Ordin nr.80 din 07.05.2025 cu privire la aprobarea Programului naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile

MINISTERUL INFRASTRUCTURII
ŞI DEZVOLTĂRII REGIONALE

O R D I N

cu privire la aprobarea Programului naţional de control

al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile

nr. 80  din  07.05.2025

 (în vigoare 15.11.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 229-232 art. 325 din 15.05.2025

* * *

UE

În temeiul art.4 alin.(2) lit.d) şi art.54 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.400-406, art.356), cu modificările ulterioare,

ORDON:

Prezentul ordin transpune parţial Regulamentul (CE) nr.300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2008 privind normele comune în domeniul securităţii aviaţiei civile şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.2320/2002, CELEX: 32008R0300, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 97 din 9 aprilie 2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr.18/2010 al Comisiei din 8 ianuarie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr.300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte specificaţiile pentru programele naţionale de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile.

1. Se aprobă Programul naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina secretarului de stat responsabil de domeniul transporturilor.

3. Se abrogă Ordinul viceprim-ministrului, ministrului infrastructurii şi dezvoltării regionale nr.173/2021 cu privire la aprobarea Programului naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.1-5, art.1).

4. Prezentul ordin intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Ordinul viceprim-ministrului,

ministrului infrastructurii şi dezvoltării

regionale nr.80 din 7 mai 2025

PROGRAMUL NAŢIONAL DE CONTROL AL CALITĂŢII

ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII AVIAŢIEI CIVILE

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Programul naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile (în continuare - PNCCSA) are drept obiectiv verificarea implementării corecte şi eficiente a măsurilor de securitate aeronautică şi determinarea nivelului de conformitate la prevederile Legii nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică, prevederile Programului naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile (în continuare - PNSA) şi a Programului naţional de instruire şi certificare a personalului în domeniul securităţii aeronautice (în continuare - PNICSA), inclusiv a actelor normative subsecvente acestora.

2. Prevederile PNCCSA se aplică pentru:

2.1. Autorităţile publice şi structurile cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice;

2.2. Operatorii aeroportuari;

2.3. Transportatorii aerieni;

2.4. Organizaţiile de întreţinere tehnică, reparare ale aeronavelor, cu atribuţii de protecţie a aeronavelor sau al căror personal are acces la aeronavele parcate în zonele de operaţiuni aeriene, zonele de securitate cu acces restricţionat sau în părţile critice ale zonelor de securitate cu acces restricţionat;

2.5. Agenţii abilitaţi, expeditorii cunoscuţi, furnizori abilitaţi de provizii de bord, furnizori de provizii de bord recunoscuţi şi furnizori de provizii de aeroport recunoscuţi;

2.6. Întreprinderile de deservire la sol/prestatorii de servicii de deservire la sol (handling);

2.7. Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi subcontractorii acestora;

2.8. Centrele de instruire a personalului în domeniul securităţii aeronautice;

2.9. Furnizorii de servicii de securitate, inclusiv companiile private de securitate, şi societăţile comerciale care activează în zonele de operaţiuni aeriene şi zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor, care aplică măsuri de protecţie a aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită;

2.10. Alte entităţi care aplică măsuri de securitate aeronautică sau cărora le revin responsabilităţi în aplicarea unor măsuri de securitate aeronautică, inclusiv cele prevăzute la art.45 alin.(1) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, conform prevederilor actelor normative.

3. În sensul PNCCSA se aplică noţiunile prevăzute la art.3 al Legii nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică, precum şi următoarele noţiuni:

3.1. analiza cauzei rădăcină (root cause analysis) - analiza specifică a motivelor/cauzelor care au dus la apariţia neconformităţii pentru identificarea cauzei/lor primare (root cause) a neconformităţii. Noţiunea de "analiza cauză-efect", este adesea utilizată pentru a exprima aceeaşi semnificaţie;

3.2. acţiune corectivă - acţiune pentru eliminarea cauzei unei neconformităţii constatate în raport cu cerinţele aplicabile şi pentru a preveni reapariţia sau apariţia acesteia în altă parte;

3.3. activităţi de monitorizare a conformităţii - procedură sau proces utilizat pentru evaluarea implementării prevederilor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, ale Programului naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile şi ale altor acte normative în domeniul securităţii aeronautice;

3.4. audit de securitate aeronautică – examinare detaliată a măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică, efectuată cu scopul stabilirii dacă acestea sunt aplicate complet, corect şi în mod continuu;

3.5. auditor de securitate aeronautică - persoană calificată corespunzător, confirmată prin legitimaţia de inspector aeronautic, care efectuează activităţi de monitorizare a conformităţii la nivel naţional în domeniul securităţii aeronautice, în numele autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile;

3.6. neconformitate de securitate aeronautică – lipsa conformităţii cu o normă de securitate aeronautică;

3.7. expertiză de securitate aeronautică– reevaluarea măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică în scopul determinării vulnerabilităţii acestora faţă de actele de intervenţie ilicită şi de a recomanda măsuri de protecţie corespunzătoare nivelului de pericol;

3.8. eşantion reprezentativ – selecţie de informaţii, realizată în baza opţiunilor de monitorizare, suficientă ca număr şi nivel de acoperire pentru a constitui drept temei pentru concluziile privind implementarea cerinţelor de securitate aeronautică;

3.9. raport de înlăturare a neconformităţii (Finding Clearance Report - Formularul 200) act în care se înregistrează rezultatele planului de acţiuni corective pentru înlăturarea neconformităţii;

3.10. inspecţie de securitate aeronautică – examinare a implementării măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică în scopul stabilirii dacă acestea se aplică eficient şi în conformitate cu cerinţele aplicabile şi al identificării posibilelor deficienţe de securitate aeronautică;

3.11. interviu – convorbire desfăşurată de un auditor de securitate aeronautică în scopul stabilirii dacă măsurile şi procedurile de securitate aeronautică sunt aplicate în conformitate cu legislaţia privind securitatea aeronautică;

3.12. observare – examinare vizuală efectuată de auditorul de securitate aeronautică în scopul stabilirii dacă măsurile şi procedurile de securitate aeronautică sunt aplicate în conformitate cu legislaţia privind securitatea aeronautică;

3.13. plan de acţiuni corective (Corrective Action Plan) - act în care se înregistrează rezultatele analizei cauzei-efect, corecţiile, acţiunile corective şi termenele de implementare a acestora pentru fiecare neconformitate în parte;

3.14. test de securitate aeronautică – verificare a măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică în cadrul căreia autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile sau alte organe abilitate simulează, în mod confidenţial, intenţia de a comite un act de intervenţie ilicită, cu scopul de a evalua eficienţa măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică aplicate;

3.15. inspector intern - persoană calificată corespunzător, care desfăşoară activităţi de monitorizare a conformităţii la nivel de operator aeronautic sau entitate aeronautică şi este responsabil de realizarea măsurilor programului intern de control al calităţii în domeniul securităţii aeronautice;

3.16. investigaţie - o examinare a unui incident de securitate şi o determinare a cauzei care a condus la producerea acestuia, în scopul evitării repetării acestuia;

3.17. verificare – acţiune realizată de un auditor de securitate aeronautică pentru a stabili dacă o măsură sau procedură de securitate aeronautică este aplicată în conformitate cu cerinţele stabilite;

3.18. volumul anual de trafic - înseamnă numărul total de pasageri care sosesc, care pleacă şi care se află în tranzit (număraţi o singură dată);

3.19. vulnerabilitate – deficienţă a măsurilor şi/sau procedurilor de securitate aeronautică aplicate, care ar putea fi exploatată pentru comiterea unui act de intervenţie ilicită.

Capitolul II

ORGANIZARE ŞI RESPONSABILITĂŢI

Secţiunea 1

Autoritatea competentă

4. În conformitate cu prevederile Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile a Republicii Moldova este Autoritatea Aeronautică Civilă (în continuare - AAC) - responsabilă de elaborarea, menţinerea, coordonarea şi monitorizarea implementării PNCCSA.

5. AAC dispune de o subdiviziune responsabilă în domeniul securităţii aeronautice, instituită în conformitate cu Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Autorităţii Aeronautice Civile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.133/2019.

