Ordine

Ordin nr.533 din 14.06.2023 cu privire la aprobarea listei bolilor transmisibile şi a problemelor de sănătate speciale conexe supuse înregistrării şi notificării în cadrul sistemului de supraveghere epidemiologică, precum şi a definiţiilor de caz

Tipul documentului: Ordine
Data adoptării: 14.06.2023

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

O R D I N

cu privire la aprobarea listei bolilor transmisibile şi a problemelor

de sănătate speciale conexe supuse înregistrării şi notificării

în cadrul sistemului de supraveghere epidemiologică,

precum şi a definiţiilor de caz

nr. 533 din 14.06.2023

(în vigoare 06.08.2023)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 228-230 art. 641 din 06.07.2023

* * *

În temeiul art.51alin. (2) din Legea nr.10/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, publicat: 03.04.2009, nr.67, art.183) privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Hotărârii Guvernului nr.951/2013 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, publicat: 06.12.2013, nr.284-289, art.1062) privind Regulamentul sistemului naţional de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică, Hotărârii Guvernului nr.885/2022 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, publicat: 01.02.2023, nr.25-27, art.58) cu privire la instituirea Sistemului Informaţional de Supraveghere a Bolilor Transmisibile şi Evenimentelor de Sănătate Publică, precum şi în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.148/2021,

ORDON:

Prezentul ordin transpune Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/945 a Comisiei din 22 iunie 2018 privind bolile transmisibile şi problemele de sănătate speciale conexe care trebuie să facă obiectul supravegherii epidemiologice, precum şi definiţiile de caz relevante, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 170 din 6 iulie 2018.

1. Se aprobă:

1) lista bolilor transmisibile şi a problemelor de sănătate speciale conexe supuse înregistrării şi notificării în cadrul sistemului de supraveghere epidemiologică, conform anexei nr.1;

2) definiţiile de caz pentru bolile transmisibile şi problemelor de sănătate speciale conexe supuse înregistrării şi notificării în cadrul sistemului de supraveghere epidemiologică, conform anexei nr.2.

2. Conducătorii prestatorilor de servicii de asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească, primară şi spitalicească, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, Direcţiei generale, asistenţă medicală şi socială a Consiliului municipal Chişinău, Direcţiei sănătăţii şi protecţiei sociale a populaţiei UTA Găgăuzia, Direcţiei generale asistenţă socială, sănătate şi protecţie a familiei a Primăriei municipiului Bălţi, prestatorilor de asistenţă medicală din regiunea transnistreană, şefi ai Centrelor de Igienă şi Epidemiologie din regiunea transnistreană vor asigura:

1) familiarizarea specialiştilor din cadrul instituţiilor medico-sanitare cu prevederile prezentului ordin;

2) colectarea şi transmiterea datelor despre cazurile de boli transmisibile şi problemelor de sănătate speciale conexe supuse înregistrării şi notificării în baza definiţiilor de caz în cadrul sistemului de supraveghere epidemiologică, la adresa Centrelor de sănătate publică teritoriale/Centrelor de Igienă şi Epidemiologie din regiunea transnistreană şi raportarea acestora prin Sistemului Informaţional de Supraveghere a Bolilor Transmisibile şi Evenimentelor de Sănătate Publică, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.885/2022 cu privire la instituirea Sistemului Informaţional de Supraveghere a Bolilor Transmisibile şi Evenimentelor de Sănătate Publică.

3) monitorizarea implementării prevederilor prezentului ordin în cadrul instituţiilor medico-sanitare.

3. Rectorul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", conducătorii Centrului de excelenţă în medicină şi farmacie "Raisa Pacalo" şi colegiilor de medicină, Preşedinţii comisiilor de atestare a lucrătorilor medicali vor ajusta programele de studii universitare, postuniversitare, educaţie medicală continuă şi tematicele pentru evaluarea calificării profesionale, în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

4. Conducătorii Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", membrii comisiilor de specialitate a Ministerului Sănătăţii vor asigura:

1) acordarea suportului consultativ-metodic instituţiilor medico-sanitare privind implementarea definiţiilor de caz pentru bolile transmisibile şi problemelor de sănătate speciale conexe supuse înregistrării şi notificării în cadrul sistemului de supraveghere epidemiologică;

2) actualizarea Protocoalelor Clinice Naţionale relevante în conformitate cu prevederile prezentului ordin;

3) monitorizarea noutăţilor ştiinţifice şi criteriile practicii medicale, deciziilor Uniunii Europene, recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) şi altor organisme internaţionale, cu actualizarea la necesitate a listei bolilor transmisibile şi problemelor de sănătate speciale conexe supuse înregistrării şi notificării în baza definiţiilor de caz în cadrul sistemului de supraveghere epidemiologică, precum şi a definiţiilor de caz.

5. Se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr.385/2007 cu privire la aprobarea definiţiilor de caz pentru diagnosticul, evidenţa şi raportarea bolilor transmisibile în Republica Moldova.

6. Direcţia generală politici în domeniul serviciilor medicale integrate şi Direcţia politici în domeniul sănătăţii publice şi urgenţe în sănătatea publică din cadrul Ministerului Sănătăţii vor aduce la cunoştinţă instituţiilor medico-sanitare din subordine prevederile prezentului ordin.

7. Serviciul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (e-Sănătate) va asigura plasarea prezentului ordin pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii.

8. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

9. Controlul asupra executării prezentului ordin mi-l asum.

MINISTRU	Ala NEMERENCO
Nr.533. Chişinău, 14 iunie 2023.

Anexa nr.1

La Ordinul Ministerului Sănătăţii

nr.533 din 14 iunie 2023

Lista bolilor transmisibile

şi problemele de sănătate speciale conexe care prezintă

obiectul sistemului de supraveghere epidemiologică

I. BOLILE TRANSMISIBILE

1. Antraxul

2. Ascaridoza

3. Boala Creutzfeldt-Jakob (CJD)

4. Boala cauzată de virusul Chikungunya

5. Boala legionarilor

6. Boala cauzată de virusul Zika

7. Boala congenitală cauzată de virusul Zika

8. Botulismul

9. Bruceloză

10. Criptosporidioza

11. COVID-19

12. Difterie

13. Echinococoză

14. Encefalita virală transmisă de căpuşe

15. Enterobioza

16. Enterita cauzată de Yersinia enterocolitica sau de Yersinia pseudotuberculosis

17. Febra Denga

18. Febra Q

19. Febra tifoidă şi paratifoidă

20. Febrele hemoragice virale (VHF)

21. Febra galbenă

22. Gripă

23. Gripa A/H5N1

24. Hepatita virală A

25. Hepatita virală B

26. Hepatita virală C

27. Hepatita virală D co-infecţie

28. Hepatita virală D, suprainfecţie

29. Hepatita virală E

30. Infecţia cu virusul hepatitei E cronică

31. Holera

32. Enterita cauzată de Campylobacter

33. Infecţia gonococică

34. Infecţia cu Haemophilus influenzae, boala invazivă

35. Infecţia enterovirală

36. Infecţia cauzată de Chlamydia, inclusiv limfogra-nulomul cauzat de Chlamydia (veneric) (LGV)

37. Infecţie cu E. Coli producătoare de toxină shiga/verocitotoxină (STEC/VTEC), inclusiv sindromul hemolitic-uremic (HUS)

38. Infecţia meningococică, boala invazivă

39. Infecţia rotavirală

40. Infecţii acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS/ ARI - Acute Respiratory Infection)

41. Infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) şi sindromul imunodeficienţei dobândite (SIDA)

42. Infecţia cauzată de Streptococcus pneumoniae, boala invazivă

43. Infecţie cu virusul West Nile

44. Infecţia cu Parvovirus

45. Lambliază

46. Leptospiroză

47. Listerioză

48. Malarie

49. Mononuleoza infecţioasă

50. Neuroborelioza Lyme

51. Oreion

52. Pestă

53. Poliomielita acută

54. Rabie

55. Rubeolă

56. Sindromul rubeolei congenitale

57. Rujeolă

58. Enterita cauzată de Salmonella

59. Sindromul respirator acut sever (SARS)

60. Scarlatina

61. Shigeloză

62. Sifilis

63. Sifilis congenital

64. Tetanos

65. Toxoplasmoza congenitală

66. Trichineloză

67. Tuberculoză

68. Tularemie

69. Tuse convulsivă

70. Varicelă

71. Variolă

72. Variola maimuţei (mpox)

II. PROBLEME DE SĂNĂTATE SPECIALE

1. Boli diareice acute

2. Toxinfecţii alimentare

3. Infecţii nosocomiale (infecţii asociate asistenţei medicale)

4. Rezistenţă la antimicrobiene

EXPLICAREA SECŢIUNILOR UTILIZATE

ÎN DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA CAZURILOR

CRITERII CLINICE

Criteriile clinice includ semne şi simptome frecvent întâlnite şi relevante pentru boală, care, fie individual, fie în combinaţie, constituie un tablou clinic clar sau sugestiv pentru respectiva boală. Ele redau cadrul general al bolii şi nu indică neapărat toate trăsăturile necesare pentru stabilirea diagnosticului clinic individual.

CRITERII DE LABORATOR

Criteriile de laborator sunt o listă cu metodele de laborator care sunt utilizate pentru confirmarea unui caz. De obicei, pentru a confirma cazul este suficient doar unul dintre testele cuprinse în listă. În cazul în care pentru a se confirma un caz prin metode de laborator este nevoie de o combinaţie de metode, acest aspect este precizat. Tipul de probe care se recoltează pentru testele de laborator se specifică numai atunci când pentru confirmarea unui diagnostic sunt considerate relevante doar anumite tipuri de probe. Criteriile de laborator pentru un caz probabil sunt incluse pentru unele cazuri convenite ca fiind excepţionale. Respectivele criterii de laborator constituie o listă cu metodele de laborator care pot fi utilizate pentru a susţine diagnosticul într-un anumit caz, dar ele nu confirmă cazul.

CRITERIILE EPIDEMIOLOGICE ŞI LEGĂTURA EPIDEMIOLOGICĂ

Criteriile epidemiologice sunt considerate ca fiind îndeplinite atunci când poate fi stabilită o legătură epidemiologică. Legătura epidemiologică, în perioada de incubaţie, înseamnă una dintre următoarele şase:

- transmiterea de la om la om: faptul că o persoană a avut contact cu un caz uman confirmat prin teste de laborator astfel încât să fi putut dobândi infecţia;

- transmiterea de la animal la om: faptul că o persoană a avut contact cu un animal care a fost confirmat prin teste de laborator ca fiind infectat/colonizat, astfel încât să fi putut dobândi infecţia;

- expunerea la o sursă comună: faptul că o persoană a fost expusă la aceeaşi sursă sau vector de infecţie comune ca şi un caz uman confirmat;

- expunerea la alimente/apă potabilă contaminate: faptul că o persoană a consumat alimente sau apă potabilă care au fost confirmate prin teste de laborator ca fiind contaminate sau a consumat produse potenţial contaminate provenite de la un animal care a fost confirmat prin teste de laborator ca fiind infectat/colonizat;

- expunerea la mediu: faptul că o persoană s-a scăldat în apă sau a avut contact cu o sursă din mediu care a fost confirmată prin teste de laborator ca fiind contaminată;

- expunerea în laborator: faptul că o persoană a lucrat într-un laborator unde există un potenţial de expunere.

O persoană poate fi considerată ca având o legătură epidemiologică cu un caz confirmat dacă cel puţin un caz din lanţul de transmitere este confirmat prin teste de laborator. În cazul unui focar epidemic de infecţii transmise pe cale fecal-orală sau aeriană, lanţul de transmitere nu trebuie să fie neapărat stabilit pentru a considera un caz ca având legătură epidemiologică.

Transmiterea se poate realiza printr-una sau mai multe dintre următoarele căi:

aeriană: prin proiectarea de aerosoli de la o persoană infectată pe mucoasele altor persoane atunci când persoana infectată tuşeşte, scuipă, cântă sau vorbeşte sau atunci când aerosolii microbieni dispersaţi în atmosferă sunt inhalaţi de alte persoane;

contact: contact direct cu o persoană infectată (fecal-oral, picături de secreţii respiratorii, tegumentar sau sexual) sau cu un animal infectat (de exemplu, muşcătură, atingere) sau contact indirect cu materiale sau obiecte contaminate (vectori neanimaţi infectaţi, lichide corporale, sânge);

verticală: de la mamă la descendent, adesea in utero sau în urma unui schimb accidental de lichide corporale, de obicei în perioada perinatală;

vector: transmitere prin intermediul ţânţarilor, căpuşelor, acarienilor, muştelor şi al altor insecte infectate care transmit boala la oameni prin muşcătura lor;

alimente sau apă: consum de alimente sau apă potabilă potenţial contaminate.

CLASIFICAREA CAZURILOR

Cazurile sunt clasificate ca "posibil", "probabil" şi "confirmat". Perioadele de incubaţie pentru boli sunt redate în informaţiile suplimentare pentru a facilita evaluarea legăturii epidemiologice.

CAZ POSIBIL

Un caz posibil înseamnă un caz clasificat ca posibil în scopul raportării. De obicei este un caz care îndeplineşte criteriile clinice, astfel cum sunt descrise în definiţia de caz, fără să existe dovezi epidemiologice sau de laborator pentru boala în cauză. Definirea unui caz ca posibil comportă sensibilitate mare şi specificitate mică. Ea permite descoperirea majorităţii cazurilor, însă în această categorie vor fi incluse câteva cazuri fals pozitive.

CAZ PROBABIL

Un caz probabil înseamnă un caz clasificat ca probabil în scopul raportării. De obicei este un caz care îndeplineşte criteriile clinice şi are o legătură epidemiologică, astfel cum sunt descrise în definiţia de caz. Testele de laborator pentru cazurile probabile sunt specificate numai pentru anumite boli.

CAZ CONFIRMAT

Un caz confirmat înseamnă un caz clasificat ca fiind confirmat în scopul raportării. Cazurile confirmate sunt confirmate prin teste de laborator şi pot sau nu să îndeplinească criteriile clinice, astfel cum sunt descrise în definiţia de caz.

Definirea unui caz ca fiind confirmat comportă specificitate mare şi sensibilitate redusă prin urmare, majoritatea cazurilor înregistrate vor fi cazuri veritabile, deşi unele nu vor fi identificate.

Criteriile clinice pentru anumite boli nu surprind faptul că multe cazuri acute sunt asimptomatice (de exemplu, hepatitele A, B, C, campylobacterioza, salmoneloza), deşi aceste cazuri pot să prezinte importanţă din perspectiva sănătăţii publice la nivel naţional.

Cazurile confirmate se încadrează în una dintre cele trei subcategorii menţionate mai jos. Ele vor fi alocate uneia dintre respectivele subcategorii în cursul analizei datelor utilizându-se variabilele colectate în contextul culegerii informaţiilor cu privire la caz.

CAZ CONFIRMAT PRIN TESTE DE LABORATOR CARE ÎNDEPLINEŞTE CRITERIILE CLINICE

Cazul îndeplineşte criteriile de laborator pentru confirmarea cazului şi criteriile clinice incluse în definiţia de caz.

CAZ CONFIRMAT PRIN TESTE DE LABORATOR CU ÎNDEPLINIREA CRITERIILOR CLINICE NECUNOSCUTĂ

Cazul îndeplineşte criteriile de laborator pentru confirmarea cazului, dar nu există nicio informaţie disponibilă privind îndeplinirea criteriilor clinice (de exemplu, doar raportul de la laborator).

CAZ CONFIRMAT PRIN TESTE DE LABORATOR CARE NU ÎNDEPLINEŞTE CRITERIILE CLINICE

Cazul îndeplineşte criteriile de laborator pentru confirmarea cazului, dar nu îndeplineşte criteriile clinice din definiţia de caz sau este asimptomatic.

Notă: Pentru unele dintre afecţiunile aflate sub supraveghere, structura definiţiilor de caz nu urmează structura tipică a definiţiei de caz, precum în cazurile de boală Creutzfeldt-Jakob (CJD), de infecţii asociate asistenţei medicale şi de rezistenţă la antimicrobiene.

LISTA DE ABREVIERI

1. AFP: paralizie flască acută

2. SIDA: sindromul imunodeficienţei dobândite

3. RAM: rezistenţă la antimicrobiene

4. Anti-HBc: anticorp anti-miez de virus hepatitic B

5. anti-HCV: anticorp specific virusului hepatitei C

6. ARI: infecţie respiratorie acută

7. BAL: lavaj bronhoalveolar

8. BCG: bacil Calmette et Guérin

9. BJ: infecţie osoasă sau articulară

10. BJ-BONE: osteomielită

11. BJ-DISC: infecţie la nivelul spaţiului discului vertebral

12. BJ-JNT: infecţie a unei articulaţii sau a unei burse

13. BoNT: neurotoxină botulinică

14. BSI: infecţie sanguină

15. C-CVC: asociată unui cateter – cateter venos central

16. CDAD: diaree asociată cu Clostridioides difficile

17. UFC: unitate formatoare de colonii

18. CJD: boala Creutzfeldt-Jakob

19. CMV: cytomegalovirus

20. CNRL: Reţeaua comunitară UE a laboratoarelor de referinţă pentru gripa umană

21. CNS: sistem nervos central

22. CNS-IC: infecţie la nivelul sistemului nervos central – infecţie intracraniană

23. CNS-MEN: infecţie la nivelul sistemului nervos central – meningită sau ventriculită

24. CNS-SA: infecţie la nivelul sistemului nervos central – abces spinal fără meningită

25. C-PVC: asociată unui cateter – cateter venos periferic

26. CRI: infecţie asociată unui cateter

27. CRS: sindromul rubeolei congenitale

28. CRT: timp de reumplere capilară

29. LCR: lichid cefalorahidian

30. Examinare TC: examinarea prin tomografie compu-terizată

31. CVS: nfecţie la nivelul sistemului cardiovascular

32. CVS-CARD: infecţie la nivelul sistemului cardiovascular – miocardită sau pericardită

33. CVS-ENDO: infecţie la nivelul sistemului cardiovascular – endocardită

34. CVS-MED: infecţie la nivelul sistemului cardiovascular – mediastinită

35. CVS-VASC: infecţie la nivelul sistemului cardio-vascular – infecţie arterială sau venoasă 36. DFA: test de imunofluorescenţă direct

37. DFA-TP: test de imunofluorescenţă directă pentru Treponema pallidum

38. DNA: acid dezoxiribonucleic

39. DPA: aspirat protejat distal

40. EARS-Net: Reţeaua europeană de supraveghere a rezistenţei la antimicrobiene

41. ECDC: Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor

42. ECOFF: valori de departajare în scop epidemiologic

43. EEG: electroencefalografie

44. EENT: Infecţie la nivelul ochilor, urechilor, nasului, gâtului sau a cavităţii bucale

45. EENT-CONJ: infecţie la nivelul ochilor, urechilor, nasului, gâtului sau a cavităţii bucale – conjunctivită

46. EENT-EAR: infecţie la nivelul ochilor, urechilor, nasului, gâtului sau a cavităţii bucale – ureche, mastoid

47. EENT-EYE: infecţie la nivelul ochilor, urechilor, nasului, gâtului sau a cavităţii bucale – ochi, alta decât conjunctivită

48. EENT-ORAL: infecţie la nivelul ochilor, urechilor, nasului, gâtului sau a cavităţii bucale – cavitatea orală (cavitatea bucală, limbă, gingii)

49. EENT-SINU: infecţie la nivelul ochilor, urechilor, nasului, gâtului sau a cavităţii bucale – sinuzită

50. EENT-UR: Infecţie la nivelul ochilor, urechilor, nasului, gâtului sau a cavităţii bucale – tract respirator superior, faringită, laringită, epiglotită

51. EFNS: Federaţia Europeană a Societăţilor de Neurologie

52. EIA: test imunoenzimatic

53. ELISA: test de imunoadsorbţie cu anticorpi marcaţi enzimatic

54. EM: microscopie electronica

55. EUCAST: Comitetul european pentru testarea sensibilităţii la antimicrobiene

56. FAMA: anticorp fluorescent împotriva unui antigen de membrane

57. FTA-abs: absorbţia anticorpilor antitreponeme marcaţi fluorescent

58. FUO: febră de origine necunoscută

59. GI: infecţie la nivelul sistemului gastrointestinal

60. GI-CDI: infecţie la nivelul sistemului gastrointestinal – infecţie cu Clostridioides difficile

61. GI-GE: infecţie la nivelul sistemului gastrointestinal – gastroenterită (exclusiv CDI)

62. GI-GIT: infecţie la nivelul sistemului gastrointestinal – tract gastrointestinal (esofag, stomac, intestin subţire şi gros şi rect) cu excepţia gastroenteritei şi a apendicitei

63. GI-HEP: infecţie la nivelul sistemului gastrointestinal – hepatită

64. GI-IAB: infecţie la nivelul sistemului gastrointestinal – intraabdominală, nespecificată în altă parte, inclusiv vezicula biliară, ductele biliare, ficatul (cu excepţia hepatitei virale), splina, pancreasul, peritoneul, spaţiul subfrenic sau subdiafragmatic sau alte ţesuturi intraabdominale sau zone nespecificate în altă parte

65. HAI: infecţii asociate asistenţei medicale

66. AgHBe: antigen e al virusului hepatitei B

67. AgHBs: antigen de suprafaţă al virusului hepatitei B

68. HBV-DNA: acid dezoxiribonucleic al virusului hepatitei B

69. HCV-core: antigen al miezului virusului hepatitei C

70. HCV-RNA: acid ribonucleic al virusului hepatitei C

71. HIV: virusul imunodeficienţei umane

72. HUS: sindrom hemolitic-uremic

73. IAP: pneumonie asociată intubării

74. IFA: test de imunofluorescenţă indirectă

75. IgG: imunoglobulină G

76. IgM: imunoglobulină M

77. ILI: sindrom pseudogripal

78. Mpox: Variola Maimuţei

79. LGV: limfogranulom (veneric)

80. LPS: lipopolizaharide

81. LRI: infecţie la nivelul tractului respirator inferior, alta decât pneumonia

82. LRI-BRON: infecţie la nivelul tractului respirator inferior – bronşită, traheobronşită, bronşiolită, traheită, fără semne de pneumonie

83. ETC: encefalită transmisă de căpuşe

84. SST: infecţie la nivelul tegumentului sau al ţesuturilor moi

85. SST-SKIN: infecţie cutanată

86. SST-ST: infecţia ţesuturilor moi

87. SST-DECU: infecţia ulcerelor de decubit, inclusiv infecţiile superficiale şi profunde

88. SST-BURN: infecţia plăgilor prin arsură

89. SST-BRST: abces mamar sau mastită

90. SYS: infecţii grave neidentificate tratate

91. SYS-DI: infecţie diseminată

92. SYS-CSEP: infecţii grave neidentificate tratate

93. UTI: infecţia tractului urinar

94. UTI-A: infecţia tractului urinar simptomatică confirmată microbiologic

95. UTI-B: infecţia tractului urinar simptomatică neconfirmată microbiologic

96. TS: fenotip de tulpină sălbatică

97. MS: Ministerul Sănătăţii,

98. CMI: concentraţie minimă inhibitoare

99. PDR: rezistenţă panmedicamentoasă

100. NTS: fenotip care nu reprezintă o tulpină sălbatică

Anexa nr.2

La Ordinul Ministerului Sănătăţii

nr.533 din 14 iunie 2023

I. DEFINIŢIILE DE CAZ PENTRU BOLILE TRANSMISIBILE

A22 ANTRAXUL

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin una dintre următoarele forme clinice:

Antraxul cutanat

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- leziune papulară sau veziculară;

- escară neagră deprimată înconjurată de edem.

