Ordin nr.150 din 30.08.2024 cu privire la aprobarea Ghidului de evaluare a calităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului
MINISTERUL MEDIULUI
O R D I N
cu privire la aprobarea Ghidului de evaluare a calităţii
raportului privind evaluarea impactului
asupra mediului
nr. 150 din 30.08.2024
(în vigoare 05.09.2024)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 380-382 art. 695 din 05.09.2024
* * *
În conformitate cu prevederile pct.9 subpct. 11) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.145/2021, reieşind din prevederile art.104 alin.(8) din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.414–417, art.716), cu modificările ulterioare,
ORDON:
1. Se aprobă Ghidul de evaluare a calităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului (se anexează).
2. Agenţia de Mediu şi Comisia tehnică vor asigura implementarea prevederilor Ghidului de evaluare a calităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului.
3. Direcţia politici de prevenire a poluării va asigura publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială.
4. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina dnei Aliona Rusnac, secretar de stat.
| MINISTRU Sergiu LAZARENCU | |
| Nr.150. Chişinău, 30 august 2024. | |
Aprobat
prin Ordinul ministrului mediului
nr.150/2024
GHID
de evaluare a calităţii raportului privind
evaluarea impactului asupra mediului
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
1. Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) reprezintă o procedură ce are drept scop evaluarea potenţialului impact negativ semnificativ al unei activităţi planificate asupra mediului. De asemenea, aceasta are rolul să asigure că preocupările legate de mediu sunt luate în considerare încă de la începutul planificării unei activităţi, fie că este vorba despre faza incipientă de dezvoltare sau despre situaţia unei modificări sau extinderi (teritorială, tehnologică sau de procese etc.) a activităţii planificate. Mecanismul de evaluare a impactului asupra mediului reprezintă şi o oportunitate de a implica publicul în procesul decizional, contribuind astfel la asigurarea unui nivel înalt de transparenţă.
2. Controlul calităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului (în continuare - raportul privind EIM) reprezintă un mecanism de asigurare al faptului că procedura de evaluare a impactului asupra mediului a fost desfăşurată la un nivel corespunzător, ţinând cont atât de prevederile cadrului normativ al procedurii, cât şi de respectarea calităţii informaţiei incluse în raportul privind EIM, în aşa fel încât aceasta să fie suficientă şi credibilă pentru luarea deciziei privind activitatea planificată.
DISPOZIŢII GENERALE
3. Prezentul Ghid este elaborat pentru a susţine aplicarea efectivă a cadrului normativ privind evaluarea impactului asupra mediului, dar şi pentru a complementa îndrumările existente precum Ghidul cu privire la executarea procedurilor privind evaluarea impactului asupra mediului.
4. Prezentul Ghid este constituit din două compartimente:
1) Îndrumări cu privire la evaluarea calităţii raportului privind EIM, cu o listă de verificare generală a calităţii procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului, pentru a identifica şi aborda potenţiale neconformităţi în rapoartele privind EIM, conform anexei nr.1;
2) Îndrumări privind implementarea etapelor procedurale cheie ale evaluării impactului asupra mediului în context transfrontalier, inclusiv referinţe la standardele internaţionale relevante, etapele şi acţiunile necesare a fi implementate de părţile implicate în proces, precum şi informaţii practice privind aplicarea prevederilor legale şi soluţionarea provocărilor specifice, cum ar fi:
a) comunicarea cu iniţiatorul activităţii planificate sau cu elaboratorul/expertul raportului privind EIM pentru activităţile planificate care pot avea un potenţial impact semnificativ transfrontalier;
b) desfăşurarea cercetării şi colectării datelor de mediu în context transfrontalier, dacă este cazul (inclusiv, comunicarea şi consultarea cu autorităţile de mediu relevante din ţara care ar putea fi afectată);
c) organizarea consultărilor publice în context transfrontalier (cu implicarea publicului);
d) iniţierea consultărilor transfrontaliere între părţile interesate (între autorităţi sau reprezentanţii acestora).
5. Ghidul este destinat membrilor Comisiei tehnice pentru analiza calităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, autorităţilor competente în domeniul evaluării impactului asupra mediului (Ministerul Mediului, Agenţia de Mediu) care asigură realizarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, dar şi evaluarea calităţii raportului privind EIM în conformitate cu art.104 din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv în context transfrontalier, dacă este cazul.
COMPETENŢE ŞI RESPONSABILITĂŢI INSTITUŢIONALE
6. Autoritatea competentă responsabilă de evaluarea impactului asupra mediului, atât la nivel naţional, cât şi în context transfrontalier, este stabilită prin Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, precum şi Ghidul cu privire la executarea procedurilor privind evaluarea impactului asupra mediului.
7. Agenţia de Mediu este autoritatea administrativă subordonată Ministerului Mediului, care asigură realizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului la nivel naţional şi în context transfrontalier, dacă este cazul. Evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier se desfăşoară prin intermediul Ministerului Mediului, utilizând canalele diplomatice pentru comunicarea cu părţile potenţial afectate, Republica Moldova având calitatea de parte de origine.
CAPITOLUL II
EVALUAREA CALITĂŢII RAPORTULUI PRIVIND
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
8. Conform art.51 alin.(1) din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, rolul de evaluare a calităţii raportului privind EIM este atribuit Comisiei tehnice pentru analiza calităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului (în continuare – Comisie tehnică), care este constituită prin ordinul ministrului mediului. Rolul Comisiei tehnice este de a analiza calitatea raportului privind evaluarea impactului asupra mediului şi de a elabora o opinie detaliată şi motivată cu privire la calitatea raportului privind EIM.
9. Pentru a îndeplini această atribuţie, membrii /experţii Comisiei tehnice vor parcurge două etape în evaluarea calităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului:
1) verificarea formală şi rapidă a conformităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului (respectarea etapelor procedurale);
2) evaluarea completă a calităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului (informaţia inclusă în raportul privind evaluarea impactului asupra mediului).
Secţiunea 1
Etapa de verificare formală şi rapidă a conformităţii
raportului privind evaluarea impactului asupra mediului
10. Scopul etapei de verificare formală şi rapidă a conformităţii raportului privind EIM este de a stabili dacă raportul prezentat de către iniţiatorul activităţii planificate deţine toate componentele necesare şi dacă etapele anterioare ale procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, nu semnalează vreo carenţă procedurală (de exemplu, imposibilitatea identificării necesităţii de a fi efectuată evaluarea biodiversităţii pentru activitatea planificată), care ar putea compromite întregul proces de evaluare a impactului asupra mediului.
11. Verificarea formală şi rapidă a conformităţii raportului privind EIM se realizează de către Agenţia de Mediu înainte ca raportul privind evaluarea impactului asupra mediului să fie distribuit membrilor/experţilor Comisiei tehnice, conform listei de verificare a conformităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului stabilită în anexa nr.2.
12. Lista de verificare de la anexa nr.2 se completează în coloana dreaptă prin includerea calificativului:
- "prezentat" în cazul când componentele din raportul privind evaluarea impactului asupra mediului sunt descrise sau prezentate complet;
- "descris în mod satisfăcător" atunci când informaţia nu este descrisă în totalitate, totodată nu reprezintă motiv de restituire şi completare al raportului privind evaluarea impactului asupra mediului aşa cum aceasta poate fi dedusă, şi
- "neacoperit" în cazul când informaţia este prezentată insuficient în Raportul privind EIM.
13. Rezultatul verificării conformităţii raportului privind EIM se va concluziona cu "Acceptat pentru a fi transmis Comisiei Tehnice spre evaluare a calităţii" sau, după caz, "Restituit pentru completare".
14. Pentru asigurarea corectitudinii şi eficienţei procesului, este important ca verificarea formală şi rapidă a conformităţii raportului privind EIM să fie efectuată de către personalul competent al Agenţiei de Mediu. Verificarea formală şi rapidă a conformităţii raportului privind EIM trebuie să identifice nu doar cazurile evidente în care anumite componente de conţinut obligatorii ale raportului privind EIM lipsesc (cum ar fi, descrierea măsurilor prevăzute pentru a evita, preveni sau minimiza, precum şi dacă este posibil de a compensa potenţialul impact negativ semnificativ asupra mediului), dar şi cazurile în care raportul privind EIM se conformează cu toate cerinţele normative, dar lipsesc anumite date (de exemplu, raportul privind evaluarea impactului asupra mediului conţine o secţiune cu descrierea activităţii planificate, dar nu conţine în mod clar informaţii-cheie privind folosirea resurselor naturale, etc.).
15. Verificarea conţinutului Raportului privind EIM dacă acesta corespunde cu Programul de realizare a evaluării impactului asupra mediului (în continuare - Program de realizare a EIM) se va focusa pe identificarea situaţiilor în care autorii Raportului privind EIM au ignorat în mod evident una sau mai multe cerinţe ale Programului de realizare a EIM. De exemplu, dacă Programul de realizare a EIM a solicitat includerea rezultatelor modelării dispersiei emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic în Raportul privind EIM, iar autorii raportului nu au reuşit să facă această modelare, evaluarea detaliată şi completă a conformităţii raportului privind EIM va fi transmisă pentru revizuire Comisiei tehnice.
16. Deficienţele formale şi uşor de remediat (de exemplu, lipsa listei de referinţe) nu vor fi considerate motive pentru respingerea formală, cu excepţia cazului în care se asociază cu alte deficienţe semnificative. În astfel de situaţii, iniţiatorului i se oferă oportunitatea de a corecta aceste aspecte în timpul transmiterii Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului către Comisia tehnică.
Secţiunea a 2-a
Etapa de evaluare completă a calităţii
Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului
17. Evaluarea completă a calităţii raportului privind EIM este realizată de Comisia tehnică. Aceasta va lua în considerare cel puţin următoarele aspecte:
a) conţinutul programului de realizare a EIM;
b) comentariile şi propunerile recepţionate din partea publicului interesat;
c) respectarea cerinţelor prevăzute la art.102 din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului privind conţinutul Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului;
d) rezultatele dezbaterilor publice, inclusiv în context transfrontalier, după caz;
e) prezentarea alternativelor studiate şi a motivelor care au stat la baza alegerii uneia dintre ele;
f) prezentarea informaţiilor grafice: hărţi, figuri şi diagrame;
g) necesitatea efectuării sau neefectuării analizei postproiect.
18. Pentru revizuirea raportului privind EIM, vor fi utilizate criterii standardizate care permit evaluarea din multiple perspective relevante, precum şi o listă de verificare predefinită pentru a facilita revizuirea raportului privind EIM.
19. Lista de verificare a calităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului prezentată în anexa nr.1 este un instrument de ghidare, care oferă o imagine de ansamblu cu privire la potenţialele probleme. Astfel, evaluarea conţinutului raportului privind EIM în baza listei de întrebări de verificare îi va ajuta pe membrii Comisiei tehnice să îşi formeze o opinie despre punctele forte şi punctele slabe ale raportului privind EIM, precum şi calitatea acestuia, dar şi a procedurii de evaluare a raportului. Cu toate acestea, lista de verificare nu trebuie să joace un rol de şablon oficial pentru rezultatul procesului de revizuire a raportului privind EIM, iar fiecare membru/expert al Comisiei tehnice o poate folosi în mod liber în funcţie de expertiza şi rolul pe care îl deţine (de exemplu, dacă verificarea calităţii raportului privind EIM este împărţit în baza domeniilor de competenţe/expertize deţinute).
