Ordine

Ordin nr.770 din 02.09.2025 cu privire la aplicarea procedurii de evaluare a planului naţional de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică

Tipul documentului: Ordine
Data adoptării: 02.09.2025

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

O R D I N

cu privire la aplicarea procedurii de evaluare

a planului naţional de prevenire, pregătire şi

răspuns în urgenţe de sănătate publică

nr. 770 din 02.09.2025

(în vigoare 10.10.2025)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 474-477 art. 798 din 10.09.2025

* * *

În temeiul pct.2 din Hotărârea Guvernului nr.306/2025 cu privire la aprobarea Programului naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr.269-288, art.319), precum şi în temeiul pct.9 subpct. 11) din Hotărârea Guvernului nr.148/2021 cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.206-208, art.346), cu modificările ulterioare,

Prezentul ordin transpune Regulamentul delegat (UE) 2024/1232 al Comisiei din 5 martie 2024 de completare a Regulamentului (UE) 2022/2371 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte evaluările stării de implementare a planurilor naţionale de prevenire, pregătire şi răspuns şi relaţia acestora cu planul de prevenire, pregătire şi răspuns al Uniunii, CELEX:32024R1232, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 2024/1232 din 8 mai 2024,

ORDON:

1. Se aprobă:

1.1. Procedura de evaluare a stadiului punerii în aplicare a planului naţional de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică, conform anexei nr.1;

1.2. Standardele şi criteriile pentru evaluarea stadiului punerii în aplicare a planului naţional de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică, conform anexei nr.2.

2. Se desemnează Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică instituţie responsabilă de coordonarea procesului de colectare a datelor, completarea modelului de raportare şi consolidarea informaţiilor la nivel naţional, care va asigura:

2.1. elaborarea raportului de autoevaluare naţional consolidat privind planificarea şi punerea în aplicare a planului naţional de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică, conform anexa nr.1, şi prezentarea acestuia o dată la 3 ani către Ministerul Sănătăţii;

2.2. coordonarea procesului de autoevaluare în baza domeniilor, criteriilor şi indicatorilor prevăzuţi în anexa nr.2;

2.3. colectarea datelor şi informaţiei relevante din cadrul instituţiile medico-sanitare şi laboratoare;

2.4. organizarea consultărilor intersectoriale şi ateliere tehnice în scopul validării datelor;

2.5. menţinerea comunicării cu punctele de contact ale UE (Comisia Europeană, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC)), asigurând schimbul de informaţii privind stadiul raportării şi eventuale clarificări metodologice;

2.6. participarea la evaluarea externă coordonată de ECDC.

3. Conducătorii instituţiilor medico-sanitare şi laboratoarele indiferent de forma juridică de organizare şi funcţionare vor asigura:

3.1. participarea la procesul de autoevaluare naţională prin furnizarea datelor necesare pentru completarea standardelor şi criteriilor, conform anexei nr.2;

3.2. participarea personalului la instruiri, exerciţii şi simulări, organizate în cadrul procesului de pregătire.

4. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. Controlul executării prezentului ordin se pune în sarcina secretarilor de stat.

MINISTRU	Ala NEMERENCO
Nr.770. Chişinău, 2 septembrie 2025.

Anexa nr.1

la Ordinul ministrului sănătăţii nr.770/2025

Procedura de evaluare a stadiului punerii în aplicare a planurilor naţionale

de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică

1. Procedura reglementează mecanismele şi structurile, care vizează coordonarea pregătirii şi a răspunsului la ameninţări transfrontaliere grave la adresa sănătăţii, inclusiv obligaţiile de raportare privind planificarea măsurilor de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică.

2. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică (în continuarea ANSP) organizează procedura de evaluare a stadiului punerii în aplicare a planului naţional de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică, o dată la 3 ani.

3. În cazul în care evaluarea include domenii care depăşesc competenţele sectorului medical, ANSP asigură cooperarea cu instituţiile şi structurile intersectoriale relevante, în vederea obţinerii unei evaluări complete şi integrate.