6. AAC asigură resurse umane, administrative, logistice şi financiare necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor de monitorizare a conformităţii în conformitate cu PNCCSA.

7. AAC, în scopul implementării prevederilor PNCCSA are următoarele atribuţii:

7.1. monitorizează modul de implementare a prevederilor Legii nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică, prevederilor PNSA şi PNICSA, inclusiv a prevederilor actelor normative subsecvente acestora;

7.2. elaborează şi aprobă reglementări specifice în scopul implementării prevederilor PNCCSA;

7.3. întocmeşte Raportul anual al activităţilor de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aeronautice în conformitate cu prevederile prezentului Program ce include după caz, concluzii şi recomandări cu privire la tendinţele de dezvoltare a domeniului securităţii aeronautice;

7.4. prezintă anual, până la data de 31 martie, organului central de specialitate în domeniul aviaţiei civile spre informare Raportul anual al activităţilor de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aeronautice pentru anul precedent;

7.5. aprobă planurile de acţiuni corective elaborate de subiecţii monitorizării conformităţii şi urmăreşte realizarea acestora;

7.6. verifică periodic efectuarea activităţilor descrise în programele de control intern al calităţii ale entităţilor supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii, prevăzute la pct.2;

7.7. desemnează şi asigură numărul necesar de auditori de securitate aeronautică calificaţi pentru efectuarea activităţilor de monitorizare a conformităţii conform prevederilor prezentului Program;

7.8. decide asupra oportunităţii efectuării unor inspecţii inopinate sau teste, precum şi asupra condiţiilor în care acestea urmează a fi efectuate;

7.9. identifică şi desemnează/autorizează persoane, altele decât auditorii de securitate aeronautică, pentru antrenarea lor în efectuarea testelor de securitate aeronautică;

7.10. elaborează şi emite metodologii, proceduri şi alte tipuri de acte normative în scopul realizării activităţilor de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aeronautice;

7.11. aplică sancţiuni contravenţionale sau acţionează în conformitate cu prevederile art.28 alin.(9)-(10) al Legii nr.131/2012 privind controlul de stat;

7.12. coordonează activitatea de investigaţie în domeniul securităţii aeronautice în conformitate cu prevederile Legii nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică;

7.13. implementează alte activităţi de monitorizare a conformităţii conform Legii nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică, PNSA şi PNICSA, inclusiv actelor normative subsecvente acestora.

Secţiunea 2

Subiecţii supuşi monitorizării conformităţii

8. Entităţile prevăzute la pct.2 sunt supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii efectuate de către AAC şi au următoarele obligaţii:

8.1. să elaboreze, să aplice şi să menţină la zi un program de control intern al calităţii pentru a asigura implementarea efectivă şi eficientă a măsurilor de securitate aeronautică aplicate în cadrul entităţii;

8.2. să respecte, în partea ce le revine, procedurile de aprobare a programelor de securitate aeronautică, a programelor de control intern al calităţii, a programelor de instruire în domeniul securităţii aeronautice şi a altor documente supuse procedurii de aprobare de către AAC, conform prevederilor actelor normative din domeniul securităţii aeronautice;

8.3. să nu obstrucţioneze exercitarea de către auditorii de securitate aeronautică a atribuţiilor ce le revin potrivit PNCCSA;

8.4. să asigure accesul imediat a auditorilor de securitate aeronautică la informaţiile, documentele, produsele, piesele şi echipamentele, către toate spaţiile relevante, inclusiv în aeronave şi clădiri, în locurile şi zonele aflate sub controlul sau jurisdicţia lor, în scopul desfăşurării activităţilor de monitorizare a conformităţii;

8.5. să permită accesul imediat al autovehiculelor, folosite de către auditorii de securitate aeronautică, în locurile şi zonele aflate sub controlul sau jurisdicţia lor, în desfăşurarea activităţilor de monitorizare a conformităţii;

8.6. să furnizeze neîntârziat auditorilor de securitate aeronautică informaţiile pe care aceştia le solicită;

8.7. să nu furnizeze auditorilor de securitate aeronautică informaţii false sau să includă astfel de informaţii în rapoartele şi formulare periodice pe care le transmit AAC;

8.8. să se conformeze întocmai şi în termenul prevăzut recomandărilor şi indicaţiilor formulate în scris de auditorii de securitate aeronautică;

8.9. să întocmească în termenul stabilit planul de acţiuni corective pentru neconformităţile semnalate cu ocazia activităţilor de monitorizare a conformităţii efectuate de auditorii de securitate aeronautică;

8.10. să efectueze, în termenii stabiliţi, acţiunile corective prevăzute de planurile de remediere a neconformităţilor aprobate de AAC;

8.11. să elibereze, pentru fiecare auditor de securitate aeronautică, legitimaţii de acces, împreună cu mijloacele necesare, cum sunt cartele electronice de proximitate, coduri numerice sau alfanumerice de identificare, care să permită intrarea acestora fără însoţitor în zonele în care solicită accesul, pe durata desfăşurării activităţii de monitorizare a conformităţii;

8.12. să elibereze, pentru fiecare reprezentant al Conferinţei Europene al Aviaţiei Civile (în continuare - CEAC) şi al Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (în continuare - OACI), precum şi pentru fiecare auditor de securitate aeronautică care îi însoţeşte, legitimaţii de acces, împreună cu mijloacele necesare, cum sunt cartele electronice de proximitate, coduri numerice sau alfanumerice de identificare, care să permită intrarea fără însoţitor a acestora în zonele în care solicită accesul, pe durata desfăşurării activităţii de audit a CEAC ori OACI;

8.13. să întocmească un raport anual cu privire la rezultatele aplicării propriului program de control intern al calităţii conform structurii prevăzute la Anexa nr.3. Perioada de referinţă pentru raport va cuprinde intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie. Raportul trebuie transmis AAC, până cel târziu, la data de 31 ianuarie a anului următor perioadei de referinţă;

8.14. să furnizeze imediat auditorilor de securitate aeronautică informaţiile şi documentaţia ce ţine de securitatea aeronautică, să ofere accesul imediat către angajaţi, facilităţi, echipamentele şi sisteme de securitate, inclusiv să pună la dispoziţie înregistrări ale imaginilor surprinse de către sistemele de televiziune cu circuit închis (TVCI), pentru locul şi perioada solicitată;

8.15. la solicitarea auditorilor de securitate aeronautică, cu respectarea normelor de siguranţă, să ofere sprijin în vederea desfăşurării testelor de securitate şi să păstreze confidenţialitatea cu privire la acestea;

8.16. să întreprindă măsuri imediate de remediere a neconformităţilor constatate de către auditorii de securitate aeronautică, în timpul activităţilor de monitorizare a conformităţii, în cazul în care remedierea lor este vitală pentru asigurarea securităţii aeronautice entităţii audiate sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, să aplice măsuri compensatorii până la remedierea integrală a neconformităţilor constatate;

8.17. să asigure conlucrare şi orice alte activităţi solicitate de către AAC, necesare pentru efectuarea activităţilor de monitorizare a conformităţii.

Capitolul III

MONITORIZAREA CONFORMITĂŢII

Secţiunea 1

Prevederi generale

9. Pentru asigurarea depistării şi remedierii rapide a neconformităţilor de securitate aeronautică, aeroporturile, operatorii şi entităţile aeronautice care aplică măsuri de securitate aeronautică sunt monitorizate periodic de către AAC.

10. Monitorizarea conformităţii vizează inclusiv implementarea şi eficienţa măsurilor de control intern al calităţii aplicate în aeroporturi, precum şi de către operatorii şi entităţile aeronautice.

11. Activităţile de monitorizare a conformităţii includ audituri, inspecţii şi teste de securitate, care se efectuează cu regularitate, pe baza unei planificări anuale a activităţilor de monitorizare a conformităţii, aprobate de AAC.

12. În vederea asigurării unei abordări uniforme, AAC elaborează metodologia de desfăşurare a activităţilor de monitorizare a conformităţii, care include stabilirea sarcinilor, planificarea, instruirea, activitatea la faţa locului, încheierea raportului şi procesul de remediere.

13. Activităţile de monitorizare a conformităţii se bazează pe culegerea sistematică a informaţiilor prin intermediul observaţiilor, al interviurilor, al examinării documentelor şi al verificărilor.

