Ordin nr.173 din 09.12.2021 cu privire la aprobarea Programului naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile

MINISTERUL INFRASTRUCTURII
ŞI DEZVOLTĂRII REGIONALE

O R D I N

cu privire la aprobarea Programului naţional de control

al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile

nr. 173  din  09.12.2021

 (în vigoare 10.03.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.1-5 art.1 din 07.01.2022

* * *

Abrogat: 15.11.2025

Ordinul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale nr.80 din 07.05.2025

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei al RM

nr.1681 din 29 decembrie 2021

Ministru __________Sergiu LITVINENCO

În temeiul prevederilor art.4 alin.(2) lit.d) şi al art.54 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.400-406, art.356),

ORDON:

1. Se aprobă "Programul naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile" (se anexează).

2. Prezentul ordin intră în vigoare la 10 martie 2022.

3. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina Secretarului de stat pe domeniu.

Aprobat

prin Ordinul viceprim-ministrului,

ministru al infrastructurii şi dezvoltării regionale

nr.173 din 09.12.2021

PROGRAMUL NAŢIONAL

DE CONTROL AL CALITĂŢII ÎN DOMENIUL

SECURITĂŢII AVIAŢIEI CIVILE

Prezentul Program transpune parţial Regulamentul (CE) nr.300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2008 privind normele comune în domeniul securităţii aviaţiei civile şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.2320/2002, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 97 din 9 aprilie 2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr.18/2010 al Comisiei din 8 ianuarie 2010.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Programul naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile (denumit în continuare – PNCCSA) are drept obiectiv de bază verificarea implementării corecte şi eficiente a măsurilor de securitate a aviaţiei civile şi determinarea nivelului de conformitate cu prevederile Legii nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică, prevederile Programului Naţional de Securitate în domeniul Aviaţiei Civile (denumit în continuare – PNSA) şi Programului Naţional de Instruire şi Certificare în domeniul Securităţii Aeronautice (denumit în continuare – PNICSA), inclusiv actelor normative subsecvente acestora.

2. Prevederile PNCCSA se aplică pentru:

1) Autorităţile publice şi structurile cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice;

2) Operatorii aeroportuari;

3) Transportatorii aerieni;

4) Organizaţiile de întreţinere tehnică, reparare ale aeronavelor, cu atribuţii de protecţie a aeronavelor sau al căror personal are acces la aeronavele parcate în zonele de operaţiuni aeriene, zonele de securitate cu acces restricţionat sau în părţile critice ale zonelor de securitate cu acces restricţionat;

5) Agenţii abilitaţi, expeditorii cunoscuţi, furnizori abilitaţi de provizii de bord, furnizori de provizii de bord recunoscuţi şi furnizori de provizii de aeroport recunoscuţi;

6) Întreprinderile de deservire la sol/prestatorii de servicii de deservire la sol (handling);

7) Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi subcontractorii acestora;

8) Centrele de instruire a personalului în domeniul securităţii aviaţiei civile;

9) Furnizorii de servicii de securitate, inclusiv companiile private de securitate, şi societăţile comerciale care activează în zonele de operaţiuni aeriene şi zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor, care aplică măsuri de protecţie a aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită;

10) Alte entităţi care aplică măsuri de securitate a aviaţiei civile sau cărora le revin responsabilităţi în aplicarea unor măsuri de securitate a aviaţiei civile, inclusiv cele prevăzute la art.45 alin.(1) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, conform prevederilor actelor normative.

3. În sensul PNCCSA se aplică definiţiile prevăzute în art.3 din Legea nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică. De asemenea se aplică următoarele definiţii:

"inspector intern" - orice persoană care desfăşoară activităţi de monitorizare a conformităţii la nivel de operator sau entitate şi este responsabil de realizarea măsurilor programului intern de control al calităţii;

"investigaţie" - o examinare a unui incident de securitate şi o determinare a cauzei care a condus la producerea acestuia, în scopul evitării repetării acestuia.

Capitolul II

ORGANIZARE ŞI RESPONSABILITĂŢI

Secţiunea 1

Autoritatea competentă

4. În conformitate cu prevederile Codului aerian nr.301/2017, autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile a Republicii Moldova este Autoritatea Aeronautică Civilă (denumită în continuare – AAC), care este responsabilă de elaborarea, menţinerea, coordonarea şi monitorizarea implementării PNCCSA.

5. AAC dispune de o structură cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile, definită în cadrul Hotărârii Guvernului nr.133/2019 cu privire la organizarea şi funcţionarea Autorităţii Aeronautice Civile.

6. AAC trebuie să asigure resurse umane, administrative, logistice şi financiare necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor de monitorizare a conformităţii în conformitate cu PNCCSA.

7. AAC, în scopul implementării prevederilor PNCCSA, are următoarele atribuţii:

1) monitorizează modul de implementare a prevederilor Legii nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică, prevederilor PNSA şi PNICSA, inclusiv a prevederilor actelor normative subsecvente acestora;

2) elaborează şi aprobă reglementări specifice în scopul implementării prevederilor PNCCSA;

3) întocmeşte Raportul anual al activităţilor de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aeronautice în conformitate cu prevederile PNCCSA ce include, după caz, concluzii şi recomandări cu privire la tendinţele de dezvoltare a domeniului securităţii aeronautice;

4) prezintă anual, până la data de 31 martie, organului central de specialitate în domeniul aviaţiei civile spre informare Raportul anual al activităţilor de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aeronautice pentru anul precedent;

5) aprobă planurile de acţiuni corective elaborate de subiecţii monitorizării conformităţii şi urmăreşte realizarea acestora;

6) verifică periodic efectuarea activităţilor descrise în programele de control intern al calităţii ale entităţilor supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii, prevăzute la pct.2;

7) desemnează şi asigură numărul necesar de auditori de securitate aeronautică calificaţi pentru efectuarea activităţilor de monitorizare a conformităţii conform prevederilor PNCCSA;

8) decide asupra oportunităţii efectuării unor inspecţii inopinate sau teste, precum şi asupra condiţiilor în care acestea urmează a fi efectuate;