4. În cadrul desfăşurării procesului de evaluare, ANSP utilizează criteriile şi nivelurile de indicatori menţionaţi în anexa nr.2, precum şi răspunsurile la întrebările deschise furnizate în cadrul modelului standardizat pentru furnizarea de informaţii privind planificarea prevenirii, pregătirii şi răspunsului în urgenţe de sănătate publică.

5. ANSP iniţiază procedura de autoevaluare printr-o discuţie preliminară generală cu instituţiile-cheie implicate în aplicarea planului naţional de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică.

6. Procesul de evaluare se desfăşoară în mai multe etape, care includ o verificare documentară şi, după caz, o vizită de evaluare la nivel naţional, urmate de elaborarea unui raport naţional de evaluare, care include concluzii şi recomandări.

7. Verificarea documentară cuprinde colectarea şi analizarea documentelor relevante.

8. Vizita la nivel naţional include discuţii cu instituţiile-cheie şi cu părţile interesate relevante.

9. Raportul de evaluare elaborat de ANSP prezintă rezultatele procesului de autoevaluare şi oferă o imagine de ansamblu asupra nivelului de planificare a prevenirii, pregătirii şi răspunsului în urgenţe de sănătate publică, la nivel naţional.

10. Raportul se bazează pe rezultatele verificării documentare, eventualele vizite de evaluare şi alte informaţii relevante colectate de la instituţiile implicate în procesul de evaluare.

11. ANSP este responsabilă de menţinerea unei colaborări active şi funcţionale cu instituţiile şi organismele relevante ale Uniunii Europene şi ale partenerilor tehnici internaţionali, în contextul evaluării implementării planului naţional de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică.