14. Monitorizarea conformităţii include atât activităţi anunţate, cât şi activităţi neanunţate.

Secţiunea 2

Activităţile de monitorizare

Subsecţiunea 1

Auditul de securitate aeronautică

15. AAC desfăşoară, cu o periodicitate prestabilită, audit de securitate aeronautică, care reprezintă o examinare detaliată a tuturor măsurilor şi procedurilor de securitate, cu scopul stabilirii dacă acestea sunt aplicate în mod continuu şi dacă se respectă un nivel uniform de îndeplinire a cerinţelor de securitate aeronautică. Examinarea respectivă include aplicarea unui eşantion reprezentativ de informaţii. Auditul de securitate aeronautică vizează una dintre următoarele categorii:

15.1. totalitatea măsurilor de securitate aeronautică aplicate în cadrul unui aeroport;

15.2. totalitatea măsurilor de securitate aeronautică aplicate de un terminal al aeroportului; sau

15.3. un operator aeronautic sau o entitate aeronautică;

15.4. o parte a PNSA aplicată de o structură prevăzută de pct.2.

16. Metodologia desfăşurării auditurilor de securitate aeronautică se aprobă de către AAC şi trebuie să includă următoarele etape:

16.1. anunţarea auditului de securitate aeronautică şi remiterea unui chestionar prealabil, după caz;

16.2. etapa preliminară, care să includă examinarea chestionarului prealabil completat şi a altor documente relevante;

16.3. şedinţa iniţială cu reprezentanţii operatorului aeronautic/entităţii aeronautice, organizată înaintea demarării activităţii de la faţa locului;

16.4. activitatea desfăşurată la faţa locului;

16.5. şedinţa finală şi elaborarea unui raport;

16.6. remedierea neconformităţilor de securitate aeronautică şi monitorizarea remedierii, în cazul în care sunt identificate astfel de neconformităţi.

17. Pentru a evalua implementarea măsurilor de securitate aeronautică, desfăşurarea unui audit de securitate are la bază colectarea sistematică a informaţiilor prin intermediul a cel puţin uneia dintre următoarele tehnici:

17.1. examinarea documentelor;

17.2. observaţii;

17.3. interviuri;

17.4. verificări.

18. Auditul de securitate aeronautică este o activitate prestabilită şi realizarea acestuia conţine următoarele etape:

18.1. notificarea entităţii cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea activităţii şi după caz, transmiterea spre completare a unui chestionar prealabil de audit;

18.2. faza pregătitoare, care include analizarea chestionarului prealabil de audit completat şi examinarea documentelor relevante;

18.3. şedinţa de deschidere, care se poate realiza în următoarele forme:

18.3..1 cu participarea conducerii structurii care face obiectul auditului, care are scopul de a prezenta şi de a explica metodologia de monitorizare a conformităţii, de a definitiva agenda de lucru, de a clarifica aspecte divergente sau neînţelese;

18.3.2. dacă AAC consideră necesar, se poate organiza suplimentar o şedinţă lărgită cu participarea reprezentanţilor transportatorilor aerieni, autorităţilor şi instituţiilor statului prezente pe aeroport, companiilor de securitate şi pază, agenţilor de handling şi altor entităţi vizate care îşi desfăşoară parţial sau total activitatea pe teritoriul aeroportului;

18.3.3. la solicitarea AAC, poate fi organizată o singură şedinţă cu participarea tuturor persoanelor prevăzute la subpct. 18.3.1 şi 18.3.2.

18.4. activitatea la faţa locului la operatorul aeronautic sau la entitatea aeronautică care aplică proceduri de securitate aeronautică;

18.5. şedinţa de închidere, care se organizează cu scopul de a prezenta constatările echipei de audit, de a identifica posibilele măsuri de remediere a neconformităţilor şi/sau măsuri compensatorii până la remedierea neconformităţilor şi, după caz, de a motiva măsurile cu caracter de sancţionare dispuse, precum şi de a face persoanele participante şi, prin acestea, personalul structurii audiate să înţeleagă nivelul de conformitate cu prevederile actelor normative din domeniul securităţii aeronautice;

18.6. raportul de audit;

18.7. în cazul în care sunt identificate deficienţe, monitorizarea procesului de remediere a acestora.

Subsecţiunea 2

Inspecţii de securitate aeronautică

19. Inspecţiile de securitate aeronautică se desfăşoară în scopul stabilirii nivelului conformităţii şi al eficienţei măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică aplicate.

20. AAC desfăşoară, cu o periodicitate prestabilită sau inopinat, inspectări ale măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică aplicate de operatorii aeronautici, entităţile aeronautice şi autorităţile şi structurile cu competente în domeniul securităţii aeronautice.

21. Inspecţia de securitate aeronautică acoperă cel puţin unul sau mai multe elemente de securitate, stabilite în Anexa nr.1 şi în actele normative conexe, monitorizate ca o activitate unică sau într-un termen rezonabil, care să nu depăşească trei luni. Inspecţia de securitate aeronautică include aplicarea unui eşantion reprezentativ de informaţii.

22. Setul de măsuri reprezintă una sau mai multe elemente de securitate aeronautică stabilite în Anexa nr.1 şi în actele normative conexe, care au un impact reciproc atât de puternic, încât realizarea obiectivului nu poate fi evaluată corespunzător decât dacă măsurile sunt analizate în ansamblu. Seturile respective sunt stabilite în Anexa nr.1.

23. Inspecţia de securitate aeronautică este desfăşurată în mod inopinat. Dacă AAC consideră că acest lucru nu este practic, inspecţia respectivă poate fi anunţată, ponderea mai mare, de cel puţin două treimi din totalul inspecţiilor executate, fiind alocată inspecţiilor inopinate.

24. Realizarea inspecţiei de securitate aeronautică conţine următoarele etape:

24.1. în cazul în care inspecţia de securitate aeronautică este anunţată, anunţul transmis operatorului aeroportuar/administratorului aeroportului, transportatorului aerian sau entităţii care aplică proceduri de securitate aeronautică, cu cel puţin 5 zile lucrătoare, dar nu mai mult de 15 zile lucrătoare înainte de începerea activităţii, la sediul structurii care face obiectul inspecţiei de securitate aeronautică;

24.2. faza pregătitoare;

24.3. activitatea la faţa locului la operatorul aeronautic sau entitatea aeronautică care aplică proceduri de securitate aeronautică;

24.4. şedinţa de închidere sau o informare asupra constatărilor, dacă acest lucru este posibil;

24.5. raportul de inspecţie;

24.6. procesul de corectare a deficienţelor şi monitorizarea acestuia.

25. Pentru a evalua eficienţa măsurilor de securitate aeronautică, desfăşurarea inspecţiei de securitate aeronautică are la bază colectarea sistematică a informaţiilor prin intermediul a cel puţin uneia dintre următoarele tehnici:

25.1. examinarea documentelor;

25.2. observaţii;

25.3. interviuri;

25.4. verificări.

Subsecţiunea 3

Teste de securitate aeronautică

26. Testul de securitate aeronautică reprezintă o verificare a măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică în cadrul căreia AAC sau alte organe abilitate simulează, în mod confidenţial, intenţia de a comite un act de intervenţie ilicită, cu scopul de a evalua eficienţa măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică aplicate.

27. La desfăşurarea testelor de securitate aeronautică, AAC poate antrena reprezentanţi ai altor autorităţi şi structuri cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice.

28. Testele de securitate aeronautică sunt desfăşurate pentru evaluarea eficienţei a cel puţin uneia dintre următoarele măsuri de securitate aeronautică:

28.1. controlul accesului în zonele de securitate cu acces restricţionat;

28.2. protecţia aeronavelor;

28.3. controlul de securitate al pasagerilor şi al bagajelor de mână;

28.4. controlul de securitate al personalului şi al bunurilor transportate de către aceştia;

28.5. protecţia bagajelor de cală;

28.6. controlul de securitate al mărfurilor şi al trimiterilor poştale;

28.7. protecţia mărfurilor şi a trimiterilor poştale.

