Ordin nr.81 din 03.09.2015 cu privire la aprobarea Metodologiei de prioritizare a proiectelor de infrastructură a sectorului de alimentare cu apă şi sanitaţie
MINISTERUL MEDIULUI
ORDIN
cu privire la aprobarea Metodologiei de prioritizare a proiectelor
de infrastructură a sectorului de alimentare cu apă şi sanitaţie
nr. 81 din 03.09.2015
(în vigoare 31.12.2015)
Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 361-369 art. 2705 din 31.12.2015
* * *
În scopul realizării prevederilor Hotărârii Guvernului nr.199 din 20.03.2014 cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028),
ORDON:
1. Se aprobă Metodologia de prioritizare a proiectelor de infrastructură a sectorului de alimentare cu apă şi sanitaţie, conform anexei.
2. Utilizarea cu titlu de recomandare a Metodologiei de prioritizare a proiectelor de infrastructură a sectorului de alimentare cu apă şi sanitaţie de către toate entităţile de resort implicate în planificarea financiară a sectorului şi aprobarea şi implementarea proiectelor de infrastructură.
| MINISTRUL MEDIULUI | Valeriu MUNTEANU |
| Nr.81. Chişinău, 3 septembrie 2015. |
Anexă
la Ordinul ministrului mediului
nr.81 din 03.09.2015
METODOLOGIE
de prioritizare a proiectelor de infrastructură
a sectorulUI de alimentare cu apă şi sanitaţie
Preambul
Metodologia de prioritizare a proiectelor de infrastructură a sectorului de alimentare cu apă şi sanitaţie completează cadrul normativ necesar pentru evaluarea gradului de pregătire a proiectelor de infrastructură în scopul eficienţei investiţiilor publice, reieşind din obiectivele strategice naţionale. Astfel, necesitatea elaborării documentului reiese din obiectivele Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028) în Republica Moldova, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.199 din 20 martie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.72-77, art.222) (în continuare Strategia AAS), care prevede coordonarea, monitorizarea şi evaluarea progresului în realizarea proiectelor de infrastructură AAS pentru localităţile de pe întreg teritoriul ţării, implementate cu finanţare din bugetul naţional şi cu suportul financiar al comunităţii donatorilor.
De asemenea, elaborarea Metodologiei creează premisele necesare pentru o implementare eficientă a angajamentelor pe care Republica Moldova şi le-a asumat prin semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care asigură crearea unui cadru larg de cooperare între părţi.
Procesul de prioritizare, descris de Metodologie, se bazează pe o analiză a proiectelor de infrastructură în baza mai multor criterii, însumând indicatorii de proiect într-o procedură de evaluare complexă ceea ce permite clasificarea comparativă a acestora pentru raţionalizarea repartiţiei investiţiilor, raportate la necesităţile reale de dezvoltare a sectorului de alimentare cu apă şi sanitaţie.
Rezultatul scontat în urma aplicării Metodologiei în practică se rezumă la eficientizarea procedurilor de selectare a proiectelor pentru implementarea acestora, raţionalizarea repartiţiei investiţiilor, întru susţinerea autorităţilor publice şi a tuturor organismelor implicate în dezvoltarea sectorului.
Prioritizarea investiţiilor în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie (AAS) trebuie să fie transparentă şi să corespundă obiectivelor politicii Guvernului Republicii Moldova privind îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor prin reducerea substanţială a riscurilor de sănătate asociate cu calitatea precară a apei, colectarea şi epurarea insuficientă a apelor uzate.
Prioritizarea proiectelor de infrastructură în sectorul de alimentare cu apă şi sanitaţie este necesară pentru a determina o listă de proiecte filtrată după criteriile de prioritizare care permit aranjarea proiectelor în ordinea importanţei.
Lista criteriilor de prioritizare este alcătuită selectând criteriile documentelor de politici ce vizează investiţiile, care trebuie să fie transparente şi obiective pentru ca acestea să fie folosite la evaluarea şi prioritizarea proiectelor în sectorul AAS.
Valorile promovate de Strategia AAS includ recunoaşterea accesului la apă ca pe un drept al omului şi convingerea fermă că o acoperire a ţării cu o infrastructură bună este un precursor necesar pentru o dezvoltare socio-economică durabilă şi că investiţiile în sectorul AAS au rate de revenire superioare oricărei alte activităţi, prin prisma beneficiilor aduse populaţiei conectate, dar şi statului în ansamblu.
Metodologia de prioritizare a proiectelor de infrastructură a sectorului de alimentare cu apă şi sanitaţie este elaborată de către Ministerul Mediului ca subiect de recomandare în scopul eficientizării planificării şi dezvoltării infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie, care va permite îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei.
Secţiunea 1.
Evaluarea proiectului şi criteriile de prioritizare
1. Evaluarea şi prioritizarea proiectului se efectuează în baza analizei obiectivelor pentru sectorul AAS în conformitate cu prevederile Strategiei AAS. Pentru a evalua în mod adecvat proiectele din sectorul AAS în conformitate cu criteriile de prioritizare este important de a dispune de date.
2. Criteriile de evaluare şi prioritizare a proiectelor sunt organizate în două categorii:
1) Pragul criteriilor (PC)
PC permit efectuarea unei selectări preliminare destul de simple din punctul de vedere al selectării proiectelor, care abordează cel puţin un obiectiv concret şi aspecte relevante ale sectorului AAS.
PC reflectă asupra următoarelor aspecte ale sectorului menţionate în Strategia AAS privind satisfacerea cerinţelor populaţiei ţării pentru servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie îmbunătăţite, eficiente şi la costuri realiste care vor fi realizate prin:
a) implementarea planurilor de siguranţă a apei şi conformarea la cerinţele de calitate ale Directivei 98/83/CE privind apa destinată consumului uman;
b) reducerea cu 50% a epidemiilor hidrice şi a bolilor posibil asociate apei;
c) atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) privind alimentarea cu apă potabilă sigură a populaţiei;
d) atingerea ODD privind conectarea populaţiei la sisteme de canalizare;
e) înregistrarea progreselor privind epurarea apei uzate urbane în conformitate cu cerinţele Directivei 91/271/CEE cu privire la tratarea apelor uzate urbane.
|
Tabelul 1. Criteriile de prioritizare şi pragul criteriilor |
||||
| Nr | PRAGUL CRITERIILOR (PC) | Şirul punctelor | Punctaj | |
| PC1 | Reducerea morbidităţii legate de folosirea apei | |||
|
Se presupune că rata bolilor infecţioase şi parazitare, precum şi a bolilor aparatului digestiv este considerabil influenţată de calitatea apei disponibile pentru populaţie. Prin urmare, cererile de proiecte în regiunile unde rata bolilor este mai înaltă decât media pentru Republica Moldova vor obţine puncte pentru a atinge PC. |
||||
|
PC 1.1 |
Rata bolilor infecţioase şi parazitare
- numărul cazurilor la 1 000 locuitori > 30 sau Rata bolilor aparatului digestiv în localitate - numărul cazurilor la 1 000 locuitori > 20 Verificare: anuarul statistic |
Nu=0
Da=1 |
1 | |
| PC2 | Stoparea deteriorării şi îmbunătăţirea eficienţei şi fiabilităţii sistemelor AAS existente | |||
|
Acest PC trebuie să asigure examinarea nu doar a construcţiei sistemelor noi, ci şi reabilitarea sistemelor existente. În multe cazuri, reabilitarea sistemelor existente sunt mai puţin costisitoare şi pot demonstra efecte pozitive într-o perioadă mai scurtă decât o construcţie nouă, dat fiind structura de bază disponibilă, utilizarea terenului deseori clară, etc. |
||||
|
PC 2.1 |
Este cota investiţiilor în proiect planificată pentru îmbunătăţirea sistemelor existente cel puţin сu 25% | Nu=0
Da=1 |
1 | |
| PC3 | Sporirea ariei de acoperire a populaţiei cu apă şi cu sanitaţie îmbunătăţită (ODM) | |||
|
Acest obiectiv este prevăzut în una din obiectivele principale ale Guvernului Republicii Moldova. Proiectele cu acoperire sporită de serviciul de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru un număr mai mare de persoane sunt astfel prioritizate. |
||||
| PC 3.1 | Numărul persoanelor alimentate cu apă prin conducte prin intermediul proiectului care este în conformitate cu toate standardele de calitate a apei existente în Republica Moldova - peste 2 500 persoane | Nu=0
Da=1 |
1 | |
| PC 3.2 | Numărul persoanelor conectate la sistemul de canalizare prin intermediul proiectului - peste 2 500 persoane | Nu=0
Da=1 |
1 | |
| PC4 | Reducerea poluării la deversările critice | |||
|
Reducerea poluării apelor internaţionale poate fi realizată la nivel de comună preponderent prin instalarea staţiilor de epurare a apei reziduale. Proiectele care includ epurarea apelor reziduale pentru un anumit număr de persoane sunt astfel prioritizate. |
||||
|
PC 4.1 |
Numărul persoanelor conectate la instalaţii de epurare a apelor uzate, care corespunde prevederilor actelor normative în vigoare ce reglementează deversarea apelor uzate în corpurile de apă - peste 2 000 persoane | Nu=0
Da=1 |
1 | |
| T - SUMA TOTALĂ A PUNCTELOR (ponderate) | min=0
max=5 |
5 | ||
| Proiecte cu suma punctelor >=3 | cel puţin unul din criterii este îndeplinit –
se încadrează în cerinţele proiectului |
| Proiecte cu suma punctelor <3 | nu se încadrează în cerinţele proiectului –
dar are potenţial pentru proiectele viitoare |
2) Criteriile de prioritizare (CP)
Proiectele, care au obţinut cel mai înalt punctaj, ca rezultat al evaluării PC, asigură cea mai mare contribuţie pentru realizarea scopurilor sectorului. În dependenţă de mijloacele financiare disponibile pentru sectorul AAS, toate proiectele prioritizate – începând cu cel mai înalt punctaj – trebuie să fie implementate.
La fiecare revizuire a documentelor de planificare a investiţiilor, proiectele noi trebuie să fie prioritizate folosind aceeaşi procedură de clasificare după prioritate, pentru a asigura consistenţa.
Criteriile de prioritizare selectate (CP):
CP 1 - Pregătirea proiectului
CP 2 – Durabilitatea proiectului
CP 3 – Importanţa efectelor proiectului
CP 4 – Amplasarea proiectului
CP 5 – Relevanţa pentru sănătate
CP 6 – Eficienţa economică
|
Tabelul 2. Criteriile de prioritizare |
||||
| Nr | CRITERIILE DE PRIORITIZARE | Şirul punctelor | Punctaj | Suma punctelor |
|
CP1 |
Pregătirea proiectului | Pond: | 15% | |
|
Situaţia privind pregătirea proiectului are un efect semnificativ asupra realizării scopurilor sectoriale. Proiectele care sunt deja elaborate în mai multe detalii pot fi implementate mai repede - cu cât mai multe documente enumerate mai jos sunt deja pregătite pentru proiect, cu atât mai degrabă populaţia poate beneficia în urma efectelor pozitive. |
||||
| CP 1.1 | Studiul de fezabilitate (sau echivalent de investigare/pregătire) finalizat | nu=0
da=1 |
1 | 0,15 |
| CP 1.2 | Proiectul tehnic finalizat | nu=0
da=1 |
1 | 0,15 |
| CP 1.3 | Certificatul de urbanizm eliberat | nu=0
da=1 |
1 | 0,15 |
| CP 1.4 | Autorizaţia de construcţie eliberată | nu=0
da=1 |
1 | 0,15 |
| CP 1.5 | Dreptul de proprietate asupra terenului asigurat | nu=0
da=2 |
1 | 0,15 |
| CP 1.6 | Planul de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie | nu=0
da=1 |
1 | 0,15 |
| În total CP 1 (punctajul total: suma punctelor înmulţită la ponderea pentru grupul de criterii) | min=0
max=6 |
6 | 0,9 | |
|
CP2 |
Durabilitatea proiectului | Pond: | 15% | |
|
Cu cât mai multe mijloace financiare externe pot fi stabilite pentru proiect, cu atât mai puţin costisitoare este implementarea şi realizarea scopurilor sectoriale pentru Guvernul Republicii Moldova (CP 2.1 & 2.2), de aceea pentru astfel de cazuri se prevede un punctaj mai înalt. Tarifele ce acoperă costurile (CP 2.3) şi capacităţile operaţionale şi manageriale adecvate (CP 2.4) ale prestatorului de servicii constituie baza pentru durabilitatea întreprinderilor apă-canal. În cazul în care prestatorul de servicii se angajează să stabilească tarife de recuperare a costurilor şi să dezvolte capacităţile, durabilitatea sistemului poate fi asumată şi, prin urmare, cererea de proiect va obţine un punctaj mai înalt. |
||||
| 2.1 | Beneficiarul a declarat angajamentul financiar pentru acoperirea unor cheltuieli de investiţie
- 0,2 puncte pentru fiecare 5% din co-finanţare, maximum 2 puncte |
min=0
max=2 |
2 | 0,3 |
| 2.2 | Proiectul va primi susţinere financiară din altă sursă de finanţare decât de la bugetul local sau central, ce a fost obţinută
- 0,2 puncte pentru fiecare 5%, maximum 2 puncte |
min=0
max=2 |
2 | 0,3 |
| 2.3 | Tarifele la apă/apa uzată sunt calculate cu aplicarea principiului de recuperare a costurilor şi aceste tarife sunt aprobate
- Recuperarea costurilor operaţionale şi de întreţinere (co) = 1 punct - Recuperarea costurilor depline (cd) (inclusiv deprecierea) = 2 puncte |
nu=0
da=1/2 |
2 | 0,3 |
| 2.4 | Capacităţile operaţionale şi manageriale ale întreprinderii/ municipiului sau oraşului relevant
- programul de dezvoltare a capacităţii este inclus în proiect = 1 punct - beneficiul operatorului din alte programe dedicate dezvoltării capacităţii = 1 punct - capacităţile deja dezvoltate = 2 puncte |
nu=0
da=1/2 |
2 | 0,3 |
| În total CP 2 (punctajul total: suma punctelor înmulţită la ponderea pentru grupul de criterii) | min=0
max=8 |
8 | 1,2 | |
|
CP 3 |
Importanţa efectelor proiectului | Pond: | 15% | |
|
În dependenţă de domeniul de aplicare a proiectului, cererea va obţine puncte pentru reabilitarea sistemelor existente (de obicei mai puţin costisitoare decât cele noi, populaţia deja conectată la sisteme-obţine servicii îmbunătăţite), pentru construcţia nouă (cuprinzând persoane fără acces înainte de implementarea proiectului) sau, în mod ideal, pentru proiectele combinate ce cuprind toate aspectele menţionate (CP 3.1 & 3.2). Investiţiile în asigurarea calităţii apei contribuie la durabilitatea generală a sistemelor AAS şi la realizarea scopurilor din Protocolul cu privire la Apă şi Sănătate (CP 3.3) |
||||
| 3.1 | Investiţiile în reabilitarea şi/sau extinderea sistemelor de canalizare - sporirea accesului la canalizare îmbunătăţită
- doar reabilitarea sistemelor existente - 1 punct; - extinderea sistemelor (construcţie nouă) - 2 puncte; - extinderea şi reabilitarea sistemelor de canalizare existente - 3 puncte |
nu=0
da=1/2/3 |
3 | 0,45 |
| 3.2 | Investiţiile în accesul populaţiei la alimentarea cu apă în conformitate cu toate standardele de calitate a apei potabile existente în Republica Moldova - sporirea accesului la alimentarea cu apă de calitate prin conducte sau prin alte mijloace
- doar reabilitarea sistemelor existente - 1 punct; - extinderea sistemelor (construcţie nouă) - 2 puncte; - extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă existente - 3 puncte. |
nu=0
da=1/2/3 |
3 | 0,45 |
| 3.3 | Investiţiile în sporirea/asigurarea calităţii apei pentru conformarea cu toate standardele de calitate a apei potabile existente
- protecţia sursei de apă şi îmbunătăţirea calităţii apei la sursă - 1 punct; - protecţia/îmbunătăţirea calităţii apei în sistemul de alimentare - 1 punct - include elaborarea unui plan de siguranţă a apei - 1 punct |
nu=0
da=1 max=3 |
3 | 0,45 |
| 3.4 | Proiectul asigură accesul la alimentarea cu apă a copiilor în instituţiile şcolare şi preşcolare în conformitate cu standardele naţionale de calitate a apei potabile şi/sau sisteme îmbunătăţite de canalizare | nu=0
da=1 |
1 | 0,15 |
| În total CP 3 (punctajul total: suma punctelor înmulţită la ponderea pentru grupul de criterii) | min=0
max=10 |
10 | 1,5 | |
|
CP 4 |
Amplasarea proiectului | Pond: | 15% | |
|
Deoarece acoperirea populaţiei cu sisteme de alimentare cu apă şi sanitaţie este mai joasa în zonele rurale, calitatea apei este mai proastă, CP prevede prioritizarea proiectelor în zonele rurale. Cooperarea între comune şi regionalizarea sectorului AAC asigură economiile de scară, infrastructura comună poate rezulta în costuri investiţionale şi operaţionale concrete reduse. Capacităţile profesionale pentru funcţionare şi management pot fi împărţite. Proiectele care sunt indicate drept prioritate în documentele naţionale strategice sunt de asemenea prioritizate în procesul de prioritizare pentru a contribui la implementarea strategiilor. |
||||
| 4.1 | Amplasarea geografică
- rural = 2 puncte; - urban = 1 punct; - oraş / capitală = 0 |
nu=0
da=1/2 |
2 | 0,3 |
| 4.2 | Este obiectivul proiectului de a institui Cooperarea / Regionalizarea serviciilor comunale în contextul implementării infrastructurii tehnice comune şi/sau gestionării şi funcţionării infrastructurii tehnice de alimentare cu apă şi canalizare a cel puţin două municipalităţi. | nu=0
da=1 |
1 | 0,15 |
| 4.3 | Localitatea este inclusă în lista proiectelor de alimentare cu apă prin conducte sau de canalizare prioritizate din:
- Strategia AAS = 1 punct - Protocolul cu privire la Apă şi Sănătate = 1 punct - Alte (de specificat) |
nu=0
da=1 |
1 | 0,15 |
| În total CP 4 (punctajul total: suma punctelor înmulţită la ponderea pentru grupul de criterii) | min=0
max=6 |
7 | 1,05 | |
|
CP 5 |
Relevanţa pentru sănătate | Pond: | 20% | |
|
Pentru a prioritiza proiectele conform riscului de sănătate în localităţi concrete se utilizează o evaluare bazată pe substanţele dăunătoare pentru sănătate în sursele de apă disponibile. |
||||
|
5.1 |
Riscul sănătăţii conform substanţelor dăunătoare pentru sănătate în sursele de apă disponibile | 0 - 4 | 4,0 | 0,8 |
| <45 = 0 puncte
45 - 55 = 2 puncte 56 - 75 = 3 puncte >75 = 4 puncte |
||||
| În total CP 5 (punctajul total: suma punctelor înmulţită la ponderea pentru grupul de criterii) | min=0
max=4 |
4,0 | 0,8 | |
|
CP 6 |
Eficienţa economică | Pond: | 20% | |
|
Costurile pe unitate joase permit o acoperire mai înaltă a populaţiei cu alimentare cu apă prin conducte şi sanitaţie îmbunătăţită cu mijloacele financiare disponibile. Utilizarea eficientă a mijloacelor financiare (costurile pe unitate joase la cap de locuitor) conduc la atribuirea unui punctaj mai înalt pentru prioritizarea proiectului (CP 6.1 & 6.2) |
||||
| 6.1 | Costurile de unitate la cap de locuitor ale investiţiilor prin care populaţia va obţine acces la apă potabilă de calitate datorită realizării acestui proiect în MDL/cap de locuitor
< 2 000 = 3 puncte ; 2 000 - 3 000 = 2 puncte > 3 000 - 4 000 =1 punct; > 4 000 = 0 puncte |
0/2/3 | 3,0 | 0,6 |
| 6.2 | Costurile pe unitate la cap de locuitor ale investiţiilor prin care populaţia va obţine acces la canalizare îmbunătăţită datorită realizării acestui proiect în MDL/cap de locuitor
< 6 000 = 3 puncte 6 000 - 7 000 = 2 puncte 7 000 - 8 000 = 1 punct > 8000 = 0 puncte |
0/2/3 | 3,0 | 0,6 |
| În total CP 6 (punctajul total: suma punctelor înmulţită la ponderea pentru grupul de criterii) | min=0
max=6 |
6,0 | 1,2 | |
Secţiunea 2.