Anexa nr.2

la Ordinul ministrului sănătăţii nr.770/2025

Standarde şi criterii

pentru evaluarea stadiului punerii în aplicare a planului naţional

de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică

Capacitatea	Standard	Criterii
A. Capacităţi de evaluare în conformitate cu Regulamentul Sanitar Internaţional (RSI) 2005
1a. Instrumente de politică, juridice şi normative pentru punere în aplicare a Regulamentului sanitar internaţional (RSI) 2005.	1a.1 Instrumente de politică, juridice şi normative pentru planificarea pregătirii şi a răspunsului.	1a.1.1 Efectuarea unei analize juridice a instrumentelor şi politicilor juridice şi normative pentru punerea în aplicare a RSI 1a.1.2 Integrarea coordonării între nivelul naţional, regional şi local. 1a.1.3 Includerea în instrumentele juridice a coordonării cu sectoarele responsabile de infrastructura critică. 1a.1.4 Integrarea coordonării şi a cooperării la nivelul Naţional. 1a.1.5 Stabilirea unui proces decizional clar în timpul urgenţelor de sănătate publică. 1a.1.6 Evaluarea şi testarea gradului de pregătire operaţională a instrumentelor şi politicilor juridice şi normative, inclusiv identificarea lacunelor. 1a.1.7 Stabilirea unui mecanism de revizuire a instrumentelor juridice care să includă toate nivelurile de guvernare.
	1.a.2 Egalitatea de gen în situaţii de urgenţă sanitară.	1.a.2.1 Evaluarea sistematică a egalităţii de gen. 1.a.2.2 Stabilirea unui plan de acţiune pentru abordarea disparităţilor şi a inegalităţilor de gen, care să fie finanţat şi să dispună de mecanisme de monitorizare, de evaluare şi de raportare.
1b. Coordonarea RSI, funcţiile punctului focal naţional aferent RSI şi activităţile de sensibilizare.	1b.1 Mecanisme de punere în aplicare a RSI.	1b.1.1 Asigurarea faptului că funcţiile punctului focal naţional aferent RSI dispun de suficiente resurse, sunt poziţionate în mod adecvat şi sunt testate şi actualizate în mod periodic. 1b.1.2 Stabilirea unor mecanisme de coordonare multisectorială la toate nivelurile administrative, care să fie testate şi actualizate în mod periodic. 1b.1.3 Stabilirea unor mecanisme de sensibilizare la toate nivelurile administrative, care să fie testate şi actualizate în mod periodic.
2. Finanţare.	2.1.Finanţarea punerii în aplicare a RSI.	2.1.1 Stabilirea unei planificări financiare la toate nivelurile administrative, care să implice toate sectoarele relevante. 2.1.2 Dispunerea de capacitatea de a oferi sprijin financiar altor ţări. 2.1.3 Includerea unor mecanisme de monitorizare şi de responsabilizare.
	2.2. Resurse financiare pentru a răspunde unei urgenţe de sănătate publică.	2.2.1 Includerea planificării financiare la toate nivelurile administrative. 2.2.2 Efectuarea de teste periodice ale resurselor financiare pentru finanţarea de urgenţă şi punerea în aplicare a recomandărilor de îmbunătăţire. 2 2.3 Dispunerea de capacitatea de a oferi sprijin financiar altor ţări.
	2.3. Coordonarea politicilor şi a activităţilor în cazul unei urgenţe de sănătate publică.	2.3.1 Dispunerea de proceduri care să implice Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor.
3. Laborator.	3.1 Sisteme de trimitere şi de transport a eşantioanelor.	3.1.1 Dispunerea de un sistem de trimitere şi de transport a eşantioanelor pentru toate tipurile de eşantioane la toate nivelurile administrative. 3.1.2 Testarea şi actualizarea sistemului de transport.
	3.2 Siguranţă biologică şi biosecuritate.	3.2.1 Includerea de orientări în toate laboratoarele de la toate nivelurile administrative. 3.2.2 Testarea şi actualizarea periodică a procedurilor. 3.2.3 Dispunerea de acces la laboratoarele cu un nivel înalt de biosecuritate .
	3.3 Sistemul de calitate.	3.3.1 Punerea în aplicare a standardelor naţionale de calitate la toate nivelurile administrative. 3.3.2 Testarea şi actualizarea periodică a procedurilor. 3.3.3 Dispunerea de o unitate dedicată validării dispozitivelor noi pentru depistarea unor noi agenţi patogeni