29. AAC aprobă un protocol privind testele de securitate aeronautică care conţine metodologia desfăşurării testelor respective, cu respectarea prevederilor legale, inclusiv a celor de siguranţă şi a celor operaţionale. Metodologia desfăşurării testelor de securitate aeronautică include următoarele etape:

29.1. etapa preliminară;

29.2. activitatea desfăşurată la faţa locului;

29.3. informarea preliminară privind rezultatele testului de securitate aeronautică, în funcţie de frecvenţa şi rezultatele monitorizărilor conformităţii;

29.4. elaborarea unui raport/înregistrarea rezultatelor testului de securitate aeronautică;

29.5. remedierea neconformităţilor de securitate aeronautică şi monitorizarea remedierii, în cazul în care sunt identificate astfel de neconformităţi.

Subsecţiunea 4

Expertizele de securitate aeronautică

30. AAC efectuează expertize de securitate aeronautică:

30.1. la cererea aeroporturilor civile din Republica Moldova;

30.2. în cazul construirii de terminale noi şi în cazul modificărilor constructive majore ale aeroporturilor şi terminalelor existente, de natură să influenţeze aplicarea măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică.

31. AAC efectuează expertize de securitate aeronautică ori de câte ori depistează necesitatea reevaluării măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică în vederea identificării şi înlăturării vulnerabilităţilor. Dacă este identificată o vulnerabilitate, AAC solicită implementarea măsurilor de securitate aeronautică compensatorii, proporţionale nivelului de risc.

32. AAC efectuează expertize de securitate aeronautică în următoarele cazuri:

32.1. la cererea aeroporturilor, transportatorilor aerieni sau entităţilor de aviaţie civilă, dacă AAC consideră oportună executarea expertizei;

32.2. aeroporturilor şi terminalelor nou-construite;

32.3. modificărilor constructive majore ale aeroporturilor şi terminalelor existente, de natură să influenţeze aplicarea măsurilor şi procedurilor de securitate.

33. Suplimentar cazurilor prevăzute la pct.32, AAC dispune efectuarea expertizelor când consideră necesară reevaluarea operaţiunilor în vederea identificării şi abordării vulnerabilităţilor. În cazul identificării de vulnerabilităţi, AAC solicită aplicarea măsurilor de protecţie proporţionale cu nivelul de risc.

34. Expertizele sunt activităţi anunţate.

Subsecţiunea 5

Investigaţii

35. AAC dispune efectuarea investigaţiilor de securitate aeronautică în vederea determinării cauzelor incidentelor de securitate, în scopul identificării măsurilor preventive pentru viitor şi pentru stabilirea măsurilor administrative şi, după caz, acţiunilor necesare de sesizare a organelor de drept abilitate.

36. Obiectivele investigaţiilor sunt:

36.1. să identifice:

36.1.1. locul, modul şi cauzele producerii încălcării cerinţelor cadrului normativ naţional în domeniul securităţii aeronautice;

36.1.2. vulnerabilitatea care a favorizat încălcarea cerinţelor cadrului normativ naţional în domeniul securităţii aeronautice;

36.1.3. responsabilitatea încălcării cerinţelor cadrului normativ naţional în domeniul securităţii aeronautice şi circumstanţele favorizării producerii acesteia;

36.1.4. faptele a căror săvârşire atrage sesizarea organelor judiciare şi altor autorităţi şi instituţii publice, după caz, în condiţiile legii;

36.2. să propună conducătorului AAC, conducătorului organului central de specialitate în domeniul aviaţiei civile şi/sau reprezentanţilor împuterniciţi ai statului:

36.2.1 măsuri corective, cu indicarea responsabilităţilor şi acţiunilor prin care se va asigura înlăturarea efectelor producerii încălcării normei de securitate;

36.2.2. măsuri preventive, cu indicarea responsabilităţilor de implementare a acestora;

36.2.3. sesizarea organelor de drept şi altor autorităţi şi instituţii publice, după caz, în condiţiile reglementate de actele normative.

37. Scopul investigaţiilor nu trebuie să afecteze realizarea obiectivelor investigaţiilor prevăzute la pct.36, schimbul de rapoarte privind investigaţiile de securitate aeronautică între statele membre OACI, şi cadrul de desfăşurare a investigaţiilor purtate în comun de către statele membre OACI, atunci când cercetarea în comun a evenimentelor de securitate aeronautică este necesară sau avantajoasă.

38. La încheierea activităţii de investigaţie, echipa de investigaţie întocmeşte un raport. AAC păstrează rapoartele privind investigaţia incidentelor de securitate aeronautică. Copiile rapoartelor, la solicitare, pot fi puse la dispoziţia instituţiilor interesate din Republica Moldova, la dispoziţia OACI şi CEAC, precum şi la cerere, autorităţilor altor state membre OACI sau CEAC, preocupate de evenimentele cercetate.

Subsecţiunea 6

Activităţile de control intern al calităţii

39. Activităţile de control intern al calităţii sunt efectuate de către inspectorii interni şi includ următoarele tipuri de control:

39.1. inspecţie de securitate aeronautică;

39.2. test intern de securitate aeronautică.

40. Activităţile de control intern al calităţii se efectuează în baza unor metodologii proprii, coordonate în prealabil cu AAC.

41. Activităţile de control intern al calităţii trebuie să includă şi verificarea periodică a implementării măsurilor de securitate subcontractate către furnizorii externi de servicii, pentru a se asigura, că cerinţele stabilite în programul de securitate al entităţii aeronautice sunt respectate.

Secţiunea 3

Planificarea activităţilor de monitorizare a conformităţii

42. AAC parcurge toate etapele necesare pentru a se asigura că activităţile de monitorizare a conformităţii, planificate şi neplanificate, se efectuează în mod regulat, continuu şi acoperă într-un interval de timp rezonabil toate măsurile de securitate aeronautică prevăzute de Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, de PNSA, şi de PNICSA.

43. AAC parcurge toate etapele necesare pentru a se asigura că activităţile de monitorizare a conformităţii, planificate şi neplanificate, se efectuează în mod regulat, continuu şi acoperă într-un interval de timp rezonabil toate măsurile de securitate aeronautică prevăzute de Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, de PNSA, şi de PNICSA.

44. La întocmirea Planului anual al activităţilor de monitorizare a conformităţii, precum şi la planificarea activităţilor propriu-zisă de monitorizare a conformităţii stă la bază o abordare corectă a priorităţilor, ţinându-se cont de următoarele criterii:

44.1. sarcina de activitate operaţională care se referă la următoarele aspecte:

44.1.1. activităţile aeroportuare (tipul, natura şi frecvenţa operaţiunilor);

44.1.2. traficul de pasageri/numărul de mişcări de aeronave;

44.1.3. volumul şi frecvenţa activităţilor pentru mărfuri şi poştă şi provizii de bord.

44.2. Nivelul naţional de risc care include evaluarea ameninţărilor şi managementul riscurilor cu referire la următoarele:

44.2.1. existenţa unei ameninţări specifice care are ca ţintă un aeroport, un transportator aerian, o categorie specifică de zboruri, precum zborurile cu risc sporit;

44.2.2. probabilitatea de producere a unui act de intervenţie ilicită sau ameninţare teroristă, stabilită prin ordinul directorului SIS.

44.3.Sistemul de monitorizare a conformităţii care se referă la:

44.3.1. rezultatele activităţilor anterioare de monitorizare a conformităţii efectuate de AAC;

44.3.2. inspecţiilor realizate în cadrul sistemului de control intern al calităţii;

44.3.3. rezultatele misiunilor anterioare de audit/inspecţie efectuate de ICAO, IATA, ECAC şi Comisia Europeană.

44.4. Schimbările care afectează nivelul securităţii aeronautice în cadrul operatorului/entităţii aeronautice;

44.5. necesităţile noi şi curente pentru menţinerea nivelului de securitate aeronautică;

44.6. raportarea incidentelor de securitate aeronautică conform PIAC-RESA pentru anul precedent de activitate;

44.7. solicitarea parvenită de la o entitate aeronautică implicată în implementarea măsurilor de securitate aeronautică.

45. Planificarea activităţilor de monitorizare a conformităţii este independentă de activităţile de control intern al calităţii pe care entităţile supuse monitorizării conformităţii le-au efectuat sau urmează să le efectueze.