Antraxul gastrointestinal

- febră sau subfebrilitate;

ŞI cel puţin unul dintre următoarele două:

- durere abdominală severă;

- diaree.

Antraxul pulmonar

- febră sau subfebrilitate;

ŞI cel puţin unul dintre următoarele două:

- dificultate respiratorie acută;

- semne radiologice de lărgire a mediastinului.

Meningita/meningoencefalita cărbunoasă

- febră;

ŞI cel puţin unul dintre următoarele trei:

- convulsii;

- pierderea conştiinţei;

- semne meningeale.

Septicemia cărbunoasă

Criterii de laborator pentru diagnostic

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- izolarea Bacillus anthracis dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al Bacillus anthracis într-o probă clinică.

Exudatul nazal pozitiv în absenţa simptomelor clinice nu contribuie la stabilirea unui diagnostic confirmat pentru un caz.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele trei legături epidemiologice:

- transmitere de la animal la om;

- expunere la o sursă comună;

- expunere la alimente/apă potabilă contaminate.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

Notă: În cazul în care sistemul naţional de supraveghere nu captează simptome clinice, toate persoanele afectate confirmate prin teste de laborator se raportează ca fiind cazuri confirmate.

B77 ASCARIDOZA

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele simptome:

- greţuri, vome;

- dureri în abdomen;

- scaun nestabil;

- sindrom asteno-vegetativ (cefalee, vertij, slăbiciune generală, pierderea capacităţii de muncă, iritabilitate);

- astenie şi pierdere ponderală;

- diferite manifestări cu caracter neurovegetativ;

- eozinofilie.

Criterii epidemiologice

Neaplicabil

Criterii de laborator pentru diagnostic

Evidenţierea stadiilor propagative (ouălor) de Ascaris lumbricoides în scaun.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Un caz care corespunde cu descrierea clinică şi criteriile de laborator.

A81.0 BOALA CREUTZFELDT-JAKOB (CJD)

Condiţii prealabile

- orice persoană cu o boală neuropsihiatrică progresivă cu o durată a bolii de cel puţin 6 luni;

- investigaţiile de rutină nu sugerează un diagnostic alternativ;

- niciun antecedent de expunere la hormoni pituitari (hipofizari) umani sau la grefă de dura mater de origine umană;

- niciun semn al vreunei forme genetice de encefalopatie spongiformă transmisibilă.

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin patru dintre următoarele cinci:

- simptome psihiatrice timpurii (¹);

- simptome senzoriale de durere persistentă (²);

_____________________________

¹ Depresie, anxietate, apatie, interiorizare, iluzii.

² Acestea includ durerea patentă şi/sau disestezia

- ataxie;

- mioclonie sau coree sau distonie;

- demenţă.

Criterii de diagnostic

Criterii de diagnostic pentru confirmarea unui caz:

- confirmare neuropatologică: modificări spongiforme şi depuneri masive de proteine prionice sub formă de plăci masive dispersate la nivel cerebral şi cerebel.

Criterii de diagnostic pentru un caz probabil sau posibil:

- EEG nu arată aspectul tipic (³) de CJD sporadică (3) în fazele iniţiale ale bolii;

- hipersemnal bilateral la nivelul pulvinarului, la scanarea cerebrală prin IRM;

- biopsie amigdaliană pozitivă (⁴).

_____________________________

³ Aspectul tipic al EEG în CJD sporadică constă în complexe periodice generalizate cu frecvenţa de aproximativ unul pe secundă. Acestea pot fi întâlnite ocazional în stadiile târzii ale vCJD.

⁴ Biopsia amigdaliană nu se recomandă nici de rutină, nici în cazurile cu aspect EEG tipic pentru CJD sporadică, dar poate fi utilă în cazurile suspecte în care tabloul clinic este compatibil cu vCJD, iar IRM nu evidenţiază hipersemnal pulvinar.

Criterii epidemiologic

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om (de exemplu, transfuzie de sânge).

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte condiţiile prealabile

ŞI

- îndeplineşte criteriile clinice

ŞI

- EEG negativă pentru CJD sporadică.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte condiţiile prealabile

ŞI

- îndeplineşte criteriile clinice

ŞI

- o EEG negativă pentru CJD sporadică

ŞI

- un rezultat pozitiv la examinarea cerebrală prin IRM

- orice persoană care îndeplineşte condiţiile prealabile

ŞI

- o biopsie amigdaliană pozitivă.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte condiţiile prealabile

ŞI

îndeplineşte criteriile de diagnostic pentru confirmarea cazului.

A92.0 BOALA CAUZATĂ DE VIRUSUL CHIKUNGUNYA

Criterii clinice

- Febră (⁵)

Criterii de laborator (⁶)

_____________________________

⁵ Criteriile clinice se interpretează ţinând seama de prezenţa unui diagnostic alternativ care poate să explice pe deplin afecţiunea

⁶ Rezultatele serologice se interpretează în funcţie de situaţia expunerii anterioare la alte infecţii cu alfavirusuri.

A. Caz probabil

- detectarea de anticorpi IgM specifici Chikungunya într-o singură probă de ser.

B. Caz confirmat

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- izolarea virusului Chikungunya dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al virusului Chikungunya într-o probă clinică;

- detectarea de anticorpi IgM specifici Chikungunya într-o singură probă de ser, confirmat prin test de neutralizare;

- seroconversie sau creştere de patru ori a titrului de anticorpi specifici către Chikungunya în probe-pereche de ser.

Criterii epidemiologice

- Antecedente de călătorie sau de şedere într-o zonă cu transmitere continuă documentată a virusului Chikungunya în perioada de două săptămâni înainte de debutul simptomelor.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi epidemiologice, precum şi criteriile de laborator pentru un caz probabil.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator pentru un caz confirmat.

A48.1-2 BOALA LEGIONARILOR

Criterii clinice

- Orice persoană cu pneumonie.

Criterii de laborator

Criterii de laborator pentru confirmarea unui caz

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- izolarea Legionella spp. din nazofaringe, lavaj bronşial sau alt nivel care în mod normal este steril;

- detectarea de antigen al Legionella pneumophila în urină;

- creşterea semnificativă a nivelului anticorpilor specifici împotriva Legionella pneumophila serogrup 1 în probe pereche de ser.

Criterii de laborator pentru un caz probabil:

- detectarea de antigen al Legionella pneumophila în secreţiile respiratorii sau în ţesutul pulmonar, de exemplu, prin test imunoflorescenţă directă, utilizând reactivi derivaţi din anticorpi monoclonali;

- detectarea de acid nucleic al Legionella spp. în secreţiile respiratorii, în ţesutul pulmonar sau la alt nivel care în mod normal este steril;

- creştere semnificativă a nivelului anticorpilor specifici împotriva Legionella pneumophila care nu aparţine serogrupului 1 sau împotriva Legionella spp. în probe pereche de ser;

- nivel mare singular de anticorpi specifici împotriva Legionella pneumophila serogrup 1 în ser.

Criterii epidemiologice Neaplicabil

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriul clinic ŞI cel puţin un criteriu de laborator pentru un caz probabil.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriul clinic ŞI cel puţin un criteriu de laborator pentru un caz confirmat.

A92.5 BOALA CAUZATĂ DE VIRUSUL ZIKA

Criterii clinice

- persoană care prezintă o erupţie.

Criterii de laborator

A. Caz confirmat

Cel puţin unul dintre următoarele:

- detectarea de acid nucleic al virusului Zika într-o probă clinică;

- detectarea de antigen al virusului Zika într-o probă clinică;

- detectarea de anticorpi IgM specifici virusului Zika în ser şi confirmare prin teste de neutralizare;

- izolarea virusului Zika dintr-o probă clinică;

- seroconversie sau creştere de patru ori a titrului de anticorpi specifici virusului Zika în probe-pereche de ser.

B. Caz probabil

- detectarea de anticorpi IgM specifici virusului Zika într-o probă de ser.

Criterii epidemiologice

Antecedente de călătorie sau de şedere într-o zonă cu transmitere continuă documentată a virusului Zika în perioada de două săptămâni înainte de debutul simptomelor

contact sexual cu o persoană expusă recent la/sau confirmată ca suferind de infecţie cauzată de virusul Zika.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

O persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi epidemiologice, precum şi criteriile de laborator pentru un caz probabil.

C. Caz confirmat

O persoană care îndeplineşte criteriile de laborator pentru un caz confirmat.

Notă: Rezultatele serologice se interpretează în funcţie de expunerea anterioară la alte infecţii cu flavivirusuri şi de situaţia vaccinării împotriva flavivirusurilor. Cazurile confirmate în astfel de situaţii se validează prin testul de seroneutralizare sau prin alte teste echivalente.

P35.9 BOALA CONGENITALĂ CAUZATĂ DE VIRUSUL ZIKA

Criterii clinice

- Un sugar sau făt cu microcefalie sau cu calcificări intracraniene sau cu alte anomalii ale sistemului nervos central.

Criterii de laborator

Caz confirmat

- detectarea de acid nucleic al virusului Zika într-o probă clinică;

- detectarea de antigen al virusului Zika într-o probă clinică;

- izolarea virusului Zika dintr-o probă clinică;

- detectarea anticorpilor IgM specifici virusului Zika în ser, în lichidul cefalorahidian (LCR) sau în lichidul amniotic.

Criterii epidemiologice

Mamă cu infecţia confirmată cauzată de virusul Zika în timpul sarcinii.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Un sugar sau făt care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Un sugar sau făt care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile de laborator.

A05.1 BOTULISMUL

Criterii clinice

- Orice persoană care prezintă cel puţin una dintre următoarele forme clinice:

Botulismul alimentar şi botulismul secundar unei plăgi

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- afectare bilaterală a nervilor cranieni (de exemplu, diplopie, vedere înceţoşată, disfagie, slăbiciune bulbară);

- paralizie periferică simetrică.

Botulismul sugarului

Orice sugar care prezintă unul dintre următoarele şase:

- constipaţie;

- letargie;

- dificultate la supt sau la alimentare;

- ptoză;

- disfagie;

- slăbiciune musculară generalizată.

Tipul de botulism întâlnit de obicei la sugari (<12 luni) poate afecta şi copiii cu vârstă mai mare de 12 luni şi uneori şi adulţii care au anatomia gastrointestinală şi microflora modificate.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- izolarea clostridiilor producătoare de BoNT (de exemplu, Clostridium botulinum, C. baratii, C. butyricum) pentru botulismul sugarului (scaun) sau botulism secundar unei plăgi (plagă);

- detectarea neurotoxinei botulinice într-o probă clinică (metoda biologică, reacţia de neutralizare a toxinei botulinice);

- detectarea genelor neurotoxinei botulinice într-o probă clinică.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele două legături epidemiologice:

- expunere la o sursă comună (de exemplu, alimente, folosirea în comun a acelor şi a altor dispozitive);

- expunere la alimente/apă potabilă contaminate.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

A23 BRUCELOZA

Criterii clinice

Orice persoană cu febră

ŞI

cel puţin unul dintre următoarele şapte:

- transpiraţii (profuze, urât mirositoare, în special nocturne), frisoane;

- atralgii;

- slăbiciune;

- depresie;

- cefalee;

- anorexie.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- izolarea Brucella spp. patogene pentru om dintr-o probă clinică;

- apariţia de anticorpi specifici împotriva Brucella patogenă pentru om (test de aglutinare standard, teste de fixare a complementului, ELISA;

- detectarea de acid nucleic al Brucella spp. patogene pentru om într-o probă clinică.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele cinci legături epidemiologice:

- expunere la alimente/apă potabilă contaminate;

- expunere la produse provenite de la un animal contaminat (lapte sau produse lactate);

- transmitere de la animal la om (secreţii sau organe contaminate, de exemplu, secreţii vaginale, placentă);

- expunere la o sursă comună.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

Notă: În cazul în care sistemul naţional de supraveghere nu captează simptome clinice, toate persoanele afectate confirmate prin teste de laborator se raportează ca fiind cazuri confirmate.

A07.2 CRIPTOSPORIDIOZA

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele două simptome:

- diaree;

- dureri abdominale.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- demonstrarea prezenţei oochisturilor de Cryptosporidium spp. în scaun;

- demonstrarea prezenţei Cryptosporidium spp. în lichidul intestinal sau în probe de biopsie din intestinul subţire;

- detectarea antigenului de Cryptosporidium în scaun;

- detectarea acidului nucleic al Cryptosporidium în scaun.

Criterii epidemiologice

Una dintre următoarele cinci legături epidemiologice:

- transmitere de la om la om;

- expunere la o sursă comună;

- transmisie de la animal la om;

- expunerea la alimente / apă potabilă contaminate;

- expunere la mediu.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Un caz compatibil cu descrierea clinică şi care prezintă o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Un caz care corespunde cu descrierea clinică şi criteriile de laborator.

Notă: În cazul în care sistemul naţional de supraveghere nu captează simptome clinice, toate persoanele afectate confirmate prin teste de laborator se raportează ca fiind cazuri confirmate.

U07.1 COVID-19 (SARS-CoV-2)

Caz suspect de COVID-19 (două definiţii de caz suspect A sau B)

A. O persoană care îndeplineşte:

Criterii clinice

- debut acut de febră

ŞI

- tuse

- debut acut la orice trei sau mai multe dintre următoarele semne sau simptome: Febră, tuse, slăbiciune/oboseală general, cefalee, mialgie, durere în gât, rinoree, disponee, anorexie/greaţă/diaree.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- detectarea de acid nucleic al virusului SARS-CoV-2 într-o probă clinică;

- detectarea de antigen al virusului SARS-CoV-2 prin teste rapide într-o probă clinică.

Criterii epidemiologice

- este un contact al unui caz probabil sau confirmat

- este legat din punct de vedere epidemiologic de un cluster de cazuri, care a înregistrat cel puţin un caz confirmat identificat în cadrul clusterului dat.

B. Un pacient cu boală respiratorie acută severă (SARI: infecţie respiratorie acută cu istoric de febră sau temperatură măsurată de ≥ 38 C°; şi tuse, cu debut în decursul ultimelor 10 zile; şi care necesită spitalizare).

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

- orice persoană care întruneşte criteriile clinice de mai sus ŞI este un contact al unui caz probabil sau confirmat

- este legat din punct de vedere epidemiologic de un cluster de cazuri, care a înregistrat cel puţin un caz confirmat identificat în cadrul clusterului dat.

C. Caz confirmat

O persoană la care s-a confirmat COVID-19 prin teste de biologie moleculară şi/sau teste rapide de depistare a antigenului SARS-CoV-2, indiferent de prezenţa semnelor şi simptomelor clinice.

A 36 DIFTERIE

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin una dintre următoarele forme clinice:

Difterie respiratorie clasică:

- O afecţiune a tractului respirator superior manifestată prin laringită sau rinofaringită sau amigdalită

ŞI

- o membrană/pseudomembrană aderentă.

Difterie respiratorie uşoară:

- O afecţiune a tractului respirator superior manifestată prin laringită sau rinofaringită sau amigdalită

FĂRĂ

- o membrană/pseudomembrană aderentă.

Difterie cutanată:

Leziuni ale pielii.

Difterie cu alte localizări:

Leziuni ale conjunctivelor sau ale mucoaselor.

Criterii de laborator

Izolarea Corynebacterium diphtheriae, Corynebacterium ulcerans sau Corynebacterium pseudotuberculosis producătoare de toxine dintr-o probă clinică.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele legături epidemiologice:

- transmitere de la om la om;

- transmitere de la animal la om.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice pentru difterie respiratorie clasică.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice pentru difterie (difterie respiratorie clasică, difterie respiratorie uşoară, difterie cutanată, difterie cu alte localizări) care are o legătură epidemiologică cu un caz uman confirmat sau care are o legătură epidemiologică implicând transmitere de la animal sau la om.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator ŞI care prezintă cel puţin una dintre formele clinice.

B67 ECHINOCOCOZĂ

Criterii clinice

Nu este relevant în scopul supravegherii.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- histopatologie sau parazitologie compatibilă cu Echinococcus spp. (vizualizarea directă a protoscolexului in lichidul hidatic);

- detectarea morfologiei macroscopice patognomonice pentru Echinococcus spp. la nivelul chistului(rilor) prelevat(e) chirurgical;

- leziuni tipice de organ, detectate prin tehnici imagistice (tomografie computerizata, ecografie, rezonanţă magnetică), în asociere cu detectarea anticorpilor serici specifici pentru Echinococcus spp. printr-un test de înaltă sensibilitate (ELISA), ulterior confirmat printr-un test serologic de înaltă specifitate (Western-Blot);

- detectarea acidului nucleic al Echinococcus spp. într-o probă clinică.

Criterii epidemiologice Neaplicabil

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Un caz care corespunde cu criteriile de diagnostic.

A84.1 ENCEFALITA VIRALĂ TRANSMISĂ DE CĂPUŞE

Criterii clinice

Orice persoană cu simptome de inflamaţie a CNS (de exemplu, meningită, meningoencefalită, encefalomielită, encefaloradiculită).

Criterii de laborator

Criterii de laborator pentru confirmarea unui caz:

Cel puţin unul dintre următoarele cinci:

- detectarea în sânge a anticorpilor specifici IgM şi IgG împotriva virusului EVTC;

- detectarea în LCR a anticorpilor specifici IgM şi IgG împotriva virusului EVTC;

- seroconversie sau creşterea de patru ori a anticorpilor specifici împotriva virusului EVTC în probe pereche de ser;

- detectarea de acid nucleic al virusului EVTC într-o probă clinică;

- izolarea virusului EVTC dintr-o probă clinică.

Criterii de laborator pentru un caz probabil:

Detectarea în sânge a anticorpilor specifici IgM împotriva virusului EVTC într-o singură probă de ser.

Criterii epidemiologice

- expunere la muşcătură de căpuşă;

- expunere la o sursă comună (produse lactate nepasteurizate).

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile de laborator pentru un caz probabil.

orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator pentru confirmarea unui caz.

B80 ENTEROBIOZA (OXIURIAZA)

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin una dintre următoarele patru:

- prurit perianal nocturn;

- dureri abdominale;

- fenomene dispeptice;

- reacţii toxicoalergice.

Criterii de laborator

- evidenţierea stadiilor propagative (ouălor) de Enterobius vermicularis prin raclaj sau amprentă perianală;

- evidenţierea stadiilor propagative (ouălor) de Enterobius vermicularis în materii fecale;

- evidenţierea viermilor maturi la examenul macroscopic al materiilor fecale.

Criterii epidemiologice

- expunerea la o sursă comună.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Un caz compatibil cu descrierea clinică sau care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Un caz care corespunde unui criteriu de laborator.

A04.6-A28.2 ENTERITA CAUZATĂ DE YERSINIA ENTEROCOLITICA sau de YERSINIA PSEUDOTUBERCULOSIS

Criterii clinice

Orice persoană cu cel puţin unul dintre următoarele cinci:

- febră;

- diaree;

- vărsături;

- durere abdominală (pseudoapendicită);

- tenesme rectale.

Criterii de laborator pentru diagnostic

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- izolarea Yersinia enterocolitica sau Y.pseudotu-berculosis patogene pentru om dintr-o probă clinică;

- detectarea genelor responsabile de virulenţa Y. enterocolitica sau Y. pseudotuberculosis într-o probă clinică.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele legături epidemiologice:

- transmitere de la om la om;

- expunere la o sursă comună;

- transmitere de la animal la om;

- expunerea la alimente contaminate.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

A91 FEBRA DENGA

Criterii clinice(⁷)

- febră

Criterii de laborator pentru diagnostic(⁸)

_____________________________

⁷ Criteriile clinice se interpretează ţinând seama de prezenţa unui diagnostic alternativ care poate să explice pe deplin afecţiunea

⁸ Rezultatele serologice se interpretează în funcţie de expunerea anterioară la alte infecţii cu flavivirusuri şi de situaţia vaccinării împotriva flavivirusurilor. Cazurile confirmate în astfel de situaţii se validează prin testul de neutralizare a serului sau prin alte teste echivalente

A. Caz probabil

- detectarea de anticorpi IgM specifici virusului febrei Denga într-o singură probă de ser.

B. Caz confirmat

Cel puţin unul dintre următoarele cinci:

- izolarea virusului febrei Denga dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al virusului febrei Denga într-o probă clinică;

- detectarea de antigen al virusului febrei Denga într-o probă clinică;

- detectarea de anticorpi IgM specifici febrei Denge într-o singură probă de ser, confirmat prin test de neutralizare;

- seroconversie sau creştere de patru ori a titrului de anticorpi specifici febrei Denga în probe-pereche de ser.

Criterii epidemiologice

- antecedente de călătorie sau de şedere într-o zonă cu transmitere continuă documentată a virusului febrei Denga în perioada de două săptămâni înainte de debutul simptomelor.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi epidemiologice, precum şi criteriile de laborator pentru un caz probabil.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator pentru un caz confirmat.

A78 FEBRA Q

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele trei:

- febră;

- pneumonie;

- hepatită.

Criterii de laborator pentru diagnostic

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- izolarea Coxiella burnetii dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al Coxiella burnetii într-o probă clinică;

- apariţia de anticorpi specifici împotriva Coxiella burnetii (IgG sau IgM faza II).

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele două legături epidemiologice:

- expunere la o sursă comună;

- transmitere de la animal la om;

- contact cu material infectat;

- expunere la insecte hematofage.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

A01 FEBRA TIFOIDĂ/PARATIFOIDĂ

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele două

- debut de febră persistentă

- cel puţin unul dintre următoarele patru:

- cefalee;

- bradicardie relative;

- tuse neproductivă;

- diaree, constipaţie, indispoziţie sau durere abdominală.

Criterii de laborator pentru diagnostic

Cel puţin una dintre următoarele două:

- Izolarea S. Typhi sau S. Paratyphi din sânge, mase fecale, urină, bilă sau alte probe clinice.

- Detectarea de acid nucleic aparţinând Salmonella Typhi sau S. Paratyphi într-o probă clinică.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele trei legături epidemiologice:

- expunere la o sursă comună;

- transmitere de la om la om;

- expunere la alimente/apă potabilă contaminate.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

A98.8 FEBRELE HEMORAGICE VIRALE (VHF)

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele două:

- febră;

- manifestări hemoragice de diferite forme care pot determina insuficienţă multiorganică.