9) identifică şi desemnează/autorizează persoane, altele decât auditorii de securitate aeronautică, pentru antrenarea lor în efectuarea testelor de securitate aeronautică;

10) elaborează şi emite metodologii, proceduri şi alte tipuri de acte normative în scopul realizării activităţilor de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aeronautice;

11) aplică sancţiuni contravenţionale sau acţionează în conformitate cu prevederile art.28 alin.(9)-(10) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;

12) coordonează activitatea de investigaţie în domeniul securităţii aviaţiei civile în conformitate cu prevederile art.53 din Legea nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică;

13) efectuează activităţi de verificare la faţa locului, în vederea autorizării agenţilor abilitaţi, expeditorilor cunoscuţi, furnizorilor abilitaţi de provizii de bord;

14) implementează alte activităţi de monitorizare a conformităţii conform prevederilor Codului aerian nr.301/2017, Legii nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică, PNSA şi PNICSA, inclusiv actelor normative subsecvente acestora.

Secţiunea 2

Subiecţii supuşi monitorizării conformităţii

8. Entităţile prevăzute la pct.2 sunt supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii efectuate de către AAC şi au următoarele obligaţii:

1) să elaboreze, să aplice şi să menţină la zi un program de control intern al calităţii, conform modelului/structurii prevăzute la Anexa nr.4 la PNCCSA, pentru a asigura implementarea efectivă şi eficientă a măsurilor de securitate aplicate în cadrul entităţii;

2) să respecte, în partea ce le revine, procedurile de aprobare a programelor de securitate aeronautică, a programelor de control intern al calităţii, a programelor de instruire în domeniul securităţii aviaţiei, şi a altor documente supuse proceduri de aprobare de către AAC, conform prevederilor actelor normative din domeniul securităţii aeronautice;

3) să nu obstrucţioneze exercitarea de către auditorii de securitate aeronautică a atribuţiilor ce le revin potrivit PNCCSA;

4) să asigure accesul imediat a auditorilor de securitate aeronautică la informaţiile, documentele, produsele, piesele şi echipamentele, către toate spaţiile relevante, inclusiv în aeronave şi clădiri, în locurile şi zonele aflate sub controlul sau jurisdicţia lor, în scopul desfăşurării activităţilor de monitorizare a conformităţii;

5) să permită accesul imediat al autovehiculelor, folosite de către auditorii de securitate aeronautică, în locurile şi zonele aflate sub controlul sau jurisdicţia lor, în desfăşurarea activităţilor de monitorizare a conformităţii;

6) să furnizeze neîntârziat auditorilor de securitate aeronautică informaţiile pe care aceştia le solicită;

7) să nu furnizeze auditorilor de securitate aeronautică informaţii false sau să includă astfel de informaţii în rapoartele şi formulare periodice pe care le transmit AAC;

8) să se conformeze întocmai şi în termenul prevăzut recomandărilor şi indicaţiilor formulate în scris de auditorii de securitate aeronautică;

9) să întocmească în termenul stabilit planul de acţiuni corective pentru deficienţele semnalate cu ocazia activităţilor de monitorizare a conformităţii efectuate de auditorii de securitate aeronautică;

10) să efectueze, în termenii stabiliţi, acţiunile corective prevăzute de planurile de remediere a deficienţelor aprobate de AAC;

11) să elibereze, pentru fiecare auditor de securitate aeronautică, legitimaţii de acces, împreună cu mijloacele necesare, cum sunt cartele electronice de proximitate, coduri numerice sau alfanumerice de identificare, care să permită intrarea acestora fără însoţitor în zonele în care solicită accesul, pe durata desfăşurării activităţii de monitorizare a conformităţii;

12) să elibereze, pentru fiecare reprezentant al Comisiei Uniunii Europene (denumite în continuare – Comisia UE), al Conferinţei Europene al Aviaţiei Civile (denumite în continuare CEAC) şi al Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (denumite în continuare OACI), precum şi pentru fiecare auditor de securitate a aviaţiei civile care îi însoţeşte, legitimaţii de acces, împreună cu mijloacele necesare, cum sunt cartele electronice de proximitate, coduri numerice sau alfanumerice de identificare, care să permită intrarea fără însoţitor a acestora în zonele în care solicită accesul, pe durata desfăşurării activităţii de inspecţie a Comisiei UE sau de audit a CEAC ori OACI;

13) să elaboreze şi să prezinte AAC, până la data de 31 decembrie a fiecărui an, pentru examinare şi coordonare, planul anual de control intern al calităţii pentru anul următor, conform structurii prevăzute la Anexa nr.3 la PNCCSA. Modificările şi completările ulterioare vor fi prezentate cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea activităţilor de control intern al calităţii prevăzute de aceste modificări şi completări;

14) să întocmească un raport anual cu privire la rezultatele aplicării propriului program de control intern al calităţii conform structurii prevăzute la Anexa nr.5 la PNCCSA. Perioada de referinţă pentru raport va cuprinde intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie. Raportul trebuie transmis AAC, până cel târziu, la data de 31 ianuarie a anului următor perioadei de referinţă;

15) să furnizeze imediat auditorilor de securitate aeronautică informaţiile şi documentaţia ce ţine de securitatea aeronautică, să ofere accesul imediat către angajaţi, facilităţi, echipamentele şi sisteme de securitate, inclusiv să pună la dispoziţie înregistrări ale imaginilor surprinse de către sistemele de televiziune cu circuit închis (TVCI), pentru locul şi perioada solicitată;

16) la solicitarea auditorilor de securitate a aviaţiei civile, cu respectarea normelor de siguranţă, să ofere sprijin în vederea desfăşurării testelor de securitate şi să păstreze confidenţialitatea cu privire la acestea;

17) să întreprindă măsuri imediate de remediere a deficienţelor constatate de către auditorii de securitate aeronautică, în timpul activităţilor de monitorizare a conformităţii, în cazul în care remedierea lor este vitală pentru asigurarea securităţii aeronautice entităţii audiate sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, să aplice măsuri compensatorii până la remedierea integrală a deficienţelor constatate;

18) să asigure conlucrare şi orice alte activităţi solicitate de către AAC, necesare pentru efectuarea activităţilor de monitorizare a conformităţii.

