BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Ordine

Ordin nr.35 din 02.03.2016 cu privire la aprobarea standardelor ocupaţionale "1012003 Frizer" şi "1013002 Bucătar"

Tipul documentului
Ordine
Data adoptării
02.03.2016

MINISTERUL ECONOMIEI

O R D I N

cu privire la aprobarea standardelor ocupaţionale

"1012003 Frizer" şi "1013002 Bucătar"

nr. 35  din  02.03.2016

 (în vigoare 18.03.2016) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 59-67 art. 395 din 18.03.2016

* * *

În temeiul prevederilor pct.20 subpct.3) al Hotărîrii Guvernului nr.863 din 8 octombrie 2014 "Pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a standardelor ocupaţionale pentru profesii muncitoreşti",

ORDON:

1. Se aproba standardele ocupaţionale pentru profesiile muncitoreşti:

"1012003 Frizer", conform anexei nr.1;

"1013002 Bucătar", conform anexei nr.2.

2. A publica prezentul ordin în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina dlui Vitalie Iurcu, viceministru.

Anexa nr.1

la Ordinul Ministerului Economiei

nr.35 din 2 martie 2016

STANDARD OCUPAŢIONAL

Frizer

Codul CORM: 5141

Domeniul ocupaţional: Servicii personale

Codul profesiei: 1012003

Denumirea profesiei: Frizer

Elaborat de:

1. Popescu Maria, preşedinte al Asociaţiei Frizerilor din Republica Moldova, arbitru de Categorie Internaţională, delegat oficial al Organizaţiei Mondiale a Coaforilor, Om Emerit din Republica Moldova - preşedinte (coordonator);

2. Mazur Valentina, membru al CSC, preşedinte al Sindicatului lucrătorilor din Comerţ, Alimentaţie Publică, Cooperaţie de Consum, Servicii, Restaurante şi Hoteluri - secretar;

3. Bulat Angela, delegat oficial al Organizaţiei Mondiale a Coaforilor, top stilist salon "Julia";

4. Puiu Angela, deţinătoarea medaliei de argint şi bronz la Campionatul Ţărilor Baltice, top stilist salon "Nica";

5. Cebotari Renata, deţinătoare a două diplome ale Organizaţiei Mondiale a Coaforilor, top stilist salon studio "Mone".

Validat de:

1. Ţurcanu Svetlana, membru al CSC, Şef Secţie politici comerţ interior, Ministerul Economiei, preşedinte al Comisiei de evaluare şi validare;

2. Gorenbuh Gherş, preşedintele Sfatului Adulţilor al Asociaţiei Frizerilor din Republica Moldova;

3. Şuleanschi Sofia, director executiv, Centrul pentru Educaţie Antreprenorială şi Asistenţă în Afaceri;

4. Gîncu Silviu, şef Direcţie învăţămînt secundar profesional şi mediu de specialitate, Ministerul Educaţiei;

5. Proţiuc Silvia, director, Centru de Excelenţă în Servicii şi Prelucrarea Alimentelor.

Descrierea profesiei

Această meserie implică trei concepte majore: frumuseţe, igienă şi sănătate, concepte care perfecţionează aspectul estetic al omului şi îl apropie de ideal.

Frizerul se ocupă cu realizarea tunsorilor pentru dame şi bărbaţi, coafarea părului, vopsirea părului, ondulaţia permanentă a părului, modelarea coafurilor.

Lucrul frizerului include:

• comunicarea cu clienţii;

• acordarea ajutorului în alegerea coafurii;

• îndeplinirea frizurii pentru dame şi bărbaţi;

• coafarea părului prin diverse metode;

• realizarea ondulării fizice şi chimice a părului;

• vopsirea părului cu diferiţi coloranţi;

• modelarea coafurii conform cerinţelor moderne în modă.

Frizerul trebuie să posede un volum suficient de cunoştinţe teoretice referitoare la regulile de organizare a locului de muncă al frizerului, regulile de igienizare a locului de muncă, tipurile de aparate, instrumente, ustensile, albituri utilizate în salonul de frizerie, instrucţiunile de exploatare a utilajului, instrumentelor, ustensilelor, albiturilor, destinaţia şi regulile de utilizare a mijloacelor dezinfectante, componenţa şi concentraţia soluţiilor de dezinfectare a utilajului şi instrumentelor, regulile securităţii tehnice în lucru cu substanţele dezinfectante, structura, proprietăţile pielii şi părului, tehnici de realizare a diverselor tunsori, permanentului şi de coafare a părului, formulele de amestecuri pentru vopsirea părului, componenţa preparatelor pentru permanentul părului, regulile de aplicare pe păr şi pielea capului, tehnici de modelare a coafurii, tendinţele modei în domeniul coafurii.