Criterii de laborator pentru diagnostic

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- izolarea unui virus specific dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic specific într-o probă clinică şi genotipare.

Criterii epidemiologice

Cel puţin unul dintre următoarele:

- călătorie în ultimele 21 de zile într-o regiune în care se cunosc sau se presupune că au existat cazuri de VHF;

- expunere în ultimele 21 de zile la un caz probabil sau confirmat de VHF al cărui debut a fost în ultimele 6 luni.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

A95 FEBRA GALBENĂ

Criterii clinice

Orice persoană cu febră

ŞI

cel puţin unul dintre următoarele două:

- icter;

- hemoragie generalizată.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele cinci:

- izolarea virusului febrei galbene dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al virusului febrei galbene;

- detectarea de antigen al virusului febrei galbene;

- apariţia de anticorpi specifici împotriva virusului febrei galbene;

- demonstrarea prezenţei unor leziuni tipice la examenul histopatologic hepatic efectuat post-mortem.

Criterii epidemiologice

Călătorie în săptămâna precedentă într-o regiune în care se cunosc sau se presupune că au existat cazuri de febră galbenă.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care nu a fost vaccinată recent şi care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile de laborator. În cazul vaccinării recente, o persoană la care s-a detectat o tulpină sălbatică a virusului febrei galbene.

J10-J11 GRIPĂ

Gripa, afecţiuni clinice compatibile cu gripa (ILI - Influenza Like Illness):

Criterii clinice

O infecţie respiratorie acută cu:

- febră ≥38˚C;

- tuse;

- debut în perioada de 10 zile anterioare.

Nota: Infecţia gripală poate avea un spectru larg de sindroame clinice, de la coriză uşoară (simptome de guturai) până la pneumonie severă. Exista şi infecţii subclinice.

Boala poate varia în severitate în funcţie de tipul, subtipul şi varianta de virus şi de expunerea anterioară individuală la virusuri similare. Persoanele în etate şi foarte tinere pot prezenta manifestări clinice atipice: ex: vârstnicii (persoanele >65 ani) şi copiii mai mici de 3 luni pot să nu facă febră, iar copiii până la 3 ani pot prezenta febră înaltă, cu puţine semne de afectare respiratorie.

La adulţi cu boli cronice (respiratorii, cardiovasculare, etc.) infecţia gripală se poate manifesta ca o exacerbare a bolii de bază.

Infecţia gripală poate determina infecţii bacteriene secundare (de obicei pneumococice şi stafilococice). De asemenea, o multitudine de alte microorganisme pot determina simptome asemănătoare, diagnosticele fiind confundate cu gripa.

Criterii de laborator

- detecţie genetică de tip şi subtip: RT-PCR/ Real Time-PCR;

- izolare şi caracterizare de virusuri gripale: tip/subtip.

Criterii epidemiologice

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi are legătură epidemiologică cu un caz confirmat.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice (caz clinic compatibil cu gripa).

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică cu un caz confirmat de laborator.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile de laborator.

J09 Gripa A/H5N1

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă unul dintre următoarele două:

- febră şi semne şi simptome ale unei infecţii respiratorii acute;

- deces în urma unei boli respiratorii acute nediagnosticate.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- izolarea virusului gripal A/H5N1 dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al virusului gripal A/H5 într-o probă clinică;

- apariţia de anticorpi specifici împotriva virusului gripal A/H5 (titru crescut de patru ori sau mai mult sau titru singular mare).

Criterii epidemiologice

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- transmitere de la om la om prin proximitate (mai puţin de un metru) faţă de o persoană raportată ca fiind un caz probabil sau confirmat;

- expunere în laborator: în cazul în care este există o potenţială expunere la virusul gripal A/H5N1;

- proximitate (mai puţin de un metru) faţă de un animal confirmat ca fiind infectat cu virusul gripal A/H5N1, cuexcepţia păsărilor domestice sau sălbatice (de exemplu pisică sau porc);

- locuieşte într-o zonă sau a vizitat o zonă în care gripa A/H5N1 este în prezent suspectată sau confirmată

ŞI cel puţin unul dintre următoarele două:

- a fost în proximitatea (mai puţin de un metru) unor păsări domestice sau a unor păsări sălbatice bolnave sau moarte din zona afectată;

- a fost prezent într-o locuinţă sau într-o fermă în care au fost raportate păsări domestice bolnave sau moarte în lun precedentă, zona afetată.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi epidemiologice.

B. Caz probabil

Orice persoană cu un test pozitiv pentru virusul gripal A/H5 sau A/H5N1 efectuat de un laborator care nu este laborator naţional de referinţă inclus în Reţeaua comunitară UE a laboratoarelor de referinţă pentru gripa umană (CNRL).

C. Caz confirmat

- Confirmat la nivel naţional: Orice persoană cu un test pozitiv pentru virusul gripal A/H5 sau A/H5N1 efectuat de un laborator naţional de referinţă inclus în Reţeaua comunitară UE a laboratoarelor de referinţă pentru gripa umană (CNRL).

- Caz confirmat de OMS: Orice persoană cu o confirmare de laborator de către Centrul de colaborare al OMS pentru H5.

B15 HEPATITA VIRALĂ A

Criterii clinice

Orice persoană cu debut discret al unor simptome (de exemplu, oboseală, durere abdominală, inapetenţă, greţuri şi vărsături intermitente)

ŞI

cel puţin unul dintre următoarele trei:

- febră;

- icter;

- niveluri crescute ale transaminazelor serice.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- detectarea de acid nucleic al virusului hepatitic A (ARN VHA) în ser sau în scaun;

- apariţia de anticorpi IgM specifici împotriva virusului hepatitic A;

- detectarea de antigen al virusului hepatitic A în scaun.

Criterii epidemiologice

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- transmitere de la om la om;

- expunere la o sursă comună;

- expunere la alimente/apă potabilă contaminate;

- expunere la mediu.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

Notă: În cazul în care sistemul naţional de supraveghere nu captează simptome clinice, toate persoanele afectate confirmate prin teste de laborator se raportează ca fiind cazuri confirmate.

B16-B18.1 HEPATITA VIRALĂ B

Criterii clinice

Nerelevante în scop de supraveghere.

Criterii de laborator

Rezultate pozitive la cel puţin unul sau mai mulţi markeri ai infecţiei cu virusul hepatitic B (VHB):

- anticorpi IgM împotriva antigenului nucleocapsidei virusului hepatitic B (anti-HBc IgM);

- antigen de suprafaţă al virusului hepatitic B (AgHBs);

- antigen e al virusului hepatitic B (AgHBe);

- acid nucleic aparţinând virusului hepatitic B (ADN- VHB).

Criterii epidemiologice

Nerelevante în scop de supraveghere

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator.

Stadializarea cazurilor:

1.1 HVB acută Cod B16:

IgM anti-HBc pozitiv

SAU

Detecţia AgHBs şi markeri de infecţie cu VHB negativi cu mai puţin de 6 luni în urmă

SAU

Detecţia ADN-VHB şi markeri de infecţie cu VHB negativi cu mai puţin de 6 luni în urmă

1.2 HVB cronică Cod B 18.1:

IgM anti-HBc negativ şi Detecţia AgHBs sau a AgHBe sau a ADN-VHB în două testări diferite, la 6 luni interval

1.3 Necunoscută (NC):

Orice caz nou diagnosticat care nu poate fi clasificat în conformitate cu definiţia de mai sus a infecţiei acute sau cornice.

B17.1-B18.2 HEPATITA VIRALĂ C

Criterii clinice

Nerelevante în scop de supraveghere

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- detectarea de acid nucleic al virusului hepatitic C (ARN VHC);

- detectarea de antigen core a virusului hepatitic C (VHC-core);

- apariţia de anticorpi specifici împotriva virusului hepatitic C (anti-VHC) confirmată printr-un test de confirmare a prezenţei anticorpilor (de exemplu, imunoblot) la persoane în vârstă de peste 18 luni fără semne de vindecare a infecţiei.

Criterii epidemiologice Neaplicabile

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator.

Stadializarea cazurilor:

2.1. HVC acută Cod B17.1:

Sero-conversie recentă = Ac anti-VHC pozitivi după un rezultat negativ la un test anterior, efectuat cu mai puţin de 12 luni în urmă

SAU

Detecţia ARN-VHC sau a Ag core al VHC (VHC-core) în ser/plasma şi rezultat negativ la detecţia Ac anti-VHC.

2.2. HVC cronică Cod 18.2:

Detecţia ARN-VHC sau a Ag core al VHC (VHC-core) în ser/plasma, în 2 probe recoltate la interval de minimum 12 luni una faţă de alta .

2.3. Necunoscută (NC):

Orice caz nou diagnosticat care nu poate fi clasificat în conformitate cu definiţia de mai sus a infecţiei acute sau cronice.

B16.1 HEPATITA VIRALĂ D CO-INFECŢIE

Criterii clinice

Nerelevante în scop de supraveghere

Criterii de laborator

IgM anti-VHA negativ şi anti-VHC negativ

ŞI

Detecţia anticorpilor sресifiсi impоtriva virusului hерatitic D - anti VНD pozitiv

SAU

Detecţia АRN VHD

ŞI

Anti - HBc IgM.

Criterii epidemiologice NA

Nerelevante în scop de supraveghere

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator.

B17.0 HEPATITA VIRALĂ D, SUPRAINFECŢIE

Criterii clinice

Nerelevante în scop de supraveghere

Criterii de laborator

- Anti-VHA IgM negativ şi anti-VHC negativ

ŞI

- Detecţia anticorpilor sресifiсi împоtriva virusului hерatitic D - anti VНD pozitiv

- Detecţia АRN VHD;

ŞI

- Detecţia AgHBs sau a AgHBe sau a ADN-VHB.

Criterii epidemiologice

Nerelevante în scop de supraveghere

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator.

B17.2 HEPATITA VIRALĂ E

Infecţia cu virusul hepatitei E acută

Criterii clinice

Debut discret al unei boli acute cu semne/simptome de (I) boală infecţioasa acută (de exemplu - febră, indispoziţie, fatigabilitate) şi (II) afectarea ficatului care poate fi clinic manifestată (de exemplu - anorexie, greaţă, icter, urină hipercromă, dureri în hipocondrul drept) şi / sau nivelul alaninaminotransferazei (ALAT) mai înalt de 2,5 ori de la limita superioară a valorilor normale.

Criterii de laborator

• Răspuns cu anticorpi specifici anti-VHE (IgM şi IgG)

ŞI/SAU

• Detecţia acidului nucleic VHE (ARN VHE) în ser/plasmă sau scaun

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator.

B18.8 INFECŢIA CU VIRUSUL HEPATITEI E CRONICĂ

Criterii de laborator

Detecţia persistentă a acidului nucleic VHE (ARN VHE) în plasmă, ser sau scaun mai mult de 3 luni.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator.

A00 HOLERA

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă unul din următoarele simptome clinice:

- diaree acută apoasă, abundentă

ŞI

- vomă cu deshidratare.

Criterii de laborator pentru diagnostic

- izolarea Vibrio cholerae O1 sau O139 toxigene (toxina holerică) din scaun sau mase vomitive

ŞI

- demonstrarea prezenţei antigenelor O1 sau O139 în izolat

ŞI

- demonstrarea prezenţei enterotoxinei holerice sau a genei enterotoxinei holerice în izolat.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele cinci legături epidemiologice:

- expunere la o sursă comună;

- transmitere de la om la om;

- expunere la alimente/apă potabilă contaminate;

- expunere la mediu;

- istoric de călătorire sau şedere în zone cu risc endemic sporit de holeră.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

Notă: În cazul în care sistemul naţional de supraveghere nu captează simptome clinice, toate persoanele afectate confirmate prin teste de laborator se raportează ca fiind cazuri confirmate.

A04.5 ENTERITA CAUZATĂ DE CAMPYLOBACTER

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele trei simptome clinice:

- diaree;

- febră;

- durere abdominală de o severitate variabilă.

Criterii de laborator pentru diagnostic

- izolare a Campylobacter sp. din orice probă clinică;

- detectarea ADN Campylobacter sp (d.e. prin PCR).

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele cinci legături epidemiologice:

- transmitere de la animal la om;

- transmitere de la om la om;

- expunere la o sursă comună;

- expunere la alimente/apă potabilă contaminate;

- expunerea la mediu.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

Rezistenţă la antimicrobiene

Rezultatele testelor de sensibilitate la antimicrobiene se interpretează în conformitate cu Standardul şi metodologia Comitetului European pentru Testarea Sensibilităţii la Antimicrobiene (EUCAST).

A54 INFECŢIA GONOCOCICĂ

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele opt:

- uretrită;

- salpingită acută;

- boala inflamatorie pelviană;

- cervicită;

- epididimită;

- proctită;

- faringită;

- artrită

- orice nou-născut cu conjunctivită.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- izolarea Neisseria gonorrhoeae dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al Neisseria gonorrhoeae într-o probă clinică;

- demonstrarea prezenţei Neisseria gonorrhoeae printr-un test neamplificat de detectare a prezenţei acizilor nucleici într- o probă clinică;

- detectarea microscopică de diplococi Gram negativi intracelulari într-o probă uretrală masculină.

Criterii epidemiologice

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om (contact sexual sau transmitere verticală).

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator.

Rezistenţă la antimicrobiene

B96.3 INFECŢIA CU HAEMOPHILUS INFLUENZAE, BOALA INVAZIVĂ

Criterii clinice

Nerelevante în scop de supraveghere

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- izolarea Haemophilus influenzae de la nivelul unui sediu care în mod normal este steril;

- detectarea de acid nucleic al Haemophilus influenzae la nivelul unui sediu care în mod normal este steril.

Criterii epidemiologice Neaplicabile

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator.

Rezistenţă la antimicrobiene

B34.1 INFECŢIA ENTEROVIRALĂ

Criterii clinice

Îmbolnăvire acută caracterizată printr-o gamă variată de manifestări clinice:

- febră;

- herpangină;

- pleurodinie;

- mialgie;

- miocardită;

- nefrită;

- meningită;

- afecţiune a căilor respiratorii superioare;

- encefalită;

- enterită.

Criterii de laborator pentru diagnostic

- Detectarea anticorpilor specifici IgM anti virusuri Coxsackie, ECHO neutralizanţi şi hemaglutininoinhibanţi în creştere în seruri-perechi;

- Izolarea virusurilor Coxsackie, ECHO pe culturi celulare sau prin inoculări la şoareci-sugari din secreţii faringiene, sînge, LCR sau conţinutul intestinal;

- Detectarea virusurilor Coxsackie, ECHO în reacţia cu anticorpi fluorescenţi.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Un caz compatibil cu descrierea clinică.

B. Caz probabil

Caz posibil şi/sau date de laborator pentru meningită cu lichid clar, şi legătura cu cazuri similare sporadice sau epidemice înregistrate în colectivităţi sau localităţi, sau cu un caz de infecţie enterovirală confirmată prin metode de laborator.

C. Caz confirmat

Un caz compatibil cu descrierea clinică şi confirmat în laborator.

A70-A74 INFECŢIA CAUZATĂ DE CHLAMYDIA, INCLUSIV LIMFOGRANULOMUL CAUZAT DE CHLAMYDIA (VENERIC) (LGV)

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin una dintre următoarele forme clinice:

- Infecţie cu Chlamydia, alta decât LGV

Cel puţin unul dintre următoarele şase:

- uretrită;

- epididimită;

- alpingită acută;

- endometrită acută;

- cervicită;

- proctită.

La nou-născuţi cel puţin unul dintre următoarele două:

- conjunctivită;

- pneumonie.

LGV

Cel puţin unul dintre următoarele cinci:

- uretrită;

- ulcer genital;

- limfadenopatie inghinală;

- cervicită;

- proctită.

Criterii de laborator

Infecţie cu Chlamydia, alta decât LGV

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- izolarea Chlamydia trachomatis dintr-o probă prelevată de la nivelul tractului anogenital sau al conjunctivei;

- demonstrarea prezenţei Chlamydia trachomatis printr-un test DFA într-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al Chlamydia trachomatis într-o probă clinică.

LGV

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- izolarea Chlamydia trachomatis dintr-o probă prelevată de la nivelul tractului anogenital sau al conjunctivei;

- detectarea de acid nucleic al Chlamydia trachomatis într-o probă clinică

ŞI

- identificarea serotipului (genotipului) L1, L2 sau L3.

Criterii epidemiologice

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om (contact sexual sau transmitere verticală).

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator.

A04.3 INFECŢIE CU E. COLI PRODUCĂTOARE DE TOXINĂ SHIGA/VEROCITOTOXINĂ (STEC/VTEC), INCLUSIV SINDROMUL HEMOLITIC-UREMIC (HUS)

Criterii clinice

Diaree cauzată de STEC/VTEC

Orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele două:

- diaree;

- durere abdominală.

HUS

Orice persoană cu insuficienţă renală acută care prezintă cel puţin unul dintre următoarele două:

- anemie hemolitică microangiopatică;

- trombocitopenie.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- izolarea/cultivarea E. coli producătoare de toxină Shiga/verocitotoxină sau care are o genă sau gene stx1/vtx1 sau stx2/vtx2;

- izolarea Escherichia coli O157 care nu fermentează sorbitol (NSF) (fără teste de detectare a toxinelor sau a genelor care codifică toxine);

- detectarea genelor stx1/vtx1 sau stx2/vtx2;

- detectarea directă a toxinei Shiga libere/verocitotoxinei libere în fecale.

Doar în cazul HUS, următorul criteriu de laborator poate fi folosit pentru a confirma STEC/VTEC:

- apariţia de anticorpi specifici de serogrup împotriva Escherichia coli (LPS).

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele cinci legături epidemiologice:

- transmitere de la om la om;

- expunere la o sursă comună;

- transmitere de la animal la om;

- expunere la alimente/apă potabilă contaminate;

- expunere la mediu.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice pentru HUS.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

A39 INFECŢIA MENINGOCOCICĂ, BOALA INVAZIVĂ

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele simptome:

- semne meningeale;

- erupţie hemoragică;

- şoc septic;

- artrită septică.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- izolarea Neisseria meningitidis de la nivelul unui sediu care în mod normal este steril sau din leziuni cutanate purpurice;

- detectarea de acid nucleic al Neisseria meningitidis la nivelul unui sediu care în mod normal este steril sau al unor leziuni cutanate purpurice;

- detectarea de antigen al Neisseria meningitidis în LCR;

- detectarea de diplococi Gram negativi în LCR.

Criterii epidemiologice

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator.

A08.0 INFECŢIA ROTAVIRALĂ

Criterii clinice

Îmbolnăvire acută care se manifestă prin:

- diaree apoasă nesanguinolentă;

- vomă;

- febră;

- în cazuri severe – deshidratare.

Criterii de laborator pentru diagnostic

- Reacţia imunoenzimatică şi/sau reacţia latex-aglutinare pentru detectarea antigenului rotaviral grupul A în mase fecale.

- Detectarea acidului nucleic în materiile fecale cu ajutorul tehnicilor de amplificare genică (de ex. PCR).

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice (la un copil în vârsta până la 3 ani) şi/sau legătură epidemiologică cu un caz confirmat.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

J00-J06 INFECŢII ACUTE ALE CĂILOR RESPIRATORII SUPERIOARE (IACRS/ ARI - Acute Respiratory Infection)

Criterii clinice

- debut brusc al simptomelor

ŞI

cel puţin unul din următoarele:

- tuse;

- angină faringiană;

- dispnee;

- coriză.

Criterii de laborator

În funcţie de contextul epidemiologic se vor face determinări de laborator (izolări virale, detecţii IF/PCR pentru adenovirusuri, virusuri sinciţiale respiratorii, virusuri paragripale, etc).

Criterii epidemiologice

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi are legătură epidemiologică cu un caz confirmat de laborator.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile de laborator.

Z21 INFECŢIA CU VIRUSUL IMUNODEFICIENŢEI UMANE (HIV)

B20-B24 SINDROMUL IMUNODEFICIENŢEI DOBÂNDITE (SIDA)

Criterii clinice (SIDA)

Orice persoană care prezintă oricare dintre afecţiunile clinice astfel cum sunt definite în definiţia europeană de caz SIDA pentru:

- adulţi şi adolescenţi de 15 ani sau mai mult;

- copii sub 15 ani.

Criterii de laborator (HIV)

Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta mai mare de 18 luni .

Diagnosticul de laborator se realizează pe minim două probe de sânge cu cel puţin 3 testări. Confirmarea infecţiei cu HIV se realizează când sunt 3 teste pozitive.

Cel puţin unul dintre următoarele cele două scenarii este considerat confirmat:

- rezultat pozitiv la un test screening test rapid de diagnostic HIV1/2 (ELISA (sau test rapid de diagnostic) CLIA, ECLIA) ulterior la un test rapid de diagnostic HIV1/2 de alternativă (de la diferiţi producători), confirmat printr-un test pentru detectarea încărcăturii virale HIV (de ex. GeneXpert HIV-1 VL);

- rezultat pozitiv la un test screening test rapid de diagnostic HIV1/2 (ELISA CLIA, ECLIA) ulterior la un test rapid de diagnostic HIV1/2 de alternativă (de la diferiţi producători), confirmat printr-un rezultat pozitiv al testului rapid de confirmare HIV ½ pe bază de detectare a proteinelor specifice HIV (în caz în care încărcătura virală HIV este nedetectabil);

- rezultate pozitive pe două probe diferite la cel puţin unul dintre următoarele trei teste:

- detectarea de acid nucleic al HIV (HIV-RNA, HIV-DNA);

- demonstrarea prezenţei virusului HIV prin testul de detectare a antigenului p24 al HIV, inclusiv prin testul de neutralizare;

- izolarea HIV.

Copii cu vârsta <18 luni

Rezultate pozitive pe două probe diferite (cu excepţia sângelui din cordonul ombilical) de la cel puţin două testări:

- identificarea de acid nucleic al HIV (HIV-NAT, HIV-ARN);

- demonstrarea prezenţei HIV prin testul de detectare a antigenului p24 al HIV, inclusiv prin testul de neutralizare, la un copil >1 lună.

Criterii epidemiologice

Neaplicabile

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

- infecţie cu HIV:

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator pentru infecţia cu HIV.

- SIDA:

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice pentru SIDA şi criteriile de laborator pentru infecţia cu HIV.

GOO.1 INFECŢIA CU STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE, BOALA INVAZIVĂ

Criterii clinice

Nerelevante în scop de supraveghere

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- izolarea Streptococcus pneumoniae dintr-un biosubstrat care în mod normal este steril;

- detectarea de acid nucleic al Streptococcus pneumoniae dintr-un biosubstrat care în mod normal este steril;

- detectarea de antigen al Streptococcus pneumoniae dintr-un biosubstrat care în mod normal este steril.

Criterii epidemiologice

Neaplicabil

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator.

