finanţarea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general din raionul Căuşeni în sumă de 79,0 mil.lei şi din raionul Rîşcani – în sumă de 56,3 mil.lei, care au fost alocate integral.

De rînd cu aceasta, pe parcursul anului 2011, din bugetul de stat bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale au fost alocate transferuri cu destinaţie specială în sumă de 265,8 mil.lei, după cum urmează:

• conform art.1 alin.(8) din Legea bugetului de stat pe anul 2011, au fost transferate mijloace pentru compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii unor localităţi din stînga Nistrului, către bugetele raionale Căuşeni şi Dubăsari, în sumă de 17,2 mil.lei;

• în scopul realizării art.12 al Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice au fost transferate către bugetele a 29 unităţi administrativ-teritoriale mijloace financiare în sumă de 24,9 mil.lei;

• conform art.1 alin.(7) din Legea bugetului de stat pe anul 2011, de la bugetul de stat către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost alocate mijloace băneşti pentru finanţarea cheltuielilor capitale în sumă totală de 133,2 mil.lei, dintre care pentru efectuarea investiţiilor capitale – 36,5 mil.lei, finanţarea reparaţiilor capitale – 96,2 mil.lei şi pentru alte cheltuieli capitale – 0,5 mil.lei;

• conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.836 din 13 septembrie 2010 “Cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni”, au fost transferate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare pentru rambursarea creditelor preferenţiale în sumă de 33,6 mil.lei.

Totodată, conform hotărîrilor Guvernului nr.208 din 1 aprilie 2011, nr.628 din 20 august 2011, nr.865 din 21 noiembrie 2011 şi nr.974 din 21 decembrie 2011 au fost alocate mijloace financiare bugetelor UAT pentru acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia unei case individuale ori a unei locuinţe cooperatiste sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni, care au obţinut scrisori de garanţie pentru a beneficia de credite preferenţiale în perioada 2005-2009, dar care nu au primit creditele nominalizate, în sumă de 53,0 mil.lei;

• pe parcursul anului 2011, conform unor hotărîri ale Guvernului, din fondul de rezervă al Guvernului, prin intermediul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, au fost alocate pentru diverse scopuri 0,8 mil.lei;

• conform prevederilor Legii nr.154-XVI din 5 iulie 2007 privind acordarea compensaţiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie din mediu rural, au fost alocate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare în sumă de 0,6 mil.lei;

• în urma inundaţiilor din vara anului 2010, în scopul lichidării consecinţelor calamităţii, conform unor hotărîri ale Guvernului şi a unor decizii ale Comisiei Naţionale pentru Lichidarea Consecinţelor Inundaţiilor, au fost alocate mijloace financiare pentru 5 raioane afectate în sumă de 2,5 mil.lei.

Executarea bugetului public naţional

Prezenta descriere se face cu titlu informativ, în scopul reflectării şi asigurării transparenţei utilizării în ansamblu a tuturor resurselor financiare publice ale statului (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile obligatorii de asistenţă medicală şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale).

Veniturile bugetului public naţional

Pentru anul 2011 partea de venituri a bugetului public naţional a fost aprobată de către Parlament (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile obligatorii de asistenţă medicală) şi organele deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale, în sumă totală de 30910,1 mil.lei.

Totodată, evoluţia executării părţii de venituri pe parcursul anului 2011 a demonstrat tendinţe negative pe unele tipuri de venituri. Ca urmare a rectificării în anul 2011 a Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurării sociale de stat şi a deciziilor adoptate de către organele deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale, planul aprobat iniţial a fost micşorat cu 254,2 mil.lei (cu 0,8 la sută) şi a constituit 30656,0 mil.lei.

Pe parcursul anului 2011, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 30139,7 mil.lei, cu 516,3 mil.lei mai puţin decît suma precizată, astfel constituind 98,3 la sută faţă de prevederile anuale. Totodată, în comparaţie cu anul 2010, la buget au fost acumulate venituri cu 2599,5 mil.lei sau cu 9,4 la sută mai mult. Ca pondere în PIB, veniturile bugetului public naţional în anul 2011, au atins nivelul de 36,7 la sută faţă de 38,3 la sută în anul 2010.