46. Planificarea anuală a activităţilor anunţate de monitorizare a conformităţii se aprobă de Directorul AAC la propunerea şefului subdiviziunii responsabile de securitatea aeronautică din cadrul AAC.

47. Activităţile de audit ale OACI vor fi recunoscute de AAC şi vor fi tratate ca atare în planificarea altor activităţi de monitorizare a conformităţii adresate aceloraşi structuri care au făcut obiectul activităţii OACI.

48. Durata unei activităţi de monitorizare a conformităţii, desfăşurate la faţa locului, este stabilită odată cu desemnarea echipei care efectuează activitatea de monitorizare a conformităţii şi poate fi:

48.1. pentru un audit de securitate aeronautică, între 3 şi 15 zile lucrătoare;

48.2. pentru inspecţia de securitate aeronautică, de cel puţin 4 ore şi de maximum 5 zile lucrătoare;

48.3. durata testul de securitate aeronautică este nenormată.

49. Pe lângă activităţile programate de monitorizare a conformităţii, vor fi efectuate inspecţii de securitate aeronautică neanunţate şi teste, ori de câte ori astfel de activităţi vor fi considerate necesare pentru determinarea eficienţei măsurilor de securitate aeronautică aplicate de entităţile supuse monitorizării conformităţii.

Secţiunea 4

Frecvenţa activităţilor de monitorizare

50. Frecvenţa activităţilor de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aeronautice în cadrul planificării anuale efectuate de către DSA AAC, pentru fiecare operator/entitate aeronautică este stabilită după formarea profilului general de risc în corespundere cu Metodologia desfăşurării activităţilor de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aeronautice (PI-AVSEC-MMC).

Subsecţiunea 1

Frecvenţa auditului de securitate aeronautică

51. Aeroporturile cu un volum de trafic anual mai mare de 10 milioane de pasageri sunt supuse unui audit de securitate care să vizeze tot setul de măsuri de securitate interdependente, menţionate la capitolele 1-5 din Anexa nr.1 la prezentul Program, cel puţin o dată la patru ani. În cazul aeroporturilor cu un volum de trafic anual mai mic de 10 milioane de pasageri frecvenţa minimă de inspectare a tuturor seturilor de măsuri de securitate interdependente, menţionate la capitolele 1-5 din Anexa nr.1 la prezentul Program, este de cel puţin o dată la cinci ani.

52. Activităţile de audit ale CEAC ori OACI în Republica Moldova vor fi recunoscute de AAC ca activităţii de monitorizare a conformităţii şi vor fi tratate ca atare în planificarea altor activităţii de monitorizare a conformităţii adresate aceloraşi structuri care au făcut obiectul activităţii CEAC sau OACI.

Subsecţiunea 2

Frecvenţa inspecţiilor de securitate aeronautică

53. Frecvenţa minimă de efectuare a inspecţiilor la este de cel puţin o dată la douăzeci şi patru de luni, cu excepţia cazului în care aeroportul a făcut obiectul unui audit în perioada respectivă.

54. Frecvenţa minimă de efectuare a inspecţiilor la celelalte entităţi aeronautice care aplică proceduri de securitate aeronautică este de cel puţin o dată la douăzeci şi patru de luni, cu excepţia inspecţiilor de verificare a implementării acţiunilor de remediere.

Subsecţiunea 3

Frecvenţa testelor de securitate aeronautică

55. Frecvenţa minimă de efectuare a testelor de securitate aeronautică este de cel puţin o dată la douăzeci şi patru de luni.

Secţiunea 5

Componenţa echipelor de monitorizare a conformităţii

56. În funcţie de domeniul de aplicare a activităţii de monitorizare, componenţa echipelor de monitorizare a conformităţii este desemnată de către Directorul AAC, la propunerea şefului subdiviziunii responsabile de securitatea aeronautică din cadrul AAC, pentru fiecare activitate în parte.

57. Responsabilitatea pentru coordonarea activităţilor de monitorizare revine şefului echipei, desemnat din rândul auditorilor de securitate aeronautică.

58. Monitorizarea conformităţii se efectuează de către auditorii de securitate aeronautică care îşi desfăşoară activitatea în echipe, formate din cel puţin două persoane.

59. Echipele de test au în componenţa lor câte o persoană care are calitatea de coordonator al testului şi alţi testatori/participanţi care pot fi cooptaţi, cu respectarea prevederilor legale, după ce şi-au declarat consimţământul participării la test şi au semnat o declaraţie pe propria răspundere referitoare la confidenţialitate şi conflictul de interese.

60. Testatorii/participanţii pot fi cooptaţi din cadrul personalului AAC sau din cadrul altor autorităţi şi structuri cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice.

61.Testatorii/participanţii sunt instruiţi de coordonatorul testului, cu eliberarea autorizaţiilor/permisiunilor de executare a testului, emise de către AAC.

Capitolul IV

RAPORTAREA ACTIVITĂŢILOR DE MONITORIZARE

Secţiunea 1

Formatul standardizat de raportare

62. În urma fiecărei activităţi de monitorizare a conformităţii se întocmeşte un raport în formă scrisă care este semnat de către toţi membrii echipelor de monitorizare a conformităţii care au realizat activitatea respectivă.

63. Raportul de audit, de inspecţie şi de test are următorul conţinut:

63.1. tipul de activitate;

63.2. operatorul aeronautic sau entitatea aeronautică supusă activităţii de monitorizare a conformităţii;

63.3. data şi ora, locaţia structurii/entităţii supuse activităţii de monitorizare a conformităţii;

63.4. componenţa echipei care a efectuat activitatea de monitorizare a conformităţii;

63.5. domeniul de efectuare a activităţii;

63.6. constatările echipei raportate la prevederile normative în domeniul securităţii aeronautice;

63.7. numărul exemplarului;

63.8. clasificarea conformităţii;

63.9. recomandări pentru acţiunile de remediere, dacă este cazul;

63.10. termenele de remediere, dacă este cazul.

64. Raportul de audit, de inspecţie, de test şi de expertiză se elaborează într-un exemplar original:

64.1. în termen de până la 45 zile de la data finalizării activităţii în cazul auditului şi expertizei;

64.2. în termen de până la 30 zile de la data finalizării activităţii în cazul inspecţiei;

64.3. în termen de până la 15 zile de la data finalizării activităţii în cazul testului.

65. Un exemplar al acestui raport se transmite entităţii verificate.

66. AAC păstrează la dosarul activităţii de monitorizare a conformităţii un exemplar al raportului.

67. Accesul la rapoartele de audit, de inspecţie, de test şi de expertiză este permis doar subiecţilor supuşi monitorizării conformităţii, personalului AAC cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii aeronautice, precum şi reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale din domeniul aviaţiei civile faţă de care Republica Moldova are obligaţii specifice conform prevederilor actelor normative şi prevederilor acordurilor internaţionale încheiate.

Secţiunea 2

Clasificarea conformităţii

68. Activităţile de monitorizare a conformităţii evaluează implementarea Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, PNSA, PNICSA, pe baza sistemului armonizat de clasificare a conformităţii.

69. Următoarea clasificare a conformităţii este aplicabilă pentru a evalua implementarea măsurilor de securitate suspuse activităţii de monitorizare a conformităţii:

69.1. Pentru stabilirea nivelului de conformitate, sunt examinate atât documentele, cât şi modul de implementare a cerinţelor stabilite, după care vor fi stabilite categoriile după cum urmează:

69.1.1. Categoria 1 se aplică în cazul când cerinţa naţională este documentată şi implementată în totalitate.

69.1.2. Categoria 2 indică faptul, că măsura sau procedura de securitate evaluată este conformă cu cerinţele naţionale de securitate stabilite, dar există oportunităţi de îmbunătăţire pentru a spori eficienţa sau performanţa acesteia.

69.1.3. Categoria 3 – atribuită atunci când se constată orice neconformitate cu cerinţele stabilite la pct.68 şi normele sale de aplicare, sau cu prevederile programelor de securitate ale operatorilor/entităţilor, care ar putea reduce sau periclita nivelul de securitate aeronautică. Aceste neconformităţi sunt legate de aspecte ce pot fi îmbunătăţite sau ajustate, fără modificări şi schimbări majore sau fundamentale ale procedurii sau măsurii. Deşi impactul acestor constatări minore asupra securităţii nu este semnificativ, este important să fie remediat pentru a preveni eventualele acte de intervenţie ilicită.

