Ordin nr.300 din 29.11.2022 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a inventarierii patrimoniului succesoral

MINISTERUL JUSTIŢIEI

O R D I N

privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul

de efectuare a inventarierii patrimoniului succesoral

nr. 300  din  29.11.2022

 (în vigoare 16.12.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 402-408 art. 1394 din 16.12.2022

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1758 din 29.11.2022

Ministru ______ Sergiu LITVINENCO

În temeiul art.79 alin.(5) din Legea nr.246/2018 privind procedura notarială (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.30-37, art.89),

ORDON:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la modul de efectuare a inventarierii patrimoniului succesoral, conform anexei.

2. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Ordinul ministrului justiţiei

nr.300 din 29 noiembrie 2022

REGULAMENT

cu privire la modul de efectuare a inventarierii

patrimoniului succesoral

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la modul de efectuare a inventarierii patrimoniului succesoral (în continuare – Regulament) stabileşte procedura de constatare şi înregistrare a rezultatelor inventarierii (în continuare – inventariere), precum şi întocmirea inventarului patrimoniului succesoral (în continuare - inventar).

2. Inventarul, întocmit conform modelului din anexa la prezentul Regulament, cuprinde toate bunurile şi toate obligaţiile care intră în componenţa masei succesorale existente la momentul deschiderii moştenirii. Pe lângă aceasta, inventarul va include şi descrierea bunurilor care intră în componenţa masei succesorale, în măsura în care aceasta este necesară pentru stabilirea valorii lor, precum şi evaluarea bunurilor respective. La inventar pot fi anexate şi documentele confirmative care atestă existenţa acestor bunuri şi obligaţii în patrimoniul succesoral.

3. Valoarea bunurilor se stabileşte din declaraţiile moştenitorului sau în baza actului de evaluare întocmit de către un evaluator. În situaţia în care inventarul este întocmit de către moştenitor sau la solicitarea acestuia, de către un notar, o autoritate competentă sau un funcţionar public competent, cheltuielile ocazionate de evaluare se achită de către moştenitor, în cazul în care valoarea bunurilor este stabilită în baza actului de evaluare. Dacă evaluarea se solicită de către un creditor al masei succesorale, acesta achită cheltuielile ocazionate de evaluare.

4. Inventarul nu reprezintă titlu de proprietate şi nu constituie înscris constatator al creanţelor sau al obligaţiilor. Întocmirea inventarului de către moştenitor nu este o recunoaştere a datoriei şi nu întrerupe termenul de prescripţie extinctivă care curge în folosul moştenitorului. Cu ocazia întocmirii inventarului de către moştenitor, acesta nu este obligat să recurgă la o somare a creditorilor masei succesorale, pentru realizarea listei de obligaţii din cuprinsul inventarului.

5. Inventarul poate fi întocmit de către:

a) moştenitor, cu condiţia că este asistat de către un notar, o autoritate competentă sau un funcţionar public competent;

b) notar, o autoritate competentă sau un funcţionar public competent, indicat la pct.10, la cererea moştenitorului;

c) notarul care desfăşoară procedura succesorală, în cazurile prevăzute de lege;

d) executorul testamentar.

6. Inventarierea şi întocmirea inventarului se realizează de către moştenitor. Acesta poate decide ca acţiunile respective să fie realizate prin reprezentantul lui.

7. Cheltuielile pentru efectuarea inventarului sunt acoperite de către solicitant şi sunt suportate din masa succesorală.

8. Autorităţile, persoanele fizice şi juridice eliberează moştenitorului informaţia despre bunurile, drepturile şi obligaţiile defunctului în temeiul certificatului de calitate de moştenitor sau certificatului de moştenitor.

Capitolul II

EFECTUAREA INVENTARIERII DE CĂTRE MOŞTENITOR

 ASISTAT DE CĂTRE NOTAR, O AUTORITATE COMPETENTĂ

SAU UN FUNCŢIONAR PUBLIC COMPETENT

9. Moştenitorul, din iniţiativă proprie sau la cererea unui creditor al masei succesorale, în termenul de inventariere stabilit de notar, întocmeşte pe propria răspundere inventarul şi îl depune la notar.

10. La întocmirea inventarului, moştenitorul este asistat de către notar, o autoritate competentă sau un funcţionar public competent. Autoritate competentă sau funcţionar public competent care asistă moştenitorul la întocmirea inventarului poate fi: oricare notar (altul decât cel care desfăşoară procedura succesorală), administratorul autorizat, executorul judecătoresc, consulul, secretarul consiliului local, autoritatea tutelară competentă.

11. Notarul, autoritatea competentă sau funcţionarul public competent care asistă moştenitorul acordă consultaţie şi asistenţă metodologică privind obţinerea de informaţii necesare pentru întocmirea inventarului, dar nu este obligată să verifice corectitudinea inventarului întocmit de moştenitor. În caz de dezacord, cel chemat să-l asiste pe moştenitor poate face observaţii proprii pe marginea inventarului întocmit, care se anexează la inventar.