Partea de venituri a bugetului de stat (fără transferuri interbugetare) a fost executată la nivel de 97,7 la sută, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 98,9 la sută, bugetul asigurărilor sociale de stat – 99,8 la sută, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 97,8 la sută, faţă de prevederile anuale.

În structura veniturilor bugetului public naţional, partea de venituri (excluzînd transferurile între bugete) s-a realizat pe bugete în următoarele proporţii:

• bugetul de stat – 61,7 la sută,

• bugetul asigurărilor sociale de stat – 21,8 la sută,

• fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 5,5 la sută,

• bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 11,0 la sută.

Veniturile bugetului public naţional în anul 2011 pe grupuri se caracterizează astfel.

Veniturile fiscale colectate au fost mai mici faţă de prevederile anuale cu 0,8 la sută sau cu 199,1 mil.lei şi au constituit 25580,1 mil.lei.

Încasările nefiscale au constituit 1178,9 mil.lei, majorîndu-se faţă de parametrii prevăzuţi cu 36,6 mil.lei sau cu 3,2 la sută.

Veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor publice au fost acumulate în sumă de 1311,9 mil.lei, sau la nivel de 98,6 la sută din nivelul prognozat, iar veniturile fondurilor speciale – 363,7 mil.lei sau 98,7 la sută faţă de prognoza anuală.

Pe parcursul anului 2011 au fost debursate granturi în sumă de 1705,1 mil.lei, dinte care pentru finanţarea proiectelor finanţate din surse externe – 678,9 mil.lei.

Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul public naţional

La situaţia din 31 decembrie 2010, restanţele agenţilor economici la plăţile în bugetul public naţional (fără penalităţi, amenzi, plăţi prolongate) au constituit 1204,3 mil.lei.

Totodată, în pofida măsurilor întreprinse pe parcursul anului 2011, restanţa la bugetul public naţional s-a majorat cu 115,0 mil.lei sau cu 9,5 la sută şi la 31 decembrie 2011 a constituit 1319,3 mil.lei, dintre care:

• la bugetul de stat – 410,3 mil.lei (31,1 la sută din suma totală),

• la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 175,2 mil.lei (13,3 la sută),

• la bugetul asigurărilor sociale de stat – 718,9 mil.lei (54,5 la sută),

• la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 14,9 mil.lei (1,1 la sută).

Cheltuielile bugetului public naţional

Partea de cheltuieli a bugetului public naţional în anul 2011 a fost prevăzută în sumă de 33267,3 mil.lei şi executată în sumă de 32100,9 mil.lei sau la nivel de 96,5 la sută din prevederile anuale. În raport cu PIB cheltuielile publice au constituit 39,1 la sută faţă de 40,8 la sută în anul 2010.

Partea de cheltuieli a bugetului de stat (fără transferuri interbugetare) a fost executată la nivel de 97,2 la sută, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 92,1 la sută, bugetul asigurărilor sociale de stat – 99,0 la sută, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 98,4 la sută, faţă de prevederile anuale.

În structura cheltuielilor bugetului public naţional, partea de cheltuieli (excluzînd transferurile între bugete) s-a realizat pe bugete în următoarele proporţii:

• bugetul de stat – 34,7 la sută,

• bugetul asigurărilor sociale de stat – 28,7 la sută,

• fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 11,3 la sută,

• bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 25,3 la sută.

Comparativ cu anul 2010, cheltuielile bugetului public naţional sînt în creştere cu circa 9,5 la sută sau cu 2774,6 mil.lei.

Datoria creditoare cu termen de achitare expirat a bugetului public naţional la situaţia din 31 decembrie 2011 a constituit 164,2 mil.lei, dintre care:

- bugetul de stat – 18,5 mil.lei,

- bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 145,7 mil.lei.

În comparaţie cu finele anului 2010, la situaţia din 31 decembrie 2011 datoria creditoare cu termen de achitare expirat s-a micşorat cu 65,8 mil.lei.