Capitolul III

MONITORIZAREA CONFORMITĂŢII

Secţiunea 1

Prevederi generale

9. Activităţile de monitorizare a conformităţii se dispun de Directorul AAC, la propunerea şefului structurii AAC cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile, şi se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, PNSA şi altor acte normative subsecvente acestora.

10. Activităţile de monitorizare a conformităţii includ:

1) audit;

2) inspecţie;

3) test de securitate aeronautică;

4) expertiză;

5) investigaţie.

11. Planificarea anuală cuprinde numai activităţi de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile prevăzute la pct.10 sbp.1) – 3).

Secţiunea 2

Activităţile de monitorizare

Subsecţiunea 1

Auditul de securitate aeronautică

12. AAC desfăşoară, cu o periodicitate prestabilită, auditul de securitate aeronautică, care reprezintă o examinare detaliată a tuturor măsurilor şi procedurilor de securitate, cu scopul stabilirii dacă acestea sunt aplicate în mod continuu şi dacă se respectă un nivel uniform de îndeplinire a normelor de securitate aeronautică. Examinarea respectivă include aplicarea unui eşantion reprezentativ de informaţii.

13. Auditul de securitate aeronautică vizează măsurile reglementate la art.58 alin.(2) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.

14. Auditul de securitate aeronautică este o activitate prestabilită.

15. Realizarea auditului conţine următoarele etape:

1) notificarea entităţii cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea activităţii şi, după caz, transmiterea spre completare a unui chestionar prealabil de audit;

2) faza pregătitoare, care include analizarea chestionarului prealabil de audit completat şi examinarea documentelor relevante;

3) şedinţa de deschidere, care se poate realiza în următoarele forme:

a) cu participarea conducerii structurii care face obiectul auditului, care are scopul de a prezenta şi de a explica metodologia de monitorizare a conformităţii, de a definitiva agenda de lucru, de a clarifica aspecte divergente sau neînţelese;

b) dacă AAC consideră necesar, se poate organiza suplimentar o şedinţă lărgită cu participarea reprezentanţilor transportatorilor aerieni, autorităţilor şi instituţiilor statului prezente pe aeroport, companiilor de securitate şi pază, agenţilor de handling şi altor entităţi vizate care îşi desfăşoară parţial sau total activitatea pe teritoriul aeroportului;

c) la solicitarea AAC, poate fi organizată o singură şedinţă cu participarea tuturor persoanelor prevăzute la lit.a) şi b).

4) activitatea la faţa locului la aeroportul, transportatorul aerian sau la entitatea care aplică standarde de securitate aeronautică;

5) şedinţa de închidere, care se organizează cu scopul de a prezenta constatările echipei de audit, de a identifica posibilele măsuri de remediere a deficienţelor şi/sau măsuri compensatorii până la remedierea deficienţelor şi, după caz, de a motiva măsurile cu caracter de sancţionare dispuse, precum şi de a face persoanele participante şi, prin acestea, personalul structurii audiate să înţeleagă nivelul de conformitate cu prevederile actelor normative din domeniul securităţii aviaţiei civile;

6) raportul de audit;

7) în cazul în care sunt identificate deficienţe, monitorizarea procesului de remediere a acestora.

16. Prevederile pct.15 sunt parte integrată a Metodologiei de efectuare a unui audit de securitate aeronautică, aprobat de către AAC, conform prevederilor art.58 alin.(3) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.

17. Desfăşurarea unui audit de securitate are la bază colectarea sistematică a informaţiilor prin intermediul tehnicilor prevăzute la art.58 alin.(4) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.

Subsecţiunea 2

Inspecţii de securitate

18. Inspecţiile de securitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile art.59 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi cu Metodologia desfăşurării inspecţiilor de securitate aeronautică aprobată de către AAC.

Subsecţiunea 3

Teste de securitate aeronautică

19. Testul de securitate aeronautică reprezintă o verificare a măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică în cadrul căreia AAC sau alte organe abilitate simulează, în mod confidenţial, intenţia de a comite un act de intervenţie ilicită, cu scopul de a evalua eficienţa măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică aplicate.

20. La desfăşurarea testelor de securitate aeronautică, AAC poate antrena reprezentanţi ai altor autorităţi şi structuri cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice.

21. Testele de securitate aeronautică sunt desfăşurate pentru evaluarea eficienţei a cel puţin uneia dintre următoarele măsuri de securitate aeronautică:

a) controlul accesului în zonele de securitate cu acces restricţionat;

b) protecţia aeronavelor;

c) controlul de securitate al pasagerilor şi al bagajelor de mână;

d) controlul de securitate al personalului şi al bunurilor transportate de către aceştia;

e) protecţia bagajelor de cală;

f) controlul de securitate al mărfurilor şi al trimiterilor poştale;

g) protecţia mărfurilor şi a trimiterilor poştale.

22. Testele de securitate aeronautică se desfăşoară în conformitate cu prevederile art.61 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi cu Protocolul privind testele de securitate aeronautică aprobat de către AAC.

Subsecţiunea 4

Expertizele de securitate aeronautică

23. AAC efectuează expertize de securitate aeronautică în următoarele cazuri:

1) la cererea aeroporturilor, transportatorilor aerieni sau entităţilor de aviaţie civilă, dacă AAC consideră oportună executarea expertizei;

2) aeroporturilor şi terminalelor nou-construite;

3) modificărilor constructive majore ale aeroporturilor şi terminalelor existente, de natură să influenţeze aplicarea măsurilor şi procedurilor de securitate.

24. Suplimentar cazurilor prevăzute la pct.23, AAC dispune efectuarea expertizelor când consideră necesară reevaluarea operaţiunilor în vederea identificării şi abordării vulnerabilităţilor. În cazul identificării de vulnerabilităţi, AAC solicită aplicarea măsurilor de protecţie proporţionale cu nivelul de risc.