69.1.4. Categoria 4 - atribuită atunci când se constată orice neconformitate semnificativă, cu cerinţele stabilite la pct.68 şi normele sale de aplicare, prevederile programelor de securitate ale operatorilor/entităţilor, care reduce nivelul de securitate aeronautică, prezintă un risc sporit privind eventualitatea producerii unui act de intervenţie ilicită şi necesită rectificare urgentă.

69.1.5. Categoria 5, neaplicabil, este atribuită atunci când măsura sau procedura care nu este aplicabilă pentru operator/entitate şi, respectiv, nu este disponibilă (de exemplu, înregistrarea pasagerilor în afacerea aeroportului etc.).

69.1.6. Categoria 6 neconfirmat este atribuită atunci când implementarea măsurii sau procedurii nu a putut fi verificată sau monitorizată din diverse circumstanţe, precum(de ex., operaţiunea nu era în desfăşurare în timpul activităţii de monitorizare a conformităţii, lipsa de timp sau alte circumstanţe rezonabile).

Capitolul V

REMEDIEREA NECONFORMITĂŢILOR

Secţiunea 1

Remedierea deficienţelor şi planul de acţiuni corective

70. AAC în conformitate cu prevederile Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, desfăşoară activităţi de monitorizare a conformităţii şi dispune remedierea neconformităţilor de securitate aeronautică identificate şi aprobă termenii de remediere.

71. AAC în limitele atribuţiilor funcţionale, este în drept să aplice măsuri legale cu caracter coercitiv, inclusiv sancţiuni contravenţionale, în condiţiile stabilite de actele normative, raportate la categoria de neconformitate şi a consecinţelor/posibilelor consecinţe ale acestora.

72. În cazul identificării de neconformităţi, agenţii aeronautici supuşi activităţilor de monitorizare, au obligaţia de a remedia prompt neconformităţile. În cazul în care deficienţa nu poate fi remediată prompt, se aplică măsuri compensatorii până la remedierea integrală a neconformităţilor.

73. În cazul constatării unor neconformităţi grave, şeful subdiviziunii responsabile de securitatea aeronautică din cadrul AAC, sau auditorul de securitate aeronautică, care îndeplineşte rolul de şef al echipei, poate solicita entităţii aeronautice monitorizate să remedieze neconformităţile imediat sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, să aplice imediat măsuri compensatorii până la remedierea integrală a neconformităţilor.

74. În cazurile în care remedierea tuturor neconformităţilor necesită mai mult timp şi nu se poate realiza imediat, agenţii aeronautici supuşi activităţilor de monitorizare a conformităţii au obligaţia de a întocmi şi a înainta AAC, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea raportului, un plan de acţiuni corective, conform modelului prevăzut la Anexa nr.2.

75. În planul de acţiuni corective, operatorul aeronautic sau entitatea aeronautică care aplică măsuri de securitate aeronautică propune termenele de remediere a neconformităţilor şi, suplimentar, în cazul neconformităţilor grave, precizează măsurile compensatorii aplicate.

76. În cazul constatării unei neconformităţi de categoria 3, AAC acordă entităţii aeronautice un termen pentru prezentarea unui plan de acţiuni corective corespunzătoare naturii neconformităţii, al căror termen de implementare nu poate depăşi 3 luni şi care începe să curgă din momentul aprobării planului respectiv. La finalul acestei perioade, în funcţie de natura neconformităţii, termenul de 3 luni poate fi prelungit dacă există un nou plan de acţiuni corective, aprobat de AAC.

77. AAC evaluează acţiunile corective şi planul de implementare propus de operatorul aeronautic sau entitatea aeronautică şi, dacă constată că acestea sunt suficiente pentru a soluţiona neconformitatea, le acceptă.

78. În cazul în care operatorul aeronautic sau entitatea aeronautică supusă monitorizării nu expediază planul de acţiuni corective precum este prevăzut la pct.74, AAC în funcţie de gravitatea sau recurenţa neconformităţii constatate, aplică una dintre măsurile prevăzute la pct.105, până când operatorul aeronautic sau entitatea aeronautică supus activităţii de monitorizare a conformităţii va întreprinde acţiunile corective corespunzătoare.

79. În cazul în care operatorul aeronautic sau entitatea aeronautică nu depune un plan de acţiuni corective acceptabil sau nu execută acţiunile corective în termenul acceptat sau prelungit de AAC, neconformitatea de categoria 3 devine neconformitate de categoria 4 şi se iau măsurile prevăzute la pct.105, subpct. 105. 2. şi 105.3.

80. Planul de acţiuni corective se întocmeşte în două exemplare originale de către operatorul aeronautic sau entitatea aeronautică care a făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii şi este trimis spre aprobare AAC.

81. Accesul la planurile de acţiuni corective este permis doar personalului autorizat al entităţii aeronautice supus monitorizării conformităţii, personalului AAC cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile, precum şi reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale din domeniul aviaţiei civile faţă de care Republica Moldova are obligaţii conform prevederilor actelor normative şi prevederilor acordurilor internaţionale încheiate.

82. AAC păstrează la dosarul activităţii de monitorizare a conformităţii un exemplar al planului de acţiuni corective.

83. După aprobarea planului de acţiuni corective, AAC monitorizează implementarea acestuia şi poate solicita informaţii cu privire la etapa îndeplinirii acţiunilor corective.

84. AAC poate efectua inspecţii în scopul monitorizării stadiului de îndeplinire a planului de acţiuni corective.

85. Pe parcursul executării planului de acţiuni corective, în funcţie de eficienţa şi corectitudinea corectării neconformităţilor, AAC poate dispune implementarea unor noi acţiuni corective sau după caz modifica acţiunile corective impuse.

86. Agenţii aeronautici supuşi activităţilor de monitorizare, care au planul de acţiuni corective aprobat, vor expedia pe adresa AAC, Rapoartele de înlăturare a neconformităţii (Formularele 200) şi alte acte relevante pentru raportarea finalizării fiecărei acţiuni din planul de acţiuni corective.

87. Raportul tip de înlăturare a neconformităţii (Formular 200) pentru raportarea finalizării fiecărei acţiuni din planul de acţiuni corective este publicat pe pagina oficială web a AAC.

88. În urma confirmării de către agenţii aeronautici a faptului că acţiunile necesare de remediere au fost întreprinse, AAC verifică implementarea acţiunilor de remediere.

89. La desfăşurarea activităţilor subsecvente legate de verificare a remedierii, AAC utilizează cea mai relevantă formă de monitorizare a conformităţii dintre cele prevăzute la pct.11.

90. Prevederile pct.70 – 89 se aplică şi în cazul activităţilor de audit desfăşurate de CEAC sau OACI.

91. Remedierea neconformităţilor constatate în urma activităţilor de monitorizare reglementate la pct.90 se realizează în acelaşi mod ca în cazul activităţilor de monitorizare a conformităţii desfăşurate de AAC.

Secţiunea 2

Abordarea graduală a activităţilor de remediere

a neconformităţilor

92. Privitor la procesul de remediere a neconformităţilor, se stabileşte următoarea abordare succesivă şi proporţională cu gravitatea încălcării normelor, în 4 metode progresive care trebuie urmate până la remedierea neconformităţii:

92.1. consultări şi recomandări;

92.2. avertizare oficială;

92.3. prescripţie inspectorială;

92.4. sancţiuni contravenţionale.

93. AAC poate omite una sau mai multe dintre metodele stabilite la pct.92, în special în cazul în care neconformitatea de securitate aeronautică este gravă sau recurentă.

94. AAC aplică abordarea activităţilor de remediere a neconformităţilor de securitate şi a măsurilor coercitive prin urmarea progresivă a etapelor stabilite la pct.92 şi în următoarele cazuri:

94.1. obstrucţionarea sau împiedicarea intenţionată a desfăşurării activităţi de monitorizare a conformităţii;

94.2. incapacitatea ori refuzul entităţii aeronautice care face obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii de a furniza informaţiile solicitate de un auditor de securitate a aviaţiei civile;

94.3. furnizarea de informaţii false ori înşelătoare unui auditor de securitate aeronautică, cu intenţia de a-l induce în eroare, de către operatorul aeronautic sau entitatea aeronautică supus activităţii de monitorizare a conformităţii;

94.4. nerespectarea de către operatorul aeronautic sau entitatea aeronautică care face obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii a obligaţiunilor prevăzute la pct.8.