20. Lista de verificare a calităţii raportului privind EIM inclusă în anexa nr.1 este structurată în şapte secţiuni care acoperă: descrierea activităţii planificate; descrierea factorilor de mediu care ar putea fi afectaţi de activitatea planificată; descrierea potenţialului impact semnificativ al activităţii planificate; luarea în considerare a alternativelor; descrierea măsurilor de atenuare; descrierea măsurilor de monitorizare; calitatea descrierii informaţiei şi rezumatul non-tehnic.
21. Lista de verificare a calităţii raportului privind EIM poate fi folosită pentru a evalua calitatea raportului privind EIM şi pentru a forma o viziune, dacă evaluarea impactului asupra mediului corespunde sau nu corespunde cerinţelor. În cazul când această evaluare este considerată necorespunzătoare, lista de verificare va indica iniţiatorului care sunt informaţiile suplimentare necesare pentru completarea raportului privind EIM şi îmbunătăţirea procesului de evaluare.
22. Membrii/experţii Comisiei tehnice, la utilizarea listei de verificare prezentată în anexa nr.1, vor decide pentru fiecare întrebare de verificare dacă aceasta este relevantă activităţii planificate, excluzându-le pe cele irelevante. Dacă o întrebare de verificare este considerată relevantă, membrul Comisiei tehnice examinează documentele de evaluare a impactului asupra mediului şi decide dacă informaţiile specifice menţionate în întrebare sunt furnizate/abordate într-un mod corespunzător. La sfârşitul fiecărei secţiuni din lista de verificare, există un spaţiu rezervat pentru a adăuga întrebări/subiecte suplimentare ce ţin de activitatea planificată care nu sunt acoperite de întrebările din tabel.
23. Calitatea materialului prezentat se apreciază nu doar dintr-o perspectivă ştiinţifică, în conformitate cu standardele metodologice aplicabile (de exemplu, pentru calculul emisiilor în aerul atmosferic sau modelarea zgomotului şi impactul acestora, sau exhaustivitatea analizelor), dar şi în ceea ce priveşte conformitatea şi completitudinea informaţiilor pentru o opinie corespunzătoare, adică pentru emiterea acordului de mediu.
24. Dacă informaţiile furnizate sunt considerate complete, membrul/expertul Comisiei tehnice completează lista de verificare prezentată în anexa nr.1, coloana 3 cu "Da" sau, indică "Nu". În cazul când decide că informaţiile sunt complete pentru procesul decizional, membrul/expertul Comisiei tehnice ia în considerare dacă unele informaţii lipsesc şi dacă aceste lacune sunt vitale pentru luarea deciziilor. Dacă nu sunt identificate astfel de lacune, atunci nu va fi necesar ca să solicite informaţii suplimentare/adiţionale, adică să returneze Raportul privind EIM pentru completare.
25. În cazul când informaţia în Raportul privind EIM a fost prezentată incomplet sau sunt necesare alte detalii, atunci în ultima coloană a listei de verificare prezentată în anexa nr.1 se va indica informaţiile concrete care se solicită suplimentar şi, eventual, sugestii despre sursa şi modul de obţinere a acestor informaţii. La sfârşitul fiecărei secţiuni a listei de control membrul/expertul Comisiei poate completa lista cu anumite tipuri de informaţii neincluse iniţial, în cazul în care consideră că acestea sunt relevante pentru anumite caracteristici ale activităţii planificate.
26. Lista de verificare prezentată în anexa nr.1 poate fi utilizată inclusiv de iniţiator, înainte de a furniza Raportul privind EIM autorităţii competente, pentru autoverificare, dacă Raportul în sine şi procedura desfăşurată pentru activitatea planificată respectă cerinţele de calitate.
27. Raportul privind EIM este considerat calitativ dacă:
a) conţine o descriere clară a proceselor urmărite;
b) prezintă o structură clară şi o expunere logică a informaţiilor, de exemplu: impactul potenţial, condiţiile existente, impactul prognozat (tip, extindere, mărime), măsurile de diminuare, mărimea şi importanţa impactului rezidual;
c) conţine trimiteri bibliografice la sursele de informaţii utilizate;
d) este concis, cuprinzător şi obiectiv;
e) este imparţial (just, obiectiv);
f) include o descriere completă a activităţii planificate propuse;
g) cuprinde diagrame, ilustraţii, fotografii, hărţi şi alte materiale grafice;
h) conţine o terminologie consecventă;
i) prezintă un glosar al termenilor folosiţi;
j) acoperă în mod corespunzător aspectele complexe ale activităţii planificate, fie tehnologice, fie operaţionale etc;
k) conţine o descriere adecvată a metodelor folosite pentru studierea fiecărui aspect de mediu;
l) descrie fiecare aspect de mediu în mod proporţional cu importanţa sa;
m) demonstrează consultarea corespunzătoare a tuturor părţilor interesate;
n) include luarea în considerare a alternativelor;
o) conţine programul de măsuri pentru reducerea efectelor negative asupra mediului şi programul de monitorizare;
p) conţine un rezumat non-tehnic.
28. Opinia Comisiei tehnice cu privire la calitatea raportului privind EIM este elaborată conform anexei nr.3, reflectând componentele generale de calitate a Raportului privind EIM.
29. Comisia tehnică poate lua în considerare comentariile altor părţi interesate relevante (reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, experţi independenţi etc.), cu condiţia că participarea acestora să nu genereze conflict de interese.
CAPITOLUL III
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT
TRANSFRONTALIER ÎN CAZUL ÎN CARE MOLDOVA ESTE ŢARĂ DE ORIGINE
Secţiunea 1
Notificarea părţii afectate
30. În cadrul etapei de evaluare prealabilă, Agenţia de Mediu evaluează posibilitatea unui impact transfrontalier semnificativ asupra mediului şi determină necesitatea realizării evaluării impactului asupra mediului în context transfrontalier.
31. Identificarea impactului în context transfrontalier începe cu evaluarea impactului potenţial al activităţi planificate, acordând o atenţie deosebită impactului negativ şi examinând posibilitatea ca acesta să se extindă dincolo de frontierele ţării.
32. Importanţa impactului va fi interpretată ca acele inconvenienţe sau perturbări minore pe care ţările anticipă să le tolereze reciproc, în conformitate cu principiul bunei vecinătăţi. În practică, importanţa impactului asupra mediului în context transfrontalier este examinată în baza probabilităţii şi amploarea acestuia. Prin urmare, impactul transfrontalier advers semnificativ asupra mediului este identificat şi definit prin combinarea acestor două componente. Tabelele din anexa nr.4 sunt utilizate pentru a identifica nivelul de probabilitate şi amploarea impactului transfrontalier.
33. Dacă Agenţia de Mediu stabileşte că activitatea planificată poate avea impact în context transfrontalier, se iniţiază procedura de evaluare a impactului asupra mediului prin expedierea prin canale diplomatice a notificării de către Ministerul Mediului către partea afectată cât mai curând posibil. Notificarea va conţine informaţia prevăzută în anexa nr.5 din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.
34. Partea afectată răspunde părţii de origine (Republica Moldova) în termenul specificat în notificare, unde confirmă recepţionarea notificării şi indică dacă intenţionează să participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier. Dacă partea afectată informează că nu intenţionează să participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier sau dacă aceasta nu răspunde în termenul specificat în notificare, prevederile Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (în continuare -Convenţia Espoo) privind consultările, participarea publicului, transmiterea documentaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului, decizia finală şi analiza post-proiect nu vor fi aplicate, iar ţara de origine (Republica Moldova) poate continua efectuarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu legislaţia naţională.
35. La recepţionarea răspunsului din partea părţii afectate, în care se exprimă intenţia de a participa la procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier, partea de origine va furniza părţii afectate informaţiile relevante referitoare la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv termenul în care va transmite comentarii şi informaţii relevante cu privire la activitatea planificată şi impactul transfrontalier negativ semnificativ al acesteia.
Secţiunea a 2-a
Desfăşurarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului
în context transfrontalier şi elaborarea raportului privind
evaluarea impactului asupra mediului
36. Conform articolului 4 din Convenţia Espoo, informaţia ce urmează a fi inclusă în raportul privind evaluarea impactului asupra mediului va conţine, cel puţin, următoarele:
a) descrierea activităţii planificate şi scopul acestea;
b) descrierea, după caz, a alternativelor rezonabile (de exemplu, amplasament sau tehnologie) la activitatea planificată, precum şi a alternativei de a nu întreprinde nimic (opţiunea ,,zero");
c) descrierea factorilor de mediu ce ar putea fi influenţaţi semnificativ de activitatea planificată şi de alternativele acesteia;
d) descrierea potenţialului impact asupra mediului al activităţii planificate şi alternativelor acesteia, precum şi o estimare a semnificaţiei impactului;
e) descrierea măsurilor de atenuare pentru a reduce impactul negativ asupra mediului la minimum;
f) indicarea concretă a metodelor de prognozare şi a ipotezelor/presupunerilor care stau la baza lor, precum şi a datelor de mediu relevante utilizate;
g) identificarea lacunelor în cunoştinţe şi a incertitudinilor întâmpinate la compilarea informaţiilor solicitate;
h) după caz, un conţinut succint al programelor de monitorizare şi management şi al tuturor planurilor de analiză post-proiect;
i) un rezumat non-tehnic care include o prezentare vizuală a materialelor, după caz (hărţi, grafice etc.).
37. Desfăşurarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi întocmirea raportului privind EIM se va efectua conform prevederilor cadrului normativ naţional şi Ghidului cu privire la executarea procedurilor privind evaluarea impactului asupra mediului, aprobat prin ordinul ministrul mediului. Comisia tehnică evaluează calitatea raportului privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier similar procedurii stabilite la nivel naţional.
38. La desfăşurarea procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier se va ţine cont de următoarele aspecte:
a) analiza stării actuale a mediului (scenariul de bază) ce va cuprinde întreg teritoriul potenţial afectat, inclusiv zonele amplasate în ţara afectată;
b) luarea în considerare a documentelor de referinţă relevante (care definesc obiectivele şi standardele de mediu) ale ţării de origine şi ale ţării afectate;
c) măsurile de atenuare şi monitorizare propuse a fi implementate în mod realist în ţara afectată.
39. Orice date sau informaţii care nu sunt accesibile sau lipsesc vor fi descrise în raportul privind EIM, adăugând o explicaţie cu privire la modul în care aceasta afectează corectitudinea rezultatelor evaluării impactului sau ipotezelor însoţitoare.