25. Expertizele sunt activităţi anunţate.

Subsecţiunea 5

Investigaţii

26. AAC dispune efectuarea investigaţiilor de securitate aeronautică în vederea determinării cauzelor incidentelor de securitate, în scopul identificării măsurilor preventive pentru viitor şi pentru stabilirea măsurilor administrative şi, după caz, acţiunilor necesare de sesizare a organelor de drept abilitate.

27. Obiectivele investigaţiilor sunt:

1) să identifice:

a) locul, modul şi cauzele producerii încălcării cerinţelor cadrului normativ naţional în domeniul securităţii aviaţiei civile;

b) vulnerabilitatea care a favorizat încălcarea cerinţelor cadrului normativ naţional în domeniul securităţii aviaţiei civile;

c) responsabilitatea încălcării cerinţelor cadrului normativ naţional în domeniul securităţii aviaţiei civile şi circumstanţele favorizării producerii acesteia;

d) faptele a căror săvârşire atrage sesizarea organelor judiciare şi altor autorităţi şi instituţii publice, după caz, în condiţiile legii;

2) să propună conducătorului AAC, conducătorului organului central de specialitate în domeniul aviaţiei civile şi/sau reprezentanţilor împuterniciţi ai statului:

a) măsuri corective, cu indicarea responsabilităţilor şi acţiunilor prin care se va asigura înlăturarea efectelor producerii încălcării normei de securitate;

b) măsuri preventive, cu indicarea responsabilităţilor de implementare a acestora;

c) sesizarea organelor de drept şi altor autorităţi şi instituţii publice, după caz, în condiţiile reglementate de actele normative.

28. Scopul investigaţiilor nu trebuie să afecteze realizarea obiectivelor investigaţiilor prevăzute la pct.27, schimbul de rapoarte privind investigaţiile de securitate a aviaţiei civile între statele membre OACI, şi cadrul de desfăşurare a investigaţiilor purtate în comun de către statele membre OACI, atunci când cercetarea în comun a evenimentelor de securitate a aviaţiei civile este necesară sau avantajoasă.

29. La încheierea activităţii de investigaţie, echipa de investigaţie întocmeşte un raport.

30. AAC păstrează rapoartele privind investigaţia incidentelor de securitate aeronautică.

31. Copiile rapoartelor prevăzute la pct.29, la solicitare, pot fi puse la dispoziţia instituţiilor interesate din Republica Moldova, la dispoziţia OACI şi CEAC, precum şi la cerere, autorităţilor altor state membre OACI sau CEAC, preocupate de evenimentele cercetate.

Secţiunea 3

Planificarea activităţilor de monitorizare a conformităţii

32. AAC parcurge toate etapele necesare pentru a se asigura că activităţile de monitorizare a conformităţii, planificate şi neplanificate, se efectuează în mod regulat şi continuu şi acoperă într-un interval de timp rezonabil toate măsurile de securitate a aviaţiei civile prevăzute de Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, de PNSA, de PNICSA şi de PNCCSA.

33. La întocmirea Planului anual al activităţilor de monitorizare a conformităţii, precum şi la planificarea activităţilor propriu-zisă de monitorizare a conformităţii stă la bază o abordare corectă a priorităţilor, ţinându-se cont de următoarele criterii:

1) rezultatele activităţilor anterioare de monitorizare a conformităţii efectuate de AAC;

2) tipul, natura şi frecvenţa operaţiunilor;

3) traficul de pasageri/numărul de mişcări de aeronave;

4) volumul activităţilor pentru mărfuri şi poştă;

5) evaluarea ameninţării (existenţa unei ameninţări specifice care are ca ţintă un aeroport, un transportator aerian, o categorie specifică de zboruri);

6) rezultatele misiunilor anterioare de audit/inspecţie efectuate de Comisia UE, CEAC, OACI şi/sau alte autorităţi şi organisme internaţionale;

7) verificarea implementării corecte a unor măsuri noi de securitate a aviaţiei civile;

8) informaţii primite din alte surse, cum ar fi pasagerii, membrii echipajelor, personalul deservirii la sol, şi/sau alte surse în urma unor raportări.

34. Planificarea activităţilor de monitorizare a conformităţii este independentă de activităţile de control intern al calităţii pe care entităţile supuse monitorizării conformităţii le-au efectuat sau urmează să le efectueze.

35. Planificarea anuală a activităţilor anunţate de monitorizare a conformităţii se aprobă de Directorul AAC la propunerea conducătorului structurii cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice din cadrul AAC.

36. Activităţile de inspecţie ale Comisiei UE sau de audit ale CEAC ori OACI vor fi recunoscute de AAC şi vor fi tratate ca atare în planificarea altor activităţi de monitorizare a conformităţii adresate aceloraşi structuri care au făcut obiectul activităţii Comisiei UE, CEAC sau OACI.

37. Durata unei activităţi de monitorizare a conformităţii, desfăşurate la faţa locului, este stabilită odată cu desemnarea echipei care efectuează activitatea de monitorizare a conformităţii şi poate fi:

1) pentru un audit de securitate aeronautică, între 3 şi 15 zile lucrătoare;

2) pentru inspecţia de securitate aeronautică, de minimum 4 ore şi de maximum 5 zile lucrătoare;

3) durata testul de securitate aeronautică este nenormată.

38. Pe lângă activităţile programate de monitorizare a conformităţii, vor fi efectuate inspecţii de securitate neanunţate şi teste, ori de câte ori astfel de activităţi vor fi considerate necesare pentru determinarea eficienţei măsurilor de securitate aeronautică aplicate de entităţile supuse monitorizării conformităţii.

Secţiunea 4

Frecvenţa activităţilor de monitorizare

Subsecţiunea 1

Frecvenţa auditului de securitate aeronautică

39. Aeroporturile cu un volum de trafic anual mai mare de 1 milion de pasageri sunt supuse unui audit complet de securitate aeronautică care să vizeze toate seturile de măsuri de securitate aeronautică interdependente, cel puţin o dată la trei ani.