Rezistenţa la antimicrobiene:

Rezultatele testelor de sensibilitate se vor raporta în conformitate cu metodele şi cu criteriile recomandate de OMS, astfel cum sunt specificate în manualul Reţelei de Supraveghere a Rezistenţei la Antimicrobiene din Asia Centrală şi Europa (CAESAR) şi Regulamentul privind Sistemul naţional de supraveghere epidemiologică a rezistenţei la antimicrobiene, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova nr.711 din 07.06.2018.

A92.3 INFECŢIE CU VIRUSUL WEST NILE

Criterii clinice

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- orice persoană cu febră;

- encefalită;

- meningită.

Criterii de laborator pentru diagnostic

Teste de laborator pentru confirmarea cazului

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- izolarea VWN din sânge sau LCR;

- detectarea de acid nucleic al VWN în sânge sau LCR;

- detectarea anticorpilor specifici împotriva VWN (IgM) în LCR;

- titru mare de IgM anti-VWN şi detectarea IgG anti-VWN, confirmat prin test de neutralizare.

Test de laborator pentru un caz probabil

- apariţia de anticorpi specifici împotriva VWN în ser.

Rezultatele de laborator se interpretează în funcţie de situaţia vaccinării împotriva flavivirusului.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele două legături epidemiologice:

- transmitere de la animal la om (persoane care locuiesc, au vizitat sau au fost expuse la înţepături de ţânţar într-o zonă în care WNV este endemic la cai sau la păsări);

- transmitere de la om la om (transmitere verticală, transfuzii de sânge, transplanturi).

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

Un caz compatibil cu criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice ŞI care prezintă cel puţin unul dintre următoarele două:

- o legătură epidemiologică;

- un test de laborator pentru un caz probabil.

A. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator pentru confirmarea unui caz.

B19 INFECŢIA CU PARVOVIRUS

Criterii clinice

Îmbolnăvire acută cu febră uşoară, rinoree şi obstrucţie nazală, durere în gât, durere de cap, abdominală, musculară şi astenie. După câteva zile, primele simptome dispar şi apare erupţia caracteristica de un roşu intens la nivelul ambilor obraji, numită popular "boala obrajilor pălmuiţi" şi este mai frecvent la copii decât la adulţi.

Criterii de laborator pentru diagnostic

- Detectarea anticorpilor specifici în testul ELISA şi creşterea titrelor în dinamică

- Detectarea ADN a Parvovirusului prin metoda PCR

Criterii epidemiologice

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică şi confirmat în laborator.

A07.1 LAMBLIAZĂ (GIARDIAZA)

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin una dintre următoarele patru:

- diaree;

- dureri abdominale;

- balonare;

- semne de malabsorbţie (de exemplu, steatoree, pierdere in greutate).

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- detectarea chisturilor sau trofozoiţilor de Lamblia intestinalis în scaun, lichid duodenal sau în fragmentele de biopsie din intestinul subţire;

- detectarea antigenului de Lamblia intestinalis în scaun, lichidul duodenal sau fragmente de biopsie de intestinal subţire;

- detectarea acidului nucleic de Lamblia intestinalis în scaun, lichidul duodenal sau fragmente de biopsie din intestinul subţire.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele patru legături epidemiologice:

- expunerea la alimente / apă potabilă contaminate;

- transmitere de la om la om;

- expunere la o sursă comună;

- expunere la mediu.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile laborator.

Notă: În cazul în care sistemul naţional de supraveghere nu captează simptome clinice, toate persoanele afectate, confirmate prin teste de laborator, se raportează ca fiind cazuri confirmate.

A27 LEPTOSPIROZĂ

Criterii clinice

Orice persoană cu:

- febră

SAU

cel puţin două dintre următoarele:

- frisoane;

- cefalee;

- mialgii;

- sufuziune conjunctivală;

- hemoragii intradermice şi intramucoase;

- erupţie cutanată;

- icter;

- miocardită;

- meningită;

- insuficienţă renală;

- simptome respiratorii precum hemoptizia.

Criterii de laborator pentru diagnostic

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- izolarea Leptospira spp. dintr-o probă clinică;

- demonstrarea prezenţei prin imunofluorescenţă directă a prezenţei Leptospira spp. într-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al Leptospira spp. într-o probă clinică;

- prezenta anticorpilor specifici anti Leptospira spp..

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele trei legături epidemiologice:

- transmitere de la animal la om;

- expunere la mediu;

- expunere la o sursă comună.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile laborator.

Notă: În cazul în care sistemul naţional de supraveghere nu captează simptome clinice, toate persoanele afectate confirmate prin teste de laborator se raportează ca fiind cazuri confirmate.

A32 LISTERIOZA

Criterii clinice

Orice persoană cu cel puţin unul dintre următoarele cinci:

- febră;

- meningită, meningoencefalită sau encefalită;

- simptome pseudogripale;

- septicemie;

- infecţii localizate, de exemplu artrită, endocardită, endoftalmită şi abcese.

Listerioza în sarcină:

- Consecinţe asociate sarcinii determinate de infecţia cu Listeria definite ca: avort spontan, naşterea unui făt mort sau naştere prematură în timpul sarcinii.

Listerioza nou-născuţilor, definită ca unul dintre următoarele:

- naşterea unui făt mort (deces fetal după 20 de săptămâni de gestaţie);

- naştere prematură (înainte de 37 de săptămâni de gestaţie).

SAU

cel puţin unul dintre următoarele cinci, în decursul primei luni de viaţă (listerioză neonatală):

- meningită sau meningoencefalită;

- septicemie;

- dispnee;

- granulomatoză septică infantilă;

- leziuni la nivelul pielii, al membranelor mucoase sau al conjunctivei.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- izolarea Listeria monocytogenes sau detectarea de acid nucleic al Listeria monocytogenes la nivelul unui sediu care în mod normal este steril;

- într-un caz asociat sarcinii, în plus: izolarea Listeria monocytogenes sau detectarea de acid nucleic al Listeria monocytogenes la nivelul unui sediu care în mod normal nu este steril (de exemplu, ţesut placentar, lichid amniotic, meconiu, tampon vaginal) sau la un făt, făt născut mort, nou-născut sau la mamă.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele patru legături epidemiologice:

- expunere la o sursă comună;

- transmitere de la om la om (transmitere verticală);

- expunerea la alimente contaminate;

- transmitere de la animal la om.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator pentru un sediu care în mod normal este steril

SAU

într-un caz asociat sarcinii (mamă sau nou-născut în prima lună de viaţă) care îndeplineşte criteriile de laborator, doar mama se raportează ca fiind un cazlaborator.

Notă: În cazul în care sistemul naţional de supraveghere nu captează simptome clinice, toate persoanele afectate confirmate prin teste de laborator se raportează ca fiind cazuri confirmate.

B50 - B53 MALARIA (PALUDISMUL)

Criterii clinice

Orice persoană cu febră sau cu antecedente de febră.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- demonstrarea prezenţei plasmodiului malaric prin microscopie optică în preparate de sânge;

- detectarea acidului nucleic al Plasmodium în sânge;

- detectarea antigenului de Plasmodium.

Dacă este posibil trebuie efectuată diferenţierea speciei de Plasmodium.

Criterii epidemiologice

Istoric de călătorie în zonă epidemiologică

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile laborator.

Notă: În cazul în care sistemul naţional de supraveghere nu captează simptome clinice, toate persoanele afectate, confirmate prin teste de laborator, se raportează ca fiind cazuri confirmate.

B27 MONONUCLEOZA INFECŢIOASĂ

Criterii clinice

Îmbolnăvire acută cu febră, angină, limfadenopatie generalizată (cu tumefierea în special a ganglionilor limfatici laterocervicali şi occipitali), hepatosplenomegalie.

Criterii de laborator pentru diagnostic

- Detectarea de anticorpi anti- Epstein-Barr Virus (ebv) împotriva antigenului capsidic (IgM antiVCA) şi antigenul precoce (EA) în caz de infecţie acută, sau reactivare, în absenta anticorpilor IgG antiVCA şi antinucleari (anti EBNA) al EBV;

- Decelarea ADN EBV în sânge prin PCR.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

O persoană care întruneşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

O persoană care întruneşte criteriile clinice şi modificările hematologice: leucocitoză, limfocitoză, mononucleare atipice,

ŞI/SAU

contactul cu un bolnav de mononucleoză infecţioasă cu diagnosticul confirmat.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile laborator.

A69.2 NEUROBORELIOZA LYME

Criterii clinice

Simptome neurologice în conformitate cu definiţia de caz sugerată de Federaţia Europeană a Societăţilor de Neurologie (EFNS)(⁹), fără alte motive evidente.

_____________________________

⁹ Orientările EFNS privind diagnosticul şi tratamentul neuroboreliozei Lyme, European Journal of Neurology 17, 8-16: doi:10.1111/j.1468-1331.2009.02862.x.

Criterii de laborator pentru diagnostic

A. Caz confirmat:

- pleiocitoză în lichidul cefalorahidian şi semne de producţie intratecală de anticorpi specifici boreliozei Lyme;

- izolare a Borrelia burdgorferi în lichidul sinovial;

- detectarea acidului nucleic al Borrelia burdgorferi în lichidul cefalorahidian;

- detectarea de anticorpi IgG specifici către Borrelia burdgorferi în probă de sânge la copii sub vârsta 18 ani cu paralizie facială sau alte nevrite craniene şi antecedente recente (< 2 luni) de eritem migrator.

B. Caz probabil:

- pleiocitoză în lichidul cefalorahidian şi serologie pozitivă pentru Borrelia burdgorferi în lichidul cefalorahidia;

- producţie intratecală de anticorpi specifici către Borrelia burdgorferi.

Criterii epidemiologice

Nu se aplică.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

O persoană care întruneşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi cel puţin unul dintre criteriile de laborator pentru cazurile probabile.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi cel puţin unul dintre criteriile de laborator pentru cazurile confirmate.

B26 OREIONUL

Criterii clinice

Orice persoană cu

- febră

ŞI

cel puţin unul dintre următoarele trei:

- debut brusc al unei tumefieri dureroase, unilateral sau bilateral, a parotidei sau a altor glande salivare, fără o altă cauză aparentă;

- orhită;

- meningită.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- izolarea virusului oreionului dintr-o probă clinică;

- detectare de acid nucleic al virusului oreionului;

- apariţia de anticorpi specifici împotriva virusului oreionului caracteristici infecţiei acute, în ser sau în salivă.

Rezultatele de laborator se interpretează în funcţie de situaţia vaccinării.

Criterii epidemiologice

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care nu a fost vaccinată recent şi care îndeplineşte criteriile de laborator

În cazul vaccinării recente: orice persoană la care se detectează o tulpină sălbatică a virusului oreionului.

A20 PESTA

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin una dintre următoarele forme clinice:

Pestă bubonică:

- febră

ŞI

- debut brusc de limfadenită dureroasă.

Pestă septicemică:

- febră.

Pestă pneumonică:

- febră

ŞI

cel puţin unul dintre următoarele trei:

- tuse;

- dureri toracice;

- hemoptizie.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- izolarea Yersinia pestis dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al Yersinia pestis într-o probă clinică;

- apariţia de anticorpi specifici împotriva antigenului F1 al Yersinia pestis.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele patru legături epidemiologice:

- transmitere de la om la om;

- transmitere de la animal la om;

- expunere în laborator (în cazul în care există expunere potenţială la agentul pestei);

- expunere la o sursă comună.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator.

A80 POLIOMIELITA ACUTĂ

Criterii clinice

- Orice persoană cu vârsta < 15 ani suferind de paralizie flască acută (AFP)

SAU

- orice persoană examinată de un medic care suspectează poliomielita.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- izolarea virusului poliomielitic şi diferenţierea intratipică a virusului poliomielitic sălbatic (WPV);

- virus poliomielitic derivat dintr-un vaccin (VPDV) (pentru VDPV, similaritate în proporţie de cel puţin 85 % cu virusul vaccinal în secvenţele de nucleotide din secţiunea VP1);

- virusul poliomielitic de tip Sabin: diferenţiere intratipică realizată de către un laborator acreditat de OMS pentru diagnosticarea infecţiilor cu virus poliomielitic (pentru VPDV, o diferenţă de secvenţă VP1 > 1 % şi de maximum 15 % în comparaţie cu virusul vaccinal de acelaşi serotip).

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele două legături epidemiologice:

- transmitere de la om la om;

- antecedente de călătorie într-o regiune în care virusul poliomielitic este endemic sau într-o regiune în care circulaţia virusului poliomielitic este suspectată sau confirmată.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

A82 RABIA

Criterii clinice

Orice persoană cu encefalomielită acută

ŞI

cel puţin două dintre următoarele şapte:

- modificări senzoriale la nivelul sediului unei muşcături de animal precedente;

- pareză sau paralizie;

- spasme ale muşchilor deglutiţiei;

- hidrofobie;

- delir;

- convulsii;

- anxietate.

Criterii de laborator pentru diagnostic

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- izolarea virusului Lyssa dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al virusului Lyssa într-o probă clinică (de exemplu, salivă sau ţesut cerebral);

- detectarea de antigene virale prin test de imuno-fluorescenţă directă într-o probă clinică;

- apariţia de anticorpi specifici împotriva virusului Lyssa detectaţi prin test de neutralizare a virusului efectuat cu ser sau LCR.

Notă: Rezultatele de laborator se interpretează în funcţie de situaţia vaccinării sau a imunizării.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele trei legături epidemiologice:

- transmitere de la animal la om (animal cu infecţie suspectă sau confirmată);

- expunere la o sursă comună (acelaşi animal);

- transmitere de la om la om (de exemplu, transplant de organe).

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

B0.6 RUBEOLA

Criterii clinice

Orice persoană cu debut brusc al unei erupţii maculopapuloase generalizate

ŞI

cel puţin unul dintre următoarele cinci:

- adenopatie cervicală;

- adenopatie suboccipitală;

- adenopatie retroauriculară;

- artralgii;

- artrită.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- izolarea virusului rubeolei dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al virusului rubeolei într-o probă clinică;

- detectarea de anticorpi IgM împotriva virusului rubeolei (¹⁰);

_____________________________

¹⁰ În caz de screening, în anumite situaţii pot fi luate în considerare teste suplimentare pentru a exclude rezultatele fals-pozitive ale testelor de detectare a IgM (Manualul OMS pentru supravegherea de laborator a virusurilor rujeolei şi rubeolei, 2017).

- seroconversie a anticorpilor IgG împotriva virusului rubeolei sau creştere semnificativă a titrului de anticorpi IgG împotriva virusului rubeolei în perechi de probe testate în paralel.

Rezultatele de laborator se interpretează în funcţie de situaţia vaccinării (posibila persistenţă a anticorpilor IgM după vaccinare).

Criterii epidemiologice

O legătură epidemiologică cu un caz confirmat.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile de laborator care nu a fost vaccinată recent.

În caz de vaccinare recentă, o persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi la care se detectează o tulpină sălbatică a virusului rubeolei este considerată un caz confirmat.

Notă: Când în cursul sarcinii se suspectează rubeola, pentru tratamentul cazului este necesară o confirmare suplimentară a unor rezultate pozitive ale testelor de detectare a IgM împotriva virusului rubeolei (de exemplu, un test de aviditate de detectare a IgG specifice virusului rubeolei, IgM specifice virusului rubeolei şi o comparaţie a nivelurilor de IgG specifice virusului rubeolei pe perechi de ser efectuată într-un laborator de referinţă).

B35.0 SINDROMUL RUBEOLEI CONGENITALE

Criterii clinice

Rubeolă congenitală (CRI)

Nu se pot defini criterii clinice pentru CRI

Sindromul rubeolei congenitale (SRC)

Orice sugar < 1 an sau orice făt născut mort care prezintă:

cel puţin două dintre afecţiunile de la categoria (A)

una din categoria (A) şi una din categoria (B)

(A)

- cataractă (uni- sau bilaterală);

- glaucom congenital;

- cardiopatie congenitală;

- hipoacuzie;

- retinopatie pigmentară;

(B)

- purpură;

- splenomegalie;

- microcefalie;

- dezvoltare întârziată;

- meningoencefalită;

- opacitate osoasă diminuată la examenul radiologic;

- icter care debutează în primele 24 de ore de la naştere.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- izolarea virusului rubeolei dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al virusului rubeolei;

- apariţia de anticorpi specifici împotriva virusului rubeolei (IgM);

- persistenţa anticorpilor IgG împotriva rubeolei între vârsta de 6 şi 12 luni (cel puţin două probe cu o concentraţie similară de anticorpi IgG împotriva virusului rubeolei).

Rezultatele de laborator se interpretează în funcţie de situaţia vaccinării.

Criterii epidemiologice

Orice sugar sau făt născut mort proveniţi de la o mamă cu infecţie rubeolică confirmată prin teste de laborator în cursul sarcinii, prin transmitere de la om la om (transmitere verticală).

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice făt născut mort sau orice sugar care nu a fost testat SAU are rezultate de laborator negative şi care prezintă cel puţin unul dintre următoarele două:

- o legătură epidemiologică ŞI cel puţin una dintre afecţiunile de la categoria "A" din cadrul criteriilor clinice pentru CRS;

- îndeplinirea criteriilor clinice pentru CRS.

C. Caz confirmat

Orice făt născut mort care îndeplineşte criteriile de laborator

orice sugar care îndeplineşte criteriile de laborator ŞI care prezintă cel puţin unul dintre următoarele două:

- o legătură epidemiologică;

- cel puţin una dintre afecţiunile de la categoria "A" din cadrul criteriilor clinice pentru CRS.

B05 RUJEOLA

Criterii clinice

Orice persoană cu febră şi erupţii maculopapuloase

ŞI

cel puţin unul dintre următoarele trei:

- tuse;

- coriză;

- conjunctivită.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- izolarea virusului rujeolei dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al virusului rujeolei într-o probă clinică;

- apariţia de anticorpi specifici împotriva virusului rujeolei caracteristici infecţiei acute în ser sau în salivă;

- detectarea de antigen al virusului rujeolei prin DFA într-o probă clinică utilizând anticorpi monoclonali specifici virusului rujeolei.

Rezultatele de laborator se interpretează în funcţie de situaţia vaccinării. În cazul unei vaccinări recente, se urmăreşte detectarea virusului sălbatic.

Criterii epidemiologice

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care nu a fost vaccinată recent şi care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

A02 ENTERITA CAUZATĂ DE SALMONELLA

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele simptome clinice:

- diaree;

- febră;

- durere abdominală;

- vomă.

Criterii de laborator pentru diagnostic

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- izolarea Salmonella (non-Typhi, non-Paratyphi) dintr-o probă clinică.

- detectarea de acidul nucleic al Salmonella (non-Typhi, non-Paratyphi) dintr-o probă clinică.

Notă: Testarea sensibilităţii la antimicrobiene pentru Salmonella enterica se efectuează pe un subset de izolate reprezentative.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele legături epidemiologice:

- transmitere de la om la om;

- expunere la o sursă comună;

- transmitere de la animal la om;

- expunere la alimente/apă potabilă contaminate;

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

Notă: În cazul în care sistemul naţional de supraveghere nu captează simptome clinice, toate persoanele afectate confirmate prin teste de laborator se raportează ca fiind cazuri confirmate.

Rezistenţa antimicrobiană

Rezultatele testelor de sensibilitate se raportează în conformitate cu metodele şi cu criteriilrecomandate de OMS, astfel cum sunt specificate în manualul Reţelei de Supraveghere a Rezistenţei la Antimicrobiene din Asia Centrală şi Europa (CAESAR), manualul pentru implementare a Sistemului Global de Supraveghere a Rezistenţei la Antimicrobiene (GLASS-AMR) şi Regulamentul privind Sistemul naţional de supraveghere epidemiologică a rezistenţei la antimicrobiene, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova Nr.711 din 07.06.2018

SINDROMUL RESPIRATOR ACUT SEVER (SARS)

Criterii clinice

Orice persoană cu febră sau cu antecedente de febră

ŞI

cel puţin unul dintre următoarele trei:

- tuse;

- dificultăţi respiratorii;

- dispnee

ŞI

cel puţin unul dintre următoarele patru:

- semne radiografice de pneumonie;

- semne radiografice de sindrom de detresă respiratorie acută;

- diagnostic de pneumonie stabilit prin autopsie;

- diagnostic de sindrom de detresă respiratorie acută stabilit prin autopsie

ŞI

lipsa unui diagnostic alternativ care să explice pe deplin afecţiunea.

Criterii de laborator

Criterii de laborator pentru confirmarea unui caz

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- izolarea virusului în cultură celulară din orice probă clinică şi identificarea SARS-CoV prin utilizarea unei metode precum RT-PCR;

- detectarea de acid nucleic al SARS-CoV în cel puţin unul dintre următoarele trei:

- cel puţin două probe clinice diferite (de exemplu, exsudat rinofaringian şi scaun);

- aceeaşi probă clinică recoltată în două sau mai multe ocazii în decursul bolii (de exemplu, aspirate rinofaringiene secvenţiale);

- două teste diferite sau RT-PCR repetată utilizând la fiecare testare un nou extract de RNA din proba clinică originală;

- apariţia de anticorpi specifici împotriva SARS-CoV detectată printr-una dintre următoarele două:

- seroconversie prin ELISA sau IFA în serul din faza acută şi serul din faza de convalescenţă, testate în paralel;

- creştere de patru ori sau mai mare a titrului de anticorpi între serul din faza acută şi serul din faza de convalescenţă, testate în paralel.

Criterii de laborator pentru un caz probabil

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- un singur test pozitiv pentru anticorpi împotriva SARS-CoV;

- un rezultat PCR pozitiv pentru SARS-CoV într-o singură probă clinică şi la o singură testare.

Criterii epidemiologice

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele trei:

- angajat într-un loc de muncă asociat cu un risc crescut de expunere la SARS-CoV (de exemplu, într-un laborator în care se lucrează cu virusuri SARS-CoV vii sau cu virusuri similare SARS-CoV vii sau în care se păstrează probe clinice infectate cu SARS-CoV; persoane care sunt expuse la animale sălbatice sau la alte animale considerate ca fiind rezervor de SARS-CoV, la excrementele sau la secreţiile lor, etc.);

- contact apropiat (¹¹) cu una sau mai multe persoane cu SARS confirmat sau în curs de examinare pentru suspiciune de SARS;

- antecedente de călătorie sau şedere într-o zonă în care a existat un focar epidemic de SARS;

- doi sau mai mulţi membri ai personalului medical (¹²) din aceeaşi unitate medicală care prezintă semne clinice de SARS debutat în aceeaşi perioadă de 10 zile;

_____________________________

¹¹ Un contact apropiat este o persoană care a îngrijit, a locuit împreună cu sau a avut contact direct cu secreţiile respiratorii, lichidele corporale şi/sau excreţiile (de exemplu, fecale) unui caz de SARS

¹² În acest context, prin "personal medical" se înţelege tot personalul spitalului. Definiţia unităţii medicale în care apare grupul de cazuri depinde de situaţia locală. Dimensiunea unităţii poate varia de la o întreagă unitate medicală, în cazul în care aceasta este de dimensiuni mici, până la un singur departament sau o secţie a unui spital terţiar de dimensiuni mari

- trei sau mai multe persoane (membri ai personalului medical şi/sau pacienţi şi/sau vizitatori) care prezintă semne clinice de SARS debutat în aceeaşi perioadă de 10 zile, având o legătură epidemiologică cu aceeaşi unitate medicală.

