Ordin nr.76 din 04.06.2026 cu privire la aprobarea Metodologiei privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare
MINISTERUL FINANŢELOR
O R D I N
cu privire la aprobarea Metodologiei privind
procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare
nr. 76 din 04.06.2026
(în vigoare 11.07.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 238-241 art. 429 din 11.06.2026
* * *
În temeiul art.20 alin.(1) lit.l) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.223-230, art.519), cu modificările ulterioare,
ORDON:
1. Se aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare (se anexează).
2. Autorităţile administraţiei publice centrale:
a) vor asigura realizarea conformă şi în termen a activităţilor de care sunt responsabile, conform calendarului acţiunilor pentru revizuirea cheltuielilor;
b) vor ajusta actele normative privind organizarea procesului de elaborare, aprobare şi modificare a bugetului în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale la prevederile prezentului ordin.
| MINISTRU | Andrian GAVRILIŢĂ |
| Nr.76. Chişinău, 4 iunie 2026. | |
Anexă
Aprobat
prin Ordinul ministrului finanţelor nr.76/2026
METODOLOGIA
privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezenta Metodologie are scopul de reglementare a procesului de revizuire a cheltuielilor bugetare (în continuare – Metodologia), determină cadrul organizaţional şi analitic al revizuirii cheltuielilor bugetare, etapele, principalele date-limită în procesul de revizuire a cheltuielilor, stabileşte cerinţele şi responsabilităţile pentru realizarea procesului de revizuire a cheltuielilor.
2. Prezenta Metodologie se aplică autorităţilor administraţiei publice centrale implicate în procesul de revizuire a cheltuielilor, potrivit competenţelor stabilite de lege, precum şi structurilor organizaţionale din sfera de competenţă.
3. În vederea desfăşurării cu succes a revizuirii cheltuielilor sunt esenţiale şi necesare un şir de condiţii, care funcţionează interdependent una faţă de cealaltă şi produc rezultate atunci când sunt aplicate împreună, precum:
3.1. organizarea şi desfăşurarea revizuirii cheltuielilor astfel, încât să se asigure, că aceasta se realizează, cel puţin o dată în 7 ani, în fiecare sector;
3.2. rolul de lider al Guvernului pe parcursul procesului de revizuire a cheltuielilor;
3.3. furnizarea de date şi informaţii necesare pentru revizuirea cheltuielilor şi organizarea activităţii grupurilor de lucru de către autorităţile administraţiei publice centrale în procesul de revizuire a cheltuielilor;
3.4. integrarea acţiunilor pentru revizuirea cheltuielilor în calendarul acţiunilor pentru elaborarea şi aprobarea cadrului bugetar pe termen mediu.
4. În sensul prezentei Metodologii se definesc următoarele noţiuni:
- an de referinţă – ultimul an, precedent anului în care se desfăşoară procesul de revizuire a cheltuielilor, pentru care sunt înregistrate cheltuieli bugetare;
- buna guvernare – mod de a guverna prin care se asigură atingerea obiectivelor cu respectarea principiilor de transparenţă şi răspundere, economicitate, eficienţă şi eficacitate, legalitate şi echitate, etică şi integritate;
- economicitate – minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;
- eficienţă – raportul dintre rezultatele obţinute şi resursele utilizate pentru obţinerea acestora;
- eficacitate – gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;
- măsuri de eficientizare a cheltuielilor – opţiuni de politici publice rezultate din revizuirea cheltuielilor, care asigură creşterea nivelului de economicitate, eficienţă şi eficacitate a resurselor bugetare, în vederea realizării obiectivelor şi priorităţilor strategice ale Guvernului.
- performanţă – rezultat preconizat şi obţinut ca urmare a implementării programelor, obiectivelor ca volum de servicii prestate sau ca eficienţă a utilizării resurselor bugetare;
- politică publică - decizia sau deciziile coordonate ale statului, care produc schimbări sau care influenţează societatea şi economia, contribuind la soluţionarea unor probleme concrete şi la atingerea unor obiective specifice asumate într-un domeniu de activitate al Guvernului;
- program - ansamblu coerent şi agregat de activităţi implementate de către una sau mai multe autorităţi/instituţii bugetare pentru atingerea unui scop şi realizarea anumitor obiective strategice pe termen mediu şi lung;
- revizuirea cheltuielilor – un proces de elaborare, aprobare şi implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor, bazate pe revizuirea sistematică a cheltuielilor bugetare, a proceselor şi politicilor publice;
- sector – domeniu public pentru care se elaborează strategia sectorială de cheltuieli şi se stabilesc limitele de cheltuieli pe termen mediu;
- subprogram – grupuri de activităţi interconexe, grupate logic, care au obiective specifice şi sprijină implementarea programului.
II. ROLUL ŞI OBIECTIVELE PROCESULUI DE REVIZUIRE A CHELTUIELILOR
5. În corespundere cu principiul performanţei bugetare din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, resursele bugetare se alocă şi se utilizează în mod econom, eficient şi eficace, în concordanţă cu principiile bunei guvernări. În planificarea pe termen mediu, revizuirea cheltuielilor reprezintă un instrument cu rol important în realizarea priorităţilor şi obiectivelor strategice ale Guvernului, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, precum şi în reducerea deficitului bugetar.
6. Având impact durabil asupra bugetului public naţional, măsurile de eficientizare a cheltuielilor, se reflectă în strategiile sectoriale de cheltuieli şi se integrează în politica bugetar-fiscală aferentă următorului proces de elaborare a cadrului bugetar pe termen mediu.
7. Obiectivele revizuirii cheltuielilor sunt:
7.1. asistarea Guvernului în activitatea de consolidare bugetară în vederea realizării noilor priorităţi şi obiective strategice, pentru a reduce creşterea sau nivelul cheltuielilor şi/sau pentru crearea spaţiului fiscal/bugetar, prin identificarea unor măsuri de eficientizare a cheltuielilor;
7.2. sporirea eficacităţii cheltuielilor care conduce la posibile oportunităţi de realocare a resurselor bugetare de la sectoare cu prioritate inferioară la sectoare cu prioritate superioară, cât şi în interiorul sectoarelor;
7.3. îmbunătăţirea raportului dintre calitatea serviciilor publice furnizate şi costul acestora prin identificarea sectoarelor, în care se pot obţine rezultate similare cu contribuţii reduse.
III. RESPONSABILITĂŢILE ÎN PROCESUL DE REVIZUIRE A CHELTUIELILOR
8. În procesul de revizuire a cheltuielilor participă Guvernul, Ministerul Finanţelor şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, care asigură instituirea şi funcţionarea unui mecanism de coordonare şi luare a deciziilor transparente şi fundamentate privind revizuirea cheltuielilor.
9. În vederea asigurării activităţii eficiente ale autorităţilor publice din cadrul Guvernului, precum şi a cooperării între acestea în procesul de revizuire a cheltuielilor, se instituie structuri specifice, precum Comitetul de supraveghere şi grupul de lucru responsabil de revizuirea cheltuielilor (în continuare-grupul de lucru).
10. Schema organizatorică a procesului de revizuire a cheltuielilor este expus în figura 1.
Figura 1. Schema organizatorică a procesului de revizuire a cheltuielilor
Guvernul
11. Guvernul reprezintă factorul de decizie în procesul de revizuire a cheltuielilor, care asigură realizarea continuă şi sistemică a activităţilor de revizuire a cheltuielilor prin:
11.1. aprobarea anuală, la propunerea Ministerului Finanţelor, a tematicilor şi a cadrului de revizuire a cheltuielilor;
11.2. aprobarea şi publicarea rezultatelor revizuirii cheltuielilor, inclusiv a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor;
11.3. stabilirea autorităţilor responsabile şi a termenelor de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor.
Ministerul Finanţelor
12. Ministerul Finanţelor are rol de planificare, coordonare şi monitorizare a procesului de revizuire a cheltuielilor, în acest context, are următoarele responsabilităţi:
12.1. planifică procesele de revizuire a cheltuielilor astfel, încât să se asigure că revizuirea cheltuielilor se realizează, cel puţin o dată în 7 ani în fiecare sector.
12.2. elaborează şi prezintă Guvernului spre aprobare:
12.2.1. tematicile şi cadrul de revizuire a cheltuielilor;
12.2.2. proiectul planului de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor, care include autorităţile responsabile şi termenele de implementare.
12.3. prezintă Guvernului spre aprobare rezultatele revizuirii, inclusiv propunerile de măsuri de eficientizare, rezultate din revizuirea cheltuielilor;
12.4. asigură instruirea personalului din cadrul autorităţilor/instituţiilor bugetare, inclusiv a membrilor grupurilor de lucru responsabile de revizuirea cheltuielilor, şi acordă asistenţă metodologică, inclusiv prin consultaţii şi răspunsuri la interpelări privind aplicarea prezentei Metodologii.
12.5. asigură participarea membrilor grupului de lucru din partea ministerului la şedinţele şi activitatea grupului de lucru;
12.6. constituie Comitetul de supraveghere;
12.7. asigură secretariatul tehnic al şedinţelor Comitetului de supraveghere;
12.8. include măsurile de eficientizare a cheltuielilor, aprobate de Guvern şi reflectate de autorităţile administraţiei publice centrale în strategiile sectoriale de cheltuieli, în politica bugetar-fiscală aferentă următorului proces de elaborare a cadrului bugetar pe termen mediu;
12.9. monitorizează implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor;
12.10. publică pe site-ul web oficial al Ministerului Finanţelor tematicile şi cadrul de revizuire a cheltuielilor aprobate de Guvern, rezultatele revizuirii cheltuielilor, inclusiv măsurile de eficientizare, planurile de implementare a măsurilor de eficientizare şi rapoartele anuale ale autorităţilor administraţiei publice centrale privind implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor.