12. Inventarul întocmit se semnează de către moştenitor şi se contrasemnează de către cel chemat să-l asiste.

13. În cadrul procedurii de inventariere, moştenitorul şi persoana chemată să-l asiste, pentru întocmirea inventarului se pot deplasa la locul aflării bunurilor nesupuse evidenţei în registrele de publicitate, pentru a le inventaria.

14. La depunerea inventarului la notar, moştenitorul prezintă declaraţia pe proprie răspundere privind veridicitatea informaţiei incluse în inventar, care se autentifică notarial.

Capitolul III

EFECTUAREA INVENTARIERII, LA CEREREA MOŞTENITORULUI,

 DE CĂTRE NOTAR, O AUTORITATE COMPETENTĂ SAU

UN FUNCŢIONAR PUBLIC COMPETENT

15. La cererea moştenitorului, notarul întocmeşte inventarul sau dispune ca acesta să fie întocmit de o autoritate competentă sau de un funcţionar public competent, indicat la pct.10.

16. Autoritatea competentă sau funcţionarul public competent să întocmească inventarul se desemnează de către notar, prin încheiere, ţinând cont de faptul ca persoana desemnată să-şi poată exercita atribuţiile imparţial şi independent. În situaţia în care cel desemnat să întocmească inventarul cunoaşte o circumstanţă care poate afecta imparţialitatea şi independenţa sa, acesta este obligat să se abţină de la întocmirea inventarului şi să notifice acest fapt notarului.

17. În scopul întocmirii inventarului, notarul, autoritatea competentă sau funcţionarul public competent desemnat de notar să întocmească inventarul efectuează demersurile necesare pentru obţinerea informaţiei din registrele de publicitate. Moştenitorul este obligat să ofere informaţiile necesare pentru întocmirea inventarului. La cerere, moştenitorul va depune declaraţii pe proprie răspundere referitor la anumite elemente ale masei succesorale, solicitate de autoritate.

18. Inventarul întocmit de către notar, autoritatea competentă sau funcţionarul public competent desemnat, în baza informaţiei prezentate de moştenitor, altor persoane fizice şi juridice, a informaţiilor din registrele de publicitate, se prezintă moştenitorului pentru informare. Moştenitorul va contrasemna inventarul prezentat pentru informare. În caz de dezacord, moştenitorul face observaţii proprii pe marginea inventarului întocmit, care se anexează la inventar.

Inventarul se depune la notarul care instrumentează procedura succesorală de către autoritatea competentă sau funcţionarul public care l-a întocmit, pentru a fi anexat la dosarul succesoral.

19. Prevederile prezentului capitol se aplică corespunzător şi în cazul întocmirii inventarului de către subiecţii prevăzuţi la pct.5 lit.c) şi d).

Capitolul IV

STABILIREA TERMENULUI DE INVENTARIERE

20. La cererea creditorului masei succesorale, notarul stabileşte moştenitorului un termen de inventariere şi emite o încheiere în aceste sens. Încheierea notarului se aduce la cunoştinţa moştenitorului cu confirmarea recepţionării acesteia. Termenul se calculează de la data recepţionării încheierii notarului.

21. Creditorul masei succesorale depune la notar cererea de întocmire a inventarului în care indică creanţa pe care îşi întemeiază cererea, momentul când a aflat despre deschiderea succesiunii. La depunerea cererii creditorul va prezenta notarului actele care justifică temeinicia creanţelor sale.

22. În cazul în care moştenitorul este un adult în privinţa căruia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară sau un minor, notarul este obligat să notifice autoritatea tutelară despre stabilirea termenului de inventariere. Notificarea se efectuează după emiterea încheierii de stabilire a termenului de inventariere.

Capitolul V

INVENTARIEREA BUNURILOR SUCCESORALE LA FAŢA LOCULUI

23. Inventarierea la faţa locului se face cu acordul persoanei care posedă bunurile din patrimoniul succesoral. Dacă acest acord lipseşte, persoana care urma să întocmească inventarul încheie un proces-verbal, în care se consemnează acest fapt şi unde se enumeră, se descriu şi se evaluează bunurile care se aflau în posesia defunctului la data decesului, pornind de la informaţia cunoscută şi declaraţiile celor interesaţi.

24. Bunurile care se află în posesia altor persoane şi în privinţa cărora se presupune existenţa unui drept al defunctului, precum şi obligaţiile a căror existenţă se pune la îndoială de către moştenitor, se menţionează distinct în liste separate, care se anexează la inventar.

25. Dacă persoanei care întocmeşte inventarul îi sunt cunoscute informaţii despre faptul că proprietatea asupra unora dintre bunurile succesorale este contestată, acestea se menţionează separat într-o listă care se anexează la inventar.