40. Aeroporturile cu un volum de trafic anual mai mic de 1 milion de pasageri sunt supuse unui audit complet de securitate aeronautică care să vizeze toate seturile de măsuri de securitate aeronautică interdependente, cel puţin o dată la patru ani.

41. AAC, în baza unei evaluării a riscurilor, poate decide efectuarea unui audit de securitate aeronautică pentru aeroporturile prevăzute la punctele 39 şi 40, care să vizeze o parte sau toate seturile de măsuri de securitate aeronautică interdependente, în afara frecvenţei stabilite la punctele 39 şi 40.

42. În alte cazuri decât cele prevăzute la punctele 39 – 41, frecvenţa auditului de securitate aeronautică este determinată de către AAC în temeiul evaluării riscurilor.

Subsecţiunea 2

Frecvenţa inspecţiilor de securitate aeronautică

43. În cazul aeroportului cu cel mai mare volum anual de trafic, frecvenţa inspecţiilor tuturor seturilor de măsuri de securitate aeronautică interdependente este de cel puţin o dată la douăsprezece luni, cu excepţia cazului în care aeroportul a făcut obiectul unui audit de securitate aeronautică în perioada respectivă.

44. În cazul aeroporturilor cu un volum de trafic mai mare de 2 milioane de pasageri, frecvenţa minimă de inspectare a tuturor seturilor de măsuri de securitate aeronautică interdependente, menţionate în punctele 1- 6 din Anexa nr.1 la PNCCSA, este de cel puţin una la douăsprezece luni, cu excepţia cazului în care aeroportul a făcut obiectul unui audit în perioada respectivă. Frecvenţa de inspectare a tuturor măsurilor de securitate aeronautică interdependente menţionate în punctele 7-12 din Anexa nr.1 la PNCCSA se determină de către AAC, pe baza unei evaluări a riscului.

45. În alte cazuri decât cele prevăzute la punctele 43 şi 44, frecvenţa inspecţiilor de securitate aeronautică este determinată de către AAC în temeiul evaluării riscurilor.

Subsecţiunea 3

Frecvenţa testelor de securitate aeronautică

46. Frecvenţa minimă de efectuare a testelor de securitate aeronautică la aeroporturile cu volumul traficului mai mare de 2.000.000 de pasageri/an este de cel puţin cinci teste/an.

47. Frecvenţa minimă de efectuare a testelor de securitate aeronautică la aeroporturile cu volumul traficului între 500.000 de pasageri/an şi 2.000.000 pasageri/an este de minimum două teste/an.

48. Frecvenţa minimă de efectuare a testelor de securitate aeronautică la aeroporturile cu volumul traficului mai mic de 500.000 de pasageri/an este de minimum un test/an.

49. În alte cazuri decât cele prevăzute la punctele 46–48, frecvenţa testelor de securitate aeronautică este determinată de către AAC în temeiul evaluării riscurilor.

Secţiunea 5

Componenţa echipelor de monitorizare a conformităţii

50. În funcţie de domeniul de aplicare a activităţii de monitorizare, componenţa echipelor de monitorizare a conformităţii este desemnată de către Directorul AAC, la propunerea conducătorului structurii cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice din cadrul AAC, pentru fiecare activitate în parte.

51. Responsabilitatea pentru coordonarea activităţilor de monitorizare revine şefului echipei, desemnat din rândul auditorilor de securitate aeronautică.

52. Monitorizarea conformităţii se efectuează de către auditorii de securitate aeronautică care au statut şi de inspector aeronautic, care îşi desfăşoară activitatea în echipe, formate din cel puţin două persoane.

53. Echipele de test au în componenţa lor câte o persoană care are calitatea de coordonator al testului şi alţi testatori/participanţi care pot fi cooptaţi, cu respectarea prevederilor legale, după ce şi-au declarat consimţământul participării la test şi au semnat o declaraţie pe propria răspundere referitoare la confidenţialitate şi conflictul de interese.

54. Testatorii/participanţii pot fi cooptaţi din cadrul personalului AAC sau din cadrul altor autorităţi şi structuri cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice.

55. Testatorii/participanţii sunt instruiţi de coordonatorul testului, cu eliberarea autorizaţiilor/permisiunilor de executare a testului, emise de către AAC.

CAPITOLUL IV

RAPORTAREA ACTIVITĂŢILOR DE MONITORIZARE

Secţiunea 1

Formatul standardizat de raportare

56. În urma fiecărei activităţi de monitorizare a conformităţii se întocmeşte un raport în formă scrisă care este semnat de către toţi membrii echipelor de monitorizare a conformităţii care au realizat activitatea respectivă.

57. Raportul de audit, de inspecţie şi de test are următorul conţinut:

1) tipul de activitate;

2) entitatea supusă activităţii de monitorizare a conformităţii;

3) data şi ora, locaţia structurii/entităţii supuse activităţii de monitorizare a conformităţii;

4) componenţa echipei care a efectuat activitatea de monitorizare a conformităţii;

5) domeniul de efectuare a activităţii;

6) constatările echipei raportate la prevederile normative în domeniul securităţii aviaţiei civile;

7) clasificarea conformităţilor;

8) recomandări pentru acţiunile de remediere, dacă este cazul;

9) termenele de remediere, dacă este cazul.

58. Raportul de audit, de inspecţie, de test şi de expertiză se elaborează într-un exemplar original:

1) în termen de până la 45 zile de la data finalizării activităţii în cazul auditului şi expertizei;

2) în termen de până la 30 zile de la data finalizării activităţii în cazul inspecţiei;

3) în termen de până la 15 zile de la data finalizării activităţii în cazul testului.

59. O copie a acestui raport sau extrase din acesta se transmite/transmit entităţii verificate.

60. AAC păstrează la dosarul activităţii de monitorizare a conformităţii exemplarul original al raportului.

61. Accesul la rapoartele de audit, de inspecţie, de test şi de expertiză este permis doar subiecţilor supuşi monitorizării conformităţii, personalului AAC cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile, precum şi reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale din domeniul aviaţiei civile faţă de care Republica Moldova are obligaţii specifice conform prevederilor actelor normative şi prevederilor acordurilor internaţionale încheiate.