12.11. oferă sprijin metodologic grupurilor de lucru în procesul de elaborare a raportului de revizuire a cheltuielilor, în vederea întocmirii acestuia la un nivel calitativ corespunzător.
Autorităţile administraţiei publice centrale
13. În procesul de revizuire a cheltuielilor, autorităţile administraţiei publice centrale sunt responsabile pentru:
13.1. prezentarea, la solicitarea Ministerului Finanţelor, a propunerilor pentru cadrul şi tematica de revizuire a cheltuielilor;
13.2. efectuarea revizuirii cheltuielilor cel puţin o dată în 7 ani, în fiecare sector prin:
13.2.1. constituirea grupului de lucru;
13.2.2. aprobarea foii de parcurs pentru grupul de lucru;
13.2.3. stabilirea subdiviziunii/lor interne responsabile de coordonarea procesului de revizuire a cheltuielilor în dependenţă de tematica revizuirii cheltuielilor şi asigurarea activităţilor de secretariat;
13.2.4. organizarea şedinţelor şi a activităţii eficiente a grupului de lucru;
13.2.5. asigurarea grupului de lucru cu documente relevante pentru analiză şi alte surse de date şi informaţii existente, veridice şi accesibile care au tangenţă cu tematica aprobată pentru revizuirea cheltuielilor;
13.2.6. asigurarea efectuării analizei cheltuielilor, a proceselor şi politicilor publice în vederea identificării activităţilor, unde se produc cheltuieli care nu corespund principiului performanţei şi/sau cheltuieli cu prioritate inferioară;
13.2.7. asigurarea identificării tuturor tipurilor relevante de impact pentru fiecare măsură de eficientizare a cheltuielilor;
13.2.8. asigurarea evaluării impacturilor măsurilor de eficientizare a cheltuielilor;
13.2.9. asigurarea elaborării raportului de revizuire a cheltuielilor, inclusiv a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor;
13.2.10. prezentarea raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor, Ministerului Finanţelor în termenul stabilit.
13.3. implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor în termenele stabilite de Guvern prin:
13.3.1. reflectarea în strategiile sectoriale de cheltuieli, elaborate în contextul următorului cadru bugetar pe termen mediu, a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor aprobate de către Guvern;
13.3.2. asigurarea transpunerii în actele normative a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor respective;
13.3.3. elaborarea şi prezentarea în termenul stabilit a rapoartelor anuale privind implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor Ministerului Finanţelor.
Comitetul de supraveghere
14. Comitetul de supraveghere include secretarul de stat al autorităţii administraţiei publice centrale şi secretarul de stat al Ministerului Finanţelor, de competenţa cărora ţine tematica de revizuire a cheltuielilor. Acesta are următoarele responsabilităţi:
14.1. monitorizează activitatea grupului de lucru;
14.2. informează ministrul autorităţii administraţiei publice centrale respective şi ministrul finanţelor despre activitatea grupului de lucru;
14.3. coordonează raportul privind revizuirea cheltuielilor şi a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor rezultate de raport;
14.4. examinează şi soluţionează divergenţele referitoare la propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor, apărute în cadrul grupului de lucru.
Divergenţele nesoluţionate la nivelul Comitetului de supraveghere, se examinează şi se soluţionează în cadrul şedinţei Comitetului interministerial pentru planificare strategică.
Grupul de lucru responsabil pentru revizuirea cheltuielilor
15. Grupul de lucru responsabil de revizuirea cheltuielilor are un rol esenţial în asigurarea transparenţei, a caracterului participativ şi a cooperării între autorităţile publice, fiind constituit cu participarea mai multor părţi interesate.
16. Numărul grupurilor de lucru corespunde numărului tematicilor de revizuire a cheltuielilor.
17. Grupul de lucru are următoarele sarcini:
17.1. colectează date şi informaţii relevante realizării procesului de revizuire a cheltuielilor;
17.2. efectuează analiza cheltuielilor bugetare, a proceselor şi politicilor publice;
17.3. elaborează şi prezintă spre examinare Comitetului de supraveghere raportul privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor rezultate din raport;
17.4. ajustează raportul privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor rezultate din raport, în corespundere cu obiecţiile şi propunerile Comitetului de Supraveghere şi îl prezintă acestuia spre coordonare;
17.5. întocmeşte procese-verbale ale şedinţelor grupului de lucru şi le prezintă Comitetului de supraveghere.
IV. PLANIFICAREA ŞI ETAPELE REVIZUIRII CHELTUIELILOR
18. Procesele de revizuire a cheltuielilor se planifică de către Ministerul Finanţelor astfel, încât fiecare sector să fie revizuit cel puţin o dată în 7 ani. Planificarea revizuirilor poate fi ajustată în funcţie de apariţia unor circumstanţe noi sau de modificarea priorităţilor strategice ale Guvernului. Formatul planificării proceselor de revizuire a cheltuielilor se prezintă în Tabelul 1.
Tabelul 1. Planificarea proceselor de revizuire a cheltuielilor
|
Planificarea proceselor de revizuire a cheltuielilor |
|||
| Nr/o | Sectorul supus revizuirii cheltuielilor | Autoritatea/ăţile responsabilă/e | Perioada de desfăşurare |
| 1. | |||
| 2. | |||
19. Activităţile organizaţionale şi analitice, ce definesc un proces de revizuire a cheltuielilor sunt grupate în activităţi, care sunt realizate în mod consecutiv, pe etape. În procesul de revizuire a cheltuielilor se disting următoarele etape principale:
19.1. aprobarea tematicilor şi a cadrului de revizuire a cheltuielilor;
19.2. elaborarea propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor;
19.3. aprobarea şi publicarea rezultatelor revizuirii cheltuielilor, inclusiv a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor;
19.4. implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor.
20. Etapele principale, autorităţile responsabile pentru revizuirea cheltuielilor, acţiunile şi termenele de realizare a acestora, se conţin în Tabelul nr.2.
Tabelul 2. Calendarul acţiunilor pentru revizuirea cheltuielilor
| Acţiunile | Autoritatea responsabilă | Termenul de realizare |
Autoritatea beneficiară |
|
I. Aprobarea tematicilor şi a cadrului de revizuirea cheltuielilor |
|||
| 1.1. Elaborarea şi prezentarea la Guvern spre aprobare a cadrului şi tematicilor de revizuire a cheltuielilor | Ministerul Finanţelor | 1 aprilie | Guvernul |
| 1.2. Aprobarea tematicilor şi a cadrului de revizuire a cheltuielilor | Guvernul | 10 aprilie | Ministerul Finanţelor Autoritatea administraţiei publice centrale |
|
II. Elaborarea propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor |
|||
| 2.1. Constituirea: 2.1.1. Comitetului de supraveghere 2.1.2. Grupului de lucru, aprobarea foii de parcurs pentru grupul de lucru |
Ministerul Finanţelor Autoritatea administraţiei publice centrale |
15 aprilie | Comitetul de supraveghere, grupul de lucru |
| 2.2. Prezentarea surselor de date (documente, analize şi evaluărilor existente, informaţii şi alte surse de date pentru analiză, care au tangenţă cu tematica aprobată pentru revizuirea cheltuielilor) grupului de lucru | Autoritatea administraţiei publice centrale | 25 aprilie | Grupul de lucru |
| 2.3. Efectuarea de către grupul de lucru a analizei cheltuielilor, proceselor şi politicilor publice şi elaborarea raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a propunerilor privind măsurile de eficientizare a cheltuielilor | Grupul de lucru | 10 noiembrie | X |
| 2.4. Prezentarea raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a propunerilor privind măsurile de eficientizare a cheltuielilor ce rezultă din raport, Comitetului de supraveghere spre examinare şi coordonare | Grupul de lucru | 15 noiembrie | Comitetul de supraveghere |
| 2.5. Prezentarea raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a propunerilor privind măsurile de eficientizare a cheltuielilor, autorităţii administraţiei publice centrale respective | Comitetul de supraveghere | 30 noiembrie | Autoritatea administraţiei publice centrale |
| 2.6. Examinarea şi prezentarea raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a propunerilor privind măsurile de eficientizare a cheltuielilor, Ministerului Finanţelor | Autoritatea administraţiei publice centrale | 05 decembrie | Ministerul Finanţelor |
|
III. Aprobarea şi publicarea rezultatelor revizuirii cheltuielilor, inclusiv a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor |
|||
| 3.1. Prezentarea raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor, a propunerilor privind stabilirea autorităţilor responsabile şi a termenelor de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor, Guvernului spre aprobare | Ministerul Finanţelor | 20 decembrie (înainte de următorul proces de elaborare a cadrului bugetar pe termen mediu) |
Guvernul |
| 3.2. Examinarea şi aprobarea raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor, stabilirea autorităţilor responsabile şi a termenelor de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor | Guvernul | 31 decembrie (înainte de următorul proces de elaborare a cadrului bugetar pe termen mediu) |
x |
| 3.3. Publicarea rezultatelor revizuirii cheltuielilor, inclusiv a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor | Guvernul | 05 ianuarie | x |
|
IV. Implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor |
|||
| 4.1. Aprobarea planului de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor | Guvernul | 25 ianuarie | x |
| 4.1. Reflectarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor, aprobate de Guvern, în strategiile sectoriale de cheltuieli aferente următorului proces de elaborare a cadrului bugetar pe termen mediu | Autoritatea administraţiei publice centrale | 01 martie | x |
| 4.2. Includerea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor, aprobate de Guvern, în politica bugetar-fiscală aferentă următorului proces de elaborare a cadrului bugetar pe termen mediu | Ministerul Finanţelor | 15 aprilie | x |
| 4.3. Întocmirea şi prezentarea rapoartelor anuale privind realizarea planului de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor la Ministerul Finanţelor | Autoritatea administraţiei publice centrale | anual, în termenul stabilit de Ministerul Finanţelor pentru prezentarea proiectului strategiei sectoriale de cheltuieli |
Ministerul Finanţelor |
| 4.4. Publicarea rapoartelor anuale privind implementarea revizuirii cheltuielilor ale autorităţilor administraţiei publice centrale | Ministerul Finanţelor | anual, în termen de 10 zile de la momentul prezentării |
x |
În cazul în care tematica revizuirii cheltuielilor vizează cheltuieli intersectoriale, termenul de realizare a procesului poate fi extins până la un an.