	3.4 Capacitatea de testare.	3.4.1 Dispunerea de un sistem de laborator care să reunească toate capacităţile, inclusiv caracterizarea unui nou agent patogen prin secvenţierea de nouă generaţie. 3.4.2 Includerea unui plan de extindere a capacităţii de testare în cazul unei urgenţe de sănătate publică, care să fie testat şi actualizat în mod periodic. 3.4.3 Dispunerea de timp suficient pentru implementarea unor noi teste de amplificare a acizilor nucleici (nucleic acid amplification-based tests -NAATs) şi de capacitatea de extindere a serviciilor de testare şi de diagnosticare bazate pe NAATs şi adaptarea sistemelor de laborator asociate. 3.4.5 Configurarea unei reţele de laboratoare pentru a răspunde nevoilor de testare, care să fie testaţi şi actualizată în mod periodic.
	3.5 Reţea de diagnosticare.	3.5.1 Punerea în aplicare a unor strategii de testare la toate nivelurile administrative, care să fie testate şi actualizate în mod periodic.
	3.6 Sistemul de raportare a rezultatelor de laborator.	3.6.1 Stabilirea unui sistem electronic de raportare. 3.6.2 Dispunerea de capacitatea de a extinde sistemul de raportare. 3.6.3 Integrarea diferitelor surse de capacităţi ale laboratoarelor.
4. Supraveghere.	4.1 Alertă precoce, funcţii de supraveghere şi sisteme de supraveghere.	4.1.1 Acoperirea tuturor nivelurilor de asistenţă medicală pentru infecţiile respiratorii acute. 4.1.2 Dispunerea de un sistem automatizat de supraveghere a infecţiilor acute, a sindromului pseudogripal şi a infecţiilor respiratorii acute severe. 4.1.3 Furnizarea unor rapoarte imediate şi săptămânale cu privire la evenimente şi/sau la date. 4.1.4 Dispunerea de capacitatea de a se dezvolta în timpul unei urgenţe de sănătate publică pentru infecţiile respiratorii. 4.1.5 Stabilirea unor orientări şi/sau a unor proceduri standard de operare pentru supravegherea la toate nivelurile administrative. 4.1.6 Dispunerea de capacitatea de a monitoriza indicatorii relevanţi în timpul unei urgenţe de sănătate publică pentru întreg teritoriu. 4.1.7 Testarea şi actualizarea sistemului de supraveghere la toate nivelurile administrative. 4.1.8 Dispunerea de un sistem de monitorizare a apelor uzate.
4. Supraveghere.	4.2 Evaluarea ameninţărilor pandemice şi gestionarea evenimentelor.	4.2.1 Dispunerea de o metodologie de evaluare care să ţină cont de informaţiile referitor la transmisibilitatea, la gravitatea, la datele imunologice şi la eficacitatea şi impactul vaccinurilor. 4.2.2 Punerea în aplicare a unui mecanism de gestionare a evenimentelor la toate nivelurile administrative, care să fie testat şi actualizat în mod periodic.
5. Resurse umane	5.1 Resurse umane pentru punerea în aplicare a RSI.	5.1.1 Dispunerea de resurse umane adecvate în toate sectoarele relevante de la toate nivelurile administrative, în conformitate cu dispoziţiile RSI. 5.1.2 Dispunerea de politici şi de proceduri documentate pentru resurse umane adecvate şi durabile în sectoarele relevante, care să fie testate şi actualizate în mod periodic. 5.1.3 Includerea unor mecanisme de sprijin a altor ţări în planificarea şi dezvoltarea capacităţilor în materie de resurse umane.
5. Resurse umane	5.2 Creşterea capacităţilor în materie de resurse umane în cazul unei urgenţe de sănătate publică.	5.2.1 Stabilirea unor mecanisme pentru garantarea unei creşteri a resurselor umane, cum ar fi un plan strategic multisectorial la nivel naţional privind creşterea forţei de muncă, inclusiv un instrument operaţional care să ţină cont de diferite servicii şi niveluri administrative. 5.2.2 Includerea unui acord privind primirea şi schimbul unui sprijin în materie de resurse umane în sectorul sănătăţii, luând în considerare partenerii guvernamentali şi neguvernamentali la diferite niveluri administrative şi alte ţări. 5.2.3 Testarea şi actualizarea periodică a mecanismelor. 5.2.4 Asigurarea formării participanţilor.