Indicatorii principali ai proiectului
3. Aceşti indicatori urmează să fie folosiţi pentru a urmări progresul înregistrat în realizarea obiectivelor de nivel local şi naţional. În mod ideal, pentru fiecare din componentele apă şi/sau canalizare, care constituie proiectul, trebuie să fie prezentată informaţia cu privire la produse, rezultate şi efecte.
1) Produsele sunt manifestările fizice ale proiectului – kilometri de reţea, numărul staţiilor de pompare etc. – acestea constituie măsura obiectului sau structuri materiale care decurge din implementarea proiectului.
2) Rezultatele, pe de altă parte, sunt ceea ce decurge din produse – numărul persoanelor deservite, numărul clădirilor conectate, numărul fântânilor de mină, care captează ape subterane freatice cu grad mic de protecţie contra poluării, eliminate în favoarea sondelor arteziene care captează ape subterane de profunzime cu grad mai mare de protecţie contra poluării etc. Cu alte cuvinte, acestea măsoară gradul de realizare a unui obiectiv ca rezultat al implementării proiectului.
3) Efectele constituie măsura consecinţelor proiectului în termeni fizici: impactul fizic al proiectului. Spre exemplu, produsul unei reţele noi permite conectarea consumatorilor suplimentari – rezultatul – care, la rândul său, produce efectul – creşterea volumului de apă livrată.
4. Indicatorii recomandaţi pentru proiectele de alimentare cu apă sunt:
1) Produse: lungimea reţelei construită/reabilitată; numărul staţiilor de tratare construite/reabilitate; numărul staţiilor de pompare construite/reabilitate; numărul prizelor de apă construite/reabilitate; numărul fântânilor de mină eliminate în favoarea sondelor arteziene.
2) Rezultate: numărul clădirilor/gospodăriilor casnice colectate la reţeaua de apă (indiferent de faptul dacă reţeaua este nouă sau reabilitată, deoarece ambele ar putea avea drept rezultat schimbarea numărului conectărilor), numărul persoanelor cu acces la apă prin conducte, numărul persoanelor cu acces la apă tratată, numărul persoanelor alimentate cu apă din sonde arteziene.
3) Efecte: volumul de apă consumat, volumul de apă consumat din sonde arteziene, volumul apei tratate consumate.
5. Indicatorii recomandaţi pentru proiectele de canalizare sunt:
1) Produse: lungimea reţelei construită/reabilitată; numărul staţiilor de epurare construite/reabilitate; numărul staţiilor de pompare construite/reabilitate; numărul latrinelor cu groapă construite; numărul sistemelor septice construite; numărul şcolilor echipate cu sanitaţie îmbunătăţită.
2) Rezultate: numărul clădirilor/gospodăriilor casnice colectate la reţea (indiferent de faptul dacă reţeaua este nouă sau reabilitată, deoarece ambele ar putea avea drept rezultat schimbarea numărului conectărilor), numărul persoanelor cu acces la sistem de canalizare, numărul persoanelor cu acces la latrinele cu groapă, sisteme septice sau cu acces la serviciile de colectare a apei reziduale; numărul copiilor cu acces la sanitaţie îmbunătăţită.
3) Efecte: volumul apei reziduale colectate, volumul apei reziduale epurate la staţii de epurare, volumul apei reziduale epurate prin oricare alte mijloace (cu excepţia staţiilor de epurare).
Secţiunea 3.
Procese de formare şi comunicare interinstituţională pentru
sporirea eficienţei şi eficacităţii eforturilor comune privind
utilizarea resurselor publice din sectorul AAS
6. Sursele de finanţare locale prevăzute pentru proiectele investiţionale în sectorul AAS constituie preponderent mijloace bugetare. În Republica Moldova, procesul de planificare strategică Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) este folosit preponderent pentru stabilirea plafoanelor sectoriale pentru o perspectivă temporară de trei ani şi pentru prezentarea principalilor parametri macroeconomici şi sectoriali. Plafoanele sunt mai apoi utilizate de către ministerele de resort pentru a identifica programele prioritare de finanţare şi a le reflecta în procesul bugetar anual.
7. Problema-cheie din procesul CBTM o constituie lipsa fluxului de informaţie de jos în sus înainte de stabilirea plafoanelor, de aceea este nevoie de o sincronizare mai bună a procesului decizional prin formularea cerinţelor faţă de fluxul informaţiei şi nominalizarea Comisiei care ar avea rolul de coordonator principal privind prioritizarea investiţiilor în sectorul AAS (Comisia de Stat AAS).
8. Se vor utiliza formulare-tip specifice, elaborate întru îmbunătăţirea schimbului de informaţie şi coordonării în două procese-cheie, şi anume:
1) procesul de analiză a proiectului investiţional şi aprobare a deciziei (Diagrama 1) şi
2) procesul CBTM (Diagrama 2).
Diagrama 1.
Procesul de analiză a proiectului investiţional şi aprobare a deciziei
9. Pentru acest proces se recomandă trei formulare:
1) Formularul A (Anexa 1) este formularul cererii pentru proiectul investiţional (Nota de Concept a Proiectului) care conţine toată informaţia de bază ce va fi folosită la completarea altor formulare-tip. Principalele categorii de informaţie ale acestui formular sunt structurate pentru a prezenta informaţia cu privire la organizaţie, analiza situaţiei şi evaluarea necesităţilor, descrierea proiectului, beneficii şi costuri, cerinţe şi sursele de finanţare, precum şi etapele de implementare a proiectului. Formularul A constituie baza pentru procesul decizional de jos în sus şi toate organele de finanţare vor primi şi analiza cererile folosind Formularul A.
2) Formularul B (Anexa 2) este un document intern produs de analiştii proiectului şi prezentat factorilor de decizie ai organului de finanţare, cu recomandarea privind aprobarea/respingerea unui proiect particular. Formularul trebuie să conţină informaţia cu privire la parametri tehnici principali şi caracteristicile economice/financiare ale proiectului şi sumarul concluziilor (precum şi unele comparaţii dintre proiecte şi ani, dacă e posibil).
3) Formularul C1 (Anexa 3) serveşte coordonării şi sincronizării proiectelor investiţionale în sectorul AAS dintre toate instituţiile finanţatoare relevante prin intermediul Comisiei de Stat (sau oricărei alte organizaţii care îndeplineşte acest rol). Funcţia principală a Formularului C1 este asigurarea coordonării dintre organizaţiile finanţatoare şi susţinerea acestora între evitarea dublării la analiza şi finanţarea unui proiect investiţional duplicat. Aceasta se poate întâmpla dacă aceeaşi propunere (chiar şi cu unele diferenţe) este prezentată mai multor instituţii financiare. Formularul C1 asigură informaţia exactă despre cererile aprobate pe care le-a primit orice instituţie finanţatoare într-o anumită perioadă de timp şi pe proiecte individuale. Comisia de Stat va analiza şi va asigura ca cererile similare să nu fie recepţionate şi aprobate prin diferite canale de finanţare.
Diagrama 2.
Procesul de elaborare a CBTM
10. Diagrama demonstrează utilizarea formularelor recomandate şi schimbul de informaţie în procesul CBTM, în care sunt utilizate preponderent formularele C2 şi D.
1) Formularul C2 (Anexa 4) va fi prezentat Ministerului Finanţelor care inevitabil este concentrat mai mult asupra principiilor de bugetare marginală, deoarece deciziile se vor baza pe această abordare. În particular, Formularul propunerilor pentru CBTM va avea neapărat o distincţie privind cererile de finanţare pentru politicile (proiectele) existente în raport cu politicile (proiectele) noi, precum şi vor fi identificaţi factorii de generare a costurilor pentru orice deviere de la deciziile CBTM-ului precedent.
În afară de aceasta, datorită cerinţelor faţă de gestionarea financiară, Comisia de Stat va juca un rol mai mic în procesul CBTM, în comparaţie cu procesul de analiză şi aprobare a proiectului investiţional. Astfel, majoritatea comunicării informaţiei din Formularele C2 va avea loc între ministerele de ramură şi Ministerul Finanţelor, şi aceasta va decurge în mod direct.
2) Formularul D (Anexa 5) este programat pentru fluxul de informaţie de sus în jos cu privire la deciziile ce ţin de CBTM. Formularul D este destinat pentru decizii concrete privind sectorul AAS pe organizaţie finanţatoare de proiect. Acesta va permite de asemenea prezentarea tabloului dinamic şi alocaţiilor financiare sporite în comparaţie cu deciziile de bugetare precedente (CBTM-ul precedent). Informaţia în acest format simplu va fi utilă pentru factorii interesaţi, precum sunt înseşi ministerele şi Comisia de Stat AAS.
11. În general, procedurile şi formularele prezentate sunt aplicabile diferitor tipuri de cereri de finanţare şi sunt practice în măsură egală pentru proiectele de investiţii capitale şi pentru măsuri necapitale (care nu necesită finanţare pentru cheltuieli capitale de construcţie), cum ar fi activităţile pentru reglementarea sectorului, studierea pieţei, studierea fezabilităţii proiectului sau alte evaluări cost-eficace, campanii de colectare a mijloacelor financiare, instruire /informare/sporirea gradului de conştientizare şi alte măsuri cu caracter de susţinere necapitală pentru dezvoltarea infrastructurii.
12. Formularele şi procedurile pentru măsurile necapitale, ca şi cele de standard, se pot baza în mod natural pe formularele şi procedurile de depunere a cererii care parvin de la beneficiari. În multe circumstanţe acestea din urmă pot fi iniţiate de sus când se decide de a facilita de o analiză a evaluării necesităţilor sau studiului de fezabilitate pentru a identifica cele mai importante şi prioritare necesităţi de investiţie. În astfel de cazuri, elaborarea formularului va fi iniţiată şi desfăşurată de către organizaţia relevantă, în pofida faptului că procesul de depunere a cererii trebuie să înceapă de jos.
13. Diagramele ce urmează mai jos demonstrează atât opţiunile (alegerea aparţine factorilor de decizie), cât şi algoritmul acţiunilor posibile în cazul fiecărei opţiuni. În ambele cazuri, solicitantul poate alege să purceadă mai întâi la studiul de fezabilitate, iar apoi să înainteze o propunere de proiect în baza rezultatelor studiului de fezabilitate.
Diagrama 3.
Formular standard
Diagrama 4.
Formular pentru măsuri ne-capitale
14. Pe termen lung, se recomandă ca sistemul CBTM să capteze mai bine fluxurile informaţiei de jos în sus pentru toate sectoarele, astfel reducând necesitatea pentru orice formulare specifică, în special pentru sectorul AAS. Procedând astfel, formularele B şi C2 ar putea fi utile din punctul de vedere al agregării ambelor într-un singur formular care serveşte scopurilor aprobării deciziilor CBTM cu privire la proiectele individuale, acţiuni de politică curente şi noi (intervenţii) etc.
15. Pe termen scurt, însă, formularele B şi C1 trebuie să fie pilotate de organizaţiile şi unităţile antrenate în procesul de pilotare. Formularul C2 poate să nu fie pilotat, însă trebuie să fie analizat de Ministerul Finanţelor ca beneficiar al acestui produs în viitor.
Secţiunea 4.
Nota de Concept a proiectului
16. Scopul Conceptului proiectului este de a asigura:
1) informaţia în baza căreia pot fi aprobate deciziile cu privire la relevanţa şi prioritatea unui proiect în raport cu alte proiecte;
2) o privire generală asupra proiectului propus pentru ca acesta să poată fi analizat repede atât de analiştii locali, precum şi de organizaţiile sau agenţiile donatoare străine potenţiale;
3) o sursă de informaţie cu privire la investiţiile din sectorul de AAS pentru a urmări mai bine realizarea obiectivelor strategice din acest sector, precum acestea sunt stabilite în documentele de politici;
4) contribuţia la proiectele prioritare din sectorul AAS pentru procesul CBTM.
17. Această Notă de Concept este menită să fie consistentă cu instrumentele similare folosite în instituţiile cointeresate în sectorul AAS ca parte a mecanismului sau pentru finanţarea proiectelor.
18. Această Notă are drept intenţie să faciliteze schimbul de informaţie cu privire la proiectele prioritare din sectorul de AAS, astfel încât instituţiile care colectează informaţia cu privire la proiectele propuse în sector să poată face schimb de această informaţie, precum şi să îmbunătăţească coordonarea cu alte instituţii responsabile pentru monitorizarea şi asigurarea realizării obiectivelor strategice în sectorul AAS. În afară de aceasta, odată fiind aprobată, Nota de Concept poate servi drept formă de cerere unică pentru toate sursele de finanţare locală posibile în sectorul AAS.
19. Nota de Concept a proiectului este divizată în patru părţi, care prezintă:
1) Formularul-tip al Notei de Concept a proiectului pentru proiecte investiţionale şi note explicative la Nota de Concept a proiectului pentru proiectele investiţionale
2) Formularul-tip al Notei de Concept a proiectului pentru proiecte neinvestiţionale şi note explicative la Nota de Concept a proiectului pentru proiecte neinvestiţionale.