Subsecţiunea 1

Consultări şi recomandări

95. Obiectivul acestei etape este de a explica, într-o manieră cu caracter de consiliere şi de informare, modul în care operatorul aeronautic sau entitatea aeronautică care a făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii nu a aplicat corespunzător prevederile legale şi de a dezbate cu reprezentanţii structurii/conducătorii entităţii, căile de rectificare a deficientelor într-un interval de timp acceptabil.

96. Etapa prevăzută la pct.95 se aplică, neconformităţilor minore şi numai ca primă abordare a rectificării acestora.

97. În cadrul etapei de consultări şi recomandări are loc o dezbatere cu reprezentanţii structurii/conducătorii entităţii care au făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii, încheindu-se cu un înscris în care se consemnează fiecare recomandare şi acţiune corectivă stabilite în cadrul discuţiei.

Subsecţiunea 2

Avertizare oficială

98. Obiectivul etapei de avertizare oficială este de a indica entităţii aeronautice care a făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii, prevederile normative încălcate şi de a-i atrage atenţia asupra obligaţiilor privind remedierea neconformităţilor în anumiţi termeni stabiliţi.

99. Etapa prevăzută la pct.98 se aplică ca primă măsură pentru neconformităţile grave, şi neconformităţilor minore, în cazul în care consultările şi recomandările nu au fost suficiente.

100. Avertizarea oficială este un document scris, cu precizarea fiecărei neconformităţi şi a acţiunii corective necesare, care este transmisă în mod oficial entităţii aeronautice care a făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii, cerându-se acesteia să raporteze despre finalizarea fiecărei acţiuni corective în parte.

101. Avertizarea se păstrează până la finalizarea tuturor acţiunilor corective consemnate, astfel încât, în cazul în care se impune aplicarea etapei prevăzute la pct.105, să constituie evidenţă oficială a acţiunilor corective stabilite.

Subsecţiunea 3

Prescripţie inspectorială

102. Obiectivul etapei de prescripţie inspectorială este de a impune entităţii aeronautice care a făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii să execute acţiunea corectivă corespunzătoare, în intervalul de timp stabilit de AAC.

103. Etapa prevăzută la pct.102 se aplică în cazul unor neconformităţi grave, ca urmare a unei sau mai multe avertizări oficiale care s-au dovedit a fi ineficiente sau în cazul celor mai grave neconformităţi, ca prim pas.

104. Prescripţia inspectorială este ultimul pas înainte de aplicarea sancţiunilor contravenţionale şi/sau acţiunilor judiciare.

Subsecţiunea 4

Sancţiuni contravenţionale şi acţiuni judiciare

105. În cadrul etapei de sancţiuni contravenţionale şi acţiuni judiciare, AAC în funcţie de gravitatea sau recurenţa neconformităţii constatate, aplică:

105.1. sancţiuni contravenţionale;

105.2. impune limitări sau restricţii în documentele de certificare/autorizare emise entităţilor supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii;

105.3.suspendă sau revocă certificatele/autorizaţiile emise entităţilor supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii.

Capitolul VI

AUDITORII DE SECURITATE AERONAUTICĂ

ŞI INSPECTORII INTERNI

Secţiunea 1

Auditorii de securitate aeronautică

Subsecţiunea 1

Calificările auditorilor de securitate aeronautică

106. Auditorii de securitate aeronautică sunt desemnaţi din rândul angajaţilor subdiviziunii responsabile de securitatea aeronautică din cadrul AAC.

107. Complementar cerinţelor de recrutare şi acţiunilor subsecvente procesului de recrutare, reglementate în cadrul PNSA şi PNICSA, auditorii de securitate aeronautică trebuie:

107.1. să aibă competenţele necesare, inclusiv cunoştinţele teoretice şi experienţa practică necesară în domeniul relevant (cel puţin 2 ani);

107.2. să fie absolvenţi de studii superioare;

107.3. să fi absolvit cel puţin un curs de instruire în domeniul securităţii aeronautice şi un curs de instruire cu privire la tehnicile şi metodele de efectuare a activităţilor de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aeronautice.

108. Suplimentar condiţiilor prevăzute la pct.107, auditorii de securitate aeronautică trebuie să deţină următoarele competenţe specifice:

108.1. o bună înţelegere a actelor normative naţionale şi internaţionale în domeniul securităţii aeronautice şi modul în care acestea sunt aplicate structurilor care fac obiectul activităţilor de monitorizare a conformităţii;

108.2. o bună înţelegere a măsurilor de securitate aplicabile şi a modului în care acestea sunt aplicate la structurile care fac obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii, inclusiv:

108.2.1. înţelegerea principiilor de securitate;

108.2.2. înţelegerea sarcinilor de monitorizare;

108.2.3. înţelegerea factorilor care afectează performanţa umană;

108.3. cunoştinţe practice în materie de tehnici şi tehnologii de securitate;

108.4. cunoştinţe privind principiile, procedurile şi tehnicile de monitorizare a conformităţii;

108.5. cunoştinţe practice privind operaţiunile care fac obiectul monitorizării conformităţii;

108.6. o bună înţelegere a rolului şi competenţelor auditorului de securitate aeronautică;

108.7. nu are nicio obligaţie contractuală sau pecuniară faţă de operatorul aeronautic sau entitatea aeronautică care urmează fi monitorizată.

109. Calificările prevăzute la pct.107 şi 108 stau la baza elaborării de către AAC a fişei postului pentru auditorii de securitate aeronautică. AAC poate complementa prevederile ce ţin de sarcinile de bază, atribuţiile de serviciu, împuternicirile şi responsabilităţile auditorului de securitate din fişa postului cu alte prevederi în scopul asigurării bunei desfăşurări a activităţilor funcţionale ale auditorilor de securitate.

Subsecţiunea 2

Instruirea şi împuternicirea auditorilor

de securitate aeronautică

110. AAC împuterniceşte persoane fizice care au o calificare corespunzătoare să efectueze inspecţii aeronautice şi eliberează fiecărui legitimaţia care confirmă calitatea de auditor.

111. Odată cu finalizarea instruirii iniţiale, şi dacă este cazul, periodică (recurentă), persoana care corespunde competenţelor menţionate la pct.107 şi 108 şi ocupă în cadrul subdiviziunii responsabile de securitatea aeronautică a AAC o funcţie de inspector principal sau şef direcţie, este împuternicită să efectueze activităţi de monitorizare a conformităţii în domeniu securităţii aeronautice prin ordinul directorului AAC.

112. Pentru a fi împuternicită şi, după caz, reconfirmată în calitate de auditor de securitate, persoana desemnată trebuie să fi finalizat cel puţin instruirea iniţială, şi dacă este cazul, periodică (recurentă) în conformitate cu cerinţele stabilite în PNICSA.

113. După desemnare în calitate de auditor de securitate aeronautică se emite legitimaţie în conformitate cu prevederile pct.161 din Programul naţional de facilitare a transporturilor aeriene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.147/2022.

114. Auditorii de securitate aeronautică trebuie să asigure menţinerea competenţelor existente şi însuşirea de competenţe noi care să ţină cont de evoluţiile din domeniul securităţii aeronautice.