Secţiunea a 3-a
Diseminarea raportului privind evaluarea impactului asupra
mediului şi desfăşurarea consultărilor publice dintre părţi
40. Partea de origine oferă publicului larg din zonele potenţial afectate oportunitatea de a participa la procedura de consultare a raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile Convenţiei Espoo. Publicul părţii afectate are aceleaşi oportunităţi ca şi publicul părţii de origine.
41. După prezentarea raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, partea de origine desfăşoară fără întârzieri nejustificate consultările cu partea afectată în baza raportului privind evaluarea impactului asupra mediului. Rezultatele consultărilor sunt luate în consideraţie în procesul de luare a deciziilor ulterioare.
42. La desfăşurarea consultărilor în context transfrontalier sunt implicaţi şi elaboratorii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului pentru a discuta aspectele procedurale ale raportului, precum şi întrebările care pot surveni.
43. În cadrul consultărilor pot fi discutate următoarele subiecte:
a) tipurile de impact transfrontalier ale unei activităţi planificate;
b) metodele prin intermediul cărora impactul a fost identificat;
c) măsurile de atenuare a impactului şi formele de asistenţă în procesul respectiv;
d) acţiunile comune şi individuale, precum şi responsabilităţile asumate de fiecare parte pentru a monitoriza, reduce şi preveni impactul;
e) căile posibile de cooperare şi atenuare în cazul accidentelor;
f) analiza postproiect;
g)alternativele posibile ale activităţii planificate şi orice alte măsuri corespunzătoare.
44. Decizia finală privind activitatea planificată trebuie să ia în considerare în mod corespunzător rezultatele evaluării impactului asupra mediului în context transfrontalier, inclusiv raportul privind evaluarea impactului asupra mediului, comentariile referitoare la acesta şi rezultatele consultărilor.
Secţiunea a 4-a
Analiza şi monitorizarea postproiect
45. Părţile vizate în procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier decid dacă şi în ce măsură se va efectua o analiză postproiect, luând în considerare potenţialul impact transfrontalier negativ semnificativ al activităţii planificate. Orice analiză postproiect va include, în particular, supravegherea activităţii şi determinarea oricărui impact transfrontalier negativ.
46. Analiză postproiect nu constituie o activitate obligatorie şi este implementată prin angajamentul voluntar al părţilor. Astfel de aranjament poate fi convenit pe parcursul consultărilor transfrontaliere oficiale, când părţile decid să efectueze o analiză postproiect, inclusiv monitorizarea conformităţii cu reglementările şi măsurile de atenuare sau verificare a impactului real asupra mediului şi eficacitatea atenuării.
CAPITOLUL IV
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT
TRANSFRONTALIER ÎN CAZUL ÎN CARE MOLDOVA ESTE PARTE AFECTATĂ
Secţiunea 1
Determinarea necesităţii evaluării impactului asupra mediului în context
transfrontalier şi răspunsul la notificarea din partea ţării de origine
47. În cazul în care Agenţia de Mediu constată din surse publice că Republica Moldova poate fi afectată ca rezultat al unui impact negativ semnificativ al activităţii planificate de partea de origine, dar nu a primit o notificare de la partea de origine în legătură cu aceasta, Ministerul Mediului va contacta autoritatea competentă a ţării de origine pentru a solicita informaţii despre activitatea planificată.
48. Solicitarea se referă la natura activităţii planificate, hotarele spaţiale, impactul anticipat, precum şi informaţii despre procedura de evaluare a impactului asupra mediului care va fi aplicată activităţii planificate.
49. Urmare a răspunsului părţii de origine (sau lipsei răspunsului), Republica Moldova poate decide dacă va iniţia sau nu consultări oficiale în conformitate cu Convenţia Espoo, sau poate concluziona că evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier nu este necesară pentru un anumit caz.
50. În cazul recepţionării notificării din partea părţii de origine, partea afectată (Ministerul Mediului cu suportul Agenţiei de Mediu) răspunde la notificare în termenele specificate de către partea de origine, chiar dacă nu intenţionează să participe în procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier.
51. În funcţie de nivelul de detalii al informaţiilor disponibile, răspunsul la notificare conţine o constatare succintă a componentelor mediului potenţial afectate (spre ex. ecosistemele vulnerabile, speciile rare de floră şi faună, speciile pe cale de dispariţie, monumentele culturale şi naturale, alte obiective care pot fi afectate ca rezultat al implementării activităţii planificate) pe teritoriul Republicii Moldova sau pot fi indicate alte îngrijorări şi probleme care pot constitui subiectul consultărilor reciproce.
Secţiunea a 2-a
Desfăşurarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi
participarea la elaborarea Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului
52. Etapa iniţială a consultărilor transfrontaliere (de exemplu, etapa care urmează după notificare) va determina dacă părţile interesate din Republica Moldova vor fi implicate în procedura propriu-zisă şi dacă vor participa la elaborarea raportului privind EIM cu furnizarea informaţiilor necesare, după posibilitate.
53. Republica Moldova nu are obligaţia de a contribui la activitatea elaboratorului raportului de evaluare a impactului asupra mediului, dar este raţional să fie acordată asistenţă oricărui efort rezonabil de a analiza şi de a evalua impactul potenţial asupra teritoriului Republicii Moldovei şi, astfel, contribuind la elaborarea unui raport privind EIM de bună calitate.
Secţiunea a 3-a
Diseminarea Raportului privind evaluarea impactului
asupra mediului şi consultarea dintre părţi
54. Părţile asigură distribuirea raportului privind EIM către autorităţile şi publicul din zonele susceptibile de a fi afectate. Comentariile se prezintă autorităţii competente a părţii de origine sau, după caz, părţii afectate, într-un termen rezonabil înainte de aprobarea deciziei finale privind activitatea planificată.
55. Rezultatele consultărilor publice (inclusiv procesele-verbale de la dezbaterile publice) din Republica Moldova se documentează în acelaşi mod ca şi în cazul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului la nivel naţional în conformitate cu prevederile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.
56. Comentariile şi opiniile recepţionate, rezultatele consultărilor publice formează baza pentru autoritatea competentă la pregătirea poziţiei oficiale la raportul privind EIM (de exemplu, poziţia oficială a Republicii Moldova cu privire la activitatea planificată şi la evaluarea EIM).
57. Termenul-limită şi forma de transmitere a poziţiei oficiale către ţara de origine se stabilesc la începutul consultărilor transfrontaliere pentru a oferi un termen rezonabil pentru desfăşurarea consultărilor interne şi pentru ca ţara de origine să poată primi şi examina opinia cuprinzătoare a părţii afectate înainte de aprobarea deciziei finale cu privire la activitatea planificată.
58. Pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, Republica Moldova (ţara de origine) stabileşte mecanismul de control a calităţii raportului privind EIM, informând, la etapa incipientă a consultărilor transfrontaliere, despre intervalul de timp rezonabil pentru a efectua evaluarea calităţii raportului privind EIM. Chiar dacă nu este prevăzut un mecanism standard de evaluare a calităţii pentru cazurile când Republica Moldova este parte afectată, dacă se va decide desfăşurarea acestei etape, atunci recomandările ce ţin de calitate vor fi furnizate la etapa de consultare a raportului de evaluare a impactului asupra mediului.
Secţiunea a 4-a
Analiza postproiect
59. Autoritatea competentă, în funcţie de activitatea planificată a ţării de origine, precum şi de posibilul impact asupra mediului ce poate fi adus părţii afectate, decide, privind necesitatea analizei postproiect.
60. Republica Moldova, în calitate de parte afectată, se asigură că toate măsurile de atenuare şi sistemele de monitorizare convenite sunt implementate şi aplicate. Dacă EIM în context transfrontalier a avut drept rezultat un acord privind monitorizarea ulterioară a anumitor indicatori de mediu pe teritoriul Republicii Moldova, acesta va include şi reglementările privind repartizarea costurilor.
61. Acordul trebuie să determine în mod clar responsabilităţile fiecărei părţi în monitorizarea şi analiza impactului activităţii planificate. Părţile pot conveni, spre exemplu, ca fiecare parte să monitorizeze, să evalueze şi să analizeze datele privind impacturile care au loc pe teritoriul său, iar apoi să transmită periodic rezultatele celeilalte părţi (trimestrial, semestrial, anual etc.).
CAPITOLUL V
CONTROLUL CALITĂŢII STUDIULUI
DE EVALUARE A BIODIVERSITĂŢII
62. Volumul informaţiei incluse în studiul de evaluare a biodiversităţii va varia de la o activitate planificată la alta ca conţinut în cazul unor habitate sau specii. Pentru anumite activităţi planificate, în anumite amplasamente, ca să se poată emite concluzii obiective, informaţia relevantă poate fi una foarte detaliată şi comprehensivă sau succintă şi clară. Pentru a reflecta aceste cerinţe diferite de informare, abordarea pentru analiza calităţii trebuie să fie proporţională cu nivelul de informaţie solicitată.
63. Lista de verificare stabilită la anexa nr.5 se utilizează pentru controlul calităţii studiului de evaluare a biodiversităţii. Calificativele de calitate care vor fi atribuite pentru fiecare criteriu de analiză sunt descrise în nota de la anexa nr.5.
64. Lista de control se utilizează de autorităţile competente, precum şi de membrii Comisiei tehnice. Aceasta poate fi utilizată cu scop informativ de către experţii implicaţi în procesul de elaborare a studiului de evaluare al biodiversităţii pentru a aprecia din timp nivelul de detaliere al informaţiilor necesare de a fi prezentate în studiu.
65. Secţiunile listei de control din anexa nr.5 se completează în funcţie de parcurgerea etapelor evaluării biodiversităţii. Pentru o activitate planificată supusă evaluării biodiversităţii pentru care nu a fost necesară parcurgerea etapei de analiză a soluţiilor alternative sau etapa de analiză a măsurilor compensatorii, secţiunea din Lista de control a calităţii studiului de evaluare al biodiversităţii nu se va completa.
Anexa nr.1
la Ghidul de evaluare a calităţii raportului
privind evaluarea impactului asupra mediului
Lista de verificare a calităţii
Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului
| Nr. | Întrebări de verificare | Relevant?