Solicitanţii trebuie să completeze toate părţile relevante cu cea mai bună informaţie relevantă.
|
Anexa nr.1 Formularul A 1. Sumarul proiectului 1.1. Indicatorii principali ai sistemului de alimentare cu apă în domeniul Proiectului. 1.2. Descrierea succintă a sistemului de alimentare cu apă actual. 1.3. Principalii indicatori ai sistemului de canalizare în domeniul Proiectului. 1.4. Descrierea succintă a sistemului actual de colectare şi epurare a apei uzate. 2. Denumirea şi obiectivele proiectului 2.1. Denumirea proiectului. 2.2. Scopul proiectului. 2.3. Obiectivele concrete ale proiectului. 2.4. Amplasarea proiectului. 2.5. Beneficiarii finali. 2.6. Etapele proiectului. 3. Descrierea proiectului 4. Informaţia de contact 5. Tipul investiţiei 5.1. Priorităţile strategice – domeniile de investiţie. 6. Pregătirea proiectului 6.1. Documentul şi autorizaţiile. 6.2. Alţi indicatori de pregătire. 7. Descrierea opţiunilor examinate 7.1. Opţiunile proiectului. 7.2. Costul opţiunilor. 8. Costurile şi graficul de implementare a proiectului 9. Costurile operaţionale ale sistemului 10. Indicatorii proiectului 10.1. Indicatorii proiectului de alimentare cu apă – produse. 10.2. Indicatorii proiectului de alimentare cu apă – rezultate. 10.3. Indicatorii proiectului de alimentare cu apă – efecte. 10.4. Indicatorii proiectului de canalizare – produse. 10.5. Indicatorii proiectului de canalizare – rezultate. 10.6. Indicatorii proiectului de canalizare – efecte. 10.7. (în cazul construcţiei unei staţii de epurare a apei uzate). 11. Informaţie despre implementatorul proiectului 11.1. Descrierea configuraţiei instituţionale actuale pentru alimentare cu apă şi epurarea apei uzate. 11.2. Descrierea capacităţii de autofinanţare a investiţiilor. 11.3. Descrierea politicii tarifare. 11.4. Descrierea modului de colectare a veniturilor. 11.5. Pentru o întreprindere de alimentare cu apă (apă-canal). 12. Riscurile |
|
Anexa nr.2 Formularul B Analiza proiectului şi acţiunea recomandată pentru aprobarea deciziei 1. Proiect analizat de (denumirea unităţii) ____________________________________ 2. Denumirea proiectului: ________________________________________________ 3. Denumirea comunităţii/municipalităţii ___________ _________________________ 4. Regiunea ___________________________________________________________ 5. Perioada proiectului a) Anul iniţierii investiţiei ________________ b) Anul de finalizare a investiţiei __________ c) Durata proiectului (perioada totală estimată) __________ 6. Prioritatea proiectului ________________ a) Nivelul de prioritate propus: _____________________________________________ b) Relevanţa cu obiectivele Guvernului |
||
| Prioritatea Guvernului/ ministerului |
Descrierea relevanţei proiectului/ impactului asupra priorităţilor |
|
|
c) Relevaţa cu obiectivele sectorului AAS |
||
| Obiectivul strategic pe termen lung |
Obiectivele strategice pe termen mediu | |
| Descentralizarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în Republica Moldova | ||
| Promovarea principiilor economiei de piaţă | ||
| Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare şi sporirea accesului la aceste servicii | ||
|
7. Descrierea succintă a proiectului |
|
8. Beneficiile principale ale proiectului |
|
9. Beneficiarii şi indicatorii |
|
10. Planul de finanţare |
|||||||
| Anul curent | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | … | Anul n | |
| Cheltuieli curente | |||||||
| Cheltuieli capitale | |||||||
| TOTAL | |||||||
|
11. Instituţia finanţatoare |
|||
| Alocate | Propuse | Total | |
| Bugetul de stat (naţional/local) | |||
| FEN | |||
| FNDR | |||
| Alte instituţii bugetare | |||
| Mijloacele municipiului/oraşului | |||
| Surse proprii | |||
| Împrumuturi/Leasing | |||
| Finanţare de către agenţi privaţi | |||
| Donatori | |||
| Economii anticipate (se va descrie sursa economiilor) | |||
| Alte | |||
| TOTAL | |||
|
Recomandarea pentru aprobarea deciziei _________________________________________ |
|||
|
Anexa nr.3 Formularul C1 Sumar |
|||||||
| # | Denumirea proiectului | Regiunea/Comunitatea | Suprafaţa AAC | Bugetul total al proiectului | Suma solicitată în cerere | Decizia cu privire la cerere | Comentarii |
| 1 | |||||||
| 2 | |||||||
| … | |||||||
| TOTAL | |||||||
|
Detalii pe proiect: Proiectul analizat de (denumirea organizaţiei finanţatoare) ______________________ 1. Denumirea proiectului: ________________________________________________ 2. Denumirea localităţii __________________________________________________ 3. Codul localităţii ______________________________________________________ 4. Regiunea __________________________________________________________ 5. Tipul proiectului/suprafaţa AAS/beneficiarul _______________________________ |
|||||||
| În derulare | Alimentarea cu apă potabilă | Nivelul beneficiarului principal | |||||
| Iniţiativă nouă | Canalizare | Municipal | |||||
| Irigare | Regional | ||||||
| Alte | Naţional | ||||||
| Internaţional | |||||||
|
6. Perioada proiectului a) Anul de iniţiere a investiţiei _________ b) Anul de finalizare a investiţiei _________ c) Durata proiectului (perioada totală estimată) _________ 7. Nivelul de prioritate a proiectului: __________________________ 8. Descrierea succintă a proiectului |
|
9. Planul de finanţare |
|||||||
| Anul curent | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | … | Anul n | |
| Cheltuieli curente | |||||||
| Cheltuieli capitale | |||||||
| TOTAL | |||||||
|
10. Instituţia finanţatoare |
|||
| Alocate | Propuse | Total | |
| Bugetul de stat (naţional/local) | |||
| FEN | |||
| FNDR | |||
| Alte instituţii bugetare | |||
| Mijloacele municipiului/oraşului | |||
| Surse proprii | |||
| Împrumut/Leasing | |||
| Finanţarea de către agenţi privaţi | |||
| Donatori | |||
| Economii anticipate (descrieţi sursa economiilor) | |||
| Alte | |||
| TOTAL | |||
|
11. Decizia organizaţiei finanţatoare: ______________________________ |
|||
|
Anexa nr.4 Formularul C2 Propunerea CBTM privind principalele schimbări şi ajustări la CBTM pentru perioada dintre A1 şi A3 [Denumirea utilizatorului bugetului/ Codul] __________________________________________ [data propunerii] ____________________________ Obiectivul acestui formular este de a permite utilizatorului bugetului să evidenţieze schimbările principale în calculele plafoanelor de bază identificate în procesul CBTM/bugetar precedent şi să apeleze la Ministerul Finanţelor pentru a lua în consideraţie informaţia actualizată la pregătirea CBTM-ui următor şi plafoanelor. Plafoanele de bază 1. Programele de cheltuieli existente (alocaţii) [Se va descrie dacă există orice probleme, devieri sau riscuri majore pentru programele actuale ce urmează a fi continuate în cadrul CBTM-lui pentru anul trecut. Dacă acesta există, se vor indica diferenţele principale de la procesul CBTM precedent care ar afecta plafoanele de bază pentru perioada T-T+2] Factorii de generare a costurilor a) Demografici b) De mediu c) Social-economici d) Schimbările de politică Tabelul 1. Plafoanele de bază (tabel de comparaţie cu procesul CBTM precedent) |
|||||||
| A0 | A1 | A2 | A3 | ||||
| CBTM A0-A2 |
Bugetul A0 |
CBTM A0-A2 |
CBTM A1-A3 |
CBTM A0-A2 |
CBTM Y1-Y3 |
CBTM A1-A3 |
|
| Plafoanele de bază | |||||||
|
2. Programe/iniţiative noi (Cererea pentru alocarea mijloacelor) [Se vor enumera programele noi sau activităţile noi care necesită finanţare suplimentară în perioada A1-A3. Iniţiativele noi de schimbare a politicii şi cererile de finanţare principale şi importante (cererea pentru alocarea mijloacelor noi/spaţiului fiscal) trebuie să fie susţinute cu o justificare succintă a propunerii (Formularul B)]. Se vor descrie succint schimbările recente în politica sectorului care necesită programe şi/sau activităţi noi ce urmează a fi finanţate de guvern. În descriere, se va face referinţă la documentele de politică/strategie concrete adoptate de guvern întru susţinerea cererii prezentate. De asemenea, se va descrie succint cum sunt legate aceste iniţiative de priorităţile guvernului, de consecinţele anticipate şi de rezultatele principale. Tabelul 2. Sumarul iniţiativelor noi |
|||
| ÎN TOTAL PROPUNEREA CBTM,
din care |
Y1 | Y2 | Y3 |
| Bugetul de bază | |||
| Iniţiativele noi, din care | |||
| Proiectul 1 | |||
| Proiectul 2 | |||
| Proiectul N | |||
|
Anexa nr.5 Formularul D Plafoanele CBTM Tabelul 1 Deciziile CBTM pe iniţiative noi şi organizaţii |
||||||
| Instituţia | Proiectul | Anul 1 (act.) |
Anul 2 (est.) |
Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 |
| Ministerul Finanţelor, total | ||||||
| Proiectul 1 | ||||||
| Proiectul 2 | ||||||
| Proiectul 3 | ||||||
| Ministerul Mediului, total | ||||||
| FEN | Proiectul 1 | |||||
| Proiectul 2 | ||||||
| Proiectul 3 | ||||||
| Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, total | ||||||
| FNDR | Proiectul 1 | |||||
| Proiectul 2 | ||||||
| Proiectul 3 | ||||||
| Alte | ||||||
| Proiectul 1 | ||||||
| Proiectul 2 | ||||||
| Proiectul 3 | ||||||
|
Tabelul 2 Plafoanele CBTM şi comparaţia cu deciziile privind CBTM/bugetul precedent |
|||||||
| A0 | A1 | A2 | A3 | ||||
| CBTM precedent |
Bugetul A0 |
CBTM precedent |
CBTM A1-A3 |
CBTM precedent |
CBTM A1-A3 |
CBTM A1-A3 |
|
| Ministerul 1 | |||||||
| Ministerul 2 | |||||||
| Ministerul 3 | |||||||
|
Anexa nr.6 Formularul tip al Notei de Concept a Proiectului 1. Denumirea proiectului şi sumarul proiectului Denumirea proiectului ______________________________________________ (Se va include o denumire succintă, descriptivă, care să transmită informaţie despre tipul proiectului, precum şi despre locaţia acestuia): Zona proiectului: Denumirea zonei proiectului (municipiul/oraşul/satele) ________________________________________________________________________ Numele solicitantului:_______________________________________________________ Data prezentării: _______________ 2. Principalii indicatori ai sistemului de alimentare cu apă în zona proiectului |
|||
| Indicator | Unitate | Valoarea actuală (anul) |
Valoarea după implementarea proiectului (anul) |
| Populaţia totală din zona proiectului, din care, populaţia care este: |
Persoane | ||
| - asigurată cu serviciu centralizat de alimentare cu apă (conducte) (conectare în casă) | Persoane | ||
| - asigurată cu apă de la un robinet din curte pe familie (centralizat) | Persoane | ||
| - asigurată cu apă din fântână sau sondă privată (descentralizată) | Persoane | ||
| - asigurată cu apă de la un robinet din curte pentru mai multe familii (centralizat) | Persoane | ||
| - asigurată cu apă de la coloane montante stradale publice sau biuvete | Persoane | ||
| - asigurată cu apă din surse locale / descentralizate (fântâni, sonde cu pompe manuale, izvoare, etc.) | Persoane | ||
| - asigurată cu apă de un camion cu cisternă | Persoane | ||
| Populaţia asigurată cu apă din surse sigure şi/sau cu apă tratată | Persoane | ||
| Surse de alimentare cu apă centralizată | |||
| - surse de apă subterană freatică(fântâni de mină/izvoare ) | Persoane | ||
| - surse de apă de suprafaţă | Persoane | ||
| - % apă aprovizionată centralizat care este tratată | % | ||
| Surse de alimentare cu apă centralizată | |||
| - surse de apă subterană de adâncime (sonde arteziene) | Persoane | ||
| - surse apă de suprafaţă | Persoane | ||
| Producerea apei
- se va indica dacă această cifră este înregistrată de pe contorul verificat: Da/Nu sau dacă aceasta este calculată, în baza normativelor, etc.: Da/Nu |
m3/an | ||
| Consumul brut de apă pe unitate - se va indica dacă această cifră este înregistrată de pe contorul verificat: Da/Nu sau dacă aceasta este calculată, în baza normativelor, etc. : Da/Nu | litru/persoană/zi | ||
| Consumul domestic de apă pe unitate - se va indica dacă această cifră este înregistrată de pe contorul verificat: Da/Nu sau dacă este calculată, în baza normativelor, etc.: Da/Nu | litru/persoană/zi | ||
| Starea edificiului de tratare a apei (dacă există), se va indica anul construcţiei (nouă/bună/proastă/nu funcţionează /nu există) | |||
| Lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă în zona proiectului | Km | ||
| - inclusiv reţeaua de distribuţie (care necesită reabilitare sau înlocuire urgentă) | Km | ||
| % | |||
|
Descrierea succintă a sistemului actual de alimentare cu apă (Va cuprinde o descriere succintă a sistemului actual de alimentare cu apă – sursele de alimentare cu apă (subterană, freatică sau de profunzime, de suprafaţă), metoda de alimentare şi producere a apei, tratarea apei, tipurile, starea şi anul construcţiei edificiilor de alimentare cu apă, cum ar fi reţeaua, staţia de pompare şi edificiile de tratare, precum şi vârsta medie a echipamentului şi altor active fixe. Dacă nu există nici un sistem de alimentare cu apă centralizat, se va descrie în ce mod populaţia este alimentată cu apă, spre exemplu, din fântâni private individuale, biuvete publice, camion cu cisternă, etc. şi se vor include procentajele estimate pentru fiecare tip de alimentare cu apă.) |
|||
|
3. Principalii indicatori ai sistemului de canalizare în zona proiectului |
|||
| Indicatorul | Unitatea | Valoarea actuală (anul) |
Valoarea după implementarea proiectului (anul) |
| Populaţia totală în zona proiectului,
in care populaţia cu acces la: |
Persoane | ||
| - colectarea centralizată a apelor uzate (conducte) | Persoane | ||
| - epurarea centralizată a apelor uzate | Persoane | ||
| - latrine cu groapă, latrine cu spălare jet, groapă dublă cu spălare jet, sau similară | Persoane | ||
| - fosă septică cu groapă de macerare sau canal de infiltrare | Persoane | ||
| - fosă septică cu serviciu de colectare | Persoane | ||
| - la alt sistem/metodă de epurare (ex. filtru pat din stuf, etc.) | Persoane | ||
| Lungimea totală a reţelei sistemului de canalizare în zona proiectului (dacă e aplicabil) | Km | ||
| - inclusiv reţeaua de apă uzată epuizată fizic (care necesită reabilitare) | Km | ||
| % | |||
| Informaţia cu privire la staţia de epurare a apelor uzate (dacă există) | |||
| Capacitatea sistemului de epurare a apelor uzate | m3/d | ||
| Volumul de apă uzată primită la staţie | m3/d | ||
| Volumul de apă uzată epurată la staţie | m3/d | ||
| Concentraţia poluanţilor principali | |||
| - la intrare | |||
| Substanţe solide suspendate | mg/l | ||
| CBO5 (cererea biologică de oxigen) | mg/l | ||
| Azot (amoniu) | mg/l | ||
| Fosfaţi | mg/l | ||
| Cloruri | mg/l | ||
| Alte (specificaţi) | |||
| - la ieşire | |||
| Substanţe solide suspendate | mg/l | ||
| CBO5 (cererea biologică de oxigen) | mg/l | ||
| Azot (amoniu) | mg/l | ||
| Fosfaţi | mg/l | ||
| Cloruri | mg/l | ||
| Alte (specificaţi) | |||
| Situaţia actuală a instalaţiilor de epurare a apelor uzate (nouă/bună/proastă/nefuncţională/inaplicabilă) | |||
| Tehnologia de epurare (mecanică/secundară/terţiară) | |||
|
Descrierea succintă a sistemului actual de colectare şi epurare a apelor uzate (Se va include o descriere succintă a sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate – metoda de colectare şi epurare a apelor uzate, cum ar fi reţeaua, staţia de pompare şi instalaţiile de epurare; starea şi anul construcţiei; vârsta medie a echipamentului şi altor active fixe. Dacă nu există nici un sistem centralizat de colectare şi epurare a apelor uzate, se vor descrie metodele de colectare şi evacuare a apelor uzate care există în zonă, spre exemplu, colectarea cu utilizarea cisternelor, punct de deversare unic în corpul apei de recepţie, etc.) |
|||
|
4. Obiectivele şi beneficiarii proiectului |
||||
| 4.1 Scopul proiectului | Se va face referire la obiectivele strategice pe care proiectul intenţionează să le realizeze (a se vedea Nota explicativă din Anexă) | |||
| 4.2 Obiectivele concrete ale proiectului | Se va constata obiectivul proiectului în termeni măsurabili (a se vedea Nota explicativă din Anexă) | |||
| 1 | ||||
| 2 | ||||
| 3 | ||||
| 4.3 Amplasarea proiectului | Se va oferi informaţie cu privire la amplasarea proiectului cu indicarea regiunii, raionului, municipiului/oraşului şi satelor aferente. | |||
| 4.4 Beneficiarii finali | Se va constata populaţia care beneficiază de proiect | |||
| Populaţia totală a zonei afectate (municipalităţii/lor; satului/lor) | ||||
| Populaţia totală ce va beneficia direct în urma investiţiei | ||||
| Alţi beneficiari şi beneficii (a se specifica) | ||||
| 4.5 Perioada implementării proiectului | Se va indica data propusă pentru începutul şi sfârşitul proiectului | |||
| Data începutului proiectului (ziua /luna /anul) | ||||
| Data finalizării proiectului (ziua /luna /anul) | ||||
| Perioada utilă a proiectului (în ani) –pentru lucrările publice şi teren. Se va indica de asemenea baza legală pentru selectarea cifrei respective | ||||
| Perioada utilă a proiectului (în ani) – pentru lucrările mecanice şi electrice. Se va indica de asemenea baza legală pentru selectarea cifrei respective | ||||
|
5. Descrierea proiectului |
||||
| Descrierea proiectului | Se va face o descriere succintă a proiectului, cuprinzând următoarea informaţie: date generale despre proiect, descrierea succintă a activităţilor, motivele pentru implementarea proiectului | |||
|
6. Informaţia de contact a ofertantului /implementatorului proiectului |
||||
| 6.1 Tipul organizaţiei | Se va marca pătratul adecvat organizaţiei care propune / va implementa proiectul | |||
|
Întreprinderea care prestează servicii de alimentare cu apă Municipiu/oraş Sat Asociaţie intercomunitară Asociaţie a companiilor de alimentare cu apă Companie privată (a se indica forma organizatorico-juridică ______________ şi dacă este reprezentat capital străin: A/N) Fermier sau antreprenor individual Organizaţie neguvernamentală Asociaţie profesională Alta (a se specifica) ______________________________ |