Aprobarea tematicilor şi a cadrului de revizuire a cheltuielilor (Etapa 1)
21. Anual, concomitent cu iniţierea elaborării cadrului bugetar pe termen mediu şi ţinând cont de planificarea proceselor de revizuire a cheltuielilor, Ministerul Finanţelor solicită autorităţilor administraţiei publice centrale propuneri privind tematicile şi cadrul de revizuire a cheltuielilor. În baza propunerilor primite, Ministerul Finanţelor defineşte tematicile şi cadrul pentru revizuirea cheltuielilor pentru anul respectiv, ţinând cont de criteriile de mai jos, şi le înaintează Comitetului interministerial pentru planificare strategică spre examinare şi aprobare, consemnată prin procesul-verbal al şedinţei acestuia.
La baza definirii tematicilor pot sta următoarele criterii, fără a se limita la acestea:
21.1. evoluţiile negative ale indicatorilor de performanţă;
21.2. nevalorificarea alocaţiilor bugetare;
21.3. necesitatea majorării alocaţiilor pentru anii următori;
21.4. solicitări suplimentare de alocaţii din partea autorităţilor administraţiei publice centrale;
21.5. necesitatea majorării alocaţiilor anuale la nivel de subprogram;
21.6. volumul semnificativ al cheltuielilor în bugetul sectorului.
Exemple de tematici pentru revizuirea cheltuielilor sunt expuse în Boxa 1.
Boxa 1. Exemple de tematici pentru revizuirea cheltuielilor
| Exemple de tematici pentru revizuirea cheltuielilor |
| Tema 1. Eficientizarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii destinate învăţământului superior Tema 2. Revizuirea cheltuielilor pentru protecţia mediului Tema 3. Revizuirea cheltuielilor destinate subvenţionării agriculturii Tema 4. Eficientizarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din instituţiile medicale Tema 5. Revizuirea cheltuielilor pentru investiţiile capitale |
22. Cadrul de revizuire a cheltuielilor stabileşte limitele revizuirii cheltuielilor aferente unei tematici şi include autorităţile/instituţiile bugetare implicate în revizuirea cheltuielilor şi ansamblul de cerinţe, care stau la baza revizuirii cheltuielilor.
23. Formatul tematicii şi cadrului de revizuire a cheltuielilor este expus în Boxa 2.
Boxa 2. Formatul Tematicii şi cadrului de revizuire a cheltuielilor
| Tematica şi cadrul de revizuire a cheltuielilor bugetare |
| I. Tematica revizuirii cheltuielilor II. Cadrul de revizuire a cheltuielilor 2.1. Cadrul organizaţional 2.2. Cadrul analitic 2.2.1 . Contextul revizuirii cheltuielilor 2.2.2. Scopul, obiectivele generale şi obiectivele specifice ale revizuirii cheltuielilor 2.2.3. Termenii de referinţă pentru revizuirea cheltuielilor, a proceselor şi politicilor publice a) Domeniul de aplicare b) Subiecte care trebuie analizate c) Ţinta pentru opţiunile de economisire d) Cerinţele pentru propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor e) Cerinţele faţă de raportul privind revizuirea cheltuielilor f) Aspecte organizaţionale g) Termen de realizare |
24. Tema analizei indică cheltuielile care urmează a fi supuse procesului de revizuire.
25. Cadrul organizaţional al revizuirii cheltuielilor include autorităţile/instituţiile implicate în procesul de revizuire a cheltuielilor şi rolurile acestora.
26. Cadrul analitic al revizuirii cheltuielilor conţine informaţii relevante pentru analiza cheltuielilor, precum:
26.1. contextul revizuirii cheltuielilor;
26.2. scopul revizuirii cheltuielilor, obiectivele generale şi obiectivele specifice ale revizuirii cheltuielilor;
26.3. termenii de referinţă pentru revizuirea cheltuielilor, a proceselor şi politicilor publice.
27. Contextul revizuirii cheltuielilor oferă informaţii succinte despre:
27.1. priorităţile de bază în ceea ce priveşte politicile la nivel înalt ale sectorului;
27.2. provocările majore cu care se confruntă sectorul, priorităţile şi obiectivele strategice ale Guvernului aferente sectorului;
27.3. impactul priorităţilor şi obiectivelor respective asupra alocării resurselor bugetare şi finanţării activităţilor din cadrul sectorului;
27.4. rolul revizuirii cheltuielilor în vederea realizării priorităţilor şi obiectivelor strategice ale Guvernului.
28. Scopul revizuirii cheltuielilor reflectă efectele pozitive aşteptate sau rezultatele finale scontate de la efectuarea revizuirii cheltuielilor. Scopul indică starea îmbunătăţită a lucrurilor sau efectele cu impact general asupra alocării resurselor bugetare. Exemple de scopuri pentru revizuirea cheltuielilor sunt reflectate în Boxa 3.
Boxa 3. Exemple de scopuri pentru revizuirea cheltuielilor
| Exemple de scopuri pentru revizuirea cheltuielilor |
| 1. Resurse bugetare pentru realizarea priorităţilor şi obiectivelor Guvernului 2. Spaţiu fiscal/bugetar pentru prestaţiile de asigurări sociale 3. Servicii de asistenţă medicală de ambulator eficiente |
29. Obiectivele generale derivă din problemele cu care se confruntă sectorul şi descriu rezultatele finale care se doresc a fi obţinute în urma desfăşurării procesului de revizuire a cheltuielilor. Acestea trebuie formulate din perspectiva schimbărilor pozitive în vederea creşterii eficienţei resurselor bugetare. Obiectivele generale indică şi asupra modului de redirecţionare a potenţialelor economii care urmează a fi identificate, precum consolidarea cheltuielilor în cadrul bugetului autorităţii administraţiei publice centrale sau redirecţionarea în favoarea priorităţilor şi obiectivelor strategice către alte autorităţi publice. Exemple de obiective generale aferente tematicilor de revizuire a cheltuielilor sunt reflectate în Boxa 4.
Boxa 4. Exemple de obiective generale aferente tematicilor de revizuire a cheltuielilor
| Exemple de obiective generale ale revizuirii cheltuielilor |
| 1. Reducerea datoriei publice 2. Realocarea fondurilor de la activităţi mai puţin eficiente la activităţi eficiente în ceea ce priveşte urmărirea obiectivelor Guvernului 3. Creşterea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat şi redistribuirea potenţialelor economii identificate între subprogramele de cheltuieli 4. Creşterea spaţiului bugetar/fiscal pentru reforma salarială 5. Creşterea eficienţei cheltuielilor pentru sănătate prin îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală de ambulator |
30. Obiectivele specifice reprezintă transpunerea concretă şi operaţională a obiectivelor generale ale procesului de revizuire a cheltuielilor, reflectând problema care urmează a fi soluţionată. Acestea vizează, după caz, reducerea nivelului cheltuielilor prin identificarea economiilor, realocarea resurselor în conformitate cu obiectivele şi priorităţile strategice ale Guvernului, precum şi îmbunătăţirea eficienţei utilizării resurselor publice şi a raportului calitate-preţ. Obiectivele specifice prevăd ţinta economiilor care urmează a fi identificate în procesul de revizuire a cheltuielilor.
Obiectivul specific se consideră bine formulat dacă acesta întruneşte cerinţele aferente criteriilor SMART. Cerinţele pentru stabilirea obiectivelor specifice ale revizuirii cheltuielilor sunt relatate în Boxa 5.
Boxa 5. Cerinţele pentru stabilirea obiectivelor specifice ale revizuirii cheltuielilor
| Cerinţe | Explicaţii |
| S – Specific | Obiectivul trebuie să fie clar, lipsit de ambiguitate şi concentrat asupra unei singure direcţii. Indică ce anume dorim să realizăm, în ce domeniu. |
| M – Măsurabil | Trebuie să fie posibilă măsurarea progresului sau a rezultatului prin indicatori clari. |
| A – Abordabil (realizabil) | Obiectivul trebuie să fie realist, ţinând cont de resursele şi timpul disponibil. |
| R – Relevant | Obiectivul trebuie să aibă o legătură directă cu scopul revizuirii cheltuielilor şi cu problemele existente, contribuie la realizarea obiectivelor generale şi la soluţionarea problemelor identificate. |
| T – delimitat în Timp | Obiectivul trebuie să aibă un termen clar de realizare, indicând când trebuie atins obiectivul. |
31. Exemple de obiective specifice aferente tematicilor de revizuire a cheltuielilor sunt prezentate în Boxa 6.
Boxa 6. Exemple de obiective specifice aferente tematicilor de revizuire a cheltuielilor
| Obiective specifice aferente tematicilor de revizuire a cheltuielilor |
| 1. Economii echivalente cu până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate în următorii 5 ani, faţă de anul 2023, şi măsuri de eficientizare a cheltuielilor 2. Potenţiale economii în mărime de 10 % anual din portofoliul de cheltuieli pentru agricultură până în anul 2023, faţă de cheltuielile din anul 2017, şi a măsuri de eficientizare a cheltuielilor pentru agricultură 3. Economii reale de 5% pe an în următorii 4 ani, la toate cheltuielile bugetului de asigurări sociale de stat faţă de anul 2023 4. Economii echivalente cu până la 10%, dar nu mai puţin de 5% din portofoliul de cheltuieli pentru educaţie în anul 2020 şi 5% pentru următorii 3 ani, faţă de anul 2016. |
32. Tabelul 3 prezintă un exemplu de formulare a scopului, obiectivelor generale şi specifice aferente unei tematici.
Tabelul 3. Exemplu de formulare a scopului, obiectivelor generale şi specifice aferente unei tematici
| Tema | Scop | Obiective generale | Obiective specifice |
| Revizuirea cheltuielilor pentru educaţie | Spaţiu fiscal disponibil pentru noi reforme şi iniţiative de politici | Reducerea cheltuielilor pentru învăţământ profesional tehnic şi învăţământ superior | Economii ale cheltuielilor echivalente cu până la 10%, dar nu mai puţin de 5%, din portofoliul de cheltuieli pentru 2020 şi 5% pentru următorii 3 ani |
33. Termenii de referinţă pentru revizuirea cheltuielilor, a proceselor şi politicilor publice stabilesc următoarele aspecte ce ţin de analiza cheltuielilor:
33.1. domeniul de aplicare a analizei;
33.2. subiecte care trebuie analizate;
33.3. ţinta pentru opţiunile de economisire;
33.4. cerinţe faţă de raportul privind revizuirea cheltuielilor şi privind propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor;
33.5. aspecte organizaţionale aferente activităţilor de revizuire;
33.6. termenul de realizare.