Clasificarea cazurilor pentru perioada interepidemică

Se aplică, de asemenea, unui focar epidemic dintr-o ţară sau zonă neafectate.

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi prezintă o legătură epidemiologică şi îndeplineşte criteriile de laborator pentru un caz probabil.

C. Caz confirmat la nivel naţional

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator pentru confirmarea unui caz în situaţia în care testarea s-a realizat într-un laborator naţional de referinţă.

D. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile de laborator pentru confirmarea unui caz în situaţia în care testarea s-a realizat într-un laborator de referinţă şi de verificare a SARS din reţeaua OMS.

Clasificarea cazurilor în cursul unui focar epidemic

Se aplică în cursul unui focar epidemic într-o ţară/zonă în care cel puţin o persoană a fost confirmată prin metode de laborator în cadrul unui laborator de referinţă şi de verificare a SARS din reţeaua OMS.

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică cu un caz confirmat la nivel naţional sau cu un caz confirmat.

C. Caz confirmat la nivel naţional

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator pentru confirmarea unui caz în situaţia în care testarea s-a realizat într-un laborator naţional de referinţă.

D. Caz confirmat

Unul dintre următoarele trei:

- orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile de laborator pentru confirmarea unui caz în situaţia în care testarea s-a realizat într-un laborator de referinţă şi de verificare a SARS din reţeaua OMS;

- orice caz confirmat la nivel naţional cu o legătură epidemiologică cu un lanţ de transmitere în situaţia în care cel puţin un caz a fost verificat în mod independent de către un laborator de referinţă şi de verificare a SARS din reţeaua OMS;

- orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile de laborator pentru un caz probabil cu o legătură epidemiologică cu un lanţ de transmitere în situaţia în care cel puţin un caz a fost verificat în mod independent de către un laborator de referinţă şi de verificare a SARS din reţeaua OMS.

A38 SCARLATINA

Criterii clinice

Tablou clinic compatibil cu scarlatina, şi anume - îmbolnăvire acută cu febră, angină cu hiperemie aprinsă, erupţii rozeoloase punctiforme pe fundalul hiperemiat al pielii, neconfluente şi absente în triunghiul nazo-labial, limbă "zmeurie".

Criterii de laborator pentru diagnostic

- Izolarea streptococului ß-hemolitic grupaA/ Streptococcus pyogenes din depunerile de pe amigdale;

- Determinarea titrului antistreptolizinei O (ASLO) normal în perioada de stare şi crescut în convalescenţă.

Criterii epidemiologice

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

A03 SHIGELOZA

Criterii clinice:

Orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele patru:

- diaree;

- febră;

- vărsături;

- durere abdominală.

Criterii de laborator pentru diagnostic

Pentru un caz confirmat:

- izolarea Shigella sp. dintr-o probă clinică;

Pentru un caz probabil:

- detectarea de acid nucleic al Shigella spp. într-o probă clinică.

Notă: Dacă este posibil, se efectuează testarea sensibilităţii la antimicrobiene a Shigella.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele legături epidemiologice:

- transmitere de la om la om;

- expunere la o sursă comună;

- expunere la alimente/apă potabilă contaminate;

- expunere la mediu.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică

orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile de laborator pentru un caz probabil.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile de laborator pentru un caz confirmat.

Notă: În cazul în care sistemul naţional de supraveghere nu captează simptome clinice, toate persoanele afectate confirmate prin teste de laborator se raportează ca fiind cazuri confirmate.

Rezistenţă la antimicrobiene

Rezultatele testelor de sensibilitate vor fi raportate în conformitate cu metodele şi cu criteriile recomandate de OMS, astfel cum sunt specificate în manualul pentru implementare a Sistemului Global de Supraveghere a Rezistenţei la Antimicrobiene (GLASS-AMR) şi Regulamentul privind Sistemul naţional de supraveghere epidemiologică a rezistenţei la antimicrobiene, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova nr.711 din 07.06.2018

A50-A53 SIFILISUL

Criterii clinice

Sifilisul primar

Orice persoană care prezintă una sau mai multe şancre (de obicei nedureroase) în zona genitală, perineală, anală sau la nivelul mucoasei bucale sau faringiene sau într-o altă zonă extragenitală

Caz suspect (caz clinic)– stadiul primar al infectiei cu T.pallidum care se manifesta prin unul sau mai multe sifiloame primare (sancru, ulcer, eroziune) la nivelul organelor genitale externe si limfadenopatie regională.

Sifilisul secundar

Orice persoană cu cel puţin unul dintre următoarele cinci:

- erupţie maculopapuloasă difuză, care adesea afectează palmele şi plantele;

- limfadenopatie generalizată;

- condiloame plate;

- enantem;

- alopecie difuză.

Caz suspect (caz clinic) – stadiul intermediar al infectiei cu T.pallidum, care se manifesta prin leziuni cutaneo-mucoase diseminate frecvent asociate cu limfadenopatie generalizata; sancrul primar poate persista.

Sifilisul latent timpuriu (<1 an)

Absenţa simptomelor şi antecedente de simptome compatibile cu cele din fazele timpurii de sifilis în decursul celor 12 luni anterioare.

De menţionat că manifestările neurologice şi oculare pot apărea în orice stadiu al sifilisului.

Sifilisul latent

Caz suspect (caz clinic) – stadiul clinic asimptomatic al infecţiei cu T.pallidum având antecedente specifice sigure;

Sifilisul latent recent se stabileşte în primii 2 ani de la începutul infecţiei; este important din punct de vedere epidemiologic, aceşti pacienţi fiind contagioşi (prin sânge), iar femeile pot transmite boala la urmaşi (transplacentar).

Sifilisul latent tardiv survine după 2 ani de la începutul infecţiei, având o contagiozitate redusă, dar pacienţii pot dezvolta în timp manifestări grave (cardio-vasculare sau nervoase).

Sifilisul terţiar/cardiovascular/neurosifilis

Caz suspect (caz clinic) – stadiul final al infecţiei cu T.pallidum, care se manifesta prin leziuni cutaneo-mucoase profunde, nodulare (gome şi tuberculi) şi/sau afectare viscerală şi osteo-articulară / afectare a sistemul cardiovascular / afectare a sistemului nervos central.

Sifilis cardiovascular – cu aortită, angor pectoris, insuficienţă aortică, stenoza ostiului coronarian, aneurism aortic (îndeosebi toracic);

Neurosifilisul – cu forme meningovasculare, parenchimatoase (pareză generală progresivă, tabes dorsalis), asimptomatice (lichid cefalorahidian [LCR] modificat patologic)

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele:

- demonstrarea prezenţei Treponema pallidum în exsudatele leziunilor sau în ţesuturi prin examen microscopic pe fond întunecat;

- demonstrarea prezenţei Treponema pallidum în exsudatele leziunilor sau în ţesuturi prin DFA;

- demonstrarea prezenţei Treponema în exsudatele leziunilor sau în ţesuturi prin tehnici de amplificare a acidului nucleic (NAAT);

- detectarea anticorpilor împotriva Treponema pallidum printr-un test de screening (TPHA, TPPA sau EIA) ŞI detectarea suplimentară a anticorpilor TP-IgM (de exemplu, IgM-ELISA sau imunoblot sau 19S-IgM-FTA-abs) SAU a anticorpilor non-TP (de exemplu, VDRL, RPR).

- Caz confirmat: sifilis dobândit recent– caz clinic confirmat prin detectarea T.pallidum in substraturi biologice prin microscopia directa cu fond intunecat sau prin imunofluorescenţă directă, precum si/sau testul serologic pozitiv nontreponemal RPR/VDRL plus testul treponemal pozitiv TPHA/ELISA.

- Caz confirmat: sifilis dobândit tardiv – testul serologic pozitiv nontreponemal RPR/VDRL plus testul serologic treponemal pozitiv TPHA/ELISA/Western blot, inclusiv cu schimbări sugestive radiografia şi în ultrasonografia cutiei toracice în cazul sifilisului cardiovascular sau cu testele nontreponemale şi treponemale pozitive şi creşterea celularităţii/proteinorahiei în LCR în cazul neurosifilisului.

- Caz confirmat: sifilis dobândit latent– caz clinic confirmat prin reacţii serologice pozitive şi cu LCR negativ, cordul şi aorta fiind normale radiografic şi ultrasonografic.

Criterii epidemiologice

Sifilisul primar/secundar

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om (contact sexual)

Sifilisul latent timpuriu

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om (contact sexual) în decursul celor 12 luni anterioare

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator pentru confirmarea unui caz.

A50-A64 SIFILISUL CONGENITAL

Conform Protocolului Clinic Naţional "Sifilis":

Definiţie clinică (cu confirmare de laborator):

Fat mort, nou-nascut viu sau copil sub 2 ani avand confirmare microbiologica a infectiei sifilitice:

identificarea T.pallidum in materialul biologic recoltat din cordonul ombilical, placenta, secretii nazale sau leziunile cutaneo-mucoase prin microscopiein campul intunecat sau imunofluorescenta directa;

detectarea anticorpilor IgM anti-T.pallidum specifice prin metodele serologice ELISA sau Western-Blot;

testele netreponemale pozitive (RPR/VDRL) depasind de 4 ori titrul testelor serologice la mama.

Definiţie epidemiologica (fără confirmare de laborator):

fat mort sau nou-nascut viu la termen mai mare de 20 saptamani de sarcina, avand masa corpului ≥500gr, nascut de o mama seropozitiva pentru sifilis fara tratament adecvat (netratata, tratata neconform sau tratata in ultimele 30 zile ale sarcinii).

Criterii clinice

Orice sugar < 2 ani care prezintă cel puţin unul dintre următoarele zece:

- hepatosplenomegalie;

- leziuni cutanate şi ale mucoaselor;

- condiloame plate;

- rinită persistentă;

- icter;

- pseudoparalizie (cauzată de periostită sau de osteocondrită);

- afectarea sistemului nervos central;

- anemie;

- sindrom nefrotic;

- malnutriţie.

Criterii de laborator

Criterii de laborator pentru confirmarea unui caz

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- demonstrarea prezenţei Treponema pallidum prin examen microscopic pe fond întunecat în cordonul ombilical, placentă, secreţie nazală sau într-o probă dintr-o leziune cutanată;

- demonstrarea prezenţei Treponema pallidum prin DFA-TP în cordonul ombilical, placentă, secreţie nazală sau într-o probă dintr-o leziune cutanată;

- detectarea IgM specifice împotriva Treponema pallidum (FTA-abs, EIA)

ŞI un test nontreponemal pozitiv (VDRL, RPR) realizat cu serul copilului.

Criterii de laborator pentru un caz probabil

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- rezultat pozitiv la testul VDRL-LCR;

- teste serologice treponemale şi nontreponemale pozitive realizate cu serul mamei;

- titrul anticorpilor nontreponemali al copilului este de cel puţin patru ori mai mare decât titrul anticorpilor din serul mamei.

Criterii epidemiologice

Orice sugar cu o legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om (transmitere verticală).

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice sugar sau copil care îndeplineşte criteriile clinice şi care prezintă cel puţin unul dintre următoarele două:

- o legătură epidemiologică;

- îndeplinirea criteriilor de laborator pentru un caz probabil.

C. Caz confirmat

Orice sugar care îndeplineşte criteriile de laborator pentru confirmarea cazurilor

A34 TETANOS

Criterii clinice

Orice persoană cu debut acut a cel puţin două dintre următoarele trei:

- contracţii musculare dureroase, în special a muşchilor maseteri şi ai gâtului, soldate cu spasme faciale cunoscute sub numele de trismus şi "risus sardonicus";

- contracţii musculare dureroase ale muşchilor trunchiului;

- spasme generalizate, accese frecvente de opistotonus.

Criterii de laborator

Neaplicabil.

Criterii epidemiologice

Neaplicabil.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice în absenţa unui diagnostic mai probabil.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice în absenţa unui diagnostic mai probabil.

A33 TETANOSUL NEONATAL

Criterii clinice

Tablou clinic compatibil cu tetanosul neonatal, şi anume: orice nou-născut cu capacitate normală de a suge şi plânge în primele două zile de viaţă, care între 3 şi 28 zile nu mai poate să sugă normal, cu dezvoltarea rigidităţii muşchilor faciali, cervicali, toracelui, spinali etc., crize de convulsii tonice, sau ambele.

Criterii de laborator Neaplicabil

Criterii epidemiologice Neaplicabil.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice în absenţa unui diagnostic mai probabil.

B58 TOXOPLASMOZA CONGENITALĂ

Criterii clinice

Nu este relevant în scopul supravegherii

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele patru:

- detectarea T. gondii în lichide sau ţesuturi corporale;

- detectarea acidului nucleic al T. gondii într-o probă clinică;

- apariţia de anticorpi specifici (IgM, IgG, IgA împotriva T. gondii) la un nou-născut.

- titre stabile de anticorpi IgG împotriva T.gondii la un sugar (<12 luni);

Criterii epidemiologice Neaplicabil.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil Neaplicabil

C. Caz confirmat

Orice sugar care întruneşte criteriilor de laborator.

B75 TRICHINELOZA (TRICHINOZA)

Criterii clinice

Orice persoană cu cel puţin trei dintre următoarele şase:

- febra;

- sensibilitate şi dureri musculare;

- diaree;

- edem facial;

- eozinofilie;

- hemoragii subconjunctivale, subunguale şi retiniene.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- detectarea de Trichinella larvae în ţesut obţinut prin biopsie musculară;

- apariţia anticorpilor specifici împotriva Trichinella (test IFA, ELISA sau Western Blot).

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele două legături epidemiologice:

- expunerea la alimente contaminate (carne);

- expunere la o sursă comună.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi criteriile de laborator

Notă: În cazul în care sistemul naţional de supraveghere nu captează simptome clinice, toate persoanele afectate confirmate prin teste de laborator se raportează ca fiind cazuri confirmate.

A15-19 TUBERCULOZA

Tuberculoză (TB) - stare de boală cauzată de Mycobacterium tuberculosis (MBT).

Tuberculoza pulmonară (TB P) la adulţi se referă la orice caz confirmat bacteriologic sau diagnosticat clinic de TB care implică parenchimul pulmonar sau arborele traheobronşic. TB miliară este clasificata ca TB P, deoarece există leziuni la nivelul plămânilor. Limfadenopatia intratoracică tuberculoasă (mediastinală şi/sau hilară) sau revărsat pleural tuberculos, fără modificari radiologice la nivelul plămânilor, constituie un caz de TB extrapulmonară. Un pacient cu TB atât pulmonară cât şi extrapulmonară trebuie să fie clasificat ca un caz de TB P.

Tuberculoza extrapulmonară (TB EP) la adulţi se referă la orice caz confirmat bacteriologic sau diagnosticat clinic de TB, care implică alte organe decât plămânii, de ex. pleura, ganglionii limfatici, abdomenul, tractul genito-urinar, pielea, articulaţiile şi oasele, meningele.

Tuberculoză pulmonară (TB P) la copii - Orice caz confirmat bacteriologic sau diagnosticat clinic de TB care implică parenchimul pulmonar sau arborele traheobronşic, inclusiv limfadenopatia intratoracică tuberculoasă (mediastinală şi/sau hilară), fără modificări radiologice la nivelul plămânilor. TB miliară este clasificată ca TB P, deoarece există leziuni la nivelul plămânilor. O persoană cu TB P şi TB extrapulmonară trebuie clasificată ca având TB P.

Tuberculoză extrapulmonară (TB EP) la copii - Orice caz confirmat bacteriologic sau diagnosticat clinic de TB, care implică alte organe decât plămânii (de exemplu, pleura, ganglionii limfatici periferici, abdomen, tractul genito-urinar, pielea, articulaţii şi oase, meninge).

Tuberculoză prezumtivă - Persoană care prezintă simptome sau semne sugestive de tuberculoză.

Tuberculoză confirmată bacteriologic - TB diagnosticată într-un eşantion biologic printr-un test rapid aprobat de OMS: Xpert® MTB/RIF, Xpert® MTB/RIF Ultra, microscopia sau cultura.

Caz de TB diagnosticat clinic este cel care nu îndeplineşte criteriile de confirmare bacteriologică, dar care a fost diagnosticat cu TB activă de către medic ftiziopneumolog şi care a decis să prescrie pacientului un curs complet de tratament TB. Această definiţie include cazurile diagnosticate pe baza semnelor radiologice compatibile cu tuberculoza activă sau histologiei sugestive şi cazurile extrapulmonare fără confirmare de laborator. Cazurile diagnosticate clinic şi care s-au dovedit ulterior a fi bacteriologic pozitive (înainte sau după iniţierea tratamentului) trebuie reclasificate ca confirmate bacteriologic.

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă următoarele două:

- semne, simptome şi/sau semne radiologice compatibile cu tuberculoza activă la nivelul organului afectat;

ŞI

- decizia medicului ftiziopneumolog de a trata pacientul printr-o cură completă de terapie antituberculoasă.

Criterii de laborator

Criterii de laborator pentru confirmarea unui caz – un rezultat pozitiv la examinare prin:

Xpert® MTB/RIF sau Xpert® MTB/RIF Ultra sau/şi

microscopia sau/şi

cultura.

Criterii epidemiologice

Contact - orice persoană care a fost expusă cazului index

Caz index (pacient indice) - caz de tuberculoză nou depistat sau caz de recidivă, la o persoană de orice vârstă, într-o gospodărie anumită sau în alt loc comparabil, în care alte persoane puteau fi expuse MBT. Un caz index este cazul în jurul căruia este centrată examinarea contaţilor (dar nu este neapărat cazul- sursă).

Contact intradomiciliar - o persoană care a partajat acelaşi spaţiu de locuit închis cu cazul index timp de o noapte/mai multe nopţi sau perioade frecvente/prelungite în timpul zilei, în ultimele 3 luni anterioare iniţierii episodului curent de tratament.

Contact apropiat - o persoană care nu este de la domiciliu, dar care a partajat cu cazul index un spaţiu închis, cum ar fi un loc de adunare socială, locul de educaţie, instruire, odihnă, muncă, sau facilitate, pentru perioade îndelungate în timpul zilei în ultimele 3 luni anterioare iniţierii episodului curent de tratament.

Clasificarea cazurilor

A. Caz prezumtiv

Orice persoană care prezintă simptome sau semne sugestive de tuberculoză.

B. Caz de TB diagnosticat clinic

Orice persoană care nu îndeplineşte criteriile de confirmare bacteriologică, dar care a fost diagnosticat cu TB activă de către medicul ftiziopneumolog, care a decis să prescrie pacientului un curs complet de tratament TB. Această definiţie include cazurile diagnosticate pe baza semnelor radiologice compatibile cu tuberculoza activă sau histologiei sugestive şi cazurile extrapulmonare fără confirmare de laborator. Cazurile diagnosticate clinic şi care s-au dovedit ulterior a fi bacteriologic pozitive (înainte sau după iniţierea tratamentului) trebuie reclasificate ca confirmate bacteriologic.

C. Caz confirmat bacteriologic

Orice persoană cu TB diagnosticată într-un eşantion biologic printr-un test rapid aprobat de OMS: Xpert® MTB/RIF, Xpert® MTB/RIF Ultra, microscopia sau cultură.

A21 TULAREMIA

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin una dintre următoarele forme clinice:

Tularemia ulceroglandulară

- ulcer cutanat

ŞI

- limfadenopatie regională.

Tularemia glandulară

noduli limfatici măriţi şi dureroşi fără ulcer aparent.

Tularemia oculoglandulară

- conjunctivită

ŞI

- limfadenopatie regională.

Tularemia orofaringiană

- limfadenopatie cervicală.

ŞI cel puţin unul dintre următoarele trei:

- stomatită;

- faringită;

- amigdalită.

Tularemia intestinală

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

- durere abdominală;

- vărsături;

- diaree.

Tularemia pulmonară

- pneumonie.

Tularemia tifoidală

Cel puţin unul dintre următoarele două:

- febră fără semne şi simptome timpurii de localizare;

- septicemie.

Criterii de laborator pentru diagnostic

Cel puţin unul dintre următoarele trei teste:

- izolarea Francisella tularensis dintr-o probă clinică;

- detectarea de acid nucleic al Francisella tularensis într-o probă clinică;

- apariţia de anticorpi specifici împotriva Francisella tularensis.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele trei legături epidemiologice:

- expunere la o sursă comună;

- transmitere de la animal la om;

- expunere la alimente/apă potabilă contaminate.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator

A37 TUSEA CONVULSIVĂ

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă tuse de cel puţin două săptămâni ŞI cel puţin unul dintre următoarele trei:

- paroxisme de tuse;

- stridor inspirator;

- vomă după tuse.

orice persoană diagnosticată cu tuse convulsivă de către un medic

episoade apneice la sugari.

Notă: Toate persoanele, inclusiv adulţii, adolescenţii sau copii vaccinaţi, se pot prezenta cu simptome atipice. Caracteristicile tusei se investighează, în special în cazurile în care tusea este paroxistică, este mai intensă în timpul nopţii şi nu este însoţită de febră.

Criterii de laborator

Cel puţin unul dintre următoarele trei:

I. izolarea Bordetella pertussis dintr-o probă clinică;

II. detectarea de acid nucleic al Bordetella pertussis într-o probă clinică;

III. apariţia de anticorpi specifici împotriva Bordetella pertussis.

Diagnostic direct (I-II): Bordetella pertussis şi acidul ei nucleic se izolează/detectează cel mai bine din/în probe rinofaringiene.

Diagnostic indirect (III): dacă este posibil, se efectuează un test ELISA utilizând toxină Pertussis înalt purificată şi seruri de referinţă OMS ca standard. Rezultatele se interpretează în funcţie de situaţia vaccinării antipertussis. În caz de vaccinare în cursul ultimilor câţiva ani înainte de colectarea probelor, titrul de anticorpi specifici împotriva toxinei Bordetellei pertussis poate fi o consecinţă a sau o modificare ca urmare a vaccinării anterioare.

Criterii epidemiologice

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om.

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator

B01 VARICELA

Criterii clinice

Tablou clinic compatibil cu varicela şi anume - îmbolnăvire acută cu febră şi erupţii varicelare evolutive: macule mici (2-4 mm) rotunde, sau ovale de culoare roşie care se transformă în papule, apoi în vezicule cu o zonă eritematoasă la bază şi conţinut clar, pruriginoase, şi nu confluează. Elementele eruptive apar pe toată pielea, inclusiv a părţii piloase a capului şi pe mucoase.