||||
| 6.2 Denumirea deplină şi adresa juridică | Se va include denumirea deplină şi adresa juridică a organului care propune proiectul (ex., denumirea municipiului/oraşului, satului, asociaţiei intercomunitare ONG-lui, întreprinderile care prestează servicii apă-canal, companie cu responsabilitate limitată, etc.) | |||
| 6.3 Persoana de contact | Se va indica numele şi funcţia persoanei locale responsabile pentru proiect | |||
| 6.4 Informaţia despre persoana de contact | Se va indica următoarea informaţie referitoare la persoana de contact | |||
| Adresa | ||||
| Telefon/fax | ||||
| Pagina web şi adresa electronică (e- mail) |
||||
| 6.5 Denumirea juridică deplină şi informaţia de contact a partenerului (dacă există) | Se va indica denumirea juridică deplină, adresa, telefonul, adresa e-mail a partenerului Nr.1 în proiect (ex., denumirea municipiului/oraşului, satului, ONG-lui, etc.) | |||
| 6.6 Denumirea juridică deplină şi informaţia despre partener (dacă există) | Se va indica denumirea juridică deplină, adresa, telefonul, şi adresa e-mail a partenerului Nr. 2 în proiect (ex., denumirea municipiului/oraşului, satului, ONG-lui, etc.) | |||
|
7. Tipul investiţiei |
||||
| Proiecte de alimentare cu apă
Zona urbană Zona rurală |
Corespunde cu lista priorităţilor naţionale din Strategia AAS | |||
| Amplasare/Regiunea (de indicat) | ||||
| Construcţia reţelelor de distribuţie noi
Reabilitarea reţelelor de distribuţie şi/sau edificiilor existente |
||||
| Construcţia rezervoarelor noi
Reabilitarea rezervoarelor existente |
||||
| Construcţia staţiilor de pompare noi
Reabilitarea staţiilor de pompare existente |
||||
| Construcţia staţiilor de captare noi
Reabilitarea staţiilor de captare a apelor de suprafaţă existente |
||||
| Construcţia fântânilor de adâncime mică noi
Reabilitarea fântânilor de adâncime mică existente |
||||
| Construcţia fântânilor adânci/sondelor noi
Reabilitarea fântânilor adânci/ sondelor existente |
||||
| Conectarea la reţeaua de apeduct | ||||
| Altă conectare la reţeaua de apă (specificaţii____________) | ||||
| Construcţia staţiilor de tratare a apei noi
Reabilitarea staţiilor de tratare a apei existente (înlăturarea nitraţilor şi sulfului la un cost scăzut şi/sau dezinfectarea apei specificaţii ___________________) |
||||
| Construcţia altor componente de alimentare cu apă noi
Reabilitarea altor componente de alimentare cu apă existente (enumerarea componentelor ________) |
||||
| Alte îmbunătăţiri de alimentare cu apă (specificaţii_________) | ||||
| Proiecte de sanitaţie
Zona urbană Zona rurală |
Corespunde listei priorităţilor naţionale din strategia AAS | |||
| Amplasare/Regiunea (de indicat) | ||||
| Construcţia staţiilor de epurare a apei uzate noi
Tratare primară secundară terţiară |
||||
| Reabilitarea staţiilor de epurare existente
Tratare primară secundară terţiară |
||||
| Alte tipuri de epurare (de indicat______________________) | ||||
| Construcţia reţelelor de canalizare noi
Reabilitarea reţelelor de canalizare existente |
||||
| Conectarea reţelelor de canalizare la staţia de epurare | ||||
| Construcţia latrinelor cu groapă şi prin spălare cu jet sau similare noi
Reabilitarea celor existente |
||||
| Construcţia foselor septice cu groapă de impregnare sau şanţ de infiltrare noi
Reabilitarea foselor septice cu groapă de impregnare sau şanţ de infiltrare noi |
||||
| Construcţia altor componente de sanitaţie noi
Reabilitarea altor competenţe de sanitaţie existente (de indicat) |
||||
| Alte măsuri de sanitaţie (specificaţii_____) | ||||
| Îmbunătăţirile la staţia de epurare, care afectează apele internaţionale | Staţie de epurare pentru tratare secundară | |||
| Staţie de epurare pentru tratare terţiară | ||||
| Alte tipuri de tratare (de indicat______________________)
Corpul de apă recipient |
||||
| Corpul de apă recipient (de indicat______________________) | ||||
|
8. Pregătirea proiectului 8.1 Documentul şi permisele |
|||
| Document/studiu/permis | A – disponibil D – necesită să fie elaborat | Data lansării (luna/anul) | Data finalizării (luna/anul) |
| Conceptele tehnologic şi de gestionare ale proiectului pregătite (studiul de fezabilitate preliminar) | A/D | ||
| Studiul de fezabilitate | A/D | ||
| Analiza cost-beneficiu | A/D | ||
| Proiectul construcţiei | A/D | ||
| Dreptul de transbordare obţinut | A/D | ||
| Accesul la teren / dreptul de proprietate a terenului | A/D | ||
| Permise pentru proiectare şi construcţie obţinute | A/D | ||
| Decizia cu privire la condiţiile de construcţie şi gestionare a lotului de teren | A/D | ||
| Concursul public pentru lucrări sau proiect finalizat | A/D | ||
| Cererea de co- finanţare a proiectului pregătită şi prezentată |
A/D | ||
|
8.2 Alţi indicatori de pregătire |
||
| Indicatorul de pregătire | (A/N) | Detalii |
| Entitatea care propune proiectul a declarat că va participa din punct de vedere financiar la acoperirea costurilor investiţionale | ||
| Autoritatea publică locală în care proiectul urmează a fi implementat a declarat că va participa financiar la acoperirea costurilor investiţionale | ||
| Tariful actual la apă este calculat folosind principiul recuperării costurilor, tariful mai mic este justificat doar atunci când preţul depăşeşte nivelul accesibilităţii cu 4% | ||
| Lista proiectelor actuale finanţate de donatori, instituţii finanţatoare internaţionale sau de instituţii guvernamentale | ||
| - denumirea proiectului; suma şi sursa de finanţare | ||
| - denumirea proiectului; suma şi sursa de finanţare | ||
|
8.3 Rezultatele studiului de pre-fezabilitate, studiului de fezabilitate, sau analizei cost-beneficiu (CBA) (Se prezintă sumarul rezultatelor studiului de pre-fezabilitate, studiului de fezabilitate sau analizei cost-beneficiu (dacă e aplicabilă) şi rezultatele din ultimul studiu (i.e., dacă mai întâi a fost pregătit un studiu de pre-fezabilitate, iar apoi a fost efectuat un studiu de fezabilitate pentru acelaşi proiect, raportaţi doar rezultatele din studiul de fezabilitate). Se raportează valorile monetare în mii lei. |
|
| Indicatorul | Valoarea (mii lei (MDL) sau %) |
| Analiza financiară | |
| Rata scontării folosită în analiză (%) | |
| Valoarea netă prezentă financiară (FNPV) | |
| Rata internă a profitului financiar (IRR) (%) | |
| Analiza cost-beneficiu | |
| Rata scontării sociale folosită în analiză (%) | |
| Valoarea netă prezentă economică (ENPV) | |
| Rata internă a profitului economic (EIRR) (%) | |
| Coeficientul cost /beneficiu (BCR) | |
|
Se prezintă detalii suplimentare cu privire la analiza cost-beneficiu (dacă e aplicabilă). Raportarea valorilor monetare - în mii lei. |
|
| Indicatorul | Valoarea (mii MDL) |
% din costurile economice totale/ beneficii economice totale |
|
Beneficiile economice |
||
| - (specificaţi) | ||
| - (specificaţi) | ||
|
Costurile economice |
||
| - (specificaţi) | ||
| - (specificaţi) | ||
|
9. Descrierea opţiunilor examinate |
|
| 9.1 Opţiunile proiectului | Se descriu succint opţiunile examinate, cuprinzând următoarea informaţie:
1) pentru alimentarea cu apă: amplasarea, traseul reţelelor, tipul sursei (apă prin conducte, fântâni/sonde adânci, instalaţie sau reţea nouă, reabilitarea instalaţiilor şi/sau reţelelor existente); 2) pentru canalizare: amplasarea, traseul reţelelor, instalaţiile de epurare (staţie de epurare, latrine cu groapă, rezervoare septice, etc.), tipul de epurare (primară, secundară, terţiară), instalaţie sau reţea nouă, reabilitarea instalaţiilor şi/sau reţelelor existente). |
|
9.2 Costul opţiunilor (estimări) |
||||
| Componenta investiţiilor | Obiective | Costul (mii lei MDL) | ||
| Opţiunea 1-a | Opţiunea a 2-a | Opţiunea a 3-a | ||
|
10. Costurile şi graficul investiţiilor capitale (costuri în mii lei (MDL)) |
|||||||||
| Denumirea proiectului | Costul total al investiţiei | Perioada investiţiei | Investiţiile pe ani | ||||||
| Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 | Anul - ulterior |
||||
| Sistemul de alimentare şi distribuţie a apei | |||||||||
| AA1 | Denumirea componentei | ||||||||
| - Activitate | |||||||||
| - Activitate | |||||||||
| AA2 | Denumirea componentei | ||||||||
| - Activitate | |||||||||
| - Activitate | |||||||||
| Colectarea apelor uzate | |||||||||
| CAR1 | Denumirea componentei | ||||||||
| - Activitate | |||||||||
| - Activitate | |||||||||
| CAR2 | Denumirea componentei | ||||||||
| - Activitate | |||||||||
| - Activitate | |||||||||
| Epurarea apelor uzate | |||||||||
| EAR1 | Denumirea componentei | ||||||||
| - Activitate | |||||||||
| - Activitate | |||||||||
| EAR2 | Denumirea componentei | ||||||||
| - Activitate | |||||||||
| - Activitate | |||||||||
|
11. Costurile operaţionale şi de întreţinere a sistemului (în mii MDL pe an) |
|||
| Componenta costurilor operaţionale | Valoarea actuală (specificaţi anul) | Valoarea după finalizarea proiectului | Valoarea la finalizarea proiectului + 5 ani |
| Sistemul de alimentare cu apă | |||
| Personal şi salarii | |||
| Materiale şi substanţe chimice | |||
| Electricitate | |||
| Combustibil | |||
| Transport | |||
| Întreţinere | |||
| Alte (a se specifica) | |||
| Sistemul de colectare şi epurare a apelor uzate | |||
| Personal şi salarii | |||
| Materiale şi substanţe chimice | |||
| Electricitate | |||
| Combustibil | |||
| Transport | |||
| Întreţinere | |||
| Alte (a se specifica) | |||
|
12. Indicatorii proiectului 12.1 Indicatorii proiectului de alimentare cu apă - produse |
|||||||
| Indicator | Sursa de informaţie |
Unitate | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 |
| Lungimea reţelei de apă noi | Km | ||||||
| Lungimea reţelei reabilitate | Km | ||||||
| Numărul şi capacitatea staţiilor de tratare a apei construite | Bucăţi, m3/zi |
||||||
| Numărul şi capacitatea staţiilor de tratare a apei reabilitate | Bucăţi, m3/zi |
||||||
| Numărul şi capacitatea staţiilor de pompare a apei construite | Bucăţi, m3/zi |
||||||
| Numărul şi capacitatea staţiilor de pompare a apei reabilitate | Bucăţi, m3/zi |
||||||
| Numărul şi capacitatea prizelor de apă de suprafaţă construite noi | Bucăţi, m3/zi |
||||||
| Numărul şi capacitatea prizelor de apă reabilitate | Bucăţi, m3/zi |
||||||
| Numărul fântânilor de mină(cu capacitatea) – total existente | Bucăţi, m3/zi |
||||||
| Numărul şi capacitatea sondelor arteziene construite | Bucăţi, m3/zi |
||||||
| Numărul şi capacitatea fântânilor/sondelor reabilitate | Bucăţi, m3/zi |
||||||
|
12.2 Indicatorii proiectului de alimentare cu apă - rezultate |
|||||||
| Indicator | Sursa de informaţie |
Unitate | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 |
| Numărul gospodăriilor casnice* conectate la reţeaua de apă | Bucăţi | ||||||
| Numărul de persoane cu acces la apa din conducte prin:
- robinet în casă sau în curte - coloanelor montante stradale/biuvetelor |
Persoane | ||||||
| Numărul persoanelor cu acces la apă sigură sau tratată | Persoane | ||||||
| Numărul clădirilor publice conectate la reţeaua de apă | Bucăţi | ||||||
|
* - sau numărul caselor private Notă: apa din surse sigure poate să nu necesite nici o tratare, dar poate necesita dezinfectare pentru a o proteja de contaminare într-o reţea de alimentare cu apă deteriorată. 12.3 Indicatorii proiectului de alimentare cu apă - efecte |
|||||||
| Indicator | Sursa de informaţie |
Unitate | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul N |
| Volumul de apă captată | m3/zi | ||||||
| Volumul de apă captată din surse de apă subterană freatică sau de profunzime(fântâni de mina, sonde arteziene) | m3/zi /bucăţi instalaţii de captare |
||||||
| Volumul de apă captată din surse de suprafaţă | m3/zi | ||||||
| Volumul apei tratate captate | m3/zi | ||||||
|
Notă: apa din surse sigure poate să nu necesite nici o tratare, dar poate necesita dezinfectare pentru a o proteja de contaminare într-o reţea de alimentare cu apă deteriorată. 12.4 Indicatorii proiectului de canalizare - produse |
|||||||
| Indicator | Sursa de informaţie |
Unitate | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 |
| Lungimea reţelei de canalizare noi | Km | ||||||
| Lungimea reţelei de canalizare reabilitate | Km | ||||||
| Numărul staţiilor de epurare a apelor uzate construite | Bucăţi | ||||||
| Numărul staţiilor de epurare a apelor uzate reabilitate | Bucăţi | ||||||
| Numărul staţiilor de pompare a apelor uzate noi | Bucăţi | ||||||
| Numărul staţiilor de epurare a apelor uzate reabilitate | Bucăţi | ||||||
| Numărul latrinelor cu groapă îmbunătăţite cu ventilaţie sau veceurilor similare construite | Bucăţi | ||||||
| Numărul sistemelor septice construite | Bucăţi | ||||||
|
12.5 Indicatorii proiectului de canalizare - rezultate |
|||||||
| Indicator | Sursa de informaţie |
Unitate | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 |
| Numărul gospodăriilor casnice conectate la reţeaua de canalizare | Bucăţi | ||||||
| Numărul persoanelor cu acces la epurarea apelor uzate | Persoane | ||||||
| Numărul persoanelor cu acces la latrine cu groape îmbunătăţite | Persoane | ||||||
| Numărul persoanelor cu acces la septice | Persoane | ||||||
| Numărul persoanelor cu acces la alte tipuri de servicii | Persoane | ||||||
| Numărul clădirilor publice conectate la reţeaua de canalizare | Bucăţi | ||||||
|
12.6 Indicatorii proiectului de canalizare - efecte |
|||||||
| Indicator | Sursa de informaţie |
Unitate | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 |
| Volumul apelor uzate colectate | m3 | ||||||
| Volumul apelor uzate epurate până la standard /normă | m3 | ||||||
| Volumul apelor uzate epurate până la standard/normă prin alte mijloace (în afară de SE) | m3 | ||||||
|
12.7 Indicatorii staţiei de epurare a apelor uzate Dacă proiectul presupune construcţia unei staţii de epurare a apelor uzate, se completează următoarele: Caracteristicile apelor uzate admise în staţia de epurare a apelor uzate: Substanţe solide suspendate (mg/l); CBO5 (mg/l); Azot (amoniu (mg/l); Fosfaţi (mg/l); Cloruri (mg/l; Alte (specificaţi). Caracteristicile apelor uzate la evacuare din staţia de epurare a apelor uzate: • Substanţe solide suspendate (mg/l); CBO5 (mg/l); Azot (amoniu (mg/l); Fosfaţi (mg/l); Cloruri (mg/l); Alte (specificaţi). În fiecare caz, se va indica sursa de informaţie. 13. Informaţia despre implementatorul proiectului 13.1 Descrierea aranjamentului instituţional actual pentru alimentarea cu apă şi epurarea apelor uzate ___________________________________________________________________________ 13.2 Capacitatea de co-finanţare a investiţiilor (Spre exemplu, în baza rezultatelor analizei solvabilităţii). Se va descrie capacitatea ofertantului /implementatorului proiectului de cofinanţare a proiectului – atât în termeni monetari absoluţi, cât şi în procentaj din cheltuielile de investiţie totale ale proiectului. |
|||||||
|
14. Informaţie suplimentară cu privire la administraţia publică locală Dacă proiectul este propus de autoritatea locală, se va completa următoarele tabele. Indicaţi valoarea în mii lei. 14.1 Sumarul bugetului municipal/orăşenesc |
||||||
| Categoria | Anul 1 aşa cum a fost implementat |
Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 | |
| I | Venituri curente | |||||
| II | Venituri din investiţii capitale | |||||
| III | Surplusul din anul precedent | |||||
| IV | Venituri din titluri de creanţă (împrumuturi, credite) | |||||
| I+II+II I+IV |
În total venituri bugetare | |||||
| V | Cheltuieli curente | |||||
| VI | Cheltuieli capitale (inclusiv subvenţii capitale) | |||||
| VII | Rambursarea datoriei | |||||
| VIII | Ieşirile de active financiare | |||||
| V+VI+VII+VI II |
În total cheltuieli bugetare | |||||
| Bilanţul bugetului total (venituri bugetare totale minus cheltuieli bugetare totale) | ||||||
|
14.2 Rezultatul operaţional |
||||||
| Surplusul curent net | ||||||
| Categoria | Anul I aşa cum a fost implementat |
Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 | |
| A | Venituri curente (p.I de sus) | |||||
| B | Cheltuieli curente (p. V de sus, dar fără dobândă) | |||||
| C | Surplusul curent (A-B) | |||||
| D | Rambursarea datoriei (dobânda + principal) | |||||
| E | Surplusul curent net (C-D) | |||||
|
În continuare, solicitantul – administraţia publică locală trebuie să examineze surplusul net curent în lumina investiţiilor totale pe care autoritatea locală le-a planificat pentru anii următori. Aceasta se face comparând suma mijloacelor băneşti disponibile pentru investiţii în următorul tabel (rândul K) cu valoarea totală a investiţiilor viitoare. 14.3 Mijloacele disponibile pentru investiţii |
||||||
| Suma mijloacelor financiare disponibile pentru investiţii | ||||||
| Categoria | Anul I aşa cum a fost implementat |
Anul II | Anul III | Anul IV | Anul V | |
| F | Surplusul net curent (p. F, de sus) | |||||
| G | Venituri din investiţiile capitale (p. II, de sus) | |||||
| H | Surplusul din anii precedenţi (p. III, de sus) | |||||
| I | Încasări din împrumuturi (venit din colectarea datoriilor) | |||||
| J | Încasări din vânzarea activelor financiare | |||||
| K | Suma totală disponibilă pentru investiţii (suma F-J) | |||||
|
Coeficienţii de îndatorare |
||||||
| Anul I aşa cum a fost implementat |
Planul pentru anul II |
Anul III | Anul IV | Anul V | ||
| Deservirea datoriei totale /venituri totale x 100% | ||||||
| Datorii totale / venituri totale X 100% | ||||||
|