34. Domeniul de aplicare a analizei indică programele/subprogramele supuse analizei cheltuielilor bugetare, limitele analizei şi perioada care urmează a fi analizată. Exemplu de domeniu de aplicare este prevăzut în Boxa 7.
Boxa 7. Exemplu de domeniu de aplicare a analizei
| Domeniu de aplicare a analizei |
| Analizei se vor supune cheltuielile pentru învăţământul superior şi învăţământul profesional tehnic (aferente universităţilor, colegiilor, centrelor de excelenţă, şcolilor profesionale şi altor instituţii subordonate Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Ministerului Sănătăţii) din anii 2017 - 2023. |
35. Subiecte care trebuie analizate conţin principalele elemente pe care trebuie sa le abordeze analiza, precum:
35.1. identificarea cheltuielilor care nu sunt utilizate în mod econom, eficient şi eficace;
35.2. identificarea cheltuielilor cu prioritate inferioară;
35.3. identificarea oportunităţilor de eliminare a dublărilor de cheltuieli;
35.4. identificarea situaţiilor de înlocuire a prestării serviciilor publice gratuite cu servicii publice contra plată sau de creştere a plăţilor existente pentru serviciile publice;
35.5. identificarea cheltuielilor cu oportunităţi de externalizare a prestării serviciului public;
35.6. alte subiecte care ar putea fi analizate.
36. Ţintele pentru opţiunile de economisire stabilesc cuantumul economiilor, care urmează a fi identificate (în procente din volumul de cheltuieli al anului de referinţă sau în sume fixe) şi modul de utilizare a acestora (redistribuire a resurselor bugetare sau reducere a cheltuielilor).
În cazurile, în care veniturile bugetare nu acoperă cheltuielile, este nevoie de măsuri care să prevină creşterea deficitului bugetar. Ţintele de economii în asemenea cazuri sunt formulate în procente din volumul de cheltuieli astfel, încât ţinta economiilor să fie clară. În cazurile, în care obiectivul general este definit în scopul identificării surselor pentru creşterea calităţii unor servicii publice sau pentru activităţi noi, obiectivul specific poate defini volumul de mijloace băneşti, care trebuie obţinute din economii, cât şi activităţile/cheltuielile care urmează a fi finanţate din acele economii.
37. Cerinţele pentru propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor - se indică cerinţele pentru propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor, precum implicaţiile financiare pe termen lung, descrierea propunerilor de politici, argumentarea acestora, impactul asupra grupurilor vizate, implementarea şi cerinţele legislative.
38. Cerinţele faţă de raportul privind revizuirea cheltuielilor - se indică cerinţele faţă de conţinutul/formatul raportului privind revizuirea cheltuielilor.
39. Aspecte organizaţionale - se indică cine efectuează analiza cheltuielilor, perioada de timp supusă analizei, sursele de date şi informaţii pentru analiză, cui va fi prezentat raportul privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor.
40. Termen de realizare - se indică termenul de realizare a analizei cheltuielilor, proceselor şi politicilor publice, elaborării raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor.
Produsele obţinute la această etapă sunt tematica şi cadrul de revizuire a cheltuielilor aprobate.
Elaborarea propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor (Etapa 2)
41. La etapa de elaborare a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor rolul principal revine autorităţilor administraţiei publice centrale, de competenţa cărora ţine tematica de revizuire a cheltuielilor. La această etapă se disting următoarele activităţi:
41.1. aprobarea, pentru fiecare tematică, a Comitetului de supraveghere, a componenţei grupului de lucru şi a foii de parcurs pentru acesta;
41.2. efectuarea analizei cheltuielilor bugetare, a proceselor şi politicilor publice;
41.3. elaborarea raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor.
Aprobarea, pentru fiecare tematică, a Comitetului de supraveghere,
a componenţei grupului de lucru şi a foii de parcurs pentru acesta
42. Comitetul de supraveghere se instituie de către Ministerul Finanţelor, iar grupul de lucru se instituie de către autoritatea administraţiei publice centrale, de competenţa căreia ţine tematica de revizuire a cheltuielilor. Ordinul privind constituirea Comitetului de supraveghere va conţine date privind componenţa nominală şi responsabilităţile acestuia, iar ordinul privind constituirea grupului de lucru va conţine date privind componenţa nominală şi foaia de parcurs pentru acesta.
43. Grupul de lucru este condus de 2 copreşedinţi: secretarul general din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă de politicile aferente domeniului supus revizuirii şi secretarul general al Ministerului Finanţelor.
Membrii grupului de lucru reprezintă persoane cu experienţă profesională în domeniu sau în alte domenii relevante, cu funcţii de conducere şi de execuţie. Componenţa grupului de lucru va include cel puţin câte un reprezentant din:
43.1. Autorităţi/ăţile administraţiei publice centrale de competenţa cărora ţine tematica aprobată pentru revizuirea cheltuielilor:
43.1.1. subdiviziunea responsabilă de politicile aferente tematicii aprobate pentru revizuirea cheltuielilor;
43.1.2. subdiviziunea responsabilă de planificare bugetară şi de evidenţă contabilă;
43.1.3. subdiviziunea responsabilă de coordonarea politicilor publice şi integrare europeană;
43.1.4. alte subdiviziuni cu competenţe aferente tematicii aprobate pentru revizuirea cheltuielilor;
43.1.5. reprezentanţi ai structurilor organizaţionale din sfera de competenţă (autorităţile administrative din subordine, inclusiv serviciile publice desconcentrate şi cele aflate în subordine, precum şi instituţiile publice în care ministerul are calitatea de fondator).
43.2. Ministerul Finanţelor, după caz:
43.2.1. subdiviziunile responsabile de politicile bugetare sectoriale;
43.2.2. subdiviziunea responsabilă de politicile salariale;
43.2.3. subdiviziunea responsabilă de finanţarea sectorului economic şi a investiţiilor capitale;
43.3. Cancelaria de Stat - subdiviziunile cu competenţe aferente tematicii aprobate pentru revizuirea cheltuielilor.
43.4. Alte autorităţi/instituţii relevante, în caz de necesitate.
43.5. Participanţi externi din rândul partenerilor internaţionali şi instituţiilor financiare internaţionale, societăţii civile, instituţiilor de cercetare, precum şi experţilor independenţi, cercetătorilor ştiinţifici.
Responsabilităţile membrilor grupului de lucru sunt reflectate în matricea responsabilităţilor membrilor grupului de lucru din Tabelul 4.