6a. Gestionarea situaţiilor de urgenţă sanitară – Gestionarea răspunsului în caz de urgenţă sanitară.	6a.1 Planificarea prevenirii, pregătirii şi răspunsului la urgenţele de sănătate publică.	6a.1.1 Dispunerea de un plan de urgenţă bazat pe factorii de risc şi/sau de un plan de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică pus în aplicare în toate sectoarele şi la toate nivelurile administrative care să fie testat şi actualizat în mod periodic. 6a.1.2 Stabilirea unor dispoziţii privind transferul medical al pacienţilor şi/sau al echipelor medicale mobile către alte ţări. 6a.1.3 Urmărirea coerenţei cu planul de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică şi includerea unor elemente de pregătire interregionale la nivel transfrontalier. 6a.1.4 Includerea unei strategii de cercetare şi inovare pentru situaţii de urgenţă. 6a.1.5 Includerea unei abordări de tip “O singură sănătate”, care să fie testată şi actualizată în mod periodic. 6a.1.6 Asigurarea unui mecanism de coordonare în cazul unui scenariu de contaminare intenţionată, cu mecanisme de coordonare naţionale specifice. 6.a.1.7 Luarea în considerare a instrumentelor de sprijin ale Comisiei şi ale agenţiilor şi organelor relevante ale Uniunii. 6.a.1.8 Includerea unor acorduri interstatale privind ajutorul transfrontalier.
	6a.2 Gestionarea ameninţărilor specifice la adresa sănătăţii - planuri de răspuns la epidemii.	6a.2.1 Elaborarea unui mecanism uzual de stabilire a profilului de risc în situaţii de urgenţă sanitară pentru ameninţările transfrontaliere grave la adresa sănătăţii. 6a.2.2 Elaborarea unui mecanism specific de stabilire a profilului de risc în situaţii de urgenţă sanitară şi a unor planuri de răspuns la epidemii, care să fie testată şi actualizate în mod periodic. 6a.2.3 Dispunerea de un plan referitor la disponibilitatea şi la utilizarea mijloacelor medicale de contracarare proprii unor ameninţări specifice.
	6a.3 Sistemul de gestionare a incidentelor.	6a.3.1 Dispunerea de un sistem de gestionare a incidentelor sau de un sistem echivalent care să conecteze sectorul sănătăţii publice cu sectoarele implicate în planificarea pregătirii şi răspunsului în materie de sănătate, care să fie testat în mod periodic. 6a.3.2 Integrarea sistemului de gestionare a incidentelor cu un centru naţional de operaţiuni pentru situaţii de urgenţă de sănătate publică având capacitatea de a sprijini toate nivelurile administrative. 6a.3.3 Adaptarea componenţei structurii/ierarhiei de comandă şi control a sistemului de gestionare a incidentelor. 6a.3.4 Includerea interoperabilităţii cu modulul sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid pentru gestionarea crizelor.
	6a.4 Măsuri sociale şi de sănătate publică.	6a.4.1 Stabilirea unui mecanism multidisciplinar şi transectorial pentru punerea în aplicare a măsurilor sociale şi de sănătate publică, care să fie evaluat şi testat în mod periodic. 6a.4.2 Dispunerea de capacitatea de a evalua promptitudinea şi eficacitatea măsurilor sociale şi de sănătate publică. 6a.4.3 Testarea mecanismului.
6.b Gestionarea situaţiilor de urgenţă sanitară – Gestionarea logisticii de urgenţă şi a lanţului de aprovizionare.	6b.1 Cererea şi oferta de mijloace medicale de contracarare esenţiale.	6b.1.1 Identificarea mijloacelor medicale de contracarare esenţiale pentru pregătirea şi răspuns la ameninţările transfrontaliere grave la adresa sănătăţii. 6b.1.2 Includerea unui sistem de gestionare a logisticii de urgenţă şi a lanţului de aprovizionare la toate nivelurile administrative, care să fie evaluat şi actualizat în mod periodic. 6b.1.3 Dispunerea de politici sau de planuri naţionale pentru monitorizarea ofertei şi estimarea cererii de mijloace medicale de contracarare esenţiale, care să fie testate şi actualizate în mod periodic. 6b.1.4 Punerea în aplicare a dispoziţiilor incluse în planul de pregătire şi răspuns menite să atenueze vulnerabilităţile lanţului de aprovizionare al mijloacelor medicale de contracarare esenţiale.