Pentru alte tipuri de solicitanţi, ofertantul proiectului trebuie să anexeze o declaraţie specială cu privire la co-finanţarea proiectului, constatând suma şi cota procentuală a costurilor investiţiei totale care poate fi destinată proiectului. 15. Informaţie suplimentară cu privire la întreprinderea Apă-Canal 15.1 Descrierea politicii tarifare (Ratele pentru diferiţi clienţi, reduceri). Se va completa următorul tabel. Tarifele la apă |
|||
| Ratele tarifare pe categorie de client, MDL/m3 | Anul I | Anul II | Curente |
| Rezidenţiali | |||
| Comerciali | |||
| Instituţionali | |||
| Industriali | |||
| Alta _____ | |||
| Alta _____ | |||
| Costurile pe unitate | |||
|
Tarifele la apă uzată |
|||
| Ratele tarifare pe categorie de clienţi, MDL/m3 | Anul I | Anul 2 | Curente |
| Rezidenţiali | |||
| Comerciali | |||
| Instituţionali | |||
| Industriali | |||
| Alta _____ | |||
| Alta _____ | |||
| Costurile pe unitate | |||
|
Se prezintă alte detalii cu privire la politica tarifară, inclusiv metodologiile de calculare a tarifului utilizate, reducerile, tarifele subvenţionate pentru clienţii cu venituri mai mici, etc. 15.2 Descrierea colectării veniturilor (ratele de colectare pe categorie de clienţi, frecvenţa facturării) __________________________ 15.3 Informaţia financiară cu privire la întreprinderea apă-canal Pentru o întreprindere apă-canal se va completa următorul tabel |
||||
| Indicator | Anul I | Anul 2 | ||
| Mii LEI |
Mii EURO. Rata de schimb = ... MLD/EUR |
Mii LEI |
Mii EURO. Rata de schimb = ..... MLD/EUR |
|
| Vânzări (fără TVA) | ||||
| Costul vânzărilor (fără TVA) | ||||
| Profit brut | ||||
| Cheltuieli operaţionale (fără TVA) | ||||
| Cheltuieli financiare | ||||
| Alte venituri din activitatea operaţională | ||||
| Cheltuieli operaţionale (% din vânzări) | ||||
| Profit net (pierdere) | ||||
| Împrumuturi pe termen scurt | ||||
| Împrumuturi pe termen lung | ||||
| În total active, inclusiv: | ||||
| Active fixe | ||||
| Conturi de încasat (debitoare) pentru lucrări şi servicii | ||||
| Conturi de plătit (creditoare) pentru lucrări şi servicii | ||||
|
Notă: se va indica şi se va utiliza rata de schimb medie anuală publicată de Banca Naţională a Moldovei: Anul I: MDL pentru 1 Euro (spre exemplu) Anul 2: ______________ Anul 3_______________ etc. 16. Finanţarea proiectului Seva completa următorul tabel cu privire la finanţarea proiectului (în mii lei). Finanţarea proiectului investiţional |
|||||||
| Finanţarea proiectului investiţional (în mii lei) | |||||||
| Categoria | Anul 1 (specificaţi) ________ |
Anul 2 (specificaţi) ________ |
Anul 3 (specificaţi) ________ |
Anul 4 (specificaţi) _______ |
Anul 5 (specificaţi) _______ |
Anul 6 (specificaţi) _______ |
|
| Se vor indica condiţiile finanţării folosind următoarele chei: A = mijloace acordate în realitate (fapt) C = mijloacele alocate (plan); R = mijloacele solicitate |
|||||||
| 1 | Sectorul public Republica Moldova | ||||||
| - de la bugetul central | |||||||
| - de la bugetul local | |||||||
| - de la altă agenţie de stat | |||||||
| 2 | Alte finanţări locale (din ţară) | ||||||
| - sectorul privat | |||||||
| - organizaţie neguvernamentală | |||||||
| - bugetul asociaţiei cu destinaţie specială | |||||||
| 3 | Finanţarea din partea instituţiilor donatoare şi de finanţare internaţionale | ||||||
| - împrumut | |||||||
| - grant | |||||||
| - alt instrument | |||||||
| 4 | Alta (specificaţi) | ||||||
| 5 | TOTAL (1+2+3+4) | ||||||
|
17. Riscurile proiectului Se va completa următoarea matrice a riscurilor, enumerând riscurile prevăzute: |
||||
| Riscul | Categoria riscului: financiar, de mediu, operaţional, instituţional, social-economic, tehnic |
Probabilitatea manifestării Î: înalt M: moderat L: scăzut |
Seriozitatea impactului De la: 1 (fără impact) până la: 5 (impact serios) |
Măsurile de atenuare (doar pentru seriozitatea nivelului de impact 5, 4 şi 3) |
|
PREGĂTIREA ROIECTULUI |
||||
| Riscul 1: | ||||
| Riscul 2: | ||||
| … | ||||
|
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI |
||||
| Riscul 1: | ||||
| Riscul 2: | ||||
| … | ||||
|
FINALIZAREA PROIECTULUI |
||||
| Riscul 1: | ||||
| Riscul 2: | ||||
| … | ||||
|
FUNCŢIONAREA PROIECTULUI |
||||
| Riscul 1: | ||||
| Riscul 2: | ||||
| … | ||||
|
18. Matricea cadrului logic a proiectului Se va introduce matricea cadrului logic pentru proiect (vezi descrierea din notele explicative) |
|||
|
MATRICEA CADRULUI LOGIC PENTRU PROIECT |
|||
| Obiectivul general | Indicatori obiectiv verificabili | Surse de verificare | Presupuneri |
| Obiectivul general | Aceştia sunt indicatorii folosiţi pentru a măsura realizarea obiectivului general. | Acestea sunt mijloacele prin care indicatorii respectivi sunt verificaţi. | |
| Scopul proiectului | Indicatori obiectiv verificabili | Surse de verificare | Presupuneri |
| Dacă scopul proiectului este realizat, şi dacă presupunerile la nivelul scopului proiectului sunt reale, obiectivul general va fi realizat (sau se va înregistra progres în realizarea acestuia). | Aceştia sunt indicatorii folosiţi pentru a determina dacă scopul proiectului este realizat. | Acestea sunt mijloacele prin care indicatorii respectivi sunt verificaţi. | Presupuneri la nivelul scopului proiectului. |
| Rezultate | Indicatori obiectiv verificabili | Surse de verificare | Presupuneri |
| Dacă aceste rezultate sunt atinse, şi dacă presupunerile la nivelul rezultatelor sunt reale, scopul proiectului va fi realizat | Aceştia sunt indicatorii folosiţi pentru a determina dacă rezultatele sunt atinse. | Acestea sunt mijloacele prin care indicatorii respectivi sunt verificaţi. | Presupuneri la nivelul rezultatelor. |
| Activităţi | Mijloace | Presupuneri | |
| Dacă aceste activităţi sunt realizate, şi dacă presupunerile la nivel de activităţi sunt reale, rezultatele vor fi atinse | Acestea sunt mijloacele prin care activităţile sunt realizate | Presupuneri la nivelul activităţilor | |
| Precondiţii | |||
| Dacă aceste precondiţii există, activităţile pot fi începute | |||
|
Anexa nr.7 Nota de concept a proiectului pentru proiectele neinvestiţionale din sectorul AAC Pentru proiectele neinvestiţionale din sectorul alimentării cu apă şi canalizare (AAC) trebuie să fie folosită următoarea notă de concept a proiectului. Proiectul neinvestiţional este un proiect care nu necesită capital pentru implementare şi poate include, printre altele: • perfectarea cadrului legislativ şi normativ pentru sectorul AAC • pregătirea studiului de pre-fezabilitate şi analizei cost-beneficiu • studii academice în domeniul protecţiei mediului • cercetare tehnică şi studii tehnice în domeniul AAC • îmbunătăţirea comunicării cu factorii interesaţi şi publicul general (ex. prin intermediul unui web-site dedicat) şi coordonării • promovarea conştientizării chestiunilor ce ţin de protecţia mediului, inclusiv prin campanii de informare a publicului • dezvoltarea capacităţii (instruirea cadrelor, etc.) • igiena şi educaţia populaţiei în ce priveşte protecţia mediului • organizarea conferinţelor speciale dedicate protecţiei mediului • editarea unei publicaţii periodice dedicate mediului înconjurător • asistenţa tehnică. În toate cazurile, proiectul propus trebuie să aibă în primul rând un impact asupra sectorului AAC. 1. Tipul proiectului În tabelul ce urmează, se va marca boxa după tipul proiectului. Pot fi adecvate mai multe decât un singur tip. Pentru fiecare proiect se presupune că domeniul ţintă general este sectorul AAC. |
|||
| Pregătirea legii sau regulamentului nou cu privire la chestiunile AAC, sau perfecţionarea celor în vigoare | Pregătirea metodologiilor noi sau perfecţionarea celor existente | ||
| Studiul de pre- fezabilitate |
Studiul de fezabilitate | ||
| Analiza cost- beneficiu (CBA) |
Studiul academic în domeniul protecţiei mediului | ||
| Cercetare în domeniul tehnic şi studii tehnice | Îmbunătăţirea comunicării cu factorii interesaţi şi cu publicul general (ex. prin intermediul unui web-site dedicat) şi coordonării activităţilor | ||
| Promovarea conştientizării chestiunilor ce ţin de protecţia mediului, inclusiv prin intermediul campaniilor de informare a publicului | Dezvoltarea capacităţilor (instruirea cadrelor, etc.) | ||
| Igiena şi educaţia populaţiei în domeniul protecţiei mediului | Organizarea conferinţelor speciale dedicate protecţiei mediului | ||
| Editarea unei publicaţii periodice dedicate mediului înconjurător. | Asistenţă tehnică | ||
| Alte (specificaţi) | |||
|
2. Zona proiectului |
||
| Indicator | Unitate | Valoarea actuală |
| Zona proiectului | Denumirea zonei proiectului (teritoriul întregii ţări / municipalitate /sate) | |
| Populaţia | Persoane | |
| - copii de vârstă şcolară | Persoane | |
|
3. Denumirea şi obiectivele proiectului |
|||
| Denumirea proiectului | Se va include o denumire succintă, descriptivă, care transmite informaţie despre tipul proiectului, cât şi despre amplasarea acestuia | ||
| Scopul proiectului | Se va face referire la obiectivele strategice la care proiectul intenţionează să răspundă (a se vedea nota explicativă) | ||
| Obiectivele concrete ale proiectului | Se va constata obiectivul proiectului în termeni măsurabili (a se vedea nota explicativă) | ||
| 1 | |||
| 2 | |||
| 3 | |||
| Amplasarea proiectului | Se va include informaţie despre amplasarea proiectului: regiunea, raionul, municipiul/oraşul şi satele afectate. Dacă proiectul este unul de impact naţional, se va indica acest fapt. | ||
| Jaloanele proiectului | Se va include data propusă atât pentru începutul proiectului, cât şi pentru finalizarea acestuia | ||
| Data începutului proiectului (ziua /luna /anul) | |||
| Data finalizării proiectului (ziua /luna /anul) | |||
| Denumirea juridică deplină şi informaţia de contact a partenerului (dacă există careva) | Se va include denumirea juridică deplină, adresa, telefonul, adresa email a partenerului Nr. 1 în proiect (ex., denumirea agenţiei, municipiului/oraşului, satului, ONG-ului, etc.) | ||
| Denumirea juridică deplină şi informaţia de contact a partenerului (dacă există careva) | Se va include denumirea juridică deplină, adresa, telefonul, adresa email a partenerului Nr. 2 în proiect (ex., denumirea agenţiei, municipiului/oraşului, satului, ONG-ului, etc.) | ||
| Denumirea juridică deplină şi informaţia de contact a partenerului (dacă există careva) | Se va include denumirea juridică deplină, adresa, telefonul, adresa email a partenerului Nr. 3 în proiect (ex., denumirea agenţiei, municipiului/oraşului, satului, ONG-ului, etc.) | ||
|
4. Descrierea proiectului (date generale cu privire la proiect, descrierea succintă a activităţilor, motivul pentru implementarea proiectului) |
|||
|
5. Beneficiile anticipate |
|||
| Beneficiile anticipate | Se va prezenta şi se vor examina principalele beneficii anticipate în urma implementării proiectului. | ||
|
6. Informaţia de contact a ofertantului/implementatorului proiectului |
|||
| Tipul organizaţiei | Se va marca în dreptul organizaţiei adecvate cu organizaţia care propune / va implementa proiectul | ||
|
Guvernul Agenţie/instituţie guvernamentală (se specifică: _______________) Instituţie de învăţământ / academică Întreprindere apă-canal Municipiu/Oraş Sat Asociaţie intercomunitară Companie cu răspundere limitată Companie pe acţiuni Altă companie privată Altă companie privată cu capital străin Organizaţie neguvernamentală Asociaţie profesională Asociaţie a companiilor apă-canal Alta (specificaţi) ______________________________ |
|||
| Denumirea juridică deplină şi adresa | Seva include denumirea deplină şi adresa juridică a organului care propune proiectul (ex., denumirea agenţiei, municipiului/oraşului, satului, asociaţiei intercomunitare, ONG-lor, întreprinderilor apă-canal, companiilor cu răspundere limitată, etc.) | ||
| Persoana de contact | Se va indica numele şi funcţia persoanei locale responsabile pentru proiect | ||
| Informaţia despre persoana de contact | Se va prezenta următoarea informaţie despre persoana de contact | ||
| Adresa | |||
| Telefon/fax | |||
| Adresele paginii web şi e-mail | |||
|
7. Costurile proiectului |
||||
| Descrierea componentei proiectului | Obiectivele | Costul (în mii lei) | ||
| Anul 1 (specificaţi) | Anul 2 (specificaţi) | Anul N (specificaţi) | ||
|
8. Indicatorii proiectului |
|||||
| Indicator | Sursa de informaţie | Unitate | Anul 1 | Anul 2 | Anul N |
| Numărul persoanelor instruite | |||||
| Numărul programelor educaţionale pentru copii | |||||
| Numărul legilor modificate | |||||
| Numărul legilor noi adoptate | |||||
| Numărul staţiilor de pompare a apei construite | |||||
| Alte (specificaţi) | |||||
|
9. Finanţarea proiectului |
||||
| Finanţarea proiectului neinvestiţional (în mii lei) | ||||
| Categoria | Anul 1 (specificaţi) | Anul 2 (specificaţi) | Anul N (specificaţi) | |
| Indicaţi condiţiile de finanţare folosind următoarele chei:
A = mijloace acordate în realitate (fapt) C = mijloacele alocate (plan); R = mijloacele solicitate |
||||
| - de la bugetul de stat | ||||
| - de la bugetul local | ||||
| - de la altă agenţie de stat | ||||
| 2 | Altă finanţare locală | |||
| - sectorul privat | ||||
| - organizaţie neguvernamentală | ||||
| - bugetul asociaţiei cu destinaţie specială | ||||
| 3 | Finanţarea din partea instituţiilor donatoare şi financiare internaţionale | |||
| - împrumut | ||||
| - grant | ||||
| - alt instrument | ||||
| 4 | Alta (specificaţi) | |||
| 5 | TOTAL (1+2+3+4) | |||
|
Anexa nr.8 Notă explicativă pentru proiectele investiţionale 1. Denumirea proiectului şi sumarul proiectului Denumirea proiectului: Autorul proiectului trebuie să prezinte o denumire succintă, descriptivă pentru proiectul propus, o informaţie despre tipul proiectului, cât şi despre amplasarea acestuia. Zona proiectului: aceasta este zona pentru care va servi proiectul. Trebuie de inclus denumirea tuturor oraşelor şi satelor pentru care va servi proiectul. Numele/denumirea solicitantului: denumirea oficială/juridică a solicitantului (persoană juridică, autoritate publică locală, întreprindere apă-canal etc.) Data prezentării: data la care Nota de Concept a proiectului este prezentată. 2. Principalii indicatori ai sistemului de alimentare cu apă în zona proiectului Această informaţie este utilizată pentru a caracteriza sistemul de alimentare cu apă în zona proiectului şi modul în care se preconizează ca sistemul să se schimbe datorită implementării proiectului. Dacă în zona proiectului nu există sistem centralizat de alimentare cu apă, trebuie de completat informaţia corespunzătoare care caracterizează sistemul actual. Notă: În titlurile tabelului, se indică atât pentru anul curent în care Nota de Concept a proiectului este pregătită, precum şi pentru primul an în care îmbunătăţirile /facilităţile noi prevăzute în proiect vor fi pe deplin funcţionale. Spre exemplu, înainte de implementarea proiectului, zona proiectului are o populaţie de 25000 locuitori şi toţi aceştia sunt aprovizionaţi cu apă fie din coloanele montante comunitare sau din fântâni proprii. După ce proiectul este finalizat, iar facilităţile ce rezultă din proiect sunt deplin funcţionale, 20 000 de persoane sunt alimentate cu apă din sistemul de alimentare cu apă centralizat (prin robinet în casă sau în curte, sau prin coloane montante stradale publice sau biuvete, iar restul locuitorilor continuă să olosească apa din surse descentralizate, cum ar fi izvoarele, fântânile de mină, sondele cu pompă manuală etc. Dacă, spre exemplu, proiectul presupune reabilitarea sau înlocuirea infrastructurii de alimentare cu apă existente şi cota populaţiei care foloseşte diverse forme de alimentare cu apă nu se schimbă, cifrele pentru perioada care precede şi care urmează după implementarea proiectului vor rămâne aceleaşi. Populaţia totală din zona proiectului – înscrieţi populaţia totală din zona proiectului în anul curent şi în anul în care proiectul trebuie să fie finalizat (şi în care proiectul devine funcţional). În afară de aceasta, trebuie de prezentat detalii despre populaţie în ce priveşte sistemul de alimentare cu apă. Spre exemplu, dacă în zona proiectului locuiesc 10 000 de persoane, în Nota de Concept a proiectului trebuie de făcut distincţie câte din aceste 10 000 persoane beneficiază de apă tratată, de apă din fântânile de adâncime mică etc. Pentru acest scop, populaţia totală trebuie să fie divizată în următoarele categorii, conform metodei de alimentare cu apă: • Persoane asigurate cu serviciu de alimentare cu apă centralizată (prin conducte) – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei totale din zona proiectului) care au acces la alimentarea cu apă din reţeaua centralizată, prin conducte (conectare în casă). • Persoane asigurate cu apă din fântână sau sondă privată – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei totale din zona proiectului) care au acces la alimentarea cu apă dintr-o fântână sau sondă amplasată pe proprietatea lor. Aceasta este o conectare privată, descentralizată. • Persoane asigurate cu apă prin robinetul din curte pentru o singură familie – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei totale din zona proiectului) care au acces la alimentarea cu apă dintr-un singur robinet amplasat pe proprietatea lor. Aceasta este o conectare privată, centralizată. • Persoane asigurate cu apă prin robinetul din curte pentru mai multe familii – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei totale din zona proiectului) care au acces la alimentarea cu apă dintr-un singur robinet ce deserveşte mai multe familii. Aceasta este o conectare publică centralizată. • Persoane asigurate cu apă din coloanele montante stradale sau biuvete – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei totale din zona proiectului) care au acces la alimentarea cu apă din coloanele de apă stradale sau coloanele comunitare. Diferenţa dintre acestea două este că, în primul caz, clientul este alimentat cu apă pe gratis, pe când în al doilea caz clientul trebuie să plătească pentru apă. Aceasta este o conectare publică, descentralizată. • Persoane asigurate cu apă din surse locale, descentralizate – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei totale din zona proiectului) care au acces la alimentarea cu apă din surse descentralizate, cum ar fi fântânile de mina, sondele cu pompă manuală, izvoarele etc. Aceasta este o conectare publică. • Persoane asigurate cu apă prin intermediul camioanelor cu cisterne – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei totale din zona proiectului) care au acces la alimentarea cu apă din camioane cu cisterne. Populaţia alimentată cu apă din surse sigure şi/sau cu apă tratată – aici trebuie de notat numărul total al populaţiei din zona proiectului care au acces la apă tratată sau la apă "sigură" (ce subînţelege apa care nu trebuie să fie tratată). Sursele de alimentare cu apă centralizată - din subgrupul populaţiei totale care are acces la alimentarea cu apă centralizată, prezentaţi numărul total al populaţiei deservite din surse de apă freatică (fântâni/sonde adânci) şi din sursa apelor de suprafaţă – şi se indică pentru ambele atât cifrele pentru perioada actuală, cât şi pentru perioada "după finalizarea proiectului". % din apa alimentată în mod centralizat care este tratată – din cantitatea totală a apei furnizate din surse centralizate (conducte), se indică procentajul apei care este tratată – atât înaintea proiectului, cât şi după finalizarea acestuia. Sursele de alimentare cu apă descentralizate – din subgrupul populaţiei totale care are acces la alimentarea cu apă descentralizată, se include numărul total al persoanelor care sunt deservite din surse de apă subterană freatică sau de profunzime (fântâni de mina /sonde arteziene) şi din sursa apelor de suprafaţă – se indică cifrele atât pentru perioada actuală, cât şi pentru perioada de "după finalizarea proiectului". Producerea apei - cifrele pentru producerea apei trebuie să fie prezentate în m3/an. În afară de aceasta, se indică faptul dacă această cifră este înregistrată de la contorul de la unitatea de producere/sursă sau dacă se bazează pe norme sau alţi indicatori folosiţi la calcularea producerii apei. Consumul de apă brut pe unitate - această cifră se determină luând volumul total al apei facturate (în m3) şi împărţindu-l la numărul total al populaţiei deservite de sistem, iar apoi împărţind rezultatul obţinut la 365. Această cifră trebuie să fie estimată sau calculată în baza volumului total de apă furnizată (contorizată) şi a numărului clienţilor. În afară de aceasta, se indică dacă această cifră este înregistrată de la contor şi din facturi sau se bazează pe norme sau alţi indicatori folosiţi la calcularea producerii apei. Consumul casnic de apă pe unitate - această cifră se determină luând volumul total al apei facturate consumatorilor casnici (în m3) şi împărţindu-l la numărul total al populaţiei deservite de sistem, mai apoi împărţind rezultatul la 365. Această cifră poate fi estimată sau calculată în baza cantităţii totale de apă aprovizionată (contorizată) şi a numărului consumatorilor casnici. În afară de aceasta, se indică dacă cifra respectivă este luată de la contor şi din facturi sau se bazează pe norme sau alţi indicatori folosiţi la calcularea producerii apei. Starea instalaţiei de tratare a apei (dacă aceasta există) – dacă e aplicabil, se caracterizează starea fizică a instalaţiei de tratare a apei şi se include anul în care aceasta a fost construită. La evaluarea condiţiei fizice, se examinează de asemenea dacă instalaţia a fost supusă renovării în ultimii 5 ani. Dacă în zona proiectului nu se foloseşte nici o instalaţie de tratare a apei, se notează faptul că acest subiect "nu se referă" la proiect (n/a). Acesta se referă şi la starea instalaţiei de tratare a apei: trebuie de completat dacă astfel de instalaţie există sau va exista în zona proiectului. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă – aceasta este lungimea totală a reţelei (care nu include conectările consumatorilor) din zona proiectului. Trebuie de asemenea de inclus informaţia privind numărul de kilometri din reţea care necesită reabilitare sau înlocuire urgentă înainte şi după implementarea proiectului. 2.1 Descrierea succintă a sistemului de alimentare cu apă actual Ofertantul proiectului trebuie să descrie sistemul de alimentare cu apă actual în detalii succinte. Dacă nu există un sistem centralizat, trebuie de descris căile principale prin care populaţia obţine apă. 3. Indicatorii principali ai sistemului de canalizare în zona proiectului Această informaţie este folosită pentru a caracteriza sistemul (ele) de colectare şi epurare a apelor uzate din zona proiectului (sistem centralizat de colectare şi epurare a apelor uzate şi/sau de canalizare la faţa locului) şi modul în care sistemul se preconizează să se schimbe datorită implementării proiectului. Notă: în titlurile tabelului se include anul curent în care este pregătită Nota de Concept a Proiectului şi pentru primul an în care îmbunătăţirile/instalaţiile noi prevăzute în proiect vor fi deplin funcţionale. Spre exemplu, înainte de implementarea proiectului, zona proiectului are o populaţie de 25 000 locuitori şi toţi aceştia folosesc fie o formă de latrină cu groapă sau fose septice. După finalizarea proiectului, când instalaţiile care rezultă din proiect devin deplin funcţionale, 20 000 de persoane au acces la sistemul centralizat de colectare a apelor uzate, iar restul locuitorilor continuă să folosească latrinele cu groapă şi fosele septice. Spre exemplu, dacă proiectul presupune reabilitarea sau înlocuirea infrastructurii apelor uzate existente, iar cota populaţiei care foloseşte diverse forme de colectare şi epurare nu se schimbă, cifrele cu privire la acoperire înainte de şi după implementarea proiectului vor rămâne aceleaşi. Populaţia totală din zona proiectului – se scrie numărul total al populaţiei din zona proiectului în anul curent şi în anul în care proiectul trebuie să fie finalizat (şi proiectul devine operaţional). În afară de aceasta, se includ detalii despre populaţie în legătură cu sistemul de canalizare. Spre exemplu, dacă în zona proiectului locuiesc 10 000 persoane, în Nota de Concept trebuie să fie prezentate de asemenea date cu privire la diferite tipuri de sisteme de canalizare folosite de populaţie (canalizare centralizată (prin conducte) versus sanitaţie la faţa locului, metodele de epurare, etc.). Trebuie să fie de asemenea prezentat numărul persoanelor (în raport cu numărul total al persoanelor din zona proiectului) cu acces la colectarea centralizată a apelor uzate, la epurarea centralizată a apelor uzate, latrine cu groapă sau similar, sisteme septice sau similare ("canalizare la faţa locului") etc. Pentru acest scop, numărul total al populaţiei trebuie să fie divizat în următoarele categorii: • Persoane cu acces la colectarea centralizată (prin conducte) a apelor uzate – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei din zona proiectului) care au acces la sanitaţie în formă centralizată, reţea de conducte (conectare la casă / proprietate), i.e., la canalizare. • Persoane cu acces la epurarea centralizată a apelor uzate – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei totale din zona proiectului) care au acces la sanitaţie în formă de epurare centralizată. • Persoane cu acces la latrine cu groapă, latrine cu spălare prin jet etc. – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei totale din zona proiectului) care au acces la sanitaţie în formă de veceuri de diferite tipuri. • Persoane cu acces la fose septice cu gropi de macerare sau canale de infiltrare – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei totale din zona proiectului) care au acces la sanitaţie în formă de fose septice cu epurare locală. • Persoane cu acces la fose septice cu serviciu de colectare – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei totale din zona proiectului) care au acces la canalizare în formă de fose septice cu servicii de colectare. • Persoane cu acces la alt sistem/metodă de epurare – aceasta include toate persoanele (ca subgrup al populaţiei totale din zona proiectului) care au acces la canalizare în formă de sistem sau alte metode de epurare. Notă: persoanele care nu dispun de nici un fel de epurare (la faţa locului sau centralizată) nu trebuie să fie incluse în lista prezentată mai sus. Lungimea totală a reţelei de apă uzată (canalizare) – aceasta este lungimea totală a reţelei de canalizare (care nu include conectările consumatorilor) din zona proiectului. Trebuie prezentată de asemenea informaţie cu privire la numărul de kilometri (sau metri, pentru proiectele mici – vă rugăm să indicaţi dacă cifrele sunt expuse în metri) din reţeua care necesită reabilitare sau înlocuire urgentă înainte de sau după implementarea proiectului. Informaţia cu privire la instalaţia de epurare a apelor uzate – dacă în zona proiectului există o instalaţie de epurare a apelor uzate, trebuie să prezentaţi date despre capacitatea acesteia (volumul pe zi), volumul apei recepţionate şi epurate, concentraţiile poluanţilor principali la intrarea în şi la ieşirea din staţie. Dacă în zona proiectului nu se foloseşte nici o instalaţie de epurare a apei, se face o notiţă precum că acest subiect "nu se referă" la proiect (n/a). Aceasta se referă şi la starea instalaţiei de epurare: această celulă trebuie să fie completată dacă o astfel de instalaţie există sau va exista în zona proiectului. Tehnologia de epurare – trebuie să fie indicat tipul tehnologiei de epurare. 3.1 Descrierea succintă a sistemului actual de colectare şi epurare a apelor uzate Autorul proiectului trebuie să descrie succint detaliile ce ţin de sistemul actual de colectare şi epurare a apelor uzate. Dacă nu există un sistem centralizat, trebuie să fie descrise căile prin care populaţia evacuează apele sale uzate. 4. Obiectivele şi beneficiarii proiectului 4.1 Scopul proiectului Proiectul trebuie să răspundă la una sau mai multe obiective strategice pentru sectorul AAC. 4.2 Obiectivele concrete ale proiectului Autorul proiectului trebuie să enumere obiectivul(ele) concret(e) al(e) proiectului propus. Se vor expune obiectivele concrete ale proiectului în termeni măsurabili, cum ar fi în felul următor (acestea sunt exemple): 1) Asigurarea accesului durabil la apă potabilă prin conducte a unui număr de 20 000 persoane din zonele rurale. 2) Asigurarea accesului durabil la canalizare îmbunătăţită unui număr de 14 000 persoane din zonele rurale. 3) Reabilitarea a 25 km de reţea alimentare cu apă. 4) Reabilitarea a 30 km de reţea canalizare. 5) Colectarea şi epurarea a 1 500 m3 de apă uzată zilnic etc. 4.3 Amplasarea proiectului Autorul proiectului trebuie să asigure informaţie ce descrie amplasarea proiectului. Trebuie enumerate regiunea, raionul, municipiul/oraşul şi satele care vor fi afectate de proiect. 4.4 Beneficiarii finali Autorul proiectului trebuie să prezinte informaţie privind numărul total al populaţiei din zona afectată şi numărul total al populaţiei care va beneficia în mod direct ca rezultat al implementării proiectului. Astfel, dacă în zona proiectului locuiesc 25 000 persoane şi proiectul presupune construcţia unui sistem centralizat de alimentare cu apă de care vor beneficia 10 000 persoane, la acest punct trebuie de raportat ambele cifre, 25 000 şi 10 000. Dacă beneficiarul final propus este o autoritate publică locală, instituţie/persoană juridică, organizaţie neguvernamentală (necomercială), informaţia adecvată trebuie să fie prezentată în rândul rezervat pentru "alt beneficiar". 4.5 Plafoanele proiectului Autorul proiectului prezintă data propusă pentru începutul proiectului şi data propusă pentru finalizarea proiectului. În afară de aceasta, se va prezenta informaţie cu privire la durata utilă planificată/anticipată a proiectului. Această informaţie poate fi dedusă din datele contabile sau tehnologice (de inginerie). Spre exemplu, inginerii pot estima că perioada utilă de exploatare a echipamentului mecanic şi electric al unei instalaţii de epurare are o viaţă utilă de 15 ani, iar lucrările publice ale aceleiaşi instalaţii – o viaţă utilă de 40 ani. Conform legii contabilităţii, însă, perioada de viaţă utilă corespunde cu numărul de ani după care activul dat este depreciat. Conform celor mai bune practici, viaţa utilă a activelor proiectului trebuie să corespundă cu perioada de analiză pentru studiul de fezabilitate pregătit pentru proiect. Prin urmare, indicând viaţa utilă anticipată a proiectului, se va face referire la baza legală pentru viaţa utilă anticipată (estimată). 5. Descrierea proiectului În această secţie se va face o descriere succintă a proiectului, cuprinzând următoarea informaţie: date generale despre proiect, descrierea succintă a activităţilor şi motivul(le) pentru implementarea proiectului. 6. Informaţia de contact a ofertantului/implementatorului proiectului Ofertantul proiectului prezintă informaţie despre ofertantul/implementatorul proiectului, precum şi informaţia despre organizaţiile partener. Dacă în proiect sunt implicate mai multe decât o organizaţie partener se vor prezenta tabele suplimentare. 6.1 Tipul ofertantului/implementatorului proiectului Se va marca în pătratul adecvat tipul ofertantului/implementatorului proiectului. Dacă nici unul din pătrate nu sunt adecvate ofertantului/implementatorului proiectului, se va marca pătratul pentru opţiunea "alt" şi se va indica tipul ofertantului/implementatorului proiectului. Pentru companiile private, se va indica dacă în acestea este implicat capital străin. 6.2 Denumirea şi adresa juridică deplină Se va include denumirea juridică deplină a persoanei care propune/implementează proiectul, spre exemplu: municipiu/oraş, sat, asociaţii intercomunitare, întreprindere apă-canal, organizaţie neguvernamentală, companie cu răspundere limitată, companie deţinută de municipalitate etc. 6.3 Persoana de contact Ofertantul/implementatorul proiectului va desemna o persoană de contact, autorizată să comunice pe toate chestiunile ce ţin de proiect. Agenţia/ministerul/donatorul responsabil de proiect va apela la persoana de contact respectivă pentru clarificarea chestiunilor legate de proiect. 6.4 Informaţia privind persoana de contact Trebuie incluse adresa, numărul de telefon şi fax, precum şi adresa website-ului şi e-mail (dacă e disponibilă) a persoanei de contact autorizate să comunice pe toate chestiunile legate de proiect. 6.5 Denumirea juridică deplină şi informaţia de contact a partenerului 1, partenerului 2, partenerului 3 Se va prezenta denumirea juridică deplină, adresa, telefonul şi e-mailul partenerului 1 în proiect (ex., denumirea municipiului/oraşului, satului, ONG-ului etc.) În cazul în care există mai mulţi parteneri în proiect, trebuie adăugate rânduri suplimentare. 7. Tipul investiţiei Ofertantul proiectului trebuie să bifeze pătratul din dreptul opţiunii care descrie cel mai bine componentele proiectului. În general, obiectivul în această secţie este de a obţine informaţie care să relateze dacă proiectul va avea loc în zonă urbană sau rurală, dacă va presupune sectorul de alimentare cu apă sau de canalizare (sau ambele) şi dacă se propune construirea instalaţiilor noi sau reabilitarea celor existente. Dacă proiectul va afecta apele internaţionale, trebuie de asemenea identificat tipul efectului. 8. Pregătirea proiectului Ofertantul proiectului trebuie să prezinte informaţie suficientă astfel încât evaluatorul să poată determina nivelul de pregătire a proiectului. Trebuie să fie indicată data începutului proiectului (în trecut sau data planificată), precum şi data finalizării reale sau planificate pentru fiecare element. Scopul acestei secţiuni este de a determina unele riscuri ce ţin de implementarea proiectului, precum şi a determina cât de bine este elaborat proiectul. 8.1 Documentele şi permisele proiectului În această secţie, ofertantul proiectului trebuie să prezinte informaţie cu privire la situaţia documentelor şi permiselor proiectului care ar putea afecta fezabilitatea proiectului propus. În coloniţa a doua, se va indica dacă documentul este disponibil - (A), sau necesită să fie elaborat - (D). În ambele cazuri se va indica data iniţierii şi finalizării. 8.2 Alţi indicatori de pregătire a proiectului Ofertantul proiectului oferă răspunsul "da" sau "nu", precum şi explicaţii adecvate pentru fiecare întrebare. Spre exemplu, dacă autorul proiectului a declarat că va participa financiar la proiect, răspunsul trebuie să fie urmat de descrierea sumei aproximative în procente a participării ca cotă din costurile totale ale investiţiei. Dacă autorul proiectului şi autoritatea locală constituie una şi aceeaşi entitate, se va nota acest fapt. Dacă partenerii proiectului participă financiar în proiect, se va nota acest fapt şi se va descrie contribuţia fiecăruia la proiect. Trebuie de asemenea să se includă detalii cu privire la sistemul tarifar actual, precum şi faptul dacă este folosit principiul "recuperării durabile a costurilor". Principiul "recuperării durabile a costurilor" semnifică faptul că tariful trebuie să fie o combinaţie a plaţilor utilizatorilor care se preconizează să fie accesibile pentru fiecare categorie de utilizatori, precum şi ca subvenţii publice care sunt suficient de previzibile, transparente, şi direcţionate pentru a permite întreprinderii să ia împrumut şi să se antreneze în planificarea financiară pe termen lung. Aceşti factori sunt echilibraţi unul cu altul. Dacă accesibilitatea şi subvenţiile nu constituie probleme, se poate spune că un tarif trebuie să acopere toate cheltuielile operaţionale şi de întreţinere, precum şi o cât mai mare parte posibilă a deprecierii activelor. Alte elemente ale unui tarif ar putea include: dobânda la datoria în excesul sumei deprecierii calculate, prevederea pentru conturile de încasat (debitoare) neachitate şi profitul. Oricare şi toate elementele tarifului actual pentru apă şi canalizare trebuie să fie descrise în această secţie. Pentru a determina experienţa ofertantului proiectului în implementarea proiectelor mari, vă rugăm să includeţi informaţie despre orice proiect curent finanţat de donatori, instituţii finanţatoare internaţionale sau din grant acordat de guvern. 