Criterii de laborator pentru diagnostic

- Detectarea anticorpilor specifici în testul ELISA şi creşterea titrelor în dinamică

- Detectarea ADN a virusului varicelei prin metoda PCR

Criterii epidemiologice

O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil Neaplicabil

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

B03 VARIOLA

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puţin unul dintre următoarele două:

- febră

ŞI

erupţii constând în vezicule sau pustule dure în acelaşi stadiu de evoluţie, cu o distribuţie centrifugă;

- tablou clinic atipic, definit ca cel puţin unul dintre următoarele:

- leziuni hemoragice;

- leziuni catifelate plate care nu se transformă în vezicule;

- variolă fără erupţie;

- tip uşor.

Criterii de laborator

Criterii de laborator pentru confirmarea unui caz

Cel puţin unul dintre următoarele două teste de laborator:

- izolarea virusului variolei dintr-o probă clinică, urmată de secvenţiere (numai laboratoarele desemnate P4);

- detectarea de acid nucleic al virusului variolei într-o probă clinică, urmată de secvenţiere.

Rezultatele de laborator se interpretează în funcţie de situaţia vaccinării

Criterii de laborator pentru un caz probabil

- identificarea particulelor de ortopoxvirus prin EM.

Criterii epidemiologice

Cel puţin una dintre următoarele două legături epidemiologice:

- transmitere de la om la om;

- expunere în laborator (în cazul în care există riscul expunerii la virusul variolei).

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care prezintă cel puţin unul dintre următoarele două:

- legătură epidemiologică cu un caz uman confirmat, prin transmitere de la om la om;

- îndeplinirea criteriilor de laborator pentru un caz probabil.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile de laborator pentru confirmarea unui caz.

În cursul unui focar epidemic: orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care are o legătură epidemiologică.

B04 VARIOLA MAIMUŢEI/ MONKEYPOX (mpox)

Caz suspectat:

O persoană de orice vârstă ce se prezintă din 01 ianuarie 2022 cu erupţie acută neexplicată sau una sau mai multe leziuni acute ale pielii

ŞI

una sau mai multe din următoarele semne sau simptome:

- durere de cap;

- debut acut de febră (>38.5^oC);

- limfadenopatie (umflarea ganglionilor limfatici);

- mialgie (dureri musculare/dureri de corp);

- dureri de spate;

- astenie (slăbiciune profundă);

ŞI

pentru care, următoarele cauze ale erupţiei acute sau leziunilor pielii nu explică pe deplin imaginea clinică: varicela zoster, herpes zoster, rujeolă, herpes simplex, infecţii bacteriene ale pieli, infecţie cu gonococ diseminat, sifilis primar sau secundar, chancroid, limfogranulom veneric, granulom inghinal, moluscum contagiosum, reacţie alergică (de ex., la plante); şi orice alte cauze relevante pe plan local de erupţie papulară sau veziculoasă.

Nota: Nu este necesar de obţinut rezultate de laborator negative pentru cauzele comune listate ale bolii eruptive pentru a clasifica un caz drept suspect. Mai mult ca atât, dacă suspiciune de infecţie cu virusul variolei maimuţei este înaltă fie din cauza istoricului şi/sau prezentării clinice sau expunerii posibile la un caz, identificarea unui patogen alternativ care cauzează boala eruptivă nu trebuie să împiedice testarea pentru MPXV, deoarece au fost identificate şi co-infecţii.

Caz probabil:

O persoană care întruneşte definiţia de caz pentru un caz suspect

ŞI

Una sau mai multe din următoarele:

- are o legătură epidemiologică (expunere faţă-n faţă prelungită în proximitate apropiată, inclusiv lucrători medicali fără EPP corespunzător (mănuşi, halat, protecţia ochilor şi respirator));

- contact fizic direct cu pielea sau leziunile pielii, inclusiv contact sexual, sau contact cu materiale contaminate cum ar fi îmbrăcămintea, aşternuturile sau ustensilele a unui caz probabil sau confirmat de variolă a maimuţei în 21 de zile înainte de debutul simptomelor;

- a avut parteneri sexuali multipli sau anonimi în 21 de zile înainte de debutul simptomelor;

- are nivele detectabile de anticorpi IgM anti-ortopoxvirus (OPXV), în perioada 4 - 56 zile după debutul erupţiei;

- sau o creştere de patru ori a titrului anticorpilor IgG faţă de proba acută/initială (până la ziua 5-7) şi convalescentă (de la ziua 21 şi mai departe);

- în absenţa unei vaccinări recente contra variolei/variolei maimuţei sau o altă expunere cunoscută la OPXV;

- are rezultat pozitiv la testul pentru infecţia ortopoxvirală (de ex. PCR specific OPXV fără PCR specific.

Caz confirmat:

Virusul variolei maimuţei confirmat de laborator prin depistarea secvenţei unice de ADN viral prin reacţie de polimerizare în lanţ în timp real (PCR)c şi/sau secvenţiere.

Caz eliminat:

Un caz suspect sau probabil pentru care testul de laborator a fluidelor din leziune, specimenelor de piele sau a crustei prin PCR şi/sau secvenţiere este negativ la MPXVc. Şi invers, un caz probabil depistat retrospectiv pentru care testul leziunii nu mai poate fi realizat în mod adecvat (i.e., după ce au căzut crustele) şi niciun alt specimen nu este depistat ca fiind PCR-pozitiv, va rămâne clasificat drept caz probabil.

II. DEFINIŢIILE DE CAZ PENTRU PROBLEMELE DE SĂNĂTATE SPECIALE

BOLI DIAREICE ACUTE

A04.0, A04.1, A04.2, A04.4, A04.7, A04.8, A04.9,

A08.1, A08.2, A08.3, A08.4, A08.5, A09

Criterii clinice

Afecţiune caracterizită prin debut acut de diaree (scaune lichide de mai mult de 12 ore), cu sau fără vomă, febră (> 38 °C), inapetenţă, greţuri, dureri abdominale, frisoane, cefalee, mialgii, fără a putea fi explicată de o cauză neinfecţioasă probabilă.

Criterii de laborator pentru diagnostic

Depistarea agentului patogen în probe clinice.

Detectarea agentului patogen intestinal prin teste pentru antigene sau a anticorpilor în sânge sau în scaun;

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi care prezintă legătură epidemiologică cu un caz confirmat.

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

TOXIINFECŢII ALIMENTARE

A05, A02, A03, A04, A09, A32

Descriere clinică

Boală de origine infecţioasă sau toxică, care apare la persoană în urma ingerării unui produs alimentar sau a apei contaminate, care se manifestă, ca regulă, prin greţuri, vomă, dureri abdominale, diaree, cu sau fără febră.

Criterii de laborator pentru diagnostic

Depistarea agentului patogen/toxic din mase vomitive, spălături gastrice, materii fecale şi/sau produsul alimentar/apă utilizat(ă).

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice.

B. Caz probabil

Orice persoană care îndeplineşte care prezintă legătură epidemiologică şi/sau depistarea agentului patogen/toxic suspect în produsul alimentar/apă..

C. Caz confirmat

Orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator.

Y95 INFECŢII ASOCIATE ASISTENŢEI MEDICALE SAU INFECŢII NOSOCOMIALE (IAAM)

Descriere clinică

O IAAM asociată spitalizării actuale este definită ca o infecţie care corespunde uneia dintre definiţiile de caz

ŞI

– debutul simptomelor a fost în ziua 3 sau mai târziu (data internării = ziua 1) a spitalizării actuale

SAU

– pacientul a fost supus unei intervenţii chirurgicale în ziua 1 sau ziua 2 şi prezintă simptome de infecţie la locul intervenţiei chirurgicale înainte de ziua 3

SAU

– un dispozitiv invaziv a fost plasat în ziua 1 sau ziua 2 determinând o infecţie asociată înainte de ziua 3.

O IAAM asociată unei spitalizări anterioare este definită ca o infecţie care corespunde uneia dintre definiţiile de caz

ŞI

– pacientul se prezintă cu o infecţie, dar a fost reinternat la mai puţin de 48 de ore de la o internare anterioară într-o instituţie medico-sanitară spitalicească.

SAU

– pacientul a fost internat cu o infecţie care corespunde definiţiei de caz pentru o infecţie de situs chirurgical (SSI), adică infecţie de situs chirurgical a apărut în primele 30 de zile de la intervenţie (sau, în cazul intervenţiilor chirurgicale care implică un implant, infecţia de situs chirurgical a fost profundă sau a afectat o cavitate/organ şi a apărut în primele 90 de zile de la intervenţie), iar pacientul are simptome care corespund definiţiei de caz şi/sau este sub tratament cu antimicrobiene pentru infecţia respectivă

SAU

– pacientul a fost internat (sau îi apar simptome în primele 2 zile) pentru infecţie cu Clostridioides difficile la mai puţin de 28 de zile de la o externare anterioară dintr-un spital.

Notă: În scopul efectuării studiilor în scopul determinării prevalenţe de moment, o IAAM activă prezentă în ziua colectării datelor este definită ca o infecţie în care semnele şi simptomele infecţiei sunt prezente la data colectării datelor sau semnele şi simptomele au fost prezente în trecut, iar pacientul primeşte la momentul colectării datelor (încă) tratament pentru infecţia respectivă. Prezenţa simptomelor şi a semnelor se verifică înainte de începerea tratamentului pentru a determina dacă infecţia tratată corespunde uneia dintre definiţiile de caz pentru IAAM.

BJ: Infecţie osoasă şi articulară:

BJ-BONE: Osteomielita

Osteomielitele trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă dintr-un situs osos al pacientului;

- pacientul are semne de osteomielită la examinarea directă a osului în timpul unei intervenţii chirurgicale sau la un examen histopatologic;

- pacientul are cel puţin 2 dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), tumefiere localizată, sensibilitate, hiperemie căldură sau eliminări la nivelul situsului suspectat al infecţiei osoase

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- hemocultură pozitivă;

- test sanguin pozitiv pentru antigen (de exemplu, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae);

- semne radiografice de infecţie (de exemplu, anomalii la examenul radiologic, examinare TC, RMN, examenul cu substanţe radiomarcate (galiu, techneţiu, etc.).

Notă privind raportarea: Mediastinita postchirurgie cardiacă însoţită de osteomielită se raportează ca infecţie de situs chirurgical de organ/spaţiu (SSI-O)

BJ-JNT: Infecţii ale articulaţiilor sau burselor

Infecţiile articulaţiilor sau burselor trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă din lichidul sinovial sau dintr-un fragment de biopsie sinovială;

- pacientul are semne de infecţie articulară sau a unei burse observate în timpul intervenţiei chirurgicale sau confirmate printr-un examen histopatologic;

- pacientul are cel puţin două dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: durere articulară, edem, sensibilitate, căldură, semne de hidartroză sau de limitare a mobilităţii articulare

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- microorganisme şi leucocite în frotiul din lichidul sinovial colorat Gram;

- test antigen pozitiv din sânge, urină sau lichid sinovial;

- profil celular şi analize chimice ale lichidului sinovial compatibile cu infecţia şi neexplicate printr-o boală reumatologică preexistentă;

- semne radiografice de infecţie [de exemplu, anomalii la examenul radiologic, examinare TC, RMN, examenul cu substanţe radiomarcate (galiu, techneţiu, etc.)].

BJ-DISC: Infecţii intervertebrale

Infecţiile intervertebrale trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă de la nivelul ţesutului dintr-un spaţiu al unui disc vertebral, obţinut în cursul unei intervenţii chirurgicale sau printr-o aspiraţie cu ac;

- pacientul are semne de infecţie a spaţiului unui disc vertebral observate în cursul unei intervenţii chirurgicale sau printr-un examen histopatologic;

- pacientul prezintă febră (> 38 °C) neexplicată prin alte cauze cunoscute sau durere la nivelul spaţiului discului vertebral implicat

ŞI semne radiografice de infecţie [de exemplu, anomalii la examenul radiologic, examinare TC, RMN, examenul cu substanţe radiomarcate (galiu, techneţiu, etc.)];

- pacientul prezintă febră (> 38 °C) neexplicată prin alte cauze recunoscute şi durere la nivelul discului intervertebral implicat

ŞI test antigen pozitiv din sânge sau urină (de exemplu, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis sau Streptococcus din grupul B).

BSI: Septicemie:

BSI: Septicemia confirmată prin teste de laborator

hemocultură pozitivă cu un patogen cunoscut

SAU

pacientul prezintă cel puţin unul dintre următoarele semne sau simptome: febră (> 38 °C), frisoane sau hipotensiune

ŞI

două hemoculturi pozitive pentru contaminanţi ai pielii obişnuiţi (din 2 probe de sânge separate, de obicei în cursul a 48 de ore).

Contaminanţi ai pielii - stafilococi coagulazo-negativi, Micrococcus spp., Propionibacterium acnes, Bacillus spp., Corynebacterium spp.

Sursa septicemiei:

- asociat cateterului: acelaşi microorganism a fost cultivat de pe cateter sau simptomele se ameliorează în primele 48 de ore după înlăturarea cateterului [C-PVC: cateter periferic, C-CVC: cateter venos central (Notă: BSI C-CVC sau C-PVC se raportează ca CRI3-CVC sau CRI3-PVC respectiv, dacă există confirmare microbiologică, a se vedea definiţia CRI3)];

- secundar unei alte infecţii: acelaşi microorganism a fost izolat din alt situs de infecţie, sau există semne clinice evidente care indică faptul că septicemia este secundară unui alt situs de infecţie, unei proceduri invazive de diagnostic sau unui corp străin:

- infecţie pulmonară (S-PUL);

- infecţie la nivelul tractului urinar (S-UTI);

- infecţie la nivelul tractului digestiv S-DIG;

- infecţie de situs chirurgical S-SSI;

- infecţii ale pielii şi ţesuturi moi S-SST;

- alte infecţii S-OTH;

- origine necunoscută (UO): niciunul dintre cele enumerate mai sus, septicemie de origine necunoscută (verificată în cursul anchetei epidemiologice şi fără a se găsi o sursă);

necunoscută (UNK): nu există informaţii disponibile privind sursa infecţiei sanguine sau informaţiile lipsesc.

CNS: Infecţii ale sistemului nervos central

CNS-IC: Infecţie intracraniană (abces cerebral, infecţie subdurală sau epidurală, encefalită)

Infecţiile intracraniane trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă din ţesutul cerebral sau din dura mater;

- pacientul prezintă un abces sau semne de infecţie intracraniană observate în timpulunei intervenţii chirurgicale sau la un examen histopatologic;

- pacientul are cel puţin 2 dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: cefalee, ameţeli, febră (> 38 °C), semne neurologice de localizare, dereglări ale conştienţei sau confuzie

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- microorganisme observate la examinarea microscopică a unor fragmente de ţesut cerebral sau prelevate de la nivelul unui abces, obţinute prin aspiraţie cu ac sau prin biopsie în timpul unei intervenţii chirurgicale sau la autopsie;

- test antigen pozitiv din sânge sau urină;

- semne radiografice de infecţie (de exemplu, anomalii la examenul ecografic, examinarea TC, RMN, la examinarea cerebrală cu substanţe radiomarcate sau la arteriografie);

- un singur titru de anticorpi cu valoare diagnostică (IgM) sau o creştere de 4 ori în seruri-pereche a anticorpilor (IgG) împotriva agentului patogen

ŞI în cazul diagnosticului stabilit înaintea decesului, şi medicul curant prescrie terapie antimicrobiană.

Notă privind raportarea: Dacă coexistă meningită şi abces cerebral, infecţia se raportează ca IC.

CNS-MEN: Meningită sau ventriculită

Meningitele sau ventriculitele trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitive din lichidul cefalorahidian (LCR);

- pacientul are cel puţin unul dintre următoarele semne sau simptome, fără a putea fi explicate de vreo altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), cefalee, regiditatea occipitală, semne meningiene, semne de afectare a nervilor cranieni, iritabilitate

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- leucocitoză, hiperproteinemie şi/sau glucopenie în LCR;

- evidenţierea microorganismelor din LCR prin coloraţia Gram;

- hemoculturi pozitive;

- test antigen pozitiv din LCR, sânge sau urină;

- un singur titru de anticorpi cu valoare diagnostică (IgM) sau o creştere de 4 ori în seruri-pereche a anticorpilor (IgG) împotriva agentului patogen

ŞI în cazul diagnosticului stabilit înaintea decesului, şi medicul curant instituie terapie antimicrobiană.

Notă privind raportarea:

- infecţia şuntului de drenare a LCR se raportează ca infecţie de situs chirurgical dacă apare la mai puţin de 90 de zile de la plasare; dacă apare peste 90 de zile sau după manipularea/accesul la şunt, se raportează ca meningită dacă infecţia corespunde definiţiei unui caz de IAAM;

- meningoencefalita se raportează ca MEN;

- abcesul spinal însoţit de meningită se raportează ca MEN.

CNS-SA: Abces al măduvei spinale fără meningită

Un abces al spaţiului spinal epidural sau subdural, fără implicarea lichidului cefalorahidian sau a structurilor osoase adiacente, trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă din abcesului spaţiului spinal epidural sau subdural;

- în timpul unei intervenţii chirurgicale sau la autopsie se constată prezenţa unui abces al spaţiului spinal epidural sau subdural sau există semne de abces la examenul histopatologic;

- pacientul are cel puţin unul dintre următoarele semne sau simptome, fără a putea fi explicate de vreo altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), durere la nivelul trunchiului posterior, sensibilitate localizată, radiculită, paralizii sau paraplegie

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- hemocultură pozitivă;

- semne radiografice de abces al spaţiului spinal [de exemplu, anomalii la mielografie, ecografie, examinarea TC, RMN sau la alte examinări cu substanţe radioactive (galiu, techneţiu etc.)]

ŞI în cazul diagnosticului stabilit înaintea decesului, şi medical curant prescrie terapie antimicrobiană

Notă privind raportarea: Abcesul spinală însoţit de meningită se raportează ca meningită (CNS-MEN).

CRI: Infecţiile asociate cateterului

CRI1-CVC: Infecţie locală asociată cateterului vascular central (CVC) (fără hemocultură pozitivă)

- cultură cantitativă de pe CVC ≥ 10³ UFC/ml sau cultură semicantitativă de pe CVC > 15 UFC

ŞI

- puroi/inflamaţie la locul de inserţie a dispozitivului.

CRI1-PVC: Infecţie locală asociată cateterului vascular periferic (PVC) (fără hemocultură pozitivă)

- cultură cantitativă de pe PVC ≥ 10³ UFC/ml sau cultură semicantitativă de pe PVC > 15 UFC

ŞI

- puroi/inflamaţie la locul de inserţie a dispozitivului.

CRI2-CVC: Infecţie sistemică asociată cateterului vascular central (fără hemocultură pozitivă)

- cultură cantitativă de pe CVC ≥ 103 UFC/ml sau cultură semicantitativă de pe CVC > 15 UFC

ŞI

- semnele clinice se ameliorează în decurs de 48 de ore de la îndepărtarea cateterului.

Colonizarea unui cateter vascular central nu se raportează. O CRI3 (-CVC sau -PVC) reprezintă, de asemenea, infecţie sanguină, având ca sursă C-CVC sau C-PVC, respectiv; totuşi, în cazul în care se raportează o CRI3, BSI nu se raportează în ancheta de stabilire a prevalenţei de moment; BSI asociată unui cateter şi confirmată microbiologic se raportează ca CRI3.

CRI2-PVC: Infecţie sistemică asociată cateterului vascular periferic (fără hemocultură pozitivă)

- cultură cantitativă de pe PVC ≥ 103 UFC/ml sau cultură semicantitativă de pe PVC > 15 UFC

ŞI

- semnele clinice se ameliorează în decurs de 48 de ore de la îndepărtarea cateterului.

CRI3-CVC: Septicemie asociată cateterului vascular central confirmată microbiologic

- BSI are loc la 48 de ore înainte sau după îndepărtarea cateterului (dacă s-a îndepărtat vreunul)

ŞI

- cultură pozitivă cu acelaşi microorganism la oricare dintre următoarele:

- cultură cantitativă de pe CVC ≥ 10³ UFC/ml sau cultură semicantitativă de pe CVC > 15 UFC;

- raportul dintre numărul de microorganisme obţinute prin hemocultură cantitativă din CVC şi hemocultură periferică >5;

- întârziere diferenţială a pozitivării hemoculturilor: hemocultura din CVC se pozitivează cu 2 sau mai multe ore înaintea celei din hemocultura periferică (hemoculturi prelevate în acelaşi timp);

- cultură pozitivă cu acelaşi microorganism din secreţia purulentă de la locul de inserţie.

CRI3-PVC: Septicemie asociată cateterului vascular periferic confirmată microbiologic

- septicemia apărută la 48 de ore înainte sau după îndepărtarea cateterului (dacă s-a îndepărtat vreunul)

ŞI

- cultură pozitivă cu acelaşi microorganism la oricare dintre următoarele:

- cultură cantitativă de pe PVC ≥ 10³ UFC/ml sau cultură semicantitativă de pe PVC > 15 UFC;

- cultură pozitivă cu acelaşi microorganism din secreţia purulentă de la locul de inserţie.

CVS: Infecţia sistemului cardiovascular

CVS-VASC Infecţia arterială sau venoasă

Infecţia arterială sau venoasă trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă la nivelul arterelor sau venelor îndepărtate chirurgical ŞI hemocultură neefectuată sau negativă ;

- pacientul are semne de infecţie ale arterelor sau venelor observate în cursul unei intervenţii chirurgicale sau la un examen histopatologic;

- pacientul are cel puţin unul dintre următoarele semne sau simptome, fără a putea fi explicate de altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), durere, eritem sau temperatură locală la nivelul vasului afectat

ŞI peste 15 colonii cultivate din vârful cateterului vascular utilizând metoda culturii semicantitative

ŞI hemocultură neefectuată sau negativă

- pacientul prezintă eliminărie purulente la nivelul vasului afectat

ŞI hemocultură neefectuată sau negativă.

Notă: Infecţiile unei grefe arteriovenoase, ale unui şunt sau ale unei fistule sau ale unui sediu al unei canulări intravasculare cu hemocultură negativă se raportează ca CVS-VASC. CVS-VASC care corespunde celui de-al treilea criteriu se raportează ca CRI1 sau CRI2, după caz.

CVS- ENDO: Endocardită

Endocarditele la nivelul unei valve cardiace naturale sau protezate trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- culturi pozitive la nivelul valvelor;

- pacientul prezintă două sau mai multe dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), suflu cardiac nou apărut sau modificări ale celui cunoscut, fenomene embolice, manifestări cutanate (de exemplu, peteşii, hemoragii ale patului unghial, noduli subcutanaţi dureroşi), insuficienţă cardiacă congestivă sau anomalii de conducere cardiacă

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- 2 sau mai multe hemoculturi pozitive;

- prezenţamicroorganismelor prin coloraţia Gram a probelor de la nivelul valvelor atunci când cultura este negativă sau neefectuată;

- vegetaţie valvulară observată în timpul intervenţiei chirurgicale sau la autopsie;

- test antigen pozitiv din sânge sau urină (de exemplu, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis sau Streptococcus din grupul B);

- semne de vegetaţii noi observate pe ecocardiogramă ŞI

- în cazul diagnosticului stabilit înaintea decesului, instituirea terapiei antimicrobiene de către personalul medical curant.