Secţiunea 2

Sistemul de clasificare a conformităţi

62. Activităţile de monitorizare a conformităţii evaluează implementarea Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, PNSA, PNICSA, PNCCSA, pe baza sistemului armonizat de clasificare a conformităţii.

63. Următoarea clasificare a conformităţii este aplicabilă pentru a evalua implementarea activităţilor/măsurilor de securitate suspuse activităţii de monitorizare a conformităţii:

CAPITOLUL V

REMEDIEREA DEFICIENŢELOR

Secţiunea 1

Remedierea deficienţelor şi măsuri compensatorii

64. AAC, în conformitate cu prevederile Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, desfăşoară activităţi de monitorizare a conformităţii şi dispune remedierea deficienţelor de securitate aeronautică identificate şi aprobă termenii de remediere, care nu pot depăşi 3 luni.

65. AAC, în limitele atribuţiilor funcţionale, este în drept să aplice măsuri legale cu caracter coercitiv, inclusiv sancţiuni contravenţionale, în condiţiile stabilite de actele normative, raportate la categoria de neconformitate şi a consecinţelor/posibilelor consecinţe ale acestora.

66. În cazul identificării de neconformităţi, entităţile supuse activităţilor de monitorizare, au obligaţia de a remedia prompt deficienţele. În cazul în care deficienţa nu poate fi remediată prompt, se aplică măsuri compensatorii până la remedierea integrală a deficienţelor.

67. În cazul constatării unor deficienţe grave, conducătorul structurii cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile din cadrul AAC sau auditorul de securitate aeronautică, care îndeplineşte rolul de coordonator al echipei, poate solicita entităţii monitorizate să remedieze deficienţele imediat sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, să aplice imediat măsuri compensatorii până la remedierea integrală a deficienţelor constatate.

68. În cazurile în care remedierea tuturor deficienţelor necesită mai mult timp şi nu se poate realiza imediat, entităţile supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii au obligaţia de a întocmi şi a înainta AAC, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea raportului, un plan de acţiuni corective, conform modelului prevăzut la Anexa nr.2 la PNCCSA, referitor la neconformităţile identificate, cu indicarea termenelor de remediere a deficienţelor. În cazul deficienţelor grave se vor prezenta şi măsurile compensatorii aplicate.

69. AAC poate impune modificarea termenului-limită pentru remedierea anumitor deficienţe şi modul de realizare a acţiunilor corective menţionate la punctul 68, fiind prezentate justificările şi argumentările necesare, şi doar în interesul securităţii aeronautice civile.

70. În cazul în care entitatea supusă monitorizării nu expediază planul de acţiuni corective, prevăzut la pct.68, AAC, în funcţie de gravitatea sau recurenţa deficienţei constate, aplică una dintre măsurile prevăzute la pct.94 subpunctele 2)-4), până când entitatea supusă activităţii de monitorizare a conformităţii va întreprinde acţiunile corective corespunzătoare.

Subsecţiunea 1

Planul de acţiuni corective

71. Planul de acţiuni corective se întocmeşte în două exemplare originale de către entitatea care a făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii şi este trimis spre aprobare AAC.

72. Accesul la planurile de acţiuni corective este permis doar personalului autorizat al entităţii supuse monitorizării conformităţii, personalului AAC cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile, precum şi reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale din domeniul aviaţiei civile faţă de care Republica Moldova are obligaţii specifice conform prevederilor actelor normative şi prevederilor acordurilor internaţionale încheiate.

73. AAC păstrează la dosarul activităţii de monitorizare a conformităţii un exemplar al planului de acţiuni corective.

74. După aprobarea planului de acţiuni corective, AAC monitorizează implementarea acestuia şi poate solicita informaţii cu privire la stadiul îndeplinirii acţiunilor corective.

75. AAC poate efectua inspecţii în scopul monitorizării stadiului de îndeplinire a planului de acţiuni corective.

76. Pe parcursul executării planului de acţiuni corective, în funcţie de eficienţa şi corectitudinea corectării deficienţelor, AAC poate dispune implementarea unor noi acţiuni corective, după caz, modifica acţiunile corective impuse.

77. Entităţile supuse activităţilor de monitorizare care au planul de acţiuni corective aprobat, vor expedia pe adresa AAC formularul de înlăturare a necorespunderii pentru raportarea finalizării fiecărei acţiuni din planul de acţiuni corective.

78. Formularul-tip de înlăturare a necorespunderii pentru raportarea finalizării fiecărei acţiuni din planul de acţiuni corective este elaborat de AAC şi publicat pe pagina web a AAC.

79. În urma confirmării de către entităţile supuse activităţii de monitorizare a faptului că acţiunile necesare de remediere au fost întreprinse, AAC verifică implementarea acţiunilor de remediere. La desfăşurarea activităţilor subsecvente legate de verificarea remedierii, AAC utilizează cea mai relevantă formă de monitorizare a conformităţii dintre cele prevăzute la pct.10 sbp. 1) – 3).

80. Prevederile punctelor 64-79 se aplică şi în cazul activităţilor de inspecţie ale Comisiei Uniunii Europene sau de audit desfăşurate de CEAC sau OACI.

81. Remedierea deficienţelor constatate în urma activităţilor de monitorizare reglementate la pct.80 se realizează în acelaşi mod ca în cazul activităţilor de monitorizare a conformităţii desfăşurate de AAC.

Secţiunea 2

Abordarea graduală a activităţilor de remediere a deficienţelor

82. Abordarea activităţilor de remediere a deficienţelor de securitate şi a măsurilor coercitive legale este graduală şi proporţională deficienţelor de securitate depistate.

83. Abordarea activităţilor de remediere a deficienţelor de securitate şi a măsurilor coercitive presupune urmarea progresivă a etapelor reglementate în cadrul art.54 alin.(5) şi (6) al Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.