8.3 Rezultatele studiului de fezabilitate şi analizei cost-beneficiu Autorul proiectului trebuie să prezinte informaţie de bază privind rezultatele studiului de prefezabilitate, studiului de fezabilitate sau analizei costbeneficiu care a fost pregătită întru susţinerea proiectului (dacă oricare din acestea a fost finalizată). Aceste cifre trebuie să fie disponibile dacă astfel de studii de susţinere au fost pregătite. Utilizatorul trebuie să ofere informaţie cu privire la orice tip de studiu care a fost finalizat cel mai recent. 8.4 Rezultatele studiului de prefezabilitate, studiului de fezabilitate sau analizei cost-beneficiu (CBA) Este solicitată de asemenea informaţia suplimentară din studiul de fezabilitate sau din analiza cost-beneficiu ce ţine de componentele detaliate care constituie costurile economice totale şi beneficiile economice totale. Trebuie să fie oferită informaţie cu privire la: • Rata scontării folosită în analiză (în procente). • Valoarea financiară netă prezentă (FPNV) – bazată pe fluxurile de numerar atribuibile investiţiei ca atare. • Rata financiară internă a profitului (IRR), în % - bazată pe fluxurile de numerar atribuibile investiţiei ca atare, aceasta este rata de scontare la care valoarea financiară netă prezentă (FNPV) este egală cu zero. • Rata scontării sociale folosită în analiză (în procente). • Valoarea economică netă prezentă (EPNV) – bazată pe fluxurile de numerar atribuibile investiţiei ca atare, cu includerea costurilor şi beneficiilor externe pe care societatea în general le realizează ca rezultat al implementării proiectului. • Rata economică internă a profitului (EIRR), în % - bazată pe fluxurile de numerar atribuibile investiţiei ca atare şi pe costurile şi beneficiile externe realizate de societate, aceasta este rata de scontare la care valoarea economică netă prezentă (ENPV) este egală cu zero. • Coeficientul beneficiu/cost (BCR) – bazat pe fluxurile de numerar atribuibile investiţiei ca atare şi pe costurile şi beneficiile externe realizate de societate, acestea sunt beneficiile economice scontate ale proiectului (intrări) împărţite la costurile economice scontate ale proiectului (ieşiri) pe întreaga perioadă a investiţiei. Se va specifica, într-un tabel separat, componentele analizei cost/beneficiu – concretizând beneficiile şi costurile economice. 9. Descrierea opţiunilor examinate În această secţie, autorul proiectului prezintă detalii cu privire la diverse opţiuni examinate. 9.1 Descrierea opţiunilor examinate În această parte a propunerii, scopul este de a determina dacă autorul proiectului a examinat şi alte opţiuni, precum şi măsura în care acesta este capabil să justifice selectarea opţiunii preferate (proiectului) în comparaţie cu alte opţiuni posibile. 9.2 Costul opţiunilor examinate Se prezentă costurile totale ale opţiunilor examinate şi preferabil componentele individuale ale acestor investiţii. Sumele trebuie să fie indicate în mii lei. 10. Costurile şi graficul investiţiilor capitale Se prezintă informaţia cu privire la costurile totale ale proiectului, divizate pe fiecare an, până la ultima perioadă de implementare a proiectului. Costurile trebuie să fie indicate în mii lei. Prima coloniţă include o codificare simplă pentru a asigura identificarea proiectului. Spre exemplu, codul AA subînţelege "alimentarea cu apă", CAR - "colectarea apelor uzate", iar EAR - "epurarea apelor uzate". Denumirea descriptivă a componentei proiectului şi activităţilor din cadrul acestuia sunt prezentate în coloniţa a doua. Coloniţa a treia include totalul tuturor costurilor investiţionale pentru componentă/activitate. Coloniţa a patra concretizează perioada de implementare a proiectului, iar celelalte coloniţe concretizează sumele ce urmează a fi cheltuite pe parcursul fiecărui an enumerat. 11. Costurile operaţionale şi de întreţinere a sistemului Se prezintă informaţia cu privire la costurile operaţionale şi de întreţinere a sistemului. Informaţia este indicată în lei pe an. Această informaţie (estimări) trebuie să fie prezentată conform categoriilor prezentate pentru: • anul curent (specificaţi anul în tabel). • valoarea după ce proiectul este finalizat. • valoare după cinci ani de la finalizarea proiectului. În acest mod, se poate verifica cum costurile operaţionale şi de întreţinere urmează să se schimbe ca rezultat al implementării proiectului. În unele cazuri, costurile operaţionale totale se vor micşora – spre exemplu, datorită renovării unei instalaţii din sectorul AAC, însă acestea pot de asemenea să crească, spre exemplu datorită includerii costurilor de întreţinere care pot fi altminteri amânate până la o etapă mai târzie şi pot să nu fie incluse deloc. Această informaţie este comparată cu alte proiecte şi se efectuează o estimare a riscului operaţional asociat cu proiectul. 12. Indicatorii proiectului Această secţie se foloseşte pentru a crea o imagine instantanee despre indicatorii principali care se vor schimba ca rezultat al implementării proiectului. Aceşti indicatori sunt folosiţi pentru a urmări progresul în realizarea obiectivelor locale şi naţionale. În fiecare caz, trebuie indicată sursa de informaţie (spre exemplu, documentaţia proiectului, garanţiile furnizorului etc.) şi schimbările indicatorilor principali demonstrate prin compararea valorilor curente cu valorile viitoare anticipate. Rezultatele şi efectele sunt prezentate pentru fiecare din componentele ce ţin de apă şi / sau canalizare care alcătuiesc proiectul. Produsele constituie manifestările fizice ale proiectului – kilometri de reţea, numărul staţiilor de pompare etc. – acestea sunt măsura obiectului sau structurii materiale ce urmează din implementarea proiectului. Pe de altă parte, rezultatele sunt ceea ce urmează din produse – numărul persoanelor deservite, numărul clădirilor conectate, numărul fântânilor de adâncime mică eliminate în favoarea fântânilor adânci etc. Cu alte cuvinte, acestea determină în ce măsură a fost atins un obiectiv ca rezultat al implementării proiectului. În cele din urmă, efectele reprezintă măsura consecinţelor proiectului în termeni fizici - impactul fizic al proiectului. Spre exemplu, produsul unei reţele noi permite conectarea clienţilor suplimentari – rezultat, care, la rândul său, realizează efectul - creşterea volumului de apă alimentată. Indicatorii principali sunt prezentaţi în fiecare caz. Ofertantul proiectului poate introduce şi alţi indicatori. 12.1 Indicatorii proiectului de alimentare cu apă Se prezentă informaţia cu privire la schimbările care au loc în indicatorii sectorului de alimentare cu apă ca rezultat al proiectului: • produse: lungimea reţelei construite/reabilitate; numărul şi capacitatea staţiilor de tratare a apei construire/reabilitate; numărul şi capacitatea staţiilor de pompare construite/reabilitate; numărul şi capacitatea prizelor de apă de suprafaţă construite/reabilitate; numărul fântânilor de adâncime mică eliminate în favoarea fântânilor adânci (aflat prin compararea numărului şi capacităţii fântânilor cu adâncime mică existente cu numărul şi capacitatea fântânilor/sondelor adânci construite/reabilitate); • rezultate: numărul gospodăriilor casnice conectate la reţeaua de apă1 (sau numărul caselor private),numărul persoanelor cu acces la apă din conducte prin intermediul robinetului din casă sau curte, coloanelor montante sau coloanelor stradale, numărul persoanelor cu acces la apă tratată sau sigură2, numărul clădirilor publice conectate la reţeaua de apă. • efecte: volumul apei furnizate, volumul apei furnizate din surse freatice (fântâni adânci), volumul apei furnizate din surse de suprafaţă, volumul apei tratate furnizate3. ___________________________ 1 Indiferent de faptul dacă reţeaua este nouă sau reabilitată, deoarece ambele puteau avea drept rezultat o schimbare în numărul conectărilor; anul 0 trebuie să indice informaţia actuală înainte de implementarea proiectului. 2 Notă: Apa din sursele sigure poate să nu necesite tratare, ci poate doar dezinfecţie pentru a o proteja de contaminarea de la o reţea de alimentare cu apă deteriorată. 3 Notă: Apa din sursele sigure poate să nu necesite tratare, ci poate doar dezinfecţie, pentru a o proteja de contaminarea de la o reţea de alimentare cu apă deteriorată. 12.2 Indicatorii proiectului de canalizare Se prezintă informaţia cu privire la schimbările care au loc în indicatorii sectorului de canalizare ca rezultat al proiectului, şi anume: • produse: lungimea reţelei construite/reabilitate; numărul staţiilor de epurare a apelor uzate construite/reabilitate; numărul staţiilor de pompare construite/reabilitate; numărul latrinelor cu groapă îmbunătăţite, dotate cu ventilare construite, numărul sistemelor septice construite • rezultate: numărul gospodăriilor casnice conectate la reţea (indiferent de faptul dacă reţeaua este nouă sau a fost reabilitată, deoarece ambele puteau avea drept rezultat o schimbare în numărul conectărilor; anul 0 trebuie să indice informaţia curentă înainte de implementarea proiectului), numărul persoanelor cu acces la canalizare deplină, numărul persoanelor cu acces la latrinele cu groapă îmbunătăţite, sisteme septice, sau cu acces la serviciile de colectare a apelor uzate, precum şi numărul clădirilor publice conectate la reţeaua de canalizare. • efecte: volumul apelor uzate colectate, volumul apelor uzate epurate conform normativelor/DLA, volumul apelor uzate epurate până la normetivelor/DLA prin oricare alte mijloace. 12.3 Indicatorii proiectului de canalizare – pentru staţiile de epurare a apelor uzate Dacă proiectul prevede construcţia unei staţii de epurare a apelor uzate, se va prezenta informaţie cu privire la indicatorii de calitate a apelor uzate (incluzând sursa de informaţie, cum ar fi specificaţia producătorului, etc.) indicaţi în Nota de Concept. 13. Informaţie detaliată despre implementatorul proiectului Ofertantul proiectului trebuie să includă informaţie suficientă despre implementatorul proiectului (care este mai mult probabil aceeaşi entitate, adică însăşi ofertantul), astfel încât evaluatorul să poată evalua riscul instituţional al implementării proiectului. 13.1 Aranjamentul instituţional actual Ofertantul proiectului descrie detaliat modul în care serviciile de alimentare cu apă şi colectare/epurare a apelor uzate sunt în prezent acordate în zona proiectului, precum şi schimbările (dacă sunt careva) care vor fi implementate datorită proiectului sau în anticiparea acestuia. 13.2 Capacitatea de co-finanţare Ofertantul/implementatorul proiectului declară şi/sau demonstrează angajamentul de cofinanţare a proiectului. Deşi se acceptă şi declaraţia sumei pe care ofertantul/ implementatorul doreşte să o acorde, este preferabil ca această declaraţie să fie susţinută cu dovezi concrete care demonstrează această capacitate. Suma capacităţii de cofinanţare trebuie să fie raportată în termeni monetari, precum şi în procentaj din finanţarea totală a costului proiectului. 14. Informaţie suplimentară despre autoritatea publică locală Dacă ofertantul/implementatorul proiectului este o autoritate publică locală, se vor completa tabelele suplimentare: • Sumarul bugetului municipal/orăşenesc pentru anul precedent, pentru anul curent şi estimările pentru 2-3 ani după anul curent. Sumarul este totalizat la cele mai înalte nivele şi este folosit pentru a estima rezultatul operaţional. • Calculul sumar al rezultatului operaţional – fie acesta surplusul sau deficitul operaţional. Această informaţie este folosită pentru a estima suma mijloacelor financiare de care dispune autoritatea publică locală pentru cofinanţarea investiţiei sale, propuse. 15. Informaţie suplimentară cu privire la întreprinderea apă-canal Dacă ofertantul proiectului este o întreprindere apă-canal, aceasta trebuie să completeze tabelele din secţia respectivă. Indiferent de acest fapt, tabelul cu privire la politica tarifară trebuie să fie completat de ofertant cu cea mai bună cunoştinţă de cauză a acestuia. 15.1 Descrierea politicii tarifare Ofertantul/implementatorul proiectului include informaţia despre tarifele curente pentru serviciile AAC valabile în zona proiectului. Această informaţie trebuie să fie completată chiar dacă ofertantul/implementatorul nu este o întreprindere apă-canal. 15.2 Colectarea veniturilor Dacă ofertantul/implementatorul este o întreprindere apă-canal, urmează a se completa această secţie. Ofertantul/implementatorul proiectului trebuie să includă informaţie despre colectarea veniturilor legate de tarifele din sectorul AAC. Se va prezenta informaţia cu privire la ratele colectate pe tip de clienţi, frecvenţa facturării şi valorii datoriilor ce ţin de neachitarea plăţii. 15.3 Informaţia financiară cu privire la întreprinderea apă-canal Dacă ofertantul/implementatorul este o întreprindere apă-canal, se va completa această secţie. 16. Finanţarea proiectului Tabelul din această secţie trebuie completat pentru a indica combinaţia propusă de finanţare care va fi folosită la implementarea proiectului. În fiecare coloniţă şi rând, se va indica dacă mijloacele au fost alocate în realitate (A), dacă au fost planificate pentru alocare (C) sau solicitate (R). 17. Matricea riscurilor Pentru ca evaluatorul să poată desfăşura o evaluare justă a riscului asociat cu implementarea proiectului, ofertantul/implementatorul proiectului trebuie să completeze matricea pentru analiza riscului calitativ. Scopul matricei este de a ajuta la evaluarea durabilităţii proiectului, adică pentru a evalua dacă mijloacele investite în proiect vor finanţa un proiect care va funcţiona şi va continua să acorde beneficii în viitorul previzibil. Ofertantul/implementatorul proiectului trebuie să completeze informaţia cu privire la: • Tipurile riscului, divizate pe categorii, precum este indicat în prima coloniţă a tabelului: ■ pregătirea proiectului: riscurile din calea succesului proiectului care apar în timpul pregătirii proiectului (spre exemplu, disputele dintre parteneri cu privire la managementul şi structura organizatorică pentru gestionarea proiectului). Urmează a fi numit fiecare risc; spre exemplu, "Eşecul în obţinerea terenului şi permisului de construcţie pentru staţia de epurare a apelor uzate ". ■ implementarea proiectului: riscurile din calea succesului proiectului care pot apare în timpul fazei de implementare, spre exemplu: structura organizatorică, capacitatea resurselor umane, disputele pe marginea activelor, riscurile asociate cu contractorii (ex. lucrări publice de calitate proastă) şi cu furnizorii (calitatea proastă sau tergiversarea furnizări echipamentului), etc. ■ finalizarea proiectului: riscurile din calea succesului proiectului care pot apare la momentul finalizării proiectului, spre exemplu: eşecul în implementarea reformelor instituţionale necesare şi/sau restructurării organizaţionale. ■ funcţionarea proiectului: riscurile din calea succesului proiectului care ameninţă durabilitatea sistemului ce pot apare în timpul funcţionării proiectului, spre exemplu, eşecul în implementarea reformelor instituţionale necesare şi/sau restructurării organizaţionale, capacitatea resurselor umane, lipsa susţinerii pentru ridicarea tarifelor, tergiversarea programului de detectare a scurgerilor, întreruperea sau indisponibilitatea unui program adecvat pentru detectarea scurgerilor (care va afecta proiectul în general), etc. • categoria riscului: în coloniţa a doua, sunt specificate tipurile de risc cu care proiectul ar putea să se confrunte, cum ar fi: ■ financiare: riscurile în calea succesului proiectului cauzate de managementul sau politicile financiare (cum ar fi tarifele) sau eşecul în asigurarea finanţării. Aceste riscuri pun în pericol finalizarea cu succes a proiectului, precum şi durabilitatea operaţiunilor, dacă şi când proiectul va fi finalizat. ■ de mediu: riscurile în calea succesului proiectului cauzate de gestionarea mediului sau politicile de mediu, cum ar fi poluarea mediului înconjurător în timpul lucrărilor de construcţie care ar spori costurile sociale ale investiţiei şi ar reduce beneficiile pentru societate. Aceste riscuri ameninţă durabilitatea beneficiilor de mediu ale proiectului. ■ operaţionale: riscurile în calea succesului proiectului cauzate de managementul sau politicile operaţionale care afectează modul în care sunt utilizate instalaţiile construite în proiect. Drept exemple pot servi eşecul în menţinerea parametrilor operaţionali ai instalaţiei de epurare a apelor uzate sau eşecul în implementarea unui program pentru întreţinerea de rutină. Aceste riscuri pun în pericol durabilitatea proiectului sporind costurile operaţionale ale instalaţiilor construite ca parte a proiectului şi mărind şansele ca operatorul să nu-şi poată permite să întreţină şi să opereze cu instalaţiile. ■ instituţionale: riscurile în calea succesului proiectului care pot apare din cauza aranjamentului şi politicilor instituţionale, cum ar fi eşecul în crearea brigăzilor de lucrători de calificare adecvată care să întreţină instalaţiile sau eşecul în implementarea reformelor instituţionale pentru a reduce costurile operaţionale. Aceste riscuri pun în pericol durabilitatea proiectului sporind probabilitatea că instalaţiile nu vor funcţiona sau nu vor fi întreţinute în mod corespunzător şi că acestea vor trebui să fie eventual închise. ■ social-economice: riscurile în calea succesului proiectului care pot apare din cauza schimbării condiţiilor social-economice în zona proiectului. Spre exemplu, populaţia locală poate deveni mai săracă peste o perioadă de timp din cauza înrăutăţirii condiţiilor economice. Aceste riscuri pun în pericol durabilitatea proiectului deoarece dacă populaţia este incapabilă sau nu doreşte (sau ambele) să achite plata pentru serviciile din sectorul AAC, instalaţiile proiectului pot să nu fie durabile şi vor trebui să fie închise. În acest caz, mijloacele investite ar fi folosite în mod mai puţin optimal. ■ tehnice: riscurile în calea succesului proiectului care poate apare din motive tehnice, spre exemplu, eşecul în obţinerea permisului de construcţie sau permisului de a închide drumul pentru construcţie. Aceste riscuri pun în pericol proiectul sporind costurile implementării şi tergiversând finalizarea acestuia. • Probabilitatea ocurenţei: în coloniţa a treia, ofertantul proiectului va estima şi va indica probabilitatea ocurenţei riscului respectiv. • Seriozitatea impactului: în coloniţa a patra, se estimează şi se indică seriozitatea impactului elementului de risc respectiv, presupunând faptul că acesta se întâmplă; se estimează de la 1 (fără riscuri) până la 5 (serios) riscuri în calea succesului proiectului care apar în timpul pregătirii proiectului (spre exemplu, disputele dintre parteneri cu privire la managementul şi structura organizaţională pentru gestionarea proiectului) Măsurile de atenuare: în coloniţa a cincea, ofertantul proiectului trebuie să propună măsuri de atenuare a riscurilor cu impactul între moderat şi serios (vezi coloniţa a 4-a). 