CVS-CARD: Miocardită sau pericardită

Miocarditele sau pericarditele trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă de la nivelul ţesutului pericardic sau al lichidului pericardic, obţinute printr-o aspiraţie cu ac sau în cursul intervenţiei chirurgicale;

- pacientul are cel puţin două dintre următoarele semne sau simptome, fără a putea fi explicate de vreo altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), durere toracică, puls paradoxal sau cardiomegalie

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- anomalii EKG, specifice miocarditei sau pericarditei;

- test antigen pozitiv din sânge (de exemplu, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae);

- semne de miocardită sau pericardită la examenul histologic al ţesutului cardiac;

- creştere de 4 ori a titrului de anticorpi specifici, cu sau fără izolarea microorganismelor din faringe sau fecale;

- revărsat pericardic identificat prin ecocardiogramă, examinare TC, RMN sau angiografie.

CVS-MED: Mediastinită

Mediastinitele trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă de la nivelul ţesutului mediastinal sau al lichidului mediastinal, obţinute în cursul intervenţiei chirurgicale sau prin aspiraţie cu ac;

- pacientul prezintă semne de mediastinită observate în cursul unei intervenţii chirurgicale sau la examenul histopatologic;

- pacientul prezintă cel puţin unul dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), durere toracică sau instabilitate a sternului

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- secreţii purulente de la nivelul zonei mediastinale;

- hemoculturi pozitive sau culturi pozitive din secreţiile din zona mediastinală;

- lărgirea mediastinului observată radiologic.

Notă: Mediastinita postchirurgie cardiacă însoţită de osteomielită se raportează ca infecţie de situs chirurgical de organ (SSI-O.).

EENT: Infecţie la nivelul ochiului, urechii, nasului, faringelui sau cavităţii bucale

EENT-CONJ: Conjunctivită

Conjunctivitele trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- Probă pozitivă dintr-un exsudat purulent prelevat de la pacient de la nivelul conjunctivei sau al ţesuturilor învecinate, cum ar fi pleoape, cornee, glande Meibom sau lacrimale;

- pacientul prezintă durere sau hiperemie a conjunctivei sau în jurul ochiului

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- leucocite şi microorganisme evidenţiate în exsudate prin coloraţia Gram;

- exsudate purulente;

- test pozitiv pentru antigen (de exemplu, ELISA sau IF pentru Chlamydia trachomatis, virusul herpes simplex, adenovirus) efectuat din exsudat sau material raclat de la nivelul conjunctivei;

- celule gigante multinucleate observate la examinarea microscopică a exsudatului sau materialului raclat de la nivelul conjunctivei;

- cultură virală pozitivă;

- un singur titru de anticorpi cu valoare diagnostică (IgM) sau o creştere de 4 ori în seruri-pereche a anticorpilor (IgG) împotriva agentului patogen.

Notă referitoare la instrucţiunile de raportare:

- Alte infecţii ale ochiului se raportează ca EYE.

- Conjunctivita chimică cauzată de nitratul de argint (AgNO3) nu se raportează ca infecţie asociată asistenţei medicale.

- Conjunctivita asociată unei infecţii virale sistemice nu se raportează ca IAAM (de exemplu, rujeolă, varicelă sau oreion).

EENT-EYE: Infecţiile oculare, altele decât conjunctivita

Infecţiile la nivelul ochiului, altele decât conjunctivita, trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă din lichidul recoltat de la nivelul camerei anterioare sau posterioare sau din umoarea vitroasă a ochiului;

- pacientul are cel puţin 2 dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: durere oculară, tulburări de vedere sau hipopion

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- diagnostic de infecţie oculară stabilit de un medic;

- test antigen pozitiv din sânge (de exemplu, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae);

- hemocultură pozitivă.

- EENT-EAR: Infecţile urechii şi mastoid

Infecţile auriculare şi mastoidiane trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

Otita externă trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă din secreţiile colectate din canalul auditiv;

- pacientul prezintă cel puţin unul dintre următoarele semne sau simptome, fără a putea fi explicate de vreo altă cauză recunoscută: febră (> 38 °C), durere, hiperemie sau eliminări din canalul auditiv;

- microorganisme observate în eliminări e evidenţiat prin coloraţia Gram.

Otita medie trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă din lichidul obţinut de la nivelul urechii medii prin timpanocenteză sau în timpul unei intervenţii chirurgicale;

- pacientul are cel puţin două dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), durere la nivelul timpanului, inflamaţie, retracţie sau mobilitate redusă a timpanului sau prezenţa de lichid medial de timpan.

Otita internă trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă din lichidul obţinut de la nivelul urechii interne în timpul unei intervenţii chirurgicale;

- pacientul a fost diagnosticat cu otită internă de către un medic.

Mastoidita trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă din lichidul colectat de la nivelul osului mastoid;

- cel puţin două dintre următoarele semne sau simptome, fără a putea fi explicate de vreo altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), durere, sensibilitate, eritem, cefalee sau paralizie de nerv facial

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- microorganisme în materialul purulent obţinut de la nivelul mastoidei evidenţiate prin coloraţia Gram;

- test pozitiv antigen din sânge.

EENT-ORAL: Cavitatea orală (cavitatea bucală, limbă sau gingii)

Infecţiile cavităţii orale trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă din materialul purulent obţinut de la nivelul ţesuturilor cavităţii orale;

- pacientul are un abces sau alte semne de infecţie a cavităţii orale observate la examinarea directă, în timpul unei intervenţiei chirurgicale sau printr-un examen histopatologic;

- pacientul are cel puţin unul dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: abces, ulceraţie, leukoplakie pe mucoasa inflamată sau plăci pe mucoasa orală.

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- evidenţierea microorganismelor prin coloraţia Gram;

- coloraţie cu hidroxid de potasiu (KOH) pozitivă;

- celule gigante multinucleate observate la examinarea microscopică a materialului raclat de la nivelul mucoasei;

- test antigen pozitiv din secreţii orale;

- un singur titru de anticorpi cu valoare diagnostică (IgM) sau o creştere de 4 ori în seruri-pereche a anticorpilor (IgG) împotriva agentului patogen;

- diagnostic de infecţie stabilit de un medic şi tratament antimicotic topic sau oral.

Notă: Infecţiile primare cauzate de herpes simplex ale cavităţii orale asociate asistenţei medicale se raportează ca infecţiile cavităţii orale; infecţiile herpetice recurente nu sunt asociate asistenţei medicale.

EENT -SINU: Sinuzita

Sinuzitele trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă din materialul purulent colectat de la nivelul unei cavităţii sinusale;

- pacientul are cel puţin unul dintre următoarele semne sau simptome, fără a putea fi explicate de vreo altă cauză recunoscută: febră (> 38 °C), durere sau sensibilitate la nivelul sinusului afectat, cefalee, exsudat purulent sau obstrucţie nazală

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- transiluminare pozitivă;

- examinare radiografică pozitivă (inclusiv examinare TC).

EENT-UR: Tract respirator superior, faringită, laringită, epiglotită

Infecţiilor tractului respirator superior trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- pacientul are cel puţin două dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), eritem al faringelui, angină faringiană, tuse, răguşeală sau exsudat purulent din faringe

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- cultură pozitivă din materialul colectat din situs specific;

- hemocultură pozitivă;

- test antigen pozitiv din sânge sau secreţii respiratorii;

- un singur titru de anticorpi cu valoare diagnostică (IgM) sau o creştere de 4 ori în seruri-pereche a anticorpilor (IgG) împotriva agentului patogen;

- diagnostic de infecţie a tractului respirator superior stabilit de un medic;

- pacientul are un abces observat la examinarea directă, în cursul unei intervenţii chirurgicale sau printr-un examen histopatologic.

GI: Infecţie la nivelul sistemului gastrointestinal

GI-CDI: Infecţia cu Clostridioides difficile

O infecţie cauzată de Clostridioides difficile (denumită anterior şi diaree asociată cu Clostridium difficile sau CDAD) trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- scaune diareice sau megacolon toxic ŞI un test de laborator efectuat din fecale care este pozitiv pentru toxina Clostridioides difficile A şi/sau B sau un microorganism Clostridioides difficile producător de toxină detectat în scaun prin cultură sau prin alte mijloace, de exemplu, un rezultat PCR pozitiv;

- colită pseudomembranoasă la examenul endoscopic al tractului gastrointestinal inferior;

- histopatologie a colonului caracteristică pentru infecţia cu Clostridioides difficile (cu sau fără diaree) la nivelul unei probe obţinută prin endoscopie, colectomie sau la autopsie.

GI-GE: Gastroenterite (excluzând Infecţia cu Clostridioides difficile)

Gastroenteritele trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- pacientul are debut acut de diaree (scaune lichide de mai mult de 12 ore), cu sau fără vome sau febră (> 38 °C), fără a putea fi explicată de o cauză neinfecţioasă probabilă (de exemplu, prin teste diagnostice, cură terapeutică alt decât cu antimicrobieni, exacerbare acută a unei boli cronice sau stres psihologic);

- pacientul are cel puţin 2 dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: greţuri, vomă, durere abdominală, febră (> 38 °C) sau cefalee

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- un agent patogen intestinal este izolat din scaun sau dintr-un material recoltat de la nivelul mucoasei rectale;

- un agent patogen intestinal iedntificat prin examinarea de rutină cu microscopul electronic;

- un agent patogen intestinal este detectat prin teste antigen sau anticorpi în sânge sau scaun;

- semnele prezenţei unui agent patogen intestinal sunt detectate prin intermediul unor modificări citopate într-o cultură tisulară (testarea toxinelor);

- un singur titru de anticorpi cu valoare diagnostică (IgM) sau o creştere de 4 ori în seruri-pereche a anticorpilor (IgG) împotriva agentului patogen.

GI-GIT: Infecţiile tractului gastrointestinal (esofag, stomac, intestin subţire şi gros şi rect) cu excepţia gastroenteritei şi a apendicitei

Infecţiile tractului gastrointestinal, cu excepţia gastroenteritei şi a apendicitei, trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- pacientul are un abces sau alte semne de infecţie observate în cursul unei intervenţii chirurgicale sau printr-un examen histopatologic;

- pacientul prezintă cel puţin 2 dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută şi compatibile cu o infecţie a organului sau ţesutului afectat: febră (> 38 °C), greţuri, vomă, durere abdominală sau sensibilitate

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- microorganisme izolate în cultura din lichidul de drenaj sau ţesut obţinut în cursul unei intervenţii chirurgicale sau al unei endoscopii sau cu ajutorul unui dren plasat chirurgical;

- evidenţierea microorganismelor prin coloraţia Gram sau Ziehl Neelsen sau celule gigante multinucleate observate la examinarea microscopică a unui lichid drenat sau a unui ţesut obţinut în cursul unei intervenţii chirurgicale sau al unei endoscopii sau de la nivelul unui dren plasat chirurgical;

- hemocultură pozitivă;

- evidenţierea dovezilor patologice la examinarea radiologica;

- semne patologice la examinarea endoscopică (de exemplu, esofagită sau proctită cu Candida spp.).

GI-HEP: Hepatită

Hepatita trebuie să îndeplinească următorul criteriu:

- Pacientul are cel puţin 2 dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), anorexie, greţuri, vomă, durere abdominală, icter sau antecedente de transfuzie în ultimele 3 luni

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- test antigen sau anticorpi pozitiv caracteristici hepatitei A, hepatitei B, hepatitei C sau hepatitei D;

- anomalii ale testelor funcţionale hepatice (de exemplu, ALT/AST, bilirubină crescută);

- citomegalovirus (CMV) detectat în urină sau în secreţii orofaringiene.

Notă privind raportarea:

- Hepatita sau icterul de origine neinfecţioasă (deficitul de alfa-1 antitripsină, etc.) nu se raportează.

- Hepatita sau icterul rezultat în urma expunerii la hepatotoxine nu se raportează (hepatită alcoolică sau indusă de paracetamol etc.).

- Hepatita sau icterul cauzate de obstrucţia biliară nu se raportează (colecistită).

GI-IAB: Infecţiile intraabdominale, nespecificate în altă parte, inclusiv vezicula biliară, ductele biliare, ficatul (cu excepţia hepatitei virale), splina, pancreasul, peritoneul, spaţiul subfrenic sau subdiafragmatic sau alte ţesuturi intraabdominale sau zone nespecificate în altă parte

Infecţiile intraabdominale trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- pacientul are microorganisme în culturile din probe purulente din spaţiul intraabdominal obţinute în cursul unei intervenţii chirurgicale sau printr-o aspiraţie cu ac;

- pacientul are un abces sau alte semne de infecţie intraabdominală observate în cursul unei intervenţii chirurgicale sau printr-un examen histopatologic;

- pacientul prezintă cel puţin două dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), greţuri, vomă, durere abdominală sau icter

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- microorganisme izolate din lichidul de drenaj dintr-un dren chirurgical (de exemplu, sistem de drenaj prin aspiraţie în circuit închis, dren deschis, tub de drenaj în T);

- evidenţierea microorganismelor prin coloraţia Gram din lichidul de dren sau ţesut obţinute în urma unei operaţii chirurgicale sau aspiraţie pe ac;

- hemocultură pozitivă şi semne radiografice de infecţie [de exemplu, anomalii la examinarea ecografică, examinare TC, RMN sau la examenul cu substanţe radiomarcate (galiu, techneţiu, etc.)] sau la examenul radiologic al abdomenului.

Notă privind raportarea:

Pancreatita nu se raportează (un sindrom inflamator caracterizat prin dureri abdominale, greţuri şi vărsături, asociate cu niveluri serice mari ale enzimelor pancreatice), cu excepţia cazului în care este stabilit că este de origine infecţioasă.

LRI: Infecţie la nivelul tractului respirator inferior, alta decât pneumonia

LRI-BRON: Bronşită, traheobronşită, bronşiolită, traheită, fără semne de pneumonie

- Pacientul nu are niciun semn clinic sau radiografic de pneumonie

ŞI

- pacientul are cel puţin două dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), tuse, apariţia sau agravarea producţiei de spută, ronhusuri, wheezing

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- cultură pozitivă dintr-un material obţinut prin aspirare din traheea profundă sau prin bronhoscopie;

- test antigen pozitiv din secreţii respiratorii.

Notă privind raportarea:

La un pacient cu boală pulmonară cronică, bronşita cronică nu se raportează ca infecţie, cu excepţia cazului în care există semne de infecţie secundară acută, concretizată prin prezenţa unui alt microorganism.

LRI-LUNG: Alte infecţii ale tractului respirator inferior

Alte infecţii ale tractului respirator inferior trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- pacientul are microorganisme identificate în frotiul sau cultură din ţesutul pulmonar sau lichidul pulmonar, inclusiv cel pleural;

- pacientul are un abces sau empiem pulmonar observate în cursul unei intervenţii chirurgicale sau printr-un examen histopatologic;

- pacientul are un abces cavitar observat la examenul radiografic al plămânului.

Notă privind raportarea: Abcesul pulmonar sau empiemul fără pneumonie se raportează ca alte infecţii ale tractului respirator inferior.

NEO: Definiţii de caz specifice neonatale

NEO-CSEP: Septicemie clinică

TOATE criteriile următoare:

- iniţierea terapiei antimicrobiane pentru septicemie pentru cel puţin 5 zile;

- hemocultură negativă sau lipsa testării;

- fără infecţie evidentă la nivelul altui situs

ŞI 2 dintre următoarele criterii (fără altă cauză aparentă):

- febră (> 38 °C) sau temperatură oscilantă (resetare frecventă a incubatorului) sau hipotermie (< 36,5 °C);

- tahicardie (> 200/min) sau bradicardie nou apărută/agravată (< 80/min);

- timp de reumplere capilară (CRT) > 2 s;

- apnee nou apărută sau agravată (> 20 s);

- acidoză metabolică neexplicată;

- hiperglicemie nou apărută (> 140 mg/dl);

- alt semn de septicemie [culoarea tegumentelor (doar dacă CRT nu este utilizat), semne de laborator (PCR, interleukină), necesar de oxigen crescut (intubaţie), stare generală instabilă a pacientului, apatie].

NEO-LCBI: Septicemie confirmată prin teste de laborator

- cel puţin două dintre următoarele: temperatură > 38 °C sau < 36,5 °C sau temperatură oscilantă, tahicardie sau bradicardie, apnee, timp de reumplere capilară prelungit (CRT), acidoză metabolică, hiperglicemie, alte semne de septicemie, cum ar fi apatia

ŞI

- un patogen recunoscut care nu aparţine grupului stafilococilor coagulazo-negativi, din hemocultură sau din lichid cefalorahidian (LCR; se include deoarece meningita la acest grup de vârstă este de obicei de origine hematogenă, astfel încât LCR pozitiv poate fi considerat ca semn de septicemie chiar dacă hemoculturile sunt negative sau nu au fost recoltate).

NEO-CNSB: Septicemie confirmată prin teste de laborator cauzată de stafilococi coagulazo-negativi

- cel puţin două dintre următoarele: temperatură > 38 °C sau < 36,5 °C sau temperatură oscilantă, tahicardie sau bradicardie, apnee, timp de reumplere capilară prelungit, acidoză metabolică, hiperglicemie, alte semne de septicemie, cum ar fi apatia

ŞI

- stafilococi coagulazo-negativi în hemocultură sau cultură din cateter

ŞI

- pacientul prezintă unul dintre următoarele: proteină C-reactivă > 2 mg/dL, raport neutrofile imature/totale (raport I/T) > 0,2, leucocite < 5/nL, trombocite < 100/nL.

Notă privind raportarea:

- Pentru a fi în concordanţă cu raportarea BSI în cazul adulţilor (inclusiv BSI secundară), criteriul "microorganismul este independent de o infecţie la nivelul unui alt sediu" a fost eliminat din definiţia "Neo-KISS" pentru scopurile "EU PPS".

- Originea BSI neonatale se raportează în rubrica originea BSI.

- Dacă definiţiile de caz pentru NEO-LCBI şi pentru NEO-CNSB sunt îndeplinite, se raportează NEO-LCBI.

NEO-PNEU: Pneumonie neonatală

- afectare respiratorie

ŞI infiltrat, consolidare sau revărsat pleural nou apărute la examenul radiologic al toracelui

ŞI cel puţin patru dintre următoarele: temperatură > 38 °C sau < 36,5 °C sau temperatură oscilantă, tahicardie sau bradicardie, tahipnee sau apnee, dispnee, secreţii respiratorii în cantitate crescută, apariţia de spută purulentă, izolarea unui patogen din secreţiile respiratorii, proteină C-reactivă > 2 mg/dL, raport I/T > 0

9.1 NEO-NEC: Enterocolită necrotizantă neonatală

- Semne histopatologice de enterocolită necrotizantă

SAU

- cel puţin o anomalie radiografică caracteristică (pneumoperitoneu, pneumatoză intestinală, anse ale intestinului subţire "rigide" imobile) plus cel puţin două din următoarele, fără să existe o altă explicaţie: vomă, distensie abdominală, resturi alimentare, hemoragie microscopică sau macroscopică persistentă în scaun.

PN: Pneumonie

Două sau mai multe examinări radiologice în serie sau TC toracice cu o imagine sugestivă pentru pneumonie la pacienţi cu boli pulmonare sau cardiace subiacente.

La pacienţii fără boli pulmonare sau cardiace subiacente, este suficientă o singură examinare radiologică sau TC toracică definitorie este suficientă.

ŞI cel puţin unul dintre următoarele simptome

- febră > 38 °C fără altă cauză;

- leucopenie (< 4 000 leucocite/mm3) sau leucocitoză (≥ 12 000 leucocite/mm3)

ŞI cel puţin unul dintre următoarele (sau cel puţin două, dacă pneumonia este manifestă doar clinic = PN 4 şi PN 5):

- apariţia de spută purulentă sau modificarea caracteristicilor sputei (culoare, miros, cantitate, consistenţă);

- tuse sau dispnee sau tahipnee;

- semne sugestive la auscultaţie (raluri sau sunete respiratorii de origine bronhică), ronhusuri, wheezing;

- deteriorarea schimbului de gaze (de exemplu, de-saturarea O2, creşterea necesarului de oxigen sau creşterea necesarului de ventilaţie) şi conform metodei de diagnostic folosite.

a) Diagnostic bacteriologic efectuat prin:

Cultură cantitativă pozitivă dintr-o probă minim contaminată provenită din tractul respirator inferior (LRT) (PN 1)

- lavaj bronhoalveolar (BAL) cu un prag ≥ 10UFC (2)/ml sau ≥ 5 % celule obţinute prin BAL ce conţin bacterii intracelulare la examinarea microscopică directă (clasificat în categoria diagnostică BAL);

- perie protejată (PP Wimberley) cu un prag de ≥ 103 UFC/ml;

- aspirat distal protejat (DPA) cu un prag de ≥ 10³ UFC/ml.

Cultură cantitativă pozitivă dintr-o probă posibil contaminată provenită din LRT (PN2)

- cultură cantitativă a probei din LRT (de exemplu, aspirat endotraheal) cu un prag de 10⁶ UFC (unităţi formatoare de colonii)/ml

b) Metode microbiologice alternative (PN 3)

- hemocultură pozitivă neasociată unei alte surse de infecţie;

- creştere pozitivă în cultură din lichid pleural;

- abces pleural sau pulmonar cu probă aspirată cu ac pozitivă;

- examenul histologic pulmonar arată semne de pneumonie;

- examinări pozitive pentru pneumonie cu virus sau cu germeni particulari (de exemplu, Legionella spp., Aspergillus spp., Mycobacterium, Mycoplasma spp., Pneumocystis jirovecii):

- detectarea antigenului viral sau a anticorpului corespunzător din secreţiile respiratorii (de exemplu, EIA, FAMA, testul shell vial, PCR);

- examinare directă pozitivă sau cultură pozitivă din secreţii bronhice sau ţesut bronhic;

- seroconversie (de exemplu, viruşi gripali, Legionella spp., Chlamydia spp.);

- detectarea antigenilor în urină (Legionella spp.).

c) Alte metode

- cultură pozitivă din spută sau cultură din probă LRT necantitativă (PN 4);

- fără examinări microbiologice pozitive (PN 5).

Notă:

- O singură examinare radiologică sau TC toracică definitorie pentru episodul actual de pneumonie poate fi suficientă la pacienţii cu boli pulmonare sau cardiace subiacente dacă este comparaţia cu examinările radiologice precedente.

- Criteriile PN 1 şi PN 2 au fost validate fără terapie antimicrobiană precedentă. Cu toate acestea, acest fapt nu exclude diagnosticarea PN 1 şi PN 2 în cazul utilizării anterioare a antimicrobienelor

*Pneumonia asociată (VAP)

Pneumonia este definită ca fiind asociată intubării (VAP) în cazul în care un dispozitiv respirator invaziv a fost prezent (chiar şi intermitent) în cele 48 de ore care precedă debutul infecţiei, asociată cel puţin cu una din criterii:

- infiltrat persistent nou sau progresiv;

- consolidare;

- cavitaţie;

- pneumo-torace la copil < 1 an.