Da/Nu? |
Abordat
corespunzător? |
Ce informaţie
adiţională mai este necesară? |
| 1 | 2 | 3 | 4 | |
|
SECŢIUNEA 1. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII PLANIFICATE |
||||
|
Obiectivul şi caracteristicele fizice ale activităţii planificate |
||||
| 1.1 | Este detaliat scopul (obiectivul) activităţii planificate precum şi necesitatea acesteia? | |||
| 1.2 | Include programul de realizare a activităţii planificate informaţie privind desfăşurarea în timp şi ca amploare a construcţiei, operării şi dezafectării? | |||
| 1.3 | Sunt descrise toate caracteristicile de bază ale activităţii planificate (scopul, tehnologia, capacitatea)? | |||
| 1.4 | Sunt utilizate hărţi, planuri, diagrame pentru a descrie locaţia fiecărui component al activităţii planificate? | |||
| 1.5 | Este descrisă amplasarea locaţiei (sau locaţiilor) unde va fi amplasată activitatea planificată? (inclusiv la nivelul solului, clădiri, alte structuri fizice, lucrări subterane, spaţii de depozitare, caracteristicile hidrologice, plantări, coridoare de acces, limite de hotar)? | |||
| 1.6 | Pentru activităţile planificate liniare, sunt detaliate coridorul traseului, aliniamentul vertical şi orizontal, precum şi orice informaţii referitoare la tuneluri şi lucrări de terasament? | |||
| 1.7 | Sunt prezentate toate detaliile legate de lucrările de construcţie asociate cu activitatea planificată (inclusiv cerinţele de utilizare a terenului)? | |||
| 1.8 | Sunt detaliate toate lucrările implicate în funcţionarea activităţii planificate (inclusiv cerinţele de utilizare a terenului şi lucrările de demolare)? | |||
| 1.9 | Sunt prezentate toate detaliile referitoare la activităţile de demolare a activităţii planificate? (de exemplu, închiderea, înlăturarea, demolarea, eliminarea, restaurarea amplasamentului, reutilizarea amplasamentului, etc.) | |||
| 1.10 | Sunt descrise serviciile suplimentare necesare pentru activitatea planificată? (de exemplu, acces la aprovizionarea cu apă, canalizare, eliminarea deşeurilor, electricitate, telecomunicaţii) | |||
| 1.11 | Sunt identificate eventuale evoluţii noi care ar putea apărea odată cu construcţia şi operarea activităţii planificate? (de exemplu, locuinţe noi, drumuri, infrastructură de apă sau canalizare) | |||
| 1.12 | Sunt identificate activităţi existente care urmează să fie modificate sau încetate ca rezultat al activităţii planificate? | |||
| 1.13 | Sunt identificate dezvoltări existente sau planificate care, împreună cu activitatea propusă, ar putea genera un impact cumulativ? | |||
| 1.14 | Sunt prezentate toate lucrările asociate cu activitatea planificată, inclusiv cele conexe sau adiţionale? | |||
| 1.15 | Sunt incluse în descriere activităţi care fac parte din proiectul activităţii planificate şi care au fost excluse din procesul de evaluare? Există justificări pentru aceste excluderi? | |||
|
Dimensiunea activităţii planificate |
||||
| 1.16 | Este cuantificată şi prezentată pe o hartă la scară suprafaţa de teren ocupată de fiecare componentă permanentă a activităţii planificate, inclusiv eventualele aranjamente de acces asociate, amenajările terenului şi facilităţile auxiliare? | |||
| 1.17 | Este cuantificată şi cartografiată suprafaţa de teren necesară temporar pentru construcţie? | |||
| 1.18 | Este descrisă repunerea în funcţiune şi ulterioara utilizare a terenului ocupat temporar pentru activitatea planificată? (de exemplu, în cazul terenurilor folosite pentru cariere) | |||
| 1.19 | Este identificată dimensiunea tuturor structurilor sau altor lucrări care fac parte din activitatea planificată? (de exemplu, suprafaţa podelei şi înălţimea clădirilor, volumul excavaţiilor, suprafaţa sau înălţimea de plantare, înălţimea structurilor precum terasamente, poduri sau coşuri de fum, debitul sau adâncimea apei) | |||
| 1.20 | Sunt descrise forma şi aspectul tuturor structurilor sau lucrărilor elaborate în cadrul activităţii planificate? (de exemplu tipul, culoarea, şi materialele de finisare, planificarea arhitecturală a clădirii şi structurilor, specii de plante, suprafaţa solului, etc.) | |||
| 1.21 | Pentru activităţi planificate de amenajare urbană sunt descrise numărul şi alte caracteristici ale noii populaţii sau comunităţi de business? | |||
| 1.22 | Pentru activităţile planificate care implică strămutarea populaţiei sau a entităţilor economice, sunt furnizate detalii referitoare la numărul persoanelor sau caracteristicile celor care vor fi strămutaţi? | |||
| 1.23 | Pentru noua infrastructură de transport sau activitate planificată care generează un flux substanţial de trafic, sunt furnizate detalii despre tipul, volumul, repartiţia temporală, precum şi distribuţia geografică a traficului nou generat sau redirecţionat ca urmare a activităţii planificate? | |||
|
Procese de producere şi resurse utilizate |
||||
| 1.24 | Sunt descrise toate procesele necesare pentru desfăşurarea activităţii planificate? (de exemplu procese de fabricare sau inginerie, producerea materiei prime, metode de producere agricolă sau forestieră, procese de extracţie) | |||
| 1.25 | Sunt descrise tipurile şi cantităţile producţiei generate de activitatea planificată? (acestea pot fi produse primare sau fabricate, energie electrică sau apă, sau servicii imobiliare, transport, comerţ cu amănuntul, recreere, educaţie, servicii municipale – apă, deşeuri, ape uzate etc) | |||
| 1.26 | Sunt descrise tipurile şi cantitatea de resurse necesare pentru construcţia şi operarea activităţii planificate? De exemplu, resurse naturale (inclusiv apă, teren, sol, biodiversitate, materie primă, energie, etc.) | |||
| 1.27 | Sunt descrise consecinţele asupra mediului provenite de la sursele de aprovizionare cu resurse, de exemplu resurse naturale, inclusiv apă, teren, sol, biodiversitate, materie primă, energie? | |||
| 1.28 | Sunt descrise eficienţa şi durabilitatea în utilizarea resurselor, de exemplu resurse naturale inclusiv apă, teren, sol, biodiversitate, materie primă, energie? | |||
| 1.29 | Sunt identificate şi cuantificate materiale periculoase utilizate, depozitate, manipulate sau generate de activitatea planificată?
• în timpul construcţiei; • în timpul funcţionării; • în timpul scoaterii din funcţiune/demolare; |
|||
| 1.30 | Sunt descrise modul de transportare a resurselor, inclusiv a celor naturale (apă, teren, sol, biodiversitate, materie primă) la locaţia activităţii planificate cu indicarea mişcărilor de trafic (terestru, cale ferată)?
• în timpul construcţiei; • în timpul funcţionării; • în timpul scoaterii din funcţiune/demolare; |
|||
| 1.31 | Sunt descrise consecinţele asupra mediului, sociale şi economice relevante activităţilor planificate? Vor fi, de exemplu, create noi posturi de muncă sau, dimpotrivă, vor dispărea?
• în timpul construcţiei; • în timpul funcţionării; • în timpul scoaterii din funcţiune/demolare; |
|||
| 1.32 | Sunt detaliate rutele de acces şi sunt estimate fluxurile de trafic pentru deplasarea lucrătorilor şi a vizitatorilor către locaţia planificată a activităţii?
• în timpul construcţiei; • în timpul funcţionării; • în timpul scoaterii din funcţiune/demolare; |
|||
| 1.33 | Sunt descrise detaliile privind serviciile de cazare oferite angajaţilor temporari sau permanenţi ai activităţii planificate? (acest aspect este relevant pentru activităţile planificate ce impun migrarea semnificativă, noua forţă de muncă în regiune, fie pentru activităţile de construcţie, fie pe termen lung) | |||
|
Deşeuri, reziduuri şi emisii |
||||
| 1.34 | Sunt identificate tipul şi cantitatea de deşeuri solide generate de către activitatea planificată? (inclusiv deşeuri provenite din construcţie, demolare sau ruine, deşeuri din procesare, deşeuri secundare, produse excedentare sau rebut, deşeuri periculoase, deşeuri din gospodării sau comerciale, deşeuri din agricultură sau forestiere, deşeuri provenite din curăţarea şantierelor, deşeuri miniere etc.)
• în timpul construcţiei; • în timpul funcţionării; • în timpul scoaterii din funcţiune/demolare. |
|||
| 1.35 | Sunt prezentate informaţii despre compoziţia şi nivelul de toxicitate al tuturor deşeurilor solide generate de activitatea planificată? | |||
| 1.36 | Sunt descrise metodele de colectare, depozitare, tratare, transportare şi evacuare a deşeurilor solide? | |||
| 1.37 | Este descrisă locaţia destinată evacuării finale a tuturor deşeurilor solide generate, ţinând cont de Planurile de management al deşeurilor relevante? | |||
| 1.38 | Este determinat tipul şi volumul de efluenţi lichizi generaţi de către activitatea planificată? (inclusiv drenarea şantierelor de construcţie, canalele de scurgere, prelucrarea deşeurilor, apa de răcire, efluenţii trataţi, apa menajeră):
• în timpul construcţiei; • în timpul funcţionării; • în timpul scoaterii din funcţiune/demolare; |
|||
| 1.39 | Este prezentată compoziţia şi nivelul de toxicitate al efluenţilor lichizi generaţi de activitatea planificată? | |||
| 1.40 | Sunt specificate metodele de colectare, depozitare, tratare, transportare şi evacuare a efluenţilor lichizi ? | |||
| 1.41 | Este indicată locaţia finală de evacuare a efluenţilor lichizi? | |||
| 1.42 | Sunt detaliate şi identificate tipul şi cantitatea emisiilor gazoase sau de particule generate de către activitatea planificată? (inclusiv emisiile de proces, emisii fugitive, emisii parvenite de la arderea combustibililor fosili în instalaţii staţionare şi mobile, emisii din trafic, praf cauzat de manipularea materialelor de construcţie, miros)
• în timpul construcţiei; • în timpul funcţionării; • în timpul scoaterii din funcţiune/demolare; |
|||
| 1.43 | Sunt prezentate informaţii despre compoziţia şi nivelul de toxicitate al tuturor emisiilor în aer generate de către activitatea planificată? | |||
| 1.44 | Este detaliat modul în care emisiile în aer generate de activitatea planificată vor fi colectate, tratate şi evacuate? | |||
| 1.45 | Sunt descrise şi identificate locaţiile de evacuare a tuturor emisiilor în aer, inclusiv detalii referitoare la caracteristicile deversărilor? (înălţimea stivei, viteza şi temperatura de evacuare) | |||
| 1.46 | Sunt descrise metodele de captare, tratare şi stocare a acestor emisii? | |||
| 1.47 | Sunt identificate locaţiile de depozitare a tuturor emisiilor şi caracteristicile unităţii de stocare? (de exemplu, tipul unităţii de stocare, capacitatea de stocare, metodele utilizate) | |||
| 1.48 | Este prezentat potenţialul de recuperare a resurselor din deşeuri şi reziduuri? (inclusiv reutilizarea, reciclarea sau recuperarea energiei din deşeurile solide şi efluenţii lichizi) | |||
| 1.49 | Sunt identificate şi cuantificate sursele de zgomot, căldură, lumină sau radiaţii electromagnetice ale activităţii planificate? (inclusiv echipamente, procese, lucrări de construcţie, trafic, iluminat etc.) | |||
| 1.50 | Sunt identificate metodele folosite pentru a estima cantităţile şi compoziţia tuturor reziduurilor şi emisiilor, inclusiv sunt prezentate eventualele dificultăţi asociate cu această estimare? | |||
| 1.51 | Sunt prezentate îndoielile referitoare la estimarea cantităţilor de reziduuri şi emisii? | |||
|
Riscul de accidente şi pericole |
||||
| 1.52 | Sunt prezentate descrieri ale riscurilor asociate cu activitatea planificată?