26. În cazul în care persoana care efectuează inventarierea apreciază că aceasta nu poate fi efectuată într-o singură zi, din cauza volumului patrimoniului succesoral, se recurge la inventarierea cu prioritate a bunurilor susceptibile de pieire ori distrugere şi cele perisabile, care se inventariază de urgenţă cu întreprinderea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea acestora, iar în cazul în care nu este posibil, se înstrăinează cu includerea contravalorii lor în masa succesorală.

27. Bunurile care nu au fost incluse în inventar, sau, după caz încăperile unde acestea se află, se sigilează, cu excepţia cazului când acestea sunt necesare pentru uzul casnic, fapt despre care se menţionează în inventar. Sigiliul se aplică de către persoana care efectuează inventarierea, iar în cazul în care aceasta se efectuează de către moştenitor, sigiliul se aplică de către persoana care îl asistă în conformitate cu art.2457 din Codul civil. Continuarea procedurii de inventariere poate avea loc după verificarea integrităţii sigiliului aplicat.

28. În situaţia în care, în timpul inventarierii, se depistează vreun testament olograf lăsat de defunct, acesta se vizează spre neschimbare în conformitate cu prevederile art.77 din Legea nr.246/2018 privind procedura notarială.

29. Dacă în procesul inventarierii se găsesc bunuri a căror circulaţie este limitată sau interzisă prin lege, persoana care întocmeşte inventarul este obligată să le menţioneze distinct într-o listă, care se anexează la inventar şi să anunţe organele competente în vederea verificării legalităţii deţinerii acestora, după caz cu predarea acestora spre păstrare.

30. În cadrul inventarierii, pot fi aplicate măsuri de conservare a bunurilor aflate în patrimoniul succesoral. Din bunurile menţionate fac parte:

a) bijuteriile şi alte obiecte din metale şi pietre preţioase şi/sau semipreţioase, precum şi fragmente din aceste obiecte care se depozitează la instituţia financiară, în safeul bancar închiriat de notar sau se primesc în depozit de către notar;

b) bunurile care constituie amintiri de familie (corespondenţa purtată de membrii familiei, arhivele familiale, decoraţiile, portretele de familie, documentele, precum şi orice alte bunuri cu semnificaţie morală deosebită pentru respectiva familie), care se depozitează la unul ori la mai mulţi moştenitori sau în locul convenit de ei;

c) numerarul în monedă naţională şi/sau valută străină, care se depozitează la instituţia financiară sau se primesc în depozit de către notar;

d) cambiile şi alte titluri de valoare care se depozitează la instituţia specializată sau se primesc în depozit de către notar;

e) manuscrisele valoroase, lucrările literare, scrisorile de importanţă istorică sau ştiinţifică sunt incluse în inventar şi sunt predate pentru păstrare moştenitorilor sau instituţiilor competente;

f) alte bunuri găsite la momentul întocmirii inventarului şi asupra cărora necesită a fi aplicate măsuri de conservare.

Capitolul VI

REGULI DE ÎNTOCMIRE A INVENTARULUI

31. În inventar se consemnează toate bunurile identificate, inclusiv lucrurile personale ale defunctului şi cele ce ţin de activitatea sa profesională cu enumerarea şi descrierea detaliată a acestora, cu indicarea valorii la data inventarierii şi a locului aflării acestora. Descrierea se efectuează prin caracterizarea detaliată (suprafaţa, greutatea, metraj, culoarea, marca fabricii, anul fabricării, cantitatea etc.) şi separat pentru fiecare bun inclus în masa succesorală.

32. Inventarul conţine informaţii despre locul întocmirii, data şi ora începerii şi finisării (după caz), menţiuni despre faptul dacă încăperea a fost sigilată înainte de întocmirea inventarului, de către cine a fost sigilată şi starea sigiliului. La sfârşitul actului se indică informaţia despre persoana căreia i-au fost transmise la păstrare bunurile din masa succesorală şi se face o menţiune privind avertizarea despre răspunderea în temeiul legii pentru pierdere, distrugere a bunurilor, fapt pentru care semnează în act.

33. Inventarul se completează manual, cu scris citeţ (cu cerneală sau pix) sau dactilografiat. Inventarul se întocmeşte în 2 exemplare, dintre care unul rămâne la persoana care a întocmit inventarul şi al doilea exemplar se depune la notarul care instrumentează procedura succesorală şi se anexează la dosarul succesoral. Filele inventarului se semnează, se contrasemnează, se numerotează, se coase, capsează sau broşează, iar la sfârşit, pe ultima pagină, se indică numărul total de obiecte şi costul lor total (cu cifre şi litere).

34. În inventar nu se admit ştersături, modificări, text tăiat, cuvinte suprimate, corectări sau adăugiri nespecificate. Erorile materiale evidente şi greşelile gramaticale pot fi corectate doar prin anularea informaţiei incorecte şi înscrierea informaţiei corecte, cu aplicarea semnăturii persoanei care a întocmit inventarul.