Tabelul 4. Matricea responsabilităţilor membrilor grupului de lucru
| N/o | Activităţile | Membri ai grupului de lucru | |||||||
| din partea autorităţii administraţiei publice centrale | SMF | SCS | PE | ||||||
| SEPP | SCPP | SEBEC | SSO | ||||||
| 1. | Elaborarea proiectului ordinului autorităţii administraţiei publice centrale privind constituirea grupului de lucru şi aprobarea foii de parcurs pentru grupul de lucru | ||||||||
| Elaborarea proiectului ordinului | √ | ||||||||
| 2. | Prezentarea materialelor disponibile şi necesare pentru efectuarea analizei cheltuielilor, proceselor şi politicilor publice, aferente perioadei de cel puţin 5 ani anteriori anului în care se efectuează analiza cheltuielilor, a proceselor şi politicilor publice, precum: | ||||||||
| liste ale priorităţilor de politici publice | √ | √ | √ | ||||||
| documente de politici publice şi documente de planificare, acte normative | √ | √ | |||||||
| rapoarte de monitorizare a documentelor de planificare şi a documentelor de politici publice şi rapoartele de evaluare a politicilor publice | √ | √ | |||||||
| rapoartele privind executarea bugetelor şi rapoartele de performanţă ale autorităţilor administraţiei publice centrale | √ | √ | √ | ||||||
| documente ale organelor de supraveghere, control şi audit | √ | √ | √ | ||||||
| analize existente ale sectoarelor supuse revizuirii, inclusiv analize relevante ale experţilor | √ | √ | √ | √ | √ | √ | |||
| date statistice aferente tematicii de revizuire a cheltuielilor ale Biroului Naţional de Statistică şi ale organizaţiilor de nivel internaţional | √ | √ | √ | √ | √ | √ | |||
| informaţii privind bunele practici ale altor ţări cu referire la procesele şi politicile publice aferente tematicii de revizuire a cheltuielilor | √ | √ | √ | √ | √ | √ | |||
| date şi informaţii din alte surse care reflectă costurile serviciilor publice şi rezultatele implementării politicilor publice | √ | √ | √ | √ | √ | √ | √ | ||
| 3. | Examinarea documentelor, datelor şi informaţiilor prezentate grupului de lucru şi analiza cheltuielilor bugetare, a proceselor şi politicilor publice din perspectiva: | ||||||||
| economicităţii, eficienţei şi eficacităţii | √ | √ | √ | √ | √ | ||||
| corespunderii cu priorităţile şi obiectivele strategice ale Guvernului | √ | √ | |||||||
| 4. | Discutarea/examinarea concluziilor | ||||||||
| Discutarea/examinarea concluziilor | √ | √ | √ | √ | √ | √ | √ | ||
| 5. | Identificarea: | ||||||||
| cheltuielilor neutilizate în mod econom, eficient şi eficace | √ | √ | √ | √ | √ | ||||
| cheltuielilor care nu sunt în concordanţă cu priorităţile şi obiectivele strategice ale Guvernului | √ | √ | √ | ||||||
| oportunităţilor de eliminare a dublărilor de cheltuieli | √ | √ | √ | √ | √ | √ | √ | ||
| situaţiilor de înlocuire a prestării serviciilor publice gratuite cu servicii publice contra plată sau de creştere a plăţilor existente pentru serviciile publice | √ | √ | √ | √ | √ | √ | √ | ||
| cheltuielilor cu oportunităţi de externalizare a prestării serviciului public | √ | √ | √ | √ | √ | √ | √ | ||
| 6. | Estimarea economiilor aferente cheltuielilor neutilizate în mod econom, eficient şi eficace, precum şi aferente cheltuielilor care nu sunt în concordanţă cu priorităţile şi obiectivele Guvernului | ||||||||
| Estimarea economiilor aferente cheltuielilor neutilizate în mod econom, eficient şi eficace, precum şi aferente cheltuielilor care nu sunt în concordanţă cu priorităţile şi obiectivele Guvernului | √ | √ | √ | √ | |||||
| 7. | Prezentarea şi susţinerea argumentată a opţiunilor de politici publice pentru eficientizarea cheltuielilor | ||||||||
| Prezentarea şi susţinerea argumentată a opţiunilor de politici publice pentru eficientizarea cheltuielilor | √ | √ | √ | √ | √ | √ | √ | ||
| 8. | Elaborarea/întocmirea unei liste extinse cu posibile opţiuni de politici publice pentru eficientizarea cheltuielilor şi evaluarea fiecărei opţiuni de politici publice din punct de vedere al fezabilităţii acestora | ||||||||
| Elaborarea/întocmirea unei liste extinse cu posibile opţiuni de politici publice pentru eficientizarea cheltuielilor şi evaluarea din punct de vedere a fezabilităţii | √ | √ | √ | √ | |||||
| 9. | Discutarea listei extinse cu posibile opţiuni de politici publice pentru eficientizarea cheltuielilor şi evaluarea din punct de vedere a fezabilităţii | ||||||||
| Discutarea listei extinse cu posibile opţiuni de politici publice pentru eficientizarea cheltuielilor şi evaluarea din punct de vedere a fezabilităţii şi elaborarea propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor | √ | √ | √ | √ | √ | √ | √ | ||
| 10. | Evaluarea fiecărei măsuri de eficientizare a cheltuielilor sub următoarele aspecte: | ||||||||
| justificarea măsurii de eficientizare a cheltuielilor | √ | ||||||||
| identificarea tuturor tipurilor de impact relevante ale măsurii | √ | ||||||||
| evaluarea impacturilor măsurii de eficientizare a cheltuielilor (fiscal (cu estimarea costurilor), administrativ, economic, social, asupra mediului înconjurător) | √ |
||||||||
| stabilirea indicatorilor de performanţă aferenţi implementării fiecărei măsuri | √ | ||||||||
| identificarea presiunilor asupra cheltuielilor pe termen mediu, care vor trebui compensate | √ | ||||||||
| evaluarea modalităţilor de punere în aplicare a măsurii | √ | ||||||||
| 11. | Elaborarea propunerilor pentru proiectul raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor | ||||||||
| Elaborarea propunerilor pentru proiectul raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor |
√ | √ | √ | √ | √ | √ | √ | ||
| 12. | Elaborarea raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor | ||||||||
| Elaborarea raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor | √ | ||||||||
| Validarea raportului privind revizuirea cheltuielilor (prin consemnare în procesul-verbal al şedinţei grupului de lucru) | √ | √ | √ | √ | √ | √ | √ | ||
| 13. | Prezentarea raportului privind revizuirea cheltuielilor Comitetului de supraveghere spre coordonare | ||||||||
| Prezentarea raportului privind revizuirea cheltuielilor Comitetului de supraveghere spre coordonare şi ajustarea, după caz, în corespundere cu obiecţiile acestuia | √ | ||||||||
Abrevieri:
SEPP - Subdiviziunile din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile de elaborarea politicilor publice aferente tematicii de revizuire
SCPP - Subdiviziunea din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă de coordonarea politicilor publice şi integrare europeană
SEBEC - Subdiviziunea din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă de elaborarea bugetului şi evidenţa contabilă
SSO - Subdiviziunile din cadrul structurilor organizaţionale din sfera de competenţă a autorităţilor administraţiei publice centrale
SMF - Subdiviziunile din cadrul Ministerului Finanţelor cu competenţe aferente tematicii aprobate pentru revizuirea cheltuielilor
SCS - Subdiviziunile din cadrul Cancelariei de Stat cu competenţe aferente tematicii aprobate pentru revizuirea
PE - Participanţi externi din rândul partenerilor internaţionali şi instituţiilor financiare internaţionale, societăţii civile, instituţiilor de cercetare, precum şi experţilor independenţi, cercetătorilor ştiinţifici
44. În caz de transfer sau eliberare din funcţie a unui membru al grupului de lucru, responsabilităţile acestuia, în absenţa altor propuneri din partea autorităţilor vizate, vor fi exercitate de persoana care deţine funcţia respectivă.
45. Grupurile de lucru se convoacă în şedinţe de câte ori este necesar. Chestiunile discutate şi deciziile luate se înscriu în procesele-verbale. La şedinţele grupului de lucru va participa o persoană din cadrul subdiviziunii interne ale Ministerului Finanţelor responsabilă de revizuirea cheltuielilor.
46. Pentru facilitarea activităţii grupului de lucru, ordinul de constituire a grupului de lucru va prevedea punerea la dispoziţia acestuia în format electronic a copiilor documentelor şi informaţiilor, care reprezintă surse de date şi informaţii relevante pentru analiză.
47. Foia de parcurs a grupului de lucru include activităţile, pe care urmează să le realizeze grupul de lucru în vederea analizei cheltuielilor, a proceselor şi politicilor publice şi termenele de realizare a acestora. Formatul foii de parcurs a grupului de lucru, care include activităţile aferente analizei cheltuielilor bugetare, a proceselor şi politicilor publice, subdiviziunile/structurile responsabile şi termenele de realizare este prezentat în Tabelul 5.
Tabelul 5. Formatul Foii de parcurs a grupului de lucru
|
Foaia de parcurs |
|
| Activităţile | Termenul de realizare |
| 1. Asigurarea grupului de lucru cu materiale disponibile şi necesare pentru efectuarea analizei cheltuielilor, proceselor şi politicilor publice, aferente perioadei de cel puţin 5 ani anteriori anului în care se efectuează analiza cheltuielilor, a proceselor şi politicilor publice, precum: 1.1. liste ale priorităţilor de politici publice 1.2. documente de politici publice şi documente de planificare, acte normative 1.3. rapoarte de monitorizare a documentelor de planificare şi a documentelor de politici publice şi rapoartele de evaluare a politicilor publice 1.4. rapoartele privind executarea bugetelor şi rapoartele de performanţă ale autorităţilor administraţiei publice centrale 1.5. analize existente ale sectoarelor supuse revizuirii, inclusiv analize relevante ale experţilor 1.6. date statistice aferente tematicii de revizuire a cheltuielilor ale Biroului Naţional de Statistică şi ale organizaţiilor de nivel internaţional 1.7. informaţii privind bunele practici ale altor ţări cu referire la procesele şi politicile publice aferente tematicii de revizuire a cheltuielilor 1.8. date şi informaţii din alte surse care reflectă costurile serviciilor publice şi rezultatele implementării politicilor publice |
25 aprilie |
| 2. Examinarea documentelor, datelor şi informaţiilor prezentate grupului de lucru şi analiza cheltuielilor bugetare, a proceselor şi politicilor publice din perspectiva economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, precum şi din perspectiva corespunderii cu priorităţile şi obiectivele strategice ale Guvernului | 25 iunie |
| 3. Discutarea/examinarea concluziilor şi identificarea: 3.1. cheltuielilor neutilizate în mod econom, eficient şi eficace 3.2. cheltuielilor care nu sunt în concordanţă cu priorităţile şi obiectivele strategice ale Guvernului 3.3. oportunităţilor de eliminare a dublărilor de cheltuieli 3.4. situaţiilor de înlocuire a prestării serviciilor publice gratuite cu servicii publice contra plată sau de creştere a plăţilor existente pentru serviciile publice 3.5. identificarea cheltuielilor cu oportunităţi de externalizare a prestării serviciului public |
15 iulie |
| 4. Estimarea economiilor aferente cheltuielilor neutilizate în mod econom, eficient şi eficace, precum şi aferente cheltuielilor care nu sunt în concordanţă cu priorităţile şi obiectivele Guvernului | 1 august |
| 5. Elaborarea/întocmirea unei liste extinse cu posibile opţiuni de politici publice pentru eficientizarea cheltuielilor şi evaluarea fiecărei opţiuni de politici publice din punct de vedere al fezabilităţii acestora | 15 august |
| 6. Elaborarea propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor şi evaluarea fiecărei măsuri sub următoarele aspecte: 6.1. justificarea măsurii de eficientizare a cheltuielilor 6.2. identificarea tuturor tipurilor de impact relevante ale măsurii 6.3. evaluarea impacturilor măsurii de eficientizare a cheltuielilor (fiscal (cu estimarea costurilor), administrativ, economic, social, asupra mediului înconjurător) 6.4. stabilirea indicatorilor de performanţă aferenţi implementării fiecărei măsuri 6.5. identificarea presiunilor asupra cheltuielilor pe termen mediu, care vor trebui compensate 6.6. modalităţile de punere în aplicare a măsurii |
31 august |
| 7. Elaborarea raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor şi validarea acestuia de către membrii grupului de lucru | 10 noiembrie |
| 8. Prezentarea raportului privind revizuirea cheltuielilor Comitetului de supraveghere spre coordonare | 15 noiembrie |
Efectuarea analizei cheltuielilor bugetare, a proceselor şi politicilor publice
48. Analiza cheltuielilor bugetare, a proceselor şi politicilor publice este efectuată de către grupurile de lucru.
49. Cheltuielile bugetare, procesele şi politicile publice sunt revizuite din perspectiva corespunderii principiului performanţei şi din perspectiva corespunderii cu priorităţile şi obiectivele strategice ale Guvernului.