Deficitul bugetului public naţional

Executarea bugetului public naţional pe anul 2011 s-a încheiat cu un deficit în sumă totală de 1961,2 mil.lei, ca urmare a executării bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale cu deficit în sumă de 1365,1 mil.lei, 124,6 mil.lei şi 488,6 mil.lei respectiv, şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală cu excedent în sumă de 20,9 mil.lei.

Ca pondere în PIB deficitul a constituit 2,4 la sută.

Soldul mijloacelor băneşti în conturile bugetului public naţional, la finele anului 2011 a constituit 2946,2 mil.lei, inclusiv:

Rezultatele monitoringului analizei situaţiei economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor cu cota statului în capitalul social (50%+1%) pe 9 luni ale anului 2011¹

Registrul patrimoniului public include 277 întreprinderi de stat cu capital social, în mărime de 6,2 mlrd.lei şi 174 societăţi comerciale cu capital social – în mărime de 5,5 mlrd.lei, din care proprietatea statului – 3,7 mlrd.lei sau 67,3 la sută.

Prevederile Legii insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001 se extind asupra 6 întreprinderi de stat şi 9 societăţi pe acţiuni, ce se află în procedura insolvabilităţii.

Conform Codului civil nr.1107-XV din 6 iunie 2002 este aplicată procedura lichidării la 12 întreprinderi de stat şi 10 societăţi comerciale.

În Lista întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu capital integral sau majoritar de stat, monitorizată de către Ministerul Finanţelor, sînt incluse 234 întreprinderi de stat cu capital social înregistrat în mărime de 5,9 mlrd.lei şi 94 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat (în continuare societăţi pe acţiuni), în mărime de 3,0 mlrd.lei, din care proprietatea statului – 2,9 mlrd.lei sau 96,7 la sută.

Structura proprietăţii statului pe forme de proprietate (proprietatea statului – 8,8 mlrd.lei) se prezintă în următoarea diagramă.

Din 94 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat:

√ la 21 unităţi economice cota statului în capitalul social constituie 100 la sută,

√ la 50 unităţi economice – de la 75 pînă la 99 la sută,

√ la 23 unităţi economice – de la 51 pînă la 75 la sută.

Volumul total al proprietăţii statului în întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni însumează 8,8 mlrd.lei, dintre care:

• în întreprinderile de stat – 5,9 mlrd.lei (67,0 la sută din volumul total)

• în societăţile pe acţiuni – 2,9 mlrd.lei (33,0 la sută din volumul total)

Veniturile din vînzări obţinute, în perioada de referinţă, de întreprinderile de stat au constituit 4,5 mlrd.lei, majorîndu-se cu 0,7 mlrd.lei în comparaţie cu 9 luni ale anului precedent. Venitul din vînzări din toate tipurile de activităţi obţinut de către societăţile pe acţiuni pe 9 luni ale anului 2011 constituie 7,2 mlrd.lei, majorîndu-se cu 0,8 mlrd.lei în comparaţie cu 9 luni ale anului 2010.

Pe parcursul anului 2011, în urma privatizării şi comercializării bunurilor proprietate publică, în bugetul de stat au fost încasate mijloace în mărime de 62,3 mil.lei sau cu 49,1 la sută mai mult faţă de anul precedent. Veniturile de la vînzarea pachetelor de acţiuni şi/sau părţilor sociale au constituit 68,1 mil.lei, sau cu 26,6 la sută mai mult faţă de anul 2010.

Veniturile din vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică a statului, în anul 2011, au constituit 5,5 mil.lei, sau de 5,5 ori mai mult faţă de anul 2010.

Conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.110 din 23 februarie 2011 “Cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat”, întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni, care în anul 2010 au obţinut profit au transferat la bugetul de stat venituri sub formă de defalcări şi dividende în mărime de 51,7 mil.lei şi 254,4 mil.lei, ceea ce constituie 108 la sută şi, corespunzător 100,0 la sută din suma prevăzută în Legea bugetului de stat pe anul 2011.