Pentru o activitate cu succes frizerul trebuie să deţină următoarele calităţi profesionale:

• înclinaţii pentru lucru manual,

• înclinaţii pentru lucru cu obiecte de natură,

• înclinaţii pentru munca de creaţie,

• înclinaţii pentru lucrările de service,

• rezistenţă fizică,

• tendinţă de a lucra în domeniul comunicării,

• mobilitate activă şi fizică.

Frizerul adeseori lucrează independent, fiind împreună cu alţi specialişti din acest profil. Reprezentanţii acestei profesii lucrează în încăperi. Acestea pot fi frizerii, saloane de frumuseţe, case de modă etc. Lucrul frizerului se desfăşoară preponderent în picioare, folosind instrumente speciale (foarfece, pieptene, maşini de tuns, foehnuri etc.). De regulă, este o activitate destul de viguroasă, care necesită mobilitate şi comunicare cu oamenii.

Frizerul este destul de independent în activitatea sa. El poate lua propriile decizii în cadrul solicitărilor şi dorinţelor clienţilor, cu toate că poate fi limitat de capacităţile tehnice ale instrumentelor şi materialelor lor.

Factorii nocivi în munca frizerului sunt: conţinutul ridicat de praf în aer, vaporii de apă şi produse chimice (lacurilor, spray etc.).

Restricţii medicale pentru frizer:

• boli ale sistemului locomotor, sistemul nervos, sistemul cardiovascular, organelor auzului, vorbire şi vederii;

• tulburări psihice;

• diverse forme de alergii (în special produse cosmetice);

• limitările fizice (de mobilitate limitată).

Activitatea în domeniul frizurii a frizerului cu astfel de boli va duce la înrăutăţirea sănătăţii şi va crea obstacole insurmontabile în calea dezvoltării şi creşterii în cadrul profesiei.

Competenţe cheie relevante

Competenţe generale

Fondul standardului ocupaţional

Anexa nr.2

la Ordinul Ministerului Economiei

nr.35 din 2 martie 2016

STANDARD OCUPAŢIONAL

Bucătar

Codul CORM: 5120

Domeniul ocupaţional: Servicii personale

Codul profesiei: 1013002

Denumirea profesiei: Bucătar

Elaborat de:

1. Elena Ciobanu, preşedinte al Asociaţiei Culinarilor Catering Moldova (ACCM), arbitru de Categorie Internaţională, delegat oficial al Organizaţiei Mondiale a Bucătarilor Şefi, deţinător al Ordinului "Gloria Muncii"- preşedinte (coordonator);

2. Valentina Mazur, membru al CSC, preşedinte al Sindicatului lucrătorilor din Comerţ, Alimentaţie Publică, Cooperaţie de Consum, Servicii, Restaurante şi Hoteluri - secretar;

3. Roman Friptul, membru al ACCM, arbitru de Categorie Internaţională, bucătar-şef;

4. Galina Palitu, membru al ACCM, arbitru de Categorie Internaţională, bucătar-şef;

5. Coralia Babcenco, profesor, Colegiul Naţional de Comerţ al Academiei de Studii Economice din Moldova.

Evaluat şi validat de:

1. Svetlana Ţurcanu, membru al CSC, Şef Secţie politici comerţ interior, Ministerul Economiei, preşedinte al Comisiei de evaluare şi validare;

2. Olga Tabunşcic, lector universitar, Academia de Studii Economice din Moldova, membru al CSC;

3. Sofia Şuleanschi, Director Executiv, Centrul pentru Educaţie Antreprenorială şi Asistenţă în Afaceri;

4. Gîncu Silviu, şef Direcţie învăţămînt secundar profesional şi mediu de specialitate, Ministerul Educaţiei;

5. Valerian Ciocan, membru al ACCM, arbitru de Categorie Internaţională, maistru Carving.

Descrierea profesiei

Meseria de Bucătar este una din cele mai solicitate pe piaţa muncii din Republica Moldova. Bucătarul este persoana care deţine cunoştinţe şi deprinderi speciale în domeniul serviciilor de alimentaţie publică, capabilă să asigure pregătirea calitativă a semipreparatelor şi preparatelor culinare, prevăzute de sortimentul unităţii de alimentaţie publică şi în conformitate cu cerinţele sanitaro-igienice. În Republica Moldova, bucătarul activează în unităţi de alimentaţie publică de categoria lux, superioară, I, II, III.