Subsecţiunea 1

Consultări şi recomandări

84. Obiectivul acestei etape este de a explica, într-o manieră cu caracter de consiliere şi de informare, modul în care entitatea/structura care a făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii nu a aplicat corespunzător prevederile legale şi de a dezbate cu reprezentanţii structurii/conducătorii entităţii, căile de rectificare a deficientelor într-un interval de timp acceptabil.

85. Etapa prevăzută la pct.84 se aplică, deficienţelor minore şi numai ca primă abordare a rectificării acestora.

86. În cadrul etapei de consultări şi recomandări are loc o dezbatere cu reprezentanţii structurii/conducătorii entităţii care au făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii, încheindu-se cu un înscris în care se consemnează fiecare recomandare şi acţiune corectivă stabilite în cadrul discuţiei.

Subsecţiunea 2

Avertizare oficială

87. Obiectivul etapei de avertizare oficială este de a indica structurii/entităţii care a făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii, prevederile normative încălcate şi de a-i atrage atenţia asupra obligaţiilor privind remedierea deficienţelor în anumiţi termeni stabiliţi.

88. Etapa prevăzută la pct.87 se aplică ca primă măsură pentru deficienţele grave, şi deficienţelor minore, în cazul în care consultările şi recomandările nu au fost suficiente.

89. Avertizarea oficială este un document scris, cu precizarea fiecărei deficienţe şi a acţiunii corective necesare, care este transmisă în mod oficial structurii/entităţii care a făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii, cerându-se acesteia să raporteze despre finalizarea fiecărei acţiuni corective în parte.

90. Avertizarea se păstrează până la finalizarea tuturor acţiunilor corective consemnate, astfel încât, în cazul în care se impune aplicarea etapei prevăzute la art.54 alin.(5) lit.d) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, să constituie evidenţă oficială a acţiunilor corective stabilite.

Subsecţiunea 3

Aviz de executare/prescripţie inspectorială

91. Obiectivul etapei de aviz de executare/prescripţie inspectorială este de a impune structurii care a făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii să execute acţiunea corectivă corespunzătoare, în intervalul de timp stabilit de AAC.

92. Etapa prevăzută la pct.91 se aplică în cazul unor deficienţe grave, ca urmare a unei sau mai multe avertizări oficiale care s-au dovedit a fi ineficiente sau în cazul celor mai grave deficienţe, ca prim pas.

93. Avizul de executare/prescripţia inspectorială este ultimul pas înainte de aplicarea sancţiunilor contravenţionale şi/sau acţiunilor judiciare.

Subsecţiunea 4

Sancţiuni contravenţionale şi acţiuni judiciare

94. În cadrul etapei de sancţiuni contravenţionale şi acţiuni judiciare, AAC în funcţie de gravitatea sau recurenţa deficienţei constatate, aplică:

1) sancţiuni contravenţionale;

2) impune condiţii, limitări sau restricţii în documentele de certificare/autorizare emise entităţilor supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii;

3) suspendă sau revocă certificatele/autorizaţiile emise entităţilor supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii;

4) demarează acţiuni judiciare în conformitate cu prevederile actelor normative specifice.

Subsecţiunea 5

Alte cazuri de aplicare a abordării graduale

95. AAC aplică abordarea activităţilor de remediere a deficienţelor de securitate şi a măsurilor coercitive prin urmarea progresivă a etapelor reglementate în art.54 alin.(5) şi (6) Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi în următoarele cazuri:

1) obstrucţionarea sau împiedicarea intenţionată a desfăşurării activităţi de monitorizare a conformităţii;

2) incapacitatea ori refuzul entităţii care face obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii de a furniza informaţiile solicitate de un auditor de securitate a aviaţiei civile;

3) furnizarea de informaţii false ori înşelătoare unui auditor de securitate aeronautică, cu intenţia de a-l induce în eroare, de către entitatea supusă activităţii de monitorizare a conformităţii;

4) nerespectarea de către entitatea care face obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii a obligaţiunilor prevăzute la pct.8.

CAPITOLUL VI

AUDITORI DE SECURITATE AERONAUTICĂ ŞI INSPECTORII INTERNI

Secţiunea 1

Auditorii de securitate aeronautică

Subsecţiunea 1

Fişa postului şi calificările auditorilor de securitate aeronautică

96. Auditorii de securitate aeronautică sunt desemnaţi din rândul angajaţilor structurii cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile din cadrul AAC.

97. Complementar cerinţelor de recrutare şi acţiunilor subsecvente procesului de recrutare, reglementate în cadrul PNSA şi PNICSA, auditorii de securitate aeronautică trebuie:

1) să aibă competenţele necesare, inclusiv cunoştinţele teoretice şi experienţa practică necesară în domeniul relevant (minim 2 ani);

2) să fie absolvenţi de studii superioare;

3) să fi absolvit cel puţin un curs de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile şi un curs de pregătire cu privire la tehnicile şi metodele de efectuare a activităţilor de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, recunoscute de AAC.

98. Suplimentar condiţiilor prevăzute la pct.97, auditorii de securitate aeronautică trebuie să deţină următoarele competenţe specifice:

1) o bună înţelegere a actelor normative naţionale şi internaţionale în domeniul securităţii aeronautice şi modul în care acestea sunt aplicate structurilor care fac obiectul activităţilor de monitorizare a conformităţii;

2) o bună înţelegere a măsurilor de securitate aplicabile şi a modului în care acestea sunt aplicate la structurile care fac obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii, inclusiv:

a) înţelegerea principiilor de securitate;

b) înţelegerea sarcinilor de monitorizare;

c) înţelegerea factorilor care afectează performanţa umană;

3) cunoştinţe practice în materie de tehnici şi tehnologii de securitate;

4) cunoştinţe privind principiile, procedurile şi tehnicile de monitorizare a conformităţii;

5) cunoştinţe practice privind operaţiunile care fac obiectul monitorizării conformităţii;

6) o bună înţelegere a rolului şi competenţelor auditorului de securitate aeronautică;

7) cunoaşterea limbii române şi a limbii engleze la nivel avansat;

8) nu are nicio obligaţie contractuală sau pecuniară faţă de entitatea care urmează fi monitorizată.