Notă: Pneumonia pentru care a fost iniţiată intubarea în ziua debutului fără informaţii suplimentare privind secvenţa evenimentelor nu este considerată VAP.

REPR: Infecţii ale tractului reproducător

REPR-EMT: Endometrită

Endometritele trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- Pacientul prezintă culturi pozitive din lichidul sau ţesuturi din endometru obţinute în cursul unei intervenţii chirurgicale sau prin aspiraţie cu ac sau prin biopsie cu perie, ;

- pacienta are cel puţin 2 dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), durere abdominală, sensibilitate uterină sau eliminări purulente din uter.

Notă privind raaportarea:

Endometrita post-partum se raportează ca infecţie asociată asistenţei medicale, cu excepţia cazului în care lichidul amniotic este infectat în momentul internării sau pacienta a fost internată la 48 de ore de la ruperea membranei.

REPR-EPIS: Epiziotomie

Infecţiile secundare epiziotomiei trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- pacienta după naştere fiziologică prezintă eliminări purulente la nivelul epiziotomiei;

- pacienta după naştere fiziologică are un abces la nivelul epiziotomiei.

REPR-VCUF: Infecţie de Sutura vaginală

Infecţiile suturii vaginale trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- eliminări purulente dinvagin post histeroctomie;

- abces al colului vaginal posthisteroctomie;

- izolarea microorganismelor din lichidul sau ţesutul colectate din colul vaginal de la paciente posthisterectomie.

Notă privin raportarea:

Infecţiile suturii vaginale se raportează ca infecţie de situs chirurgical organ/cavitate (SSI-O) dacă celelalte criterii infecţie de situs chirurgical de SSI sunt îndeplinite (în decurs de 30 de zile de la histerectomie).

REPR-OREP: Alte infecţii ale tractului reproducător masculin sau feminin (epididim, testicule, prostată, vagin, ovare, uter sau alte ţesuturi pelviene profunde, cu excepţia endometritei sau a infecţiilor suturii vaginale)

Alte infecţii ale tractului reproducător masculin sau feminin trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă din lichid sau ţesut obţinute de la nivelul situsului afectat;

- abces sau alte semne de infecţie la nivelul situsului afectat observate în cursul unei intervenţii chirurgicale sau printr-un examen histopatologic;

- pacientul prezintă 2 dintre următoarele semne sau simptome, fără a putea fi explicate de vreo altă cauză recunoscută: febră (> 38 °C), greţuri, vărsături, durere, sensibilitate sau disurie

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- hemocultură pozitivă;

- diagnostic clinic stabilit de medic.

Notă privind raportarea:

- Endometritele se raportează ca EMET;

- Infecţiile de col vaginal se raportează ca VCUF.

SSI: Infecţie de situs chirurgical

Notă: Toate definiţiile se consideră a fi confirmate în scopul raportărilor în cadrul supravegherii epidemiologice.

SST: Infecţia superficială a plăgii operatorii

Infecţia apare în primele 30 de zile de la intervenţia chirurgicală ŞI afectează doar tegumentul şi ţesutul subcutanat la nivelul inciziei ŞI este prezent cel puţin unul dintre următoarele:

- eliminare purulentă din plagă cu sau fără confirmare de laborator de la nivelul inciziei superficiale;

- microorganisme izolate din lichide sau ţesut obţinute/prelevate în condiţii aseptice din incizia superficială;

- cel puţin unul dintre următoarele semne sau simptome de infecţie: durere sau sensibilitate, tumefiere localizată, roşeaţă sau căldură ŞI incizia superficială este deschisă în mod deliberat de către chirurg, cu excepţia situaţiei în care cultura materialului recoltat de la nivelul inciziei este negativă;

- chirurgul sau medicul curant stabileşte diagnosticul de infecţie de situs chirurgical la nivelul inciziei superficiale.

SSI-D: Infecţia profundă a plăgii operatorii

Infecţia apare în primele 30 de zile de la intervenţie dacă nu este inserat niciun implant în locul respectiv sau în decurs de 90 de zile în cazul în care în locul respectiv este inserat un implant ŞI infecţia pare a fi asociată intervenţiei ŞI infecţia afectează ţesuturi moi profunde (de exemplu, fascie, muşchi) de la nivelul inciziei ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- eliminare purulentă de la nivelul inciziei profunde, dar nu de la nivelul organului/ componenţei cavităţii situsului chirurgical;

- descendenţa spontană a inciziei profunde sau este deschisă în mod deliberat de către un chirurg atunci când pacientul prezintă unul din următoarele semne sau simptome: febră (> 38 °C), durere sau sensibilitate localizată, cu excepţia situaţiei în care cultura materialului recoltat de la nivelul inciziei este negativă;

- un abces sau alte semne de infecţie care afectează incizia profundă sunt constatate prin examinare directă, în cursul reintervenţiei sau prin examen histopatologic sau radiologic;

- diagnosticul de infecţie de situs chirurgical la nivelul inciziei profunde se stabileşte de medicul chirurg sau curant.

SSI-O. Infecţia postoperatorie de cavitate/organ

Infecţia apare în primele 30 de zile de la intervenţie dacă nu este inserat un implant în locul respectiv sau în decurs de 90 de zile în cazul în care în locul respectiv este inserat un implant ŞI infecţia poate fi asociată intervenţiei ŞI infecţia afectează orice structură anatomică (de exemplu, organe şi spaţii anatomice) altele decât incizia care a fost deschisă sau manipulată în cursul intervenţiei ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- eliminare purulentă printr-un dren care este plasat printr-o plagă prin incizie în organ/cavitate;

- microorganisme izolate dintr-un speciment obţinut aseptic efectuată dintr-un lichid sau ţesut recoltate de la nivelul organului/cavităţii;

- un abces sau alte semne de infecţie care afectează organul/cavitatea constatate prin examinare directă, în cursul reintervenţiei sau prin examen histopatologic sau radiologic;

- diagnosticul de infecţie de situs chirurgical la nivelul organ/cavitate se stabileşte de medicul chirurg sau curant.

SST: Infecţie la nivelul tegumentului sau al ţesuturilor moi

SST-SKIN: Infecţie cutanată

Infecţiile cutanate trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- pacientul prezintă eliminări purulente, pustule, vezicule sau furuncule;

- pacientul are cel puţin două dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: durere sau sensibilitate, tumefiere localizată, hiperemie sau căldură

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- cultură pozitivă din aspiratul sau din eliminările recoltate de la nivelul situsuluii afectat; dacă microorganismele fac parte din flora comensală a tegumentului (de exemplu, difteroizi [Corynebacterium spp.], Bacillus spp. [nu B. anthracis], Propionibacterium spp., stafilococi coagulazo-negativi [inclusiv Staphylococcus epidermidis], streptococi din grupul Viridans, Aerococcus spp., Micrococcus spp.), ele trebuie să fie izolate în cultură pură;

- hemocultură pozitivă;

- test antigen pozitiv din ţesut infectat sau din sânge;

- celule gigante multinucleate observate la examinarea microscopică a ţesutului afectat;

- titru de anticorpi cu valoare diagnostică (IgM) sau o creştere de 4 ori în seruri-pereche a anticorpilor (IgG) împotriva agentului patogen.

Notă privind raportarea:

- Ulcerul de decubit infectat se raportează ca DECU.

- Arsurile infectate se raportează ca BURN.

- Abcesul mamar sau mastita se raportează ca BRST.

SST-ST: Ţesuturi moi (fasciita necrozantă, gangrena infecţioasă, celulita necrozantă, miozita infecţioasă, limfadenita sau limfangita)

Infecţiile ţesuturilor moi trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă din ţesutul sau din eliminările prelevate de la nivelul situsului afectat al pacientului;

- pacientul prezintă eliminări purulente la nivelul sediului afectat;

- pacientul are un abces sau alte semne de infecţie observate în cursul unei intervenţii chirurgicale sau printr-un examen histopatologic;

- pacientul prezintă cel puţin următoarele semne sau simptome la nivelul situsului afectat, fără altă cauză cunoscută: durere sau sensibilitate, hiperemie, tumefiere sau hipertermie localizate

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- hemocultură pozitivă;

- test antigen pozitiv din sânge sau urină (de exemplu, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis, Streptococcus din grupul B, Candida spp.);

- un singur titru de anticorpi cu valoare diagnostică (IgM) sau o creştere de 4 ori în seruri-pereche a anticorpilor (IgG) împotriva agentului patogen.

Notă privind raportarea:

- Ulcerul de decubit infectat se raportează ca DECU.

- Infecţia ţesuturilor pelviene profunde se raportează ca OREP.

SST-DECU Ulcer de decubit, inclusiv infecţiile superficiale şi profunde

Infecţiile ulcerului de decubit trebuie să îndeplinească următorul criteriu:

- pacientul are cel puţin două dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: hiperemie, sensibilitate sau edem a marginilor plăgii de decubit

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- Cultură pozitivă din lichidul sau ţesutul recoltat în mod corespunzător;

- hemocultură pozitivă.

SST-BURN: Infecţiile plăgii prin arsură/combustie

Infecţiile plăgilor prin arsură/combustie trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- pacientul prezintă o modificare a aspectului sau a caracteristicilor plăgii arsurii/combustie, cum ar fi desprinderea rapidă a escarei sau coloraţie maronie, negricioasă sau violacee a escarei sau edem la nivelul marginilor plăgii

- examenul histologic al materialului recoltat prin biopsie de la nivelul arsurii/combustiei arată invazie de microorganisme în ţesuturile adiacente viabile;

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- hemocultură pozitivă în absenţa altor infecţii identificabile;

- izolarea virusului herpes simplex, identificare histologică a unor incluziuni prin microscopie optică sau electronică sau vizualizarea unor particule virale prin microscopie electronică în materialul recoltat prin biopsie sau raclare a leziunii;

- pacientul cu arsură prezintă cel puţin două dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C) sau hipotermie (< 36 °C), hipotensiune, oligurie (< 20 cc/h), hiperglicemie în condiţiile unui nivel de carbohidraţi în dietă tolerat anterior sau confuzie

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- examenul histologic al materialului recoltat prin biopsie de la nivelul arsurii arată invazie de microorganisme în ţesuturile adiacente viabile;

- hemocultura pozitivă;

SST-BRST: Abces mamar sau mastită

Abcesul mamar sau mastita trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

- cultură pozitivă efectuată din ţesut sau lichid mamar al pacientei, obţinute prin incizie şi drenaj sau prin aspiraţie cu ac;

- pacientul are un abces mamar sau alte semne de infecţie observate în cursul unei intervenţii chirurgicale sau printr-un examen histopatologic;

- pacientul prezintă febră (> 38 °C) şi inflamaţie locală la nivelul sânului ŞI diagnostic de abces mamar stabilit de un medic.

SYS: Infecţie sistemică

SYS-DI: Infecţie diseminată

Infecţia diseminată este o infecţie care afectează mai multe organe sau sisteme, fără un situs aparent unic al infecţiei, de obicei de origine virală, cu semne sau simptome care nu au o altă cauză recunoscută şi care sunt compatibile cu afectarea de natură infecţioasă a mai multor organe sau sisteme.

Notă privind raportarea:

- Se utilizează acest cod pentru infecţiile virale care afectează mai multe sisteme de organe (de exemplu, rujeola, oreionul, rubeola, varicela, eritemul infecţios).

- Deseori, aceste infecţii pot fi identificate doar prin criteriile clinice.

- Nu se utilizează acest cod pentru infecţiile asociate asistenţei medicale cu multiple localizări secundare, cum ar fi cazul endocarditei bacteriene; se raportează doar sediul primar al acestor infecţii.

- Febra de origine necunoscută (FUO) nu se raportează ca DI.

- Exantemele virale sau bolile eruptive se raportează ca DI.

SYS-CSEP: Infecţii grave neidentificate tratate

Pacientul prezintă cel puţin unul dintre următoarele:

- semne sau simptome clinice fără nicio altă cauză recunoscută;

- febră (> 38 °C);

- hipotensiune (presiune sistolică < 90 mm/Hg)

- sau oligurie [20 cm3(ml)/h]

ŞI hemocultură neefectuată sau nu sunt detectate microorganisme sau antigeni în sânge

ŞI fără infecţie aparentă la nivelul unui alt situs

ŞI medicul instituie tratament pentru septicemie.

Notă privind raportarea:

- Nu se utilizează acest cod decât dacă este absolut necesar.

- Pentru CSEP la nou-născuţi, se utilizează definiţia de caz pentru NEO-CSEP (a se vedea mai sus).

UTI: Infecţia tractului urinar

O infecţie la nivelul tractului urinar este definită ca fiind asociată unui cateter dacă un cateter urinar permanent a fost prezent (chiar şi intermitent) în cele 7 zile care precedă debutul infecţiei.

UTI-A: Infecţia tractului urinar simptomatică confirmată microbiologic

- pacientul prezintă cel puţin unul dintre următoarele semne sau simptome, fără altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), micţiuni imperioase, micţiuni frecvente, disurie sau sensibilitate suprapubiană

ŞI

- urocultura pozitivă, adică ≥ 10⁵ microorganisme per ml de urină cu cel mult două specii de microorganisme.

UTI-B: Infecţia tractului urinar simptomatică neconfirmată microbiologic

- pacientul prezintă cel puţin două dintre următoarele, fără altă cauză cunoscută: febră (> 38 °C), micţiuni imperioase, micţiuni frecvente, disurie sau sensibilitate suprapubiană

ŞI cel puţin unul dintre următoarele:

- probă de urină piurică cu ≥ 104 leucocite/ml sau ≥ 3 leucocite/câmp vizualizat în condiţii de multiplicare mare, din urină necentrifugată;

- microorganisme examinate prin coloraţia Gram a urinei necentrifugate;

- cel puţin două uroculturi cu izolare repetată a aceluiaşi uropatogen (bacterie Gram negativă sau Staphylococcus saprophyticus) cu ≥ 102 colonii/ml de urină din probe aleatorii;

- ≤ 105 colonii/ml ale unui singur uropatogen (bacterie Gram negativă sau Staphylococcus saprophyticus) la un pacient tratat pentru infecţie urinară cu un antimicrobian eficient;

- diagnostic de infecţie a tractului urinar stabilit de medic;

- medicul instituie terapie corespunzătoare pentru o infecţie urinară.

Notă: Bacteriuria asimptomatică nu se raportează, în schimb infecţiile sanguine secundare bacteriuriei asimptomatice sunt raportate ca septicemie determinate de (cu origine tract urinar) S-UIT.

INFECŢIE SANGUINĂ CAUZATĂ DE PATOGENI SPECIFICI

Criterii clinice

Nerelevante în scop de supraveghere

Criterii de laborator

Cel puţin o hemocultură pozitivă cu Staphylococcus aureus sau Klebsiella pneumoniae sau Escherichia coli sau Enterococcus faecium sau Enterococcus faecalis sau Pseudomonas aeruginosa sau Acinetobacter sau Streptococcus pneumoniae specii de Salmonella spp..

Criterii epidemiologice

Nerelevante în scop de supraveghere

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil (Neaplicabil)

B. Caz probabil (Neaplicabil)

C. Caz confirmat

REZISTENŢA ANTIMICROBIANĂ (RAM)

Rezultatele testelor de sensibilitate la antimicrobiene trebuie să fie raportate în conformitate cu metodele şi criteriile specificate de sistemul naţional de supraveghere epidemiologică a rezistenţei la antimicrobiene (Ordinul MSMPS nr.711/2018):

- pentru Staphylococcus aureus: sensibilitatea la meticilină şi la altepreparate beta-lactamice antistafilococice;

- pentru Enterococcus faecium şi Enterococcus faecalis: sensibilitatea la glicopeptide;

- pentru Klebsiella pneumoniae şi Escherichia coli: sensibilitatea la carbapeneme, precum şi sensibilitatea la colistină a izolatelor rezistente la carbapeneme;

- pentru Pseudomonas aeruginosa şi speciile de Acinetobacter: sensibilitatea la carbapeneme.

- pentru Streptococcus pneumoniae: sensibilittea la penicilină;

- pentru Salmonella spp.: sensibilitatea la beta-lactamice.

DEFINIŢIA UNUI CAZ GENERIC ŞI CLASIFICAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE LA AGENŢII MICROBIENI

Rezistenţa clinică la antimicrobiene

Definiţie

Un microorganism este clasificat ca fiind clinic sensibil, clinic intermediar sensibil, expunere înaltă sau clinic rezistent la un antimicrobian prin aplicarea valorilor critice/breakpoint-urile EUCAST (aprobat prin Ordinul MSMPS nr.112 /2020) adecvate într-o metodologie standardizată (sau o metodologie calibrată la o metodologie standardizată) şi anume, valorile critice/breackpoint-urile ale concentraţiei minime inhibitoare (CMI) clinic şi corelaţiile lor cu diametrul zonei de inhibare. Valorile critice/breackpoint-urile pot fi modificate în caz de modificări legitime ale circumstanţelor.

Clasificare

Clinic sensibil (S)

un microorganism este definit ca fiind sensibil (S) la regim/schemă de dozare standard în cazul când există o probabilitate mare de succes terapeutic utilizând un regim/program de dozare standard al agentului antimicrobian.

Clinic sensibil la expunere înaltă (I)

un microorganism este definit ca fiind sensibil la expunere înaltă, atunci când există o probabilitate mare de succes terapeutic, deoarece expunerea la preparatul antimicrobian este înaltă prin ajustarea regimului de dozare sau prin concentrarea acestuia la locul infecţiei. Expunerea este o funcţie în care modul de administrare, doza, intervalul de dozare, timpul de perfuzare, precum şi distribuţia şi excreţia agentului antimicrobian vor influenţa microorganismul infectant la locul.

Clinic rezistent (R)

un microorganism este definit ca fiind rezistent (R) atunci când există o probabilitate mare de eşec terapeutic chiar şi atunci când există o expunere crescută la preparatul antimicrobian.

Valorile critice clinice/breackpoint-urile sunt prezentate ca:

- S: CMI ≤ x mg/L; diametrul zonei de difuzie în jurul discului ≥ σ mm;

- I: CMI > x, ≤ y mg/L; diametrul zonei de difuzie în jurul discului ≥ ρ mm, < σ mm;

- R: CMI > y mg/L; diametrul zonei de difuzie în jurul discului < ρ mm.

Rezistenţă panmedicamentoasă (PDR)

- PDR a fost definit ca nesensibilitate la toţi agenţii din toate categoriile antimicrobiene. Un izolat bacterian este considerat nesensibil la un agent antimicrobian atunci când a fost testat rezistent, sau nesensibil şi când sunt folosite breakpoint-urile clinice ca criterii de interpretare, şi nu concentraţiile de departajare epidemiologică, furnizate de Comitetul European pentru Testarea Sensibilităţii Antimicrobiene (EUCAST).

- pentru Staphylococcus aureus, speciile de Enterococcus, Enterobacteriaceae inclusiv Klebsiella pneumoniae şi Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa şi speciile de Acinetobacter, un izolat este definit ca fiind rezistent panmedicamentos pe baza faptului că este rezistent la toţi agenţii antimicrobieni, conform propunerii experţilor internaţionali de definiţii- standard provizorii ale rezistenţei dobândite,

- un izolat este definit ca fiind rezistent panmedicamentos confirmat în cazul în care este nesensibil la toţi agenţii din toate categoriile de antimicrobiene, confirmat printr-un test de referinţă sau printr-un alt test de laborator microbiologic clinic prin care se testează un grup suplimentar de agenţi antimicrobieni în plus faţă de cei testaţi în mod uzual, în conformitate cu definiţiile per microorganism din propunerea experţilor internaţionali de definiţii-standard provizorii ale rezistenţei dobândite;

- un izolat este definit ca fiind PDR posibil în cazul în care este nesensibil la toţi agenţii antimicrobieni testaţi în laborator;

- un izolat este definit ca nefiind PDR în cazul în care este sensibil la cel puţin unul dintre agenţii antimicrobieni testaţi.

Rezistenţa microbiologică la antimicrobiene

Definiţia fenotipică

Un microorganism este clasificat ca având un fenotip de tulpină sălbatică sau un fenotip care nu reprezintă o tulpină sălbatică a unei specii în conformitate concentraţiile de departajare epidemiologică ale EUCAST (ECOFF) într-o metodologie standardizată (sau o metodologie calibrată la o metodologie standardizată) pe baza distribuirilor CMI specifice speciei şi a corelaţiilor cu diametrul zonei de inhibare.

Clasificarea fenotipică

Fenotip de tulpină sălbatică (TS)

– un microorganism este definit ca fiind o tulpină sălbatică (TS) a unei specii sau a unui complex de specii atunci când este lipsit de mecanisme de rezistenţă dobândită detectabile fenotipic

Fenotip care nu reprezintă o tulpină sălbatică (NTS)

– un microorganism este definit ca nefiind o tulpină sălbatică (NTS) a unei specii atunci când exprimă cel puţin un mecanism de rezistenţă dobândită detectabil fenotipic

ECOFF sunt prezentate ca

– TS: ECOFF ≤ x mg/L; diametrul zonei de difuzie în jurul discului ≥ σ mm;

– NTS: ECOFF > x mg/L; diametrul difuziei în jurul discului < σ mm.

Identificarea unui mecanism de rezistenţă antimicrobiană dobândită (de exemplu, enzimă care inactivează un medicament, modificarea tipului de proteină asupra cărora acţionează un medicament, pompa de eflux).

Expresia unui mecanism de rezistenţă antimicrobiană dobândită de un microorganism poate fi determinată in vitro, iar tipul de mecanism poate fi identificat, utilizând metodologii standardizate în conformitate EUCAST pentru detectarea mecanismelor de rezistenţă şi a rezistenţelor specifice de importanţă epidemiologică şi/sau clinică.

Definiţia genotipică

Un microorganism este clasificat ca având sau neavând un determinant genetic sau o combinaţie de determinanţi genetici care îi conferă un fenotip de sensibilitate diferit de cel al tulpinilor sălbatice în relaţie cu un agent antimicrobian (genă transferabilă sau mutaţie a unei gene esenţiale). Prezenţa unui determinant genetic sau a unei combinaţii de determinanţi genetici care conferă un fenotip de sensibilitate diferit de cel al tulpinilor sălbatice în relaţie cu unul sau cu mai mulţi antimicrobieni poate fi demonstrată prin detectarea şi identificarea secvenţei sau a secvenţelor de acizi nucleici corespunzătoare într-un genom bacterian.

Clasificarea genotipică

Genotipurile sunt raportate ca:

- pozitive: prezenţa [numele genei care conferă rezistenţă sau a mutaţiei genei esenţiale];

- negative: absenţa [numele genei care conferă rezi-stenţă] sau a secvenţei tipului sălbatic al genei esenţiale.