18. Cadrul logic Este necesar de prezentat obiectivele proiectului în matricea cadrului logic. Matricea cadrului logic este o componentă importantă de pregătire a proiectului, o evaluare ex-ante a proiectului (înainte de implementarea proiectului) pentru a determina dacă proiectul trebuie finanţat, precum şi o evaluare expost (după implementarea proiectului) pentru a determina dacă obiectivele proiectului au fost realizate. Pregătirea matricei cadrului logic necesită definirea problemei pe care proiectul trebuie să o abordeze şi obiectivele pe care trebuie să le realizeze. 18.1 Identificarea problemei Pentru a pregăti proiectul în mod corespunzător, trebuie să fie definită mai întâi problema pe care proiectul trebuie să o abordeze. Pentru a obţine susţinere din partea mai multor donatori şi agenţii finanţatoare pentru implementarea unui proiect investiţional, proiectul ca atare trebuie să fie justificat ca problemă concretă sau set de probleme. Deşi pare a fi evident că în spatele fiecărui proiect investiţional cu capital public se află o necesitate nesatisfăcută a cetăţenilor care se manifestă ca problemă sau set de probleme ce necesită să fie abordate, în practică, autorităţile publice locale deseori elaborează proiecte de investiţie a capitalului pentru multe alte scopuri, inclusiv ajustând mărimea şi conţinutul proiectelor pentru a se conforma cu obiectivele donatorilor şi instituţiilor finanţatoare. Experienţa din noile state membre ale UE a demonstrat că de multe ori, autorităţile locale autonome mai întâi investighează diverse surse de finanţare în formă de grant sau împrumuturi lejere disponibile, iar mai apoi aduc activităţile lor în corespundere pentru a încerca să obţină finanţare. Prin urmare, este important ca autorităţile locale să studieze atent necesităţile lor actuale înainte de a le articula într-o cerere de grant sau împrumut. Definirea activităţilor înainte de a determina problema care trebuie abordată sau înainte de obiectivele care urmează a fi atinse poate face o diferenţă între investiţiile de capital supradimensionate şi în dezvoltarea sistematică, planificată. Deşi, nereuşita de a potrivi activităţile la problemă poate conduce de asemenea la decizii proaste. Chiar şi în cazul în care sectorul privat este acel care investeşte, oricum trebuie definită problema ce urmează a fi soluţionată. 18.2 Arborii problemelor şi obiectivelor O eroare generală în elaborarea proiectelor investiţionale publice se comite atunci când se purcede la o soluţie şi se lucrează în direcţie inversă pentru a defini problema pe care proiectul o va soluţiona. Aceasta poate conduce la proiecte supradimensionate pe care nici municipalitatea nu poate să-şi permită să le finanţeze, şi nici clienţii mai săraci n-ar putea să-şi permită să le achite în formă de taxe ale utilizatorului. Pentru a reduce probabilitatea elaborării unui proiect care nu răspunde la o problemă definită, este util de pregătit un arbore al problemelor şi un arbore al obiectivelor. Aceasta înseamnă că problema trebuie să fie definită în formă scrisă înainte de a purcede la pregătirile pentru investiţie. Atunci când se defineşte problema, se începe mai întâi cu o descriere a elementelor principale, după cum acestea afectează cererile cetăţenilor sau factorilor interesaţi care vor beneficia în urma proiectului. Aceste descrieri sunt mai apoi transformate în constatări de problemă care trebuie exprimate folosind indicatori măsurabili. Spre exemplu, "în fiecare an, aproximativ 1 milion de metri cubi de apă uzată este deversată în râu, care este de asemenea sursa de apă potabilă pentru comunităţile din aval." Etapele pregătirii problemei sunt: 1. Identificarea problemelor majore care persistă în zona unde proiectul va avea loc. 2. Constatarea problemelor în mod negativ: Spre exemplu: "Deversarea unui milion de metri cubi de apă uzată conduce la deteriorarea calităţii apei în râu în 65% din probe." 3. Gruparea problemelor după preocupările similare. 4. Elaborarea arborelui problemelor: a) Selectaţi o problemă focală din listă şi legaţi toate celelalte probleme de problema focală. b) Dacă problema este o cauză a problemei focale, aceasta este plasată sub problema focală c) Dacă problema este un efect al problemei focale, aceasta este plasată de-asupra problemei focale. O schemă a arborelui problemelor este expusă mai jos Un exemplu de arbore al problemelor este prezentat mai jos. În partea de jos a schemei sunt indicate cauzele efectelor expuse direct de-asupra acestora. Problemele focale sunt amplasate la mijlocul schemei. Evident că, în afară de problemele cele mai importante din figura prezentată mai sus, pot fi elaborate şi alte probleme care constituie efectele acestor probleme, spre exemplu "pierderea susţinerii clienţilor pentru creşterea tarifului" din cauza calităţii proaste a apei şi încrederii scăzute în furnizarea acesteia. Mai mult ca atât, trebuie să prezentaţi mai multe detalii în termeni măsurabili cu privire la fiecare din probleme în partea descriptivă a studiului de fezabilitate. Trebuie de atribuit cifre reale la problema "un număr mare de deversări ilegale în râul curat", spre exemplu, "un număr estimat de 15 puncte de deversare ilegale (10 demonstrate, 5 estimate)" şi "un volum estimat de 5 milioane m3 de apă uzată deversată în mod ilegal în corpul de apă receptor." Problema nu trebuie să fie definită vag, sau să fie descrisă doar lipsa situaţiei dorite. Spre exemplu, "lipsa angajaţilor instruiţi" nu descrie problema (angajaţii dispun de capacităţi insuficiente sau neadecvate). Un proiect poate fi de asemenea definit spre o soluţie - instruirea – care poate să nu soluţioneze problema în modul cel mai reuşit. Spre exemplu, o soluţie mai bună ar putea fi schimbările în resursele umane sau în procedurile de angajare. Dacă analiza problemelor prezintă aspecte negative ale situaţiei existente, analiza obiectivelor prezintă aspectele pozitive ale situaţiei viitoare dorite. Pentru a pregăti analiza obiectivelor, problemele trebuie să fie re-frazate ca obiective. Vârful arborelui problemelor devine scopul dorit, iar nivelele de mai jos devin mijloacele de realizare a scopului respectiv. În continuare, arborele problemelor este transformat într-un arbore al obiectivelor, care arată aproape identic cu arborele problemelor, cu excepţia faptului că problemele exprimate în termeni negativi au fost re-frazate în obiective pozitive. Vârful arborelui devine efecte sau scopuri, pe când partea de jos a arborelui devine mijloace de realizare a acestor scopuri. Schema care urmează prezintă un exemplu de arbore al obiectivelor convertit Examinând modelul arborelui obiectivelor de mai sus, este posibil de elaborat un proiect cu trei componente sau trei proiecte separate. Un proiect cu trei componente ar putea implica sporirea ariei de acoperire a reţelei de apă uzată (canalizare), construcţia unei staţii de epurare a apelor uzate şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă. În mod alternativ, fiecare din cele trei componente ar putea fi definite ca proiecte separate. Însă, după cum demonstrează arborele obiectivelor, oricare din componentele respective va avea un impact asupra celorlalte componente şi astfel soluţionarea atotcuprinzătoare a problemelor legate de apa uzată şi de alimentarea cu apă pot necesita o abordare atotcuprinzătoare. Merită de accentuat încă odată că domeniul de aplicare al proiectului trebuie să fie determinat în baza a ceea ce este perceput ca fiind cea mai importantă problemă care necesită să fie soluţionată. Totodată, ofertantul proiectului trebuie să evalueze capacitatea sa de finanţare a proiectului, fie folosind sursele proprii sau folosind o combinaţie de surse de finanţare. Tabelul ce urmează conţine un model de matrice a cadrului juridic, bazat pe modelul arborelui obiectivelor definit mai sus şi pe presupunerea că se elaborează un proiect mare, care integrează alimentarea cu apă şi canalizarea (apa uzată). Model de matrice a cadrului logic |
|||
| MATRICEA CADRULUI LOGIC PENTRU PROIECTUL
"GESTIONAREA INTEGRATĂ A APELOR UZATE ÎN ORAŞ" |
|||
| Obiectivul general | Indicatorii obiectiv verificabili | Verificarea surselor | Presupunerile |
| 1. Reducerea incidenţelor de boli cauzate de apă
2. Îmbunătăţirea calităţii apei în râu 3. Reducerea incidenţei întreruperilor în alimentarea cu apă |
1. Incidenţa bolilor cauzate de apă redusă cu ...% până în anul .....
2. Încălcările ce ţin de calitatea apei în râu la 1 km de oraş reduse cu ...% către anul ..... 3. Întreruperile neplanificate în alimentarea cu apă reduse cu ...% până în anul .... |
1. Serviciile de ocrotire a sănătăţii ale oraşului. Ministerul sănătăţii. Date de la policlinici
2. Inspectoratul ecologic; Întreprinderea apă-canal 3. Datele de evidenţă ale întreprinderii; numărul plângerilor din partea clienţilor |
|
| Scopul proiectului | Indicatorii obiectiv verificabili | Verificarea surselor | Presupunerile |
| 1. Crearea sistemului de gestionare a apelor uzate în oraş | 1. Staţia de epurare a apelor uzate operaţională la parametrii predeterminaţi | Certificatul de preluare şi raportul final cu privire la asistenţa tehnică | Consultantul în asistenţa tehnică şi inginerul de supraveghere selectaţi, activând în mod adecvat. |
| 2. Sistemul de canalizare implementat în oraş | Datele de evidenţă ale întreprinderii; rapoartele inginerului de supraveghere | Executări pe teren pentru industriile conectate la sistem.
Lipsa surselor de poluare semnificative noi în amonte care ar afecta calitatea apei râului. |
|
| 2. Asigurarea sursei de apă suficiente pentru a atinge prognozele pe termen mediu | 1.Sursa de apă actuală suficientă pentru a atinge prognozele ce ţin de cerere pe termen mediu (până în anul ...) | Datele de evidenţă ale întreprinderii.
Datele de recensământ şi estimările din anul ... şi ... Rapoartele cu privire la calitatea apei. |
Prognozele populaţiei sunt precise în proporţie de 10%.
Nu sunt înregistrate evenimente de poluare catastrofală a sursei de apă. |
| Rezultate | Indicatorii obiectiv verificabili | Verificarea surselor | Presupunerile |
| Rata sporită a conectărilor la sistemul de canalizare cu ...% până în anul ... | Rata conectării la sistemul de canalizare | Datele de evidenţă a întreprinderii. Audit ex-post. | Muncitori de calificare adecvată angajaţi pentru a asigura funcţionarea staţiei de tratare.
Măsuri întru sporirea înscrierii clienţilor şi baza de date îmbunătăţită a clienţilor implementată. |
| Reducerea eşecurilor sistemului de canalizare cu ...% până în ... | Numărul eşecurilor sistemului de canalizare | Datele de evidenţă a întreprinderii. Audit ex-post. | |
| Eliminarea utilizării apelor uzate la irigarea culturilor agricole alimentare până în anul ... | Incidenţa distrugerilor colectoarelor de apă uzată | Datele de evidenţă a întreprinderii. Audit ex- post. |
Gestionarea integrată a scurgerilor implementată.
Introducerea tarifelor pe principul "cel care poluează plăteşte". |
| Reducerea vârstei medii a reţelei de alimentare cu apă cu 10 ani până în anul ... | Vârsta medie a reţelei de alimentare cu apă | Datele de evidenţă a întreprinderii. Audit ex- post |
|
| Reducerea pierderilor tehnice cu …până în anul ... | Pierderile de apă tehnică (%) | Datele de evidenţă a întreprinderii. Audit ex- post |
|
| Reducerea apei neprofitabile cu …până în anul ..... | Apa neprofitabilă | Datele de evidenţă a întreprinderii. Audit ex- post |
|
| Activităţi | Măsuri | Presupuneri | |
| Construcţia SE | Contractul privind efectuarea lucrărilor (Cartea Galbenă FIDIC) | Angajarea contractorului calificat pentru contractul de proiectare-construcţie.
• Angajarea consultantului calificat în asistenţa tehnică. • Angajarea inginerului calificat care să supravegheze lucrările. |
|
| Construcţia reţelei de distribuţie a apei (... km); Reabilitarea / înlocuirea a ... km de reţea | Contractul privind efectuarea lucrărilor (Cartea Roşie FIDIC) | ||
| Construcţia reţelei noi de canalizare (... km) | Contractul privind efectuarea lucrărilor (Cartea Roşie FIDIC) | ||
| Asistenţa tehnică – inginer pentru supravegherea lucrărilor | Contractul privind efectuarea lucrărilor (Cartea Roşie FIDIC | ||
| Procurarea sistemului de detectare a scurgerilor (SCADA) | Contractul privind prestarea serviciilor (PRAG) | ||
| Asistenţa tehnică – susţinerea întreprinderii | Contractul cu privire la alimentare (PRAG) | ||
| Contractul privind prestarea serviciilor (PRAG) | |||
| Condiţii prealabile | |||
| • Autoritatea publică locală co-finanţează ...% din costurile totale ale proiectului.
• Susţinerea din partea guvernului central (grant) în proporţie de ...% din costurile totale ale proiectului. • Autoritatea publică locală asigură accesul la terenul necesar pentru construcţia staţiei de epurare a apelor uzate, precum şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. |
|||
|
După cum se vede în modelul matricei cadrului logic, scopul acestui instrument este de a generaliza toate obiectivele şi schiţa cum vor fi acestea realizate, în baza indicatorilor verificabili şi în baza unui anumit set de presupuneri. Aspectul principal al matricei cadrului logic a proiectului este modul de gândire, i.e. logica care stă la baza proiectului: dacă fiecare element este necesar si dacă este suficient pentru realizarea obiectivului general. 18.3 Completarea matricei cadrului logic a unui proiect Pentru a purcede la pregătirea matricei cadrului logic a unui proiect, este necesar de a cunoaşte conceptele principale şi definiţiile componentelor acesteia, precum şi raporturile dintre acestea (mai presus de toate, definiţiile obiectivelor generale şi concrete ale proiectului, rezultatele scontate ale proiectului, activităţile, riscurile şi presupunerile proiectului, indicatorii şi, în cele din urmă – bugetul proiectului). Obiectivul concret (scopul proiectului) reprezintă situaţia schimbată dorită, sau condiţiile opuse problemei identificate. Acest obiectiv trebuie să se bazeze pe formularea SMART pentru a evalua cât de bine au fost formulate obiectivele pentru un proiect individual. SMART este acronimul pentru Specific, Măsurabil, Realizabil, Realistic şi Limitat în Timp. Rezultatele reprezintă efectele activităţilor particulare ale proiectului. Fiecare activitate prevăzută în cadrul proiectului trebuie să aibă rezultate anticipate clar determinate, care, împreună, conduc la realizarea obiectivelor generale ale proiectului. Definirea clară şi enumerarea rezultatelor facilitează urmărirea progresului atât pentru activităţile proiectului, cât şi pentru proiect în general. Indicatorii sunt măsurile concrete folosite pentru a determina dacă rezultatele şi obiectivele vor fi realizate. Activităţile reprezintă toate acţiunile concrete, măsurile şi/sau condiţiile care trebuie să fie executate sau asigurate pentru ca rezultatele proiectului să fie atinse. Presupunerile reprezintă premizele şi condiţiile existente care trebuie să fie adevărate (reale) pentru ca rezultatele şi obiectivele să fie realizate. În baza exemplului şi definiţiilor prezentate mai sus, cititorul poate acum înţelege tabelul ce urmează, care arată cum trebuie de citit matricea cadrului logic în mod adecvat. Citirea matricei cadrului logic |
|||