	6b.2 Producţia de mijloace medicale de contracarare.	6b.2.1 Identificarea producţiei actuale de mijloace medicale de contracarare esenţiale (integrală sau parţială) la nivel naţional. 6b.2.2 Dispunerea de măsuri existente sau planificate pentru a extinde în timp util fabricarea mijloacelor medicale de contracarare necesare în situaţii de criză.
	6b.3 Stocuri strategice.	6b.3.1 Dispunerea de stocuri strategice naţionale de mijloace medicale de contracarare. 6b.3.2 Includerea unor cerinţe clare pentru utilizarea mijloacelor medicale de contracarare din stoc.
7.1 Furnizarea de serviciilor de sănătate.	7.1 Continuitatea serviciilor de asistenţă medicală.	7.1.1 Furnizarea unei evaluări prospective a impactului potenţial al unei urgenţe sanitare asupra continuităţii serviciilor de asistenţă medicală în planul de prevenire, pregătire şi răspuns sau în documentul echivalent. 7.1.2 Dispunerea de un plan operaţional specific pentru asigurarea continuităţii serviciilor de asistenţă medicală, care să fie testată şi actualizată în mod periodic. 7.1.3 Dispunerea de un mecanism de monitorizare a continuităţii serviciilor la toate nivelurile administrative, care să fie testat şi actualizat în mod periodic. 7.1.4 Includerea în planul operaţional a unui mecanism de stabilire a priorităţilor/flexibilitate în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de asistenţă medicală, care să fie testat în mod periodic. 7.1.5 Asigurarea coordonării interdisciplinare a gestionării crizelor între toţi actorii din cadrul sistemului de sănătate. 7.1.6 Punerea în aplicare a unor orientări naţionale în materie de gestionare a cazurilor clinice pentru evenimentele sanitare prioritare la toate nivelurile administrative, care să fie testate şi actualizate în mod periodic.
7.1 Furnizarea de serviciilor de sănătate.	7.2 Continuitatea activităţii pentru furnizorii de servicii medicale.	7.2.1 Dispunerea de orientări/recomandări la nivel naţional pentru planurile de asigurare a continuităţii activităţii pe baza unei abordări multisectoriale, care să fie testate şi actualizate în mod periodic. 7.2.2 Dispunerea de niveluri ridicate de utilizare a serviciilor în toate unităţile medicale şi la toate nivelurile administrative şi permiterea revizuirii şi actualizării informaţiilor privind utilizarea serviciilor. 7.2.3 Impunerea obligaţiei ca spitalele să dispună de un plan de alertă şi răspuns care să fie testat în mod periodic. 7.2.4 Dispunerea de capacitatea de a cartografia serviciile de asistenţă medicală disponibile în cazul unei urgenţe de sănătate publică.
8. Comunicarea riscurilor şi implicarea comunităţilor.	8.1 Coordonarea activităţilor de comunicare a riscurilor şi de implicare a comunităţilor.	8.1.1 Punerea în aplicare a unor mecanisme pentru coordonarea funcţiilor şi resurselor activităţilor de comunicare a riscurilor şi implicare a comunităţilor, inclusiv gestionarea infodemiilor, la toate nivelurilor administrative, care să fie testate şi actualizate în mod periodic. 8.1.2 Asigurarea coordonării cu ECDC şi autorităţile UE în ceea ce priveşte comunicarea cu privire la riscuri şi la crize în planul de comunicare.
	8.2 Comunicarea riscurilor.	8.2.1 Dispunerea de un plan naţional pentru comunicarea riscurilor la toate nivelurile administrative, care să fie testat şi actualizat în mod periodic. 8.2.2 Efectuarea unei analize a publicului-ţintă şi a canalelor de comunicare preferate pentru a oferi informaţii în cadrul intervenţiilor de comunicare a riscurilor. 8.2.3 Includerea unor acţiuni de comunicare pro-activă şi a unei monitorizări a mass-mediei pentru a ajusta şi a îmbunătăţi strategiile de comunicare cu privire la riscuri.