50. Din perspectiva principiului performanţei, cheltuielile bugetare se evaluează din punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
51. Utilizarea în mod econom a resurselor bugetare presupune minimizarea resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate.
52. În vederea creşterii eficienţei în procesul utilizării resurselor bugetare este necesară îmbunătăţirea raportului dintre rezultatele obţinute şi costul resurselor utilizate pentru obţinerea acestora.
53. Prin asigurarea eficacităţii cheltuielilor se urmăreşte gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective. Revizuirea prin prisma eficacităţii urmează să examineze schimbările sistemice şi de durată în comportamentul şi bunăstarea grupurilor ţintă aferente activităţilor finanţate.
54. Din perspectiva corespunderii priorităţilor şi obiectivelor strategice ale Guvernului, revizuirea se axează pe determinarea nivelului, în care cheltuielile bugetare revizuite susţin realizarea acestora. Cheltuielile care nu asigură realizarea priorităţilor şi obiectivelor strategice ale Guvernului sunt atribuite la cheltuieli cu prioritate inferioară.
55. Pentru determinarea faptului dacă resursele bugetare au fost utilizate în corespundere cu principiul performanţei, în concordanţă cu priorităţile şi obiectivele strategice ale Guvernului, grupul de lucru efectuează analiza acestora în două etape:
55.1. analiza iniţială a cheltuielilor bugetare;
55.2. analiza aprofundată a cheltuielilor bugetare.
56. Datele pentru analiză sunt colectate la începutul activităţii de revizuire. Surse de date pot fi rapoartele privind executarea bugetelor şi rapoartele de performanţă ale autorităţilor administraţiei publice centrale, date din documentele de planificare şi documentele de politici publice, date din rapoartele de monitorizare a documentelor de planificare şi a documentelor de politici publice, date din rapoartele de evaluare a politicilor publice, analize ale sectoarelor supuse revizuirii, analize relevante ale experţilor, date statistice, alte date care reflectă costurile serviciilor publice şi rezultatele implementării politicilor publice.
57. Analiza iniţială a cheltuielilor bugetare reprezintă o prezentare generală a cheltuielilor sub aspectul subprogramelor şi conţine informaţii despre:
57.1. scopul şi obiectivele fiecărui subprogram;
57.2. sursele şi modul de finanţare a subprogramelor;
57.3. evoluţia cheltuielilor totale aferente tematicii de revizuire pentru perioada indicată în termenii de referinţă, cu descrierea succintă a executării cheltuielilor;
57.4. volumul alocaţiilor şi nivelul de executare în anul de referinţă;
57.5. indicatorii de performanţă prognozaţi pentru anul de referinţă sub aspectul subprogramelor - de produs, de rezultat şi de eficienţă, precum şi descrierea realizării lor;
57.6. structura cheltuielilor sub aspectul subprogramelor;
57.7. informaţii publice care atestă ineficienţa cheltuielilor pe segmentul supus revizuirii.
În cazul în care tematica de revizuire a cheltuielilor nu acoperă cheltuielile unui subprogram, analiza iniţială se efectuează sub aspectul activităţilor/cheltuielilor la nivelul clasificaţiei economice.
58. Analiza iniţială se reflectă în raportul privind revizuirea cheltuielilor, în capitolul “Prezentare generală a sectorului/programului”. În urma analizei iniţiale sunt selectate subprogramele, care urmează a fi supuse analizei aprofundate.
59. Analiza aprofundată a cheltuielilor diferă de analizele efectuate în cadrul unui proces de planificare bugetară. În rezultatul analizelor pentru planificarea bugetară au loc diminuări de circumstanţă ale cheltuielilor, pe când analizele efectuate în vederea revizuirii cheltuielilor se finalizează cu propuneri de măsuri de eficientizare a cheltuielilor.
60. Analizei aprofundate se supun cheltuielile, procesele şi politicile publice aferente subprogramelor selectate pentru analiză şi reprezintă o combinaţie a analizei cantitative şi a analizei calitative a cheltuielilor, proceselor şi politicilor publice.
61. Analiza cantitativă reprezintă o metodă de colectare şi interpretare a datelor, care se bazează pe indicatori măsurabili. Aceşti indicatori pot reflecta informaţii financiare, dar şi informaţii nefinanciare privind rezultatele şi realizările obţinute ca urmare a finanţării subprogramelor analizate.
62. Există două abordări în analiza cantitativă:
62.1. examinarea evoluţiei celor mai relevanţi indicatori;
62.2. compararea datelor statistice.
63. În cazul primei abordări, cei mai relevanţi indicatori se examinează pe termen lung, cel puţin pe o perioadă de 5 ani, accentul fiind pus pe schimbări şi explicarea cauzelor acestora.
64. În cazul celei de-a doua abordări, se compară datele statistice la nivel naţional şi/sau la nivel internaţional.
Compararea datelor la nivel naţional oferă posibilitatea de a contrapune date din interiorul ţării şi de a identifica oportunităţile de reducere a costurilor.
Compararea datelor statistice la nivel internaţional reprezintă contrapunerea datelor din diferite ţări şi are scop de a scoate în evidenţă costuri şi niveluri de cheltuieli foarte ridicate sau foarte scăzute. Această metodă reprezintă o tehnică de analiză valoroasă, dar este mai puţin eficientă în vederea determinării costului sau nivelului optim al cheltuielilor. Este importantă alegerea cu prudenţă a ţărilor de referinţă, întrucât factorii externi pot influenţa datele.
65. Analiza calitativă este o metodă de colectare şi interpretare a datelor, care nu pot fi cuantificate şi stau la baza înţelegerii proprietăţilor şi atributelor elementelor analizate. Analiza calitativă se bazează pe informaţii care nu sunt exact măsurabile, fiind de natură descriptivă, nestatistică şi destinată evaluării preliminare a domeniului analizat. Astfel de surse pot fi articole, idei, transcrieri de interviu şi alte surse. De asemenea, analiza calitativă se poate baza pe aprecieri subiective ale grupurilor de experţi, folosind tehnici precum analizele SWOT.
66. În vederea efectuării analizei calitative a cheltuielilor pot fi utilizate întrebările analitice. Acestea contribuie la ghidarea analizei cantitative şi pot varia în funcţie de obiectivele revizuirii cheltuielilor şi ţintele analizei.
67. Exemple de întrebări analitice, care ajută la ghidarea analizei cantitative sunt expuse în Boxa 8.
Boxa 8. Exemple de întrebări analitice, care ajută la ghidarea analizei cantitative
| Exemple de întrebări analitice care ajută la ghidarea analizei |
| 1. Este activitatea esenţială pentru îndeplinirea priorităţilor Guvernului? 2. Este necesar ca Guvernul să finanţeze această activitate? 3. Produce activitatea o valoare economică substanţială? 4. Se poate concentra activitatea asupra grupurilor de populaţie care au cea mai mare nevoie de ea? 5. Cum pot fi livrate produsele la un cost mai mic? 6. Cum pot fi livrate produsele cel mai eficient? 7. Poate activitatea fi desfăşurată de un furnizor nestatal? 8. Ar putea fi plătiţi furnizorii nestatali pentru desfăşurarea activităţii în funcţie de rezultatele obţinute? 9. Este activitatea/programul aliniat(ă) la priorităţile Guvernului? 10. În ce măsură îşi atinge programul obiectivele? 11. Există şi alte modalităţi de a atinge aceste obiective? 12. Există măsuri care pot îmbunătăţi eficienţa programului? 13. Există loc pentru a îmbunătăţi furnizarea de servicii şi pentru a simplifica aranjamentele administrative? 14. Poate fi programul mai bine direcţionat? 15. Este posibilă subcontractarea sau implicarea furnizorilor nestatali la un cost mai mic? 16. Există suprapuneri sau dublări cu alte programe? |
68. Pe baza analizei aprofundate a cheltuielilor, proceselor şi politicilor publice, se identifică cheltuielile neutilizate în mod econom, eficient şi eficace şi cheltuielile cu prioritate inferioară.
69. Suma mijloacelor financiare utilizată pentru efectuarea cheltuielilor, care nu corespund principiului performanţei şi/sau indică prioritate inferioară, este atribuită la potenţiale economii identificate.