• riscuri legate de manipularea materialelor periculoase; • riscuri de scurgeri, incendiu, explozie; • riscuri de accidente rutiere; • riscuri de defectare sau eroare a proceselor sau instalaţiilor; • riscuri cauzate de expunerea activităţii planificate la dezastre naturale (cutremur, inundaţii, alunecări de teren etc.). |
|||
| 1.53 | Sunt detaliate măsurile luate pentru prevenirea şi gestionarea accidentelor şi a situaţiilor anormale? (măsuri preventive, instruire, planuri de intervenţie, planuri de urgenţă, sisteme de avertizare timpurie, etc.) | |||
| 1.54 | Există un plan în vigoare care să detalieze pregătirea pentru situaţii de urgenţă? | |||
| 1.55 | A fost acest Plan elaborat în conformitate cu legislaţia naţională şi cu reglementările relevante ale UE (dacă e cazul) în special Legea nr.108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase? | |||
|
Alte întrebări şi descrieri ale activităţii planificate |
||||
| … | ||||
| … | ||||
|
SECŢIUNEA 2. DESCRIEREA FACTORILOR DE MEDIU ŞI SOCIALI SUCCESIBILI DE A FI AFECTAŢI DE ACTIVITATEA PLANIFICATĂ |
||||
|
Linia de referinţă: aspecte ale mediului natural şi social |
||||
| 2.1 | Este prezentată modalitatea în care terenul pe care se preconizează desfăşurarea activităţii planificate, precum şi terenurile din vecinătate, sunt utilizate în prezent? Au fost identificate persoanele care locuiesc pe aceste terenuri sau care le utilizează într-un mod specific? (inclusiv utilizarea terenurilor rezidenţiale, comerciale, industriale, agricole, recreative şi de agrement şi orice clădiri, structuri sau alte proprietăţi) | |||
| 2.2 | Sunt prezentate detalii despre topografia, geologia şi tipurile de soluri ale terenului destinat activităţii planificate, precum şi ale terenurilor din proximitate? | |||
| 2.3 | Sunt prezentate caracteristicile distincte ale topografiei sau geologiei zonei, precum şi detaliate condiţiile şi modul de utilizare a solurilor? (inclusiv stabilitatea şi eroziunea solului, utilizarea agricolă şi calitatea terenurilor agricole) | |||
| 2.4 | Este descrisă şi ilustrată pe hărţi biodiversitatea terenului/apei care va fi afectată de activitatea planificată, inclusiv a zonei imediat adiacente? | |||
| 2.5 | Sunt descrise speciile (inclusiv, populaţiile şi habitatele lor) şi tipurile de habitat care pot fi afectate de activitatea planificată? (Trebuie acordată o atenţie deosebită oricăror specii şi habitate protejate de legislaţia naţională şi reglementările internaţionale relevante, cum ar fi Convenţia de la Berna (situri Emerald) | |||
| 2.6 | Sunt descrise ariile protejate/siturile Emerald care pot fi afectate de activitatea planificată? A fost corect identificată necesitatea unei evaluări a biodiversităţii conform articolului 108 din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului? | |||
| 2.7 | Este descris mediul acvatic al zonei? (inclusiv cu referire la orice plan de management al bazinului hidrografic/program de măsuri conform legislaţiei naţionale, ape de suprafaţă curgătoare şi statice, ape subterane, inclusiv scurgerile şi drenajul (nu este relevant dacă mediul acvatic nu va fi afectat de activitatea planificată) | |||
| 2.8 | Este descrisă hidrologia, calitatea apei şi modul de utilizare a resurselor de apă care ar putea fi influenţate de activitatea planificată? (inclusiv cu indicarea planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice/program de măsuri existent pentru utilizarea apei, pescuit, scăldat, evacuarea efluenţilor etc.) | |||
| 2.9 | Sunt descrise condiţiile climatice şi meteorologice locale din zonă? | |||
| 2.10 | S-a prezentat o descriere a calităţii aerului în zonă, inclusiv, atunci când este relevant, valorile limită stabilite de reglementările naţionale? (nu este relevant dacă aerul atmosferic nu va fi afectat de activitatea planificată) | |||
| 2.11 | Sunt furnizate detalii despre condiţiile de zgomot existente, inclusiv referinţe la hărţi de zgomot şi planuri de acţiune stabilite conform reglementărilor naţionale, în cazul în care este relevant? (nu este relevant dacă mediul acustic nu va fi afectat de activitatea planificată) | |||
| 2.12 | Este prezentată situaţia actuală referitoare la luminozitate, căldură şi radiaţiile electromagnetice? (Nu este relevant dacă aceste caracteristici ale mediului nu vor fi afectate de activitatea planificată) | |||
| 2.13 | Sunt detaliate bunurile materiale din zonă care ar putea fi influenţate de activitatea planificată? (inclusiv clădiri, alte structuri, resurse minerale, resurse de apă) | |||
| 2.14 | Sunt prezentate detalii despre locaţiile sau caracteristicile cu importanţă arheologică, istorică, arhitecturală sau culturală din zona care ar putea fi influenţate de activitatea planificată, inclusiv siturile desemnate sau protejate? | |||
| 2.15 | Este descris peisajul sau peisajul urban al zonei care poate fi influenţat de activitatea planificată, inclusiv peisajele desemnate sau protejate şi vederile sau punctele de vizualizare importante? | |||
| 2.16 | Sunt descrise condiţiile demografice, sociale şi socio-economice (de exemplu, ocuparea forţei de muncă) din regiune? | |||
| 2.17 | Sunt prezentate eventuale modificări viitoare pentru oricare dintre aspectele menţionate mai sus ale mediului, care ar putea surveni în absenţa activităţii planificate? | |||
|
Metode de colectare a datelor |
||||
| 2.18 | Este delimitată o zonă de studiu suficient de extinsă pentru a acoperi toate regiunile care ar putea fi influenţate semnificativ de activitatea planificată? | |||
| 2.19 | Au fost contactate toate autorităţile naţionale şi locale relevante pentru a colecta informaţii despre starea mediului? | |||
| 2.20 | Au fost examinate toate sursele de date şi informaţii din bazele de date existente, serviciile gratuite şi alte rapoarte de mediu relevante? | |||
| 2.21 | Sunt corect citate sursele de date şi informaţiile despre mediul existent? | |||
| 2.22 | A fost prezentată o explicaţie cu privire la motivul pentru care anumite seturi de date existente au fost preferate în comparaţie cu altele? | |||
| 2.23 | S-a efectuat colectarea datelor pentru a descrie starea actuală a mediului, au fost detaliate metodele utilizate, dificultăţile întâmpinate şi nivelul de incertitudine asociat cu datele şi informaţiile identificate? | |||
| 2.24 | Au fost utilizate în mod adecvat metodele de colectare a datelor? | |||
| 2.25 | Sunt descrise metodele utilizate pentru a prognoza impactul activităţii planificate asupra schimbărilor climatice? (dacă este relevant) | |||
| 2.26 | Au fost descrise metodele utilizate pentru a prezice impactul schimbărilor climatice asupra activităţii planificate? | |||
| 2.27 | Este descrisă incertitudinea faţă de prognozarea evoluţiei schimbărilor climatice? (dacă este relevant) | |||
| 2.28 | Este inclusă evaluarea ciclului de viaţă al activităţii planificate pentru a descrie impactul acesteia asupra schimbărilor climatice? (dacă este relevant) | |||
| 2.29 | Sunt identificate eventualele deficienţe semnificative în datele privind starea actuală a mediului/prognoza evoluţiei (de exemplu, schimbările climatice) şi sunt explicate mijloacele folosite pentru a face faţă acestor lacune în timpul evaluării? | |||
| 2.30 | Dacă colectarea de date este necesară pentru a caracteriza mediul de referinţă în mod adecvat, dar acestea nu au fost aplicate sau utilizate din diverse motive, sunt descrise motivele şi sunt prezentate propuneri pentru a desfăşura cercetări ulterioare într-o etapă viitoare? | |||
|
Alte întrebări relevante pentru a descrie mediul natural şi social |
||||
| … | ||||
| … | ||||
|
SECŢIUNEA 3. DESCRIEREA POTENŢIALULUI IMPACT SEMNIFICATIV AL ACTIVITĂŢII PLANIFICATE |
||||
|
Domeniul de aplicare al impactului |
||||
| 3.1 | Este descris procesul prin care s-a definit domeniul de aplicare pentru raportul privind EIM? (adică s-a făcut referire la cerinţele programului de realizare a evaluării impactului asupra mediului) | |||
| 3.2 | Sunt luate în considerare prevederile programului de realizare a EIM? | |||
|
Prognozarea impactului direct |
||||
| 3.5 | Este descris şi, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra utilizării terenurilor, asupra oamenilor şi asupra proprietăţilor? | |||
| 3.6 | Este descris şi, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra aspectelor şi caracteristicilor geologice ale solurilor? | |||
| 3.7 | Este descris şi, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra biodiversităţii? (dacă este relevant, se fac referiri la ariile protejate/situri Emerald? | |||
| 3.8 | Este descris şi, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra hidrologiei şi calităţii apei? | |||
| 3.9 | Este descris şi, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra utilizărilor mediului acvatic? (dacă este relevant, se fac referiri pentru planurile de management al bazinelor hidrografice/programele de măsuri conform legislaţiei naţionale?) | |||
| 3.10 | Este descris şi, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra calităţii aerului? (dacă este relevant, se fac referiri la planurile de calitate a aerului în conformitate cu legislaţia naţională?) | |||
| 3.11 | Este descris şi, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra climei? | |||
| 3.12 | Este descris şi, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra mediului acustic (zgomot sau vibraţii)? (dacă este relevant, se fac referiri la planuri de acţiuni/program în conformitate cu legislaţia naţională?) | |||
| 3.13 | Este descris şi, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra căldurii, luminii sau radiaţiilor electromagnetice? | |||
| 3.14 | Este descris impactul direct, primar asupra bunurilor materiale şi asupra epuizării resurselor naturale (de exemplu, combustibili fosili, minerale)? | |||
| 3.15 | Este descris impactul direct, primar asupra amplasărilor sau caracteristicilor de importanţă culturală? | |||