99. Calificările prevăzute la pct.97 şi 98 stau la baza elaborării de către AAC a fişei postului pentru auditorii de securitate aeronautică. AAC poate complementa prevederile ce ţin de sarcinile de bază, atribuţiile de serviciu, împuternicirile şi responsabilităţile auditorului de securitate din fişa postului cu alte prevederi în scopul asigurării bunei desfăşurări a activităţilor funcţionale ale auditorilor de securitate.

Subsecţiunea 2

Certificarea auditorilor de securitate aeronautică şi instruirea

100. Auditorii de securitate sunt certificaţi în baza unei metodologii elaborate şi propuse de către şeful structurii cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile şi aprobate de către Directorul AAC.

101. După certificare, auditorilor de securitate a aviaţiei civile li se emite un certificat de auditor de securitate aeronautică şi o legitimaţie care va cuprinde cel puţin:

1) numele şi prenumele titularului;

2) menţiunea "AUDITOR DE SECURITATE A AVIAŢIEI CIVILE";

3) fotografia titularului;

4) date de identificare;

5) data emiterii legitimaţiei.

102. Documentul de identificare al auditorilor de securitate aeronautică desemnaţi să efectueze activităţi de monitorizare a conformităţii este legitimaţia prevăzută la pct.101.

103. Auditorii de securitate aeronautică participă la activităţi de instruire iniţială şi periodică în conformitate cu prevederile PNICSA, acestea trebuie să asigure menţinerea competenţelor existente şi însuşirea de competenţe noi care să ţină cont de evoluţiile din domeniul securităţii aeronautice.

Subsecţiunea 3

Drepturile şi obligaţiile auditorilor de securitate aeronautică

104. Pe timpul efectuării activităţilor de monitorizare a conformităţii, auditorii de securitate aeronautică au următoarele obligaţii:

1) să cunoască şi să respecte cerinţele de securitate ale entităţilor supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii şi să folosească căile normale de acces, cu excepţia cazurilor în care, procedând astfel, activitatea de monitorizare a conformităţii ar avea de suferit;

2) să cunoască şi să respecte prevederile normative din domeniul securităţii aeronautice;

3) să nu folosească forţa pentru a obţine acces în aeronavă sau la facilităţile care fac obiectul activităţilor de monitorizare a conformităţii;

4) să nu deschidă uşile şi să nu atingă suprafeţele de comandă ale aeronavei pentru a intra în cabina de pilotaj, cu excepţia cazului în care este escortat de un reprezentant competent al transportatorului aerian;

5) la finalizarea activităţilor de monitorizare a conformităţii, dacă este cazul, să informeze reprezentantul structurii care a fost supusă activităţilor de monitorizare a conformităţii cu privire la rezultatele acesteia;

6) să nu conducă autovehicule în zona de mişcare a aeroporturilor, fără autorizaţie;

7) să nu facă uz de drepturile pe care le au pentru a reţine zborul unei aeronavei, dacă nu există motive serioase de a proceda astfel;

8) să afecteze cât mai puţin activitatea profesională curentă a angajaţilor entităţilor, supuse activităţii de monitorizare a conformităţii, care aplică standarde de securitate a aviaţiei civile.

Secţiunea 2

Inspectorii interni de control al calităţii

Subsecţiunea 1

Recrutarea, calificările şi instruirea inspectorilor interni

105. Inspectorii interni sunt angajaţi ai entităţilor supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii.

106. Complementar cerinţelor de recrutare şi acţiunilor subsecvente acestui proces, reglementate în cadrul PNSA şi PNICSA, inspectorii interni care desfăşoară activităţi de monitorizare a conformităţii în cadrul entităţilor prevăzute la pct.2 trebuie:

1) să aibă competenţele necesare, inclusiv cunoştinţele teoretice şi experienţa practică necesară în domeniul relevant (minim 2 ani);

2) să fie absolvenţi de studii superioare;

3) să fi absolvit cel puţin un curs de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile şi un curs de pregătire cu privire la tehnicile şi metodele de efectuare a activităţilor de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, recunoscute de AAC.

107. Suplimentar condiţiilor prevăzute la pct.106, inspectorii interni trebuie să deţină următoarele competenţe specifice:

1) o bună înţelegere a actelor normative naţionale şi internaţionale în domeniul securităţii aeronautice şi modul în care acestea sunt aplicate structurilor care fac obiectul activităţilor de monitorizare a conformităţii;

2) o bună înţelegere a măsurilor de securitate aplicabile şi a modului în care acestea sunt aplicate în cadrul entităţii, inclusiv:

a) înţelegerea principiilor de securitate aplicate în cadrul entităţii;

b) înţelegerea sarcinilor de monitorizare;

c) înţelegerea factorilor care afectează performanţa umană.

3) cunoştinţe practice în materie de tehnici şi tehnologii de securitate implementate în cadrul entităţii;

4) cunoştinţe privind principiile, procedurile şi tehnicile de monitorizare a conformităţii;

5) cunoştinţe practice privind operaţiunile interne ale entităţii supuse monitorizării conformităţii;

6) o bună înţelegere a rolului şi competenţelor inspectorului intern;

7) cunoaşterea limbii de stat.

108. Inspectorii interni participă la activităţi de instruire periodică în conformitate cu prevederile PNICSA, acestea trebuie să asigure menţinerea competenţelor existente şi însuşirea de competenţe noi care să ţină cont de evoluţiile din domeniul securităţii aeronautice.

Subsecţiunea 2

Activităţile de control intern al calităţii

109. Inspectorii interni desfăşoară următoarele tipuri de control intern al calităţii:

1) inspecţie de securitate aeronautică;

2) test intern de securitate aeronautică.

110. Activităţile de control intern al calităţii se efectuează în baza unor metodologii proprii, coordonate în prealabil cu AAC. AAC asigură asistenţă consultativă la elaborarea metodologiilor de desfăşurare a activităţilor de monitorizare.