	8.3 Implicarea comunităţilor.	8.3.1 Dispunerea de mecanisme pentru o implicare sistemică a comunităţilor şi punerea activităţilor la toate nivelurile administrative 8.3.2 Testarea şi actualizarea mecanismelor de implicare a comunităţilor 8.3.3 Efectuarea de cercetări socio-comportamentale
9. Punctele de acces şi serviciile de sănătate la frontieră.	9.1 Capacităţi esenţiale şi planul de urgenţă.	9.1.1 Punerea în aplicare, testarea şi actualizarea capacităţilor esenţiale de rutină în toate punctele de acces conform unei abordări multisectoriale şi care cuprinde toate riscurile. 9.1.2 Integrarea capacităţilor esenţiale de rutină în sistemul naţional de supraveghere. 9.1.3 Punerea în aplicare, testarea şi actualizarea planurilor multirisc pentru grupele de urgenţe de sănătate publică neprevăzute care vizează punctele de acces. 9.1.4 Punerea în aplicare şi testarea periodică a instrumentelor pentru schimbul şi raportarea informaţiilor în materie de sănătate aferente călătoriilor.
	9.2 Măsuri legate de călătoriile internaţionale.	9.2.1 Punerea în aplicare, testarea şi actualizarea mecanismului de adoptare a măsurilor legate de călătoriile internaţionale la toate nivelurile administrative. 9.2.2 Stabilirea comunicării cu ECDC si UE pentru securitatea sanitară înainte de punerea în aplicare a măsurilor.
10. Bolile zoonotice şi ameninţări generate de mediu, inclusiv cele cauzate de climă.	10.1 Abordarea “O singură sănătate”.	10.1.1 Dispunerea de capacităţi multisectoriale bazate pe abordarea “O singură sănătate” pentru a preveni, a depista, a evalua şi a răspunde la evenimentele zoonotice, care să fie testate şi actualizate în mod periodic. 10.1.2 Punerea în aplicare a unor programe de formare privind zoonozele pentru profesioniştii din domeniul abordării “ O singură sănătate. 10.1.3 Punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor cu privire la măsurile de protecţie individuală care trebuie urmate atunci când se găsesc animale sălbatice bolnave/moarte. 10.1.4 Supravegherea bolilor zoonotice prioritare convenite în coordonare cu sectorul sănătăţii animalelor, al sănătăţii publice şi al mediului.
	10.2 Riscuri de mediu	10.2.1 Includerea unor dispoziţii privind efectele schimbărilor climatice asupra bolilor zoonotice. 10.2.2 Includerea unor dispoziţii privind impactul fenomenelor meteorologice extreme asupra sănătăţii publice.
11. Incidente de natură chimică.	11.1 Pregătirea şi răspunsul la incidente de natură chimică.	11.1.1 Punerea în aplicare a unui plan de pregătire şi răspuns la incidentele de natură chimică, care să fie testate şi actualizate în mod periodic. 11.1.2 Includerea unor proceduri de evaluare a riscurilor la adresa sănătăţii în cazul unei ameninţări la adresa sănătăţii de natură chimică. 11.1.3 Supravegherea, evaluarea şi gestionarea incidentelor de natură chimică şi a cazurilor de otrăvire/intoxicaţie. 11.1.4 Dispunerea de un sistem integrat de supraveghere a sănătăţii publice legat de monitorizarea mediului, care să colecteze şi să evalueze datele referitoare la expunerea la substanţe chimice provenite din surse multiple.
B. Capacităţi suplimentare în conformitate cu regulamentul (UE) 2022/2371