| 3.16 | Este descris şi, după caz, ilustrat impactul direct, primar asupra calităţii peisajului şi asupra vederilor şi punctelor de vizualizare? | |||
| 3.17 | Este descris şi, după caz, cuantificat impactul direct, primar, asupra populaţiei relevante din punct de vedere al mediului, asupra condiţiilor sociale şi socio-economice din zonă? | |||
| 3.18 | Este descris şi, după caz, cuantificat impactul secundar asupra oricărui dintre aspectele de mediu, de mai sus, cauzat de impactul primar? (de exemplu, impactul asupra biodiversităţii, inclusiv asupra speciilor şi habitatelor protejate de legislaţia naţională; impactul cauzat de poluarea solului, aerului, apei sau zgomot; impactul asupra utilizării apei cauzat de modificările hidrologiei sau calităţii apei; impactul asupra vestigiilor arheologice cauzate de desecarea solurilor) | |||
| 3.19 | Este descris impactul temporar, pe termen scurt, cauzat numai în timpul construcţiei sau în fazele limitate de timp ale funcţionării sau demolării activităţii planificate? (de exemplu, emisii produse în timpul construcţiei) | |||
| 3.20 | Este descris impactul permanent asupra mediului cauzat de construcţia, exploatarea sau demolarea activităţii planificate? | |||
| 3.21 | Este descris impactul pe termen lung asupra mediului, cauzat pe durata de operare a activităţii planificate sau cauzat de acumularea de poluanţi, în mediu? | |||
| 3.22 | Este descris şi, după caz, cuantificat impactul care ar putea rezulta din accidente, situaţii excepţionale sau expunerea activităţii planificate la dezastre naturale sau tehnogene? | |||
| 3.23 | Este descris impactul asupra mediului cauzat de acţiunile auxiliare ale activităţii planificate de bază? (activităţile auxiliare fac parte din activitatea planificată, dar au loc, de obicei, la o distanţă de locaţia principală, de exemplu, construcţia căilor de acces şi a infrastructurii, mişcările în trafic, aprovizionarea cu utilaje sau alte materii prime, generarea şi furnizarea de energie, evacuarea efluenţilor sau deşeurilor). | |||
| 3.24 | Este descris impactul indirect asupra mediului cauzat de evoluţia activităţii planificate? (evoluţia ar semnifica o altă activitate planificată, care nu face parte din activitatea de bază, stimulată să se declanşeze odată cu dezvoltarea activităţii planificate, de exemplu, pentru a furniza noi bunuri sau servicii necesare, pentru a găzdui noi populaţii sau afaceri stimulate de activitatea planificată). | |||
| 3.25 | Este descris impactul cumulat asupra mediului al activităţii planificate, împreună cu alte progrese existente sau planificate în localitate? (trebuie descrise diferite scenarii viitoare, inclusiv cel mai rău scenariu, precum şi impactul atât asupra schimbărilor climatice, cât şi asupra biodiversităţii). | |||
| 3.26 | Este descris impactul transfrontalier asupra mediului a activităţii planificate, fie în timpul construcţiei, fie în faza de exploatare şi dezafectare? | |||
| 3.27 | Este corect identificată extinderea geografică, durata, frecvenţa, reversibilitatea şi probabilitatea de apariţie a fiecărui efect? | |||
|
Prognozarea impactului asupra sănătăţii umane şi a aspectelor de dezvoltare durabilă |
||||
| 3.28 | Sunt descrise şi, după caz, sunt cuantificate impacturile primare şi secundare asupra sănătăţii şi bunăstării umane? (de exemplu, impactul asupra sănătăţii cauzate de evacuarea de substanţe toxice în mediu, riscuri pentru sănătate care decurg din pericolele majore asociate activităţii planificate, impact cauzat de modificări ale vectorilor de boli induse de activitatea planificată, modificări ale condiţiilor de viaţă, impact asupra grupurilor vulnerabile). | |||
| 3.29 | Este descris, acolo unde este cazul, impactul asupra unor aspecte precum biodiversitatea, mediul acvatic, schimbările climatice globale, utilizarea resurselor naturale şi riscul de dezastre? | |||
|
Evaluarea impactului semnificativ |
||||
| 3.30 | Semnificaţia sau importanţa fiecărui impact prognozat este explicată în mod clar cu referire la cerinţele legale sau de politici, standarde, precum şi impactul asupra numărului, importanţei şi punctelor sensibile ale populaţiei, resurselor sau altor receptori afectaţi? | |||
| 3.31 | Acolo unde impacturile sunt evaluate în raport cu standardele sau cerinţele legale, au fost utilizate standardele locale, naţionale sau internaţionale adecvate şi au fost urmate îndrumările relevante? | |||
| 3.32 | Sunt descrise impacturile pozitive asupra mediului, precum şi impacturile negative? | |||
|
Metodele de evaluare al impactului |
||||
| 3.33 | Sunt descrise metodele utilizate pentru prognozarea impacturilor descrise şi motivele alegerii acestora, dificultăţile întâmpinate şi incertitudinile rezultatelor? | |||
| 3.34 | În cazurile în care există incertitudini cu privire la detaliile precise ale activităţii planificate şi la impactul acesteia asupra mediului/schimbărilor climatice, au fost detaliate cele mai defavorabile prognoze? | |||
| 3.35 | În cazurile în care au existat dificultăţi în compilarea datelor necesare pentru a prognoza sau evalua impactul, au fost recunoscute aceste dificultăţi şi au fost descrise consecinţele acestora pentru rezultate finale? | |||
| 3.36 | Este expus în mod clar nivelul de referinţă pentru evaluarea semnificaţiei sau importanţei impactului? | |||
| 3.37 | Este prezentat impactul luând în considerare implementarea tuturor măsurilor de atenuare propuse, adică a fost descris impactul rezidual (rămas)? | |||
| 3.38 | Este tratamentul acordat fiecărui efect proporţional cu importanţa sa? Descrierea se axează pe problemele cheie şi evită informaţiile irelevante sau inutile? | |||
| 3.39 | Se acordă o atenţie corespunzătoare impacturilor cele mai grave şi negative ale activităţii planificate, cu o importanţă mai mică acordată impacturilor mai puţin semnificative? | |||
|
Alte întrebări relevante descrierii impactului |
||||
| … | ||||
| … | ||||
|
SECŢIUNEA 4. LUAREA ÎN CONSIDERARE A ALTERNATIVELOR |
||||
| 4.1 | Sunt luate în considerare şi evaluate diverse alternative şi, în caz contrar, este furnizată o justificare? | |||
| 4.2 | Iniţiatorul şi elaboratorul raportului privind EIM au identificat şi evaluat alternative suplimentare? | |||
| 4.5 | Sunt luate în considerare alternativele pentru procesele tehnologice? | |||
| 4.6 | Sunt descrise alternativele privind locaţia activităţii planificate? | |||
| 4.7 | Sunt descrise alternativele în concordanţă cu amploarea activităţii planificate? | |||
| 4.8 | Sunt prezentate alternativele proporţional cu amploarea activităţii planificate? | |||
| 4.9 | Este descris cadrul de referinţă al scenariului "a nu face nimic"? | |||
| 4.10 | Sunt alternativele realiste şi relevante activităţii planificate? | |||
| 4.11 | Sunt prezentate motivele principale pentru alegerea activităţii planificate, inclusiv enumerarea motivelor principale pentru selectarea opţiunii preferate, precum şi o comparaţie a impactului asupra mediului? | |||
| 4.12 | Se aseamănă impactul asupra mediului al alternativelor descrise cu cel al activităţii planificate? | |||
| 4.13 | Sunt luate în considerare măsurile de atenuare în evaluarea alternativelor? (mai multe despre atenuare în secţiunea 5) | |||
|
Alte întrebări privind alternativele |
||||
| … | ||||
| … | ||||
|
SECŢIUNEA 5. DESCRIEREA MĂSURILOR DE ATENUARE/DIMINUARE |
||||
| 5.1 | Sunt descrise potenţialele măsuri de atenuare în cazul impacturilor negative semnificative asupra oricărui aspect al mediului? | |||
| 5.2 | Sunt descrise în mod clar acţiunile pe care iniţiatorul şi-a propus să le implementeze pentru a diminua impactul şi este explicat cu claritate modul în care acestea vor influenţa amploarea şi semnificaţia impactului? | |||
| 5.3 | Sunt evidenţiate consecinţele negative ale unor măsuri de diminuare propuse? | |||
| 5.4 | Există vreo explicaţie pentru situaţia când efectul măsurilor de atenuare asupra magnitudinii şi semnificaţiei impactului este incert (necunoscut)? | |||
| 5.5 | Este clar dacă iniţiatorul şi-a asumat un angajament obligatoriu de a implementa măsurile de atenuare propuse sau a recunoscut că măsurile de atenuare sunt doar sugestii sau recomandări? | |||
| 5.6 | Măsurile de atenuare acoperă atât faza de construcţie, cât şi faza operaţională a activităţii planificate? | |||
| 5.7 | Sunt explicate motivele iniţiatorului pentru alegerea măsurilor de atenuare propuse? | |||
| 5.8 | Sunt stabilite în mod clar responsabilităţile pentru implementarea măsurilor de atenuare, inclusiv rolurile şi resursele? | |||
| 5.9 | Dacă atenuarea unui impact negativ semnificativ nu este fezabilă sau dacă iniţiatorul a optat să nu propună nici o formă de atenuare, sunt explicate în mod clar motivele acestei decizii? | |||
| 5.10 | La elaborarea raportului privind EIM au fost luate în considerare întreaga gamă de abordări posibile pentru atenuare, inclusiv măsuri pentru evitarea, prevenirea sau reducerea şi, acolo unde este posibil, compensarea impactului prin măsuri sau locaţii alternative, modificări ale documentului de proiect şi aspectul, modificări ale metodelor şi proceselor, tratarea "la sfârşit de proces", modificări ale planurilor de implementare şi practicilor de management, măsuri de reparare sau remediere a impactului şi măsuri de compensare a impactului? | |||
|
Alte întrebări relevante acţiunilor de atenuare |
||||
| … | ||||
| … | ||||
|
SECŢIUNEA 6. DESCRIEREA MĂSURILOR DE MONITORIZARE |
||||
| 6.1 | În situaţia în care sunt previzibile impacturi negative asupra oricărui component al mediului, s-a discutat despre posibilitatea de monitorizare a acestor impacturi? | |||
| 6.2 | Măsurile pe care iniţiatorul îşi propune să le implementeze pentru monitorizarea impacturilor sunt descrise în mod clar şi obiectivul lor este explicit? | |||
| 6.3 | Este clar dacă iniţiatorul şi-a asumat un angajament obligatoriu de a implementa programul de monitorizare propus sau că măsurile de monitorizare sunt doar sugestii sau recomandări? | |||