70. Exemple de cheltuieli, care pot fi atribuite la potenţiale economii (opţiuni de economisire) sunt expuse în Boxa 9.
Boxa 9. Exemple de cheltuieli, care pot fi atribuite la potenţiale economii
| Exemple de cheltuieli, care pot fi atribuite la potenţiale economii |
| a) cheltuieli care au valori deviante faţă de valorile de referinţă internaţionale, fie foarte scăzute, fie foarte ridicate; b) cheltuieli pentru activităţi, în care pot fi puse în aplicare lecţiile din cele mai bune practici internaţionale; c) cheltuieli în care există diferenţe instituţionale semnificative între costurile de intrare sau de ieşire ale serviciilor publice; d) cheltuieli excesive, care au nevoie de investigaţii suplimentare pentru a identifica oportunităţile de a reduce cheltuielile bugetare; e) cheltuieli, care au crescut semnificativ în timp, fără creşteri proporţionale ale costurilor de intrare sau ale costurilor de ieşire; f) cheltuieli pentru activităţile care nu se aliniază priorităţilor strategice ale autorităţii administraţiei publice centrale; g) cheltuieli pentru activităţile cu un număr redus de participanţi sau beneficiari; h) cheltuieli pentru activităţile pentru care există o istorie de subutilizare, aceste situaţii având nevoie de investigaţii suplimentare pentru a identifica dacă acesta este un indicator de alocare ineficientă (de exemplu, cum ar fi practicile dificile de achiziţii publice sau cererea pentru program este mai mică decât se anticipase iniţial, astfel încât cheltuielile pot fi re-prioritizate); i) cheltuieli pentru activităţile sau autorităţi/instituţii bugetare cu obiective sau responsabilităţi suprapuse; j) cheltuieli cu oportunităţi de a fi finanţate din stabilirea taxelor/plăţilor pentru utilizatorii serviciilor publice; k) cheltuieli cu oportunităţi de încurajare a externalizării prestării serviciului public. |
71. La identificarea opţiunilor de economisire urmează a fi luate în consideraţie următoarele principii generale:
71.1. accentul trebuie pus pe cele mai mari segmente de cheltuieli;
71.2. opţiunile de economisire nu trebuie excluse din procesul de analiză, deoarece este important să nu fie anticipat răspunsul politic probabil la o propunere de economisire sugerată;
71.3. angajamentele electorale şi cele din documentele de politici publice şi documentele de planificare ale Guvernului, care presupun dificultăţi de realizare din lipsă sau insuficienţă de alocaţii bugetare, trebuie să fie soluţionate în cadrul procesului de revizuire a cheltuielilor.
72. Pentru valoarea potenţialelor economii identificate în cadrul analizei aprofundate, grupul de lucru elaborează şi propune o listă extinsă de opţiuni de politici publice, care ar urma să asigure creşterea nivelului de performanţă al resurselor în vederea realizării obiectivelor şi priorităţilor strategice ale Guvernului.
73. Fiecare opţiune de politică publică este evaluată din perspectiva fezabilităţii. În urma evaluării fezabilităţii opţiunilor de politici publice, din lista extinsă de opţiuni de politici publice, grupul de lucru identifică cele mai fezabile şi oportune propuneri de politici publice pentru implementare, care asigură atingerea obiectivelor revizuirii cheltuielilor.
74. Fiecare propunere de măsură de eficientizare a cheltuielilor este analizată sub următoarele aspecte:
74.1. justificarea măsurii de eficientizare a cheltuielilor;
74.2. identificarea tuturor tipurilor de impact relevante ale măsurii;
74.3. evaluarea impacturilor măsurii de eficientizare a cheltuielilor (fiscal (cu estimarea costurilor), administrativ, economic, social, asupra mediului înconjurător);
74.4. stabilirea indicatorilor de performanţă aferenţi implementării fiecărei măsuri;
74.5. identificarea presiunilor asupra cheltuielilor pe termen mediu, care vor trebui compensate;
74.6. modalităţile de punere în aplicare a măsurii.
Evaluarea impacturilor măsurilor de eficientizare se efectuează în conformitate cu modul stabilit pentru evaluarea impacturilor prevăzute la art.30 lit.d) din Legea cu privire la actele normative nr.100/2017.
75. Măsurile de eficientizare a cheltuielilor trebuie să aducă beneficii pe termen lung, precum şi să fie acceptate social şi politic.
76. În cazul în care, pentru implementarea propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor sunt necesare costuri iniţiale, economiile nete se calculează, luând în consideraţie aceste costuri.
77. Exemple de măsuri de eficientizare a cheltuielilor se regăsesc în Boxa 10.
Boxa 10. Exemple de măsuri de eficientizare a cheltuielilor
| Exemple de măsuri de eficientizare a cheltuielilor |
| 1. Digitalizarea serviciilor publice 2. Introducerea unor plafoane de cheltuieli pentru deplasări, achiziţii şi alte cheltuieli 3. Renegocierea contractelor publice pentru obţinerea unor condiţii mai avantajoase 4. Reducerea numărului agenţiilor guvernamentale cu atribuţii suprapuse 5. Elaborarea şi implementarea sistemului informaţional de raportare a serviciilor medicale |
Elaborarea raportului privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv
a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor
78. Rezultatele analizei cheltuielilor, proceselor şi politicilor publice, precum şi propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor rezultate din analiza aprofundată, se fixează de către grupul de lucru în raportul privind revizuirea cheltuielilor.
79. Raportul evidenţiază cheltuielile care nu corespund principiului performanţei şi cheltuielile cu prioritate inferioară. Acesta conţine şi date care să informeze Guvernul despre modul în care resursele bugetare pot fi utilizate într-un mod mai eficient, econom şi eficace, oferind propuneri de măsuri care contribuie la creşterea nivelului de performanţă al programelor şi eficienţă al serviciilor publice în vederea realizării obiectivelor şi priorităţilor strategice ale Guvernului.
80. Structura-model a raportului privind revizuirea cheltuielilor este expusă în Boxa 11.
Boxa 11. Structura-model a raportului privind revizuirea cheltuielilor
|
Structura-model a raportului |
| Cuprins Introducere Sumar executiv 1. Prezentarea generală a sectorului/programului (aferent tematicii aprobate) 1.1. Finanţarea sectorului/programului 1.2. Prezentarea generală a cheltuielilor 1.2.1. Subprogramul A 1.2.2. Subprogramul B 1.2.3. Subprogramul C 1.2.4. Subprogramul D 1.2.5. Subprogramul E 1.2.6. Subprogramul F 2. Selectarea domeniilor de interes pentru revizuire 2.1. Subprogramul A 2.2. Subprogramul B 2.3. Subprogramul C 2.4. Subprogramul D 3. Analiza la nivelul domeniilor de interes selectate 3.1. Subprogramul A 3.1.1. Analiza situaţiei actuale 3.1.2. Concluzii şi opţiuni de politici 3.1.3. Estimarea economiilor 3.2. Subprogramul B 3.2.1. Analiza situaţiei actuale 3.2.2. Concluzii şi opţiuni de politici 3.2.3. Estimarea economiilor 3.3. Subprogramul C 3.3.1. Analiza situaţiei actuale 3.3.2. Concluzii şi opţiuni de politici 3.3.3. Estimarea economiilor 3.4. Subprogramul D 3.4.1. Analiza situaţiei actuale 3.4.2. Concluzii şi opţiuni de politici 3.4.3. Estimarea economiilor 4. Estimarea economiilor şi măsurile de eficientizare a cheltuielilor 4.1. Subprogramul A 4.2. Subprogramul B 4.3. Subprogramul C 4.4. Subprogramul D Anexe |
81. Partea raportului privind revizuirea cheltuielilor “Introducere” dezvăluie succint esenţa, temeiul şi tematica revizuirii cheltuielilor. De asemenea, conţinutul “Introducerii” oferă o descriere succintă a necesităţii revizuirii cheltuielilor.
82. Sumarul executiv conţine descrierea scopului revizuirii cheltuielilor, obiectivele generale şi specifice ale revizuirii cheltuielilor, a metodologiei utilizate pentru revizuirea cheltuielilor, a rezultatelor analizei şi a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor. Metodologia de revizuire a cheltuielilor stabileşte cine efectuează revizuirea cheltuielilor, sursele de date, metodele de analiză a datelor colectate, dificultăţile în obţinerea datelor pentru analiză.
83. Capitolul 1 conţine prezentarea generală a sectorului/programului şi oferă imagine generală despre faptul unde se cheltuiesc banii publici, şi ce valoare publică aduc în schimb. Acest capitol reprezintă o analiză iniţială a cheltuielilor sub aspectul subprogramelor.
84. Capitolul 2 se referă la subprogramele selectate pentru revizuire. În acesta se descriu succint motivele pentru care au fost selectate subprogramele supuse analizei. Motivele selectării anumitor subprograme rezultă din informaţiile relatate la capitolul 1 al raportului de revizuire a cheltuielilor. Exemple de motive pentru selectarea cheltuielilor pentru revizuire sunt reflectate în Boxa 12.
Boxa 12. Exemple de motive pentru selectarea cheltuielilor pentru revizuire
| Exemple de motive pentru selectarea cheltuielilor pentru revizuire |
| • Reformele în sectorul respectiv au fost marcate anterior ca prioritate actuală a Guvernului; • Analizele existente indică ineficienţa în sectorul respectiv; • Autoritatea administraţiei publice centrale este motivată de a desfăşura revizuirea cheltuielilor de către factori interi, precum schimbarea conducerii sau dorinţa de a identifica resurse pentru reforme necesare; • În clasamentul subprogramelor/activităţilor se atestă cheltuieli foarte mari în comparaţie cu alte sectoare. |
85. Capitolul 3 conţine prezentarea detaliată a constatărilor evaluării aprofundate a cheltuielilor sub aspectul subprogramelor selectate pentru revizuire. Acesta este divizat în subcapitole, care conţin separat:
85.1. analiza situaţiei în cadrul activităţilor subprogramului revizuit:
În secţiunea respectivă sunt descrise în detaliu constatările revizuirii prin prisma principiului performanţei şi prin prisma corespunderii priorităţilor şi obiectivelor strategice ale Guvernului. În cadrul acestei secţiuni se prezintă faptele şi dovezile, sub aspectul activităţilor din cadrul subprogramului, care au fost descoperite în timpul procesului de analiză a cheltuielilor, proceselor şi politicilor publice.