Activitatea bucătarului se referă la realizarea preparatelor culinare complexe, în baza diferitor reţete, pentru a satisface exigenţele consumatorilor. Meseria de bucătar presupune un spectru larg de activităţi care cuprinde: selectarea, aprecierea calităţii şi prelucrarea produselor alimentare, pregătirea semipreparatelor şi produselor culinare din acestea. În procesul de pregătire a preparatelor culinare, bucătarul măsoară cantităţile necesare de ingrediente/semipreparate, le amestecă progresiv conform reţetei, le pune la copt sau fiert, dospit sau fermentat, porţionează preparatul culinar, îl montează pe vesela corespunzătoare tipului de unitate de alimentaţie publică şi îl ornează pentru servire.

Rezultatul muncii bucătarului influenţează în mod direct starea de sănătate a consumatorului. Din aceste considerente, bucătarul trebuie să respecte cu stricteţe cerinţele sanitaro-igienice faţă de procesul tehnologic de preparare a producţiei culinare şi condiţiile de păstrare a acesteia.

Preparatele culinare, realizate de bucătar, satisfac necesităţile şi preferinţele diferitor categorii de consumatori. În acest scop, bucătarul prepară supe, sosuri, bucate şi garnituri din legume şi ciuperci, păstăioase, crupe, paste făinoase, bucate din ouă şi brînză de vaci, din peşte şi produse de mare, carne şi pasăre, bucate şi gustări reci, bucate dulci, bucate şi articole culinare din aluat, bucate dietetice.

Bucătarul trebuie să deţină cunoştinţe teoretice referitoare la regulile şi normele igienico-sanitare, sortimentul preparatelor culinare, proprietăţile fizico-chimice şi organoleptice ale materiilor prime, utilizate la preparare, condiţiile de preparare a semipreparatelor culinare, precum şi metodele şi procedeele de tratare culinară a produselor alimentare şi indicii de calitate a produselor finite. La fel, bucătarul trebuie să cunoască şi să respecte instrucţiunile tehnologice/reţetele de pregătire a preparatelor culinare.

În activitatea sa profesională, bucătarul utilizează echipament tehnologic specializat, ustensile şi maşini cu ajutorul cărora transformă alimentele în preparate culinare. Printre ustensilele şi maşinile utilizate mai frecvent pot fi enumerate: cuţite, robot de bucătărie, maşini de curăţat şi de tăiat zarzavat, maşini de tocat, maşini de amestecat, friteuză, cuptoare clasice sau cu microunde, agregate frigorifice. Bucătarul trebuie să cunoască părţile componente şi principiul de funcţionare a utilajului secţiilor de producere şi să posede deprinderi practice de exploatare a acestuia. Bucătarul trebuie să cunoască şi să poată utiliza corect ustensilele, dispozitivele, accesoriile şi echipamentele aplicate în procesul tehnologic.

Bucătarul poate lucra autonom sau în echipă, sub conducerea unui bucătar-şef. Bucătarul este responsabil de realizarea propriilor atribuţii sau a activităţii executate de echipa pe care o conduce.

Munca bucătarului necesită eforturi fizice considerabile: de a ridica diferite greutăţi, de a lucra timp îndelungat în picioare, de a efectua activitatea în condiţii de temperaturi înalte etc. Din aceste considerente, activitatea bucătarului este expusă la anumite riscuri şi accidente, cele mai frecvente fiind de natură mecanică (alunecări, tăieri) sau termică (arsuri la nivelul mîinilor sau feţei prin contactul cu maşinile de gătit sau uneltele de bucătărie încinse, aburului şi lichidelor fierbinţi). De aceea, bucătarul trebuie să manifeste o atenţie deosebită fată de operaţiunile efectuate.

În activitatea sa profesională, bucătarul trebuie să posede deprinderi practice de organizare a procesului şi locului de muncă, să fie responsabil şi organizat, să deţină capacităţi de apreciere gustativă a bucatelor, atenţie la detalii, creativitate, precum şi răbdare, flexibilitate şi receptivitate la doleanţele consumatorului.

În prezent se înregistrează o sporire a consumului de preparate culinare cu valoare energetică mai redusă. Din acest motiv bucătarul trebuie să tindă permanent spre perfecţionare, spre elaborare de reţete noi, ce conţin produse ecologic pure şi asigură o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată.

Competenţe-cheie relevante

Competenţe generale

1. Respectarea normelor igienico-sanitare în procesul tehnologic de preparare şi păstrare a producţiei culinare

2. Respectarea cadrului legal şi normativ regulator de referinţă în activitatea desfăşurată

3. Asigurarea calităţii proceselor şi produselor specifice domeniului servicii de alimentaţie publică

4. Aplicarea tehnologiilor relevante domeniului în vederea protejării sănătăţii proprii şi a consumatorilor

5. Întocmirea documentelor specifice domeniului

6. Gestionarea corectă a deşeurilor şi prevenirea poluării mediului

7. Comunicarea corectă şi eficientă cu membrii echipei, superiorii şi consumatorii

Fondul standardului ocupaţional