| 6.4 | Sunt explicate motivele iniţiatorului pentru alegerea programului de monitorizare propus? | |||
| 6.5 | Sunt stabilite în mod clar responsabilităţile pentru implementarea monitorizării, inclusiv rolurile şi resursele? | |||
| 6.6 | În cazul în care monitorizarea impacturilor negative nu este posibilă sau iniţiatorul a ales să nu propună măsuri de monitorizare, sunt explicate în mod clar motivele pentru aceasta? | |||
| 6.7 | Experţii care au elaborat Raportul privind EIM şi iniţiatorul au luat în considerare întreaga gamă de abordări posibile ale monitorizării, inclusiv măsurile de monitorizare care acoperă toate cerinţele legale de mediu existente, măsurile de monitorizare care decurg din alte prevederi normative şi de politici, (asigurând că impactul semnificativ prognozat este atenuat conform planificării), măsuri de monitorizare capabile să identifice impacturi importante neprevăzute? | |||
| 6.8 | Sunt propuse soluţii pentru monitorizarea şi gestionarea impacturilor reziduale? | |||
|
Alte întrebări pentru măsuri de atenuare |
||||
| … | ||||
| … | ||||
|
SECŢIUNEA 7. CALITATEA DESCRIERII INFORMAŢIEI ŞI REZUMATUL NON-TEHNIC |
||||
|
Calitatea prezentării |
||||
| 7.1 | Este raportul privind EIM structurat logic şi elaborat calitativ (de exemplu, anexe separate, sau mai multe volume cu informaţii specifice – iar raportul conţine referinţe unde informaţia se regăseşte )? | |||
| 7.2 | Documentul (documentele) este organizat(e) în mod logic şi structurat(e) în mod clar, astfel încât cititorul să poată găsi informaţii cu uşurinţă? | |||
| 7.3 | Există un cuprins la începutul documentului (documentelor)? | |||
| 7.4 | Există o descriere clară a procesului care a fost urmat? | |||
| 7.5 | Este prezentarea cuprinzătoare, dar concisă, evitând datele şi informaţiile irelevante? | |||
| 7.6 | Textul raportului privind EIM include tabele, figuri, hărţi, poze şi alte elemente grafice? | |||
| 7.7 | Textul raportului privind EIM include anexe pentru a descrie detalii care nu sunt esenţiale pentru textul de bază? | |||
| 7.8 | Sunt toate analizele şi concluziile susţinute în mod adecvat cu date şi dovezi? | |||
| 7.9 | Au fost menţionate în mod corespunzător toate sursele de date? | |||
| 7.10 | A fost folosită terminologia în mod consecvent pe parcursul textului raportului privind EIM? | |||
| 7.11 | Se citeşte textul raportului privind EIM ca un singur document, cu referinţe încrucişate între secţiuni utilizate pentru a ajuta cititorul să navigheze prin document(e)? | |||
| 7.12 | Se poate demonstra că textul raportului este corect şi, pe cât posibil, imparţial şi obiectiv? | |||
|
Rezumatul non-tehnic |
||||
| 7.13 | Raportul privind EIM include un rezumat non-tehnic? | |||
| 7.14 | Rezumatul oferă o descriere concisă, dar cuprinzătoare a activităţii planificate, a impactului activităţii planificate asupra mediului, a măsurilor de atenuare propuse şi a acţiunilor de monitorizare propuse? | |||
| 7.15 | Rezumatul evidenţiază incertitudinile semnificative cu privire la activitatea planificată şi impacturile sale asupra mediului? | |||
| 7.16 | Rezumatul explică procesul de aprobare a dezvoltării pentru activitatea planificată şi rolul EIM în acest proces? | |||
| 7.17 | Rezumatul oferă o imagine de ansamblu asupra abordării evaluării? | |||
| 7.18 | Rezumatul este scris într-un limbaj non-tehnic, evitând termenii tehnici, datele detaliate şi discuţiile ştiinţifice? | |||
| 7.19 | Rezumatul este pe înţelesul tuturor cetăţenilor? | |||
|
Experţii responsabili de elaborarea raportului EIM |
||||
| 7.20 | Este indicată sau explicată competenţa experţilor care sunt responsabili pentru pregătirea Raportului privind EIM? | |||
| 7.21 | Iniţiatorul a respectat cerinţele şi practicile legale naţionale pentru selectarea experţilor responsabili de pregătirea Raportului privind EIM? | |||
|
Alte întrebări privind calitatea descrierii informaţiei |
||||
| … | ||||
| … | ||||
Anexa nr.2
la Ghidul de evaluare a calităţii raportului
privind evaluarea impactului asupra mediului
Lista de verificare
a conformităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului
(completată de Agenţia de Mediu)
| Componentele raportului privind evaluarea impactului asupra mediului | Prezentat/ Descris în mod satisfăcător/ Neacoperit |
| Respectarea cerinţelor stabilite în articolul 102 alineatul (2) al Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, pentru conţinutul raportului de evaluare a impactului asupra mediului | |
| Descrierea amplasamentului pentru activitatea planificată şi prezentarea caracteristicilor fizice ale întregii activităţi propuse | |
| Descrierea principalelor caracteristici ale etapei de funcţionare a activităţii planificate, în special, a proceselor de producţie (de exemplu, tipurile de energie utilizate, precum şi sursele energetice implicate, tipurile, cantităţile şi sursele materialelor şi resurselor naturale utilizate) | |
| Estimarea reziduurilor şi emisiilor potenţiale, în funcţie de tipul şi cantitatea lor | |
| Descrierea stării actuale a mediului (scenariul de bază) şi descrierea evoluţiei probabile a acestuia în situaţia în care activitatea planificată nu va fi implementată | |
| Descrierea alternativelor rezonabile (în termeni de concepţie, tehnologie, amplasare, dimensiune şi amploare) pe care iniţiatorul le-a studiat | |
| Descrierea factorilor stabiliţi la art.4 alin.(1) din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului care sunt susceptibili să fie afectaţi de activitatea planificată | |
| Descrierea potenţialului impact semnificativ al activităţii planificate asupra mediului | |
| Descrierea sau prezentarea de dovezi cu privire la metodele de previziune utilizate pentru identificarea şi evaluarea impactului semnificativ asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultăţile întâmpinate în acest proces | |
| Descrierea măsurilor preconizate pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea impactului negativ semnificativ asupra mediului | |
| Argumentarea necesităţii efectuării sau neefectuării analizei post-proiect şi descrierea, în cazul necesităţii efectuării acesteia, a măsurilor de monitorizare propuse | |
| Date de contact a experţilor implicaţi în elaborarea raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, data întocmirii raportului, declaraţia pe propria răspundere privind îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art.102 alin. (3) al Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, precum şi semnăturile acestora | |
| Un rezumat non-tehnic | |
| O listă de referinţe care detaliază sursele de informare utilizate | |
| Conformitatea raportului privind evaluarea impactului supra mediului cu programul de realizare a evaluării impactului asupra mediului | |
| Comentarii privind conformitatea (luarea în considerare a alternativelor, domeniul evaluării, metodele de evaluare aplicate, etc.) | |
| Alte consideraţii (de exemplu, lacunele procedurale) | |
| Comentarii, (de ex. alte motive pentru respingerea totală a raportului privind evaluarea impactului asupra mediului (dacă există)) | |
| Rezultatul final al verificării conformităţii raportului privind EIM | |
| Comentarii (motivele respingerii, solicitarea de completare a unei lacune minore, etc.) | Acceptat pentru a fi transmis Comisiei tehnice pentru evaluarea calităţii X Restituit pentru completare |
Anexa nr.3
la Ghidul de evaluare a calităţii raportului
privind evaluarea impactului asupra mediului
Chestionar
pentru elaborarea opiniei Comisiei tehnice privind rezultatul evaluării calităţii
raportului privind evaluarea impactului asupra mediului
|
Aspecte de calitate a raportului privind evaluarea impactului asupra mediului |
Nivelul de apreciere:
• Descris complet /satisfăcător • Descris parţial /acceptabil • Lipseşte complet descrierea/ inacceptabil • Nu poate fi verificat din cauza lipsei de informaţii/necesită clarificare • Nu este relevant (un aspect de calitate nu este relevant) |
Comentarii (de exemplu, indicarea
punctajului de promovare/eşec pentru un anumit aspect al calităţii, indicarea aspectelor necesare de a fi îmbunătăţite) |
| 1.Descrierea activităţii planificate | ||
| 2.Descrierea factorilor de mediu susceptibili de a fi afectaţi de activitatea planificată | ||
| 3.Descrierea potenţialului impact semnificativ al activităţii planificate | ||
| 4.Luarea în considerare a alternativelor | ||
| 5.Descrierea măsurilor de atenuare/diminuare a impactului | ||
| 6.Descrierea măsurilor de monitorizare | ||
| 7.Calitatea descrierii informaţiei şi rezumatul non-tehnic | ||
| 8.Decizia finală |
Anexa nr.4
la Ghidul de evaluare a calităţii raportului
privind evaluarea impactului asupra mediului
Identificarea nivelului de probabilitate şi amploare
a impactului transfrontalier
Probabilitatea impactului transfrontalier
| Nivel | Descriptor | Descriere |
| 1. | Rar | Impactul poate apărea în circumstanţe foarte excepţionale |
| 2. | Improbabil | Impactul ar putea apărea uneori |
| 3. | Moderat probabil | Impactul s-ar putea să apară uneori |
| 4. | Probabil | Impactul va apărea probabil în majoritatea circumstanţelor |
| 5. | Aproape sigur | Se preconizează să apară impactul în majoritatea circumstanţelor |
Amploarea impactului transfrontalier
| Nivel | Descriptor | Descriere |
| 1. | Nesemnificativ/neimportant | Impact foarte mic |
| 2. | Minor | Impact minor, cu costuri de atenuare mici |
| 3. | Moderat | Impact de nivel mediu care necesită gestionare continuă sau acţiune corectivă costisitoare |
| 4. | Major | Problemă majoră, pierderi financiare mari şi costuri înalte pentru gestionarea pe termen lung |
| 5. | Catastrofal | Problemă gravă, pierdere financiară foarte mare şi costuri pe termen lung foarte înalte |
Anexa nr.5
la Ghidul de evaluare a calităţii raportului
privind evaluarea impactului asupra mediului
Listă de verificare a calităţii studiului de evaluare al biodiversităţii
| Nr.