12. Rezistenţa la antimicrobiene şi infecţiile asociate asistenţei medicale.	12.1 Rezistenţa la antimicrobiene (RAM)	12.1.1 Dispunerea uni plan de acţiune privind RAM, suportat din punct de vedere al costurilor şi finanţat în mod corespunzător, incluzând un mecanism de guvernanţă sau de coordonare multisectorial în materie de RAM bazat pe abordarea “O singură sănătate”. 12.1.2 Stabilirea unor dispoziţii adecvate în materie de monitorizare şi evaluare pentru planurile naţionale de acţiuni privind RAM, incluzând (toate) obiectivele relevante convenite la nivelul UE. 12.1.3 Instituirea unor sisteme funcţionale pentru depistarea, confirmarea şi notificarea rapidă a organismelor multirezistente noi sau prioritare (MDRO). 12.1.4 Dispunerea de proceduri naţionale pentru depistarea şi declararea pacienţilor purtători de MDRO la internare în spital. 12.1.5 Punerea în aplicare a unor orientări privind utilizarea adecvată a antimicrobienelor în unităţile medicale. 12.1.6 Dispunerea de un sistem naţional de supraveghere în materie de RAM care să includă şi rapoarte cu privire la consumul de antimicrobiene, precum şi de unul sau mai multe laboratoare de referinţă desemnate pentru RAM. 12.1.7 Identificarea provocărilor legate de abordarea RAM.
	12.2 Infecţiile asociate asistenţei medicale (IAAM).	12.2.1 Punerea în aplicare a unui plan strategic naţional pentru supravegherea IAAM, care să fie testat şi actualizat în mod periodic. 12.2.2 Punerea în aplicare a unor programe de prevenire şi control al infecţiilor, care să fie testate şi actualizate în mod periodic. 12.2.3 Punerea în aplicare a unor standarde şi resurse naţionale pentru a garanta un mediu sigur în unităţile medicale de la toate nivelurile administrative, care să fie testate şi actualizate în mod periodic. 12.2.4 Identificarea provocărilor legate de abordarea IAAM.
13. Funcţiile de coordonare şi sprijin la nivelul Uniunii	13.1 Coordonarea cu Organele UE	13.1.1 Includerea sau/şi luarea în considerare a funcţiilor de sprijin şi coordonare cu organele UE a aspectelor ce ţin de prevenirea şi controlul ameninţărilor transfrontaliere grave la adresa sănătăţii.
14. Dezvoltarea cercetării şi evaluării care fundamentează şi accelerează pregătirea la urgenţe de sănătate publică.	14.1 Cercetarea în ceea ce priveşte planurile de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică.	14.1.1 Includerea unei strategii de cercetare şi inovare pentru situaţii de urgenţă pentru alocarea şi mobilizarea fondurilor şi pentru consolidarea capacităţilor. 14.1.2 Instruirea unui proces de corelare a nevoilor în materie de sănătate publică cu priorităţile şi nevoile în materie de cercetare. 14.1.3 Consolidarea cercetării, a inovării şi a capacităţilor.
	14.2 Proceduri de cercetare în cazul unor urgenţe de sănătate publică.	14.2.1 Participarea la reţele de centre sau de cohorte pentru studii clinice. 14.2.2 Instituirea unor procese de stabilire a protocoalelor şi de colectare a datelor în timpul urgenţelor de sănătate publică. 14.2.3 Dispunerea de proceduri de acreditare rapidă a centrelor şi de coordonare accelerată. 14.2.4 Adoptarea unei abordări a cercetării operaţionale (de exemplu, în acţiune).
15. Elemente de redresare.	15.1 Planul de redresare.	15.1.1 Dispunerea de un plan de redresare care să includă înregistrarea experienţelor şi integrarea acestora într-un plan naţional de acţiune. 15.1.2 Punerea în aplicare şi monitorizarea procesului de redresare la toate nivelurile administrative.
16. Acţiunile întreprinse pentru a acoperi lacunele constatate în punerea în aplicare a planurilor de prevenire, pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică.	16.1 Planul naţional de acţiune şi strategia de îmbunătăţire a prevenirii, pregătirii şi răspunsului în urgenţe de sănătate publică.	16.1.1 Utilizarea unor mecanisme complementare pentru a evalua punerea în aplicare a planificării RSI a capacităţilor şi a prevenirii, pregătirii şi răspunsului. 16.1.2 Elaborarea unui plan de acţiune aliniat la nivelul întregii administraţii publice şi la abordarea “O singură sănătate” pentru toate pericolele. 16.1.3 Efectuarea unei estimări a costurilor planificării la nivel naţional a acţiunilor în materie de securitate sanitară sau ale unui sistem echivalent şi punerea sa în aplicare.