Subsecţiunea 3

Drepturile şi obligaţiile auditorilor de securitate aeronautică

115. Pe timpul efectuării activităţilor de monitorizare a conformităţii, auditorii de securitate aeronautică au următoarele obligaţii:

115.1. să cunoască şi să respecte cerinţele de securitate ale entităţilor supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii şi să folosească căile normale de acces, cu excepţia cazurilor în care, procedând astfel, activitatea de monitorizare a conformităţii ar avea de suferit;

115.2. să cunoască şi să respecte prevederile normative din domeniul securităţii aeronautice;

115.3. să nu folosească forţa pentru a obţine acces în aeronavă sau la facilităţile care fac obiectul activităţilor de monitorizare a conformităţii;

115.4. să nu deschidă uşile şi să nu atingă suprafeţele de comandă ale aeronavei pentru a intra în cabina de pilotaj, cu excepţia cazului în care este escortat de un reprezentant competent al transportatorului aerian;

115.5. la finalizarea activităţilor de monitorizare a conformităţii, dacă este cazul, să informeze reprezentantul structurii care a fost supusă activităţilor de monitorizare a conformităţii cu privire la rezultatele acesteia;

115.6. să nu conducă autovehicule în zona de mişcare a aeroporturilor, fără autorizaţie;

115.7. să nu facă uz de drepturile pe care le au pentru a reţine zborul unei aeronavei, dacă nu există motive serioase de a proceda astfel;

115.8. să afecteze cât mai puţin activitatea profesională curentă a angajaţilor entităţilor, supuse activităţii de monitorizare a conformităţii, care aplică proceduri de securitate aeronautică.

Secţiunea 2

Inspectorii interni de control al calităţii

Recrutarea, calificările şi instruirea inspectorilor interni

116. Inspectorii interni sunt angajaţi ai entităţilor supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii.

117. Inspectorii interni de control al calităţii care desfăşoară activităţi de monitorizare a conformităţii în cadrul entităţilor prevăzute la pct.2 trebuie:

117.1. să aibă competenţele necesare, inclusiv cunoştinţele teoretice şi experienţa practică necesară în domeniul relevant (cel puţin 2 ani);

117.2. să fie absolvenţi de studii superioare;

117.3. să fi absolvit cel puţin un curs de instruire în domeniul securităţii aeronautice privind procedurile de securitate aplicabile în cadrul entităţii şi un curs de instruire cu privire la tehnicile şi metodele de efectuare a activităţilor de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aeronautice.

118. Suplimentar condiţiilor prevăzute la pct.117, inspectorii interni trebuie să deţină următoarele competenţe specifice:

118.1. o bună înţelegere a actelor normative naţionale şi internaţionale în domeniul securităţii aeronautice şi modul în care acestea sunt aplicate structurilor care fac obiectul activităţilor de monitorizare a conformităţii;

118.2. o bună înţelegere a măsurilor de securitate aplicabile şi a modului în care acestea sunt aplicate în cadrul entităţii, inclusiv:

118.2.1. înţelegerea principiilor de securitate aplicate în cadrul entităţii;

118.2.2. înţelegerea sarcinilor de monitorizare;

118.2.3. înţelegerea factorilor care afectează performanţa umană.

118.3. cunoştinţe practice în materie de tehnici şi tehnologii de securitate implementate în cadrul entităţii;

118.4. cunoştinţe privind principiile, procedurile şi tehnicile de monitorizare a conformităţii;

118.5. cunoştinţe practice privind operaţiunile interne ale entităţii supuse monitorizării conformităţii;

118.6. o bună înţelegere a rolului şi competenţelor inspectorului intern;

118.7. cunoaşterea limbii române.

119. Inspectorii interni participă la activităţi de instruire iniţială şi periodică în conformitate cu prevederile PNICSA, şi aceştia trebuie să asigure menţinerea competenţelor existente şi însuşirea de competenţe noi care să ţină cont de evoluţiile din domeniul securităţii aeronautice.

Anexa nr.1

la Programul naţional de control al calităţii

în domeniul securităţii aviaţiei civile

Elemente care se includ în cadrul activităţilor

de monitorizare a conformităţii

În corespundere cu prevederile Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi PNSA următoarele elemente trebuie supuse activităţilor de monitorizare a conformităţii:

1. Securitate aeroportuară:

1.1. Accesul în zona de operaţiuni aeriene;

1.2. Stabilirea şi menţinerea integrităţii zonelor de securitate cu acces restricţionat;

1.3. Sistemul de permise pentru personal şi vehicule;

1.4. Controlul de securitate a persoanelor altele decât pasagerii şi al articolelor transportate;

1.5. Examinarea vehiculelor şi a bunurilor transportate;

1.6. Măsuri de securitate pentru zonele non restricţionate.

2. Securitatea aeronavelor:

2.1. Controlul accesului persoanelor şi vehiculelor spre/de la aeronavă;

2.2. Examinarea de securitate aeronavelor;

2.3. Măsuri de securitate pentru pasagerii în tranzit şi articole transportate;

2.4. Protecţia aeronavei care a fost supusă examinării de securitate;

2.5. Măsuri de securitate privind transportarea pasagerilor potenţial perturbatori;

2.6. Măsuri de securitate la transportarea armelor la bordul aeronave.

3. Pasagerii şi bagajele de mână:

3.1. Controlul de securitate al pasagerilor şi al bagajelor de mână, inclusiv pasagerii în transfer;

3.2. Protecţia pasagerilor şi bagajelor de mână;

3.3. Protecţia pasagerilor şi bagajelor de mână în tranzit.

4. Bagajele de cală:

4.1. Controlul de securitate a bagajelor de cală, inclusiv cele în transfer;

4.2. Protecţia bagajelor de cală, inclusiv cele în transfer;

4.3. Concordanţa bagajelor de cală şi pasageri;

4.4. Autorizarea transportării bagajului de cală.

5. Mărfurile şi poşta:

5.1. Controlul de securitate al mărfurilor şi poşte;

5.2. Lanţul securizat aprovizionare al mărfurilor şi poştei;

5.3. Protecţia mărfurilor şi poştei împotriva intervenţiilor neautorizate;

5.4. Măsuri de securitate pentru mărfurile şi posta cu risc sporit (HRCM);

5.5. Atribuirea statutului de securitate pentru marfă şi poştă;

5.6. Măsuri de securitate pentru mărfurile şi posta în transfer.

6. Provizii de bord:

6.1. Măsuri de securitate pentru proviziile de bord care pot include un lanţ securizat de aprovizionare sau control de securitate;

6.2. Măsuri de protecţie pentru provizii de bord.

7. Provizii de aeroport:

7.1. Măsuri de securitate pentru proviziile de aeroport care pot include un lanţ securizat de aprovizionare sau control de securitate.

8. Măsurile de securitate în zbor:

8.1. Măsuri de prevenire a accesului neautorizat în cabina de pilotaj în timpul zborului(pentru transportatorii naţionali).

9.Echipamentele de securitate:

9.1. Mentenanţă şi testare de performanţă.

Anexa nr.2

la Programul naţional de control al calităţii

în domeniul securităţii aviaţiei civile

PLAN DE ACŢIUNI CORECTIVE

(Model)

ACŢIUNI PLANIFICATE

1. În rubrica “ Analiza cauza-rădăcina” operatorul sau entitatea aeronautică trebuie să includă următoarele elemente:

1.1. Cauza imediată, se descrie factorii care au condus direct la apariţia neconformităţii, precum o eroare de operare, o defecţiune a echipamentului sau nerespectarea procedurilor standarde de operare etc. Acesta este primul nivel al analizei, care indică “ce s-a întâmplat” la momentul respectiv.

1.2. Cauza-rădăcina, stabileşte cauza fundamentală a neconformităţii, adică motivul esenţial care a permis ca aceasta să apară. De obicei, cauzele rădăcină sunt legate de lacunele sistemice, procedurale sau de formare. Acesta poate include, precum lipsa unor proceduri clare, insuficientă instruire a personalului sau un proces defectuos.

1.3. Factorii adiţionali, se menţionează acele elemente suplimentare care au avut un impact asupra apariţiei neconformităţii, dar care nu au fost cauze directe sau fundamentale. Acestea pot include condiţii externe, limitări de resurse sau aspecte legate de mediul de lucru etc.

2. La rubrica “Termen de implementare”, termenul indicat se consideră acţiunea corectivă propusă realizată în deplină măsură (precum, PSA aprobat de AAC, inspectorii certificaţi etc.).

Anexa nr.3

la Programul naţional de control al calităţii

în domeniul securităţii aviaţiei civile

RAPORTUL ANUAL AL MĂSURILOR DE CONTROL INTERN AL CALITĂŢII

(Model)

Structura Modelului descris mai sus nu este exhaustivă, după caz, pot fi adăugate componente (părţi, capitole etc.) suplimentare.