crt. |
Întrebarea | Calificativ
(A /B/ C/ D) |
Comentarii |
| 1. | Obiectivele activităţii planificate | ||
| 1) | Scopurile/Obiectivele activităţii planificate au fost integral explicate? | ||
| 2) | Au fost furnizate planuri, diagrame şi hărţi prin care se identifică locaţia exactă a activităţii planificate? | ||
| 3) | Există informaţii în documentaţie despre dimensiunea, scara, suprafaţa şi utilizarea/gradul de acoperire a terenului de către activitatea planificată? | ||
| 4) | Raportul oferă detalii privind modificările fizice ce decurg din activitatea planificată (din excavare, consolidare, dragare, etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a activităţii planificate? | ||
| 5) | Sunt descrise resurse naturale necesare pentru construcţie/funcţionare şi dezafectare ale activităţii planificate (resursele de apă, materialele de construcţie şi prezenţa umană)? | ||
| 6) | Resursele naturale necesare pentru implementarea activităţii planificate vor fi utilizate din cadrul ariei naturale protejate? | ||
| 7) | Prezintă eşalonarea perioadei de implementare a activităţii planificate: durata construcţiei, funcţionării, dezafectării activităţii planificate etc.? | ||
| 8) | Prezintă activităţile care vor fi generate ca rezultat al implementării activităţii planificate? | ||
| 9) | Prezintă modalităţile de eliminare a deşeurilor care rezultă sau alte reziduuri (inclusiv cantităţi) şi modul lor de evacuare/eliminare? | ||
| 10) | Descrie serviciile suplimentare solicitate de implementarea activităţii planificate (relocări de conducte, reţele electrice etc., locaţia lor şi modalitatea de construcţie)? | ||
| 11) | Criterii suplimentare, după caz | ||
|
Calificativ general, secţiunea 1 |
|||
| 2. | Efecte cumulative | Calificativ (A /B/ C/ D) | Comentarii |
| 1) | Au fost identificate toate activităţii planificate care pot avea, singure sau în combinaţie cu alte activităţi, impact negativ semnificativ asupra siturilor Emerald? | ||
| 2) | Au fost stabilite limitele în interiorul cărora se va face analiza efectelor cumulate? | ||
| 3) | A fost stabilită scara de timp pentru care au fost luate în consideraţie efectele cumulative? | ||
| 4) | Au fost identificate căile posibile de cumulare a impacturilor? | ||
| 5) | Criterii suplimentare, după caz | ||
|
Calificativ general, secţiunea 2 |
|||
| 3. | Descrierea sitului Emerald | Calificativ (A /B/ C/ D) | Comentarii |
| 1) | Prezintă date privind aria naturală de importanţă pan europeană: suprafaţa, structura peisajului, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea activităţii planificate, factorilor biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă pan europeană? | ||
| 2) | Prezintă date privind distribuţia speciilor şi/sau habitatelor de importanţă pan europeană care pot fi afectate de implementarea activităţii planificate? | ||
| 3) | Prezintă date privind funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor afectate şi relaţia acestora cu ariile naturale protejate de importanţă pan europeană învecinate? | ||
| 4) | Descrie tipul de habitat, oferind informaţii privind mărimea şi locaţia acestuia, speciile caracteristice? | ||
| 5) | Prezintă informaţii privind statutul favorabil de conservare a speciilor şi/sau habitatelor de interes pan european? | ||
| 6) | Prezintă date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate:
- evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de importanţă pan europeană; - mărimea populaţiei (numărul de exemplare, perechi, colonii etc. estimativ al populaţiei la fiecare specie posibil afectată de implementarea activităţii planificatei), cât şi procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea activităţii planificate; - date privind faptul că numărul populaţiei de specii afectate nu va fi redus prin implementarea activităţii planificate; - suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung? |
||
| 7) | Prezintă obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de importanţă pan europeană, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management sau regulamente de funcţionare? | ||
| 8) | Identifică starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de importanţă pan europeană, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor? | ||
| 9) | Prezintă măsurile de conservare planificate care au potenţialul de a influenţa statutul ariei naturale protejate de importanţă pan europeană în viitor? | ||
| 10) | Descrie metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de importanţă pan europeană afectate? | ||
| 11) | Precizează organizaţiile/instituţiile/specialiştii implicate/implicaţi în obţinerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de importanţă pan europeană afectate de implementarea activităţii planificate, inclusiv detalii despre acestea/aceştia (experienţă, activitatea în domeniu, CV-urile persoanelor implicate etc.)? | ||
| 12) | Criterii suplimentare, după caz | ||
|
Calificativ general, secţiunea 3 |
|||
| 4. | Încadrarea în procedura de evaluare | Calificativ (A /B/ C/ D) | Comentarii |
| 1) | Dacă au fost identificate impacturi potenţiale semnificative, acestea au fost clar explicate? | ||
| 2) | Au fost evidenţiate metodologiile utilizate în procesul de încadrare? | ||
| 3) | Se evidenţiază clar în documentaţie că a fost luată în considerare posibilitatea impacturilor cumulate ale altor activităţi? | ||
| 4) | Criterii suplimentare, după caz | ||
|
Calificativ general, secţiunea 4 |
|||
| 5. | Evaluarea impactului | Calificativ (A /B/ C/ D) | Comentarii |
| 1) | Metodele de evaluare şi predicţie sunt clar explicate, iar sursele de informaţie specificate sunt pe deplin justificate? | ||
| 2) | Efectele activităţii planificate asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate sunt în totalitate explicate? | ||
| 3) | Orice pierdere din suprafaţa ariei naturale protejate sau reducerea efectivelor populaţiei speciei este cuantificată şi evaluată sub raportul impactului asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate şi asupra habitatelor şi speciilor? | ||
| 4) | Impacturi probabile asupra ariei naturale protejate datorită perturbării, degradării, fragmentării şi modificărilor chimice etc. sunt pe deplin evaluate şi explicate? | ||
| 5) | A fost identificat şi evaluat impactul asupra integrităţii ariei naturale protejate de importanţă pan europeană, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice şi obiectivele de conservare, precum şi de vulnerabilitatea acestora la modificări? | ||
| 6) | A fost identificat şi evaluat impactul direct şi indirect? | ||
| 7) | A fost identificat şi analizat impactul pe termen scurt sau lung? | ||
| 8) | A fost identificat şi evaluat impactul din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare? | ||
| 9) | Au fost identificate alte activităţi care pot provoca, în combinaţie cu alte activităţii planificate, impact cumulativ asupra ariei naturale protejate de importanţă pan europeană? | ||
| 10) | A fost evaluat impactul cumulativ? | ||
| 11) | Au fost stabilite limitele în interiorul cărora vor fi identificate impacturile cumulative? | ||
| 12) | A fost stabilită scara de timp pentru care au fost luate în considerare impacturile cumulative? | ||
| 13) | Au fost identificate căile posibile de cumulare a impacturilor? | ||
| 14) | Au fost analizaţi indicatorii-cheie cuantificabili pe baza cărora a fost evaluată semnificaţia impactului? | ||
| 15) | Criterii suplimentare, după caz | ||
|
Calificativ general, secţiunea 5 |
|||
| 6. | Măsuri de reducere a impactului | Calificativ (A /B/ C/ D) | Comentarii |
| 1) | Se evidenţiază clar că măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung prin mecanisme legislative şi financiare? | ||
| 2) | A fost evaluat impactul cauzat de activitatea planificată, fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului? | ||
| 3) | A fost evaluat impactul rezidual cauzat de activitatea planificată după implementarea măsurilor de reducere a impactului? | ||
| 4) | A fost evaluat impactul cumulativ cauzat de activitatea planificată, fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului? | ||
| 5) | A fost evaluat impactul cumulativ rezidual cauzat de activitatea planificată, după implementarea măsurilor de reducere a impactului? | ||
| 6) | Au fost identificate şi descrise măsurile de reducere a impactului? | ||
| 7) | Există calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului? | ||
| 8) | Este specificată persoana juridică sau fizică responsabilă de implementarea măsurilor de reducere a impactului? | ||
| 9) | Criterii suplimentare, dacă este nevoie | ||
|
Calificativ general, secţiunea 6 |
|||
| 7. | Soluţii alternative | Calificativ (A /B/ C/ D) | Comentarii |
| 1) | Au fost identificate toate soluţiile alternative fezabile? | ||
| 2) | A fost evaluată integral în mod distinct fiecare soluţie alternativă identificată? | ||
| 3) | Alternativele identificate au fost revizuite şi evaluate? | ||
| 4) | Analiza şi evaluarea alternativelor de implementare a al activităţii planificate s-au făcut luându-se în considerare structura, funcţiile, obiectivele de conservare şi statutul ariei naturale protejate de importanţă pan europeană? | ||
| 5) | Dintre soluţiile alternative evaluate, alternativa propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puţin habitatele, speciile şi integritatea ariei naturale protejate de importanţă pan europeană? | ||
| 6) | Orice constatare care avansează ideea că nu există soluţii alternative este pe deplin explicată şi justificată? | ||
| 7) | Criterii suplimentare, după caz | ||
|
Calificativ general, secţiunea 7 |
|||
| 8. | Motive imperative de interes public major | Calificativ (A /B/ C/ D) | Comentarii |
| 1) | Există motive imperative de interes public major, inclusiv cele de natură socială şi economică, care să justifice implementarea activităţii planificate într-o variantă care nu reduce semnificativ impactul? | ||
| 2) | Motivele care au stat la baza implementării activităţii planificate ţinând cont de regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, au fost pe deplin explicate şi argumentate? | ||
| 3) | Criterii suplimentare, după caz | ||
|
Calificativ general, secţiunea 8 |
|||
| 9. | Măsuri compensatorii | Calificativ (A /B/ C/ D) | Comentarii |
| 1) | Este explicată natura măsurilor compensatorii în detaliu? | ||
| 2) | Măsurile compensatorii au fost în întregime evaluate în ceea ce priveşte capacitatea lor de a asigura coerenţa reţelei Emerald? | ||
| 3) | Măsurile compensatorii sunt fezabile din punct de vedere financiar şi tehnic? | ||
| 4) | Reiese din studiu responsabilitatea implementării măsurilor compensatorii? | ||
| 5) | Măsurile compensatorii constituie obiectul unui plan de implementare care include în mod explicit obiectivele şi regimul de monitoring şi management? | ||
| 6) | Se specifică că, în cazul în care în cadrul activităţii de monitorizare a implementării măsurilor compensatorii apar elemente noi care nu au fost luate în calcul iniţial, vor fi întreprinse acţiuni care să remedieze aceste aspecte? | ||
| 7) | Criterii suplimentare, după caz | ||
|
Calificativ general, secţiunea 9 |
|||
| Calificativul general al calităţii studiului de evaluare | |||
|
Notă: Calificativele de calitate care vor fi atribuite pentru fiecare criteriu de analiză descrise sunt următoarele. A - informaţia furnizată este completă fără omisiuni semnificative, iar concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile şi obiective; B - informaţia furnizată nu este completă, însă, în circumstanţele anumitor cazuri particulare, concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile şi obiective; C - informaţia furnizată nu este completă, există omisiuni semnificative şi va fi necesar să se caute o clarificare asupra anumitor aspecte înainte ca concluziile elaborate să poată fi acceptate ca rezonabile şi obiective; D - informaţia furnizată nu este relevantă, iar concluziile nu sunt argumentate. Fiecărui criteriu se atribuie un calificativ de la A la D, ţinând cont de descrierea acestora, şi la sfârşitul fiecărei secţiuni cu criterii, secţiunea, în ansamblul ei, primeşte un calificativ general (fie A, B, C sau D). Acesta rezultă din încadrările individuale făcute conform criteriilor. Cu toate acestea, calificativul general este posibil să nu reflecte numărul cel mai mare de calificative (de exemplu, pe secţiune sunt mai multe bifări de A, B, etc.) individuale atribuite fiecărei secţiuni, tot aşa cum câteva dintre criterii nu pot fi considerate ca fiind de importanţă mai mare în anumite circumstanţe ale unui caz decât în ale altora. Astfel, de exemplu, în secţiunea 1 din Lista de control din anexa nr.5 pentru analiza calităţii studiului de evaluare al biodiversităţii, 7 din 9 criterii sunt apreciate cu calificative de categoria A, faptul că nu există detalii de dimensiune, scară, etc. ale unui activităţi planificate poate conduce la ideea că întreaga secţiune este de categoria D. La sfârşitul listei de control există o rubrică care permite acordarea unui calificativ general pentru calitatea tuturor evaluărilor care au fost efectuate. |
|||