85.2. concluziile revizuirii şi propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor:
Concluziile sintetizează constatările analizei cheltuielilor, a proceselor şi politicilor publice şi oferă imagine asupra performanţei cheltuielilor supuse revizuirii. În această secţiune sunt descrise opţiunile de politici publice recomandate pentru implementare. Fiecare propunere de măsură de eficientizare a cheltuielilor este evaluată în corespundere cu cerinţele de la pct.74.
85.3. estimarea economiilor:
În această secţiune este estimată valoarea potenţialelor economii identificate. Valoarea potenţialelor economii identificate poate depăşi ţinta preconizată pentru opţiunile de economisire, aceasta fiind argumentată şi însoţită de calculul respectiv.
86. Capitolul 4 conţine:
86.1. sinteza măsurilor de eficientizare a cheltuielilor şi a potenţialelor economii identificate;
86.2. calculul ponderii potenţialelor economii în suma totală a cheltuielilor programului şi în suma totală a subprogramului din care fac parte cheltuielile revizuite;
86.3. comentariile aferente calculului potenţialelor economii.
87. Structura raportului poate fi ajustată, după caz, pentru a răspunde cerinţelor de detaliere a analizei de revizuire a cheltuielilor.
88. Raportul privind revizuirea cheltuielilor se elaborează pentru fiecare tematică aprobată.
89. Raportul privind revizuirea cheltuielilor se prezintă Comitetului de supraveghere spre coordonare în termenul stabilit la pct.2.4 din Tabelul 2. Calendarul acţiunilor pentru revizuirea cheltuielilor.
90. Raportul privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv măsurile de eficientizare a cheltuielilor, coordonat cu Comitetul de supraveghere, se prezintă de către acesta autorităţii administraţiei publice centrale. Autoritatea administraţiei publice centrale îl prezintă, în termenul stabilit la pct.2.6 din Tabelul 2. Calendarul acţiunilor pentru revizuirea cheltuielilor, cu scrisoare de însoţire Ministerului Finanţelor.
Produsele obţinute la etapa de elaborare a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor sunt:
a) Comitet de supraveghere constituit;
b) grupuri de lucru responsabile de revizuirea cheltuielilor constituite;
c) foi de parcurs aprobate pentru grupurile de lucru;
d) raport privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv propuneri de măsuri de eficientizare a cheltuielilor.
Aprobarea şi publicarea rezultatelor revizuirii cheltuielilor, inclusiv a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor (Etapa 3)
91. Etapa aprobării rezultatelor revizuirii cheltuielilor, inclusiv a propunerilor de măsuri de eficientizare a cheltuielilor are un rol esenţial în procesul de revizuire a cheltuielilor, întrucât la această etapă propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor se transformă în decizii asumate ale Guvernului şi urmează a fi implementare de către autorităţile administraţiei publice centrale.
92. La această etapă, anual Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului spre examinare şi aprobare raportul privind revizuirea cheltuielilor, inclusiv propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor rezultate din aceste revizuiri, precum şi propunerile privind autorităţile responsabile şi termenele de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor.
93. Rezultatele revizuirii cheltuielilor, inclusiv propunerile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor, se publică de către Guvern.
Produsele obţinute la etapa aprobării şi publicării rezultatelor revizuirii cheltuielilor, inclusiv a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor:
a) raportul privind revizuirea cheltuielilor aprobat;
b) măsuri de eficientizare a cheltuielilor aprobate;
c) autorităţi responsabile şi termene de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor stabilite.
Implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor (Etapa 4)
94. La această etapă Ministerul Finanţelor elaborează şi prezintă Guvernului spre examinare şi aprobare proiectul planului de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor, prin care se stabilesc autorităţile responsabile şi termenele de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor.
95. Formatul planului de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor este relatat în Tabelul 6.
Tabelul 6. Formatul planului de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor
|
Planul |
||||||||||||
| Denumirea măsurii | Indicatori de monitorizare | Frecvenţa raportării | Termen-limită pentru implementare | Executat | Precizat | Potenţiale economii prognozate | Autoritatea responsabilă |
|||||
| AR-1 | AR | AR+1 | AR+2 | AR+3 | AR+4 | AR+5 | ||||||
| 1. | ||||||||||||
| 2. | ||||||||||||
Abrevieri:
AR-1 –anul de referinţă
AR – anul în care se desfăşoară procesul de revizuire a cheltuielilor;
AR+1; AR+2, AR+3, AR+4 şi AR+5 – anii următori anului AR.
96. În scopul corelării resurselor bugetare cu priorităţile de politici publice la nivel de sector, politicile sectoriale se actualizează anual odată cu elaborarea strategiilor sectoriale de cheltuieli.
97. În procesul elaborării strategiilor sectoriale de cheltuieli, autorităţile administraţiei publice centrale reflectă măsurile de eficientizare a cheltuielilor în strategiile sectoriale de cheltuieli aferente următorului proces de elaborare a cadrului bugetar pe termen mediu.
98. Ministerul Finanţelor integrează măsurile de eficientizare a cheltuielilor aprobate de Guvern şi reflectate în strategiile sectoriale de cheltuieli, în politica bugetar-fiscală aferentă următorului proces de elaborare a cadrului bugetar pe termen mediu.
99. Interacţiunea între procesul de elaborare/actualizare a politicilor publice şi procesul bugetar anual este prezentat schematic în Figura 2.
Figura 2. Interacţiunea între procesul de elaborare/actualizare a politicilor publice şi procesul bugetar anual
100. În scopul asigurării bunei desfăşurări a implementării măsurilor de eficientizare a cheltuielilor, se realizează monitorizarea implementării lor.
101. Monitorizarea implementării măsurilor de eficientizare a cheltuielilor reprezintă evaluarea continuă, în baza rapoartelor privind implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor, a modului în care măsurile de eficientizare a cheltuielilor planificate sunt implementate, a nivelului în care acestea ating obiectivele propuse ale revizuirii, a resurselor economisite în raport cu cele planificate, precum şi descrierea cauzelor întârzierilor în implementare, cu propuneri de îmbunătăţire a procesului de implementare.
102. Autorităţile administraţiei publice centrale prezintă Ministerului Finanţelor rapoarte anuale privind implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor aprobate de Guvern.
103. Rapoartele anuale privind implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor includ evaluarea implementării măsurilor de eficientizare a cheltuielilor pentru anul respectiv.
104. Structura raportului anual privind implementarea măsurilor de revizuire a cheltuielilor este prezentat în Boxa 13.
Boxa 13. Structura raportului anual privind implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor
|
Raport anual privind implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor |
| Sumar executiv |
| (se vor relata succint progresele aferente implementării tuturor măsurilor de eficientizare a cheltuielilor indicate în planul de implementare a acestora) |
| Metodologia de revizuire a progresului |
| (se va indica cine a elaborat raportul, sursele de date, dificultăţile în obţinerea datelor pentru analiză ) |
| Măsura1 (se va indica denumirea măsurii) |
| 1.1. Perioada implementării |
| (se va indica perioada implementării măsurii de eficientizare a cheltuielilor) |
| 1.2. Termen-limită |
| (se va indica termenul –limită de implementare a măsurii de eficientizare a cheltuielilor) |
| 1.3. Ţinta de economii |
| (se va indica valoarea maximă a potenţialelor economii, estimate din implementarea măsurii respective de eficientizare a cheltuielilor, pentru fiecare an din perioada de implementare) |
| 1.4. Evaluare |
| 1.4.1. Progres în implementare |
| (se va furniza o analiză detaliată a progresului măsurii în perioada de raportare: realizările obţinute, economiile realizate, indicatorii de performanţă realizaţi, impactul măsurilor asupra eficienţei cheltuielilor şi asupra rezultatelor politicilor publice) |
| 1.4.2. Provocările anticipate |
| (se vor indica provocările identificate/anticipate pentru implementarea măsurii şi probabilitatea depăşirii termenului de implementare - probleme întâmpinate, cauzele depăşirii termenului de implementare, recomandări pentru soluţionare) |
| 1.4.3. Sarcini analitice |
| (se vor indica activităţile analitice necesare pentru raportarea implementării măsurilor de eficientizare a cheltuielilor în perioada ulterioară, după caz) |
| 1.5. Sursa de verificare a progresului aferent implementării |
| (se va indica documentul, care confirmă implementarea măsurii de eficientizare a cheltuielilor/link la site-ul web oficial) |
Punctele 1.1. – 1.5 din modelul raportului privind implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor se vor completa pentru fiecare măsură din planul de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor.
105. Procesul de raportare şi monitorizare aferent implementării măsurilor de eficientizare a cheltuielilor se realizează pe întreaga durată de implementare a măsurilor. Raportul anual reflectă evoluţia continuă a implementării măsurilor.
106. Rapoartele anuale privind implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor se prezintă Ministerului Finanţelor concomitent cu proiectele strategiilor sectoriale de cheltuieli.
107. Rapoartele anuale privind implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor se publică pe site-ul web oficial al Ministerului Finanţelor.
Produsele obţinute la etapa implementării măsurilor de eficientizare a cheltuielilor sunt:
a) plan de implementare a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor;
b) rapoarte anuale privind implementarea măsurilor privind revizuirea cheltuielilor.
IV. DISPOZIŢII FINALE
108. În caz de necesitate, subdiviziunea responsabilă de revizuire a cheltuielilor din cadrul Ministerului Finanţelor va modifica/actualiza prezenta metodologie.
109. În vederea desfăşurării eficiente a activităţilor aferente revizuirii cheltuielilor, autorităţile administraţiei publice centrale vor asigura instituirea controlului intern managerial aferent revizuirii cheltuielilor prin completarea regulamentelor subdiviziunilor respective şi a fişelor postului personalului de conducere şi personalului de execuţie cu sarcini care rezultă din responsabilităţile prevăzute în prezenta Metodologie.